Această lucrare vizează dezvoltarea turismului în regiunea Sud-Vest Oltenia prin înfințarea unei microîntreprinderi prin programul P.O.R 2014-2020.
CUVÂNT CHEIE © Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA. Acest articol: Această lucrare vizează dezvoltarea turismului în regiunea Sud-Vest Oltenia prin înfințarea unei microîntreprinderi prin programul P.O.R 2014-2020. (ID: 700545) Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
Această lucrare vizează dezvoltarea turismului în regiunea Sud-Vest Oltenia prin înfințarea unei microîntreprinderi prin programul P.O.R 2014-2020.
Regiunea beneficiază de un potențial turistic diversificat, incluzând turismul montan și cel speologic, balnear, ecoturismul, parcuri naturale, (peste 200.000 ha de arii protejate), turismul religios (peste 60 de mănăstiri și biserici ortodoxe). Datorită poziției sale, a reliefului variat, a monumentelor vechi și a tradițiilor culturale, potențialul turistic al Olteniei este foarte diversificat, fiind concentrat în 3 zone: Clisura Dunării – Porțile de Fier, Subcarpatii Gorjului și Vâlcii, cu însemnate monumente naturale (peșteri, chei, canioane, rezervații) și arhitectonice (mănăstirile Vodița, Cozia, Turnu, Arnota, Lainici, Dintr-un Lemn, Cornetu, Govora, Tismana, Horezu, Polovragi),izvoare termale și terapeutice (Olănești, Călimănești, Căciulata), saline terapeutice (Băile Govora, Ocnele Mari), cât și Valea Oltului la nord de Râmnicu Vâlcea.
Rețeaua de IMM-uri la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia este slab structurată (nu s-au format clustere) și are o volatilitate mare din cauza lipsei unor planuri de afaceri coerente și a susținerii cu capital și a managementului corespunzător. Comparativ cu alte regiuni, Regiunea SV Oltenia are cel mai scăzut număr de IMM-uri din România și cel mai scăzut număr de IMM-uri cu capital străin.
Motivul alegerii acestei teme ține de dezvoltarea turismului într-o zonă a regiunii Sud-Vest Oltenia și anume orașul Obârșia Lotrului prin infintarea unei pensiuni turistice. Am ales această zonă deoarece deține un mare potențial turistic dar nevalorificat la adevărata lui valoare prin lipsa unor investiții serioase și a managementului corespunzător.
Stațiunea Obârșia Lotrului este situată la poalele munților Parâng și deține un nod important de trasee turistice din patru masive muntoase învecinate: Parâng, Căpățânii, Lotrului și Șureanu. Oferă o șansă deosebită pentru dezvoltarea turismului montan local, deoarece ar putea oferi condiții foarte bune pentru sporturile de iarnă, vânătoare, alpinism și drumeții.
Chiar dacă este o stațiune mică și încă necunoscută,atrage anual mii de turiști datorită peisajelor spectaculoase și curiozității de a descoperii cea mai înaltă și mai frumoasă șosea din România,Transalpina care face legătura între județul Sibiu și județul Gorj.
Potențialul turistic natural al acestei zone trebuie susținut și de alte componente,respectiv structurile de cazare și de forța de muncă din turism, fără de care nu ar exista produsul turistic final,propus spre comercializare. Toate aceste elemente pot constitui motivații ale deplasării turiștilor în Obârșia Lotrului.
CAPITOLUL 1
Programul Operațional Regional – aspecte relevante pentru tema de licență
POR 2014-2020 s-a construit pe o abordare de tip bottom up, dar și top-down, în largi parteneriate, pentru asigurarea corelării cu PDR, precum și cu strategiile naționale sectoriale și documentele europene relevante. Prioritățile de dezvoltare POR 2014-2020 au la bază nevoile comune de dezvoltare ale regiunilor surprinse în PDR, iar direcțiile de acțiune au fost stabilite ținând cont de prioritățile de finanțare relevante ale strategiilor naționale, inclusiv PNR și AP, cu luarea în considerare a specificităților regiunilor de dezvoltare. Totodată s-a asigurat corelarea cu politicile europene, fiind luate în considerare Strategia Europa 2020, RST sau DPCE, cu respectarea obiectivelor tematice și priorităților de investiții aferente politicii de coeziune 2014–2020. Aceasta presupune o concentrare tematică a intervențiilor și stabilirea unor intensități financiare diferite a obiectivelor tematice în funcție de categoria de regiuni.
POR 2014–2020 își propune ca obiectiv general creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
POR 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, completând și dezvoltând direcțiile și prioritățile de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007–2013 și implementate prin POR 2007–2013 și alte programe naționale. Această abordare are la bază recomandările Raportului de evaluare ex-ante POR 2007–2013, conform cărora pe termen lung obiectivul global al politicii de dezvoltare regională va putea fi atins dacă se urmăresc în continuare prioritățile majore de dezvoltare din perioada 2007-2013.
De asemenea, concluziile Raportului Actualizarea evaluării intermediare a POR 2007–2013 confirmă că nevoile de dezvoltare identificate în perioadă anterioară de programare, nu numai că rămân actuale, dar chiar au fost amplificate de impactul crizei financiare și economice care a afectat profund economia și societatea românească, având implicații majore asupra nivelului de creștere economică, ocupării, mediului de afaceri, sistemelor de sănătate și pensii, educației, turismului și, inevitabil, asupra nivelului de trai al populației.
Viziunea strategică pentru POR 2014-2020 are la bază următoarele nevoi de dezvoltare, identificate și prioritizate ca fiind cele mai relevante în contextul stadiului actual de dezvoltare socio-economică a regiunilor României, precum și a principalelor direcții de acțiune strategică menționate în documentele strategice naționale și europene relevante:
Transfer limitat al rezultatelor cercetării în piață și nivel scăzut de asimilare a inovării în firme
Sprijinul pentru C&D este extrem de scăzut în raport cu obiectivele pentru 2020 (3% pentru UE și 2% pentru România), situându-se în 2012 la 0,42% din PIB, fiind în mare măsură ineficient, cu un sistem de cercetare și inovare fragmentat, priorități insuficient bazate pe cerere, conexiuni internaționale slabe, absența unei mase critice privind calitatea rezultatelor cercetării, care nu se transformă în cercetare aplicată și în aplicații inovatoare, legături slabe între educație, cercetare și mediul de afaceri.
Totodată, la nivelul UE, pentru 2014, conform raportului „Innovation Union Scoreboard”, România este inclusă în categoria inovatorilor modești, ultima dintre cele patru categorii ale clasamentului. România se clasează pe ultimele poziții în ceea ce privește proporția IMM-urilor inovative care cooperează cu altele (2.9%), numărul de aplicații pentru patente, investițiile în firme sau numărul de IMM-uri care au introdus un produs sau un proces inovator. Conform AP, transferul tehnologic și canalele de comercializare, au un grad scăzut de utilizare, având un impact direct asupra limitării aplicării comerciale a activităților CDI. În România, infrastructurile de inovare și transfer tehnologic au rolul de intermediari între cererea și oferta de inovare pe piață.
La nivel național, sunt acreditate de către ANCSI 49 de infrastructuri de inovare și transfer tehnologic, 28 fiind localizate în cele șapte regiuni mai puțin dezvoltate. Aceste entități, conform rapoartelor de monitorizare realizate de ANCSI nu au capacitate de a asimila informațiile complete referitoare la toate inovațiile existente în piață și nici capacitatea de auto-susținere. În consecință, este necesară crearea de noi astfel de infrastructuri de inovare și transfer tehnologic, precum și dezvoltarea celor existente, astfel încât să poată funcționa optim ca un intermediar între cererea de inovare pe baza nevoilor identificate în piață și oferta diversificată a rezultatelor cercetării, adaptată conform cererii.
Sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivității economiilor regionale
Deși s-au făcut progrese, România prezintă serioase decalaje de competitivitate în raport cu statele UE, la nivelul tuturor elementelor care determină competitivitatea, reflectate într-o productivitate scăzută, fapt ce definește problema competitivității.
Competitivitatea economică are la bază atât determinanți la nivel macro – pe componentele de instituții, finanțe publice, infrastructură, etc., cât și la nivel micro – mediu de afaceri, dinamica IMM-urilor, antreprenoriat, activitate de inovare, clusterizare, dezvoltarea rețelelor de afaceri. În acest context, creșterea competitivității IMM-urilor devine element cheie pentru adresarea obiectivelor Strategiei UE 2020, având în vedere faptul că 99% din întreprinderile din UE sunt IMM-uri.
În România, sectorul IMM-urilor constituie structura de bază a economiei, acestea reprezentând 99,64% din întreprinderi. Deși IMM-urile dețin rolul de motor principal al creșterii economice, acest sector se confruntă cu o serie de probleme, care generează un impact direct asupra competitivității economice a țării. Astfel, principalele puncte slabe ale sectorului IMM-urilor sunt:
Grad redus de cultură antreprenorială–reflectat prin densitatea relativ scăzută a afacerilor în toate regiunile. Această problemă este identificată la nivelul AP, SNC, SGIMM. În România (2011) existau 21 IMM-uri/1000 de loc, valoare situată la mai puțin de 50% din media UE.
Problema masei critice a IMM-urilor este influențată, conform SNC și SGIMM, și de reziliența noilor afaceri–2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piață în primul an de viață. Dezvoltarea unui IMM în sensul trecerii dintr-o categorie de dimensiune în alta este limitată de mai multe obstacole: acces la resurse (teren, forță de muncă, capital), acces la finanțare redus, eficiența procesului de producție, grad de inovare, legături eficiente cu propriile piețe.
Structura sectorială a activității–conform AP, există un număr redus de sectoare economice puternice. În acest sens, SNC identifică sectoarele competitive care au demonstrat creșteri recente și performanțe la export. Conform AP, investițiile dedicate prin FEȘI creșterii durabile a competitivității naționale în perioada 2014-2020 vor fi prioritizate atât în cadrul SNC, cât și pe baza PDR, care pot identifica la nivel regional/local alte sectoare competitive.
Scăderea, în perioada 2008-2010, cu circa 20% a numărului de IMM-uri care exportă, în special a celor care exportă în UE, precum și ponderea redusă a IMM-urilor care exportă raportat la nivelul înregistrat în UE, în special a celor care exportă în afara UE.
Cu toate că IMM-urile au beneficiat de sprijin prin intermediul structurilor de incubare a afacerilor acesta a fost insuficient: deși la nivel național există mai multe astfel de structuri, în anul 2012 erau acreditate și monitorizate doar 10 incubatoare de afaceri, din care doar 7 funcționale, sprijinind 149 IMM-uri cu 327 locuri de muncă. Conform studiilor în domeniu, IMM-urile care au beneficiat de sprijin în cadrul incubatoarelor ar trebui să fie mult mai puțin predispuse riscului de a eșua în primii ani de activitate după înființarea lor ca urmare a serviciilor numeroase pe care aceste structuri ar trebui să le asigure. Sectorul IMM poate fi caracterizat prin orientare relativ slabă către activități productive, acces redus la capital, tehnologie și infrastructură, aspecte care afectează negativ productivitatea economică.
Potențial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru revigorarea zonelor mai puțin dezvoltate / izolate
Turismul are o contribuție directă semnificativă la ocuparea forței de muncă, constatându-se faptul că a creat și menținut, în 2012, aproximativ 193000 locuri de muncă (2,3% din numărul total de angajați). În același timp, contribuția la crearea și menținerea de locuri de muncă, inclusiv în sectoare conexe a fost de peste două ori mai ridicată (494000 locuri de muncă, respectiv 5,7% din numărul total al angajaților). De asemenea, estimările WTTC, Travel&Tourism Economic Impact 2013, plasează România în primele 5 țări ale lumii în ceea ce privește creșterea contribuției directe a turismului la formarea PIB (+10,6%) și pe locul 4 în ceea ce privește creșterea cheltuielilor totale efectuate de turiștii străini (+13,2%).
În ciuda existenței unui potențial turistic diversificat, turismul se confruntă cu un nivel redus al investițiilor în modernizarea capacităților de primire și a bazelor de agrement, cu impact direct asupra calității infrastructurii specifice, a duratei sejurului, stabilității forței de muncă specializate. Infrastructura edilitară a stațiunilor este într-o stare avansată de degradare: căile de circulație, parcările, spațiile verzi și recreative, fațadele clădirilor.
În particular, sectorul balnear este incorect perceput ca adresându-se exclusiv persoanelor cu probleme de sănătate. Astfel, cele mai multe izvoare termale și minerale din România rămân neexploatate, deși sectorul balnear este considerat unul dintre domeniile cu cel mai ridicat potențial, atât din perspectiva exploatării resurselor, cât și a tendințelor favorizante manifestate la nivel mondial, în ceea ce privește turismul de „wellness”.
Calitatea factorului uman prin intermediul căruia se comercializează și se consumă produsul turistic are un rol hotărâtor în politica de dezvoltare a sectorului turism astfel încât nici o dezvoltare turistică nu poate fi concepută fără antrenarea dezvoltării unei forțe de muncă corespunzătoare.
PDR-urile identifică dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare pe baza potențialului turistic existent în toate regiunile. Acest potențial justifică sprijinirea dezvoltării economice prin turism, materializat în creșterea ocupării forței de muncă, dezvoltarea infrastructurii stațiunilor turistice, și includerea acestora în circuitul turistic și promovarea lor în scopul atragerii turiștilor.
Strategia Europa 2020, precum și documente elaborate anterior la nivelul Comisiei Europene2 poziționează creșterea competitivității turismului la nivel european ca fiind una dintre acțiunile prioritare, care să contribuie la crearea unui cadru propice pentru o politică industrială modernă, de susținere a antreprenoriatului, care să sprijine economia și să promoveze competitivitatea acesteia și a serviciilor conexe, prin valorificarea oportunităților oferite de procesul de globalizare. Turismul a dobândit un rol tot mai evident în asigurarea unei creșteri economice sustenabile, pe fondul creșterii veniturilor obținute de populație, a duratei de timp dedicate activităților recreative, o accesibilitate crescută la sistemele de transport și comunicații. Ca și activitate, turismul reprezintă o alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării în zonele rurale și cele sărace, a căror economie se baza exclusiv pe activități agricole sau exploatarea resurselor naturale, furnizând avantaje ambivalente, reprezentate de creșterea locurilor de muncă și a veniturilor, concomitent cu promovarea tradițiilor și patrimoniului cultural. O industrie a turismului eficientă poate aduce multiple beneficii, precum crearea unei baze economice solide, sprijinirea serviciilor publice și a infrastructurii de transport, beneficii financiare pentru zonele rurale, sectorul agricol, cel artizanal, protejarea patrimoniului cultural, facilitarea schimburilor culturale, creșterea durabilității centrelor urbane. Turismul generează diferite tipuri de venituri pentru comunitate: venituri din afaceri, salarii, venituri din impozite, taxe și contribuții specifice. Cheltuielile directe efectuate de către turiști au un impact direct asupra profitabilității afacerilor, contribuind la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
Dezvoltarea turismului are ca rezultat creșterea veniturilor obținute de autoritățile locale, prin regimul de taxe și impozite. De asemenea, activitatea turistică practicată la nivel regional și local se poate constitui ca o oglindă pentru modul de viață al zonei. Din ce în ce mai mult, vizitatorii sunt impresionați de anumite areale și, în contextul unei mobilități crescânde, revin în zonă ca rezidenți, crescând, astfel, cererea de locuințe și servicii. Turismul reprezintă o industrie intensivă, care operează 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, oferind oportunități de angajare pentru tineri sau pentru persoanele interesate, inclusiv în regim part-time. Marele avantaj oferit de turism este reprezentat de faptul că, pe lângă personalul calificat, poate constitui o oportunitate la absorbția semnificativă a unei forțe de muncă mai puțin calificate. Turismul creează oportunități de creștere economică regională și locală și contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului cultural și natural, specific fiecăreia din cele opt regiuni de dezvoltare, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic și social. De asemenea, o parte importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru ocuparea forței de muncă feminine.
Justificarea stabilirii unei axe prioritare care acoperă mai mult de o categorie de regiune, obiectiv tematic sau Fond
Competitivitatea economică are la bază atât determinanți la nivel macro – pe componentele de instituții, finanțe publice, infrastructură, piața muncii, transparență, mediu, cât și la nivel micro – mediu de afaceri, dinamica IMM-urilor, antreprenoriat, activitate de inovare, clusterizare, dezvoltarea rețelelor de afaceri. În acest context, creșterea competitivității IMMurilor devine element cheie pentru adresarea obiectivelor Strategiei UE 2020, având în vedere faptul că 99 % din întreprinderile din UE (aproximativ 20 de milioane) sunt IMM-uri. Aceste întreprinderi dețin rolul de motor principal al creșterii economice, inovării, ocupării forței de muncă (generează 2 din 3 locuri de muncă în sectorul privat) și integrării sociale, reprezentând practic structura de bază a economiei europene. Decalajele în dezvoltarea antreprenorială a diferitelor regiuni ale țării, măsurate prin numărul IMM-urilor la 1000 locuitori, s-au adâncit în ultimii ani.
În România, conform datelor statistice disponibile (2011) existau 21 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, valoare situată la mai puțin de 50% din media UE. Pentru ca în România să poată fi atinsă media europeană ar fi necesară crearea a peste 460.000 de IMM-uri peste numărul celor deja existente. La nivel regional, peste media UE-27 și, implicit peste media națională, se află regiunea București Ilfov cu 48 IMM la 1000 locuitori, în scădere față de 2010 cu 4 IMM la 1000 locuitori. Chiar dacă acest indicator evidențiază existența unei mase critice suficiente la nivelul regiunii, generată în special de concentrarea IMM-urilor în Municipiul București, nivelul de dezvoltare a mediului de afaceri în județul Ilfov este comparabil cu regiunea Sud Muntenia.
De asemenea, datele statistice evidențiază că, în perioada 2004-2010, rata de supraviețuire a firmelor după primul an de la înființare în România era de 60% pentru ca în 2010 rata de supraviețuire a firmelor după un an de funcționare să ajungă la 68%. La nivelul regiunilor de dezvoltare, în 2010, cea mai mare rată de supraviețuire a întreprinderilor după un an de funcționare s-a înregistrat în regiunea Centru, respectiv 77,1%, iar cea mai mică rată de supraviețuire s-a înregistrat în Regiunea Nord Est (60,8% întreprinderi active).
Regiunea București Ilfov a înregistrat, în anul 2008, cea mai redusă rată de supraviețuire a firmelor după un an de funcționare, respectiv 36,8%, valoare care, în următorii ani a fost îmbunătățită, ajungând până la 63,1%. De asemenea, dacă în anul 2008, conform datelor Eurostat rata de supraviețuire a întreprinderilor în România după trei ani de la înființare era de 65,86% – valoare care situa România printre primele poziții în acest clasament, în anul 2011, din cauza efectelor crizei economico-financiare, valoarea acestui indicator era de doar 44,49%, ceea ce plasă România printre ultimele state membre UE. Având în vedere cele de mai sus, această axă prioritară se va aplica tuturor regiunilor de dezvoltare ale României.
Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri
Numărul mediu de IMM-uri la 1000 de locuitori înregistrează o valoare situată la mai puțin de jumătate din valoarea înregistrată la nivelul UE, ceea ce înseamnă că această prioritate de investiții vizează valorificarea potențialului antreprenorial al economiilor regionale, în special prin sprijinirea afacerilor aflate în primii ani de activitate, acțiune care va contribui la creșterea competitivității economiilor regionale și crearea de locuri de muncă. Astfel, principalele activități sprijinite prin intermediul acestei priorități de investiție vizează:
• construcția/ modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu active corporale și necorporale
• crearea/ modernizare/ extinderea incubatoarelor/ acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dezvoltarea serviciilor aferente și a firmelor incubate. În acest sens, pentru start-up-uri, vor fi sprijinite investițiile în active corporale, cum ar fi achiziționarea de terenuri și spații, construcții noi necesare desfășurării activităților specifice, dotarea cu echipamente, șamd, precum și cele în active necorporale de tipul brevete, licențe, etc. și alte drepturi și active similare, sau alte costuri de operare.
În ceea ce privește, dotarea cu echipamente pot fi menționate, ca exemple:
• achiziționarea de echipamente IT tehnică de calcul;
• achiziționarea de echipamente tehnologice mașini, utilaje și instalații de lucru inclusiv software-ul aferent, aparate și instalații de măsurare, control și reglare necesare desfășurării activităților pentru care a solicitat finanțare;
• dotarea cu echipamente de birotică necesare desfășurării normale a activității;
• realizarea de site-uri pentru prezentarea activității și a produselor sau serviciilor promovate
• achiziționarea de instalații/echipamente specifice în scopul obținerii unei economii de energie, precum și sisteme care utilizează surse regenerabile/alternative de energie pentru eficientizarea activităților pentru care a solicitat finanțare, etc;
Pentru crearea și susținerea de companii cu rată mare de succes se va utiliza un instrument util în valorificarea potențialului antreprenorial, respectiv structurile de incubare a afacerilor, ca motoare de creștere a firmelor. Acestea sunt constituite pentru sprijinirea firmelor nou înființate și a celor cu un istoric scurt, pentru a furniza servicii suport de afaceri și capital, respectiv asistență tehnică, administrativă, fiscală și consultativă în domeniul afacerilor. Având în vedere că primii ani de activitate presupun dificultăți în integrarea pe piață a stratup-urilor se va sprijini crearea, modernizare și extinderea incubatoarelor de afaceri și a acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dotarea acestora cu utilități și echipamente, cât și a serviciilor oferite firmelor (administrare, contabilitate, marketing, mentorat, etc.), precum și asigurarea de alocații financiare nerambursabile pentru firmele incubate. Aceste activități vor contribui la consolidarea poziției pe piață a start-up-urilor. Această prioritate se va adresa IMMuri-lor cu un istoric de funcționare între 1 și 3 ani nonagricole din mediul urban și întreprinderilor mijlocii non-agricole din mediul rural, precum și incubatoarelor și acceleratoarele de afaceri.
Principiile directoare avute în vedere pentru selectarea operațiunilor vizează:
· Concordanța cu documentele stategice relevante (Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM și îmbunătățirea mediului de afaceri – Orizont 2020, Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020, precum și cu cele 8 Planuri de Dezvoltare Regională 2014-2020, strategii locale, alte strategii)
· Contribuția operațiunii la realizarea obiectivelor specifice POR.
· Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea operațiunii
· Operațiunea respectă principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea,
· Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte surse de finanțare (POC, POCU, PNDR, Cosme și Horizon 2020, programe gestionate de Ministerul Economiei, departamentul IMM-uri și diferite scheme de finanțare inițiate de Ministerul Finanțelor Publice.)
Informații despre axa prioritară și prioritatea de investiții
Acestea se găsesc în cadrul axei de prioritate 2 „Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii”, prioritatea de investiții 2.1. ”Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri” – 2.1.A Microîntreprinderi.
Obiectivul specific axei prioritare reprezintă consolidarea poziției pe piață a întreprinderilor mici și mijlocii în domeniile competitive identificate în Strategia Națională De Competivitate Și Planurile Regionale De Dezvoltare.
Regiunile în care se pot solicita finanțări în cadrul axei prioritare sunt Regiunile de dezvoltare Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru.
Investițiile eligibile pentru co-finanțare prin acest program cuprind:
Construirea, modernizarea, extinderea spațiului de producție/ prestare servicii
Dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line.
Indicatori priorității de investiție se referă la:
Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin
Investiții private combinate cu sprijinul public pentru întreprinderi (grant)
CAPITOLUL 2
Strategia de dezvoltare regională SV Oltenia – aspecte relevante pentru tema de licență
Principalele căi rutiere în Oltenia
Rețea de bază: (TEN-T Core):
– (legătura cu regiunea Vest – Timișoara) Orșova – Drobeta Turnu Severin – Calafat (legătura cu Bulgaria – trecere frontieră Vidin)
– Calafat – Craiova – Caracal – limita județului Teleorman (legătura cu Alexandria)
– Mălureni – Râmnicu Vâlcea – Câineni (pe ramura Pitești – Sibiu)
Puncte de trecere a frontierei (rutier) : Drobeta Turnu Severin (Porțile de Fier I) și Calafat Rețea extinsă (TEN-T Comprehensive):
– Drobeta Turnu Severin – Craiova – Filiași
– Târgu-Jiu – Bumbești-Jiu – limita județului Hunedoara
– Craiova – Balș – Slatina- Colonești – limita județului Argeș ( pe ramura Craiova – Pitești)
Conexiunea Regiunii Sud-Vest Oltenia cu axele TEN
Regiunea Sud Vest Oltenia este traversată de cinci drumuri europene:
– E70: (frontiera cu Serbia) Moravița – Timișoara – Craiova – Caracal – Alexandria – București – Giurgiu-Pod Giurgiu (frontiera cu Bulgaria
– E79: (frontiera cu Ungaria)Borș- Oradea – Beiuș – Deva – Petroșani –Tg.Jiu-Filiași- Craiova – Calafat (frontiera cu Bulgaria)
– E81: (frontiera cu Ucraina) Halmeu – Satu Mare – Cluj-Napoca – Sebeș -Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Pitești – București;
– E574: Bacău – Onești – Brașov – Pitești – Craiova.
– E771: Drobeta Turnu Severin – Porțile de Fier I – frontiera cu Serbia
Principalele drumuri naționale care străbat Oltenia și asigură legătura cu rețelele europene sunt :
– DN6 Craiova (intersecția cu DN55) -Drobeta-Turnu-Severin-Caransebeș-Lugoj- Timișoara intersecția cu DN 59 și DN 69;
– DN 6A intersecția cu DN 6 – Baraj Porțile de Fier I – frontiera cu Serbia;
– DN 55 Craiova (intersecția cu DN 6) – intersecția cu DN 56 – Bechet – frontiera cu
Bulgaria;
– DN 56 Craiova (intersecția cu DN 55) – Calafat – frontiera cu Bulgaria;
– DN 64 care leagă mun. Rm Vâlcea cu mun. Drăgășani și este o cale de acces în județul
Olt către drumul european E 574 (intersectându-se în dreptul loc.Slătioara din județul
Olt);
– DN 65 Craiova (intersecția cu DN 6) – Slatina-Pitești (intersecția cu DN 65B);
– DN 65 C , un drum central care împarte județul Vâlcea în aproximativ două jumătăți
egale și face legătura între orașele Horezu (joncțiune cu DN 67 și DJ 677) și Bălcești cu
ieșire directă către mun. Craiova – județul Dolj, distanța către acesta fiind de doar 22km;
– DN 66 Filiași (intersecția cu DN 6) – Târgu Jiu-Petroșani-Simeria ( intersecția cu DN 7);
– DN 67 (Rm. Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu), importantă arteră rutieră de acces care
leagă/ intersectează trei drumuri europene de mare circulație turistică: E 81 – la Rm.
Vâlcea, E 79 – la Târgu Jiu și E 70 la Drobeta Tr. Severin;
– DN 67B care face legătura între localitățile Tg Cărbunești din județul Gorj și cele din
județul Vâlcea respectiv : Grădiștea – Zătreni – Tetoiu – Gușoieni – Prundeni –
mun. Drăgășani (În jurul acestor importante căi de comunicație există o vastă rețea de
drumuri județene, cu densitate ridicată);
– DN 7A care face legătura între localitățile Brezoi (județul Vâlcea) și Petroșani (județul Hunedoara) respectiv către municipiul Deva (în est acesta dă în drumul european E79), o cale de acces importantă întrucât în viitor poate constitui un factor de decongestionare a traficului ce se derulează în est pe drumul european E 79 și în vest pe drumul european E 81, acestea intersectându-se în vest în dreptul localității Brezoi.
Conform D.R.D.P. Craiova ( și aflat în administrarea acesteia) :
– DN 7 Pitești (intersecția cu DN 65) – Râmnicu Vâlcea-Calimanești-Vestem (intersecția
cu DN 1); Sebeș (intersecția cu DN 1) – Deva-Arad (varianta nord)-Nadlac – frontiera cu
Ungaria, a fost reabilitat;
– DN 6 – sectorul Alexandria (km 85+500) – Craiova (intersecția cu DN 55) – a fost
modernizat.
În România există 83.703 kilometrii de drum public. Dintre aceștia, 60.000 de kilometrii sunt de drum vechi și plin de gropi, 26.791 km au fost modernizate iar din totalul de drumuri, 16.690 km sunt drumuri naționale.
În 2011 Oltenia dispunea de o rețea rutieră de 11.001 km (13,14% din totalul național) din care 2177 km sunt drumuri naționale (13,04% din total drumuri naționale) și 8.824 km drumuri județene și comunale (13,16% din totalul național).
Pentru implementarea cu succes a priorităților de dezvoltare ale regiunii este necesar să se dezvolte și infrastructura de transport deoarece astfel ar crește mobilitatea persoanelor și a mărfurilor, zonă ar fi integrată în rețeaua trans-europeană de transport, zonele subdezvoltate un ar mai fi izolate și ar contribui de asemenea la dezvoltarea infrastructurii de transport regională și locală. O condiție pentru creșterea competitivității economice o reprezintă infrastructura de transport eficientă conectată la rețeaua de transport europeană care contribuie la integrarea în economia europeană și la dezvoltarea de noi activități pe piața internă.
În regiunea Sud-Vest Oltenia, județul Gorj deține densitatea cea mai mare a drumurilor publice la 100 km2 și anume 40,7 km-100 km2 care depășește puțin media națională. În anul 2012 în regiunea Sud-Vest Oltenia exista un număr de 8824 km drumuri județene și comunale ceea ce reprezintă 80,21% din totalul drumurilor publice din regiune. Dintre acestea,4681 km erau drumuri județene (42,55%) și 4143 km erau drumuri comunale adică 37,66% iar drumurile naționale reprezentau 19,79% din totalul drumurilor publice din regiune.
În județul Vâlcea drumurile locale, județene și comunale sunt nemodernizate într-un procent foarte ridicat, majoritatea acestora fiind situate în zone rurale din partea central-sudică a județului. Deoarece lipsesc variantele ocolitoare, drumurile publice străbat localitățile iar viteza de circulație este redusă pe aceste sectoare. Majoritatea drumurilor județene și comunale un sunt practicabile în ceea ce privește circulația rutieră. Există de asemenea tronsoane de drumuri afectate de alunecări de teren și căderi de pietre în special pe Valea Oltului – DN 7. Deoarece coridorul pan-european IV rutier și rețeaua trans-europeană TEN – R trebuie să se construiască tronsonul de autostradă corespunzătoare acestora pentru că zona respectivă să devină mai accesibilă și să fie valorificate posibilitățile de dezvoltare ca urmare a amplificării fluxului de transport.
În Vâlcea se găsesc 529 km adică 24% din drumurile naționale ce străbat regiunea și constituie o pondere de 23,40% din numărul total de drumuri ale județului,426 m adică 19% în Gorj și reprezintă 18,73% din totalul de drumuri ale județului și 448 km adică 21% în județul Mehedinți adică 23,94% în totalul drumurilor din județ. Secția de drumuri naționale Tr. Severin administrează rețeaua de drumuri naționale din județul Mehedinți. Aproximativ 120 km sunt destinați circulației internaționale, de asemenea un drum cu trafic intens este și DN. 67 Tr Severin Motru datorită volumului mare de transport de cărbune ce se realizează cu autovehicule grele. De aceea, este necesară repararea în totalitate a drumului în zonă.
Dintr-un total de 4681 km de drumuri județene ale Olteniei, 24% adică 1114 km se situează în județul Dolj și constituie 46,05% din totalul de 2419 km drumuri publice ale Doljului în anul 2011. 1024 km adică 22% din drumurile județene din această regiune se află în Olt adică 47,06% din totalul de 2176 km drumuri ale județului. 21% adică 967 km din drumurile județene ale regiunii se situează în județul Vâlcea și reprezintă 42,77% din totalul de drumuri ale județului, 18% (864 km) în Gorj și doar 712 km (15%) în Mehedinți.
Drumurile în Regiunea Sud-Vest Oltenia
Per ansamblu, la nivelul regiunii prin lucrările de modernizare a drumurilor județene a scăzut procentul de drumuri pietruite de la 26,68% în 2007 la 16,98% în 2012 și a crescut numărul drumurilor cu îmbrăcăminți grele, medii și ușoare. 20% adică 832 km din numărul total de 4143 km de drumuri comunale în Oltenia se află în județul Dolj și reprezintă 34,39% din totalul de 2419 km drumuri publice ale Doljului la sfârșitul anului 2011.
Un număr de 851 km adică 21% din drumurile comunale ale regiunii se află în județul Olt cu o pondere de 39,11% din totalul de 2176 km drumuri ale județului. În Vâlcea se găsesc 18% adică 765 km din drumurile comunale ale regiunii și reprezintă 33,83% din numărul total de drumuri ale județului, 24% (984 km) în Gorj și doar 711 km (17%) în județul Mehedinți.
La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, 37,66% din totalul drumurilor publice din regiune o reprezintă drumurile comunale. Drumurile de importanță națională fac parte din proprietatea publică a statului și cuprind drumurile naționale care fac legătura între capitala țării și orașele reședințe de județ, asigură legăturile între acestea, reprezintă puncte de legătura și cu țările vecine. Drumurile de interes național pot fi: autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale europene (E), drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare. Prin dezvoltarea infrastructurii de transport, regiunile mai puțin dezvoltate vor deveni mai accesibile, piața forței de muncă ar deveni mai flexibilă și ar contribui totodată la competitivitatea economică a regiunilor ce beneficiază de proiecte de dezvoltare.
Din totalul de 2177 km drumuri naționale care traversează Oltenia, doar 22% (473 km) se află în județul Dolj, adică 19,79% din totalul de 2419 km drumuri publice ce străbăteau Doljul în anul 2011. Din numărul total de drumuri naționale administrate de S.D.N Craiova, 227 km sunt destinați circulației internaționale. 301 km adică 14% din drumurile naționale ce traversează Oltenia se află în județul Olt și constituie 13,83% din totalul de 2176 km drumuri ale județului.
O cauză a lipsei de dezvoltare inter și intra-regională o reprezintă faptul că regiunile au acces diferit la infrastructură de transport și calitatea necorespunzătoare a acesteia. Drumurile reprezintă un factor ce atrage investițiile străine directe și constituie un factor important pentru exportul de mărfuri, iar o structură rutieră modernă face ca durata de transport a mărfurilor și a persoanelor să scadă. Există o accesibilitate redusă către coridoarele vest-europene și la cele sud-europene din cauza capacității de transport și a factorilor precum lipsa unei autostrăzi în regiune, drumuri naționale nemodernizate etc ce determină calitatea redusă a infrastructurii rutiere.
Pentru implementarea cu succes a priorităților de dezvoltare ale României între 2011-2020 este necesar să se dezvolte infrastructura de transport deoarece astfel ar crește mobilitatea persoanelor și a mărfurilor, polii regionali de creștere ar fi integrați în rețeaua trans-europeană de transport, zonele subdezvoltate nu ar mai fi izolate și ar contribui de asemenea la dezvoltarea infrastructurii de transport regionale și locale.
Rețeaua de drumuri publice s-a dezvoltat pentru a se asigura legătura între orașe iar noile drumuri au fost construite peste vechile aliniamente. Astfel au apărut numeroase sate și orașe așezate liniar de-a lungul drumurilor, iar lipsa unei șosele de centură a făcut ca traficul local și de tranzit să treacă prin centrul localității. Deoarece drumurile secundare nu au beneficiat de investiții în special în zonele rurale, localitățile dispuse linear s-au dezvoltat continuu de-a lungul drumurilor naționale ceea ce a făcut ca traficul de tranzit să aglomereze viața de zi cu zi a comunității.
Capacitatea insuficientă a drumurilor naționale și europene provoacă blocaje și astfel crește durata de deplasare, cresc costurile de exploatare a vehiculelor, se produc accidente și se deteriorează mediul înconjurător. Prin creșterile economice viitoare, modificările de dezvoltare a teritoriului, evoluția societății vor constitui presiuni din ce în ce mai mari asupra transportului ceea ce va determina modernizarea infrastructurilor și o calitate mai ridicată a serviciilor. Datorită acestei creșteri, crește și cererea de calitate a serviciilor ce trebuie satisfăcută datorită faptului că România are acces la fondurile europene după aderare ceea ce va determina investiții mai mari în infrastructură.
Structuri de primire turistică
Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia dispune de un potențial natural valoros și de o dotare turistică corespunzătoare în special în județele Gorj și Vâlcea. În data de 31 iulie 2011 regiunea deținea o structură de primire turistică alcătuită din 377 unități cu 23,6% mai mult față de anul precedent 2010.
Structurile de primire turistică care funcționează în calitate de cazare turistică la aceeiasi dată adunau un număr de 116 hoteluri și moteluri, 87 pensiuni turistice, 74 pensiuni agroturistice, 50 vile turistice, 10 cabane turistice, 20 hosteluri, 7 campinguri, 4 tabere de elevi și preșcolari, 5 popasuri turistice, 3 bungalouri și un sat de vacanță. Structurile de primire turistică la nivelul Sud-Vest Oltenia au cunoscut o creștere accentuată între anii 2005-2011, de la 227 la 377 unități de primire turistică, adică au crescut cu 66%.
De asemenea s-a înregistrat o creștere a ponderii hotelurilor în cadrul regiunii Sud-Vest Oltenia cu 53% în aceeiasi perioada de timp ceea ce demonstrează faptul că regiunea deține un potențial de investiție într-o continuă dezvoltare. În cadrul totalității unităților de primire turistică în regiunea Sud-Vest Oltenia, ponderea cea mai mare o înregistrează hotelurile, iar pe locul doi se află pensiunile turistice cu 23% și pensiunile agroturistice cu o pondere de 19,62%.
Pensiunile turistice au cunoscut o creștere și mai mare a ponderii de 163% dar a crescut și ponderea pensiunilor agroturistice cu 94,73%. Numărul de pensiuni agroturistice a crescut datorită agroturismului foarte dezvoltat în această regiune și reprezintă o formă de turism ce determină o creștere a activității turistice în această zonă.
În cadrul participării regiunii Sud-Vest Oltenia la totalul structurilor la nivel național, ocupa penultima poziție în clasament. În anul 2011 a înregistrat o valoare de 7,53% din totalul unităților de primire turistică. Raportându-ne la anul 2005, această regiune a cunoscut progresul referitor la cota de participare la totalul structurilor de primire turistică la nivelul țării, evoluând de la 5,37% în anul 2005 la 7,53% în 2011 și a cunoscut în perioada 2005-2011 o creștere foarte mare de 66,07%.
Structuri de primire turistică la nivelul județelor regiunii Sud-Vest Oltenia:
Structuri de primire turistică la nivelul județelor regiunii SV Oltenia|Anul
2005|Anul
2006|Anul
2007|Anul
2008|Anul
2009|Anul
2010|Anul
2011|
TOTAL|227|250|259|55|99| 50|77|
Dolj|19|20|26| 2| 4| 7| 7|
Gorj|36|41|40| 0| 1| 1| 9|
Mehedinți|15|18|19| 9| 0| 7| 5|
Olt|10| 8| 6| 9| 1| 1| 5|
Vâlcea|147|163|168|65|73|79|11|
La nivelul județelor din regiunea Sud-Vest Oltenia, în perioada 2005-2011 structurile de primire turistică au cunoscut o evoluție în continuă creștere. Comparativ cu anul 2005, în județul Dolj numărul structurilor de primire turistică a crescut în anul 2011 cu 147%, în aceeiasi perioada în județul Gorj s-a înregistrat o creștere de 91%, Mehedințiul a cunoscut o creștere de 133%, în timp ce în Olt s-a înregistrat o creștere mai redusă de doar 50% iar în Vâlcea de 43,5%. Conform statisticilor din anul 2011 ponderea cea mai mare referitoare la structurile de primire turistică o deține județul Vâlcea în cadrul regiunii Sud-Vest Oltenia, constituind o valoare de aprox. 56% din capacitatea totală. În celelalte județe se înregistrează valori mai scăzute astfel: Gorj cu 18%, Dolj cu 12,4%, Mehedinți cu 9,28% și Olt cu 3,97% Se remarcă o creștere semnificativă a numărului de structuri de primire turistică în toate județele în intervalul 2010-2011.
Hotelurile din regiunea Sud-Vest Oltenia dețin o pondere în totalul acestora la nivel național de 7,26% în anul 2011, ceea ce a produs plasarea ei pe ultimul loc în rândul regiunilor de dezvoltare. La nivelul anului 2005 ponderea hotelurilor din regiunea Sud-Vest Oltenia raportată la totalul unităților hoteliere la nivelul întregii țări era de 6,26%, cu un procent mai mică comparativ cu cea înregistrată în 2011. Dacă ne referim la calitatea unităților de cazare remarcăm lipsa hotelurilor de 5 stele în Oltenia, existând doar hoteluri de 4 și 3 stele în număr limitat. Acest lucru atestă faptul că hotelurile de înaltă calitate lipsesc deoarece hotelurile deja existente în regiune se adresează turiștilor fără mari pretenții de confort. Pentru a crește numărul turiștilor străini o soluție ar fi înființarea unor unități de cazare de calitate superioară (între 3 și 5 stele).
Capacitatea de cazare
În anul 2011, regiunea Sud-Vest Oltenia deținea o capacitate de cazare turistică de 18.274 de locuri de cazare care a crescut cu 11,35% comparativ cu anul precedent 2010. La nivelul regiunii, locurile de cazare au evoluat ascendent în ultimii 7 ani, au cunoscut o scădere în 2008 iar apoi au crescut foarte mult cu 22% în anul 2011.
Comparând anul 2011 cu anul 2005 în ceea ce privește numărul locurilor de cazare, anul 2011 a cunoscut o creștere de 24,5% ca urmare a faptului că în intervalul 2005-2008 acestea au evoluat lent iar în 2008 a avut loc o explozie a acestei creșteri.
Capacitatea de cazare turistică existentă la nivelul județelor regiunii Sud-Vest Oltenia
Capacitatea de
cazare turistică
existentă la nivelul
județelor regiunii SV
Oltenia|
Anul
2005|
Anul
2006|
Anul
2007|
Anul
2008|
Anul
2009|
Anul
2010|
Anul
2011|
TOTAL|14.672|14.816|15.219|14.973|16.349|16.410|18.274|
Dolj|1.140|1.297|1.450|1.290|1.400|1.646|2.242|
Gorj|1.320|1.484|1.439|1.357|1.967|1.974|2.255|
Mehedinți|1.164|1.221|1.276|1.223|1.537|1.524|1.587|
Olt|668|591|498|507|568|547|664|
Vâlcea|10.380|10.223|10.556|10.596|10.877|10.719|11.526|
Sursă: INS, 2012
Raportând ponderea fiecărui județ la totalul locurilor de cazare pe care le oferea regiunea în 2011, ponderea cea mai mare o deține județul Vâlcea cu 63%, pe locul doi se situează județul Gorj cu 12,33% urmând apoi Dolj cu 12,26%, Mehedinți 8,68% iar pe ultima poziție se clasează Olt cu doar 3,63%.
Referitor la capacitatea de cazare turistică în funcțiune adică numărul de locuri de cazare pe care structurile de primire turistică le pun la dispoziția turiștilor raportat la numărul de zile cât acestea sunt deschise în cadrul regiunii Sud-Vest Oltenia a fost de 4761 mii de locuri- zile cu 534 mii de locuri- zile față de același moment al anului precedent la 31 iulie 2011. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune a cunoscut o creștere de 20,5% în perioada 2005-2011. Conform cifrei atinse în 2011 pe județe, județul Vâlcea deține locul întâi cu 56% din totalul capacității în funcțiune, a doua poziție este ocupată de județul Dolj cu 15,13%, urmată de Gorj cu 13,79% iar pe ultimele locuri se află Mehedinți cu 10,5% și Olt cu 4,6%.
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune la nivelul județelor regiunii S-V Oltenia
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune la nivelul județelor regiunii S-V Oltenia|
Anul
2005|
Anul
2006|
Anul
2007|
Anul
2008|
Anul
2009|
Anul
2010|
Anul
2011|
TOTAL|3.950.168|4.225.992|4.107.399|4.196.581|4.232.483|4.226.528|4.761.155|
Dolj|405.876|468.908|475.365|484.432|510.638|592.472|720.377|
Gorj|339.032|411.180|404.003|443.377|574.273|556.379|656.987|
Mehedinți|403.814|436.561|456.820|467.226|508.503|508.284|500.359|
Olt|153.257|137.862|145.712|162.501|192.458|193.320|219.217|
Vâlcea|2.648.189|2.771.481|2.625.499|2.639.045|2.446.611|2.376.073|2.664.215|
Sursă INS.2012
În anul 2011, regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat cea mai înaltă creștere a sa din ultimii 7 ani, de 12,6% comparativ cu anul precedent 2010, astfel devansând ritmul de creștere al celorlalte regiuni: regiunea Vest (6,78%), regiunea București-Ilfov (- 4,75%), regiunea Sud-Muntenia (4,68%), regiunea Nord-Est (1%), regiunea Centru (10,3%), regiunea Nord-Vest (8,89%), mai puțin regiunea SudEst (13,83%).
Circulația turistică
Deși regiunea Sud-Vest Oltenia are o pondere a sosirilor turistice tot mai ridicată de la an la an, ea rămâne cu mult în urma celorlalte regiuni ale țării. Astfel regiunea este plasată pe ultima poziție, conform datelor statistice în anul 2011 sosirile turistice din această regiune reprezentau 6,07% din totalul sosirilor înregistrate la nivel național, adică un număr de 426.845 de sosiri turistice. Comparând anul 2011 cu anul 2010, s-a accelerat creșterea sosirilor turistice față de anii trecuți în regiunea Sud-Vest Oltenia, depășind astfel creșterea sosirilor din celelalte regiuni. Astfel , această regiune având un ritm al creșterii sosirilor într-un procent de 27%, a depășit ritmul celorlalte regiuni după cum urmează: regiunea Vest (17,84%), regiunea Bucuresti-Ilfov (14%), regiunea Sud-Muntenia (7,6%), regiunea Sud-Est (8,7%), regiunea Nord-Est (12,11%), regiunea Nord-Vest (13,72%) și la egalitate cu regiunea Centru (27,4%).
Sosirile turistice la nivelul județelor din regiunea Sud-Vest Oltenia au evoluat în paralel cu evoluția generală a sosirilor turistice la nivelul României, dar criză economică din anii 2009-2010 a afectat această evoluție. După depășirea crizei economice, în 2011 a continuat să crească numărul de sosiri la nivelul celor 5 județe ale regiunii.
Referitor la ponderea sosirilor turistice la nivel de județ în totalul sosirilor din regiunea Sud-Vest, cea mai mare pondere o deține județul Vâlcea cu 53% ca urmare a faptului că are cel mai ridicat potențial turistic la nivelul întregii regiuni. Vâlcea atrage un procent de peste 50% din sosirile turistice înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia ca urmare a existenței numeroaselor stațiuni turistice balneoclimaterice în acest județ. Câteva exemple ar fi: Călimănești, Voineasa, Băile Olănești, Căciulata, Băile Govora. A doua poziție ca pondere a sosirilor turistice o deține Gorj cu 15%, urmat de Dolj cu 13,71%, Mehedinți cu 12,83% și ultima poziție este ocupată de Olt cu 5,55%.
Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică la nivelul județelor regiunii Sud-Vest Oltenia
Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică la nivelul județelor regiunii S-V Oltenia|
Anul
2005|
Anul
2006|
Anul
2007|
Anul
2008|
Anul
2009|
Anul
2010|
Anul
2011|
TOTAL|
334.178|
370.820|
403.071|
429.370|
366.114|
337.102|
426.845|
Dolj|
41.309|
44.392|
56.684|
57.279|
33.529|
28.762|
58.538|
Mehedinți|
45.596|
46.092|
48.542|
57.551|
54.126|
54.942|
54.778|
Gorj|
37.625|
51.564|
58.058|
63.190|
59.062|
54.967|
63.832|
Vâlcea|
189.844|
208.917|
223.326|
233.812|
205.473|
184.264|
225.997|
Olt|
19.804|
19.855|
16.461|
17.538|
13.924|
14.167|
23.700|
Sursă: INS, 2012
Regiunea Sud-Vest Oltenia s-a dezvoltat și ca urmare a numărului de sosiri ale turiștilor străini la nivelul celor 5 județe. Conform statisticilor, județul Dolj deține cea mai mare pondere în ceea ce privește sosirea turiștilor străini cu 45,5% din numărul total de sosiri turistice străine la nivelul regiunii în anul 2011. Datorită faptului că județul Dolj a cunoscut o dezvoltare economică continuă, în anul 2011 a crescut numărul de sosiri ale turiștilor străini cu aproape 50% față de anul 2006, fapt ce atestă potențialul său turistic. Comparându-l cu turismul balnear al județului Vâlcea, Doljul practică un turism de afaceri prosper și într-o continuă creștere care poate determina dezvoltarea economică a județului și poate atrage un număr tot mai mare de turiști străini. Numărul turiștilor străini s-a triplat în 2011 comparativ cu anul 2010, iar în județul Mehedinți a scăzut numărul sosirilor turiștilor străini în 2011 față de 2010.
Sosiri ale turiștilor străini în structuri de primire turistică la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia
Sosiri ale turiștilor străini în structuri de primire turistică la nivelul județelor regiuni S-V Oltenia|
Anul
2006|
Anul
2007|
Anul
2008|
Anul
2009|
Anul
2010|
Anul
2011|
TOTAL|
23.560|
24.248|
24.485|
18.337|
16.614|
27.536|
Dolj|
8.421|
8.182|
8.326|
4.678|
3.579|
12.539|
Mehedinți|
6.709|
6.951|
7.624|
6.547|
6.275|
5.322|
Gorj|
2.193|
3.469|
3.626|
2.903|
2.545|
2.857|
Vâlcea|
3.737|
3.269|
3.257|
3.042|
3.201|
3.585|
Olt|
2.500|
2.377|
1.652|
1.167|
1.014|
3.233|
Sursă: INS, 2012
Densitatea turistică în raport cu populația referitoare la fiecare județ al regiunii Sud-Vest Oltenia în anul 2011 relevă că cel mai mare raport al densității turistice cu populația îl deține județul Vâlcea cu o valoare de 0,5 turiști/loc, poziția a doua în clasament o dețin județul Mehedinți și Gorj cu 0,2 turiști/loc iar pe ultimele locuri se clasează Dolj cu 0,08 turiști/loc și Olt cu 0,05 turiști/loc. În perioada 2009-2011 se înregistrează valori constante și creșteri reduse la nivelul fiecărui județ.
Densitatea turistică în raport cu populația regiunii ( turiști/loc)
Anul
județul|Sosiri turiști|Populația stabilă|Densitatea turistică în raport cu populația|
|2009|2010|2011|2009|2010|2011|2009|2010|2011|
Dolj|
33.529|
28.762|
58.538|
707.629|
704.436|
700.431|
0.05|
0.04|
0.08|
Gorj|
59.062|
54.967|
63.832|
378.310|
376.916|
376.090|
0.16|
0.15|
0.17|
Mehedinți|
54.126|
54.942|
54.778|
294.364|
292.231|
290.137|
0.18|
0.19|
0.19|
Olt|
13.924|
14.167|
23.700|
468.931|
465.019|
460.334|
0.03|
0.03|
0.05|
Vâlcea|
205.433|
184.264|
225.997|
408.518|
407.431|
405.822|
0.50|
0.45|
0.56|
Sursă INS, 2012
Referitor la densitatea turistică în raport cu suprafața regiunii (km2) atestă existența unei presiuni turistice asupra suprafeței județelor din regiunea Sud-Vest Oltenia.
Se înregistrează o densitate turistică scăzută în raport cu suprafață la nivelul județului Olt, în anul 2011 deținând cea mai scăzută valoare de 4,3 turiști/km2. Cele mai mari valori le deține județul Vâlcea cu 39,2 turiști/km2 iar la nivelul județului Gorj se înregistrează valori medii de 11,4 turiști/km2 iar în Mehedinți 11,1 turiști/km2 în anul 2011. În perioada 2009-2011 se înregistrează creșteri reduse cu valori constante.
Densitatea turistică în raport cu suprafața Regiunii/km2
În ceea ce privește densitatea turistică în raport cu suprafața regiunii (km2) atestă o presiune turistică asupra suprafeței județelor din regiunea Oltenia. Se înregistrează valori scăzute ale densității turistice în raport cu suprafața în județul Olt, având cea mai scăzută valoare de 4,3 turiști/km2 pe când județul Dolj înregistrează o valoare mult mai mare de 7,9 turiști/km2 în anul 2011. Județul Vâlcea deține valori maxime de 39,2 turiști/km2 iar județele Gorj și Mehedinți dețin valori medii de 11,4 turiști/km2 în Gorj și 11,1 turiști/km2 în Mehedinți la nivelul anului 2011. În perioada 2009-2011 se înregistrează creșteri reduse cu valori care se mențin constante.
Intensitatea activității turistice în regiunea Sud-Vest Oltenia
Sursă: Direcțiile Județene de Statistică aferente județelor regiunii S-V Oltenia
Zone emițătoare/receptoare de turiști
Sosirile turiștilor români la nivelul județelor regiunii Sud-Vest Oltenia au evoluat conform următorului clasament: valorile maxime se înregistrează în județul Vâlcea cu peste 200.000 persoane, înregistrând mari scăderi în perioada 1990-2011 ca urmare a saturației destinațiilor turistice din județ și a crizei economice.Vâlcea este urmată în clasament de județele Gorj și Mehedinți ca urmare a valorilor asemănătoare și care de asemenea au înregistrat mari scăderi între 1990-2011. Ultimele poziții în clasament le deține Doljul cu valori de sub 50.000 persoane urmat de Olt cu mai puțin de 20.000 persoane. În această regiune se înregistrează sosiri ale turiștilor străini mai puțin de 10.000 persoane, pe primul loc se situează Dolj care a cunoscut o creștere în anul 2011 ca urmare a investițiilor străine din Craiova, apoi urmează Mehedințiul iar cele mai scăzute valori se înregistrează la nivelul județului Olt. Referitor la sosirile turiștilor la nivel de județ în totalul sosirilor în regiunea S-V Oltenia, cea mai mare pondere o deține județul Vâlcea cu 53% ca urmare a faptului că are cel mai ridicat potențial turistic la nivelul întregii regiuni. Vâlcea atrage un procent de peste 90% din sosirile turistice înregistrate în regiunea Sud-Vest Oltenia ca urmare a existenței numeroaselor stațiuni turistice balneoclimaterice în acest județ. Câteva exemple ar fi: Călimănești, Voineasa, Băile Olănești, Căciulata, Băile Govora. A doua poziție ca pondere a sosirilor turistice o deține Gorj cu 15%, urmat de Dolj cu 13,71%, Mehedinți cu 12,83% și ultima poziție este ocupată de Olt cu 5,55%.
Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică la nivelul județelor regiunii Sud-VestOltenia
Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia|
Anul
2005|
Anul
2006|
Anul
2007|
Anul
2008|
Anul
2009|
Anul
2010|
Anul
2011|
TOTAL|334.178|370.820|40.3071|429.370|366.114|337.102|426.845|
Dolj|41.309|44.392|56.684|57.279|33.529|28.762|58.538|
Gorj|37.625|51.564|58.058|63.190|59.062|54.967|63.832|
Mehedinti|45.596|46.092|48.542|57.551|54.126|54.942|54.778|
Olt|19.804|19.855|16.461|17.538|13.924|14.167|23.700|
Valcea|189.844|208.917|223.326|233.812|205.473|184.264|225.997|
Sursa: INS, 2012
Gestionarea deșeurilor menajere și industriale
Deșeurile menajere
Deșeurile menajere reprezintă o sursă de poluare provenită din gospodării care afectează din ce în ce mai mult mediul înconjurător. Cauzele care au dus la creșterea în prezent a cantității de deșeuri sunt creșterea populației și a agenților economici precum și creșterea și diversificarea activităților urbane. Faptul că a crescut bunăstarea populației a determinat mărirea volumului de deșeuri solide de natură menajeră. O pondere destul de importantă în categoria deșeurilor municipale o au deșeurile din gospodăriile populației care reprezintă deșeuri menajere și asimilabile.
Deșeurile municipale reprezintă o problemă tot mai actuală având în vedere faptul că dăunează sănătății și mediului și au în componența lor materiale reciclabile. Prin valorificarea acestor materiale reciclabile se economisesc resurse naturale și scad consumurile materiale și energetice. Eliminarea deșeurilor prin depozitare sau incinerare produce pierderi de materie și energie care nu permit o dezvoltare de durată. Organizarea deficitară (lipsă sau proasta organizare a serviciilor de salubritate în mediul rural) și folosirea unor metode și procedee care nu respectă principiile ecologice constituie o influență negativă asupra mediului și un pericol pentru sănătatea publică.
Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora precum și monitorizarea depozitelor de deșeuri după închidere. Administrațiile publice locale sunt responsabile cu gestionarea deșeurilor municipale care individual sau prin contract cu un agent economic autorizat trebuie să ofere servicii de colectare selectivă, transport, neutralizare, valorificare și eliminare finală a acestor deșeuri. Ponderea deșeurilor menajere solide este mică comparativ cu volumul de deșeuri municipale solide din gospodării sau din surse similare.
Valorificarea fracțiunilor de deșeuri produse de procesele industriale și de gospodării se realizează prin transfer direct de la firme, REMAT-uri sau alte companii care colectează deșeuri.
Producătorii, indiferent de mărime produc deșeuri industriale, dar trebuie să dețină metode și procedee de tratare a deșeurilor la locul în care sunt generate acestea. Deoarece există numeroase categorii de deșeuri și cantități de deșeuri produse anual trebuie să existe și diferite facilități pentru ca acestea să fie stocate temporar și cea mai bună soluție ar fi contractarea unor operatori care tratează deșeurile. În Regiunea Oltenia, în anul 2010 existau 8 depozite municipale de deșeuri care nu corespundeau normelor, 2 dintre acestea au fost închise la sfârșitul aceluiași an, iar 6 depozite vor fi închise în perioada 2015-2017 precum și multe alte spații în care se depozitau deșeurile în mediul rural cărora le-a fost sistată activitatea în iulie 2009 și care influențează în mod negativ calitatea factorilor de mediu.
Există 4 depozite care corespund normelor în vigoare și anume: Depozitul de deșeuri solide urbane și industrial asimilabile, MOFLENI, Județul Dolj, Depozitul Tg. Jiu, Depozitul de la Drobeta Turnu Severin, depozitul Feteni din județul Vâlcea și dețin sisteme de colectare a levigatului iar alte depozite nu dețin instalații de colectare levigat și nici sisteme de colectare a gazului de depozit. De asemenea, în această regiune există 9 depozite de deșeuri zgură și cenușă care aparțin Complexelor Energetice. Dintre acestea, unele dețin o tehnologie mai bună de depozitare față de anii anteriori iar din luna septembrie a anului 2010 depozitează zgura și cenușa prin tehnologia fluidului dens, o metodă care contribuie la reducerea poluării prin antrenarea zgurii și cenușii. În această regiune există și Depozitul ecologic de slamuri și nămoluri din Ișalnița care aparține SC. FORD România SĂ, care și-a întrerupt activitatea în anul 2009, Depozitul de deșeuri industriale periculoase care aparține SC. OLTCHIM SA care de asemenea și-a întrerupt activitatea de depozitare, Depozitul de deșeuri nepericuloase care aparține SNP PETROM-SUCURSALA Craiova a cărei activitate a fost întreruptă în 2008. Aceste depozite sunt monitorizate chiar și după închidere.
Populația suportă impactul deșeurilor prin intermediul factorilor de mediu și constituie o sursă generatoare de deșeuri și un receptor final al acestora. Aceste deșeuri au efecte directe asupra populației prin depozitarea deșeurilor menajere care conțin o mare cantitate de microorganism și agenți patogeni care pătrund în organismul uman prin apă, aer și sol. De aceea, gestiunea deșeurilor trebuie să adopte măsuri specifice corespunzătoare fiecărei faze prin care se elimină deșeurile din mediul înconjurător.
O altă categorie de deșeuri dăunătoare mediului și sănătății umane o reprezintă uleiurile uzate, se degradează puțin și produc distrugerea florei și faunei prin deversarea lor necontrolată și necorespunzătoare. Dacă arde în spațiu deschis generează hidrocarburi care poluează foarte mult aerul și au un efect cancerigen asupra sănătății omului. De asemenea, este periculos pentru sănătatea omului dacă se folosește la vopsirea gardurilor deoarece după ploaie substanțele din acest ulei ajung în sol, contaminând și distrugând pânza freatică.
Și în această regiune există echipamente care conțin PCB și care sunt dăunătoare pentru mediu. Acest lucru se întâmplă pentru că nu sunt manipulate și depozitate corespunzător aceste produse care conțin PCB sau sunt utilizate în domeniul industrial ca fluide hidraulice sau de transfer termic etc. PCB-urile care se scurg din instalațiile electrice uzate ajung în sol, apoi în râuri și lacuri. După ce ajung în mediu, PCB-urile rezistă mult timp și chiar se acumulează în organismele vii, iar în nivelurile superioare ale lanțurilor trofice concentrația lor este mai mare. În cazul bacteriilor și a acumulatorilor gestionați necorespunzător, acestea constituie un mare risc datorită cantității mare de mercur foarte toxic, bacteriile fiind compuse în principal din alcalinii de magneziu și zinc-carbon.
CAPITOLUL 3
Aspecte specifice ale apelului de proiecte considerat – POR 2.1.A Microîntreprinderi
Informații despre axa prioritară și prioritatea de investiții
Acestea se găsesc în cadrul axei de prioritate 2 „Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii”, prioritatea de investiții 2.1. ”Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri” – 2.1.A Microîntreprinderi.
1.2) Obiectivul specific axei prioritare reprezintă consolidarea poziției pe piață a întreprinderilor mici și mijlocii în domeniile competitive identificate în Strategia Națională De Competivitate Și Planurile Regionale De Dezvoltare.
1.4) Investițiile eligibile pentru co-finanțare prin acest program cuprinde:
Construirea, modernizarea, extinderea spațiului de producție/ prestare servicii
Dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line.
1.5) Indicatori priorității de investiție se referă la:
Numărul de întreprinderi care beneficiază de sprijin
Investiții private combinate cu sprijinul public pentru întreprinderi (grant)
1.6) Indicatorii de proiect
Se referă la monitorizarea,implementarea și performanță investiției propuse prin proiect și face referire la:
Cifra de afaceri, la 2 ani după finalizarea implementării proiectului;
Numărul mediu de salariați / Numărul de angajați cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată, în perioada de monitorizare a proiectului (i.e. perioada de implementare a proiectului și 3 ani după finalizarea implementării);
Solicitantul are obligația de a menține numărul mediu de salariați înregistrat în anul anterior depunerii cererii de finanțare și să păstreze același număr de angajați cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată înregistrat la data depunerii cererii de finanțare ceea ce reprezintă o condiție obligatorie pentru acordarea finanțării.
Nerespectarea acestei obligații duce la recuperarea integrală a finanțării acordate
1.7) Programul contribuie în procent de 90% din valoarea eligibilă a investiției la finanțarea unei investiții.
2.1) Tipuri de apel de proiecte ce pot fi lansate
În cadrul acestui apel, perioada de depunere a proiectelor este de 6 luni. Proiectele vor fi selectate în funcție de următoarele prevederi:
-Cererile de finanțare depuse în primele două luni ale apelului vor fi supuse verificării conformității din punct de vedere administrativ și eligibilității și evaluate din punct de vedere tehnic și financiar, iar cele care ating pragul de calitate (85 de puncte) și care se încadrează în bugetul disponibil pentru acest apel vor fi direct contractate. Dacă nu se încadrează în bugetul alocat proiectele care au obținut între 50 și 85 de puncte rămân în competiție cu proiectele din lunile următoare.
-Cererile de finanțare depuse în luna a treia vor fi supuse verificării conformității din punct de vedere administrativ și eligibilității și evaluate din punct de vedere tehnic și financiar iar proiectele rămase în competiție și cele din tranșa curentă care ating noul prag de calitate (80 de puncte) vor fi contractate dacă se încadrează în bugetul rămas disponibil. Dacă nu se încadrează în bugetul rămas disponibil, proiectele care au obținut între 50 și 80 de puncte în ambele tranșe, rămân în competiție cu proiectele din lunile următoare.
Sunt respinse proiectele care obțin mai puțin de 50 de puncte.
Aceste etape se vor parcurge până la consumarea bugetului disponibil pentru acest apel, pragul de calitate vă scădea după fiecare etapă (75, 70, 65, 60) iar un solicitant poate depune o singură cerere de finanțare.
2.3) Locul de depunere a proiectelor și modalitatea de depunere
În cadrul acestui apel de proiecte, modalitățile de depunere a cererilor de finanțare sunt următoarele:
-la sediul agențiilor pentru dezvoltare regională unde se va implementa proiectul
-prin aplicația electronică MySMIS
2.4) Valoarea eligibilă minimă și maximă a unui proiect
Proiectul trebuie să aibă o valoare eligibilă de minim 25.000 de euro, echivalent în lei la cursul de schimb InforEuro valabil la depunerea cererii de finanțare.
2.6) Cine poate solicita finanțare în cadrul prezentului apel de proiecte?
În cadrul acestui apel de proiecte pot solicita finanțare societățile comerciale sau cooperative care fac parte din categoria microîntreprinderilor.
2.7) Ajutorul de minimis
Un ajutor de stat constă în folosirea fondurilor publice și chiar a fondurilor europene pentru sprijinirea unei întreprinderi, ceea ce constituie un avantaj pentru aceasta în fața concurenței.
Articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede obligația de a notifica Comisiei Europene ajutoarele de stat, astfel încât aceasta să evalueze dacă sunt compatibile cu piața comună.
Dacă unei întreprinderi i se acordă timp de trei ani fiscali consecutivi un ajutor de până la 200.000 de euro este compatibilă cu regulile de concurență pe piața comună și nu se consideră ajutoare de stat.
Regulile de acordare a ajutoarelor de minimis
Valoarea ajutorului
Timp de 3 ani fiscali consecutivi unei întreprinderi unice i se poate acorda în regim de minimis din fonduri publice un ajutor cu o valoare maximă de 200.000 de euro, echivalent în lei la cursul de schimb InforEuro valabil la data acordării ajutorului.
Dacă întreprinderea care solicită finanțare desfășoară activități în alte domenii ( clase CAEN) pe lângă domeniul de activitate în care se realizează investiția propusă sau plafonul aplicabil acestor domenii este mai mic de 200.000 de euro, această întreprindere poate beneficia de plafonul de 200.000 de euro doar în activitățile desfășurate în alte domenii ori care beneficiază de un plafon mai mic nu va beneficia de finanțarea primită.
Întreprinderea unică
În sensul Regulamentului de minimis, întreprinderea unică reprezintă un grup de întreprinderi legate.
Plafonul de minimis (200.000 de euro) se aplică doar întreprinderii unice, adică grupului de întreprinderi legate din care întreprinderea solicitantă face parte. Fac parte din întreprinderea unică acele întreprinderi între care există cel puțin una dintre relațiile următoare:
– o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra altei întreprinderi pe baza unui contract încheiat cu întreprinderea respectivă sau pe baza unei prevederi din contractul de societate.
– drepturile majoritare de vot al acționarilor sau ale asociaților unei întreprinderi sunt deținute de o altă întreprindere
– dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor ce țin de administrare, de conducere sau de supraveghere ale unei întreprinderi sunt deținute de o altă întreprindere.
– o întreprindere care deține acțiuni sau este asociată cu o altă întreprindere și care pe baza unui acord cu acționarii sau asociații acelei întreprinderi controlează majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților acelei întreprinderi
Identificarea întreprinderii unice se realizează avându-se în vedere doar întreprinderile legate înregistrate pe teritoriul aceluiași stat membru UE. De exemplu dacă întreprinderea A înregistrată în afara României deține 60% din întreprinderea B înregistrată pe teritoriul României, cele două întreprinderi nu reprezintă o întreprindere unică.
Identificarea întreprinderii unice se realizează avându-se în vedere legăturile existente între solicitant și alte întreprinderi, adică de entități care desfășoară activitate economică și corespund normelor în vigoare.De exemplu dacă o persoană fizică autorizată (PFA său persoană juridică) deține 55% din întreprinderea A, atunci cele două entități alcătuiesc o întreprindere unică.
Cumulul ajutoarelor
Plafonul de minimis ( 200.000 de euro) se va reduce cu toate ajutoarele în regim de minimis cumulate de care a beneficiat întreprinderea unică în ultimii 2 ani fiscali anteriori depunerii cererii de finanțare și anul în care este depusă cererea de finanțare.
Se cumulează următoarele ajutoare de minimis:
dacă întreprinderea solicitantă s-a format în urma unei fuzionări, prin unirea a două sau mai multe întreprinderi, se cumulează toate ajutoarele de minimis primite în cei 3 ani fiscali consecutivi de fiecare din întreprinderile care au participat la fuzionare.
-în cazul în care o întreprindere se divizează, beneficiază de ajutorul de minimis primit înainte de divizare, acea întreprindere care a beneficiat de el deoarece aceasta a preluat activitățile în scopul cărora a fost acordat ajutorul de minimis.
-ajutoare primite de toate celelalte întreprinderi cu care întreprinderea solicitantă formează întreprinderea unică
-ajutoare primite de întreprinderea solicitantă.
Ajutoarele de minimis se cumulează indiferent de:
Sursa ajutoarelor (buget local, fonduri europene)
Forma ajutoarelor ( scutiri de la plata unor taxe, dobânzi subvenționate, garanții bancare)
Solicitantul completează și semnează pe propria răspundere Declarația de eligibilitate în care precizează informațiile cu privire la ajutoarele de minimis de care a beneficiat în ultimii 2 ani fiscali anteriori datei în care a depus cererea de finanțare, dar și în anul fiscal curent până în momentul în care a depus cererea de finanțare, respectiv încheierea
contractului de finanțare.
Dacă în actul de acordare se specifică valoarea în euro a unui ajutor de minimis sau modalitatea prin care se determină această valoare, atunci aceasta se deduce din plafonul de minimis. Pentru a se stabili cât valorează în euro ajutorul primit se utilizează rata de schimb InforEuro valabilă în luna alocării ajutorului.
Nu se realizează cumularea ajutoarelor de minimis cu ajutoarele de stat care se acordă pentru aceeiasi măsură de finanțare prin capital de risc sau cu cele acordate de stat pentru aceleași costuri eligibile dacă acest cumul depășește valoarea maximă a ajutorului stabilită după caz de un regulament adoptat de Comisie.
După ce au fost aplicate regulile de cumul, valoarea finanțării nerambursabile menționată în cererea de finanțare depășește plafonul de minimis specific (200.000 de euro sau 100.000 de euro), cererea de finanțare va fi respinsă
Data acordării ajutorului de minimis
Ajutoarele de minimis se acordă doar întreprinderii care are dreptul legal de a beneficia de aceste ajutoare conform legislației naționale aplicabile, indiferent de data la care se plătesc întreprinderii respective ajutoarele de minimis.
Referitor la POR, data la care se alocă ajutorul va fi dată la care intră în funcțiune contractul de finanțare corespunzător proiectului propus prin cererea de finanțare, indiferent de efectuarea plăților efective.
3.1) Reguli generale
Criteriile de eligibilitate (referitoare la solicitant și proiect) trebuie respectate începând cu data depunerii cererii de finanțare pe tot parcursul procesului de evaluare, selecție și contractare, cât și pe perioada de valabilitate a contractului de finanțare.
Excepții de la această regulă:
criteriul prin care este ales solicitantul care se referă la atestarea acestuia ca microîntreprindere, acesta urmând a fi respectat obligatoriu până la încheierea contractului de finanțare inclusiv;
criteriul prin care este ales proiectul care se referă la valoarea minimă eligibilă, acesta urmând a fi respectat obligatoriu până la încheierea contractului de finanțare inclusiv;
alte criterii menționate în contractul de finanțare.
3.2) Eligibilitatea solicitantului
Solicitantul este societate comercială sau societate cooperativă care face parte din grupul microîntreprinderilor.
Microîntreprinderile reprezintă întreprinderi care au maxim 9 salariații și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei conform Legii 346/2004 în ceea ce privește stimularea înfințarii și dezvoltării IMM.
Prevederile Legii 346/2004 trebuie aplicate cu mare atenție mai ales în ceea ce privește identificarea întreprinderilor partenere și/sau legate cu întreprinderea solicitantă.
Numărul mediu anual de salariați și cifra de afaceri anuală netă/ activele totale adică datele solicitantului sunt încadrate în pragurile prevăzute pentru categoria microîntreprinderilor și care se verifică după ce au fost luate în calcul datele corespunzătoare tuturor întreprinderilor partenere și legate cu întreprinderea solicitantă și sunt identificate conform legii.
Domeniul de activitate în care se realizează investiția
Investițiile finanțate de Regio corespund domeniilor de activitate eligibile (clase CAEN) așa cum sunt enumerate în Anexa 2 la Ghidul specific
Solicitantul trebuie să aibă deja domeniul de activitate eligibil (clasa CAEN) vizat de investiție și autorizat la sediul principal ce reprezintă locul în care se implementează proiectul, la momentul depunerii cererii de finanțare.
Domeniul de activitate (codul CAEN) propus pentru realizarea investițiilor trebuie să fie declarat și autorizat la locul în care se implementează proiectul.
În general aceste informații sunt oferite de Certificatul constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Dacă nu reies din acest document, trebuie să fie menționate în actul constitutiv sau într-o hotărâre a adunării generale a acționarilor, conform legislației în vigoare.
Excepție fac cererile de finanțare referitoare la înființarea unui sediu secundar sau care presupun un nou domeniu pentru desfășurarea activității după realizarea investiției, la momentul depunerii cererii de finanțare trebuie să fie înscrisă clasa CAEN în care se dorește implementarea proiectului în domeniul de activitate.
Investiția propusă prin proiect trebuie să vizeze o singură clasă CAEN.
Anexa 2 – Lista domeniilor de activitate eligibile
Domenii de activitate din Strategia Națională de Competitivitate|
Clasa CAEN||Descrierea clasei CAEN|
4312|Lucrări de pregătire a terenului||
4313|Lucrări de foraj și sondaj pentru construcții||
4321|Lucrări de instalații electrice||
4322|Lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat||
4329|Alte lucrări de instalații pentru construcții||
4331|Lucrări de ipsoserie||
4332|Lucrări de tâmplărie și dulgherie||
4333|Lucrări de pardosire și placare a pereților||
4334|Lucrări de vopsitorie, zugrăveli și montări de geamuri||
4339|Alte lucrări de finisare||
4391|Lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții||
4399|Alte lucrări speciale de construcții n.c.a.||
5510| Hoteluri și alte facilități de cazare similare|
5520| Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată|
5590| Alte servicii de cazare|
Sursă: www.Inforegio.ro
Solicitantul a desfășurat activitate pe o perioadă de cel puțin un an fiscal integral și a obținut profit din exploatare (> 0 lei) în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare. O întreprindere care a avut suspendată activitatea temporar oricând între 2015-2016 nu este eligibilă.Criteriile care arată durata de activitate și profitul din exploatare reprezentând întreaga activitate a solicitantului (oricare ar fi domeniul de activitate). Astfel se adaugă la cererea de finanțare ultimele bilanțuri financiare și contul de profit și pierdere depuse la Ministerul Finanțelor Publice.
4) a. Solicitantul a înregistrat un număr mediu de salariații de cel puțin 1, în anul fiscal anterior depunerii cererii de finanțare.
b. Solicitantul are cel puțin un angajat cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată, la data depunerii cererii de finanțare
Solicitantul are obligația ca în perioada de evaluare, selecție, contractare și în perioada de monitorizare a proiectului să păstreze același număr de salariații sau număr de angajați cu normă întreagă pe perioadă nedeterminată, cu nivelul înregistrat anterior depunerii cererii de finanțare iar nerespectarea acestei obligații duce la recuperarea integrală a finanțării acordate.
Condițiile anterioare vor fi verificate în funcție de situațiile financiare anuale și de Registrul general de evidență a salariațiilor de portalul Inspecția Muncii și Registru salariați și Contracte per salariat din ReviSal. În cazul în care prin investiția propusă se urmărește creșterea numărului mediu de salariații, acest aspect este punctat suplimentar în cadrul evaluării,tehnice și financiare.
Situațiile de excludere sunt prezentate detaliat în Ghidul general-secțiunea 6.1/punctul 6 cu o excepție-încadrarea solicitantului în categoria întreprinderilor în dificultate.
Locul de implemetare a proiectului
Proiectul se desfășoară în mediul urban, în regiunea de dezvoltare menționată în cererea de finanțare. Nu pot fi alese investițiile referitoare la teritoriul ITI Delta Dunării și regiunea de dezvoltare Bucuresti- Ilfov.
Solicitantul are unul din următoarele drepturi asupra imobilului la dată în care a depus cererea de finanțare:
Pentru investiții în lucrări de constructive ce pot deține autorizare( dreptul de proprietate private,dreptul de concesiune conform OUG 54/2006,dreptul de superficie adică dreptul de a realiza investiția propusă prin cererea de finanțare). De asemenea, ca să nu afecteze implementarea proiectului, imobilul trebuie să fie liber de orice sarcini sau interdicții și nu se află într-un proces judecătoresc având ca obiect dreptul invocate de către solicitant pentru realizarea proiectului.Limitele dreptului de proprietate care nu coincide cu realizarea activităților proiectului(ex. servitutea de trecere cu piciorul) nu vor provoca respingerea cererii de finanțare din procesul de evaluare, selecție și contractare. Fiecare caz în parte va fi verificat din punct de vedere administrative și al eligibilității la nivelul OI.
În ceea ce privește investițiile ce constau doar în servicii și / sau dotări și lucrări de constructive ce nu pot fi autorizate, solicitantul beneficiază de următoarele drepturi: dreptul de superficie,dreptul de usufruct,dreptul de folosință cu titlu gratuit,dreptul de proprietate private,dreptul de concesiune. Pentru implementarea proiectului se utilizează drept spațiu imobilul în care echipamentele achiziționate prin proiect ( utilaje,linii de producție) sunt instalate și montate și în care aceste bunuri sunt utilizate. În domeniile de activitate în care se utilizează echipamente și utilaje în diverse locuri (activitatea de construcție), spațiul dat implementării proiectului reprezintă spațiul în care sunt depozitate echipamentele și utilajele.
Solicitantul trebuie să ateste faptul că deține dreptul de concesiune/ folosință cu titlu gratuit/ închiriere/locațiune/comodat/uzufruct și superficie pe o durată de timp care acoperă inclusiv perioada de 3 ani de la data estimate pentru realizarea plății finale în cadrul proiectului.
Nu sunt eligibile investițiile care includ lucrări de construcție ce nu dețin autorizări conform legii.
3.3) Eligibilitatea proiectului
1) Activitățile ce se doresc a fi efectuate în proiect ( investiția) trebuie să se refere la domeniul de activitate eligibil al solicitantului ce face obiectul proiectului. Investiția propusă trebuie să vizeze un singur domeniu de activitate (clasa CAEN).
2) Tipuri de investiții eligibile
Programul finanțează următoarele investiții:
Investiții în active corporale:
– construirea, extinderea și modernizarea spațiilor de producție/prestarea de servicii ale microîntreprinderilor și a utilităților generale corespunzătoare (canalizare,alimentare cu apă, alimentare cu gaze naturale etc.);
– achiziționarea de utilaje, echipamente tehnologice, echipamente informatice etc.
b. Investiții în active necorporale: mărci comerciale, programe informatice, licențe
c. Investiții în instrumente de comercializare on-line
3) În cazul proiectelor care presupun execuția de lucrări de construcții, proiectul propus trebuie să nu fi fost finanțat în ultimii 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanțare în ceea ce privește activitățile de același tip asupra aceleiași infrastructuri și nu beneficiează de fonduri publice din alte surse de finanțare.
Solicitantul trebuie să completeze pe proprie răspundere Declarația de eligibilitate. Un exemplu care respectă această condiție de eligibilitate presupune realizarea de lucrări de extindere a unui spațiu de producție iar construcția sa a beneficiat de finanțare publică în ultimi 5 ani înainte de data depunerii cererii de finanțare.
4) Proiectul trebuie să aibă o valoare eligibilă de minimum 25.000 de euro, echivalent în lei la cursul de schimb InforEuro, valabil la momentul depunerii cererii de finanțare.
5) Intervalul de timp în care se implementează activitățile proiectului nu depășește data limită menționată în schema de minimis.
Intervalul de timp stabilit pentru implementarea activităților proiectului reprezintă perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanțare și dată în care se finalizează ultima activitate propusă în proiect și nu depășește data limită menționată în schema de minimis.Acest interval de timp se poate prelungi până la dublul perioadei inițiale.
3.4) Condiții de eligibilitate al cheltuielilor
Condițiile cumulative de eligibilitate al cheltuielilor sunt:
să fie angajată de către beneficiar și plătită de acesta între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2023 și să fie respectat intervalul de implementare stabilit în contractul de finanțare;
să fie însoțită de facturi emise conform legislației naționale sau de alte documente contabile care atestă obligația de plată și de documente care să ateste efectuarea plății și autenticitatea cheltuielii realizate. Pe baza acestor documente se poate realiza verificarea, controlul și auditul întreprinderii respective;
să respecte prevederile programului;
să respecte contractual de finanțare încheiat între autoritatea de management și beneficiar;
să fie în conformitate cu prevederile legislației UE și naționale aplicabile;
să fie rezonabilă și necesară implementării operațiunii;
să nu fie opusă prevederilor dreptului aplicabil al UE sau legislației naționale ce prevede că dreptul UE referitor la eligibilitate, gestiune, controlul operațiunilor și cheltuielile să fie aplicat.
3.5) Criterii de evaluare tehnică și financiară
|||
||Anexa 4 – Grila de evaluare tehnică și financiară|
|||
||Criteriu/ Subcriteriu|
Contribuția proiectului la realizarea obiectivului priorității de investiție|
1.1.|Domeniul de activitate (clasa CAEN) în care se realizează investiția (în conformitate cu Anexa 2 ”Lista domeniilor de activitate eligibile” la ghid)|
|a.|Este cuprins într-una din diviziunile 13-33|
|b.|Este cuprins într-una din diviziunile 55 sau 93 sau în clasa 8690|
|c.|Este cuprins într-una din diviziunile 41-43|
|d.|Este cuprins într-una din diviziunile 36-95 , cu excepția celor de la punctele b. și c.|
1.2.|Domeniul strategic, în conformitate cu Anexa 2 ”Lista domeniilor de activitate eligibile” la ghid|
|a.|Domeniul de activitate (clasa CAEN) în care se realizează investiția este identificat la nivel național prin Strategia Națională de Competitivitate 2014-2020 (Tabelul A din Anexa 2)|
|b.|Domeniul de activitate (clasa CAEN) în care se realizează investiția este identificat la nivel național prin Planurile de Dezvoltare Regională 2014-2020 (Tabelul B din Anexa 2), exclusiv cele care au fost identificate și în Strategia Națională de Competitivitate 2014-2020.|
1.3.|Caracterul inovativ al investiției propuse (vezi observațiile de mai jos)|
|a.|Prin inovație/ diversificare de produs/serviciu și proces|
|b.|Prin inovație/ diversificare de produs/serviciu|
|c.|Prin inovație/ diversificare de proces|
Calitatea, maturitatea și sustenabilitatea proiectului. Capacitatea financiară și operațională a solicitantului|
2.1|Investiția propusă conduce la creșterea cifrei de afaceri față de nivelul înregistrat în exercițiul financiar anterior depunerii cererii de finanțare|
|a.|>=30%|
|b.|25-29,99%|
|c.|20-24,99%|
|d.|15-19,99%|
|e.|10-14,99%|
|f.|5-9,99%|
|g.|1-4,99%|
|h.|Investiția propusă nu conduce la creșterea cifrei de afaceri|
2.2.|Bugetul proiectului este corect estimat și necesar pentru implementarea investiției|
|a.|Toate costurile de investiție sunt fundamentate, spre exemplu prin oferte de preț/ cataloage/ website-uri, orice alte surse verificabile|
|b.|Costurile de investiție nu sunt fundamentate.|
2.3.|Fluxul de numerar net cumulat al investiției în perioada de exploatare, în condițiile unei estimări detaliate, fundamentate, realiste a cheltuielilor și veniturilor din operare|
|a.|este pozitiv pe toată durata de analiză a investiției|
|b.|prezintă valori negative oricând pe durata de analiză a investiției|
2.4.|Investiția prevede creșterea numărului mediu de salariați ca urmare a realizării investiției și menținerea acestei creșteri pe întreaga perioadă de monitorizare a proiectului (3 ani după efectuarea plății finale în cadrul proiectului) cu:|
|a.|>=5|
|b.|3-4,99|
|c.|1-2,99|
2.5.|Solicitantul asigură o cofinanțare la valoarea cheltuielilor eligibile și demonstrează capacitate de asigura această cofinanțare|
|a.|Cofinanțarea solicitantului la valoarea eligibilă este de cel puțin 10%. Solicitantul prezintă scrisoare de confort angajantă, extras de cont bancar -cont escrow, dovada unei linii/contract de credit emisă de bancă/instituție financiar bancară etc|
|b.|Cofinanțarea solicitantului la valoarea eligibilă este de 5-9,99%. Solicitantul prezintă scrisoare de confort angajantă, extras de cont bancar -cont escrow, dovada unei linii/contract de credit emisă de bancă/instituție financiar bancară etc|
|c.|Cofinanțarea solicitantului la valoarea eligibilă este de cel mult 4,99%. Solicitantul prezintă scrisoare de confort angajantă, extras de cont bancar -cont escrow, dovada unei linii/contract de credit emisă de bancă/instituție financiar bancară etc|
Respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de șanse, de gen și nediscriminarea.
(Nu vor fi punctate măsurile de conformare cu obligațiile legale ale solicitantului în aceste domenii)|
3.1.|Investiția include măsuri de îmbunătățire a calității mediului înconjurător și de creștere a eficienței energetice:|
|a.|Utilizarea surselor regenerabile de energie|
|b.|Retehnologizarea și înlocuirea echipamentelor cu unele mai eficiente energetic (inclusiv eficientizarea iluminatului în spațiile de producție). Optimizarea funcționării instalațiilor și a fluxurilor tehnologice|
|c.|Minimizarea la sursă a deșeurilor generate. Colectarea selectivă și creșterea gradului de recuperare și reciclare a deșeurilor|
3.2.|Investiția include măsuri de asigurare a egalității de șanse și tratament:|
|a.|Adaptarea infrastructurii, inclusiv a echipamentelor și utilajelor pentru accesul și operarea de către persoane cu dizabilități|
|b.|Angajarea de persoane din categorii defavorizate|
Complementaritatea cu alte investiții realizate din alte axe prioritare ale POR, precum și alte surse de finanțare|
4.1.|Proiectul este complementar altui proiect/ altor proiecte realizate de către solicitant din alte surse de finanțare|
|a.|Solicitantul a mai realizat investiții din surse proprii (rezultate din exploatarea capitalului propriu sau din autofinanțare ) în imobilizări corporale (2111. Terenuri, 2112. Amenajări de terenuri, 212. Construcții, 2131. Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru), 2132. Aparate și instalații de măsurare, control și reglare) și Imobilizări corporale în curs (cont 231). Valoarea minimă a investiției a fost de 3000 Euro|
|b.|Solicitantul a mai beneficiat de finanțări din fonduri publice în ultimii 3 ani. Valoarea minimă a investiției a fost de 3000 Euro|
Concentrarea strategică a investițiilor|
|a.|Proiectul se implementează într-o stațiune turistică, conform HG 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, care este și stațiune balneară, climatică sau balneoclimatică, conform OG 109/2000 privind stațiunile balneare, climatice și balneoclimatice|
|b.|Proiectul se implementează într-o stațiune turistică, conform HG 852/2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice|
|c.|Proiectul se implementează într-un municipiu reședință de județ, exceptând Municipiul București și Municipiul Tulcea|
||Total|
|||
||Observații|
||Punctarea fiecărui subcriteriu se face prin selectarea unei opțiuni (ex. a., b., c.) și a punctajului aferent opțiunii, cu excepția subcriteriilor 3.1., 3.2. și 4.1., unde pot fi selectate una sau mai multe opțiuni, după cum este cazul, punctajele aferente cumulându-se.|
||Punctajul aferent unui criteriu reprezintă suma punctajelor obținute la fiecare subcriteriu aferent.|
||Punctajul final reprezintă suma punctajelor obținute la toate cele 5 criterii.|
||În caz de punctaj final egal între unul sau mai mulți beneficiari, departajarea se va face în funcție de punctajele sau valorile absolute prezentate (în caz de puctaj egal), obținute la următoarele subcriterii, în ordinea enumerată mai jos, până la departajarea beneficiarilor: 2.1, 2.3, 1.1, 1.2, 1.3, 4.1, 5.1, 5.2, 3.1, 3.2|
||Referitor la subcriteriul 1.3. Caracterul inovativ al investiției propuse:
Inovarea este o activitate din care rezultă un produs, bun său serviciu, nou sau semnificativ îmbunătățit sau un proces nou sau semnificativ îmbunătățit, o metodă nouă de marketing sau o metodă nouă organizațională în practicile de afaceri, în organizarea locului de muncă sau în relațiile externe. Inovarea este bazată pe rezultatele unor tehnologii noi, pe noi combinații ale tehnologiei existente sau pe utilizarea altor cunoștințe obținute de întreprindere.|
||Inovarea de produs (bun său serviciu) reprezintă introducerea unui bun sau a unui serviciu, nou sau semnificativ îmbunătățit în privința caracteristicilor sau modului său de folosire (aceasta poate include îmbunătățiri semnificative în privința specificațiilor tehnice, componentelor și materialelor, software-ului încorporat, ușurinței de utilizare sau a altor caracteristici funcționale)
Produsele inovate pot fi noi pentru piață sau noi numai pentru întreprindere. O întreprindere poate avea inovare de produs chiar dacă acesta nu este nou pentru piață, dar este nou pentru întreprindere.|
||Inovarea de proces reprezintă implementarea unei metode noi sau semnificativ îmbunătățite de producție sau livrare (acestea pot include schimbări semnificative de tehnici, echipamente și/ sau software), cu scopul de reducere a costurilor unitare de producției și distribuției, să îmbunătățească calitatea, să producă sau să distribuie produse noi sau îmbunătățite semnificativ.
De asemenea, o întreprindere poate avea inovare de proces, chiar dacă ea nu este prima care a introdus procesul pe piață.
(Sursă: Guidelines for collecting and interpreting innovation data, ediția a 3a – OSLO MANUAL, OECD, European Commission, Eurostat, 2005)|
CAPITOLUL 4
Propunere de proiect finanțabil prin POR 2.1.A – Îmbunătățirea activității unei microîntreprinderi în domeniul serviciilor turistice (dotări și instalații mecanice/termice)
Denumire proiect: Dezvoltarea turismului în regiunea Sud-Vest Oltenia;Nr XXXXXXX, POR.Axa 2; Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare
Obiective: Potențialul turistic din Obârșia Lotrului
Obârșia Lotrului este o stațiune turistică situată la poalele munților Parâng și deține un nod important de trasee turistice din patru masive muntoase învecinate: Parâng, Căpățânii, Lotrului și Șureanu. În apropiere se află râul Lotru. Este o stațiune nu foarte populate dar plină de peisaje spectaculoase și locuri ce merită vizitate. Chiar dacă nu este o stațiune foarte cunoscută și promovată turiștii au ce vizita: rezervațiile natural ( Izvorul Muntinee), zonele glaciare și iezerele Galcescu și Zănoaga.
Avantajele și impactul pozitiv al acestui proiect se concretizează în promovarea stațiunii Obârșia Lotrului prin atragerea unui număr cât mai mare de turiști, creșterea economiei locale.
Proiect
Activitatea 1
Activitatea 1.1- Proiectare clădire principală
Ideea proiectului este fundamentată pe baza potențialului turistic crescut al localității Obârșia Lotrului,potențial ce poate fi exploatat profitabil prin amenajarea unei structuri de cazare de tip pensiune turistică de trei stele dotată cu 8 camere,cu o capacitate de 19 locuri,proiectată astfel:
Parter cu recepție,o bucătărie spațioasă dotată cu cele necesare turiștilor,3 camere single și una matrimonială cu o capacitate de 5 locuri;
Etajul 1: trei camera duble și una matrimonială cu o capacitate de 14 locuri
Beneficiarul acestui proiect este Societate comercială „ Obârșia Lotrului” S.R.L, înregistrată la Registrul Comerțului cu Nr. J16/5/2016, cu sediul în localitatea Obârșia Lotrului, județul Vâlcea, având administrator pe Crăciun Ionuț.
Activitatea 1.2- Instalații termice și sanitare
Activitatea de proiectare a instalațiilor termice și sanitare a fost efectuată de firma S.C. PROINSTALAȚII.S.R.L, astfel:
Centrală murală în condensare cu sistem de recuperare active pentru preparare agent primar și pentru preparare apă caldă menajer,cu randament ridicat de până la 103.5% și având în component următoarele: schimbător principal din cupru pentru agent termic,pompă electronică modulantă eficientă,schimbător secundar de căldură din oțel inox,recuperator de căldură și ventilator pentru evacuarea gazelor arse;
Radiatoare oțel 600×1200 mm;
Țevi din propilenă pe bază de copolimer arbitrar ( PPR)
Activitatea 1.3- Instalații electrice
Activitatea de proiectare a instalațiilor electrice a fost efectuată de firma S.C.PROINSTALAȚII S.R.L astfel:
-tablou electric
rezistențe
-doze
-cabluri din cupru de 1.5mm pentru becuri și 2.5 mm pentru prize .
Activitatea 2- Proiectare
Activitatea 2.1- Proiectare clădire principală
Se amenajează și se delimitează spațial în care se va construi pensiunea .
Se delimitează spațiul în care se va construi clădirea la o distanță de aproximativ 50 m de DN7A.Va fi excavat spațiul destinat construcției până la adâncimea de 8m.
Activitatea 2.2- Proiectarea instalațiilor termice și sanitare
Va fi realizată instalația electrică de apă și de evacuare ,se va instala centrala termică și subansamblurile ei.Se va racorda clădirea la apă curentă și rețeaua de canalizare prin contractarea firmei S.C APAVIL S.A și la rețeaua de gaze naturale prin încheierea contractului cu firma EON-Distribuție.
Activitatea 2.3- Proiectarea instalației electrice
Vor fi realizate instalațiile electrice și se va racorda clădirea la energie electrică prin contractarea firmei EON –Distribuție.
Activitatea 3- Activitatea de construcție
Activitatea de constructive a clădiri va fi efectuată de firma S.C Construct S.R.L. Firmă va realiza caietul de sarcini care cuprinde toate detaliile tehnice privind construcția. Se verifică dacă construcția prin arhitectura sa întocmește toate normele de siguranță,comfort și calitate pentru clasificarea la unități de cazare cu un grad de comfort de trei stele.
Activitatea 4 – Construcție clădire
Construcția corp clădire va fi construită astfel:
Se folosește material prefabricate de tip BCA 7000;
Îmbinările vor fi făcute cu ciment CR/3 500;
Se va pune izolație termică din polistiren expandat cu o grosime de 10 cm;
Finisajele vor fi făcute cu glet AplaFill pentru exterior
Construcția parterului se face astfel:
O zonă centrală de acces de 7 m2;
Camere cu o suprafață totală de 102 m2;
Recepție cu suprafața de 10 m2;
O bucătărie cu suprafața de 12 m2
Construcția etajului are o suprafață de 59 m2 și este format din:
O zonă de acces de 5 m2;
Patru camera cu o suprafață de 54 m2, având în componența lor grupuri sanitare proprii
Activitatea 5- Dotări
Dotarea spațiului de cazare va fi astfel:
Trei camere cu două paturi fiecare;
Trei camere cu un pat;
Două cameră cu pat matrimonial
Camerele vor avea televizoare, șifoniere,noptiere,lenjerii de pat,grupuri sanitare echipate cu tot ce este necesar.
Dotări recepție:
Birou;
Computer cu software specializat
Bucătăria va fi echipată cu:
Aragaz,frigider,cuptor cu microunde,hotă,chiuvetă,veselă;
Set masa-scaune pentru patru persoane;
Dotări pentru traseul montan: pensiunea este dotată cu patru ATV-uri
Activități recreative
Pensiunea are două trasee montane,acestea sunt:
Obârșia Lotrului-Vidra,traseu nemarcat ușor de parcurs în 4-5 ore;
Obârșia Lotrului-Pâraul de la Stan-Vârful Miru Mare-Vârful Ștefanu-Saua Ștefanu
Mai jos este prezentată evoluția activităților de construcție al pensiuni prin diagrama Gantt.
Fișa proiectului
Promovarea și dezvoltarea turismului în Regiunea Sud-Vest Oltenia
Solicitantul -S.C Obârșia Lotrului S.R.L
Localizarea proiectului: Regiunea Sud-Vest Oltenia, Județul Vâlcea,Municipiul Obârșia Lotrului
Numărul contractului: 673/16.05.2016
Valoarea contractului de finanțare
Bugetul estimat al proiectului este de 370.000 de euro,din care 200.000 de euro vor fi fonduri europene nerambursabile acordate prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
Cheltuielile acestui proiect sunt reprezentate în tabelele de mai jos:
Activitatea| Valoare totală (euro)|Valoare Fonduri Nerambursabile|
Clădirea principală|310.636|140.636|
Mobilier Interior|4.972|4.972|
Instalații termice și sanitare|3.292|3.292|
Traseu montan|26.500|26.500|
ATV-uri|24.000|24.000|
Computer și echipamente|600|600|
Valoare totală a proiectului (euro)||Valoare eligibilă (euro)|
||
Total eligibil||Din care:|
||||POR|Contribuția benificiarului|
370.000|200.000||200.000| 170.000|
Obiectivele specifice proiectului finanțat:
Creșterea numărului de locuri de cazare în stațiunea Obârșia Lotrului cu 19 locuri de cazare;
Îmbunătățirea serviciilor turistice pentru creșterea numărului de turiști din zonă;
Îmbunătățirea condițiilor de cazare din zonă
Grupuri țintă:
Beneficiari direcți:
Firma S.C Obârșia Lotrului S.R.L;
Turiștii ce vor beneficia de serviciile oferite de pensiune
Beneficiari indirecți:
Agențiile de turism;
Firmele locale și regionale care vor avea nevoie de servicii turistice
Indicatori de realizare propuși ai proiectului finanțat:
Crearea a 8 camere la standard de 3 ★★★;
Proiecte în turism: 1;
Dezvoltarea turismului în regiunea Sud-Vest Oltenia;
Îmbunătățirea condițiilor de cazare
Stadiul îndeplinirii indicatorilor la data finalizării proiectului:
Crearea a 8 camere la standard de 3 ★★★;
Proiecte în turism: 1;
Dezvoltarea turismului în regiunea Sud-Vest Oltenia
Informații suplimentare aferente implementării proiectului
Au fost finalizate toate procedurile de achiziție prevăzute în contractual de finanțare.
Tip contract|Nr/ Data contract| Denumire contract/Furnizor|Valoare contract|
Lucrări| 27/25.05.2016|Execuție lucrări/S.C Damila S.R.L|310.636|
Lucrări| 41/05.12.2016|Execuție lucrări/S.C Proinstalații S.R.L|3.292|
Furnizare| 35/20.12.2016| Furnizare mobilier/S.C.Mobilă S.R.L|4.972|
Furnizare| 28/16.03.2017|Achiziție Sistem P.C și echipamente periferice/S.C Calculatoare S.R.L|600|
Furnizare| 15/18.08.2017|Achiziție ATV-uri/
S.C.ATV S.R.L|24.000|
ANEXE
Anexa 6. Declarația de angajament – se completează de liderul de proiect și de fiecare din parteneri
Subsemnatul Crăciun Ionuț (nume, prenume), posesor al CI seria xxx, nr. xxx, eliberată de xxx, CNP xxx/ pașaport nr. xxx, eliberat de xxx, în calitate de reprezentat (reprezentantul legal / împuternicit) al lui Crăciun Ionuț (denumire solicitant), cunoscând că falsul în declarații este pedepsit de legea penală, mă angajez să întocmesc și să implementez proiectul Dezvoltarea turismului în regiunea Sud-Vest Oltenia [titlul proiectului] în condițiile descrise în Cererea de Finanțare și specificate în Contractul de Finanțare pentru Axa III din Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice și mă angajez la următoarele:
să furnizez contribuția proprie ce ne revine din costurile eligibile aferente proiectului;
să finanțez toate costurile neeligibile care îmi revin aferente proiectului;
să finanțez toate cheltuielile până la rambursarea sumelor aprobate, inclusiv în cazul în care sumele acordate pentru prefinanțare nu sunt suficiente, astfel încât să se asigure implementarea optimă a proiectului
să nu încerc să obțin informații confidențiale legate de stadiul proiectelor depuse sau să influențez personalul OIPSI/comitetul de evaluare/experții evaluatori în timpul procesului de evaluare și selecție
să mențin proprietatea proiectului (să nu îl gajeze, să nu îl închirieze) și natura activității pentru care s-a acordat finanțarea, pe o perioadă de cel puțin 60 de luni după data finalizării proiectului și să asigure exploatarea și mentenanța în această perioadă;
să asigur folosința echipamentelor și aplicațiilor pentru scopul declarat în proiect;
să atașez la ultima cerere de rambursare raportul de audit final – doar liderul de proiect
să asigur capacitatea operațională și administrativă necesare implementării proiectului (resurse umane suficiente și resurse materiale necesare)
să achiziționez dreptul de utilizare/licență asupra aplicației software personalizate pentru care se solicită finanțare, pentru o durată de timp cel puțin egală cu perioada de sustenabilitate a proiectului. În cazul în care nu este posibilă încheierea contractului pentru această perioadă, solicitantul se angajează să prelungească perioada de valabilitate, astfel încât să se asigure sustenabilitatea proiectului.
să asigur obligatoriu garanția și mentenanța aplicației prin contractul/contractele încheiate pe perioada implementării cu diverși furnizori.
să asigur mentenanța aplicației și funcționarea permanentă a acesteia în perioada de post implementare, respectiv 5 ani după finalizarea implementării proiectului, cu excepția perioadelor de mentenanță planificate.
să nu depun mai mult de o cerere de finanțare în cadrul acestui apel – indiferent de parteneriat.
să asigur interoperabilitatea sistemelor informatice care vor fi implementate prin proiectul depus cu sistemele informatice deja existente către care se raportează periodic diverse date (sistemele implementate trebuie să fie capabile să exporte date în formatele cerute de aceste aplicații).
De asemenea, declar că sunt de acord cu toți termenii și condițiile prevăzute în apelul de proiecte și ghidul solicitantului, conform legislației naționale și comunitare, cu modificările și completările ulterioare.
Declarația de eligibilitate
(la momentul depunerii cererii de finantare)
Acest model se va completa de către reprezentantul legal al solicitantului
Subsemnatul … , CNP………………posesor al CI seria … nr. …, eliberată de …………, în calitate de reprezentant legal(funcție) al … (completați cu denumirea organizației solicitante), cunoscând că falsul în declarații este pedepsit de Codul Penal, declar pe propria răspundere că:
(completați cu denumirea organizației solicitante) depune Cererea de finanțare cu titlul ……………………, din care această declarație face parte integrantă, în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară …………………,Prioritatea de investiții …………………., în calitate de solicitant.
Proiectul propus prin prezenta cerere de finanțare nu a mai beneficiat de finanțare publică în ultimii 5 ani înainte de data depunerii Cererii de finanțare, pentru același tip de activități (construcție/ extindere/ modernizare) realizate asupra aceleiași infrastructuri/ aceluiași segment de infrastructură și nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de finanțare
(completați cu denumirea organizației solicitante) nu se află în următoarele situații pe începând cu data depunerii cererii de finanțare, pe perioada de evaluare, selecție și contractare:
Să se afle în stare de faliment/ insolvență sau obiectul unei proceduri de lichidare sau de administrare judiciară, a încheiat acorduri cu creditorii, și-a suspendat activitatea economică sau face obiectul unei proceduri în urma acestor situații sau se află în situații similare în urma unei proceduri de aceeași natură prevăzute de legislația sau de reglementările naționale;
Să facă obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa într-una din situațiile de la punctul a.
să fie în dificultate, în conformitate cu Liniile Directoare Comunitare cu privire la ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. C 244/01.10.2004.
să fi fost găsit vinovat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru comiterea unei fraude/infracțiuni din fonduri externe și/sau fonduri naționale cu excepțiile prevăzute de Codul Penal, (la art. 135, respectiv fiind vorba de persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților publice, care răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice, care nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârșirea aceleiași fapte).
Reprezentantul legal care isi exercita atributiile de drept pe perioada procesului de evaluare, selecție și contractare trebuie să nu se afle într-una din situațiile de mai jos:
să fie subiectul unui conflict de interese definit în conformitate cu prevederile naționale/comunitare în vigoare sau să se afle într-o situație care are sau poate avea ca efect compromiterea obiectivității și imparțialității procesului de evaluare selecție, contractare și implementare a proiectului.
Să se afle în situația de a induce grav în eroare Autoritatea de Management, Organismul Intermediar sau comisiile de evaluare și selecție, prin furnizarea de informații incorecte în cadrul prezentului apel de proiecte sau a altor apeluri de proiecte derulate în cadrul POR.
Să se afle în situația de a incerca/de a fi încercat să obțină informații confidențiale sau să influențeze comisiile de evaluare și selecție sau Autoritatea de Management/Organismul Intermediar pe parcursul procesului de evaluare a prezentului apel de proiecte sau a altor apeluri de proiecte derulate în cadrul POR.
Să fi suferit condamnări definitive din cauza unei conduite profesionale îndreptate împotriva legii în legătură cu utilizarea de fonduri externe, decizie formulată de o autoritate de judecată ce are forță de res judicata (ex. împotriva căreia nu se poate exercita nicio cale de atac)
Înțeleg că în cazul modificărilor condițiilor de eligibilitate pe perioada procesului de evaluare, selecție și contractare cererea de finanțare va fi respinsă.
Înțeleg că orice modificare asupra condițiilor de eligibilitate menționate vor fi aduse la cunoștința AMPOR/OI în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință a situației respective.
Înteleg că, ulterior contractării proiectului, modificarea condițiilor de eligibilitate este permisă numai în condițiile stricte ale prevederilor contractuale, cu respectarea legislației în vigoare.
Data:|Semnătura:
Nume, prenume
Semnătura reprezentantului legal al solicitantului|
Declarația privind terenul și infrastructura pe care se realizează proiectul
Subsemnatul
Solicitant
proiectul propus în prezenta cerere de finanțare este:
Subsemnatul Copyright Notice