Această lucrare este structurată în 2 capitole, o introducere, concluzii generale și o bibliografie selectivă. [310708]

– CUPRINS –

[anonimizat]-a adus oile la păscut în lunca Dunării. El a [anonimizat]-un loc de trecere. Acest târg a fost numit după omul care a [anonimizat], după care a fost numit Giurgiu.

În prezenta lucrare am ales ca temă “Valorificarea potențialului turistic în județul Giurgiu”, [anonimizat].

Această lucrare este structurată în 2 capitole, o introducere, concluzii generale și o bibliografie selectivă.

În primul capitol în care prezentăm partea teoretică a lucrării care se structurează în 5 subcapitole, în care se face o scurtă prezentare a [anonimizat], relief, resursele turistice natural și antropice ale acestuia.

Al doilea capitol se împarte în 3 subcapitole, și anume : în primul subcapitol se prezintă formele de turism. În al doilea subcapitol se prezintă infrastructura structurilor de cazare turistică. [anonimizat], unde se prezintă cele 3 euroregiuni.

[anonimizat] 2017-2019.

[anonimizat], [anonimizat], iar documentația respectivă a ajutat la elaborarea prezentei lucrări de licență.

CAPITOLUL I – PARTEA TEORETICĂ

PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI GIURGIU

Primul document al Giurgiului a fost realizat în anul 1395, în „Codex latinus”, [anonimizat]. Plasat în secțiunea inferioară a Dunării, [anonimizat] a apărut ca o [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], la 65 km la sud de București. [anonimizat] o cetate numită San Giorgio pe o [anonimizat]. [anonimizat] 1394, într-un document al prințului Mircea cel Bătrân. În anul 1417, pentru prima dată Giurgiu a [anonimizat] 1829 după ce în Țara Românească a revenit “Pacea de la Adrianopol”. [anonimizat] 1828-1829, realizându-[anonimizat] 1830, primul proiect de organizare urbană din Giurgiu. În anul 1830, țarul Rusiei Nicolae I a construit Biserica Sf. Nicolae, comemorând acest tratat. Cea mai veche linie feroviară din România a fost construită de la București până la Giurgiu în anul 1869.

[anonimizat] 1954 a fost finalizat “Podul Prieteniei”, o [anonimizat], [anonimizat]. Orașul a [anonimizat]; iar industriile sale includ o rafinărie de zahăr, o fabrică de conserve, respectiv o fabrică de covoare.

De-a lungul istoriei sale, orașul a depășit diverse momente de cotitură – partea ulterioară a secolului XX marchează ultima serie. Un eșec experiment comunist în dezvoltarea urbană, urmat după o tranziție politică încă din anii '90.

Impactul social și economic al șocurilor consecutive s-a adâncit în perioadele recesiunii din anul 2012, iar o adaptare a rețelei urbane verzi ar putea contribui la atenuarea tuturor acestor impacturi care au avut loc până în prezent, oferind un teren solid pentru dezvoltarea durabilă a orașului. S-au realizat evaluări teritoriale și al spațiului verde asupra mediului înconjurător, social, economic și cultural.

Giurgiu este un județ cu un important potențial, oferit în principal prin poziția sa nodală în infrastructura de transport, dar și un teritoriu cu deficiențe importante în ceea ce privește capacitatea economică și competitivitatea acestuia. Etapele practice ale dezvoltării turismului au fost preluate de alte municipalități, deși au baze turistice construite prin proiecte europene, datorită comercializării precare a produselor turistice. În ceea ce privește performanța macroeconomică a teritoriului, Giurgiu prezintă deficiențe majore, dar dinamica pozitivă a acestuia din ultimii ani poate duce la o creștere semnificativă a competitivității în perioada următoare, fiind suprapusă perioadei de programare europene pentru anii 2014-2020. Această analiză nu poate încă să susțină suficient impactul pe care fondurile europene îl au asupra economiei județene, dar monitorizarea acesteia poate furniza aceste date, ceea ce poate permite anumite modificări ale obiectivelor de dezvoltare al acestuia.

România are un potențial turistic ridicat, cu edificii și zone naturale importante incluse în patrimoniul UNESCO (Institutul Național al Patrimoniului, 2016), având resurse care pot fi utilizate cu succes pentru a avantaja turismul rural. Peisajele care sunt prețuite la nivel internațional, precum și obiceiurile păstrate în multe sate din zonele istorice ale țării au determinat ca România să fie considerată o destinație pentru turismul rural european.

În același timp, România a devenit și mai atractivă pentru turiștii străini care vizează experiențe noi în destinații pe care nu le-au mai vizitat și care nu sunt promovate intens. Totuși, cifrele nu reflectă fidel realitatea și se știe că înregistrările statistice din turism se află în prezent în urma lor. Nu conțin toate informațiile relevante, iar în România, Institutul Național de Statistică colectează în special informații despre turismul litoral, stațiuni de sănătate, stațiuni montane, Delta Dunării, București și orașele rezidențiale. Informațiile privind turismul care se desfășoară în sate pot fi preluate din categoriile de opțiuni de cazare, unde unitățile specifice sunt incluse în categoria „pensiuni agroturiste” (INSSE, 2017). În egală măsură, la nivelul Uniunii Europene, baza de date Eurostat Appso (2017) nu menționează evoluția turismului rural, deoarece are alte criterii de analiză.

Față de existența unei vaste moșteniri naturale și antropice atât la nivel național, cât și internațional, autorul propune prin acest articol să afle care este poziția turismului rural în tendința cererii turistice actuale, dacă se situează printre preferințele românilor. sau dacă apreciază principalele sale caracteristici.

AȘEZARE GEOGRAFICĂ

Giurgiu este situat la marginea sudică a țării, respectiv a județului (figura nr. 1.2.1), pe malul stâng al Dunării, într-o zonă mlăștinoasă, la 65 km în partea de sud, de capitala București, fiind situată la granița cu regiunea Ruse a Bulgariei, o regiune unde se află orașul Ruse, care este situată, chiar pe malul opus al Dunării, pe ruta București – Sofia – Atena sau București – Istanbul. Dunărea ne face legătura cu Marea Neagră și Marea Nordului, iar linia feroviară europeană care circulă din Ostend trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Brașov, București, Giurgiu, Sofia, Istanbul sau, via Salonic, face legătura cu Atena. Este reședința județului și, împreună cu orașul Ruse, care este unul dintre cele două centre ale euroregiunii transfrontaliere Ruse-Giurgiu. Orașul este situat în Câmpia Burnazului, respectiv în Lunca Dunării, solul fiind nisipos.

Județul Giurgiu se află în sudul țării și aparține unei mari unități geografice numită Câmpia Română, care are o suprafață de 3526 km2. Altitudinea maximă a județului atinge 136 m în partea de nord, în timp ce altitudinea minimă este de 12 m, în lunca Dunării, este străbătut de paralela 43° 53` latitudine nordică și meridianul 25° 59` longitudine estică. Giurgiu este un port al Dunării cu o terasă a Dunării de 2 km, respectiv un terasament de 1,5 km a canalului Sfântul Gheorghe.

Din punct de vedere teritorial-administrativ, județul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu (figura 1.2.2.), orașul Bolintin-Vale, orașul Mihăilești și 51 de comune împreună cu circa 166 sate, acesta făcând parte din cele 7 județe care alcătuiesc Regiunea de Sud Muntenia.

Figura nr. 1.2.1. – Așezarea geografică a județului Giurgiu

Sursa: https://ro.wikipedia.org

Figura nr. 1.2.2. – Poziționarea geografică a Municipiului Giurgiu

Sursa: www.cjgiurgiu.ro

Orașul Giurgiu este capătul drumului național DN5, care îl conectează cu Bucureștiul și se termină la punctul de trecere a frontierei de la podul peste Dunăre, până la sud-estul orașului. Drumul face parte din ruta de referință nord-sud europeană E85 și continuă în Bulgaria cu drumul național 2. În Giurgiu, de la drumul național DN5, se ramifică drumul național DN5C, care duce spre sud-vest către Zimnicea și drumul național DN5B, care duce către Ghimpați, de unde continuă către Găești cu drumul național DN61. Rețeaua rutieră este completată cu trei drumuri județene: DJ507 care pornește de pe drumul național DN5 pe lângă graniță și merge către nord-est până la Oinacu și Gostinu; drumul județean DJ503 duce către nord-vest spre Stănești, Toporu, Răsuceni și mai departe spre județul Teleorman Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu drumul național DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi se continuă către județul Dâmbovița de Șelaru, respectiv în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are o intersecție pe autostrada A1) și Căteasca; drumul județean DJ504 se îndreaptă către vest spre Putineiu, Gogoșari și mai departe către județul Teleorman aproape de Mârzănești, Alexandria (unde se intersectează cu drumurile naționale DN6 și DN6F), Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus și se continuă către județul Argeș, către Popești, Izvoru, Recea și Buzoești (unde se termină la drumul național DN65A) .

În ceea ce privește infrastructura, județul Giurgiu are avantajul să se afle în punctul de trecere a trei sisteme de trafic: rutier, feroviar și fluvial. Pe lângă legăturile rutiere și feroviare europene de la est la vest și de la nord la sud, în Giurgiu există un punct de control de frontieră și un terminal vamal pentru mărfuri pe autostrada E85.

RELIEFUL

Poziția sa geografică din Câmpia Burnaz a fost întotdeauna benefică pentru Giurgiu ca județ agricol. Pe lângă producția de bunuri și servicii agricole, industria textilă, îmbrăcămintea și produsele alimentare sunt principalele industrii ale județului Giurgiu. Relieful județului este tipic pentru câmpii și lunci. Se pot găsi aici o varietate de forme specifice zonelor de pe malul râurilor, cum ar fi: pajiștile, terasele, insulele, bălțile și canalele. Teritoriul județului Giurgiu este situat la punctul de întâlnire dintre silvostepă și al luncii râurilor, fiind cea mai tânără unitate de relief geomorfologic și care rezultă într-o mare măsură din cauza acțiunii Dunării. Este format din pajiști, mici insule, bălți și canale (pâraie). Întinderea care separă râul de Câmpia Burnaz, care poate avea o lățime de peste 10 km, este împărțită în: maluri de nisip, pajiști interne, pajiști exterioare și uneori terase de pajiște, dispuse longitudinal și neuniform dezvoltate; în apropierea albiei minore se află o fâșie de maluri de nisip, cu înălțimi care variază de la 1 la 5 m și lățimi de la câteva zeci la câteva sute de metri.

Rețeaua hidrografică este formată din râurile care drenează teritoriul județului, respectiv Argeșul și afluenții principali ai acesteia (Dâmbovița, Sabar și Neajlov); Dunărea reprezintă colectorul general și, de-a lungul a 72 km, separă județul de Bulgaria; fiind cel mai important lac din județ cum este lacul Comana, situat în lunca Neajlov.

RESURSELE TURISTICE NATURALE

Resursele naturale ale județului Giurgiu sunt rare și acestea au constat din depozitele de petrol care se află în partea de nord, respectiv pietrișul și nisipul care sunt extrase din Dunăre, Argeș și Neajlov (figura nr. 1.4.1.B).

A B

Figura nr. 1.4.1. –Pădurea Comana (A) și Delta Neajlovului (B)

Sursa: http://www.vacantacumasina.ro

De asemenea, în ceea ce privește bogățiile natural ale județului Giurgiu, mai există două rezervații natural, și anume:

Pădurea Comana (figura nr. 1.4.1.A) este o rezervație botanică situată la nord de lacul Comana, la 30 km de București. Are o suprafață de 630,5 ha;

Pădurea Manafu, situată la aproximativ 36 de sud-vest a Bucureștiului, în comuna Izvoarele, este o rezervație forestieră cu o suprafață de 278 ha.

Valea râului Argeș, reprezintă o atracție turistică prin diversitatea peisajului, precum este lacul de acumulare din Mihăilești (1000 ha), respectiv barajul de acumulare Mihăilești-Cornetu, cu spații reale pentru recreere nautică și pescuit sportiv.

În ceea ce privește lacurile naturale și iazurile, aici putem vorbi despre Lacul Comana (1000 ha), care este populat cu pești, în apropierea confluenței Neajlov și Argeș, cu împrejurimi deosebit de pitorești; cu iazurile Greaca, Vladul, Schitu, care pot oferi condiții pentru activități recreative nautice și pe uscat.

Figura nr. 1.4.2. –Lacul Comana

Sursa: www.shutterstock.com

Fauna județului Giurgiu din zonele forestiere are o frumoasă colecție de specii cum sunt: cerbi, mistreți, iepuri, căprioare, fazani (din pădurile Ghimpați, Manafu și Padina-Tătarului); rațe sălbatice (lângă iazurile de pe Dunăre), respectiv în zona fluviului Dunării, pe lîngă râurile Argeș, Neajlov, lacul Comana (figura nr. 1.4.2.) și prin vecinătatea iazurilor se află fondul piscicol unde întâlnim clean, biban, mrean și crap.

Figura nr. 1.4.3. –Rezervația natural „Cama Dinu Păsărica”

Sursa: http://www.skytrip.ro

În ceea ce privește resursele natural, este bine reprezentată, cu un parc natural, 5 arii natural care sunt protejate, respective 8 site-uri care fac parte din Rețelele Ecologice Europene – Natura 2000, site-uri cu o importanță comunitară și cu protecție avifaunistică, având un potențial turistic important. Cea mai important fiind Parcul Natural Comana, în cadrul căreia există 3 rezervații natural: Padina Tătarului, Oloaga Grădinari și Balta Comana. Pe lângă acest parc, mai există incă 7 arii protejate care au o valoare deosebită din punct de vedere peisagistic, faunistic și floristic, iar în vederea dezvoltării potențialului touristic din interiorul parcului s-au propus noi zone de conservare special și de rezervații naturale, și anume: cabana Fântâna cu Nuc (a fost construită în anul 1889), rezervația de mărgăritar, amenajări lacustre în Balta Comana, arbori seculari (stejari), trasee turistice prin pădure, etc. O altă atracție turistică dn județ este rezervația natural Cama-Dina-Păsărica care este o zonă de ostroave pe Dunăre.

Rezervația naturală „Cama Dinu Păsărica”(figura nr. 1.4.3.) – este situată la aproximativ 15 km de portul Giurgiu. Are o suprafață de 2.400 ha, și a fost declarată rezervație naturală în februarie în anul 2006, care reprezintă un eșantion tipic de pajiști inundabile, unde se găsesc plantații de nuc american și gladita, respective perdele de viță sălbatică și hamei, păduri seculare de stejar cu ulm și plop negru. În același timp, au fost identificate numerioase specii de plante, printer care specii acvatice, de mușchi și ciuperci; Deși are o suprafață mică ca dimeniune, dar găzduiește cea mai mare colonie mixtă de lopătari și cormorani mari din zona Giurgiu.

Parcul natural „Comana„ – este o zonă protejată, este declarat Parc Natural din anul 2004 (categoria V IUCN), situată în România, pe teritoriul administrativ al județului Giurgiu, la aproximativ 35 km de București, acoperă o suprafață de 24.963 ha și protejează multe specii de plante și animale. De asemenea, parcul este format din trei varietăți de pădure, și anume: pădurea Padina Tătarului în partea de Sud-Est, pădurea Oloaga-Gardener în partea centrală și pădurea Fântânele-Călugăreni în partea de Vest. O bogăție adevărată a naturii adăposteste numeroase specii de plante și animale, unele dintre ele fiind specii rare pentru țara noastră și sunt protejate prin lege. Acest parc natural este gazda vacanțelor anuale sărbătorii Bujorului, care este o sărbătoare tradițională a județului Giurgiu..

Figura nr. 1.4.4. –Rezervația naturală Manafu – arie pentru protejarea bujorului românesc,

Paeonia peregrina varianta romanica'

Sursa: www.panoramio.com

Rezervația naturală „Manafu” (figura nr. 1.4.4.) – este situată pe teritoriul localității Ghimpați, care se află în custodia Direcției Silvice din Giurgiu încă din anul 2004, care are o suprafață de 28 ha și este rezervație pentru protejarea bunului românesc – varianta românească de Paeonia peregrine varianta romanica.

Rezervația naturală „Teșila” – situată pe teritoriul comunei Schitu, în satul Vlasin, care are o suprafață de 52,2 ha și a fost încredințată Direcției Silvice din Giurgiu în anul 2004, ca și pădurea Manafu, pădurea Teșila este și acesta o rezervație naturală pentru protecția bujorului românesc – Paeonia peregrine varianta romanica.

Locuitorii din zonă, organizează o sărbătoare în cinstea acestei flori, numit „Festivalul Bujorului”, iar femeile, încă din cele mai străvechi timpuri, au cusut pe brâurile cămășilor populare bujori roșii cu frunze verzi, care reprezentau specificul zonei respective, dar care simbolizează tinerețea, viața lungă și frumoasă. „Festivalul bujorului” este o manifestare care este organizată de obicei în ultima decadă a lunii mai, în pădurea Comana, unde se găsește bujorul românesc, iar cu această ocazie sunt organizate concerte și spectacole de muzică populară și târguri în aer liber cu obiecte tradiționale sau alte obiecte de uz gospodăresc.

De asemenea, Pădurea Padina Tătarului și Pădurea Oloaga-Grădinari au fost declarate rezervații naturale prin Legea nr.5 / 03.06.2000 – privind aprobarea Planului național de amenajare a teritoriului prin Secțiunea a III-a ca zonă protejată.

RESURSELE TURISTICE ANTROPICE

Județul Giurgiu, de asemenea, cuprinde o serie de monumente istorice care deține 542 de patrimonii cultural naționale și un total de 109 site-uri care sunt înscrise în Repertoriul Arheologic Național. Cele mai importante zone de interes turistic sunt locate în municipiile Giurgiu și Comana-Călugăreni. În orașul Giurgiu, cele mai populare zone cu atracții turistice este zona veche a orașului unde s-au construit clădiri de patrimoniu, zona central a orașului un se află Turnul cu Ceas (reprezentând simbolul orașului), ruinele cetății Giurgiu – Cetatea din Mircea cel Bătrân, (sec. XIV), respectiv zidul Tabiei, Catedrala Ortodoxă (sec. XIX), Biserica Sf. Nicolae (sec. XIX) care are o valoare arhitecturală cu multe parcuri, dintre care Parcul cu Alei este cel mai reprezentativ, acest parc fiind unul cu primele grădini publice făcute în România, unde se află numeroase statui printre care este statuia lui Mihai Eminescu și al eroilor români din război, zona portului și faleza cu anumite facilități specifice.

Turnul cu ceas din Giurgiu (figura nr. 1.5.1.) este un monument istoric poziționat în interiorul orașului Giurgiu, o construcție din piatră, înaltă de 22 metri, în timpul ocupației turcești, care avea scopul de a servi ca post de observație în cazul atacului forțelor românești, iar dupa retragerea otomanilor, această construcția s-a modificat, fiind adăugat un ceasornic, mai précis, prin intermediul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, această construcție era considerat ca un monument de importanță la nivel național. Metropola Girgiu este poziționată pe Dunăre, aproape de granița cu Bulgaria, iar locul metropolei la râu l-a făcut un atu strategic pentru Imperiul Otoman. Otomanii au început construirea turnului în anul 1770 și l-au finalizat în anul 1771.

Figura nr. 1.5.1. –Turnul cu ceas din Giurgiu

Sursa: https://en.wikipedia.org

Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse (figura nr. 1.5.2.) cunoscut și sub numele de Podul Dunării (cunoscut anterior ca Podul Prieteniei; pod truss peste Dunărea care leagă malul bulgar la sud cu malul românesc la nord, respectiv orașele Ruse și Giurgiu. Este unul dintre cele două poduri care leagă România și Bulgaria, celălalt fiind Podul Noua Europă între orașele Vidin și Calafat. Podul are două nivele, cu două benzi și un trotuar pentru pietoni, fiind univul pod mobil, care are posibilitatea de a se ridica în cazul în care sub aceasta va fi nevoie să treacă o ambarcațiune înaltă, având o lungime de 2,8 km. Este construit din oțel, iar proiectul a fost realizat de Andreev V., care a durat 2 ani, iar inaugurarea podului s-a realizat pe data de 20.06.1954.

Figura nr. 1.5.2. –Podul Dunării

Sursa: https://en.wikipedia.org

Punctele de control de frontieră sunt prezente pe pod, datorită faptului că servește drept trecere a frontierei între cele două țări. Din ianuarie 2007, nu a mai existat control vamal și controlul pașaportului / cărții de identitate care se făcea „pe un birou” fie de poliția de frontieră bulgară, fie de cea română, fiind o „frontieră internă” în cadrul Uniunii Europene. Controlul la frontieră va fi eliminat complet atunci când Bulgaria și România se vor alătura Acordului Schengen.

Există, de asemenea, multe clădiri cu valoare arhitecturală, clădirea fostei prefecturi a Vlăsiei (sec. XX), fiind un muzeu în prezent, clădirea portului (1840) și Palatul Navigației fluviale române (clădirea căpităniei de port, 1939-1945 ), stația CFR, Consiliul Județean (1930), Muzeul Județean (1950), Canalul Cama, Teatrul Valah – din Giurgiu; Ruinele uzinei chimice, Ansamblul arhitectural Udriște Năsturel 1642 – comuna Hotarele; Palatul Drugănescu – comuna Stoenești – Florești; Conacuri: Mavrache (1850) Singureni; Nicu Cantacuzino (1850) și Păsâi (sec. XIX) Vedea; Ion Barbu Arion (1921) din Răsuceni, respectiv Muzeul de fieronărie din Herești.

CAPITOLUL II

FORME DE TURISM

Formele dominante ale turismului în județul Giurgiu sunt cele de tranzit și în scop de afaceri. Apropierea capitalei București face din județul Giurgiu o destinație de tranzit pentru cei care vin sau se întorc din Bulgaria. Turismul este sfera în care orașul Ruse și orașul Giurgiu și-au stabilit obiective similare prin utilizarea durabilă a resurselor bogate și a patrimoniului natural și cultural, respectiv dezvoltarea diferitelor forme de turism, pornind de la croaziere până la turismul ecologic și congrese. De asemenea, s-au evaluat beneficiile potențiale ale marketingului turistic integrat. Unul dintre cele mai importante obiective turistice este Podul Prieteniei de peste Dunăre, care leagă cele două orașe Giurgiu și Ruse și este, de asemenea, un simbol al păcii și prieteniei dintre aceste două țări. Pe lângă aceasta, turiștii vor fi fermecați în orașul Giurgiu de magia celui de-al doilea râu ca lungime de Europa. O plimbare pe promenada Dunării într-o zi însorită nu trebuie ratată și nici o oprire la Mănăstirea Comana sau la Monumentul Mihai Viteazul din Călugăreni. Acestea sunt doar o mică parte din ceea ce poate vedea orice turist vizitând zona respectivă.

Sectorul turistic al județului este dominat de orașul Giurgiu prin infrastructurile de cazare, care înregistrează cereri în special din partea turiștilor în scop de afaceri sau de tranzit.

Turismul de afaceri

Turismul de afaceri, este caracterizat prin vizite scurte în zona urbană care este principala formă de turism din județ. Giurgiu este, de asemenea, o destinație importantă pentru turiștii care călătoresc în tranzit, și care traversează județul către sau dinspre Bulgaria și, de asemenea, spre capitala României, care este relativ aproape (cu 65 km) .

În ceea ce privește distanța relativ scurtă față de București, Giurgiu a devenit, cel puțin în ultimii ani, o destinație importantă pentru locuitorii capitalei române care sunt atrași de resursele naturale ale regiunii și doresc să scape din mediul urban al Bucureștiului. Unele dintre atracțiile care reprezintă motivul principal pentru turismul natural și cultural dezvoltat relativ recent în județ sunt:

Parcul natural Comana considerat pe locul doi în ceea ce privește biodiversitatea, după Delta Dunării, acoperă 25.000 ha și cuprinde un ecosistem caracteristic din deltă în care pot fi admirate peste 141 specii de păsări, 19 specii de pești și 31 de specii de mamifere;

Cetatea Giurgiu, construită în jurul anului 1388 împotriva expansiunii turcilor la sudul Dunării;

Mănăstirea Comana, construită de Vlad Țepeș în anul 1461. Această mănăstire a fost menită să servească drept mănăstire fortificată care a fost construită înmpotriva armatelor turcești care veneau din sudul Dunării și se îndreptau spre București și Târgoviște.

Turnul cu ceas din Giurgiu, care datează din secolul XVIII, construit de ottomani ca turn de veghe și modificat după eliminarea otomanilor.

Turismul cultural

Sistemele de rezervări online pentru Muntenia vizează nu numai Bucureștiul, capitala țării, dar și principalele orașe prezentate în ofertele agențiilor de turism sunt: Pitești, Buzău, Brăila, Târgoviște, Giurgiu, Slobozia, București – ca destinații pentru turismul cultural. În ceea ce privește Giurgiul, se poate observa faptul că mijloacele offline indică o destinație exclusiv culturală, în a cărei „circuite” sunt create în funcție de zone specifice, acoperind o gamă largă de atracții turistice, cum ar fi clădirile istorice, bisericile și mănăstirile.

Turismul de agrement

Stațiunile din Pucioasa și Amara sunt incluse în oferte pentru turismul de balneoterapie, iar Giurgiu, Călărași și Buzău pentru turism de agrement.

Agențiile online propun pachete turistice pentru aceste tipuri de turism (de exemplu, ofertele Eximtur din Muntenia: sfârșit de săptămână, Paște, sporturi de schi și de iarnă, spa și wellness, pachete bazate pe balneoterapie, „O săptămână de recuperare”, „Decada balneoterapie”, „O săptămână la munte”, „Sărbători la munte”, „Hai la băi”, oferte create și preluate în general de la alte agenții de turism specializate / asociații profesionale.

Ecoturismul

Teritoriul României are 1.395 arii protejate, ceea ce poate fi tradus într-un procent concret de 24,46% din suprafața țării. Aceste arii protejate sunt incluse în rețeaua de arii protejate naționale. Cele mai importante zone umede din Europa (Delta Dunării), Munții Carpați (mai mult de jumătate din suprafața lor), păduri virgine, toate acestea se găsesc pe teritoriul României. Conform Planului de management al parcului natural Comana, în acest moment, suprafața totală a parcului Comana este de 24.963 hectare, acoperind zece arii protejate. Pădurile de pe malul Dunării, împreunăcu ecosistemul aflat în echilibru, fac parte din subgrupurile pentru protecția genofondului și ecofundului forestier, care pot fi utilizate parțial în activitatea de ecoturism.

Turismul este sfera în care Ruse și Giurgiu și-au stabilit obiective asemănătoare prin utilizarea durabilă a resurselor naturale bogate și a patrimoniului cultural, prin dezvoltarea diferitelor forme de turism, pornind de la croaziere, la turism ecologic și până la congrese, unde au fost de asemenea, evaluate și beneficiile potențiale ale marketingului turistic integrat.

Pentru a testa ipotezele reprezentate de punctele cheie ale comunicării integrate de marketing în literatura de specialitate, și anume consistența, coerența mesajului și specificul canalelor de comunicare, faza finală a acestuia este de a identifica fiecare destinație a regiuni studiate, specificitatea acestuia, exprimată de atracțiile turistice prezentate, în scopul oferit de o formă specifică și / sau preponderent de turism, care poate fi practicată și implicit, respectiv a segmentelor vizate de consumatori, prin decriptarea intereselor rezidențiale pe baza alegerii unei oferte de vacanță.

Pentru promovarea turistică a orașului Giurgiu, a fost înființat Centrul Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT), printr-un proiect cu finanțare nerambursabilă din Programul Operațional Regional 2007-2013.

INFRASTRUCTURA STRUCTURILOR DE CAZARE TURISTICĂ

Încă din anul 2008, s-au numărat aproximativ 800 de locuri disponibile pentru cazare și înregistrând o scădere ușoară în anul 2009 ca efect al crizei economice. După anul 2010, județul Giurgiu a înregistrat o creștere a numărului de locuri de cazare, unde mediul economic a început să stimuleze cererile de cazare. Numărul din ce în ce mai mare de locuri de cazare s-au înregistrat după anul 2010, lucru ceea ce se vede și în graficul de mai jos (figura nr. 2.2.1.). Chiar dacă numărul de moteluri a scăzut în anul 2010, sporirea numărului locurilor de cazare rezultă din numărul crescut de hoteluri.

Figura nr. 2.2.1. –Numărul locurilor de cazare în perioada anilor 2008 – 2012.

Sursa: http://www.spatial.mdrap.ro

Astfel până în anul 2012, numărul unităților de cazare a crescut la aproape 880 de locuri. Luând în considerare distribuția capacității de cazare pe tipuri de unități, este clar că industria turistică a județului s-a bazat pe unitățile care oferă cazare la prețuri mici și sunt, de asemenea, capabile să își ajusteze oferta în funcție de situația cererilor.

Figura nr. 2.2.2. –Unități de primire turistică de cazare în perioada anilor 2008 – 2012.

Sursa: http://www.spatial.mdrap.ro

Numărul mai mare de spații de cazare pe navele fluvial și maritime, indică faptul că industria turistică a evoluat exploatând avantajele oferite de Dunăre.

Figura nr. 2.2.3. – Capacitatea de cazare turistică pe tip de unitate în perioada anilor 2008 – 2012.

Sursa: http://www.spatial.mdrap.ro

În ceea ce privește numărul structurilor de cazare cu funcțiune turistică, în județul Giurgiu în perioada anilor 2013-2017, se prezintă în figura nr. 2.2.4.

Figura nr. 2.2.4. –Numărul locurilor de cazare în perioada anilor 2013 – 2017.

Sursa: www.statistici.insse.ro

Conform datelor din figura de mai sus, putem observa faptul că numărul structurilor de cazare a crescut din anul 2013 care figura cu un total de 638 de locuri de cazare, ajungând în anul 2017 cu un total de 826 de locuri de cazare.

În tabelul nr. 2.2.1. vom prezenta situația unităților de cazare pe tipuri de structură, atât pe regiunea de dezvoltare, cât și în județul Giurgiu, pentru perioada anilor 2013-2017.

Tabelul nr. 2.2.1. – Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri , pe regiune de dezvoltare și județ

Numărul de hoteluri în anul 2013 a înregistrat un total de 156 de hoteluri în regiunea Sud-Muntenia, iar în anul 2017 a atins maximul număr de 170 de unități de cazare, iar în orașul Giurgiu s-a mărit de la 4 la 6 unități hoteliere.

În anul 2013 numărul de hosteluri era de 23 hosteluri în regiunea Sud-Muntenia, și câte o unitate în Giurgiu, iar în anul 2016 erau 28 de hosteluri în regiunea Sud-Muntenia, acesta în anul 2017 a scăzut la 26 de hosteluri în anul 2017, respectiv 2 hosteluri în orașul Giurgiu.

Numărul motelurilor a continuat să scadă din anul 2013 de la 42 de moteluri, până la 38 de moteluri în anul 2017 în regiunea de Sud-Muntenia, respectiv 4 moteluri în orașul Giurgiu.

Numărul de cabane turistice a prezentat valori care au fluctuat din anul 2013 cu 27 de cabane turistice, atingând maxime de 33 cabane turistice în anul 2015 în regiunea Sud-Muntenia, iar în anul 2017 au rămas doar 33 de cabane turistice.

Numărul pensiunilor turistice în anul 2013 în regiunea Sud-Muntenia a înregistrat 146 de pensiuni turistice, iar în anul 2017 au înregistrat 194 de pensiuni turistice.

Numărul de pensiuni agroturistice în anul 2013 în regiunea Sud-Muntenia a înregistrat 166 de pensiuni agroturistice în regiunea Sud-Muntenia, respectiv în anul 2017 au fost 246 de pensiuni agroturistice, iar în orașul Giurgiu se aflau 3 pensiuni agroturistice.

Numărul de spații de cazare de pe navetele fluvial și maritime în anul 2013 a înregistrat câte 2 spații de cazare atât în regiunea Sud-Muntenia cât și în orașul Giurgiu, iar după anul 2014 până în anul 2017 în orașul Giurgiu nu mai figurează spații de cazare doar pe regiunea Sud-Muntenia.

Mai jos în tabelul nr. 2.2.2., vom prezenta capacitatea de cazare turistică pe tip de unitate, atât pe regiunea de dezvoltare, cât și în județul Giurgiu, în perioada anilor 2013 – 2017.

În ceea ce privește capacitatea maximă de cazare a turiștilor în funcție de tipul unităților de cazare, cela mai mari valori s-au înregistrat în cazul hotelurilor, care încă din anul 2013 au cazat 14437 de turiști în regiunea Sud-Muntenia, respectiv 286 turiști în județul Giurgiu, iar în anul 2017 au înregistrat maximul număr de 15179 de turiști care s-au cazat în regiunea Sud-Muntenia, respectiv 416 turiști în județul Giurgiu.

De asemenea, pensiunile agroturistice erau căutate de mulți turiști, astfel din anul 2013 s-au cazat 2845 turiști în regiunea Sud-Muntenia, iar în anul 2017 numărul turiștilor a crescut de la an la an înregistrând 4300 turiști cazați în regiunea Sud-Muntenia, respectiv 57 de turiști în județul Giurgiu.

Pensiunile turistice au avut success în ceea ce privește cazarea turiștilor, astfel din anul 2013 s-au cazat 2818 turiști în regiunea Sud-Muntenia, iar în anul 2017 numărul turiștilor a crescut de la an la an, înregistrând 3700 turiști care s-au cazat în regiunea Sud-Muntenia, respectiv 45 de turiști în județul Giurgiu.

Tabelul nr. 2.2.2. – Capacitatea de cazare turistică pe tip de unitate în perioada anilor 2013 – 2014, pe regiune de dezvoltare și județ

GRANIȚA

România, prin poziția sa ca țară dunăreană, este principalul beneficiar al tuturor oportunităților oferite de acest fluviu, respectiv strategiilor de dezvoltare economică a țării noastre care se numără pe această componentă vitală a spațiului său. Existența populației românești, în număr mare, deși unele statistici ale statelor respective nu arată întotdeauna aceste cifre, a favorizat conexiunile transfrontaliere și crearea unor structuri de cooperare teritorială între state, precum euroregiunile. Pe valea Dunării românești, condițiile pentru întemeierea unor forme de cooperare transfrontalieră au existat deja, iar Euroregiunile create în acest sector dunărean sunt următoarele:

2.3.1. Euroregiunea Giurgiu-Ruse

Municipiile Giurgiu și Ruse au un interes deosebit pentru cooperarea și economia transfrontalieră în cadrul dezvoltării durabile, în care industria turismului deține un loc important. Prin semnarea unei convenții de colaborare între Giurgiu și municipiul Russe, a dus la fondarea unei noi Euroregiuni în anul 2001. Municipiul Giurgiu și comunele sale membre, municipalitatea Russe și organizația neguvernamentală Asociația Energetică Municipală din Russe fac parte din această euroregiune. Avantajul major este că cele două orașe sunt apropiate și sunt situate pe traseul unic de trafic peste Dunăre cu un pod rutier și un pod feroviar, care unește România de Bulgaria, pe Podul Dunării sau cunoscut și sub denumirea Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse (figura nr. 1.5.2.) (1952-1954) „Podul Prieteniei”, care face legătura dintre orașele Giurgiu și Ruse, iar trecerea de frontieră este asigurată de 5 puncte vamale.

2.3.2. Euroregiunea Danubius

Euroregiunea apare în 2002 la inițiativa județului Giurgiu din România și a districtului Russe din Bulgaria. Ca locație se suprapune teritoriul Euroregiunii Giurgiu-Russe. În această euroregiune sunt incluse următoarele teritorii administrative: județul Giurgiu și comunele înconjurătoare și din Bulgaria, districtul Russe, cu un număr de 8 municipalități. Euroregiunea are un număr de 298022 de locuitori în partea română, dintre care 96% sunt români și 3,9% sunt de etnie română, iar pe partea bulgară sunt 250000 de locuitori, dintre care 27 de locuitori de origine română și 635 de valahi. Această euroregiune este avantajată de existența singurului pod peste Dunăre, cel de la Giurgiu – Russe. Toate aceste tipuri de rute de comunicare naționale și europene trec prin această Euroregiune. Un alt avantaj este apropierea de București, un centru important.

2.3.3. Euroregiunea Dunărea-Dobrogea

Această Euroregiune a fost fondată în 2002 și se bazează pe acordurile de cooperare între structurile administrației locale, organizațiile neguvernamentale. Ca poziție, se află în partea extremă de est a zonei transfrontaliere româno-bulgare. Aceasta este formată din raioanele Silistra și Dobrich (Bulgaria), care se suprapun Cuadratului, și județele Călărași, Constanța și Ialomița din România. În acestă Euroregiune locuiesc circa 1693522 de locuitori, cea mai mare parte a populației aparținând sectorului românesc (79%), teritoriul bulgar având doar 21%. În cele două districte ale Euroregiunii, 69,53% reprezintă bulgari, 21,55% turci, 7,03% români. De asemenea, în cele două districte ale euroregiunii, locuiesc 534 de persoane de origine valahă și 57 de persoane de origine română, 86 de persoane de origine bulgară.

Euroregiunea beneficiază de o serie de avantaje, cum ar fi:

distribuția uniformă a rețelelor de transport pe teritoriul Euroregiunii care include toate tipurile de transport;

existența unui sector de autostrăzi care face legătura între portul Constanța și București; punctele de trecere a frontierei sunt distribuite în mod echitabil;

întreaga zonă este traversată de căi de comunicare naționale și europene;

clădirea Dunării – Canalul Mării Negre asigură conexiunea între localitățile de pe malul Dunării și cele de pe coasta Mării Negre.

De asemenea există și anumite dezavantajele, și anume:

legătura dintre sectoarele găsite din partea stângă și din dreapta Dunării se face printr-un număr redus de poduri de conectare;

prezența unui dezechilibru în ceea ce privește distribuția populației pe un teritoriu reflectat de 70% găsite în sectorul estic al Dunării;

dezechilibrul în densitatea așezărilor.

Această euroregiune are propriile avantaje, adică faptul că din anul 2004 este o frontieră cu NATO, iar din anul 2007 este o frontieră externă a UE. Astfel, putem spune că granițele româno-moldovenești, respective granițele româno-ucrainene beneficiază de un standard ridicat de securitate pentru a reduce intrarea ilegală pe teritoriul Uniunii Europene.

Apariția și funcția acestor euroregiuni subliniază posibilitățile de colaborare transfrontalieră, bazată pe colaborarea istorică și evoluția poporului român în comparație cu celelalte țări vecine. În cadrul Europei Unite, existența unei colaborări transfrontaliere în comparație cu țările vecine, aceasta va ușura relațiile dintre stat și colaborarea construită pentru comunicarea dintre comunele locale respective.

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ

ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC DIN JUDEȚUL GIURGIU ÎNTRE ANII 2018-2019

În ceea ce privește evoluția infrastructurii aferente activității de turism, a fost analizată comparativ la nivelul muncipiului Giurgiu și al județului, întrucăt pentru unii dintre indicatori nu s-au putut obține datele necesare la nivel local sau la nivel de municipiu.

În acest capitol vom analiza evoluția situației structurilor de primire turistică pe tipuri de structuri, despre sosiri și înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, în județul Giurgiu, pentru perioada anilor 2017-2019.

În județul Giurgiu, structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică se clasifică pe tipuri de structuri, pe localități, datele fiind prezentate în tabelul nr. 3.1.1.

Tabelul nr. 3.1.1. – Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, județe și localități în perioada anilor 2018-2019

Din tabelul de mai sus se poate observa că hotelurile au fost cele mai disponibile unități de cazare, în Municipiul Giurgiu existând doar 4 hoteluri care funcționau în perioada anului 2018, respectiv în Comana și Greaca funcționa câte o unitate hotelieră, iar în anul 2019 s-a deschis încă un hotel în Găișeni.

În ceea ce privește hostelurile erau disponibile doar 2 unități în orașul Mihăilești, respectiv în Găișeni.

Motelurile de asemenea, erau frecventate de turiști deși în județul Giurgiu se numărau doar 4 unități dintre care 2 erau în Municipiul Giurgiu, unul în orașul Bolintin-Vale și unul în orașul Mihăilești.

Pensiunile turistice erau foarte puține în perioada anilor 2018-2019, doar 2 unități se aflau în județul Giurgiu locate în orașul Bolintin-Vale.

În ceea ce privește pensiunile agroturistice în anul 2018 erau doar 2 unități de cazare în județul Giurgiu, locate în Comana și în Mihai Bravu, iar în anul 2019 s-au mai construit încă 2 unități de cazare pentru turiști, unul în Ghimpați și încă unul la Greaca.

În continuare, vom discuta despre sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică pe tipuri de structuri, în județul Giurgiu și în localitățile vecine.

Tabelul nr. 3.1.2. – Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, în județul Giurgiu și în localitățile vecine în perioada anilor 2017-2018

Din tabelul 3.1.2. se poate observa numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică, care cuprind atât turiști români cât și turiști străini, care călătoresc în afara localităților, care stau cel puțin o noapte într-o unitate turistică în zonele vizitate din județul Giurgiu.

Se poate observa că numărul de turiști cazați în anul 2017 au fost 12177 de turiști care s-au cazat în hotelurile din județul Giurgiu, iar în anul 2017 numărul lor a scăzut la 11432 de turiști. Cei mai mulți turiști s-au cazat în hotelurile din municipiul Giurgiu în anul 2017 s-au cazat 9106 de turiști, respective 1240 de turiști în orașul Mihăilești și 1831 de turiști în Găișeni.

De asemenea, în județul Giurgiu în anul 2017 s-au cazat 5325 de turiști în hosteluri, cele mai frecvente cazari făcându-se în municipiul Giurgiu. În perioada acestui an rata cazărilor turiștilor era mai mare decât în anul 2018.

Totuși motelurile se pare că erau mai preferate de către turiști, astfel în județul Giurgiu în anul 2018 s-au cazat 8914 turiști, dintre care cei mai mulți turiști au preferat să se cazeze în municipiul Giurgiu unde aveau oportunitatea de a vizita multe locuri istorice.

În ceea ce privește pensiunile turistice și pensiunile agroturistice, nefiind multe unități existente în acea perioadă, numărul turiștilor era mică iar numărul acestora a scăzut de la un an la altul.

În continuare, vom prezenta date despre înnoptările în structurile de primire turistică pe tipurile de structuri, tipuri de turiști (români și străini), pe regiunea de dezvoltare și județul Giurgiu.

În județul Giurgiu, înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică au înregistrat creșteri comparative cu anul precedent, mai ales în ceea ce privește că marea majoritate erau turiști români.

Din tabelul nr. 3.1.3. se poate observa că înnoptările în hoteluri în Regiunea Sud-Muntenia în anul 2018 au fost de 1265713 turiști români și mai puțini turiști străini înregistrând 14448 turiști, iar în județul Giurgiu erau mai puțini turiști străini. Ponderea turiștilor români este mai mare decât cea a celor străini.

De asemenea, pensiunile turistice și pensiunile agroturistice erau mai frecventate de turiștii români în perioada anului 2018 în regiunea Sud-Muntenia au înregistrat 197183 înnoptări de turiști români în pensiunile turistice, respectiv 4710 turiști străini în județul Giurgiu unde s-au cazat cei mai mulți turiști. În ceea ce privește înnoptările în pensiunile agroturistice în anul 2018 s-au înregistrat 130662 turiști români în regiunea Sud-Muntenia, respective 4875 turiști străini comparativ cu anul precedent unde s-au înregistrat valori mai mici.

Tabelul nr. 3.1.3. – Înnoptări ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, în județul Giurgiu și în localitățile vecine în perioada anilor 2017-2018

Sursa: www.statistici.insse.ro

Fluxul de turiști străini are o valoare care este peste media din alte județe, aceasta fiind o consecință a faptului că județul Giurgiu este un punct de trecere a frontierei, care face legătura între orașul bulgar Ruse. Având un punct transfrontalier, așa cum este orașul Giurgiu, județul ar trebui să crească atractivitatea, facilitățile și infrastructura, pentru a-și exploata poziția geografică și a păstra mai mulți călători străini.

Figura nr. 3.1.1. – Răspunsul respondenților privind promovarea orașului Giurgiu

Sursa: *** Giurgiu strategia de dezvoltare 2014-2020,

Acasă

Într-un studio, recent, s-a efectuat o cercetare și au chestionat 28 de respondenți de la care s-au colectat răspunsuri, pentru a-și exprima părerea cu privire la promovarea municipiului Giurgiu. Din totalul respondenților, la întrebarea „Cum crezi că ar putea fi promovat mai bine orașul Giurgiu?”(figura nr. 3.1.1.) Majoritatea au optat pentru promovarea turismului (28 de persoane), în principal, prin valorificarea potențialului turistic al zonei fluviale, dar și prin promovarea zonelor istorice din zonă, precum Cetatea și Turnul cu Ceas, prin dezvoltarea infrastructurii de consolidarea drumurilor către obiectivele turistice, prin înfrumusețarea orașului, amenajarea zonelor de agrement și respective a bazelor sportive. De asemenea, un procent important din eșantion au optat pentru organizarea de activități culturale, sportive și istorice, prin atragerea de investitori și accesarea fondurilor europene și promovarea potențialului economic al portului, ca punct de tranzit.

PROPUNERI PRIVIND PROMOVAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

Pentru dezvoltarea și consolidarea turismului în regiunea Sud Muntenia, respectiv a județului Giurgiu, împreună cu creșterea rolului și a locului său în turismul național, în urma analizei realizate în acest articol, vin cu următoarele propuneri:

Implicarea sporită a autorităților locale în sprijinirea, dezvoltarea și promovarea agroturismului în zonele cu potențial pentru practicarea acestei forme de turism (Valea Ialomitei, Cobia, Vulcana Bai, Bolintin-Vale, Greaca etc);

Construirea satelor de vacanță în scopul practicării turismului pentru preșcolari, elevi și tineri;

Dezvoltarea complexă și durabilă a Câmpiei Dunării prin promovarea unei noi căi rutiere și piste pentru biciclete, reabilitarea și ecologizarea malului Dunării;

Ecologizarea zonelor de camping ale turiștilor prin crearea condițiilor pentru depozitarea deșeurilor menajere și a unor locuri pentru servicii de parcare, practicarea sporturilor în aer liber;

Dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale cu potențial de turism rural;

Încurajarea calificării și recalificării personalului existent în domeniul turismului pentru a reduce numărul de angajați necalificați în domeniu, de către Consiliul Județean și autoritățile publice prin cursuri de calificare gratuite și pentru a oferi facilități hotelurilor și pensiilor care angajează personal tânăr cu studii superioare în domeniu;

Pentru a îmbunătăți promovarea la nivelul unităților de cazare, sunt posibile acțiuni de parteneriat public-privat între autoritățile locale și operatorii de turism pentru atragerea specialiștilor și întocmirea de broșuri moderne și cataloage de prezentare și pentru promovarea online.

CONCLUZII GENERALE

Turismul reprezintă o activitate economică importantă, legată de calitatea elementelor de atractivitate. Mediul oferă suportul, respectiv un cadru de desfășurare pentru activitatea turistică, iar calitatea mediului datorită ambivalenței sale în relația cu mediul poate fi atât un factor permisiv cât și un factor restrictiv pentru turism.

Activitatea din domeniul turismului a fost analizată mai pe larg deoarece considerăm potențialul turistic și de agrement al Giurgiului un atuu însemnat ce necesită a fi valorificată.

În timp ce analizăm relația care se formează între turism și calitatea mediului, trebuie cunoscute resursele turistice din zonele analizate. Pe baza datelor obținute de la instituțiile de specialitate și din domeniu, am aflat că nu toate localitățile se bucură de prezența unor obiective turistice pe teritoriul lor; chiar dacă au mai multe resurse naturale și culturale, nu toate au valențe turistice reale, un rol important aparținând accesibilității, atractivității resurselor.

Județul Giurgiu se remarcă datorită accesibilității date de apropierea sa de orașul București (NR 5 / E 70 / E 85), de calea ferată Giurgiu-București, de existența vamelor cu Bulgaria (Giurgiu-Russe) pe drum și pe calea ferată, pe „Podul Prieteniei”, portul râului Giurgiu. Dunărea asigură conexiuni directe între Zona Liberă Giurgiu și zonele libere ale altor porturi românești (Brăila, Galați, Constanța etc.), dar și zone libere străine (Russe etc.) .

a) Resursele turistice naturale includ peisaje spectaculoase oferite de lunca râului, alternând cu micile dealuri care tulbură monotonia zonei:

– lunca râului joasă și largă, cu plajele nisipoase și vegetația bogată, care are o importanță estetică și recreativă;

– locurile confluenței cu râurile bogate; unde putem vedea peisaje naturale extraordinare, cu o valoare estetică ridicată, cu unele amenajări pentru pescuit, timp liber, odihnă;

– lacurile, iazul natural (Greaca) oferă condiții pentru activități de agrement pe apă și pe uscat;

– fauna este specifică zonelor forestiere ale stejarilor și include căprioarele, porcul sălbatic, iepurii, vulpile, fazanul, rațele sălbatice, precum și un potențial important de pescuit.

b) Resursele turistice antropice includ o gamă largă de monumente istorice și structuri arhitecturale, muzee și instituții culturale, respectiv elemente etnografice:

– monumente și situri arheologice – demonstrează vârsta unor așezări umane, dar puține pot fi clasificate ca obiective turistice: localitatea Prundu, satul Puieni, localitatea Greaca, satul Greaca, Giurgiu;

– monumente religioase – includ un număr mare de biserici, majoritatea construite pe locul clădirilor mai vechi și un număr redus de mănăstiri în: comuna Oinacu, satul Oinacu, comuna Frățești, satul Fratesti, comuna Greaca, satul Greaca, comuna Băneasa, sat Băneasa; respective municipiul Giurgiu care deține 5 biserici cu valoare turistică, datorită vechimii sau datorită picturilor sale interioare;

– monumentele civile constau din clădiri care aparțin unor instituții publice sau private, care se mai păstrează și în prezent, numărul lor este foarte scăzut și ele sunt mai specifice centrelor urbane: comuna Prundu (un grup de case vechi); orașul Giurgiu se remarcă prin clădirile sale cu o arhitectură specială, datând mai ales din secolul al XIX-lea, dar și prin simbolurile arhitecturale pentru acest oraș, precum stația fluvială ( anul 1840), gara centrală (anul 1878), Turnul cu ceas (sec. XVIII);

– monumente de artă și memoriale – includ acele reliefuri, grupuri de statui, plăci memoriale, busturi, care glorifică un eveniment istoric sau personalități istorice și artistice, majoritatea din orașul Giurgiu;

– monumentele de arhitectură tehnică se referă la acele realizări industriale, științifice, reprezentative pentru o anumită perioadă istorică, ca simboluri ale inginerilor celebri, precum următoarele în Giurgiu: „Podul prieteniei” (1952-1954) cu o lungime totală de 2244 m, asigurând conexiunile feroviare și rutiere între Giurgiu și Russe (Bulgaria), podul Bizets, construit de Anghel Saligny, fiind primul pod curbat construit pe un plan orizontal;

– parcuri și grădini publice – acestea sunt elemente de frumusețe urbană pentru localități, prezente mai ales în Giurgiu;

– etnografia și cultura populară – teritoriul studiat face parte din zona etnografică Vlasca, caracterizată prin câteva trăsături distinctive, prezente în localitățil: Greaca, Prundu, Frătesti, Gostinu, Daia, Băneasa, Oinacu;

– manifestările populare și culturale – acestea sunt reduse în număr și subliniază doar parțial întreaga comoară artistică a acestor așezări umane, majoritatea având loc la Giurgiu;

Împreună cu aceste valori naturale și culturale, există componenta economică potențială, din agricultură, care ar putea fi valorificate prin turism – podgorii. De asemenea, se găsesc importante suprafețe de viță de vie, pe teritoriul următoarelor localități: Baneasa, Daia, Greaca, și Prundu.

Giurgiu se numără unul dintre cele mai mari și mai importante zone cu porturi fluviale românești. Împreună cu orașul bulgar Ruse, formează o regiune eco și un puternic centru comercial, industrial, economic, cultural, naval și turistic.

Industriile navale și comerciale aduc cele mai multe venituri pentru oraș și pentru județul Giurgiu, dar turismul din zonă și promovarea acestuia sunt din ce în ce mai puternice.

Unul dintre cele mai importante obiective turistice este Podul Prieteniei de peste Dunăre, care leagă cele două orașe Giurgiu și Ruse și este, de asemenea, un simbol al păcii și prieteniei dintre aceste două țări. Pe lângă aceasta, turiștii pot fi fermecați în orașul Giurgiu de magia celui de-al doilea râu ca lungime de Europa. O plimbare pe lângă Dunăre într-o zi însorită nu trebuie ratată și, de asemenea, nu ar trebui ratată ocazia de a face și o oprire la Mănăstirea Comana sau la Monumentul Mihai Viteazul din Călugăreni. Acestea sunt doar o mică parte din ceea ce poate vedea orice turist vizitând zonele din preajma județului Giurgiu.

BIBLIOGRAFIE

Andrei M.T., 2011, The Relationship Tourism-Environment in the Romanian Danube Valley. Study of Case: Giurgiu – Calarasi Area, International Journal Of Energy And Environment, Bucharest, pg. 19-775.

Andrei M.T., 2010, The Impact of Quality Requirements of the Environment on the Tourism from the Danube Valley of Giurgiu and Calarasi Counties, Proceedings 5-th WSEAS International Conference „Economy and Transformation Management” (EMT’10), West University Timisoara, Timisoara, Romania, pg. 24-26.

Andrei M.T., 2007, The Danube Valley between Giurgiu and Braila – Human and Economic Geography Study, Cartea Universitara Publishing House, Bucharest.

Andrei M.T., 2007, The Concept of Space in Human Geography, Economics, Management and Financial Markets, volume 2, Number 4, December 2007, Denbridge Press, New York, pg. 190-197.

Andrei M.T., 2005, Posibilitățile de dezvoltare a funcției turistice în orasele dunărene, în sectorul Giurgiu-Brăila/Posibilities of Development of the Touristical Function in the Danube Cities, în the Giurgiu – Brăila Area, Lucrările Colocviului Național de Geografia Populației si Asezărilor Umane, ediția a XIV-a, Buzias – Timisoara,

Editura Mitron, Timisoara, pg. 198-203.

Bădulescu D., Giurgiu A., Istudor N., Bădulescu A., 2015. Rural tourism development and financing in Romania: A supply-side analysis. Agric.Econ.–Czech,61 (2), pg.72-80.

Dodu A.G., Neacșu A.G., 2016, The development of ecotourism in protected areas. Study case: Comana National Park, Romanian Economic and Business Review – Vol. 13, number 3, Protected Planet Report 2016, pg. 30. Bucharest.

Dorobanțu M.R., Nistoreanu P., 2012, Rural Tourism and Ecotourism –the Main Priorities in Sustainable Development Orientations of Rural Local Communities in Romania. Economy Transdisciplinarity Cognition. Vol XV, No. 1, pp. 259-266.

Gibbons H.A., 1916, The foundation of the Otoman Empire, A History of the Osmanlis uo to the Death of Bayezid I (1300-1403), by The Century Co., New York.

Lazăr-Bâra A.P., 2012, Giurgiu Green infrastructure – Recovering Danube, Bulletin UASVM Horticulture, 69 (1), Bucharest, pg. 123.

Stăncioiu A.F., Botoș A., Orzan M., Pârgaru I., Arsene O., 2013, Integrated marketing communication in tourism – an analysis. Case study: Muntenia and Oltenia, Theoretical and Applied Economics Volume XX, No. 6(583), pp. 7-34.

Teiușanu I., 2008, Geografia turismului, Editura Academiei, București.

Tikkanen A., 2011, Giurgiu, Romania. The Editors of Encyclopaedia Britannica, In: https://www.britannica.com , accesat la data de 27.11.2019.

*** Analiza și diagnoza situației curente în cadrul ariei transfrontaliere România – Bulgaria, în: http://www.spatial.mdrap.ro/files accesat la data de 01.12.2019.

*** Current situation analysis, In: Dètente consultants, by European Regional Development Funds, http://www.spatial.mdrap.ro , accesat la data de 03.12.2019.

*** Ghid practic Giurgiu – Ruse, In www.cjgiurgiu.ro , accesat la data de 28.11.2019.

*** Giurgiu strategia de dezvoltare 2014-2020, http://www.primariagiurgiu.ro , accesat la data de 07.12.2019.

*** Planul urbanistic general Municipiul Giurgiu, Memoriu general – Actualizare, Volumul 1, în http://www.primariagiurgiu.ro , accesat la data de 28.11.2019.

*** UNITED, Studiu sociologic comun privind identificarea nevoilor și a cerințelor pieței muncii din comunitățile transfrontaliere, respectiv județele Giurgiu și Teleorman (Romania) și districtele ruse și Veliko Turnovo (Bugaria), în : https://www.keep.eu , accesat la data de 27.11.2019.

*** Institutul Național al Patrimoniului, 2016. Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Available at: http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-patrimoniului-mondial-unesco, accesat la data de 27.11.2019.

*** Institutul Național de Statistică, 2017. Date TEMPO. Available at: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105C, accesat la data de 27.11.2019.

*** Institutul Național de Statistică, 2019. Date TEMPO. Available at: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat la data de 03.12.2019.

ADRESE WEB

*** http://arhiva.maramedia.ro/unic-in-europa-rezerva-ie-pentru-protejarea-bujorului-romanesc , accesat la data de 30.11.2019.

*** https://www.britannica.com/place/Giurgiu-Romania , accesat la data de 27.11.2019.

*** http://www.primariagiurgiu.ro/portal/giurgiu/primarie/portal.nsf , accesat la data de 07.12.2019.

*** http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table , accesat la data de 03.12.2019.

*** http://www.vacantacumasina.ro , accesat la data de 29.11.2019.

*** https://ro.wikipedia.org , accesat la data de 28.11.2019.

*** www.shutterstock.com , accesat la data de 29.11.2019.

*** http://www.skytrip.ro/rezervatia-naturala-cama-dinu-pasarica-din-judetul-giurgiu-ob-1216.html , accesat la data de 29.11.2019.

*** https://romania.wikia.org, accesat la data de 29.11.2019.

*** https://en.wikipedia.org/wiki/Comana_Natural_Park, accesat la data de 30.11.2019.

*** https://en.wikipedia.org/wiki/Danube_Bridge , accesat la data de 01.12.2019.

*** https://en.wikipedia.org/wiki/Giurgiu_Clocktower, accesat la data de 01.12.2019.

*** http://www.wdpa.org/country/RO , accesat la data de 07.12.2019.