Aceast ă lucrare este elaborată având la bază prevederile Legii Contabilității, a [614378]

5
INTRODUCERE

Aceast ă lucrare este elaborată având la bază prevederile Legii Contabilității, a
Regulamentului pentru aplicarea Legii Contabilității, precum și a legislației în vigoare atât pe plan
național cât și internațional, cu referire la Standardele I nternaționale de Contabilitate. La bază stă
o intensa documentare atât la niv el teoretic, cât mai ales practic, la o societate comercială cu
activitate de depozitare, manipulare dar și achiziție de cereale de la terți .
Prin tema abordată am vrut să eviden țiez importanța gestionării eficient e a stocurilor și
contribuția acestora la realizarea cifrei de afaceri a unității și la valorificarea capitalului.
Lucrarea Proiectarea și implementarea unei aplicații privind contabilitatea stocurilor este
structurată în 4 capitole: în primul capitol intitulat Delimitări și structur i privind stocurile am
prezentat caracteristicile generale ale stocurilor, structura , clasificarea lor, precum și factorii
determinanți în organizarea contabilității stocurilor .
În al doilea capitol , intitulat Organizarea contabilit ății stocurilor de mater ii prime și
materiale , am prezentat metodele de evaluare a stocurilor, aspectele fiscal și organizarea
contabilității analitice și sintetice a stocurilor.
Capitolul urmator este intitulat Studiu de caz privind o perațiile cu stocuri la Societatea
Comercială CEREALCOM S .A. În acest capitol, după prezentarea principalelor informații și a
sistemului de conturi utilizat, este realizat un model de contabilitate a stocurilor , unde am aplicat
aspec tele teoretice asupra studiul ui de caz, exemplificând prin diverse opera ții de ieșiri și intrări
dematerii prime și materiale . Capitolul continuă cu prezentarea general a societa ții comercial e
CEREALCOM S .A, descrierea obiectului de activitate a l firmei , organigrama , baza tehnico –
materială și în final analiza producției agricole la nivel de întreprindere cât și câteva monografii
contabile .
La final, în ultimul capitol, intitulat Implementarea unei aplicații privind stocurile am
prezentat aplica ția mea legat ă de storicuri făcut ă în programul informatic Visual Basic , cât și
programul de bază, Visual Basic .
Lucrarea se încheie cu concluzii ce r ezultă din cercetări le electuate .

6
CAPITOLUL I
DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND STOCURILE

1.1 Definirea și caracterizarea general a stocurilor

Înainte de a trece la definirea stocurilor trebuie să avem în vedere faptul că stocurile fac
parte din categoria activelor circulante. Deci înainte să stăpânim noțiunea de active circulante
pentru a pute a înțelege pe deplin definiția stocurilor.
Așadar activele circulante sunt reprezentate de activele achiziționate sau produse pentru
consum propriu sau în scopul co mercializării și se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la
data bilanț ului, de creanțele aferente ciclului de exploatare si de numerarul sau echivalent ele de
numerar a căror utilizare nu este restricționată. Prin echivalente de numerar se înțele ge investiții
financiare pe termen scurt, ușor convertibile în numerar și al căro r risc de schimbare a valorii este
nesemnificativ.
În categoria activelor circulante se cuprind:
– stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fo st întocmită factură;
– creanțe;
– investiții pe termen scurt;
– casa și conturi la băn ci;
Activele circulante se înregistreză în contabilitate la costul de achiziție sau costul de
producție, dupa caz. Pentru deprecierea activelor circulante, la sfârșitul exerci țiului financiar, se
constituie ajustări pe seama cheltuielilor. În situația în c are ajustarea constituită pentru un activ
circulant devine total sau parțial făra obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia
au încetat să mai existe într -o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător
la venituri.
Conform IAS 2 Stocuri , aria de aplicare cuprinde :
– toate bunurile care aparțin întreprinderii , cu scopul vânzării conform obiectului de
activitate (de exemplu mărfuri și produse finite);
– producția în curs de execuție pe termen scurt;
– bunurile sub formă de materii prime și alte materiale care ur mează a fi f olosite în procesul
de producție ;
De asemenea , există și o serie de bunuri care se exclud din aria de aplicabilitate , precum
producția în curs de execuție pe termen lung, unde se va aplica IAS 11 Contracte de construc ții,
stocurile financiare pentru care se aplica I FRS 7 Instrumente financiare :informații de furnizat,
IAS 32 Instrumente financiare : prezentare și IAS 39 Intrumente financiare : recunoaștere și

7
evaluare , dar se mai includ și stocurile de natura păsărilor, animalelor, plantelor și produc ția
agricolă, pentru care se aplică IAS 41 Agricultura și stocurile de natura mineralelor și a resurselor
minerale, unde se plică IFRS 6 Exploatarea și evaluarea resurselor minerale. ”1.
Pentru ca un stoc să aparțină activul ui bilanțului , acesta trebuie să corespunde definiției
activ ului, adică să fie resurs ă care aparține firmei și care este verificată de aceasta , indif erent de
proprietarul acesteia, pr ovenind din evenimente trecute și de unde se așteaptă obținerea de avan taje
viitoare sub form ă de lichidități. Un stoc este controlat de întreprindere dacă acesta poate fi
influențat prin deciziile managerilor, adică poate fi consumat, vândut, folosit la plata unei datorii,
folosit drept garanție la obținerea unui împrumut bancar etc.
O caracteristică specifică stocurilor , spre deosebire de celelalte categorii de bunuri aflate în
întreprindere , este aceea că stoc urile și producția în curs de execuție se consumă la prima lor
utilizare în procesul de producție și trebuie înlocuite cu altele de același fel, deci ele intră și ies
din patrimoniu în mod continuu, în cadrul fiecărui ciclu de exploatar e.

1.2 Structura și c lasificarea st ocurilor

Structura stocurilor pe grupe s -a făcut dupa două criterii:
– natura fizică a acestora;
– timpul în care intră în circuitul economic, respectiv aprovizionare – producție – desfacere.
În cadrul stocurilor se cuprind :
a) Materiile prim e sunt bunurile care participă în mod direct la fabricarea unui bun, u nde
se regăsesc integral sau partial , în starea lor inițială sau transformată;
b) Materia lele consumabile sunt bunurile care participă sau aj ută la procesul de producție ,
fără s ă se regăseasc ă în produsul final. Principalele categorii de materiale consum abile sunt:
materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, pie se de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje,
etc;
c) Semifabricatele sunt produse care nu au trecut prin toate fazele prelucrării prevăzute
procesului tehnologic din întreprindere, având nevoie de o serie de operații pentru a devein un
produs finit , destinat livrări i;

1 Leonora Caciuc, Ovidiu Bunget, Body Costi; coord. Horia Cristea, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea
Standardelor Internaționale de Contabilitate: IAS 2: Sto curi, Editura CECCAR, București, 2004 .

8
d) Produsele sunt reprezentate de produse finite și produse reziduale. Produsele finite
reprezintă produsele care au parcurs toate fazele de fabricație prevăzute de procesul tehnologic,
fiind depozitate în vederea livrării lor către cumpăratori. Produsele reziduale sunt produse le care
se obțin din același proces de producție, necorespunzătoare calitativ și care vor primi o altă
întrebuințare: rebuturi, deșeuri, materi ale recuperabile.
e) Mărfurile sunt bunuri cumpărate de întreprinderile comerciale în scopul revânzării lor
în aceeiași stare sau după o anumită prelucrare.
f) Ambalajele sunt bunuri utilizate în scopul păstrării și transportului în bune condiții a
celorlalte categorii de bunuri menționate . Ambalajele pot fi cumpărate sau confecționate în
întreprindere și sunt refolosibile.
g) Materialele de natura obiectelor de inventar sunt acele categorii de bunuri care
îndeplinesc următoarele reguli: din punct de vedere fiscal, să nu depășească valoarea de 2 .500 lei
la achiziție, sa nu fie utilizate pe o perioad ă mai mare de un an, s ă fie de natura stocurilor, acestea
sunt tre cute direct pe cheltuieli fiind date în folosință din momentul achiziției și nu în ultimul r âd,
pentru acestea nu se calculează amortizare. Din punct de vedere contabil, conturile utiliza te pentru
înregistrarea obietelor de inventor , fac parte din grupa 30 Stocuri de materii prime și materiale ;
h) Producția în curs de execuție cupinde producția care nu a parcurs toate fazele de
prelucrare prevăzute în procesul tehno logic . Ea cuprinde atât producția de bunuri și servicii, cât și
cea de prestări de servicii și mai poartă denumirea de producție neterminată.
În afară de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se grupează
în: stocuri aflate în depozitul întreprinderii, stocuri în curs de aprovizionare sau so site și
nerecepționate, stocuri sosite fară factură, stocuri livrate dar nefactu rate, stocuri facturate dar
nelivrate, stocuri aflate la terți.

9
CAPITOLUL II.
ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII STOCURILOR DE M ATERII
PRIME ȘI MATERIALE

2.1 Gestiunea ciclului de exploatare

Desfășurarea activității fiecărei organizații impune intervenția unei mari diversități de
mijloace circulante, pe baza cărora se realizează obiectul de activitate.
Conținutul economic al ac estora este diversificat în funcție de: surse și căi de procurare,
destinție, activitatea ce o deservește etc. Câteva categorii sunt evidente: materii prime și materiale
consumabile, echipamente și materiale de protecție aflate în deposit sau pe sectoare d e activitate,
produse finite sau în curs de execuție, mărfuri și a mbalaje și altele .
Aceasta mare diversitate impune ca pe lângă contabilitatea sintetică, să arătăm în paralel
contabilitatea analitică a stocurilor, menită să furnizeze în permanență date d espre volum , locul
unde se află și valoarea acestora. Trebuie avut în vedere că definiția clasei nu ne duce la concluzia
urmăririi stocurilor ci și elementele din care rezultă acestea, pe baza formulei bilanțiere:
Sf = Si + I – E2
Sunt numite stocuri toat e bunurile și serviciile care indeplinesc una din condițiile:
– sunt cumpărate pentru a fi vândute;
– sunt consummate de obicei la prima întrebuințare;
– se pot folosi în lucrări și servicii în curs de execuție;
Structura stocurilor pe grupe s -a făcut după două criterii:
• natura fizică a acestora;
• timpul de intrare în circuitul economic, respectiv aprovizionare , producție , desfacere .
Pentru a vedea în ansamblu categoria stocurilor, vom prezenta în continuare, pe scurt ,
funcția de exploatare a întreprinderii, una d in cele trei funcții ale bilanțului func țional , alături d e
funcția de finanțare și funcția de investiții . Prin funcția de exploatare se înțelege ansamblul
operațiunilor realizate de întreprindere pentru a -și atinge obiectivul, care constă în producerea de
bunuri și servicii destinate schimbului.

2 Sf = sold final; Si= sold inițial; I= intrări (rulaje); E= ieșiri (rulaje)

10
Desfășurarea ciclului de exploatare necesită deținerea de active financiare, active circulante
grupate în trei categorii:
• stocuri de materii prime, producție în curs de execuție și produse finite (stocuri de
mărfuri în cazul activității de comerț);
• creanțe asupra clienților;
• creanțe diverse de exploatare.
Funcționarea normal ă și continu ă a funcției de exploatare este asigurată prin existența
stocurilor, care reprezintă anumite cantități de resurse materiale și cărora le corespund din punct
de vedere financi ar niște fonduri. Stocurile se exprimă fizic și valoric și pot fi determinate și în
număr de zile.
În cadrul func ției de exploatare a l firmei , există mai multe faze ale circuitului economic ,
cum ar fi :
➢ achiziți a de bunuri și servicii, reprezentând faza aprovizionării ;
➢ prelucrarea bunurilor și a serviciilor pentru obținerea unui produs finit, reprez entând faza
producției ;
➢ vânzarea de produselor, cee a ce reprezintă faza comercializării , în care stocurile își
schimb ă atât forma cât și conținutul material.
În cazul întreprinderilor productive, în faza de aprovizionare , activele circulante care sunt
sub forma disponibilitățior bănești , se transformă în active circulante de forma stocurilor de materii
prime și material e consumabile; în faza de producție , stocurile de materii prime și materiale
consumabile devin stocuri de semifabricate și produse finite; în faza de desfacere , stocurile de
semifabricate și produse finite sunt vândute clienților, iar în urma decontărilor , se transformă în
active circulante sub form a disponibilităților bănești. În faza de exploatare , acest circuit se reia,
transformându -se în continuu dintr -o formă în alta și dintr -un lo c în altul de gestiune .

11
2.2 Sistemul de documente utilizate pentru e vidența stocurilor

Elementele care compun sistemul informațional contabil, referitor la stocuri , se po ate
împărți în trei subsisteme:
Subsistemul de documente : care cuprinde documentele întocmite la locul și în momentul
produ cerii operațiilor economic e, cum ar fi intrări le și ieșiri le din gestiune.
Astfel , la intrarea de stocuri în patrimoniul întreprinderii , se folosesc următoarele
documente :
– „ Factura” primită de la furniz or odata cu bunurile cumpărate;
– „Nota de recepție și constata re diferențe”, întocm ită la primirea stocului ;
Cu ocazia ieșirilor de stocuri , se întocmesc următoarele documente:
– „Bonul de consum” ;
– „Factura”;
– „Dispoziție de livrare”;
– „Aviz de însoțire a mărfii”, în momentul vânzării.
Subsistemul evidenței tehni ce – operative , cuprinde o se t de fișe, situații și registre care se
întocmesc periodi c, unde datele din documentele primare sunt prelucrate și se determină o serie
de indicatori specifici, necesari conducerii subunităților respective.
Subsistemul cuprinde:
– Registrul stocurilor;
– Fișa de evidență a materialelor ;
– Fișa obiectelor de inventar;
– Fișa de stoc;
– Listele de inventariere.
Subsistemul conturilor de stocuri , ține sub control contabilitatea stocurilor și a producției
în curs de execuție, unde se realiz ează cu ajutorul conturilor di n clasa 3 „ Conturi de stocuri și
producție în curs de execuție ” din Planul de Conturi General conform OMFP 1802/2014
actualizat3, care cuprinde mai multe grupe și conturi sintetice de gradul 1 și 2. În ceea ce
privește grupele, acestea se grupează astfel:

3 *** https://static.anaf.ro /legislatie/OMFP_1802_din_2014;

12

• Conturi de stocuri cumpărate;
• Conturi de stocuri din producție proprie;
• Conturi rectificative de stocuri.

2.3 Evaluarea stocurilor
Evaluarea stocurilor strânge o serie de probleme ce se i mpun a fi soluționate într -o manieră
unitară pentru toate întreprinderile, pentru a determina o valoar e cât mai credibilă, indiferent de
domeniul de activitate și de a permite co mparabilitatea structurii stocurilor și valorii acestora din
întreprinderi diferite.
Totodată nu trebuie neglijat faptul că valoarea dată stocului, la sfărșitul exercițilui
financiare, influențează semnificativ venitul impozabil, dar si mărimea datoriilor fiscale.
Așa cum reiese din literatura d e specialitate, evaluarea stocurilor se face prin următoarele
metode: evaluarea la intrare (curentă), evaluarea la inve ntar, evaluarea la ieșirea din patrimoniu și
evaluarea la întocmirea bilanțului. Indiferent de metoda folosită pentru e vidența stocurilor ,
evaluarea lor reprezintă o problemă a cărei rezolvare depinde de structur a sortimental ă, fiscalitate
și rentabilitate.
Structura sortimentală impune folosirea acelei metode care să asigure o evaluare cât mai
exactă în raport cu realitatea, fără a amplifica volumul muncii de calcul. Dacă întreprinderea
fabrică, de exemplu, un număr mai mic de produse cu o valoare mai mare și se știe în ce produs a
fost cuprins fiecare element din stoc, se poate folosi metoda identificării specific e.
Fiscalitatea și rentabilitatea sunt principalii factori care determină folosirea unei metode
sau a altei metode, deoarece eva luarea cantității de stocuri la sfârsitul perioadei este soluția care
conduce la supraevaluarea sau subevaluarea profitului, i ar pe această bază încadrarea sau nu în
principiul prudenței.

13

2.3.1 Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniul întrepr inderii

„La intrarea în patrimoniu, norma IAS 2 precizează că , stocurile sunt evaluate în
contabilitate la următoarele valori :
a) Cost de achiziție, pentru stocurile cumpărate de la terți;
b) Costul de producție, pentru producția în curs de execuție, produsele , obiectele de inventar,
ambalajele și alte stocuri obținute din pro ducție proprie;
c) Valoarea de aport, pentru bunurile aduse ca aport la capital;
d) Valoarea de utilitate, pentru bunurile primite gratuit;
e) Prețul standard sau prestabilit, calculat pe baza preț urilor mediiale stocurilor din perioada
precedentă;
f) Prețul de facturare, este prețul înscris în factura furnizorului.”4
Cheltuielile variabile își schimbă valoarea direct proporțional sau aproape direct
proporțional cu volumul producției ; aici se includ che ltuielile indirecte cu materiale și cu forța de
muncă.
Conform IAS 2, adăugarea cheltuielilor indirecte fixe de producție în costul producției
trebuie să se bazeze pe capacitatea standard de producție a întreprinderii. Capacitatea standard de
producție se definește ca fi ind producția estimată să se obțină , în medie , pe decursul a mai multor
exerciții financiare , în condiții normale și ținând cont de pierderile ocazionale ale lucrăril or de
întreținere ale echipamentelor.
Valoarea cheltuielilor indirecte fi xe alocate produselor realizate nu se majorează ca urmare
a obținerii unei producții scăzute sau ca urmare a nefolosirii unui utilaj de producție. „Cheltuielile
fixe nealocate , reprezentând costul subactivității , sunt recunoscute drept cheltuieli generate de
producția inferioară capacității de producție. Determinarea acestora se efectuează cu relația ”:5

4 Leonora Caciuc, Ovidiu Bunget, Bady Costi, Coord. Horia Cristea, Ghid pentru î nțelegerea și aplicarea
Standardelor Internaționale de Contabilitate; IAS 2: Stocuri , Editura CECCAR, București, 2004;
5 Rotilă Aristița, Contab ilitate de gestiune: note de curs , Editura Alma Mater, Bacău, 2013 ;
Costul subactivității = cheltuieli fixe x ( 1 – ______________________ _ )
Nivel real al activității
Nivel normal al activității

14

„Conform Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare (paragraful
89), un ac tiv este recunoscut în bilanț în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu
economic viitor de către întreprindere și activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă)
în mod credibil.
În acest context, costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile afer ente achiziției și
prelucrării, precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care
se gasesc.”6
În activitatea de producție, în funcție de tipul de activitate desfașurat de întreprindere,
pentru determinarea costului bunului respectiv de natura stocurilor, putem folosi metoda costului
standard.
În cadrul acestei metode, la stabilirea costului stocului de produse realizate se ia în
considerare nivelul normal al consumului de materiale, consuma bile, manoperă și utilizarea
eficientă a capacității de producție .Costul standard trebuie să fie periodic reexaminat și dacă este
cazul, modificat pentru a ține cont de condițiile existente. Repartizarea diferențelor de preț asupra
stocurilor existente și a celor bunuri ieșite din patrimoniu, se realizeaza cu ajutorul unui coefi cient
de repartizare (K), confo rm formulei:

Acest coeficient de repartizare se îmulțește cu valoarea bunurilor ieșite din gesțiune la
prețul de intrare, iar suma ce rezultă se inregistrează în conturile aferente bunurilor ieșite din
patrimoniu.

6 Dorrina Budugan, Iuliana Georgescu, Ioan B erheci, Leontina Betianu, Contabilitate de gestiune , Editura
CECCAR, București, 2007;
K = ____________________________________________________________________
Sold inițial al diferentelor de preț + diferențe de preț aferente intrărilor în cursul
perioadei, de la începutul exercițiului financiar
până la sfărșitul perioadei
Sold inițial al stocurilor la + valoarea intrărilor în cursul perioadei, de la
preț de înregistrare începutul exercițiului financiar până la sfârșitul
perioa dei, la preț de î nregistrare

15

La sfârșitul perioa dei de gestiune, stocurile sunt prezentate în bilanțul contabil la
costul de achiziție sau de producție, dupa caz, chiar daca evaluarea curentă s -a făcut pe baza
metodei costurilor standard. În acest scop soldurile conturilor de abateri se cumulează cu sol dul
conturilor de stocuri la cost standard pentru obținerea costurilor efective de producție sau de
achiziție.
Relațiile de calcul prezentate mai sus acționează cu date cumulate de la începutul
anului, fiind plauzib il numai în cazul în care diferențele sunt înregistrate în negru -roșu în conturile
de diferențe potrivit tehnicii următoare:

DEBIT Conturi de diferențe CREDIT
Dierențe negru – roșu aferente stocurilor
inițiale Diferențe negru -roșu la ieșire
Diferențe negru – roșu la intrare Sold debito r negru – roșu, diferențe aferente
stocurilor finale

Dacă se folosește tehnic a înregistrării diferenț elor numai în negru situația în conturile de diferențe
se diversifică cu implicații asupra determinării cotei de repartizat. Ea se prezintă astfel:

DEB IT Conturi de diferențe CREDIT

În comerț se poate utiliza metoda prețu lui cu amănuntul , pentru determinarea
costului stocurilor de articole numeroase, cu marje similare, nefiind util folosirea altei metode.
Astfel, costul bunurilor vândute se calculează prin determinarea marjei brute din prețul de vânzare
al stocurilor. Modi ficarea prețului determina recalcularea marjei brute aferente acestuia.

Diferențe nefavorabile aferente stocurilor
inițiale.
Diferențe nefavorabile aferente stocurilor
intrate.
Diferențe nefavorabile aferente stocurilor
ieșite în peri oadele (lunile) precedente. Diferențe favorabile aferente stocurilor
inițiale.
Diferențe favorabile aferente stocurilor intrate.

Diferențe favorabile aferen te stocurilor ieșite
în perioadele (lunile) precedente.
Prețul de vânzare cu amănuntul = Costul mărfii vândute + Marja brută

16

Se poate utiliza un procent mediu de marjă brută pentru fiecare marfă deoarece o
marfă poate avea cote diferite de marjă în cursul unei perioade, se pot practica cote diferite de
marjă brută în funcție de locurile de gestiune, sau pentru întreaga întreprin dere. Metoda prețului
de vânzare cu amănuntul presupune înregistrarea următoarelor elemente: costul total al mărfurilor
cumpărate; prețul de vânzare al mărfurilor cumpărate; co stul total al mărfurilor destinate vănzării;
prețul cu amănuntul al mărfii desti nate vânzării; vânzările perioadei.
Plecând de la aceste elemente se calculează stocul final la preț de vânzăre apoi se
stabilește rata costului în prețul cu amănuntul al mărf ii; pentru toate mărfurile stocate într -un loc
de gestiune sau pentru toata într eprinderea, în divizarea costului total al mărfii stocate la prețul de
vânzare cu amănuntul, pentru marfa stocată. Costul stocului final se stabilește prin aplicarea ratei
cost/preț vânzare cu amănuntul la valoarea stocului final, evaluat la preț de vânzar e la finele
exercițiului.
Pentru determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieșite se folosesc două
metode: metoda procentului mediu de adaos comercial și metoda anal itică.
Metoda procentului mediu de adaos comercial se caracterizează prin folosi rea următoarelor relații
de calcul:
a) Determinarea procentului mediu de adaos comercial;

b) Determinarea adaosului comercial aferent stocului (ACS);

c) Determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieșite (ACE);

Kcont 378 = _____________________________________________
(SI + R C) ct. 378
(SI + R D) ct. 371 – (SI + R C) ct. 4428

ACS = K cont 378 X
Valoarea stocului de mărfuri la sfârșitul
lunii de referință ( exclusiv TVA
neexigibilă)

Soldul creditor al contului 378 înaite de
repartizarea adaosului comercial pe luna
de referință
ACE =
– ACS

17

Metoda calculului analitic constă în determinarea prin însumare a adaosului comercial
aferent mărfurilor în stoc la sfărșitul anului. Dacă adaosul este diferența pe sortimente și grupe de
mărfuri se procedea za la transformarea procentului de adaos în procent de rabat (marja diminua tă)
pe baza relației:

2.3.2. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Conform legislației în vigoare întreprinderea trebuie să efectueze cel puțin o dată pe an
inventarierea stocurilor și producției în curs de execuție. În momentul inventarierii acestea se
evaluează la valoarea actuală avându -se în vedere prețurile pieței și utilitatea bunurilor, pentru
întreprindere. Stocurile sunt evaluate pe sortimente. În ace st scop se impune întocmirea de liste pe
grupe de bunuri corespunzător clasificării conturilor și apoi se studiază prețurile pieței, baremurile,
indicii specifici pentru stabilirea valorii actuale.
La inventar se pot stabili următoarele valori (valori actu ale):
a) Pentru materiile prime și materialele consumabile, valoarea de inventar corespunde
costului de înlocuire, adică prețului de cumpărare plus cheltuielile accesorii;
b) Pentru produsele finite și mărfurile revândute în aceeași stare, valoarea actuală este for mată
din prețul pieței la vânzare, diminuat cu cheltuielile accesorii: cheltuieli de transport,
comisioane, garanții acordate, cheltuieli de desfacere.
c) Producția în curs de execuție se evaluează fie prin metoda directă, luând în considerare
componentele co nsumate și gradul de prelucrare a acestora, fie prin metoda contabilă, ca
diferență între cheltuielile totale de producție și costul efectiv al producției principale
obținute.

100 X % ADAOS
Procentul de rabat comercial = ________________________________
100 + % ADAOS

Stoc de mărfuri la X
preț cu amănuntul
Adaos aferent mărfurilor în stoc =
Procentul de
rabat comercial

18

2.3.3. Metode de evaluare la ieșirea din patrimoniu

Ieșirile de stocuri pot avea loc în două modalit ăți, prin consum (consum de materii prime,
materiale etc) sau prin vânzare (vânzare de mărfuri, produse finite etc). Evaluarea acestor ieșiri se
face în funcție de natura elementului considerat. Astfel se evidențiază două categorii de stocuri:
stocuri identif icabile și stocuri interschimbabile sau fungibile.
Stocurile identificabile sunt bunuri individualizate pentru fiecare articol sau categorie de
bunuri, atât în momentul intrării în patrimoniu cât și în cel al stocării și ieșirii din stoc. Astfel de
elemen te identificabile cum sunt produsele și serviciile destinate unor comenzi distincte, trebuie
să facă obiectul unei evaluări individuale și specifice (adică valoarea de ieșire a unui stoc
identificabil e ste egală cu valoarea de in trare).
Stocurile interschimbabile sau fungibile (confundabile) sunt bunuri care în interiorul
fiecărei categorii nu sunt în mod unitar identificabile, dupa intrarea lor în depozit. Sunt considerate
bunuri fungibile spețele care aparțin aceluiași sortiment de bunuri achiziționate sa u fabricate la
date și prețuri (costuri) diferite.
Pentru această din urmă categorie norma contabilă internațională IAS 2 admite evaluarea ieșirilor
de stocuri pe baza a trei metode:
Tratament contabil de bază Metoda Cost Mediu P onderat ( CMP )
Metoda F.I.F.O ( Primul intrat – primul ieșit )
Tratament contabil alternativ Metoda L.I.F.O ( Ultimul intrat – primul ieșit )

A. Metoda Cost Mediu Ponderat ( CMP )
Costul mediu ponderat (CMP) se poate calcula lunar sau după fiecare intrar e ca raport între
valoarea totală a stocului in ițial plus valoarea intrărilor în stoc și cantitatea existentă în stocul inițial
plus cantitățile intrate în stoc adică:

CMP = ________________
n
i=1

qi x p i
n
i=1

qi

19
UNDE : q i = cantitatea de stoc i ; p i = prețul unitar pentru stocul i
Pentru exem plificare vom folosi un exemplu ale cărui date prezumtive vor fi valabile pentru toate
cele trei metode prezentate CMP ,FIFO, LIFO, urmând ca la sfârșit să facem un mic comentariu
referitor la rezultatele obținute prin cele trei metode.
EXEMPLU: Societatea comercială CEREALCOM S.A. are la începutul lunii septembrie un stoc
inițial de marfă X de 500 kg x 1,45 lei/kg. Pe 14 a lunii intră în stoc 800 kg de marfa X la prețul
de 1,57 lei/kg. Pe data de 18 a lunii se consumă din stoc 350 kg de marfă X. Pe data de 26 a lunii
intră în st oc 780 kg de marfă X la prețul de 1,66 lei/kg. Pe data de 31 a lunii ies d in stoc 600 kg
marfă X.

Situația se prezintă asfel:
1) Metoda CMP la sfârșitul perioadei

500 x 1,45 + 800 x 1,5 7 + 780 x 1,66 3 301
CMP = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ = ⎯⎯⎯⎯⎯ = 1,59 lei/kg
500 + 800 + 780 2 080

Fișa de stoc se prezintă astfel:
Data Explic ație Intări Ieșiri Stoc
Cant. Preț Val. Cant Preț Val. Cant Preț Val.
Sold I. 500 1,45 750
14.09 Intrare 800 1,57 1 256 1300
18.09 Ieșire 350 950
26.09 Intrare 780 1,66 1 295 1730
31.09 Ieșire 600 1130
Total 1580 2 551 950 1,59 1 511 1130 1,59 1 797

2) Metoda CMP după fiecare ieșire
500 x 1,45 + 800 x 1,57 2 006
CMP la 18.09 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ = ⎯⎯⎯ = 1,54 lei/kg .
500 + 800 1 300

20
[(500 + 800 – 350) x 1,54] + 780 x 1, 66 2 758
CMP la 26.09 = ⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯⎯ = ⎯⎯⎯ = 1,59 lei/kg
500+ 800-350+780 1 730

Fișa de stoc se prezintă astfel:
Data Explic Intrări Ieșiri Stoc
Cant. Preț Val. Cant Preț Val. Cant Preț Val.
Sold I. 500 1,45 750
14.09 Intrare 800 1,57 1 256 1 300 1,54 2 002
18.09 Ieșire 350 1,54 539 950 1,54 1 001
26.09 Intrare 780 1,66 1 295 1 730 1,59 2 751
31.09 Ieșire 600 1,59 954 1 130 1,59 1 797
Total 1 580 2 551 600,65 1 493 1 130 1,59 1 797

B. Metoda FIFO : primul intrat – primul ieșit
Aceasta metoda pune în valoare ieșiril e de stocuri în ordinea în care au intrat în gestiune , la
costul de achiziție sau la costul de producție al primei intrări. Pe măsura epuizării stocului , bunurile
ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului următor, în ordine
cronologică. Astfel la final, stocul este format din elementele evaluate la cele mai recente valori
obținute .
Fișa de stoc se prezintă astfel:
Data Explic. Intrări Ieșiri Stoc
Cant. Preț Val. Cant. Preț Val. Cant. Preț Val.
Sold I. 500 1,45 750 500 1,45 750
14.09 Intrare 800 1,57 1 256 500 1,45 750
800 1,57 1 256
18.09 Ieșire 350 1,45 508 150 1,45 218
800 1,57 750
26.09 Intrare 780 1,66 1 295 150 1,45 218
800 1,57 750
780 1,66 1 295
31.09 Iesire 150 1,45 218 350 1,57 550
450 1,57 707 780 1,66 1 295
Total 1 580 2 551 950 1 433 350 1,57 550
780 1,66 1 295

21

C. Metoda LIFO : ultimul intrat – primul iesit
Această metodă pune accentul pe ieșiril e de stocuri din gestiune , la costul de achiziție sau de
producție al ult imei intrări. Pe măsura epuizării fiecărui lot, bunurile ieșite din gestiune se
evaluează la costul de achiziție sau de producție al stocului anterior, în ordine cronologică. Astfel,
stocul final este format d in stocul evaluat la valoarea cea mai primei in trări sau cea mai veche .
Fișa de stoc se prezintă astfel:
Data Explic. Intrări Ieșiri Stoc
Cant. Preț Val. Cant. Preț Val. Cant. Preț Val.
Stoc I. 500 1,45 750
14.09 Intrare 800 1,57 1 256 500 1,45 750
800 1,57 1 256
18.09 Ieșire 350 1,57 550 500 1,45 750
450 1,57 707
26.09 Intrare 780 1,66 1 295 500 1,45 750
450 1,57 707
780 1,66 1 295
31.09 Ieșire 600 1,66 996 500 1,45 750
450 1,57 707
180 1,66 299
Total 1 580 2 551 950 1 546 500 1,45 750
450 1,57 707
180 1,66 299

Interpretarea rezultatelor : aplicarea unei metode de evaluare la ieșir ea din stoc trebuie
analizată în funcție de modificarea prețurilor și politic ii contabil e a firmei, deoarece aceleași ieș iri,
evaluate după metode diferi te, duc la valori diferite ale rezultatului financiar, după cum se observă
și în exemplul următor , folosi nd datele precedente:

Indicatori Metode de evaluare
CMP la sfârsitul
perioadei CMP după
fiecare intrare FIFO LIFO
Vânzări CA 3 500 3 500 3 500 3 500
-Cheltuieli
privind stocurile 1 511 1 493 1 443 1 546
Rezultate 1 989 2 007 2 057 1 954
Stoc final 1 797 1 797 1 295 299

22

2.3.4. Evaluarea la întocmirea bilanțului

Evaluarea bilanțieră a stocurilor trebuie facută la valoarea cea mai mică dintre costul istoric
și valoarea realizabilă netă. Această procedură se bazează pe faptul că activele nu pot fi evaluate
în bilanț la o valoare mai mare decât cea care s -ar obține prin utilizarea sau vânzarea lor.
Costul istoric t rebuie să includă o alocare sistematică a costurilor generale de producție
care se referă la aducerea stocurilor în poz iția și amplasarea lor prezentă. Alocarea costurilor
generale fixe se face în baza capacității normale a spațiilor de producție.
Valoarea realizabilă netă este prețul de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul
desfă șurării normale a activi tății, mai puț in costurile estimatepentru finalizarea bunului și a
costurilor necesare vânzării.
Aceste estimări ale valorii realizabile nete se baze ază pe cele mai credibiledovezi în
momentul în care are loc estimarea, care este realizată , de regulă, cu ocazia întocmi rii situațiilor
financiare. La momentul estimării, se ia în considerare, de asemenea, scopul pentru care stocurile
sunt deținute. Orice diminuare a costurilor stocurilor se realizeazăpână la nivelul valorii realizabile
nete.
Determinarea valorii re alizabile nete și a diminuări lor de cost, în cazul stocurilor de natur ă
materială se poate realiza pe fiecare elemet în parte, adică element cu element s au pe categorii care
, de regulă, sunt grupate pe elemente asemănătoare sau care au legătur ă unul cu altul, fiind vorba
de elementele ce aparțin aceleiași linii de produse , cu scopuri și utilizări asemănătoare și care nu
pot fi evaluate separat de celelalte elemente de acelasi fel.

23
2.3.5. Reguli de evaluare a stocurilor

In conformitate cu „ Directiva a IV -a a CEE și Standardelor Internaționale de
Contabilitate ”7 evaluarea conturilor de stocuri în bilanț, se face respectând următoarele reguli:
– evaluarea se face pe baza principiului continuității activității, considerând că
unitatea se află în exploatare;
– metodel e de evaluare trebuie păstrate o perioadă cât mai îndelungată, schimbarea
fiind permisă doar dacă este cerută de lege, de un standard conta bil sau au ca
rezultat informații mai relevante, inteligibile și credibile;
– cu ocazia evaluării trebuie respectat pri ncipiul prudenței, adică să fie luate în
considerare toate obligațiile previzibile și pierderile potențiale care au luat naștere
în cursul exercițiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exercițiu anterior chiar
dacă asemenea obligații sau pierderi a par între data încheierii exercițiului și data
întocmirii bilanțului;
– se va ține seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilo r, indiferent dacă
rezultatul exercițiului financiar este profit sau pierdere;
– veniturile, respectiv cheltuielile vor fi luate în considerare indiferent de data
încasării sau plății acestora;
– evaluarea conturilor de stocuri se face în mod individual pe fie care cont în parte;
– soldurile inițiale ale conturilor de deschidere, trebuie să corespundă cu soldurile
finale ale ex ercitiului precedent;
– evaluarea stocutilor a căror utilizare este limitată în timp, se efectuează pe baza
valorii de înlocuire;

7 „Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV -a a Comunităților Economice Europene (C.E.E.) și cu
Standardele Internaționale de Contabilitate din 29.01.2001, i ntrat în vigoare de la 20 februarie 2001 până la 31
decembrie 2005, fiind abrogat prin Ordinul 1752/2005 și înlocuit de Reglementarea 2005 ”;

24
2.3.6. Gestiunea fiscală la evaluarea stocurilor

„Obiectul de studiu al gestiunii fiscale îl constituie analiza distorsiunilor sau abaterilor
prin incompatibilitatea între regula fiscală și contabilă, convergențele dintre ele, precum și
stabilirea, pe baza analizei lor,a strategiei, a riscului fiscal și eficienței fiscale a întreprinderii. A
gestiona eficient resurs ele economice și financiare ale întreprinderii înseamna a lua în calcul și
dimensiunea fiscală a afacerilor. Pe baza analizei financiare, din doc umentele de sinteză, se pot
stabili performanțele trecute și estimarea viitorului probabil, riscului și eficaci tății fiscale ”8.
Obiectul de studiu al gestiunii fiscale îl constituie analiza distorsiunilor sau abaterilor prin
incompatibilitatea între regul a fiscală și contabilă, convergențele dintre ele, precum și stabilirea,
pe baza analizei lor,a strategiei, a ri scului fiscal și eficienței fiscale a întreprinderii. A gestiona
eficient resursele economice și financiare ale întreprinderii înseamna a lua în calcul și dimensiunea
fiscală a afacerilor. Pe baza analizei financiare, din documentele de sinteză, se pot sta bili
performanțele trecute și estimarea viitorului probabil, riscului și eficacității fiscale.

2.4. Reduceri de preț în operațiile cu stocuri

Derularea tranzacțiilor de vânzări -cumpărări presupune, într -un mediu de piață
concurențială, operarea cu reduceri de preț, destinate să “plătească” fidelitatea unui client,
nerespectarea întocmai a unor clauze contractuale, achitarea înainte de termen a unei datorii și, nu
în ultimul rând, să îndemne clientul spre cumpărare, ceea ce atrage creșterea cifrei de afaceri.
În literatura de specialitate și în practică sunt întâlnite două categorii de reduceri de preț:
a) Reduceri comerciale ( de natură comercială) , care au o influență directa asupra mărimii
nete a unei facturi. Din această categorie fac parte:
– „Rabatul reprezintă reducerea prețului de vânzare stabilit între furnizor și client, ținându –
se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bun urilor comercializate, față
de prevederile din contract;
– Remiza este o reducere aplicată prețului curent de vînzare, ținându -se cont de volumul
vânzărilor sau de importanța cumpărătorului;

8 Doina Păcurari, Contabilitate și gestiune fiscală : Curs universitar , Editura Alma Mater, Bac ău;

25
– Risturnul reprezintă o reducere de preț calculată asupra ansamblulu i operațiilor efectuate
cu același cumpărător pe o perioadă determinată. ”9
De regulă reducerile comerciale se acordă sub formă de procent din prețul brut, dar se pot
acorda și în sumă fixă.
b) Reducerile financiare (de natură financiară) care poartă denumirea de sconturi (sconturi de
decontare sau sconturi de casă).
– „Scontul de decontare este reducerea financiară acordată procentual asupra unei creanțe
decontate înainte de scadența normală. El reprezintă o bonificație acordată clientului de
către fur nizor pent ru plata cu anticipație a unei sume datorate de client. Scontul de
decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor, care este beneficiarul plății
(încasează o sumă înainte de scadență) și un venit financiar pentru client, care efectuează
o plată îna inte de sc adență ”10.
Sub aspectul metodologiei de calcul și contabilizare trebuie reținute următoarele reguli:
– Toate reducerile de preț sunt înscrise în factură;
– Reducerile comerciale sunt înaintea reducerilor financiare;
– Reducerile sunt determinate în căde re, ceea ce îndeamn ă ca procentele sau sumele absolute
ale fiecărei categorii de reducere se aplică asupra „netului” anterior;
– În cazul reducerilor comerciale mai întâi se calculează rabaturile și apoi remizele și
risturnele;
– Scontul de decontare se aplică după ultima reduce re de natură comercială, adică la netul
comercial;
– Taxa pe valoare adăugată (TVA) se calculează la ultimul „net” determinat (fie la netul
comercial, dacă nu există reduceri financiare, fie la netul financiar, în caz co ntrar) și se
adună cu acesta pentru a obține „Totalul facturii”. În cazul facturilor care vin cu sume în
al căror conținut TVA este deja inclusă pentru calcularea acestuia se aplică coeficientul de
19/119 ( 0,1597) asupra valorii facturii.

9 Vasile Pătruț, Aristița Rotilă, Contabilitate financiară, Editura Alma Mater.
10 Idem.

26

2.5. Meto de de evidență anal itică a stocurilor

Contabilitatea analitică a stocurilor, trebuie organizată în așa fel încât să permită urmărirea
cantitativ și valoric pe fiecare loc de depozitare, pe diferite materiale, produse, mărfuri, precum și
pe gestiuni.
Legea contabilității 82/ 1991 republicată, lasă la alegerea fiecărei entități, în func ție de
domeniul de activitate, să organizeze contabilitatea analitică a stocurilor. Astfel, organizarea
contabilității interne a stocurilor, reprezintă ansamblul de activi tăți desfășurate de enti tate, cu
scopul realizăr ii unui sistem informatic eficient, privind:
• Monitorizarea evidenței tehnico -operative a stocurilor;
• Stabilirea metodelor de evaluare și de contabilitate analitica;
• Organizarea controlului de gestiune cu ajut orul inventarierii stocu rilor;
• Analiza activității desfășurate asupra gestiunii interne.
„Potrivit reglementărilor contabile românești, în cazul folosirii inventarului permanent,
contabilitatea analitică a stocurilor se poate organiza după una din urmatoarele metode, în funcție
de domeniul de activi tate al firmei:
a) Metoda operativ -contabilă (pe solduri) se poate aplica pentru contabilitatea analitică
a materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, semifabricatelor,
produselor finite, produse reziduale, mărfuri și ambalaje.Această metodă presupune
ținerea evidenței cantitative a bunurilor materiale pe categorii.
În cazul utilizării acestei metode la locul de depozitate se ține evidența cantitativă pe
categorii de bunuri, iar în contabilitatea generală se ține o evidență cantitativ valorică, care prezintă
următoarele caracteristici:
– Documentele de intrare și ieșire se înregistrează mai întâi cantitativ în fisele de magazie,
care se țin la locul de depozitare;
– verificarea concordanței dintre datele înregistrate în conturile sintetice și cele analitice de
materii și ma teriale se realizează la sfârșitul lunii prin compararea datelor înregistrate în
fișele de magazie cu cele din fișele de cont analitic din contabilitate și întocmirea balanțelor
de verificare a conturil or analitice.

27
b) Metoda operativ -cantitativă (pe solduri )
În cazul utilizării acestei metode, la locul de depozitare se ține evidența cantitativă a
bunurilor materiale pe categorii, în contabilitatea generală se ține evidența valorică pe gestiuni, iar
în cadrul gestiunilor pe grupe și subgrupe de bunuri. Verifi carea exactității și concordanței
înregistrărilor din evidența depozitelor cu cele din contabilitatea generală se face lunar prin
evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fișele de magazie în r egistrul stocurilor.
Tehnica de lucru este următoarea:
– documentele justificative sunt înregistrate de gestionar în fișele de magazie, stabilind stocul
după fiecare operație;
– la sfârșitul fiecărei luni se totalizează situațiile și se stabilesc două categori i de totaluri, pe
gestiun i și pe grupe de materiale, at ât la intrări cât și la ieșiri, iar stocurile din fișele de
magazie se înscriu în Registrul stocurilor și se înmulțesc cu prețul lor. Existențele fizice
înscrise în acest registru trebuie să concorde c u stocul stabilit prin fișele de magazie, iar
soldurile pe grupe și gestiuni cu valorile din Situația de mișcări lunară, care trebuie să
concorde cu contabilitatea sintetică.

c) Metoda global valorică
În cazul utilizării acestei metode, evidența se ține num ai valoric, atât la nivelul gestiunii,
cât și în cont abilitate, iar periodic se face controlul concordanței înregistrărilor din evidența lor.
Potrivit acestei metode, fișele de magazie sunt înlocuite cu Registru de gestiune, în care zilnic sunt
înregistrat e valoric intrările și ieșirile, pe baza documentelor j ustificative și se stabilește soldul la
sfârșitul zilei. Raportul de gestiune se întocmește zilnic, iar împreună cu documentele justificative,
sunt comunicate compartimentul ui de contabilitate.
La compartimentul de contabilitate se verifică valabilitatea și realitatea documentelor
componente ale raportul de gestiune, prețurile, precum și evaluarea împreună cu celelalte calcule,
astfel că după ce se constată adevărata lor alcătuire se vizează ș i se înregistrează î n fișa contabilă
analitică ținută pentru fiecare gestiune în parte.

28

2.6. Metoda de evidență sintetică și de contabilizare a stocurilor
a) Metoda inventarului permanent
Caracteristicile metodei inventarului permanent sunt următoarele:
– Stocul final la sfârșitul exercițiului precedent devine stoc inițial la începutul exercițiului
curent ;
– În timpul exercițiului financiar curent , conturile de stocuri se debitează cu toate intrările de
stocuri evaluate la: cost istoric (care poa te fi cost de achiziție, cost de producție după caz);
prețul stabilit în funcție de valoarea de utilitate (pentru stocurile aduse ca aport la capitalul
social, plusuri la inventar, primite ca donație sau obținute cu titlu gratuit); sau la o alta
valoare de înregistrare (preț standard, preț de v ânzare) în corespondență cu conturile de
obligații sau de trezorerie și se crediteză cu ieșirile de stocuri din gestiune evaluate după
una din metodele FIFO, LIFO , CMP la prețul standard în corespondență cu conturile de
cheltuieli, pentru stocurile consumate și cu conturile de creanțe sau trezorerie pentru
celelalte ieșiri ;
– Stocul final stabilit după punerea de acord a datelor din contabilitate cu cele constatate la
inventariere se raportează ca stoc inițial în exerciț iul viitor.
În cadrul acestei metode, contabilitatea analitică se poate organiza după trei procedee în funcție
de specificul activității și necesitățile proprii ale fiecărei unități patrimoniale astfel:
Metoda operativ -contabilă (pe solduri) se poate aplica pentru contabilitatea analitică a
materiilor prime, materialelor consumabile , obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor
finite, produselor rezituale, mărfurilor și ambala jelor. Aceasta presupune ținerea, la locul de
depozitare, a evidenței cantitative a bunurilor pe categorii, ia r în contabilitate a evidenței valorice
desfășurate pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri, după caz.
Controlul preciziei și conformității înregistrărilor din evidența depozitelor cu cele din
contabilitate se asigură lunar, prin evaluarea stocurilor cantitativetranscrise din Fișele de magazie
și Registrul stocurilor.
Fișele de magazie servesc pentru evidența cantitativă pe tipuri de bunuri la locul de depozitare,
iar în contabilitate, pentru controlul opera țiilor înregistrate de gestionar, precum și pentru c alcului
valorii bunurilor materiale existente în stoc la sfârșitul lunii. În cazul în care se consideră necesar
prelucrarea documentelor privind circulați a stocurilor, se face pe baza Borderoului d e predare a
documentelor. Intrările și ieșirile de bunuri se înregistrează în contabilitate, fie direct pe baza

29
acestor documente, fie cu ajutorul Situațiilor privind valorile materiale intrate sau ieșite , întocmit
zilnic sau periodic stabilit de unitate.
Verificarea înregistrărilorefectuate se face pa baza cu ajutorul Registrului stocurilor .În acest
regist ru, la sfârșitul fiec ărei luni, se scrie la fiecare tip de bun, grupa te pe depozite, conturile,
grupele sau subgrupele daca este necesar, c atitățile acestora, precum și valoarea cantităților aflate
în stoc pe baza prețului de înregistrare . De menționat este că, la întocmirea registrului stocurilor,
nu mai este necesar întocmirea Balanței analitice a valorilor materiale. În cazul utilizării
echipamentelor inf ormatice pentru prelucrarea datelor, în cadrul metodei operativ -contabilă, în
afara formularelor menționate anterior, se va mai folosi și Jurnalul pentru operații diverse.
Schematic, modul de aplicare a metodei operativ -contabile (pe solduri) se prezintă ast fel:

Metoda cantitativ -valorica (pe fișe de cont analitic) constă î n ținer ea evidenței cantitative
pe tipuri de stocuri in cadrul fiecărei gestiuni, iar în contabilitate a celei cantitativ -valorice.
Controlul exactității și concordanței înregistrărilor din evidența de la locurile de depozitare și
contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantit ățile înregistrate în Fișele de magazie și
cele din Fișele de cont analitic din contabilitate.

30
În fișele de magazi e, înregistrările se fac zilnic de către gestionar, pe baza documentelor de
intrare și ie șire a bunurilor materiale. După înregistrare, documentele respective se predau la
contabilitate, pe bază de borderou. În contabilitate, documentele primite se înregistrează în Fișele
de cont analitic pentru valori materiale și se stabilesc stocurile și soldurile. De asemenea, pe baza
acelorasi documente se întocmesc Situațiile centralizatoare privind intrările și ieșirile de bunuri .
Controlul înregistrărilor din contabilitatea analitică și cea sintetică a bunurilor materiale se
asigură lunar cu ajutorul Balanței analitice a valorilor materiale , întocmită separat pentru fiecare
cont de stocuri. În vederea întocmirii, este necesar ca lunar , să se facă control asupra stocurilor
scriptice din fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic pentru valori materiale.
Se prezintă ast fel, schema modului de aplicare a metodei cantitativ -valorică (pe fise de cont
analitic):

Metoda global -valorică constă în ținerea evidenței bunurilor materiale numai valoric, atât la
nivelul gestiunii, cât și în contabilitate. Controlul înregistrărilor din evidența gestiunii și din
contabilitate se face numai valoric , periodic stabilit de fir mă. Această metodă se aplică , de regulă,
pentru evidența mărfurilor și ambalajelor specifice firmelor cu domeniu de activitate în comerțul
cu amănuntul.

31
Potrivit acestei metode, la evidența operativă a fiecărei gestiuni, nu se mai întocmesc și nu se
mai înregistrează ascensiunea stocurilor în fișa de magazie. Aceasta este înlocuită cu Raportul de
gestiune (un formular specific activității de comerț), unde sunt înregistrate , zilnic , valorile intrate
și ieșite, pe baza documentelor justificative, stab ilindu -se un sold la sf ârșitul zilei.
Raportul de gestiune se face în doua exe mplare, unde un exemplar împreună cu documentele
justificative sunt trimise la contabilitate, unde se verifica legalitatea și realitatea acestora, prețurile
și evaluarea cu cel elalte calcule . După constatarea corectitudinii, vizarea acestora se face în Fișa
de cont pentru operații diverse , ținută pentru fiecare gestiune în parte.
Conform metodelor anterioare, această metodă, global -valorică, prezintă și ea o schemă d e
aplicare:

b) Metoda inventarului intermitent
Metoda inventarului intermitent sau periodic se caracterizează prin următoarele
specificații:
– stocul la începutul exercițiului curent este stocul stabilit prin inventariere la sfarșitul anului
precedent;
– nu se înregistrează intrări de stocuri în timpul anului. Cumpărările de stocuri se
înregistrează în debitul conturilor grupei 60 “cheltuieli privind stocurile”, în corespondență
cu conturile de terți și de trezorerie după caz;

32
– nu se înregistrează ieșiri de stocuri în timpul anului, la darea lor în consum și nici ieșiri de
stocuri pentru vânzări (semifabicate, produse finite);
– la sfârșitul anului se face inventarierea stocurilor pe feluri de gr upă de materii prime,
material e, mărfuri, semifabricate, produse finite, corespunzător clasificării conturilor;
Stocurile astfel stabilite se evaluează conform metodologiei și se înregistrează în debitul
conturilor de stocuri, corespunzătoare naturii acestora, în corespo ndență cu grupa 60 “Cheltuieli
privind stocu rile”, pentru stocurile cumpărate și în corespondență cu contul 711 ” Venituri aferente
stocurilor ”, pentru stocurile din producția proprie obținută. Totodata se face și anularea stocurilor
inițiale prin debitarea conturilor de cheltuieli (grupa 60) și veni turi (grupa 71) în corespondență cu
conturile de stocuri.
În urma acestor înregistrări soldurile conturilor de cheltuieli reflectă stocurile consumate (ieșirile)
în tim pul perioadei, calculate după relația:

Deși este mai simplă și mai puțin costisitoare decât inventarul permanent metoda inventarului
intermitent prezintă următoarele dezavantaje:
– imposibilitatea efectuări i unui control asupra gestiunii stocurilor prin intermediul
contabilității;
– orice eroare sau omisiune de înregistrare la efectuarea inventarului fizic duce la informații
false în documentele contabile de sinteză, se încalcă deci principiul imaginii fidele;
– orice pierdere sau furt din gestiune apare ca o ieșire din stoc, fiind inclusă în cheltuieli le
exercițiului; crează tendința de “subevaluare” a stocurilor la inventar, din motive fisca le în
vederea creșterii nereale a cheltuielilor cu stocurile și diminuării profitului impozabil;
– nu permite stabilirea plusurilor sau minusurilor în gestiune.
După studi ul celor două metode de inventariere ne raliem opiniei altor lucrări de specialitate
conform căreia metoda inventarului permanent este superioară metodei inventarului intermitent
prin faptul că înregistrarea, în conturile de stocuri, a fiecărei intrăr i sau ieșiri, pe măsura producerii
operațiilor, atât cantitativ, cât și valoric, dă posibilitatea cunoașterii în ori ce moment a mărimii
stocurilor.

Ieșirile = Sold initial + Intrări – Sold final

33
2.7. Conținutul și funcțiile conturilor de stocuri de materii prime și
materiale
Pentru organizarea și cond ucerea contabilității aces tora se utilizează următoarele conturi:
301 – „Materii prime”
302 – „Materiale consumabile”
303 – „Materiale de na tura obiectelor de inventar”
308 – „Diferențe de preț la materii prime și materiale”
351 – „Materii și materiale afl ate la terți”
și conturi în afara bilanțului:
8032 – „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”
8033 – „Valori materiale prim ite în păstrare sau custodie”

Contul 301 „Materii prime”
„Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța existen ței și mișcării stocurilor de materii prime.
Contul 301 „Materii prime” este un cont de activ.
În situa ția aplic ării inventarului permanent:
În debitul contului 301 „Materii prime” se înregistreaz ă:
– valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime achiziționa te de la terti (401, 408, 446,
321, 542);
– valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime aduse de la terți (351, 401);
– valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime de la entități afiliate sau entități legate
prin interese de participare (451, 4 53);
– valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime primite de la unitate sau subunități (481,
482);
– valoarea la preț d e înregistrare a materiilor prime reprezent ând aport în natur ă al
acționarilor/asocia ților (456);
– valoarea la pre ț de înregistrare a semifabricatelor și produselor re ținute și consumate ca
materie prim ă în aceea și unitate, inclusiv a diferen țelor de pre ț nefavorabile aferente (341,
345);

34
– valoarea materiilor prime constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit și a
celor rezultate din dezmembr ări (601, 758);
– diferen țele de pre ț în minus sau favorabile, aferente materiilor prime achizi ționate (308).
În creditul contului 301 „Materii prime” se înregistreaz ă:
– valoarea la pret de înregistrare a materiilor prime incluse pe chel tuieli, precum și a celor
constatate lipsa la inventar sau distruse (601);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materiilor prime vandute ca atare (371);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materiilor prime livrate unit ății sau subunit ăților (481,
482);
– valoar ea la pret de înregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau în custodie la
terți (351);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materiilor prime ie șite prin dona ție (658);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materiilor prime distruse prin calamit ăți (671). ”11

Contul 302 „Materiale consumabile”
„Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța existen ței și mișcării stocurilor de materiale
consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, semin țe și materiale de
plantat, furaje și alte materiale consumabile).
Contul 302 „Materiale consumabile” este un cont de activ.
În situa ția aplic ării inventarului permanent:
În debitul contului 302 „Materiale consumabile” se înregistreaz ă:
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabil e achiziționate de la terți (401,
408, 446, 322, 542);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile aduse de la terți (351, 401);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile primite de la entități afiliate sau
entități legate prin interese de participare (451, 453);
– valoarea la preț de înregistrare a materialelor consumabile primite de la unitate sau
subunit ăți (481, 482);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor consumabile reprezentand aport în natur ă al
acționarilor/asocia ților (456);

11 ***https://codfiscal.net/4795 /contul -301-materii -prime ;

35
– valoarea la pre ț de înregistrare a semifabricatelor și produselor re ținute și consumate ca
materiale consumabile în aceea și unitate (341, 345);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventar, a
celor primite cu titlu gratuit și a celor rezultate din dezmembr ări (602, 758);
– contravaloarea materialelor consumabile achitate prin alte valori ( 532);
– diferen țele de pre ț în minus sau favorabile, aferente materialelor consumabile achizi ționate
(308).
În creditul contului 302 „Materiale consumabi le” se înregistreaz ă:
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, precum și
a celor constatate lips ă la inventar sau distruse (602);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor consumabile v ândute ca atare (371);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor consumabile livrate unit ății sau subunit ăților
(481, 482) ;
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau în
custodie la ter ți (351);
– valoarea la pre ț de înregi strare a materialelor consumabile ie șite prin dona ție (658);
– valoarea la pret de inregistrare a materialelor con sumabile distruse prin calamit ăți (671).
Soldul contului reprezint ă valoarea materialelor consumabile existente în stoc. ”12
Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”
„Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța existen ței, mi șcării și uzurii mat erialelor de natura
obiectelor de inventar.
Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” este un cont de activ.
În situa ția aplic ării inventarului permanent:
În debitul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistreaz ă:
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achizi ționate
de la ter ți (401, 408, 446, 323, 542);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la
entități afiliate sau entit ăți legate prin interese de participare (451, 453);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite ca
aport în natur ă de la ac ționari/asocia ți (456);

12 ***https://codfiscal.net/4793/contul -302-materiale -consumabile;

36
– valoarea la pret de înregistrare a materialelor de natura obiect elor de inventar primite de la
unitate sau subunit ăți (481, 482);
– valoare a la pre ț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la
terți (351, 401);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventa r constatate
plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit și a celo r rezultate din dezmembr ări (603,
758);
– valoarea la pre ț de înregistrare a produselor re ținute pentru a fi folosite ca materiale de
natura obiectelor de inventar în aceea și unitate (3 45);
– diferen țele de pre ț în minus sau favorabile, aferente materialelor de natura obiectelor de
inventar achizi ționate (308).
În creditul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se înregistreaz ă:
– valoarea la pre ț de înregistrare a materia lelor de natura obiectelor de inventar incluse pe
cheltuiel i, precum și a celor constatate lips ă la inventar sau distruse (603);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate unit ății
sau subunit ăților (481, 482);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise spre
prelucrare sau în custodie la ter ți (351);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar ie țite prin
dona ție (658);
– valoarea l a pre ț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar v ândute ca
atare (371);
– valoarea la pre ț de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar distruse prin
calamit ăți (671).
Soldul contului reprezint ă valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar existente
în stoc.”13

13 ***https://codfiscal.net/4793/contul -303-materiale -de-natura -obiectelor -de-inventar ;

37
Contul 308 „Diferențe de preț la materii prime și materiale”
„Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța diferen țelor ( în plus sau nefavorabile, respectiv
în minus sau favorabile) între pre țul de înregi strare standard (prestabilit) și costul de achizi ție,
aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de
inventar.
Contul 308 „Diferen țe de pre ț la materii prime și materiale” este un cont rectificativ al
valor ii de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura
obiectelor de inventar.
În debitul contului 308 „Diferen țe de pre ț la materii prime și materiale” se înregistreaz ă:
– diferen țele de pre ț în plus sau nefavorabile (costul de achizi ție este mai mare dec ât prețul
standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura
obiectelor de inventar intrate în gestiune (401, 542);
– diferen țele de pre ț în plus sau nefavorabile, aferen te materiilor prime, ma terialelor
consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar achizi ționate de la entit ăți
afiliate sau entit ăți legate prin interese de participare (451, 453);
– diferen țele de pre ț în minus sau favorabile aferente materiilor prime, materialelor
consumabile ți materialelor de natura obiectelor de inventar ie șite din gestiune (601, 602,
603).
În creditul contului 308 „Diferen țe de pre ț la materii prime și materiale” se înregistreaz ă:
– diferen țele de pre ț în minus sau favorabile, aferente materiilor p rime, materialelor
consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar achizi ționate (301, 302, 303,
542);
– diferen țele de pre ț în plus sau nefavorabile aferente materiilor prime, mate rialelor
consumabile și materialelor de natura obiectelor de inv entar ie șite din gestiune (601, 602,
603).
Soldul contului reprezint ă diferen țele de pre ț aferente materiilor prime, materialelor
consumabile și materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.
În situa ția aplicarii inventarului intermitent :
Stocurile existente la începutul exerci țiului financiar, precum și intrarile în cursul perioadei
de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar se înregistreaz ă
direct în debitul conturilor 601 „Cheltuieli cu materiil e prime”, 602 „Cheltuieli cu materialele
consumabile” și 603 „Cheltuieli privind material ele de natura obiectelor de inventar”.

38
Conturile 301 „Materii prime”, 302 „Materiale consumabile” și 303 „Materiale de natura
obiectelor de inventar” se debiteaz ă numa i la sfar șitul perioadei cu valoarea la pre ț de înregistrare
a materiilor prime, material elor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar,
existente în stoc, stabilit ă pe baza inventarului, prin creditul conturilor 601 „Cheltuieli cu materii le
prime”, 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”, 603 „Cheltuieli privind materiale le de natura
obiectelor de inventar”, iar la începutul perioadei imediat urmatoare, pentru respectarea
permanen ței metodelor, se reiau pe cheltuieli la aceea și valoare .”14
Contul 351 „Materii și materiale aflate la terți”
„Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța existen ței și mișcării stocurilor de materii prime,
materiale consumabile și materiale de natura obiectelor de inventar trimise la ter ți, pentru
prelucrare sau în custodie.
Contul 351 „Materii și materiale aflate l a terți” este un cont de activ.
În debitul contului 351 „Materii și materiale aflate la ter ți” se înregistreaz ă:
– valoarea la pre ț de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile și materia lelor
de natura obiectelor de inventar aflate la ter ți (301, 302, 303).
În creditul contului 351 „Materii și materiale aflate la ter ți” se înregistreaz ă:
– valoarea materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura obiectelor de
inventar i ntrate în gestiune, aduse de la ter ți (301, 302, 303);
– scăderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura
obiectelor de inventar aflate la ter ți, constatate lips ă la inventar (601, 602, 603);
– scăderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile și materialelor de natura
obiectelor de inventar aflate la ter ți, distruse de calamit ăți (671).
Soldul contului reprezint ă valoarea materiilor prime, materialelor consumabile și
materialelor d e natura obiectelor de inventar aflate la ter ți.”15
Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”
„Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța materiilor prime, materialelor și altor valori
materiale (imobilizari corporale, obiecte pre țioase etc.) apar ținând ter ților, primite pentru
prelucrare, finisare sau reparare, pe baz ă de contract.

14 ***https://codfiscal.net/4792/contul -308-diferente -de-pret -la-materii -prim e-si-materiale ;
15 ***https://codfiscal.net/4776/contul -351-materii -si-materiale -aflate -la-terti ;

39
În debitul contului 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare” se
înregistreaz ă, la pre țurile prev ăzute în contract, valor ile materiale primite pentru pre lucrare,
finisare sau reparare, iar în credit se înregistreaz ă, la acelea și prețuri, valorile materiale finisate sau
reparate, restituite titularilor.
Soldul contului reprezint ă valorile materiale primite spre prelucrare sau reparare. ”16
Contul 8033 „Venitu ri materiale primite în păstrare sau custodie”
„Cu ajutorul acestui cont se ține eviden ța valorilor materiale (materii prime și materiale,
mărfuri, imobiliz ări corporale etc.) p rimite temporar spre p ăstrare sau în custodie pe baz ă de act
de predare -primire (scoatere) din custodie, încheiat în acest scop.
În debitul contului 8033 „Venituri materiale primite în păstrare sau custodie” se
înregistreaz ă, la pre țurile prev ăzute în documentele încheiate, valorile materiale primite în custodie
sau p ăstrare temporar ă, iar în credit, la acelea și prețuri, valorile materiale ie șite din custodie sau
păstrare ca urmare a restituirii, achizi ționării pentru nevoile entit ății, distrugerii di n cauza
calamit ăților, lipsurile de inventar etc.
Soldul contului reprezint ă valoarea materialelor primite în păstrare sau custodie, existente
la un moment dat. ”17

16 ***https://codfiscal.net/4470/contul -8032 -valori -materiale -primite -spre -prelucrare -sau-reparare ;
17 ***https://codfiscal.net/4468/contul -8033 -valori -materiale -primite -in-pastrare -sau-custodie ;

40
CAPITOLUL III.
STUDIU DE CAZ PRIVIND OPERAȚIILE CU STOCURI LA
SOCIETATEA COMERCIALĂ CEREALCOM S.A.

3.1. Generalități privind societatea comercială CEREALCOM S.A.

Societa tea comercială CEREALCOM S.A. este societate pe acțiuni, are ca domeniu de
activitate depozitarea, manipularea, cântărirea, încărcarea – descărcarea, precu m și achiziția de
cereale de la terți, având drept COD CAEN 4611 – Intermedieri în comer țul cu materi i prime
agricole, animale vii, materii prime textile ți cu semifabricate . Capitalul Social subscris este de 21
759 407 lei. Numărul mediu de salariați în 2017 a fost de 4.
Firma a fost înființată în anul 1997, de către unicul administrator Mihu Gavril Căt ălin, fiind
înregistrată la Registrul Comerțului sub numarul J04/744/1997 , având Cod Unic de Înregistrare,
RO9650015 , din județul Bacău . Silo zul de cereale se încadrează în categoria obiectivelor specifice
industriei de morărit și panificație, constituind secțiunea în care se realizează curățirea primară a
cerealelor.
Infrastructura silozului s -a modernizat prin achiziționarea de utilaje spec ifice și mijloace
de transport moderne , sisteme electronice de cântărire și înregistrare a datelor, laborator de
analizare a cerealelor. Baza de recepție Siloz Bacău se află amplasată în partea de nord a orașului
Bacău, pe platformă industrială.
Depozita rea se face în silozul societății renovat în anul 2011, proces ce continuă în 2012,
cu o capacitate totala de 33.00 0 de tone. Stația de uscare este o construcție metalică ce cuprinde
utilaje tehnologice, investiție facuta în anul 2011. În cazul unor astfel de operațiuni de păstrare sau
de îmbunătățire a parametrilor calitativi ale produselor depozitate sau în custodie, reprezinta
preocuparea principala a echipei de muncitori calificați ai firmei. Controlul și menținerea calității
produsului reprezintă preoc uparea principală pe tot fluxul, începând cu recepția produselor și până
la livrarea acestora, apelându -se, dacă es te cazul, la operațiuni de curățare și sortare, urmărire a
umidității, uscare, tratare și conservare.18

18 ***http://cerealcom -bacau.ro ;

41

3.1.1. Descrierea obiectului de activitate a firmei CEREALCOM S.A.

Recepția produselor cerealiere se face cu ajutorul celor patru buncăre, două pen tru
preluarea produselor transportate auto și două pentru preluarea produselor transportate pe cale
ferată și cu ajutorul ben zilor transportoare. Analiza produselor din punct de vedere calitativ se face
în laboratorul societății dotat cu aparate de analiză .
Cântărirea se face cu ajutorul celor două cântare electrice auto cu capacități de câte 80 de
tone fiecare, cântare puse în funcțiune în august , respectiv septembrie 2011.
Condiționarea se realizează cu ajutorul unei instalații pentru curățarea produsel or compusă
din două tarăre mecanice.
Uscarea se realizează cu ajutorul uscătorului, dat în folosință în vara anului 2011. Pe ntru
toate compartimentele silozului există instalație de aerare.
Depozitarea se face în silozul societății, siloz format dintr -un numar de 84 de celule cu o
capacitate de aproximativ 33.000 de tone.
Livrarea se poate face atât auto cât și pe cale ferată proprie, cu acces direct la căile ferate
București -Suceava, Bacău -Bicaz.

3.1.2. Baza tehnico -materială
De la înființare, începâ nd cu anul 1997, firma a încercat să se utileze cu cele mai
performante utilaje pentru a mări eficiența muncii și a producției.
Astfel, în baza tehnico -materială se află :
❖ 3 tractoare, din care 2 – HY 504 și 1- HY 904;
❖ Un plug reversibil și un plug obișnuit ;
❖ 2 grape cu discuri și o freză de sol;
❖ 2 semănători cereale păioase și o semănătoare plante prășitoare (porumb);
❖ O combină pentru recoltat porumb;
❖ O combină de recoltat cereal;
❖ O masină de împraștiat îngrășăminte ;
❖ 2 cântare electrice cu capacitate aprox. 80 T fiecare + 2 tarăre mecanice.

42

3.1.3. Organigrama firmei

Firma CEREALCOM SA e ste condus ă de un director general, iar în subordinea sa acesta
are un administrator și un contabil. În subordinea administratorului se afl ă șeful de produc ție și
mentenan ța. De partea de mentenan ță se ocupa 2 mecanici, iar în subordinea șefului de produc ție
se gasesc 3 muncitori care se ocup ă de conducerea tractoarelor dar și de ale munci necesare.

Director
General
Administrator
Mentenan ță
Mecanici
Șef produc ție
Muncitori
Contabil

43
3.2. Analiza producției agricole la nivel de întrepri ndere
3.2.1. Analiza dinamică a producției medii la cultura de grâu în perioada
2015 -2018

Pentru a efectua analiza dinamic ă a produc ției medii trebuie s ă utiliz ăm urmatori i
parametri: produc ția total ă a culturii (Q) și suprafa ța (S). Opera ția de analiz ă se face pentru cultura
de gr âu în perioada 20 15-2018. Ca metod ă de analiz ă este folosit ă metoda comparației .

Tabelul 1.1
An de
produc ție

Indicatori
2015
2016
2017
2018
Produc ția total ă
(Q) -t-
510
722
903
1200
Suprafa ța (S)
-ha-
170
190
215
240
Produc ția medie
(𝑞̅)
-t/ha-
𝑞̅1=510
170=3
𝑞̅2=722
190 =3,8
𝑞̅3=903
215=4,2
𝑞̅5=1200
240=5

În Tabelul 1.1 sunt afișați parametrii tehnico -economici utilizați pentru analiză.

44
Tabelul 1.2
Anul de produc ție
Indicatori 2015 2016 2017 2018
Produc ția medie (𝑞̅) 3 3.8 4.2 5
Indici
de
creștere Ritmul de
creștere Bază
fixă 100 3,8
3∙100
=126 ,7% 4,2
3∙100
=140% 5
3∙100
=166 ,7%
Bază
mobil ă 100 3,8
3∙100
=126 ,7% 4,2
3,8∙100
=110 ,5% 5
4,2∙100
=119%
Creșterea
relativ ă
anual ă Bază
fixă 100 3,8−3
3∙100
=26,7% 4.2−3
3∙100
=40% 5−3
3∙100
=66,7%
Bază
mobil ă 100 3,8−3
3∙100
=26,7% 4,2−3,8
3,8∙100
=10,5% 5−4,2
4,2∙100
=19%

În Tabelul 1.2 sunt redați indici de creștere a producției medii la cultura grâului.

Indici de crestere ai produciei medii, în perioada 2015 -2018, au înregistrat urmatoarele
valori:
Ritmul de cre ștere cu baz ă fixă – crește în anul 2016 la 126,7% față de anul 2015 (2015
este an de referință cu val. de 100%); în anul 2017 valoarea crește la 140% fașă de anul 2015; iar
în anul 2018 procentul de 1 19 evaluează pozitiv fașă de anul 2015.
Ritmul de creștere cu bază mobilă înregistrează următoarele valori: nivelul indicelui din
anul 2016 este mai mare decat nivelul anului 2015 (126,7% >100%); nivelul indicelu i din anul
2017 este mai mic decat nivelul din anul 20 16(110,5% < 126,6%); nivelul indicelul din anul 201 8
este mai mare decat nivelul din anul 20 17 (142,9% > 110,5 %).
Cresterea relativ ă anual ă cu baz ă fixă, redă situația cresc ătoare sau descresc ătoare a
produc ției medii astfel: în anul 20 16 produc ția medie s -a majorat cu 26 ,7% față de anul de referin ță
2015; în anul 20 17 a crescut fa șă de anul 20 15 cu 40%; în anul 201 8 produc ția medie a atins
valoarea de 66,6% fașă de anul 20 15.
Creșterea relativ ă anual ă cu baz ă mobil ă înregistreaz ă major ări a produc ției medii a
unui an fa ță de altul, astfel: în anul 20 16 a crescut cu 26 ,7% fa ță de anul 20 15; în anul 20 17 a
crescut cu 10 ,5% fa ță de anul 2 016; iar în anul 201 8 producți a a crescut cu 19% față de anul 20 17.

45

Producția medie -%
2015 2016 2017 2018 În perioada analizat ă, varia ția produc ției medii s -a datorat factorului produc ție total ă din
urmatoarele cauze:
• absor ția oscilant ă a produsului analizat „gr âu” de c ătre pia ța agricol ă;
• condi țiile pedoclimatice care v ariaz ă de la un an la altul;
• extinderea de la un an la altul a structuri culturilor în func ție de rota ția acestora;
• atacul bolilor și a dăunătorilor și practicarea tratamentelor fitosanitare insuficiente
ca urmare a deficitului de resurse financiare.
Mod ificările produse de factorul suprafa ță asupra produc ției medii s -au datorat:
• raportului dintre cerere și ofert ă impus pe pia ța de produse agricole;
• neîncadrarea în perioada optim ă a înfiin țării culturii;
• gradul de fitotoxicitate al solurilor ;
• existen ța deficitar ă a parcului de ma șini agricole și tractoare în ceea ce prive ște
varietatea culturilor.
Analiza dinamic ă a produc ției medii la cultura gr âului se efectueaz ă folosind și metoda
grafica .

Figura 1. diagrama evoluției producției medii de grâu î n perioada 2015 -2018

140 %
166,7 %
3 t/ha
3,8 t/ha
5 t/ha
4,2 t/ha
126,7 %
100 %

46
3.2.2. Analiza factorială a producției agricole totale în perioada plan -realizat

Necesitatea cuantificării influenței factorilor asupra determinării producției
agricole totale este necesar folosirea metodei iterării . În ace st context am folosit o grupă de cereale
în perioada plan -realizat, a căror parametri sunt redați în Tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
Specifi –
cația Suprafa ță (ha) Produc ția medie
(t/ha) Produc ția total ă (t)
plan Efectiv
însămânțat Producție
de
prim ăvară Efectiv
recoltat
(realizat) plan realizat plan realizat
Grâu 300 300 200 200 4.000 5.000 1.200 1.000
Ovăz 200 200 200 100 3.500 4.000 700 400
Secar ă 150 150 150 100 2.000 2.500 300 250
Porumb 350 350 350 300 6.000 5.500 2.100 1.650
Total 1.000 1.000 900 700 4.300 4.714 4.300 3.300

Analiza factorială a producției totale:
a) abaterii productiei totale:
∆𝑄=𝑄1−𝑄0=3.300 𝑡−4.300 𝑡=−1000 𝑡
b) influenta factorilor S, 𝑔𝑆 si 𝑞̅ :
𝑞0̅̅̅=∑𝑔𝑆0𝑖∙𝑞0𝑖̅̅̅̅=
=300ℎ 𝑎/1.000ℎ 𝑎∙4.000 𝑘𝑔/ℎ𝑎+200ℎ 𝑎/1.000ℎ 𝑎∙3.500 𝑘𝑔/ℎ𝑎+150ℎ 𝑎/1000ℎ 𝑎∙
2.000𝑘𝑔/ℎ𝑎+350ℎ 𝑎/1000ℎ 𝑎∙6.000 𝑘𝑔/ℎ𝑎=
=1200 𝑘𝑔/ℎ𝑎+700𝑘𝑔/ℎ𝑎+300 𝑘𝑔/ℎ𝑎+2.100 𝑘𝑔/ℎ𝑎=4.300 𝑘𝑔/ℎ𝑎=4.3𝑡/ℎ𝑎

𝑟𝑞0 =∑𝑔𝑆1𝑖∙𝑞0𝑖=
=200ℎ 𝑎/700ℎ 𝑎∙4.000𝑘𝑔/ℎ𝑎+100ℎ 𝑎/700 ℎ𝑎∙3.500 𝑘𝑔/ℎ𝑎+100ℎ 𝑎/700ℎ 𝑎
∙2.000 𝑘𝑔/ℎ𝑎+300ℎ 𝑎/700ℎ 𝑎∙6.000 𝑘𝑔/ℎ𝑎=
=1142 ,8𝑘𝑔/ℎ𝑎+499 ,9𝑘𝑔/ℎ𝑎+285 ,7𝑘𝑔/ℎ𝑎+2571 ,4𝑘𝑔/ℎ𝑎=4499 ,8𝑘𝑔/ℎ𝑎
=4,4998 𝑡/ℎ𝑎

47
𝑞1̅̅̅=∑𝑔𝑆1𝑖∙𝑞1𝑖̅̅̅̅=
=200ℎ 𝑎/700ℎ 𝑎∙5.000𝑘𝑔/ℎ𝑎+100ℎ 𝑎/700ℎ 𝑎∙4.000 𝑘𝑔/ℎ𝑎+100ℎ 𝑎/700ℎ 𝑎
∙2.500 𝑘𝑔/ℎ𝑎+300ℎ 𝑎/700ℎ 𝑎∙5.500 𝑘𝑔/ℎ𝑎=
=1428 ,5𝑘𝑔/ℎ𝑎+571 ,4𝑘𝑔/ℎ𝑎+357 .1𝑘𝑔/ℎ𝑎+2357 .1𝑘𝑔/ℎ𝑎=4714 ,1𝑘𝑔/ℎ𝑎
=4,7141 𝑡/ℎ𝑎

∆𝑄(𝑆)=𝑆𝑇1∙∑𝑔𝑆0𝑖∙𝑞0𝑖̅̅̅̅−𝑆𝑇0∙∑𝑔𝑆0𝑖∙𝑞0𝑖̅̅̅̅=(𝑆𝑇1−𝑆𝑇0)∙𝑞0̅̅̅=
=(700ℎ 𝑎−1000ℎ 𝑎)∙4,3𝑡/ℎ𝑎=−1.290𝑡/ℎ𝑎

∆𝑄(𝑔𝑆)=𝑆𝑇1∙∑𝑔𝑆1𝑖∙𝑞0𝑖̅̅̅̅−𝑆𝑇1∙∑𝑔𝑆0𝑖∙𝑞0𝑖̅̅̅̅=𝑆𝑇1∙(𝑟𝑞𝑜̅̅̅̅−𝑞0̅̅̅)=
=700ℎ 𝑎∙(4,4998 𝑡/ℎ𝑎−4,3𝑡/ℎ𝑎)=139 ,86𝑡/ℎ𝑎

∆𝑄(𝑞̅)=𝑆𝑇1∙∑𝑔𝑆1𝑖∙𝑞1𝑖̅̅̅̅−𝑆𝑇1∙∑𝑔𝑆1𝑖∙𝑞0𝑖̅̅̅̅=𝑆𝑇1∙(𝑞1̅̅̅−𝑟𝑞0̅̅̅̅)=
=700ℎ 𝑎(4,7141 𝑡/ℎ𝑎−4,4998 𝑡/ℎ𝑎)=150 ,01𝑡/ℎ𝑎

Dacă luăm în considerare relațiile matematice corespunzătoare producțiilor medii
planificate, re alizate și recalculate la nivel de fermă (𝑞0̅̅̅,𝑞1̅̅̅,𝑟𝑞0̅̅̅̅) analiza factorială a producției
totale, folosind metoda iterării, în ceea ce prive ște influen ța factorilor (S, 𝑔𝑆,𝑞̅) are urmatoarea
form ă simplificat ă:
∆𝑸(𝑺)=(𝑺𝑻𝟏−𝑺𝑻𝟎)∙𝒒𝟎̅̅̅
∆𝑸(𝒈𝑺)=𝑺𝑻𝟏∙(𝒓𝒒𝟎̅̅̅̅−𝒒𝟎̅̅̅)
∆𝑸(𝒒̅)=𝑺𝑻𝟏∙(𝒒𝟎̅̅̅−𝒓𝒒𝟎̅̅̅̅ )
c) rela ția de egalitate dintre suma influen ței factorilor (suprafa ță, structur ă, produc ție
medie) și abaterea total ă a produc ției vegetale.
∆𝑄(𝑆)+∆𝑄(𝑔𝑆)+∆𝑄(𝑞̅)=∆𝑄
-1290 t/ha + 139,86 t/ha + 150,01 t/ha = -1000 t
-1000 t = -1000 t
În urma analizei produc ției totale în perioada plan -realizat s -au desprins urmatoarele:
• produc ția total ă a înregistrat o abatere negativ ă în valoare absolut ă de -1000 tone la ha;
• factorul suprafa ță a determint o influen ță major ă asupra deficitului de produc ție total ă și
s-a ajuns la valoarea absolut ă de 1290 tone;

48
• structura produc ției considerat ă drept factor de influen ță, a cauzat modific ări asupra
produc ției totale în valoare absolut ă de 139 ,86 tone;
• factorul produc ției medii a generat modific ări asupra produc ției totale și a atins cifra
absulut ă de 150,01 tone.
Modific ările ap ărute între suprafe țele efectiv însămânțate și suprafe țele planificate se
datoreaz ă:
➢ relației cerere -ofert ă de pe pia ța agricol ă;
➢ condi țiilor climatice nefavorabile;
➢ lipsei resurselor financiare pentru aprovizionarea cu s ămânță, îngrașăminte chimice,
pesticide, carburan ți, piese de schimb, etc.
Produc ția medie agricol ă crește și descre ște în func ție de:
• tehnol ogia aplicat ă;
• soiul sau hibridul de înaltă calitate ;
• fertilitarea natural ă a solului.
Structura culturilor pe ferma vegetal ă este influen țată de:
• gradul de absorb ție al produselor agricole pe pia ță;
• gradul de fitotoxicitate al solului;
• resur sele financi are care permit înfiin țarea unor culturi intensive.

49

3.2.3. Analiza structurală a producției agricole totale la nivel de întreprindere
în perioada plan -realizat

Analiza structurală se face pe ramura vegetală și pe producția procesată, pentru
a cunoaște ponderea pe care o are fiecare ramură agricolă dar și mărimea acesteia în realizarea
producției totale.
Pentru analiza structurală elementele producției totale sunt prezentate în Tabelul
1.4, atât în plan cât și realizat.
Tabe lul 1.4
Perioada de analiz ă
Elemente
componente ale
fenomenului Q PLAN REALIZAT
Produc ția vegetal ă (Qv) -t- 12.000 18.000
Produc ția procesat ă (Qp) -t- 6.000 3.000
Produc ția total ă (Q) -t- 18.000 21.000

Aplicând metoda divizării , în analiza structurală și în analiza structurii
fenomenului Q, rezultă indicatori în mărimi absolute și mărimi relative afisați în Tabelul 1.5.
Tabelul 1.5
Perioada de analiz ă

Elemente
componente ale
fenomenului Q PLAN REALIZAT ABATEREA ∆Q
În mărimi
absolute În mărimi
relative În mărimi
absolute În mărimi
relative În mărimi
absolute În mărimi
relative
Produc ția vegetal ă
(Qv) -t- 12.000 66,66% 18.000 85,71% 6.000 33,33%
Produc ția procesat ă
(Qp) -t- 6.000 33,33% 3.000 14,28% -3.000 -16,66%
Produc ția total ă
(Q) -t- 18.00 0 100% 21.000 100% 3.000 16,66%

50

Prin aplicarea metodei divizării, analiza structurală a producției agricole se desfășoară astfel:
a) se calculează abaterea absolută și relativă totală a producției agricole în perioada plan –
realizat.
Plan: 𝑄0=𝑄𝑉0+𝑄𝑃0=12.000 𝑡+6.000 𝑡=18.000 𝑡
Realizat: 𝑄1=𝑄𝑉1+𝑄𝑃1=18.000𝑡+3.000 𝑡=21.000 𝑡

Mărime absolută ∆𝑄=𝑄1−𝑄0=21.000 𝑡−18.000 𝑡=3.000𝑡
Mărime relativă ∆𝑄%=(𝑄1−𝑄0)/𝑄0 =3.000 𝑡/18.000 𝑡∙100 =16,66%

b) se calculeaz ă influen ța elementelor : 𝑄𝑉 ș𝑖 𝑄𝑃 :
-elementul producție vegetală ( 𝑄𝑉 )
Mărime absolută ∆𝑄(𝑄𝑉)=𝑄𝑉1−𝑄𝑉0=18.000 𝑡−12.000 𝑡=6.000 𝑡
Mărime relativă ∆𝑄(𝑄𝑉)%=𝑄𝑉1−𝑄𝑉0
𝑄0∙100 =6.000 𝑡
18.000 𝑡∙100 =33,33%

-elementul producției pr ocesate ( 𝑄𝑃 ) :
Mărime absolută ∆𝑄𝑄𝑃=𝑄𝑃1−𝑄𝑃0=3.000𝑡−6.000𝑡=−3.000𝑡
Mărime relativă ∆𝑄𝑄𝑃%=𝑄𝑃1−𝑄𝑃0
𝑄0∙100 =−3.000 𝑡
18000 𝑡∙100 =−16,66%

c) se calculează egalitatea dintre suma influențelor elementelor componente și abaterea
totală a produ cției agricole:
Mărime absolută ∆𝑄𝑄𝑉+∆𝑄𝑄𝑃=∆𝑄
12.000t + 6.000t = 18.000t
18.000t = 18.000t
Mărime relativă ∆𝑄𝑄𝑉%+∆𝑄𝑄𝑃=∆𝑄%
33.33% – 16.66% = 16.6 6%
16.66% = 16.66%

Din analiza structurii producției agricole totale în perio ada plan -realizat se constată
urmatoarele:
➢ ponderea principal ă din totalul produc ției este de ținută de produc ția agricol ă vegetal ă și
anume: plan 66,66% iar realizat 85,7 1%;

51
➢ de asemenea produc ția procesat ă, completeaz ă prin planificarea acesteia la un nivel de
33,33%, iar prin valorificarea produc ției proprii pentru realizarea veniturilo r întreprinderii
s-a atins procentul de 14,28%.
Din analiza structurală a producției agricole totale se observă că:
➢ abaterea absolut ă în perioada analizat ă a înregistrat m ărimea de 3.000 tone, iar abaterea
relativ ă s-a situat la nivelul de 16,66%.
➢ în determinarea abateri i absolute și abateri i relative a influen țat pozitiv produc ția vegetal ă
cu un procent de 33,33% și negativ produc ția procesat ă cu un procent de -16,66%.
Mărimea acestor elemente în determinarea fenomenului Q este rezultatul influenței
factorilor tehnici, pedoclimatici, tehnologici, organizatorici și manageriali și nu în u ltimul rând
factori financiari.

3.2.4. Monogra fii contabile la CEREALCOM S.A.

În cursul lunii aprilie 2017 au loc următoarele operațiuni în ceea ce privește activitatea
în sectorul vegetal :
• se achiziționează de la furnizori semințe de soia în sumă de 3. 120 lei (TVA 9%);
• se cumpără, se recepționează și ulterior se achită motorină în valoare de 4.882,58 lei
(inclusiv TVA 19%);
• se achiziționează îngrășăminte chimice (uree, azot etc.) în sumă de 1.143,98 lei (inclusiv
TVA 9%) și se dau în consum;
• se dau în c onsum semințele de soia achizițio nate;
• se cumpără de la un furnizor de imobilizări cu sediul în Franța un tractor nou în valoare de
382.500 lei (TVA 19%), acesta fiind achitat ulterior din contul bancar;
• se cump ără de la un furnizor de imobilizări un tract or nou de capacitate mare în valoare
de 275.990 lei (TVA 19%), acesta fiind achitat ulterior din contul bancar;
• se achiziționează de la un furnizor de imobile din Germania, un tractor HY -904, în
valoare de 320.0 00 lei, TVA 19%;
• se achiziționează două plugu ri în valoare de 170.000 lei, respectiv 185.300 lei, TVA 19%,
achitate din contul bancar;

52
• două grape și o freză de sol au fost achiziționate conform facturii în sumă de 87.350
lei(fiecare grap), respectiv 89.700 lei, TVA 19%;
• au fost achiziționate două com bine, de cereal și de porumb , în valoare de 144.600 lei,
respective 156.876 lei , TVA 19%;
• se cumpără o mașină de îmrăștiat îngrășământul de la un furnizor de imobilizări din țară,
în valoare de 200.500 lei, TVA 19%;
• se achiziționează două cântare electric e de la furnizori diferiți, in sumă de 112.000 lei,
respective 132.100 lei, TVA 19%;
• Se achiziționează două tarăre noi, de la un furnizor de imobilizări în valoare totala de
100.000 lei ( 50.000 lei fiecare tară r), TVA 19%;
• se achită toată datoria față de furnizorii de imobilizări, din contul current deschis la bancă;
• se efectuează în avans o plată în sumă de 71.162 lei (inclusiv TVA 19%) pentru o marfă;
• se înregistrează cheltuiala cu arenda aferentă anului agricol 2015 -2016 în sumă totală de
1.514,25 lei ( inclusiv TVA 19%);
• se înregistrează producția neterminată/în curs de execuție la sfârșitul lunii aprilie 2017
(pentru cultura de soia) în sumă de 363.648,20 lei.

Înregistrarea operațiunilor contabile:
1) Achiziția semințelor de soia (taxare inversă conform a rt. 331 alin. (2) lit. c) din Codul
fiscal):
3025 “ Semințe și materiale de plantat” = 401 “ Furnizori” / 3.120 lei
4426 “ TVA deductibilă” = 4427 “ TVA colectată” / 280,80 lei

2) Achiziția și recepția motorinei:
% = 401 “Furnizori” / 4.882,58 lei
3022 “Combustibil” 4.103,01 lei
4426 “ TVA deductibilă” 779,57 lei

3) Plată motorin ă:
401 “Furnizori” = 5121 “ Conturi la bănci în lei “ / 4.882,58

53

4) Achiziția de îngrășăminte:
% = 401 “ Furnizori” / 1.143,98 lei
3028 “ Alte materiale consumabil e” 1.049,52 lei
4426 “ TVA deductibilă” 94,46 lei

5) Consumul îngrășămintelor ( pe bază de bon de consum):
6028 “Cheltuieli privind alte = 3028 “ Alte materiale consumabile” / 1.049,52 lei
materiale consumabile”

6) Consumul semințelor de soia (pe bază de bon de consum):
6025 “Cheltuieli privind semințele = 3025 “Semințe și materiale de plantat” / 3.120 lei
și materialele de plantat”

7) Achiziția tracto arelor:
2131 .01 „ Echipamente tehnologice = 404 .01 „Furnizori de imobilizări” / 382.500 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA col ectată” / 72.675 lei

2131 .02 „ Echipamente tehnologice = 404 .01 „Furnizori de imobilizări” / 275.990 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 52.421 lei
2131 .03 „ Echipamente tehnologice = 404 .02 „Furnizori de imobilizări” / 320.000 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 60.800 lei

8) Achiziția celor două pluguri:
2131.04 „ Echipamen te tehnologice = 404 .02 „Furnizori de imobilizări” / 170.000 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 32.300 lei

2131 .05 „ Echipamente tehnol ogice = 404 .01 „Furnizori de imobilizări” / 185.300 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 35.207 lei

54

9) Achiziția a 2 grape cu discuri si a unei freze de sol:
2131.06 „ Echipamente tehnologice = 404 .02 „Furnizori de imobilizări” / 87.350 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 16.595,5 lei

2131.06 „ Echipam ente tehnologice = 404 .02 „Furnizori de imobilizări” / 87.350 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 16.595,5 lei

2131.07 „ Echipamente tehnologice = 404 .02 „Furnizori de imobilizări” / 89.700 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”
4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 17.043 lei

10) Achiziție combine cereal și porumb:
2131.0 8 „ Echipame nte tehnologice = 404 .01 „Furnizori de imobilizări” / 144.600 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 27.474 lei

2131.0 9 „ Echipamente tehnologice = 404 .01 „Furnizori de imobilizări” / 156.876 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 29.806,44 lei

11) Achiziție mașină împrăș tiat îngrășământ:
2131. 10 „ Echipamente tehnologice = 404 .01 „Furnizori de imobilizări” / 200.500 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 38.095 lei

55

12) Achiziție cântare electrice:
2131. 11 „ Echipamente tehnologice = 404 .02 „Furnizori de imobilizări” / 112.000 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 21.280 lei

2131. 12 „ Echipamente tehnologice = 404 .03 „Furnizori de imobilizări” / 132.100 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”

4426 „TVA deductibilă” = 44 27 „TVA colectată” / 25.099 lei

13) Achiziție tarăre mecanice:
2131. 13 „ Echipamente tehnologice = 404 .03 „Furnizori de imobilizări” / 50.000 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”

4426 „TVA deductibilă” = 4427 „TVA colectată” / 9.500 lei

2131. 13 „ Echipamente tehnologice = 404 .03 „Furnizori de imobilizări” / 50.000 lei
(mașini, utilaje și
instalații de lucru) ”

4426 „TVA deductib ilă” = 4427 „TVA colectată” / 9.500 lei

14) Achitarea utilajelor achiziționate:
404.01 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” / 1.345.766 lei
404.02 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” / 866. 400 lei
404.03 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei” / 232.100 lei

15) Avansul pentru marfă:
% = 401 „Furnizori” / 71.162 lei
4091 „ Furnizori – debitori pentru 59.800 le i
cumpărări de bunuri
de natura stocurilor ”
4426 „ TVA deductibilă” 11.362 lei

56

16) Cheltuiala cu arenda aferentă anului agri col 2016 -2017:
% = 401 „Furnizori” / 1.514,25 lei
612 „Cheltuieli cu redevențele, 1.272 ,48 lei
locațiile de gestiune și
chiriile”
4426 „TVA deducti bilă” 241,77 lei

17) Înregistrarea producției neterminate la sfârșitul lunii aprilie 2017 (pentru cultura de soia):
331 „Produse în curs de execuție” = 711 „Venituri aferente / 363.648, 20 lei
costurilor stocurilor
de produse”

57
CAPITOLUL I V.
IMPLEMENTAREA UNEI APLICAȚII PRIVIND STOCURILE ÎN
PROGRAMUL INFORMATIC VISUAL BASIC

4.1 Prezentarea programului informatic VISUAL BASIC

Avându -și originalitatea într -un limbaj numeric de programaredestinat inițial începătorilor,
sistemul Visual Basic a devenit în u ltimii ani un limbaj foarte evoluat, destinat în mare măsură
programării orientate spre obiecte și dirijate de evenimente. Bene ficiind de o Interfa ță Grafică
Utilizator performantă, bazată pe sistemul de operare Windows, pot fi dezvoltate relativ ușor o
serie de aplicații, pornind de la calcule simple și reprezentări grafice, până la construcții de baze
de date, sau aplicații cu interfață multi -document.
„Deși primele elemente ale limbajului Basic dateză încă din 1965, doar începând cu anii
’80, odată cu d ezvoltarea calculatoarelor pe 8 și 16 biți se poate vorbi de o evoluție semnificativă.
Îmbunătățirile aduse în pr ezent limbajului sunt considerabile, ceea ce îl transformă într -un
instrument modern, deosebit de eficace, pentru dezvoltarea unor aplicații co mplexe. Sunt utilizate
o serie de concepte de programare structurată, cunoscute și din alte limbaje, dintre care amintim
doar structurile de decizie și de ciclare, posibilitatea de a lucra cu subprograme și funcții externe
ca module independente de program , noi tipuri de date, variabile globale și locale, etc. Mediul de
programare include un editor performant care se mnalează orice eroare de sintaxă, posibilitatea de
depanare interactivă deosebit de eficace, un sistem integrat de „help” -uri care se poate sub stitui în
bună măsură unui manual exhaustiv. ”19
VISUAL BASIC este un limbaj de programare de nivel înalt care a ev oluat de la versiunea
anterioară DOS numită BASIC. BASIC înseamnă Codul de instrucțiuni simbolice pentru toți
începători i (Beginners' Allpurpos e Symbolic Instruction Code ). Este un limbaj de programare
destul de ușor de învăța t. Diferite companii de softwa re au produs diferite versiuni de BASIC, cum
ar fi Microsoft QBASIC, QUICKBASIC, GWBASIC, IBM BASICA și așa mai departe.
La pornire, Visual Bas ic va afișa următoarea casetă de dialog, după cum se arată în figura
2. Se poate alege să se înceapă un proiect n ou sau să se deschid ă un proiect existent sau să se
select eze un program dintr -o listă de proiecte deschise recent . Un proiect este o colecție de fișiere
care alcătuiesc aplicatia . Există diferite tipuri de aplicații care pot fi create, însă în lucrare mă bazez
pe crearea unui program standard .EXE(EXE înseamnă programul executabil în windows ).

19 *** Visual Basic Unleashed 2015, Sams Publishing, Indianapolis, 1995.

58

Figură 2. Căsuța de dialog din startul programulu i Visual Basic

În continuare voi p rezenta componentele necesare în crearea programelor în Visual Basic.
După cum se vede în figura 3. spațiul de creare a aplicațiilor este alcătuit din următoarele
elemente:
➢ Bara de titlu : conține numele proiectului ( în cazul nostrum: Project1), iar în continuare a
acestuia, numele program ului (Microsoft Visual Basic [design]);
➢ Bara de meniuri : conține familiile de func ții ale platformei de programare V isual Basic
(File, Edit, Project, Format, Debug, Run, Query, Diagram, To ols, Add -Ins, Window, Help).
Din bara de meniuri, submeniurile pot fi activate cu ajutorul mouse -ului sau cu ajutorul
tastaturii, folosind tasta F10 și apoi tastele direc ționale sau numpadul dezactivat.
➢ Bara de instrumente , aflată sub bara de meniuri , care reprezint ă un șir de elemente grafice
ce permit lansarea , prin intermediul mouse -ului a func țiilor prezente și a celor din lista
submeniurilor.
➢ Caseta Toolbox care apare în figura 3., în partea st ângă cu titlul General , este compusă
din instrumente ce sun t folosite pentru configurarea controalelor care pot fi adăugate în
form -ul proiectelor;

59
➢ Fereastra Project conține for m-ul unde are loc realizarea proiectului;
➢ Fereastra Form , (figura 3.), permite definirea obiectelor care alcătuiesc proiectul .

Figură 3. mediul integrat de dezvoltare

➢ Caseta Project Explorer , (figura 4.), arată prezența form -urilor și numărul de ferestre
existente în acesta.
➢ Caseta Properties , prezent ă în figura 4. pune la dispoziție selectarea propriet ăților pentru
form -ul curent. Ambele casete sunt prezente în partea dreapt ă a ferestrei V isual Basic, din
figura 2 .
Bara de titlu Bara de meniu Bara de
instrumente
Fereastra
Toolbox Fereastra
Project
Fereastra
Form

60

Figură 4. Project explorer and properties

➢ Fereastra Code Editor este editorul de program , care apare pe ecran la apăsarea double –
click pe un obiect const ruit în Form și căruia dorim s ă îi atribuim o funcție care s ă fie
activat ă prin accesarea obiectului (fig ura 5.).

Caseta Project
Explorer
Caseta Propertie s

61

Figură 5. Code Editor

Crearea unei aplica ții în Visual Basic, presupune parcurgerea a 3 etape , după cum urmează :
Proiectarea unei interf ețe reprezin ță crearea unui form care con ține obiecte , unde
utilizatorul poate selecta instrumentul dorit cu ajutorul mouse -lui, din fereastra Toolbox. Apoi
cursorul mouse -ului se mută în form -ul deschis, acesta c ăpătând forma „+”. Se gliseaz ă cu mouse –
ul pe ecran și se face un dreptunghi de dimensiunile dorite (figura 6.).

Figură 6. Inserare instrument din Toolbox
Dacă se dore ște redimensionarea controler -ului făcut , se face click cu mouse -ul și apoi
obiectul poate fi m ărit sau mic șorat în funcție de mă rimea dorită (figura 7.).
Fereastra Code
Editor

62

Figură 7. Redimensionare TextBox
Modificarea și adăugarea proprietăților se face din fereastra de propriet ăți (Properties) din
form și care se gase sc în partea dreap ă jos.
Scrierea codului se face în fereastra code editor . Ace astă fereastr ă se deschide prin double –
click de mouse pe textbox sau orice alt instrument din toolbox, căruia dorim s ă-i asociem u n cod
(figura 5.).
„Pentru a exemplifica modul în care pot fi parcurși acești trei pași, vom realiza un program
simplu în Vis ual Basic, care va fi personalizat și executabil. După cum am prezentat mai sus, în
partea dre aptă avem tabela cu proprietăți. Acolo sunt trecute proprietățile obiectului nostrum pe
care l -am selectat. În stânga tabelei sunt trecute denumirile acestor prop rietăți în ordine alfabetică,
iar în dreapta valorile lor. De exemplu, proprietatea BackColor desemnează culoarea de fundal ,
care are valoarea ButtonFace (în general gri) și se poate modifica in orice culoare din paleta de
culori disponibilă.
O altă prop rietate este Caption , care este textul scris in antetul form -ului. Trebuie avut grijă
să nu se confunde cu proprietatea Name , care este prima în tabela de proprietăți. Aceasta din urmă
desemnează chiаr numele form -ului. Dacă form -ului nostru îi mai adăugăm un buton de comandă,
după ce l -am ales din bara de instrumente, el va fi cu numele Command1 și cu proprietatea Caption .
Pentru a putea schimba această proprietate, va trebuii să îl selectăm print r-un simplu click de
mouse pe e l și îi trecem noua denumire, de exemplu Salut! (figura 8).

63

Figură 8. Model interfață buton

În momentul de față, apăsând pe buton, nu face nimic. Pentru ca să facem ca acest buton
sa reacționele la apăsarea lui, va trebuii să scriem o subrutină, numită chiar Command1_Click.
Aceasta va fi o bucată de cod in Visual Basic ce va conține o secvență de instrucțiuni, în care se
precizează ce va trebui să facă programul de fiecare data când se face click pe butonul Command1.
Subrutina va începe cu Private Sub urmată de numele ei, Command1_Click și se va încheia cu End
Sub (figura 9).

Figură 9. Atribuire funcție buton

64
În momentul rulării programului, l a apăsarea butonului va apărea o casetă de text ( figu ra
10) cu mesajul scris în cod, în modelul de față, mesajul Bună ziua! .”20 Aceștia sunt pașii de urmat
în realizarea unei aplicații în Visual Basic.

Figură 10. MessageBox

20 Bogdan Pătruț (coordonator), Andreea Schmidt, Anca Ioana Capră, Mirela Vărnav, Claudiu Căuneac, Cătălin
Ciocoiu, Ionel Butucaru, Programarea calculatoarelor electronice: îndrumar pen tru laborator, Editura Edusoft,
2005;

65
4.2. Prezentarea aplicației
Aplicația din lucrare a fost create din necesitatea utilizării unei aplicații de gestiune
personalizate și eficiente care să nu fie incetinită de protecoalele și limbajele de programare
învechite.
Fiind făcută într -un limbaj de programare destul de ușor de accesat, Visual Basic, am
încercat să fac totul în așa fel încât rularea acestuia să fie una eficientă. Conform figurei 1 1,
aplicația mea conține un table conectat la o bază de date introdusă de mine. Tabelul contine mai
multe câmpuri precum: Nr. Cr., denumire produs, unitate de măsură, stoc i nitial și stoc final, preț
de achiziție, preț de va nzare, TVA, adaos comercial în mărime relativă și mărime absolute, data
de intrare și de ieșire al stocurilor si valoare totală.
Pentru ca valorile, odată introduce în table, să se poată calcula, am adăuga t și butoane de
comană (prezente în figura 1 1), fie care cu scopul și utilizarea lui . Acestea nu reacționează la
apăsarea lor decât dacă le aplicăm o subrutină, un cod informatic, care le va face să reacționeze.

Figure 11. Interfață aplicație

66
Adăugarea tabelului :
Pentru ca tabelul sa fie adaugat în interfața noastră, acesta se adaudă cu ajutorul
contolerului MSFlexGrid din Toolbox. La început tabelul va avea două rânduri și două coloane,
dar vom putea adăuga mai multe rânduri și coloane, ajutâ ndu-ne de proprietățile Rows și Cols. La
început toate coloanele au aceea și lățime. Cu ColWidth se pot modifica valorile, aceast ă
proprietate fiind un vector. De exemplu :
Private Sub Form_Load()
Tabel.ColWidth(0) = Tabel.ColWidth(0) / 2
Tabel.ColWidth(1) = Tabel.ColWidth(1) * 1. 5
Tabel.ColWidth(2) = Tabel.ColWidth(2) / 2
Tabel.ColWidth(3) = Tabel.ColWidth(12) * 1.1
Tabel.ColWidth(4) = Tabel.ColWidth(12) * 1.4
For i = 1 To Tabel.Rows – 1
Tabel.TextMatrix(i, 0) = i
Next i
Pentru a putea scrie în table va trebui să ne folosim de su brutina:
Private Sub Tabel_KeyPress(KeyAscii As Integer)
If (KeyAscii = 8) And (Tabel.Text <> "") Then
L = Len(Tabel.Text)
Tabel.Text = Left(Tabel.Text, L – 1)
Else
If KeyAscii >= 32 Then
Tabel.Text = Tabe l.Text + Chr$(KeyAscii)
End If
End If
End Sub
Buto nul „Încărcare date ”
La apăsarea butonului „Încărcare date” în tabel vor apărea datele salvate din baza de date,
cu toate valorile produsului respectiv (Figura 1 2). Pentru reacționarea butonului a fost nevoie de o
altă subrutină scrisă în cod și anume:
Private Sub Command3_Click()
'incarcarea datelor
Open App.Path + " \tabel.txt" For Input As #1

67
For i = 0 To Tabel.Rows – 1
For j = 0 To Tabel.Cols – 1
Line Input #1, s
Tabel.TextMatrix(i, j) = s
Next j
Next i
Close #1
End Sub

Figura 1 2. Încărcarea bazei de date

68
Butoanele “Adăugare rând/Ștergere rând”
La apăsarea acestor butoane rândurile din table se vor adăuga sau se vor șterge, în funcție
de comanda dată.(figura 1 3) Executarea se face conform codului scris (figura 1 4):

Figura 1 4. Subrutina butoanelor Adăugare/Ștergere rând
Figura 1 3. Interfață acționare butoane Adăugare/Ștergere rând

69
Butonul “Afișează”
Acest buton a fost creat cu scopul, ca la apăsarea lui, datele introduce în table să se
calculeze singure . De exemplu, dupa introducerea produsului, unității de măsură, data de intrare
și de iesire, stocul initial si prețul de cumărare, la apăsarea butonului “Afișează” restul câmpurilor
se vor umple cu valorile corecte calculate de program, conform unor formule. (figura 1 5)

Butonul “Ordonare alfabetică”
La apăsarea acestui buton, toate câmpurile completate din table vor f i ordonate alfabetic
crescător. La fel ca și celelalte butoane, ca sa reacționeze la comandă are un cod scris în subrutina
lui: figura 1 6

Figura 1 5. Interfață acționar e butoane Afi șează
Figura 1 6. Codul butonului “Ordonare alfabetică

70
În final, după realizarea intregilor pași, am facut mai multe înregistrări, utilizând toate
butoanele adăugate de mine. M -am gândit să adaug și un buton care să genereze un graphic
conform rezultatelor obținute în table, iar după afișarea acestuia, datele vor fi salvate în noua bază
de date, prin apăsarea butonului “Salvare date”. La apăsarea acestuia va apărea un mesaj pe ecran,
în care ne anunță c ă datele noastre au fost salvate. (figura 1 7.)

Figura 1 7. Salvarea datelor

71
CONCLUZII

Concluziile care rezult ă pe baza bilan țului contabil sunt c ă CEREALCOM SA înregistreaz ă
creșteri semnificative în ceea ce prive ște cifra de afa ceri și veniturile dar și un profit excelent;
toate aceste fac ca firma cu prof il agricol s ă fie cea mai bun ă în domeniu și de ce nu s ă se găseasc ă
în topul celor mai profitabile firme.
O alt ă concluzie pe care putem s ă o tragem în urma analizelor f ăcute este ca întreprinderea
are at ât major ări cât și mic șorări de produc ție, în func ție de ani dar și de anumi ți factori care
acționeaz ă direct asupra culturi i și anume: climatici, tehnici și tehnologici,etc.
La nivel de înreprindere se pot aplica urmatoarele măsuri de redresare:
➢ Să se fac ă studii de cercetare a pie ței agricole;
➢ Să fie pr ogramate din timp resursele financiare în ceea ce prive ște programul de produc ție;
➢ Să fie asigurate stocurile de siguran ță cu insecto -fungici ce, semin țe dar și îngrășăminte;
➢ Să se respecte rota țiile culturilor, prin stabilirea unor aso rtimente științifice necesare unei
produc ții reușite;
➢ Dacă este necesar înoirea parcului de utilaje și ma șini agricole pentru o performan ță
ridicat ă;
➢ Accesarea de programe europene;
➢ Menținerea une i eficien țe economice ridicate la nivel de fer mă vegetală, prin aplicarea unui
manag ement adecvat.

72
BIBLIOGRAFIE

• Bogdan Pătruț (coordonator) , Andreea Schmidt , Anca Ioana Capră , Mirela Vărnav
Claudiu Căuneac , Cătălin Ciocoiu , Ionel Butucaru , Programarea calculatoarelor
electronice : îndrumar pentru laborator, Editura Edusoft, 2005;
• Budugan Dorina, Georgescu Iuliana, Berheci Ioan, Bețianu Leontina, Contabilitate de
gestiune, Editura CECCAR, București, 2007;
• Coord. Victor Munteanu, Marinela Zuca , Simina Vera, Rodica Munteanu, Camellia Nedea,
Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București, 2015;
• Dragomirescu Simona Elena, Control de gestiune: curs universitar , Editura Alma Mater,
Bacău, 2013;
• Dorina Budugan, Iuliana Ge orgescu, Ioan Berheci, Leontina Betianu, Contabilitate de
gestiune , Editura CECCAR, București, 2007;
• Leonora Caciuc, Ovidiu Bunget, Bady Costi, Coord. Horia Cristea, Ghid pentru
înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate; IAS 2: St ocuri,
Editura CECCAR, București, 2004;
• Mihai Ristea, Corina Dumitru, Corina Ionaș, Alina Irimescu, Contabilitatea societăților
comerciale, Editura Universitară, București, 2009;
• Prof. univ. dr. Iacob Petru Pantea, prof. Gheorgh e Bodea, Contabilitate finan ciară, Editura
Intercredo, Deva, 2014;
• Rotilă Aristița, Contabilitate de gestiune: note de curs , Editura Alma Mater, Bacău, 2013;
• Solomon Daniela – Cristina, Analiza economio -financiară: curs universitar, Editura Alma
Mater, Bac ău, 2013;
• Vasile Pătruț, Ari stița Rotilă, Contabilitatea Întreprinderii, Editura Alma Mater, Bacău,
2002;
• *** https://codfiscal.net/4795/contul -301-materii -prime ;
• *** https://codfiscal.net/4795/contul -302-materiale -consumabile;
• *** https://codfiscal.net/4795/contul -303-materiale -de-natura -obiectelor -de-inventar ;
• *** https://codfiscal.net/4795/contul -308-diferențe -de-preț-la-materii -prime -și-materiale ;
• *** https://codfiscal.net/4795/con tul-351-materii -și-materiale -aflate -la-terți;
• *** https://codfiscal.net/4795/contul -8032 -valori -materiale -primite -spre-prelucrare -sau-
reparare ;
• *** https://codfiscal.net/4795/contul -8033 -valori-materiale -primite -în-păstrare -sau-
custodie.