ACCOUNTING AND ACCOUNTING EDUCATION IN THE DIGITAL SOCIETY [607239]

ACCOUNTING AND ACCOUNTING EDUCATION IN THE DIGITAL SOCIETY

97
CREȘTEREA VALORII COMUNICAȚIONALE A RAPORTĂRII ÎN AUDIT PRIN
INCLUDEREA ASPECTELOR CHEIE

CZU: 657.6

GROSU Maria1, ROBU Ioan -Bogdan2

1dr., conf. univ.; 2dr., lect. univ.
1,2Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România

E-mail: [anonimizat] , [anonimizat]

Rezumat: Raportarea în audit a cunoscut numeroase modificări de -a lungul timpului, cele mai recente fiind
cele care se referă la includerea aspectelor cheie de audit drept secțiune separată în cadrul raportului de
audit. Scopul acestei cerințe vizează sporirea val orii comunicaționale a raportului de audit prin asigurarea
unei mai mari transparențe care să vină în sprijinul părților interesate. În acest context, prezintă interes în ce
măsură rapoartele de audit ale entităților cotate la Bursa de Valori București (pe piața principală) emise după
aplicarea noilor cerințe de raportare în audit asigură o valoare comunicațională sporită. Studiul de față
încearcă să surprindă tocmai aceste aspecte.

Cuvinte cheie : raport de audit, aspecte cheie de audit (KAM), transparența în audit, valoare
comunicațională a raportului de audit

JEL Classification : M41, M42, M48

Introducere
În ceea ce privește raportarea în audit, este cunoscut faptul că în ultima perioadă au avut loc o serie
de revizuiri ale standardelor internaționale ca re vizează acest aspect, cum sunt: ISA 700, Formarea
unei opinii și raportarea cu privire la situațiile financiare , ISA 705, Modificări ale opiniei raportului
auditorului independent, ISA 706, Paragrafele de evidențiere a unor aspecte și paragrafele privin d
alte aspecte din raportul auditorului independent și ISA 720, Responsabilitățile auditorului cu privire
la alte informații , aplicabile, prima dată, pentru auditul situațiilor financiare pentru perioadele care s –
au încheiat la finele anului 2016.
O proble mă foarte importantă care merită analizată se referă la comunicarea aspectelor cheie de audit
(Key Audit Matters/KAM) în raportul auditorului independent, cerință nou introdusă tot pentru
auditul situațiilor financiare aferente perioadelor care s -au închei at la finele anului 2016, prin ISA
701, Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul auditorului independent. Obiectivul general
al acestei norme este de a trata responsabilitatea auditorului în ceea ce privește comunicarea
aspectelor cheie de audit d e către auditor în raportul acestuia, iar finalitatea este de a îmbunătăți
valoarea comunicațională a raportului auditorului, prin furnizarea unei transparențe sporite cu privire
la întreg demersul de audit (Dănescu and Spătăcean, 2018).
Chiar dacă s -a aplicat doar pentru trei exerciții financiare încheiate (ultimul fiind în curs de raportare),
prezintă interes maniera în care au fost comunicate aspectele cheie de audit de către auditori în
rapoartele acestora ( Fülöp, 2018) , atât din punct de vedere calitat iv (formă și conținut), cât și din punct
de vedere cantitativ (al numărului de KAM -uri). Încercăm să analiză aceste aspecte pe baza
rapoartelor de audit emise pentru companiile cotate pe piața principală la Bursa de Valori București
aferente exercițiilor f inanciare care s -au încheiat la finele lui 2016 și 2017.

Condiții pentru determinarea aspectelor de audit ca aspecte cheie
Trecerea în revistă a literaturii de specialitate trebuie să pornească de la definiția KAM -urilor din ISA
701, Comunicarea aspectelo r cheie de audit în raportul auditorului independent (IAASB, 2016).
Conform normei internaționale de audit, „ KAM -urile sunt acele aspecte care, în baza raționamentului
profesional al auditorului, au avut cea mai mare importanță pentru auditul situațiilor financiare din

ACCOUNTING AND ACCOUNTING EDUCATION IN THE DIGITAL SOCIETY

98
perioada curentă…și sunt selectate dintre aspectele discutate cu persoanele responsabile cu
guvernanța ”.
Este cert că raționamentul profesional al auditorului este cel care determină măsura în care o serie de
aspecte necesită o atenție semnificativă din partea acestuia pe parcursul efectuării auditului. Printre
reperele după care ar trebui să se g hideze auditorul în determinarea aspectelor cheie de audit , se
regăsesc (IFAC, 2015a): domeniile cu risc ridicat de denaturare semnificativă, raționamentele
semnificative ale auditorului cu privire la diferite aspecte din situațiile financiare sau estimări le
contabile identificate ca având o incertitudine ridicată. Pentru stabilirea aspectelor cheie de audit,
normele recomandă să se aibă în vedere perioada curentă. Cu toate acestea, uneori poate fi util ca
auditorul să analizeze dacă un aspect care a fost r aportat ca aspect cheie de audit în perioada anterioară
continuă să reprezinte un aspect cheie de audit și în perioada curentă (IFAC, 2016a). În general, se
consideră că aspectele care necesită o atenție semnificativă din partea auditorului și care vor fi
discutate cu persoanele însărcinate cu guvernanța sunt aspecte care pot fi considerate aspecte cheie
de audit. Se consideră, de exemplu, că aspectele care ridică probleme auditorului în obținerea de probe
de audit suficiente și adecvate pot fi relevante at unci când auditorul determină aspectele cheie de
audit (IFAC, 2015b). În plus, dacă pentru un anumit aspect comunicat persoanelor responsabile cu
guvernanța, se pot aplica mai multe raționamente, atunci crește probabilitatea ca auditorul să clasifice
respe ctivul aspect drept un aspect cheie de audit (IFAC, 2016b).
Când sunt determinate aspectele cheie de audit de către auditor? Încă din etapa de planificare,
auditorul poate să -și formeze o părere preliminară cu privire la aspectele care ar putea reprezenta
aspecte cheie de audit, dar încadrarea ca aspecte cheie de audit se bazează pe probele obținute în
decursul auditului sau pe rezultatele auditului.
Este de remarcat faptul că utilizatorii situațiilor financiare și -au manifestat interesul, mai ales în
ultim a perioadă, și pentru estimările contabile , identificate ca având o incertitudine ridicată (Sirois,
et.al. , 2018). Acestea depind în mare măsură de raționamentul conducerii și sunt considerate, de multe
ori, cele mai complexe domenii din situațiile financi are (Gimbar, et.al. , 2016), fiind regăsite frecvent
menționate de auditor ca aspecte cheie de audit, după cum se demonstrează și prin rapoartele de audit
aferente anumitor entități (a se vedea partea rezervată prezentării KAM -urilor în rapoartele de audit
ale entităților cotate la BVB). Aceste afirmații sunt întărite și de faptul că prin reglementări (OMFP
nr. 3189/2017) s -a introdus obligația expresă că persoanele responsabile de gestiunea averii entității
răspund inclusiv pentru estimările efectuate, care stau la baza înregistrărilor în contabilitate.
Normele de audit dau indicații cu privire la considerentele relevante pentru a clasifica un aspect drept
aspect cheie de audit de către auditori, și anume:
– importanța aspectului pentru înțelegerea situațiilor financiare de către utilizatori;
– subiectivismul la care s -a apelat în procesul de selectare de către conducere a unei anumite
politici contabile;
– natura dificultăților în aplicarea procedurilor de audit și în colectarea unor probe relevante și
credibile pe care să se bazeze opinia auditorului;
– măsura în care aspectul a implicat mai multe raționamente de audit separate, dar totuși legate
între ele.
Pentru acest din urmă considerent, se pot aduce în discuție, de exemplu, contractele pe termen lung ,
care necesită o atenție mai mare din partea auditorului în ceea ce privește recunoașterea veniturilor.
Există circumstanțe în care un aspect considerat aspect cheie de audit nu este comunicat în raportul
auditorului . Această decizie se ia, uneori, ca urm are a faptului că reglementările nu permit publicarea
unor informații care pot aduce prejudicii unei investigații desfășurate de către o autoritate competentă,
care are legătură, de exemplu, cu spălarea banilor. Altfel spus, necomunicarea unui aspect cheie în
raportul auditorului este adecvată doar în situația în care consecințele negative ale publicării depășesc
beneficiile generate pentru entitate sau pentru interesul public. Mai poate fi vorba, de exemplu, despre
informații care dacă ar fi publicate ar a fecta negocierile comerciale sau poziția concurențială a
entității. Dar, asemenea cazuri se consideră că sunt foarte rare (Bédard et.al. , 2014), deoarece raportul
de audit trebuie să ofere o transparență sporită pentru utilizatorii vizați.

ACCOUNTING AND ACCOUNTING EDUCATION IN THE DIGITAL SOCIETY

99
Prezentarea și descrierea aspectelor cheie de audit în raportul auditorului
Noutatea introdusă prin ISA 701 cu privire la raportarea în audit o constituie tocmai faptul că auditorul
trebuie să comunice aspectele cheie de audit în raportul său într -o secțiune separată, cu titlul: “Aspecte
cheie de audit”, în care pentru fiecare aspect cheie prezentat se va utiliza un subtitlu adecvat, precum
și o descriere a acestuia, argumentând prezentarea aspectului în această secțiune a raportului de audit
(IAASB, 2016, Botez, 2018). I mportant de menționat este faptul că auditorul nu emite o opinie
separată cu privire la aceste aspecte și nici nu se poate considera că aspectele cheie de audit ar
reprezenta un substitut pentru exprimarea unei opinii modificate (IAASB, 2016).
Din descrier ea aspectelor cheie de audit prezentate, utilizatorii raportului de audit trebuie să înțeleagă
motivul pentru care aspectul prezentat a fost considerat aspect cheie de audit, precum și modul cum
a fost tratat acesta în demersul de audit. Există și situații în care, deși auditorul consideră unele aspecte
ale auditului ca fiind elemente cheie, totuși poate recurge la necomunicarea acestora în raportul de
audit , fie din motivul că reglementările nu permit prezentarea publică a acelor aspecte, fie pentru că
auditorul consideră că urmările negative ale comunicării ar depăși beneficiile interesului public
(Brasel, et.al., 2016). Este cazul ISA 705, Modificări ale opiniei raportului auditorului independent,
care interzice, în principiu, auditorului să comunice aspe ctele cheie de audit atunci când acesta se află
în imposibilitatea exprimării unei opinii cu privire la situațiile financiare.
Atunci când se constată o interacțiune între elementele cheie de audit și alte elemente care trebuie
prezentate separat în raport ul auditorului, prezentarea separată primează, iar Secțiunea: “Aspecte
cheie de audit” va face doar trimitere la celelalte secțiuni. Se pot aduce în discuție aici aspecte care
generează opinii modificate, care vor fi raportate în conformitate cu ISA 705, Modificări ale opiniei
raportului auditorului independent sau aspecte referitoare la îndoieli semnificative cu privire la
capacitatea entității de a -și continua activitatea, care cad sub incidența ISA 570, Continuitatea
activității . ISA 701 face și precizar ea că atunci când auditorul consideră că nu sunt aspecte cheie de
audit de comunicat, acest lucru trebuie declarat în scris tot în Secțiunea: “Aspecte cheie de audit”.
Atât normele internaționale de audit, cât și literatura de specialitate (Cordoș and Fülö p, 2015)
consideră că obligația auditorilor de a include în rapoartele de audit aspecte cheie într -o secțiune
separată va spori nu doar valoarea comunicațională a raportului de audit, în general, ci va îmbunătăți
și comunicarea cu persoanele responsabile c u guvernanța, atâta timp cât aspectele cheie de audit
prezentate sunt selectate dintre aspectele discutate cu persoanele responsabile cu guvernanța. În plus,
această cerință poate determina și o sporire a atenției pe care conducerea și persoanele responsab ile
cu guvernanța o acordă pe viitor prezentărilor de informații din situațiile financiare la care se face
referire în raportul auditorului la un moment dat (IAASB, 2016).
În altă ordine de idei, trebuie făcută o separare clară între aspectele care generea ză o opinie modificată
și care trebuie prezentate în Secțiunea: Bază pentru opinia modificată și aspectele considerate de către
auditor aspecte cheie de audit . Ideea introducerii în raportul de audit a Secțiunii: Aspecte cheie de
audit ar trebui să sporeas că valoarea comunicațională a raportului pentru utilizatorii acestuia, dar
prezentarea aspectelor care generează o opinie modificată în Secțiunea: Bază pentru opinia
modificată ajută utilizatorii la o mai bună identificare și înțelegere a circumstanțelor î n funcție de care
s-a ajuns la o asemenea opinie ( Christensen, et.al., 2014 ).
Numărul aspectelor cheie de audit care ar trebui comunicate de către auditor în raportul acestuia este
o problemă de raționament profesional și este influențat, în mod sigur, de dimensiunea și
complexitatea entității, de natura activității acesteia, dar și de circumstanțele misiunii de au dit
(IAASB, 2016). Dacă auditorul constată un număr ridicat de aspecte cheie de audit în etapa de
planificare, este important ca acestea să fie reanalizate pentru a stabili dacă toate rămân aspecte cheie
de audit și vor fi comunicate în raportul auditorulu i. O listă prea amplă a aspectelor cheie de audit s –
ar putea să ridice semne de întrebare din partea utilizatorilor, nefiind considerată neapărat un punct
tare al demersului auditorului.
În ceea ce privește prezentarea aspectelor cheie de audit , normele de audit precizează că Secțiunea
aferentă acestora trebuie plasată imediat după exprimarea opiniei, ceea ce confirmă valoarea
informațională a acestor aspecte. În cadrul Secțiunii: Aspecte cheie de audit , ordinea prezentării este
o problemă de raționament pr ofesional. Acestea pot fi prezentate în ordinea importanței relative sau

ACCOUNTING AND ACCOUNTING EDUCATION IN THE DIGITAL SOCIETY

100
în ordinea în care sunt prezentate în situațiile financiare. Important este să fie introduse subtitluri
pentru a fi ușor de diferențiat. Informațiile originale care nu au fost făcute publice de către entitate,
este de dorit să nu fie prezentate în cadrul aspectelor cheie de audit de către auditor. Poate fi vorba,
de exemplu, despre informări preliminare doar pentru investitori, care nu au fost publicate în vreun
alt raport. Se va avea în vedere faptul că descrierea aspectelor de audit considerate cheie nu tebuie
să reprezinte doar o reiterare a prezentărilor de informații din situațiile financiare, dar o referință la
orice prezentări de informații din situațiile financiare s -ar putea să fie utilă celor interesați. De
exemplu, atunci când entitatea include jutificări detaliate cu privire la estimările contabile, auditorul
poate face o trimitere la prezentarea acelor ipoteze pentru înțelegerea clară a aspectului considerat
cheie.
Există și cazuri, considerate foarte rare, în care raportul de audit nu conține niciun aspect cheie . În
această situație, în ISA 701, Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul auditorului
independent , se precizează că auditorul trebuie să facă trimitere la aspectele menționate în Baza
pentru opinie sau la cele menționate în secțiunea aferentă Incertitudinilor semnificative privind
continuitatea activității, afirmând că în afara aspectelor menționate în cadrul secțiunilor amintite, alte
aspecte nu mai sunt co nsiderate cheie.
Toate aspectele considerate cheie de către auditor pe baza raționamentului profesional al acestuia și
care se intenționează să fie incluse în raportul de audit trebuie aduse la cunoștință și dicutate cu
persoanele responsabile cu guvernanț a din entitate . În acest scop, auditorul poate oferi persoanelor
responsabile cu guvernanța o variantă intermediară a raportului de audit.

Aspecte privind situația prezentării KAM -urilor în rapoartele de audit ale entităților cotate la
BVB
Este cunoscut f aptul că aplicarea ISA 701, Comunicarea aspectelor cheie de audit în raportul
auditorului independent, a început odată cu auditarea situațiilor financiare întocmite pentru
exercițiulo financiar care s -a încheiat la finele anului 2016. Așadar, în prezent po t fi consultate
rapoarte de audit ale companiilor care conțin și aspecte cheie într -o secțiune separată pentru două
exerciții financiare, respecti 2016 și 2017. Pentru exercițiul financiar 2018, rapoartele de audit nu
sunt încă publicate.
La o primă analiz ă a unor rapoarte de audit aferente companiilor cotate la Bursa de Valori București –
BVB pe piața principală, s -a constatat că rapoartele de audit emise începând cu 2017 pentru exercițiul
financiar încheiat la finele anului 2016 sunt mult mai extinse . Dacă anterior introducerii obligației de
a include în rapoartele de audit aspectele cheie separat, acestea aveau aproximativ patru pagini, odată
cu publicarea într -o secțiune separată a KAM -urilor, se poate observa ca dimensiunea acestora ajunge
și la zece pagi ni. Este cazul rapoartelor de audit emise de Ernst & Young pentru OMV Petrom S.A.,
dar și a rapoartelor de audit emise pentru alte companii.
În ceea ce privește numărul de KAM -uri incluse în rapoarte auditorilor, acestea sunt, de regulă,
constante pentru c ele două perioade analizate (2016 și 2017) pentru companiile luate în studiu
(eșantionul este format din 62 companii cotate extras din populația țintă a entităților cotate la BVB
pe piața principală; nu au fost cuprinse în eșantion instituțiile de creditar e, de asigurare și nici
fondurile de investiții și alte instituții financiare), fiind mai numeroase pentru companiile care își
desfășoară activitatea în domeniul producției, incluzând aici și companiile petroliere și mai reduse ca
număr pentru celelalte co mpanii, după cum se poate observa și în Figura de mai jos.

ACCOUNTING AND ACCOUNTING EDUCATION IN THE DIGITAL SOCIETY

101

Fig.1. Raportare KAM pe domenii de activitate
Sursa: proiectare proprie
În ceea ce privește conținutul aspectelor cheie comunicate, s -a remarcat faptul că cea mai mare
pondere pentru ambele exerciții financiare o dețin aspectele cheie care se referă la deprecierea
imobilizărilor, atât corporale, cât și necorporale, pondere care depășește 40%. Pe locul doi sunt
raportate as pecte legate de provizioane pentru dezafectare, reevaluarea imobilizărilor, evaluarea
stocurilor, cu procente de aproximativ 13%, în creștere pentru 2017. Pe locul trei sunt raportate de
către auditori în rapoartele acestora ca aspecte cheie de audit provi zioanele pentru litigii și
recunoașterea veniturilor. Pe ultimul loc regăsim menționate și aspecte legate de recuperabilitatea
creanțelor aferente impozitului pe profit amânat. Grafic, cele șapte aspecte de audit cheie identificate
în rapoartele de audit a le companiilor incluse în eșantion se prezintă ca în Figura nr. 2.

Fig.2. Tipuri de aspecte cheie de audit comunicate în rapoartele de audit
ale entităților cotate la BVB
Sursa: proiectare proprie
Desigur, nu toate aspectele de audit cheie prezentate s unt întâlnite la nivelul tututor companiilor. Au
fost și entități pentru care auditorii nu au raportat niciun KAM în rapoartele de audit aferente celor
două exerciții financiare, deși normele recomandă să fie cel puțin un aspect cheie de audit prezentat
în raportul auditorului. Este cazul Transgaz S.A., de exemplu, auditat de Deloitte.

Concluzii
Una dintre cele mai recente modificări privind raportarea în audit o constituie includerea aspectelor
cheie ca secțiune separată în raportul auditorului. Scopul pr incipal al acestui demers îl constituie
asigurarea unei mai mari transparențe a informațiilor incluse în raportul de audit, tocmai pentru a
veni, îndeosebi, în sprijinul investitorilor prezenți și potențiali. În prezentul studiu s -a urmărit, în
Raportare KAM
(medie) ,
Producție , 50% ,
50%
Raportare KAM
(medie) , Comerț ,
30% , 30%Raportare KAM
(medie) , Servicii ,
20% , 20%Raportare KAM (medie)
Producție
Comerț
Servicii
2016
2017

ACCOUNTING AND ACCOUNTING EDUCATION IN THE DIGITAL SOCIETY

102
primul rând , pornind de la literatura de specialitate, să se clarifice care sunt condițiile pentru ca
anumite aspecte de audit să fie considerate cheie și care este maniera de prezentare și descriere în
raportul de audit a acestor aspecte. În al doilea rând, pentru a analiza care este situația la zi privind
includerea în rapoartele de audit a acestor aspecte, s -a recurs la analiza rapoartelor de audit pentru
exercițiile financiare încheiate la finele anilor 2016 și 2017 (anul 2016 este primul an pentru care s -a
cerut includerea aspectelor cheie separat în rapoartele de audit) aferente entităților cotate la BVB pe
piața principală. Pentru eșantionul analizat, s -a urmărit, pe de o parte, cantitatea sau volumul de
KAM -uri menționate în rapoartele de audit, iar pe de altă parte, s -au cules și analizat date referitoare
la conținutul aspectelor cheie prezentate în raportarea auditorilor.
Referitor la numărul de KAM -uri incluse în rapoarte auditorilor, s -a constatat că acestea sunt mai
numeroase pentru companiile care își desf ășoară activitatea în domeniul producției și mai reduse ca
număr pentru celelalte companii. În ceea ce privește conținutul aspectelor cheie comunicate, s -a
remarcat faptul că cele mai frecvente aspecte cheie se referă la deprecierea imobilizărilor, urmate de
aspecte legate de provizioane pentru dezafectare, reevaluarea imobilizărilor, evaluarea stocurilor,
provizioanele pentru litigii și recunoașterea veniturilor. Pe ultimul loc regăsim menționate și aspecte
legate de recuperabilitatea creanțelor aferente i mpozitului pe profit amânat.
Important de analizat ar fi legătura între numărul de KAM -uri raportate, conținutul acestora și tipul
opiniei auditorului. După publicarea rapoartelor de audit și pentru 2018, cercetarea poate fi orientată
în această direcție.

Bibliografie :
1. Bédard, J.; Gonthier -Besacier, N.; Schatt, A. 2014, Costs and Benefits of Reporting Key Audit Matters in
the Audit Report: The French Experience, Disponibil la adresa:
http://www.isarhq.org/2014_downloads/papers/ ISAR2014_Bedard_Besacier_Schatt.pdf
2. Botez, D. 2018, Recent Provocation Regarding Audit Reporting, Culegere de Articole Științifice, Volumul
Conferinței Științifice Internaționale: Contabilitatea și auditul în condițiile globalizării: realități și
perspective de dezvoltare/ ACCOUNTING AND AUDITING IN THE GLOBALIZED CONDITIONS:
REALITIES AND PROSPECTS FOR DEVELOPMENT , Ediția a VII -a, 2018, Chișinău, ISBN 978 -9975 –
127-59-2/978 -9975 -127-58-5, 44 -47
3. Brasel, K.; Doxey, M.; Grenier, J.; Reffett, A. 2016 , Risk Disclosure Preceding Negative Outcomes: The
Effects of Reporting Critical Audit Matters on Judgments of Auditor Liability, The Accounting Review :
September 2016, Vol. 91, No. 5, 1345 -1362, https://doi.org/10.2308/accr -51380
4. Christensen, B.; Glover, S.; Wolfe, C. 2014 , Do Critical Audit Matter Paragraphs in the Audit Report Change
Nonprofessional Investors' Decision to Invest?, AUDITING: A Journal of Practice & Theory , November
2014, Vol. 33, No. 4, 71 -93, https://doi.org/10.2308/ajpt -50793
5. Cordoș, G.S.; Fülöp , M.T. 2014, Understanding audit reporting changes: introduction of Key Audit Matters,
Accounting & Management Information Systems , Vol. 14 Issue 1, 128 -152.
6. Dănescu, T.; Spătăcean, O. 2018, Audit opinion impact in the investors’ perce ption – empirical evidence on
Bucharest Stock Exchange, Audit Financiar , vol. XVI, no. 1(149)/2018, 111 -121, DOI:
10.20869/AUDITF/2018/149/003
7. Directiva 2014/56/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de modificare a
Directivei 2006/43/CE privind auditul legal al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare
consolidate, Jurnalul Oficial nr. 158 din 27 mai 2014
8. Fülöp , M.T. 2018, New tendencies in audit reporting, examples of good practices BVB, Audit Financiar ,
vol. XVI, no. 2(150)/2018, 249 -260, DOI: 10.20869/AUDITF/2018/150/010
9. Gimbar, C.; Hansen, B.; Ozlanski, M. 2016 , Early Evidence on the Effects of Critical Audit Matters on
Auditor Liability, Current Issue s in Auditing : Spring 2016, Vol. 10, No. 1, A24 -A33,
https://doi.org/10.2308/ciia -51369
10. IAASB, 2016. Manual de reglementări internaționale de control al calității , audit, revizuire, alte servicii
de asigurare și servicii conexe , Ediția 2015, vol. I, tradus și republicat de CAFR, București
11. IFAC, 2015a. Auditor Reporting -Key Audit Matters , Disponibil la adresa:
https://www.ifac.org/publications -resources/auditor -reporting -key-audit -matters
12. IFAC, 2015b. Auditor Reporting – Illustrative Key Audit Matters, Disponibil la adresa:
https://www.ifac.org/publications -resources/auditor -reporting -illustrative -key-audit -matters

ACCOUNTING AND ACCOUNTING EDUCATION IN THE DIGITAL SOCIETY

103
13. IFAC, 2016a. The New Auditor’s Report: Questions and Answers, Disponibil la adresa:
https://www.ifac.org/publications -resources/new -auditor -s-report -questions -and-answers
14. IFAC, 2016b. More Informative Auditor’s Reports – What Audit Commite es and Finance executives need
to know , Disponibil la adresa: https://www.ifac.org/publications -resources/more -informative -auditors-
reports -what -audit -committees -and-finance
15. OMFP nr. 3189 din 08.12.2017 privind modificarea și completarea Reglementărilor contabile conforme
cu IFRS, aprobate prin OMFP nr. 2844.2016, publicat în M. Of., Partea I, nr. 1001 din 18.12.2017
16. Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind
cerințe specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public și de abro -gare a Deciziei
2005/909/CE a Comisiei, Jurn alul Oficial nr. 158 din 27 mai 2014
17. Sirois, L., P.; Bédard, J.; Bera, P. 2018 , The Informational Value of Key Audit Matters in the Auditor's
Report: Evidence from an Eye -Tracking Study, Accounting Horizons , June 2018, Vol. 32, No. 2, 141 -162,
https://doi.org/10.2308/acch -52047
18. www.bvb.ro