Accidentele Rutiere de Tipul Fata Spate

CUPRINS

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

Generalități privind accidentele de circulație

Statistica accidentelor rutiere

Cauzele producerii accidentelor rutiere

Noțiuni legislative privind circulația rutieră

Legislație rutieră pentru obținerea permisului de conducere

Circulația pe drumurile publice a vehiculelor

Stadiul actual al încercărilor experimentale

Particularități ale impactului din spate

Metode de expertiză și reconstrucție a accidentelor

Etape de investigare

Procedeu de analiză

Generalități despre teoriile impactului

Softuri utilizate în vederea simulării accidentelor

Soft-ul PC-Crash

Soft-ul Virtual CRASH

Softul CRASH

Concluzii

CAPITOLUL 2. NOTIUNI TEORETICE

Clasificarea accidentelor rutiere

Etapele accidentului rutier

Impactul față-spate

Mijloace de siguranță

Mijloace de siguranță pasivă

Mijloace de siguranță activă

Investigarea accidentelor rutiere

Cercetarea accidentului rutier la locul producerii

Urmele roților de la locul accidentului

Efectuarea măsurătorilor la locul accidentului

Examinarea autovehiculelor

Echipamente utilizate în prelevarea și analiza datelor de la locul accidentului

Măsurarea lungimilor

Înregistrarea imaginilor

Măsurarea presiunii pneurilor

Calculul parametrilor dinamicii accidentului pe baza probelor materiale

Determinarea vitezei inițiale cu ajutorul urmelor de frânare

Determinarea timpului de oprire

Determinarea vitezei de impact pe baza deformațiilor

Determinarea energiei de impact pe baza suprafeței deformate

Concluzii

CAPITOLUL 3. METODICA INCERCARILOR EXPERIMENTALE

Obiectivele încercării experimentale

Scenariul încercării

Pregătirea experimentului

Determinarea parametrilor tehnici ai autovehiculelor destinate încercărilor

Pregătirea poligonului de încercări

Pregătirea autovehiculelor

Pregătirea echipamentelor

Desfășurarea experimentului

Etapele desfășurării testelor de coliziune

Desfășurarea testului

Echipa de testare

Simularea accidentului (PC-Crash și Virtual Crash)

Simularea cu ajutorul soft-ului PC-Crash 9.1

Simularea cu ajutorul softului Virtual Crash 3.0

Concluzii privind desfășurarea cercetării experimentale

CAPITOLUL IV. ACHIZITIA SI PRELUCRAREA DATELOR

Achiziția și prelucrarea probelor Video

Achiziția și prelucrarea vitezelor și accelerațiilor vehiculelor

Datele preluate cu sistemul GPS-DS5 de pe VEH2

Accelerațiile preluate cu sistemul PIC DAQ DSD de pe VEH1

Datele preluate cu sistemul Speedbox de pe vehiculul de tractare

Culegerea datelor de la locul accidentului

Identificarea urmelor pe autovehicule – avarii

Identificarea urmelor materializate pe sol

Identificarea pozițiilor finale

Concluzii

CAPITOLUL 5. CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

[1] Cristea – Reconstituirea accidentelor Aspecte generale, 2009

[2] Jr. Elena Buștiuc, „Dinamica accidentelor rutiere generată de impactul autovehicul – pieton”, Iasi-2010

[3] Neculai Nistor, Mihalache Stoleru, Expertiza tehnică a accidentelor de circulație, 1987

[4] Ion Dănilă, „Tehnica investigării accidentelor de circulație rutieră”, Timișoara, 2005

[5] Dr. Steffan Datentechnik Linz, – PC Crasch Technical Manual. November 2003

[6] Liviu Ioan TĂUT, „Metodologia investigării criminalistice a accidentelor de trafic rutier” ,București, 2011

[7] Hânțoiu Vasilică – Posibilități de reconstrucție a accidentelor rutiere însoțite de coliziuni, 2013, Iași

[8] Cordoș Nicolae ș.a., Coliziunea Automobilelor, 2003

[9] Ciolan Gheorghe – Dinamica autovehiculelor, 2009

[10] Accident Reconstruction Guidelines – Graz University of Technology, AT October 2004

[11] Virgil POPA – Stabilirea dinamicii accidentelor rutiere în funcție de mărimea avariilor și gravitatea leziunilor înregistrate la ocupanții autovehiculelor, Brașov 2013

[12] Dănilă și Dr. Gönczi – Investigarea și reconstrucția accidentelor rutiere

[13] Reza N. Jazar – Vehicle Dynamics: Theory and Applications

[14] AVRAMESCU, N., si col. – Dinamica accidentelor grave de circulație 1990-1999, M.I. direcția Politiei Rutiere, 2000.

[15] GAIGINSCHI, R., FILIP, I. – Expertiza tehnică a accidentelor rutiere, Editura Tehnica, București, 2002.

[16] GORDOS N., BURNETE N., TODORUT A., Coliziunea automobilelor. Editura Todesco, Cluj-Napoca 2003

[17] NISTOR, N., STOLERU, M., Expertiza tehnica a accidentului de circulație, Editura Militara, 1987.

[18] ȘOICA, A., FLOREA, D., Conducătorul auto ca factor integrant al sistemului om – vehicul – mediu de circulație. Conferința NAV-MAR-EDU, Constanta, 2001.

[19] TRUȘCĂ D., ȘOICA. A, Stadiul actual. Coliziune fata-spate. ATIC-STL 2006 Conferința Internațională Chișinău – Sisteme de Transport si Logistica, Materialele Conferinței, Chișinău 2006, Octombrie;

[20] SEITZ Nicolae, Aspecte privind reconstituirea accidentelor rutiere. Universitatea Transilvania, Brașov, 1993

[21] Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice

[22] http://www.bradytrade.ro/content/cauzele-accidentelor-rutiere

[23] http://www.euroncap.com/tests/frontimpact.aspx

[24] http://rria.ici.ro/ria2014_1/art05.php?lang=ro

[25] http://www.auto-form.ro/info/siguran-ta-pasiv-a-a-autovehiculelor.html

[26]http://www.4tuning.ro/tehnica-auto/ce-sisteme-de-siguranta-au-masinile-noastre-1372.html

Similar Posts

  • Glaucomul

    INTRODUCERE Deși este incurabilă, boala poate fi ținută sub control, dacă este depistată la timp. După degenerescența maculară , glaucomul reprezintă a doua cauză de orbire la nivel mondial. Numărul bolnavilor de glaucom, estimativ pe glob, este de 65 și 105 milioane, dintre care 10 % sunt deja în stadiul de orbire bilaterală. În România,…

  • Artroza Membrelor Inferioare Tratament Profilactic Si Recuperator Aplicat de Asistentul Medical de Balneofiziokinetoterapie

    Artroza membrelor inferioare – tratament profilactic și recuperator aplicat de asistentul medical de balneofiziokinetoterapie CUPRINS MOTIVAȚIA Am ales lucrarea cu titlul ”Artroza membrelor inferioare – tratament profilactic și recuperator aplicat de asistentul medical de balneofiziokinetoterapie” datorită importanței acestei teme și a implicațiilor negative pe care această boală le are asupra stării generale de sănătate a…

  • Aparatul Renal

    Cuprins Capitolul I: Noțiuni teoretice Noțiuni de anatomie……………………………………………………………………………………6 Noțiuni de fiziologie a aparatului renal………………………………………………………….10 Capitolul II: Noțiuni teoretice despre glomerulonefrită………………………………………….12 2.1. Definiția glomerulonefritei…………………………………………………………………………..12 2.2. Clasificare. Tipuri de glomerulonefrite………………………………………………………….12 2.3. Etiopatogenie……………………………………………………………………………………………..12 2.4. Tablou clinic………………………………………………………………………………………………13 2.5. Investigații paraclinice…………………………………………………………………………………14 2.6. Diagnosticul pozitiv și diferențial………………………………………………………………….15 2.7. Evoluție……………………………………………………………………………………………………..15 2.8. Prognosticul. Complicații…………………………………………………………………………….15 2.9. Tratament și profilaxie…………………………………………………………………………………17 Capitolul III: Noțiuni de nursing…………………………………………………………………………18…

  • Efectul Placebo Si Nocebo

    Efectul placebo și nocebo Caracteristiti Un factor pur mental poate alina un simptom corporal real și concret.(44) Tratamentele false cum ar fi pastilele de zahăr, injecțiile cu soluții saline și operațiile chirurgicale false sunt folosite în mod curent în cadrul testelor clinice moderne pentru a stabili dacă un medicament anume, o operație chirurgicală sau un…

  • Aspecte ale Evaluarii Psihologice In Delimitarea Conditiei Mentale a Bolnavului cu Schizofrenie

    Introducere Shizofrenia este o boală foarte severă, atât dinn perspectiva pacientului, a cărui calitate a vieții este afectată major, caracterizată prin pierderea independenței, a productivității și a stimei de sine, cât și a familiei și a întregului palier social cu care intră în legătură pacientul, tocmai datorită capacităților intelectuale și a afectivității afectate. Speranța de…

  • Complicatiile Septice In Postpartum

    Complicațiile septice în postpartum 1.Anatomia organelor genitale feminine 2.Modificari materne din sarcina 3.Lauzia fiziologica 4.Lauzia patologica 5. Partea practică 6.Bibliografie ANATOMIA ORGANELOR GENITALE FEMININE Organele genitale interne și externe sunt caractere sexuale primare, dar prin ele sexul nu este definit decât într-o anumită măsură. Sexul individului este rezultatul unui îndelungat proces de sexualizare care parcurge…