Accesul la educație al copiilor din medii defavorizate [627077]

-Februarie, 2020 –
Universitatea Transilvania din Brașov
Facultatea de Sociologie și Comunicare
Specializarea Sociologie

Accesul la educație al copiilor din medii defavorizate

Studentă : Gabriela -Rodica Codreanu
Grupa: 16LF181
Coordonator: Lector dr. Mihai Burlacu

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 2
DEFAVORIZAREA RURALĂ ………………………….. ………………………….. …………………………. 4
ARGUMENTE PRO/CONTRA ASUPRA IDEILOR AUTORULUI ………………………….. . 6
1.1 ARGUMENTE PRO ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
1.2. ARGUMENTE CONTRA ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 12

2
ACCESUL LA EDUCAȚIE AL COPIILOR DIN MEDII
DEFAVORIZATE

INTRODUCERE
Educația reprezint ă un drept fundamental pe care îl dob ândim încă din primii ani de
viață. Rolul acesteia este foarte important, oferit ă sub diferite forme și contexte , pentru că
formează o baz ă destul de vast ă oricărui individ. Cu toate c ă vorbim despre un drept al omului,
aceasta oferă zonelor rurale o ușoară defavorizare. Un cumul de factor i ce alcătuiesc aceast ă
defavorizare pun câteva bariere în fata copiilor care provin din medii defavorizate.
Gândurile pozitive asupra învățământului conduc la includerea școlii în prioritățile
individului pe termen lung de timp, iar cele negative îndepărtează omul de sistem și-l fac să se
concentreze asupra costurilor, minimalizând beneficiile de care o s ă dispună la final. Pe lângă
acestea, capitalul este v ăzut ca fiind responsab il de facilitatea accesului la educație.
Pe de o parte, resursele financiare nu sunt suficiente pentru achiziționarea unor cărți sau
pentru achitarea taxelor de școlarizare , astfel că membrii familiei nu vor face sacrificii pentru a
le pune la dispoziție copiilor tot ceea ce au nevoie pentru a putea studia. Pe de altă parte,
intervine și îngrijirea sănătății și crearea unui mediu adecvat pentru a studia la domiciliu.
O stare bună de sănătate necesită și ea unele costuri, fie că este vorba despre tratamente
medicamentoase care protejează imunitatea corpului pentru a nu lăsa virușii ce îi înconjoară pe
tineri în incinta școlii să-i afecteze, fie că este vorba despre meditațiile la domiciliu pe care nu
toată lumea și le permite. Insuficien ța veniturilor este d eterminată de nivelul de educație al
oamenilor, astfel că cei care au un nivel înalt de educația, nu se arată îngrijorați de situația lor
financiară , însă cei care nu au acumulat cunoașteri sufici ente nu sunt mulțumiți de situația lor
socioeconomică .
Populația care trăiește în mediile urbane, aproape de școli beneficiază de unele costuri
reduse sau eliminate precum transportul gratis și mâncarea. Însă, î nvățământul le pune tuturor
la dispoziție șansa de a -și alege, în func ție de posibilitățile și nevoile fi ecăruia, școala, profilul
și specializarea.
Această posibilitate vine în susținerea familiilor din medii defavorizate, deoarece își pot
alege în funcție de venituri și dorințe școala care le permite să -și susțină copiii pentru educația
și evoluția necesară . Concepțiile oamenilor despre ceea ce se întâmplă în lume și în sistemul

3
învățământului este influențată de mass -media, care s -a dezvoltat semnificativ în România după
anii 1990. Cu trecerea timpului, televizorul a devenit o activitate pe care majoritatea oamenilor
o preferă în timpul liber, indiferent de situația socioeconomică sau mediul de rezidență.
Pe lângă faptul că mass -media este un mijloc de informare, aceasta are un rol important
și în modelarea comportamentului și a educației unui t ânăr. Dacă un om matur poate selecta
informația de care acesta are nevoie și consideră că îl poate ajut ă în evoluția sa profesională sau
de orice natură, un copil nu are capacitatea de a distinge ce este bine pentru el și ce nu, ce are
efecte pozitive asupra formării comportamentului sau a nivelului său de educație. Astfel,
televizorul poate avea efecte pozitive și negative în informarea celor tineri .
Dacă TV -ul reprezintă un mijloc de informare pentru orice individ, atunci ziarele și
cărțile este o activita te pe care doar o anumită grupă de oameni o fac. S -a dovedit că această
activitate este realizată de populația din mediul urban cu un nivel ridicat de educație și cu o
stare socioeconomică bine stabilită. Informarea poate veni și din partea prietenilor, ve cinilor,
colegilor care îl poate ajuta pe individ să conști entizeze c ât de importantă este școala și ce
posibilități poate avea odată cu acumularea unor cunoștințe desprinse din nivelurile de educație
parcurse. Cei care aleg să fie bine integrați social, a u un acces mult mai mare cu unele legături
utile care sprijină resursele financiare și materiale cu deschiderea unor oportunități care
evidențiază celelalte resurse .
Pe baza acestei descoperiri, s -a ajuns la concluzia că doar ce i ce beneficiază de
informa ție, de un nivel înalt de educ ație pot facilita de activități precum mersul în vacantă,
organizarea unor petreceri împ reună cu familia sau prietenii . Cu ajutorul acestor activități crește
accesibilitatea asupra educ ației, deoarece timpul petrecut în mod pl ăcut alături de alte persoane,
aduce investiții indirecte în educație. Poate îmbunătății stare de sănătate odată cu eliminarea
factorilor de stres men ținând în echilibru interiorul cu cel exterior în viața de zi cu zi. Relațiile
din cadrul familiei se pot întări pentru că există o mai bună comunicare între aceștia, iar
orizontul cunoașterii a indivizilor se mărește.
Într-o societate în care primează principiile democratice, învățământul este unul
fundamen tal, garantat tuturor cetățenilor, indiferent de part icularitățile psihofizice, economice,
de rasă sau etnie, dar gradul de accesibilitate asupra educației este unul negativ în percepția
celor care provin din medii defavorizate din punct de vedere socioeconomic și familial.
Tema centrală a aces tui articol este aceea a succe sului la educați e a copiilor din medii
defavorizate , pornind de la supoziția că această educație este in fluen țată atât de situația
financiară, cât și de părinții elevilor.

4
DEFAVORIZAREA RURALĂ

Defavorizarea rural ă este una în mas ă. Odată cu aceast ă idee s -a născut și percepția de
abandon școlar . Educația este un drept fundamental ce oferă fiecărui individ bazele unor opinii
proprii, idei.
Odată cu accesul limitat al acesteia aduce ca sc op stoparea gândirii negative , percepția
eronat ă a dezvoltării personale și neîncrederea în beneficiile dăruite de către educație . Pentru a
pune în balanță accesibilitatea și inaccesibilitatea unor indivizi în mediul educației putem
observa câteva diferențe majore. Accesibilitatea dăruiește percepții noi, moderne, dorința de
dezvoltare, un orizont mai larg de cunoștințe . În schim b, inaccesibilitatea îl face pe indiv id să
rămân ă în s fera sa cu aceleași păreri învech ite și să nu își permită s ă se dezvolte.
În prima parte a articolului, autorul evidențiază starea precar ă socioeconomi că a
familiilor din zonele rurale, dovedind astfel importa nța situației bugetare în cadrul acesteia.
Odată cu aceasta s -a dovedit c ă un procent destul de mic aparține copiilor care își doresc să
parcurgă toate nivelurile de învățământ pentru integrarea socioprofesional ă, iar restul
procentul ui aparține elevilor ce trec doar prin ciclul obligatoriu, neavând intenții reale pentru
integrarea socioprofesional ă.
Autorul s -a ajutat de concluziile din raportul lui Coleman, Equality of Educational
Opportunity (1966), care a demonstrat c ă rolul cel mai important în succesul și accesibilitatea
educațională îl au părinții , percepția acestora asupra învățământului și aspirația înaltă pentru
copiii lor. Alte rapoarte precum cel scris de Robbins, Higher Education (1963) și cel scris de
către Plowden, Children and their Primary Schools (1967), evidențiaz ă inegalitatea dintre elevi
în ceea ce privește performan țele și accesul la educație ce sunt influențate de „variabilele de
atitudine” și „variabilele obiective”.
Variab ilele de atitudine includ implicarea părinților în viitorul socioprofesional și
educațional al copiilor lor, voința acestora de a -și ajuta tinerii s ă se adapteze cu ușurință în
societate prin intermediul sistemului de învățământ care îi sprijină și le oferă un bust de
încredere în sine și în forțele proprii.
Variabilele obiective fac referire la condițiile de viață în care tinerii trăiesc zi de zi, dar
și la nivelul de educație și situația profesional ă a părinților care pot influen ța părerea copiilor
față de sistemul de învățământ . S-a descoperit c ă părinții care au un nivel înalt de educație și cu

5
un statut profesional decent, au o percepție pozitiv ă asupra școlii și ajut ă la consolidarea
proiectelor din cadrul institutului de învățământ cu donații .
Ultimul ra port asupra stării sistemului național de învățământ , publicat de Ministerul de
Resort, arat ă că Rom ânia este situat ă pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește accesibilitatea
la educație . Populația cu vârstă între 15 -24 ani reprezintă 41,9% din persoan ele care au parcurs
toate nivelurile de educație , 57,5% fiind media pentru Uniunea Europeana. Ponderea oamenilor
care au absolvit învățământul superior în mediul rural este reprezentat de un procent foarte
scăzut de 2,9% fa ță de 19,1% din mediul urban care au finalizat studiile postliceale.
Mass -media reprezintă o sursa important ă în informarea populației și în influențarea
concepțiilor asupra societății . Diagnoza calității vieții , demonstrează că vizionarea emisiunilor
TV reprezintă cea mai ridicat ă activi tate din timpul liber indiferent de mediul de reziden ță sau
caracteristicile economice ale acestora . Citirea ziarelor, revistelor este o activitate pentru
populația cu vârsta sub 50 ani având ca reziden ță mediul urban. Un studiu realizat de către
Vlăsceanu în 2002 din Rom ânia, a constatat c ă cele mai informate persoane sunt cele din mediul
urban având contacte mai dese cu școala și un nivel ridicat de educație .
Încă din anul 1990, au apă rut schimbări în sistemul educațional, astfel genera ția
prezentă beneficiază de avantajul de a -și alege forma și tipul de învățământ, încă din nivelul
preșcolar. Cei care sunt informați nu au dificultăți în a -și lua decizii, față de cei cu un nivel
scăzut de cunoștințe.
Autorul evidențiază că prietenii, colegii, vecinii sunt tot surse de informare asupra
posibilităților pe care le oferă învățământul. Persoanele care își petrec timpul liber cu prietenii,
ies la înt âlniri, deci sunt integrați social, au acces la unele relații care le pot deschide oportunități
în realizarea obiectivelor dorite. Petrecerea timpului liber în mod plăcut contribuie indirect în
educație: ajută la menținerea bună a stării de sănătate, întăresc relațiile din interiorul familiei și
măresc orizontul de cunoaștere. Pe lângă aceasta, cercetarea realizată de ICCV, arată că doar
indivizii care beneficiază de resurse economice își permit să meargă în vacanțe sau să
organizeze excur sii cu prietenii și rudele.
În ansamblu, percepția asupra sistemului educațional românesc este una satisfăcătoare
în cazul mediului urban unde populația are acces la informații, au nivel înalt de educație, sunt
salariați și apreciază pozitiv veniturile. Acest ca dru este unul restrâns datorită oportunităților
din mediul urban. Cei ce trăiesc într -un mediu defavorizat din punct de vedere socioeconomic
își limitează gândirea asupra educației într -o strânsă legătură cu bugetul familiei.
Vorbind despre principiile de mocratice, putem adăuga faptul că particularitățile legate
de sex, religie, rasă, etnie, particularități sociofamiliale, econ omice și psihofizice nu mai sunt

6
astăzi un criteriu de diferențiere în cadrul învățământului. Gândirea negativă vine din partea
populației defavorizată din punct de vedere socioeconomic și familial, iar acest lucru ridică
mari semne de întrebare asupra respectării principiului egalității de șanse la educație. Astfel,
acțiunile oamenilor asupra educației pe care le au alături de mențin erea unei astfel de percepții
pe termen lung accentuează polarizarea dintre cei care ating un anumit nivel de educație și cei
care nu au un astfel de cunoștințe.

ARGUMENTE PRO/CONTRA A SUPRA IDEILOR
AUTORULUI

1.1 ARGUMENTE PRO
Autorul susține faptul că fiecare individ indiferent de rasă, etnie, sex, stare socială și
economică, are dreptul la educație. Așadar, sunt de acord cu această afirmație, deoarece
îmbrățișez ideea de nediferențiere rasială, etnică, sexuală sau socială. Susțin ideea d e
diferențiere , atunci când aceasta este reprezentată de către cunoștințele pe care fiecare individ
le dobândește de -a lungul vieții sale.
Cu toate că sistemul de învățământ încurajează educația tuturor copiilor, în cazul
romilor se observă o slabă participare școlară. S ărăcia în care aceștia trăiesc poate fi unul din
motivele care nu le oferă dorința de a merge la școală. Un alt motiv poate fi cel culturalist.
Romii au o cultură și o tradiție diferită de a noastră. Mediul în care aceștia se nasc și cresc este
unul dezorganizat iar percepțiile sunt diferite asupra educației. Copiii sunt învățați legile
țigănești care de noi nu sunt acceptat. Unii tineri, care fa c parte din această etnie, sunt încurajați
să aibă un comportament violent. În majoritatea familiilor educația nu este o preocupare, astfel
că tinerii nu beneficiază de cunoștințe și devin ușor de influența t.
Pentru ca semnificația școlii să crească, aceas ta trebuie să ofere tuturor tinerilor, în egală
măsură, o pregătire pentru participarea socială activă, cu scopul de a evita sărăcia și excluziunea
socială. Școala îi ajută pe copii să omită sărăcia în viitor, să -și formeze principii și șansa de a
se integ ra în societate cu ușurință . Cu toate acestea, statisticile conturează un tablou al unei
societăți în suferință și în continuă cădere. De ce rezultatele nu sunt cele dorite?

7
Consider că, învățământul îi ajută pe tineri să evolueze, dar înainte de aceasta trebuie să
existe deja o bază formată înainte de a interveni școala, deoarece tinerii vin cu un bagaj de
cunoștințe și cu un anumit comportament, care deși nu este conturat, acesta poate afecta situația
și per spectiva lui în ceea ce privește educația.
Mediul în care copilul își petrece primii ani de viață , în care se formează ca om îl oferă
familia. Condițiile în care cel mic se dezvoltă sunt foarte importante pentru că rămân
implementate în subconștientul individului, iar mai târziu acestea se vor observa în atitudine.
De aceea, familia trebuie să -i asigure copilului ceea ce are nevoie pentru ca el să se dezvolte
armonios, într -un mediu potrivit. Dacă părinții se iubesc și se susțin atunci copiii vor imita
aceste comportamente , vor fi sociabili și vor avea o legătură strânsă cu cei apropiați lor . În caz
contrar, atunci când în cadrul familiei domină conflictele și autoritatea, tinerii vor fi violenți în
relațiile cu ceilalți . Indivizii care trăiesc în zonele defavorizate din punct de vedere
socioeconomic ar trebui să profite de această șansă de a studia gratis. Șansa aceasta poate fi
singura cale a de ieși din sărăcie, de a -și crea un trai mai bun prin obținerea unor diplome care
vor fi drumul lor către un statut profesional.
O altă idee pe care autorul a evidențiat -o este aceea că „interesul părinților pentru
studiile copiilor, nivelul de aspirație al acestora, încrederea în școală influențează succesul în
educație”. Sunt de acord cu ace astă afirmație pentru că așa cum am spus mai sus, familia are
un rol fundamental în formarea fizică și psihică a individului. Diferențierea apare în momentul
când unii părinți au un nivel înalt de educație în raport cu cei din medii defavorizate. Pe baza
studiilor, s -a demonstrat că oamenii care locuiesc în mediul urban au acces la mai multe căi de
a se integra social , de se informa . Astfel, percepția lor asupra educației este mult mai
satisfăcătoare, deoarece dispun de resursele necesare pentru menținerea copiilor la școală.
Încrederea în învăță mânt apare atunci când părinții se implică direct în educația
copiilor, cooperând cu sistemul de educație . Această cooperare constă în sprijinirea activităților
educaționale, contribuția la bugetul școlii (familiile care au o bună situație materială sau au
anumite firme pot dona sau finanța unele școli ) și informarea cu privire la activitatea copilului.
Dacă părinții vin și vorbesc cu profesorii despre evoluția tânărului, comportamentul acestuia,
se va forma o relație benefică părinte -profesor. Relație creată contribuie la succesul copilului
în educație și la evoluția lui ca persoană, deoarece îl determină pe elev să se concentreze pe
studiu și să se alăture activităților extrașcolare.
În cazul celor din mediul rural, percepția asupra nivelului de accesibil itate al
învățământului este una nefavorabilă, deoarece le lipsește informația și încrederea că școala le

8
poate schimba viața. Dacă părinții nu au avut parte de cineva care să -i îndrume spre școală , la
rândul lor nu -și vor susține copii să facă acest lucru . În percepția lor, omul de la țară trebuie să
muncească pentru a avea ce pune pe masă în ziua respectivă. Astfel, ei își trimit tinerii să
muncească de la o v ârstă fragedă, vrând să -i învețe cu munca dura. În cazul femeilor, acestea
sunt îndrumate să răm ână acasă și să aibă grijă de gospodărie, copii și bărbați.
O altă cauză a percepțiilor nefavorabile asupra educației, pe care o numește și autorul
în articolul său, o const ituie lipsa fondurilor care nu le permite achizițion area de rechizite sau
achitarea taxelor școlare. România se află pe ultimele locuri din Uniunea Europeană cu un buget
de 79 de euro pe membru de familie. Cu un astfel de venit, indivizii preferă să își îndeplinească
trebuințele de bază (hrană, utilitățile cas ei) care sunt dificil de realiza t, renunțând la educație
(apare abandonul școlar). Cu toate că există multe lipsuri în mediile defavorizate, le putem găsi
soluții printr -o consiliere educațională pentru a depăși unele limite. Cu ajutorul persoanelor cu
un nivel înalt de pregătire școlară și cu implicarea părinților putem face progrese, iar pe viitor
tinerii să reușească să schimbe percepția nefavorabilă asupra învățământului și să lupte ca
fiecare copil să primească educație.
Autorul subliniază că „este cun oscut faptul că valoarea socială a diplomelor, măsurată
în șanse de acces în ocuparea unei poziții socioprofesionale înalte, nu este aceeași pentru toți
membrii unei societăți” . Sunt de acord cu ceea ce a evidenția scriitorul, deoarece există o grupă
de in divizi care nu își doresc să obțină o diplomă care le poate oferi o slujbă cu un statul înalt.
Majoritatea persoanelor care se încadrează în această grupă provin din zonele
defavorizate, cu un nivel de cunoștință redus. Astfel, așteptările lor sunt reduse în ceea ce
privește un loc de muncă și se mulțumesc cu ceea ce primesc. Cu toate că diploma reprezintă
un avantaj important atunci când te angajezi și în situația financiară, aceasta nu este întotdeauna
folositoare pentru unii indivizi. Problema aceasta ap are din cauza statului, din anumite țări, care
nu le pune la dispoziție tinerilor suficiente locuri de muncă pentru domeniul în care aceștia sunt
specializați. Totuși, este indicat să avem o diplomă, deoarece aceasta îți poate oferi o șansă mai
mare în a p rimi un loc de muncă stabil și bine plătit în comparație cu un individ care nu dispune
de studii superioare .

1.2. ARGUMENTE CONTRA
Autorul susține idee că tinerii care provin din medii defavorizate, cu o instabilitate
material -financiară, sunt descurajați să își stabilească obiective educaționale pe termen lung sau
mediu, iar aceasta instabilitate poate duce la conflicte în familie.

9
Nu sunt cu acord cu ceea ce evidențiază autorul în această idee, deoarece existe familii
care trăiesc în medii defavorizate, iar percepția lor asupra educației este una satisfăcătoare.
Chiar dacă părinții nu au un statut social satisfăcător, nu au venituri și nici un nivel de educație
înalt, asta nu -i împiedică să nu își dorească un viitor mai bun pentru copiii săi. Insuficiența
veniturilor reprezintă o problemă sau un obstacol în dorința lor ce a -și vedea tinerii fericiți, cu
un nivel de educație înalt. Od ată ce familia hotărăște să își sprijine moral copilul, aceștia pot
lua legătura cu instituția școlii care le poate veni în ajutor.
În școală au fost înființate echipe cu o pregătire specială și au fost propuse activități de
optimizare a relației cu copii i, au fost implementate ore de pregătire suplimentare gratuite unde
aceștia puteau să îți facă temele împreună cu profesorii. Pentru a încuraja elevii cu o situație
financiară redusă, învățământul a început să acorde burse de studiu, de merit, burse social e și
au implementat două programe de sprijin financiar: “Euro 200” și „Bani de liceu”. Acordarea
celor două tipuri de ajutoare, depinde numai de prezența la școală , nu și de situația la învățătură.
Pe lângă acestea, copiii din mediul rural au primit calcu latoare pe care le -au instalat în casa lor,
relaxându -i în timpul liber și schimbându -le percepția asupra educației. Astfel, copiii au devin
mai interesați de școală, observând unele beneficii.
Este de la sine înțeles că elevii care locuiesc în mediul rura l au nevoie de aceste ajutoare,
deoarece școlarizare lor implică un cost suplimentar datorită transportului și pachetelor de
mâncare. Însă alocația pentru copiii care merg la școală a avut efecte pozitive asupra combaterii
neparticipării școlare. Alocația reprezintă pentru multe familii (cu un număr mare de copii)
singura sursă de venit în gospodărie.
Oferirea unor alternative în ceea ce privește oferta de învățare influențează oamenii și îi
fac să frecventeze școala. S -a introdus un nou model „school afte r school” care poate
contrabalansa lipsa resurselor materiale ale părinților, nivelul de educație scăzut al familiei și
lipsa condițiilor adecvate studiului. De acest model pot beneficia toți elevii din învățământul
preuniversitar.
Această activitate se de sfășoară în spații special amenajate unde elevii își pot pregăti
temele, își pot petrece timpul liber sau se pot juca sub supravegherea personalului autorizat.
Personalul poate fi format din cadre didactice disponibilizate, pensionate sau cadre didactice
care sunt deja în învățământ care vor avea un venit în plus. Spațiile în care se desfășoară
activitatea pot aparține școlii sau a altor instituții precum căminele culturale, clădiri din
administrația locală). În cazul în care într -o școală se învață în schi mburi, nu se poate susține
activitatea de „school after school ”. Astfel, prin prisma acestei modalități de a ajuta părinții care

10
nu beneficiază de resurse financiare, nu se asigură doar un loc sigur în care copiii pot să
evolueze, să își îmbogățească cunoș tințele, ci și locuri de muncă.
Autorul susține că citirea ziarelor, a revistelor este o activitate răspândită în mediul
urban, în rândul populației cu un nivel înalt de educație și cu vârsta sub 50 de ani. Nu sunt de
acord cu spusele scriitorului, deoarece persoanele cu vârsta sub 50 de ani se focalizează în mare
parte pe revistele din mediul online.
Oamenii s -au modernizat, iar majoritatea s -au îndepărtat de citirea ziarelor și a
revistelor , aceasta fiind o activitate pe care o îmbrățișau în trecut. În ziua de azi, oamenii care
preferă această activitate sunt cei cu vârsta peste 50 de ani, aceștia păstrând plăcerea de a citi
cum o făceau în vremurile trecute. Tehnologia i -a făcu t pe tineri (manipulat) să se îndepărteze
de ziarele și revistele tipărite, atenția lor fiind îndreptată către mediul online unde găsesc mai
multă informație. Această sursă de informare le este mai avantajoasă, deoarece o au lângă ei în
majoritatea timpulu i. Telefoanele, tabletele și calculatoarele le pun la dispoziție acestora toate
informațiile de care ei au nevoie.
Informațiile pe care le deține internetul sunt mult mai dezvoltate decât într -o revistă sau
ziar tipărit. Un alt avantaj, îl constituie timpu l pierdut în drum spre magazinele de unde se
achiziționează aceste surse de informare (revistele, ziarele). Multe persoane au locuri de muncă
care nu le permit să piardă timp, programul lor fiind foarte încărcat, iar în timpul pauzei pot
accesa foarte repe de site -uri online care încarcă știri. Astfel, în timp ce aceștia se informează,
pot face și altă activitate în simultan cu acesta.
Un ziar costă între 1,5 lei și 2,5 lei, ceea ce duce la costuri suplimentare pentru citirea
unor informații, comparativ cu sursele de informare online, gratuite. Pe lângă acestea,
majoritatea oamenilor au înțeles că pentru tipărirea ziarelor și a revistelor se consumă mult
lemn. Pentru stoparea defrișărilor, indivizii vor să diminueze hârtia folosită pentru real izarea
unui astfel de surse de informare. Cantitățile mari de hârtie pot fi reciclate mult mai ușor,
deoarece colectarea acestora este mult mai ușoară, iar alături de această reciclare putem susține
mediul înconjurător. Odată cu tăierea copacilor, se polue ază atmosfera și apa, deoarece pentru
fabricarea hârtiei se folosește celuloza din lemn. Dacă oamenii ar începe să recicleze ziarele din
ce în ce mai mult, am salva aproximativ 250 de milioane de copaci pe an.
Cei care încă se folosesc de ziarele tipărite , în prezent, sunt persoanele în vârstă care au
rămas cu acest obicei din trecut. Pe lângă obicei, lor le este foarte greu să se acomodeze cu
tehnologia, deoarece au anumite principii bine închegate din vremurile care au fost. În ceea ce
privește nivelul d e educație, nu cred că este o caracteristică de a clasifica populația care citește

11
sau nu ziare și reviste, deoarece majoritatea indivizilor au capacitatea de a cumpăra și citi aceste
surse de informație.

CONCLUZII

Gabriela Neagu explică în articolul său „Accesul la e ducație al copiilor din medii
defavorizate ”, motivele care stau la baza prezențelor reduse în educație , scopul familiei în
evoluția educațională a copiilor săi și lipsa de cunoștințe a indivizilor din mediul rural.
În primul r ând, educa ția este un drept al omului foarte important , deoarece școala îi ajută
pe tineri să își formeze alte perce pții asu pra sistemul de învățământ , să se dezvolte armonios
odată cu acumul area unor noi informații care o sa le fie de folos în viața p rofesională. Zonele
defavorizate, respectiv, zonele rurale sunt ast ăzi ușor limitate din cauza factorilor precum
statutul socioeconom ic, sus ținerea redusă pe care o primesc copiii de la p ărinți în continuarea
nivelelor educa ționale și statutul social. Toate acestea, descu rajează majoritatea elevilor să
renunțe la educație după încheierea ciclului obligatoriu.
În al doilea r ând, dreptul fundamental al omului, și anume educa ția, trebuie sa fie
susținută și frumos împodobit ă pentru a atrage copiii spre cunoa șterea de noi orizonturi și pentru
a îi face să își dorească s ă evolueze. Odat ă cu aceast ă dorin ță, construim și lucr ăm la dezvoltarea
noastră personal ă făcând astfel pași spre ceea ce urm ărim majoritatea , o educa ție corect ă care
să ne conduc ă spre un trai și un viitor mai bun. Cu toate că, educația este permisă oricui , cei din
mediile defavorizate nu profită de avantajele pe ca re le pot avea în urma studiilor . Acest lucru
se întâmplă din cauza mentalități i pe care o au asupra educației, un grup mare de oameni din
zonele rurale. Astfel, copii i preiau aceste percepții eronate pe care familia le afirmă .
În al treilea rând, școala a venit în ajutorul familiilor care nu au posibilitatea materială
și financiară pentru a -și susține tinerii în drumul lor spre educație . Învățământul le -a oferit șansa
de a-și alege singuri școala, ti pul și specializarea dorită în funcție de venit și de nivelul de
cunoștințe. Această strategie dorește motivarea populației s ă se îndrepte spre școală indiferent
de situația financiară . Educația este singura care îi poate scoate din sărăcie.
În concluzie, articolul „Accesul la educa ție al copiilor din medii defavor izate”, scris de
Gabriela Neagu, reprezint ă o cercetare față de aceste probleme pe care le întâlnim în mediile
defavorizate.

12
Aceast ă cercetare este susținută cu argumente clare și concise, care oferă articolului o
credibilitate și o important ă mult mai mare. Paragrafele textului sunt aranjate în ordine
cronologică, astfel cititorul poate în țelege cu ușurință ceea ce autorul vrea să demonstreze în
textul să u. Informa țiile deprinse din text alcătuiesc un tablou a ceea ce înseamn ă zonele rurale,
cum este reprezentat învățământul școlar și cum abandonul a devenit o soluție a lipsurilor din
zonele defavorizate. Elevii aleg să t ermine ciclul obligator iu de învățământ , dar fără a intenția
să profite de cunoștințele acumulate în integ rarea socioprofesională .

BIBLIOGRAFIE

Elena Hurjui , Aspecte teoretice a le consilierii copiilor preveniți dinmedii defavorizate
(2014) , 13-130. Editura Univerțității “Transilvania ”

Academia de studii Economice , Mass media în educație. Efectele pozitive și efectele
negative . Bucure ști 2010, 6 -11

13