Accesibilizarea spa țiului public [604020]

Accesibilizarea spa țiului public
pentru persoanele cu dizabilit ăți
– obligații și provocări pentru institu țiile publice –

Accesibilizarea spa țiului public pentru persoanele cu dizabilit ăți
– obligații și provoc ări pentru institu țiile publice –

București
2013

2 Prezentul studiu a fost elaborat în cadrul proiectului Sustainable partnerships to enforce
the principle of accesibility fo r persons with disabilities in all national and local policies
implementat de c ătre Institutul pentru Politici Public e (IPP) în parteneriat cu Consiliul
Național pentru Combaterea Discrimin ării (CNCD), cu sprijinul financiar al Comisiei
Europene prin Programul PROGRESS 2007 – 2013 – Support to national activities
aiming at combating discrimination and promoting equality .

Autori:
Violeta Alexandru , Director IPP
Adrian Moraru, Director Adjunct IPP, expert în legisla ția antidiscriminare
Loredana Ercu ș, Coordonator Programe IPP
Doina Dre țcanu , Expert independent
Adrian Bunoaica, Expert CNCD

Această publicație a fost realizat ă cu sprijinul Programul Uniunii Europene pentru Ocuparea
Forței de Munc ă și Solidaritate Social ă – PROGRESS 2007 – 2013.

Acest program este implementat de c ătre Comisia European ă. Acesta a fost creat pentru a
sprijini financiar implementarea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul ocup ării forței de
muncă, al afacerilor sociale și egalității de șanse, astfel contribuind la realizarea obiectivelor
Strategiei Europa 2020 în domeniile amintite.

Programul, derulat pe perioada a 7 ani, este destinat tuturor p ărților interesate care pot contribui
la dezvoltarea legisla ției și politicilor sociale adecvate și eficiente în domeniul ocup ării forței de
muncă, în cadrul celor 27 de țări Membre UE, țărilor parte la Acordul EFTA – EEA, țărilor
candidate și pre-candidate la UE.

Pentru mai multe informa ții vizitați: http://ec.euro pa.eu/progress

© 2013
Această publicație se distribuie gratuit. Toate drepturile sunt re zervate Institutului pentru Politici Publice (IPP).
Atât publica ția, cât și fragmente din ea nu pot fi reproduse f ără permisiunea IPP. Informa țiile cuprinse în
această publicație nu reprezint ă în mod necesar pozi ția sau opinia Comisiei Europene.

3 Cuprins

1. Considera ții introductive ………………………………………………………………………………… 7

2. Aspecte metodologice ………. ……………… ……………… ……………… ……………… ………… 11

3. Cadrul legislativ și instituțional privind asigurarea accesibilit ății spațiului public …… 13

4. Statistici și costuri pentru accesibilizarea spa țiului public……………………………………21

5. Jurispruden ța privind discriminarea pe criteriul accesibilit ății spațiului public ………. 45

6. Experien ța Irlandei și a Marii Britanii în accesibilizarea spa țiului public ….. ………….. 57

7. Concluzii……………………………………………………………………………………………………. . 65

8. Anexe ………………………………………………………………………………………………………. . 67

9. Bibliografie ………………………………………………………………………………………………… 77

4

5 Lista de abrevieri

ANAF – Agen ția Națională de Administrare Fiscal ă

CAR – Case de Ajutor Reciproc

CARP – Case de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor
CNCD – Consiliul Na țional pentru Combaterea Discrimin ării

DGASPC – Direc ția General ă de Asisten ță Socială și Protecția Copilului
DGPPH – Direc ția General ă Protecția Persoanelor cu Handicap
DMI – Domeniul major de interven ție

ONU – Organiza ția Națiunilor Unite
PIB – Produsul Intern Brut
POSDRU – Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
PNUD – Programul Na țiunilor Unite pentru Dezvoltare
UE – Uniunea European ă

UPA – Unitate protejat ă autorizat ă

6

7 1. Considera ții introductive

Participarea deplin ă a persoanelor cu dizabilit ăți la viața economic ă și socială
reprezint ă un vector important în succesul Strategiei Europa 2020 în ceea ce
privește promovarea unei cre șteri economice inteligente, bazat ă pe inovare și
cercetare, dezvoltare durabil ă și favorabil ă incluziunii. De asemenea, Conven ția
ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilit ăți, ratificat ă de România în anul
2010, dar și de Uniunea European ă în 2011 – fiind primul tratat interna țional
ratificat de UE, sus ține creșterea incluziunii persoanelor cu dizabilit ăți în cadrul
comunității prin promovarea, protec ția și asigurarea exercit ării depline și în
condiții de egalitate a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului
de către toate persoanele cu dizabilit ăți și de a promova respectul pentru
demnitatea lor intrinsec ă.
Între principiile/obliga țiile stabilite de Conven ție se afl ă și cel privind
accesibilitatea la mediul fizic, social, economic și cultural, la s ănătate, educa ție
și la informare și comunicare, pentru a da posibilitatea persoanelor cu
dizabilități să se bucure pe deplin de toate drepturile și libertățile fundamentale
ale omului.
Prin accesibilitate, Convenția înțelege eliminarea tuturor obstacolelor și a
barierelor în calea particip ării depline a persoanelor cu dizabilit ăți în toate
domeniile, respectiv asigurarea în condi ții de egalitate cu ceilal ți a accesului la
mediul fizic, la transport, informa ție și mijloace de comunicare, inclusiv la
tehnologii și sisteme informatice și la alte facillit ăți și servicii furnizate publicului
larg.

Conform statisticilor europene, peste 80 de milioane de persoane, reprezentând aproximativ 16% din totalul popula ției UE, au o dizabilitate, de la
o formă ușoară până la una grav ă, incluzând aici și persoanele cu probleme de
sănătate mintal ă. Rata șomajului în rândul persoanelor cu dizabilit ăți este de
două ori mai mare decât rata șomajului din rândul celorlalte persoane.
Persoanele cu dizabilit ăți reprezint ă un grup vulnerabil, în rândul c ăruia rata
sărăciei este cu 70% peste medie, iar nivelul de ocupare a for ței de munc ă
este, de asemenea, foarte sc ăzut
1.
O serie de state precum Irlanda sau Marea Britanie au realizat investi ții
considerabile în eliminarea obstacolelor privind mobilitatea sau comunicarea
persoanelor cu dizabilit ăți în viața de zi cu zi, mai ales în spa țiul public. Din

1 Potrivit datelor statistice la nivelu l Uniunii Europene referitoare la venit și condiții de via ță,
disponibile la
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/stat istics_explained/index.php/Income_distribution_statistics/ro

8 bunele practici ale acestor state, prezentate în acest material, România trebuie
să învețe că este un mare beneficiu pentru țară ca toți cetățenii să se bucure de
facilitățile pe care statul le ofer ă acestora – de la transportul în comun pân ă la
cele mai diverse servicii publice.
Din păcate, în România mediul public nu este înc ă accesibil persoanelor cu
dizabilități în cea mai mare parte. Exist ă instituții publice importante, care
lucrează direct cu publicul, și totuși nu au o ramp ă de acces în cl ădire, un
ascensor sau minime facilit ăți de comunicare cu cet ățenii cu dizabilit ăți. Deși, în
teorie, cadrul legislativ existent – legea nr. 448/2006 privind protec ția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – contribuie la respectarea
normelor europene privind accesibilizarea mediului public, în practic ă,
respectarea acestuia las ă de dorit. Lipsa fondurilor necesare este motivul
invocat de conducerea acestor institu ții pentru lipsa accesibiliz ării.
În medie, prim ăriile au adaptat 2-3 intr ări ale clădirii cu ramp ă pentru persoane
cu dizabilit ăți, însă există și primării care declar ă că nu au rampe de acces în
instituț
ie (ex: Baia Mare, Miercurea Ciuc, Oradea, Piatra Neam ț și Bistrița).
Aproximativ 50% dintre municipiile mari nu au adaptat trecerile de pietoni pentru nevoile persoanelor cu dizabilit ăți.

În perioada 2011 – 2012 Agen ția Națională pentru Pl ăți și Inspecție Social ă a
aplicat un num ăr de 167 amenzi în valoare de aproximativ 240.000 de euro,
atât institu țiilor publice, cât și entităților private, pentru nerespectarea principiilor
accesibilit ăți în conformitate cu nevoile persoanelor cu dizabilit ăți. De men ționat
este însă faptul că în ultimul an num ărul avertismentelor a fost de aproape 4 ori
mai mare, ajungând la 515.

De asemenea, numai în anul 2013, la Consiliul Na țional pentru Combaterea
Discrimin ării s-au înregistrat 21 de peti ții pe criteriul de dizabilitate, dintre care 7
au reprezentat problematici legate de dizabilit ăți locomotorii.

Accesibilitatea este practic prima condi ție pentru a putea vorbi mai departe
despre incluziunea reală a persoanei cu dizabilit ăți în societate. În m ăsura în
care o persoan ă cu dizabilit ăți poate s ă se deplaseze de la domiciliu la școală
sau la un loc de munc ă, poate s ă își desfășoare activitatea folosind tehnologii
asistive adecvate, poate s ă aibă acces la alte servicii publice furnizate de
autoritățile statului – abia atunci putem vorbi despre participare la via ța socială.
De altfel, importan ța accesibilit ății la nivel european a fost recunoscut ă și cu
prilejul stabilirii liniilor directoare pentru finan țarea proiectelor europene în
viitorul exerci țiiu financiar 2014 – 2020, Comisia European ă stabilind c ă
accesibilitatea va fi o condiționalitate general ă care va trebui îndeplinit ă de
toate statele membre prin institu ționalizarea unor mecanisme pentru a asigura

9 monitorizarea implement ării articolului 9 al Conven ției (Accesibilitate) în
pregătirea și implementarea programelor opera ționale.
Printre m ăsurile de îmbun ătățire a situa ției actuale privind accesibilitatea
redusă a spațiului public din România propuse de speciali ști în domeniu și
argumentate în continuare prin acest studiu se reg ăsesc:

• o mai bun ă aplicare a legisla ției privind obligativitatea accesibiliz ării
mediului fizic și informa țional, concomitent cu un control mai eficient din
partea institu țiilor abilitate

• acțiuni și activități de sensibilizare a opiniei publice în ceea ce prive ște
nevoile speciale și respect pentru diversitate (pentru c ă accesibilitatea
afecteaz ă și alte grupuri de persoane, cum ar fi: femeile gravide,
mamele cu copii, persoanele vârstnice etc.)

• alocarea de fonduri de la bugetul de stat în acest sens, direc ționarea
sumelor virate la bugetul de stat pentru neangajarea a 4% persoane cu
dizabilități în scopul accesibiliz ării mediului public

• nominalizarea unei persoane, înfiin țarea unui departament în cadrul
Inspecției în Construc ții care s ă aibă responsabilitatea verific ării
periodice a cl ă
dirilor publice și să aplice amenzi pentru nerespectarea
legii

• implicarea autorit ăților (voin ța politică) în realizarea accesibilit ății pentru
asigurarea șanselor egale de participare și respectare a demnit ății
umane a persoanelor cu dizabilit ăți

10

11 2. Aspecte metodologice

Cu o metodologie de cercetare complex ă ce urm ărește atât perspectiva
instituțiilor publice cât și pe cea a societ ății civile în promovarea și
implementarea m ăsurilor privind accesibilizarea spa țiului public, studiul de fa ță
se constituie într-o evaluare comprehensiv ă a nivelului de accesibilizare a
spațiului public, a institu țiilor publice în vederea stimul ării unei vie ți
independente pentru orice persoan ă cu dizabilit ăți.

În ce prive ște metodele cantitative de cercetare, IPP a utilizat legea nr.
544/2001 privind liberul acces la informa ții de interes public cu scopul de a
obține informa ții oficiale de la autorit ățile publice centrale și locale vizând stadiul
accesibiliz ării spațiului public. Astfel, IPP a adresat solicit ări de informa ții de
interes public unui e șantion de 252 autorit ăți publice dup ă cum urmeaz ă:

• 41 prim ării ale municipiilor re ședință de județ
• 6 prim ării de sector, respectiv Prim ăria General ă a Capitalei
• 41 Direc ții Generale ale Finan țelor Publice din țară
• 6 Administra ții ale Finan țelor Publice de sector din Bucure ști
• 42 Tribunale
• 10 Universit ăți din marile ora șe centre universitare ale țării
• 42 Spitale Municipale
• 47 Direc ții Generale de Asisten ță Socială și Protecția Copilului din țară și
din Bucure ști
• 16 Ministere ale actualului Cabinet

Informațiile solicitate au f ăcut referire la mecanismele de accesibilizare
implementate de c ătre aceste institu ții până în mai 2013 și au fost centralizate
într-o baz ă de date de uz intern, iar perioada de colectare a datelor a cuprins
lunile mai – iulie 2013. Func ție de atribu țiile fiecărei institu ții și de obliga țiile
prevăzute în Legea nr. 448/2006, solicit ările de informa ții au fost adaptate
corespunz ător, astfel încât au fost cerute date despre:

1. numărul rampelor disponibile în cl ădire,
2. disponibilitatea semnelor în limbaj Braille și a pictogramelor,
3. disponibilitatea interpre ților autoriza ți ai limbajului mimico-gestual,
4. existen ța unei pagini de internet accesibil ă persoanelor cu dizabilit ăți
vizuale și mintale,
5. numărul și ponderea din total a trecerilor de pietoni adaptate pentru
persoane cu dizabilit ăți, inclusiv marcate prin pavaj tactil,
6. numărul și ponderea din total a locurilor de parcare special amenajate
pentru persoanele cu dizabilit ăți,

12 7. numărul și ponderea din total a sta țiilor mijloacelor de transport în
comun adaptate.
Componenta calitativ ă a cercetării a fost asigurat ă prin organizarea interviurilor
cu reprezentan ții organiza țiilor neguvernamentale de profil, specializate în
monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilit ăți. IPP a discutat cu 40 astfel
de organiza ții în temeiul unui ghid de interviu standardizat pentru centralizarea
și analiza informa țiilor.
Documentarea mecanismelor de implementare a accesibilit ății pentru
persoanele cu dizabilit ăți s-a realizat și prin intermediul plângerilor de
discriminare adresate Consiliului Na țional pentru Combaterea Discrimin ării în
cursul anilor 2012 și 2013. Jurispruden ța CNCD a adus în aten ție o serie de
probleme sistemice în aplicarea prevederilor legale mai ales în ceea ce prive ște
angajarea pe pia ța muncii/accesibilizarea la locul de munc ă.

Legislația națională în domeniul accesibiliz ării spațiului public se refer ă, în
principal, la Legea nr. 448/2006 privind protec ția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap , în legătură cu care au fost redactate și solicitările de
informații către institu țiile publice. Pentru nerespectarea obliga țiilor prev ăzute,
Agenția Națională pentru Pl ăți și Inspec ție Social ă aplică sancțiunile
corespunz ătoare. În acest sens, IPP a cerut date privind
sancțiunile/recomand ările aplicate institu țiilor publice mai ales în contextul
semnalelor din presa local ă și centrală în acest sens.
Nu în cele din urm ă, alături de aspectele anterior precizate, echipa de proiect a
urmărit compararea situa ției din România cu cea din alte state recunoscute
pentru bune practici în acest domeniu, cu scopul de a promova exemplele de
succes ca model pentru viitoarele politici în domeniu. Pentru prima dat ă în România, în cadrul acestui studiu, IPP a propus și o serie
de scenarii privind estimarea costurilor pe care procesul de accesibilizare le
implică, atât pentru institu țiile publice, cât și pentru angajatori priva ți. În acest
sens, au fost consultate paginile de Internet ale companiilor de profil furnizoare de dispozitive/tehnologii necesare persoanelor cu dizabilit ăți.

13 3. Cadrul legislativ și instituțional privind asigurarea accesibilit ății
spațiului public

3.1. La nivel european

Uniunea European ă și statele membre dispun de un mandat ferm în privin ța
îmbunătățirii situației economice și sociale a persoanelor cu dizabilit ăți, cele mai
importante acte normative în acest sens fiind:
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
2, care stipuleaz ă:
Art.1 – “Demnitatea uman ă este inviolabil ă. Aceasta trebuie respectat ă și
protejată”
Art. 21 – Interzice orice discriminare pe motiv de dizabilitate Art.26 – “Uniunea recunoa ște și respect ă dreptul persoanelor cu dizabilit ăți de a
beneficia de m ăsuri care s ă le asigure autonomia, integrarea social ă și
profesional ă, precum și participarea la via ța comunit ății”.

Tratatul privind Func ționarea Uniunii Europene
3:
Art.10 Solicit ă Uniunii s ă combată orice discriminare pe motiv de dizabilitate în
definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale.
Art.19 Confer ă Uniunii puterea de a adopta legisla ție în vederea combaterii unei
astfel de discrimin ări.

Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilit ăți.4
Aceasta este primul instrument al Na țiunilor Unite obligatoriu din punct de
vedere juridic în domeniul drepturilor omului la care Uniunea European ă și
statele membre sunt parte.
În sprijinul Conven ției, dar și pentru a elimina obstacolele din calea unei Europe
fără bariere, Comisia European ă a elaborat un cadru de ac țiune la nivel
european – “Strategia european ă 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un
angajament reînnoit pentru o Europ ă fără bariere”
5.

2 Disponibil ă la http://eur-lex.europa.eu/ro/treaties/ dat/32007X1214/htm/C2007303RO.01000101
.htm
3 Disponibil la http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexU riServ.do?uri=OJ:C: 2010:083:0047:0200:
ro:PDF
4 Adoptat ă în 2007 și semnat ă de către toate statele membre, în curs de ratificare în unele state
membre. În 2010 a fost ratificat ă de Parlamentul României. Conven ția va fi obligatorie în UE și va
face parte din ordinea juridic ă a UE.
5 Disponibil ă la http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/Le xUriServ.do?uri=COM:2010:0636:FIN:
RO:PDF

14 Acest cadru de ac țiune european (împreun ă cu acțiunile la nivel na țional) va
oferi persoanelor cu handicap capacitatea de a se bucura de drepturi depline și
de a beneficia de participarea la via ța economic ă și socială european ă, mai
ales prin intermediul pie ței unice. Pentru realizarea acestui obiectiv este nevoie
de coeren ță în realizarea și garantarea aplic ării efective a Conven ției Națiunilor
Unite pe teritoriul Uniunii Europene.
Strategia identific ă opt domenii de ac țiune principale: accesibilitate, participare,
egalitate, ocuparea for ței de munc ă, educație și formare, protec ție social ă,
sănătate și acțiune extern ă.

15 Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilit ăți
Articolul 9 – Accesibilitate

1. Pentru a da persoanelor cu dizabilit ăți posibilitatea s ă trăiască
independent și să participe pe deplin la toate aspectele vie ții, Statele P ărți vor
lua măsurile adecvate pentru a asigura acestor persoane accesul, în condi ții de
egalitate cu ceilal ți, la mediul fizic, la transport, informa ție și mijloace de
comunicare, inclusiv la tehnologiile și sistemele informatice și de comunica ții și
la alte facilit ăți și servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele
urbane, cât și rurale. Aceste m ăsuri, care includ identificarea și eliminarea
obstacolelor și barierelor fa ță de accesul deplin, trebuie aplicate, printre altele
la:
(a) Cl ădiri, drumuri, mijloace de transport și alte facilit ăți interioare sau
exterioare, inclusiv școli, locuin țe, unități medicale și locuri de munc ă;
(b) Serviciile de informare, comunica ții și de altă natură, inclusiv serviciile
electronice și de urgen ță.

2. Statele P ărți vor lua, de asemenea, m ăsuri potrivite pentru:
(a) A elabora, promulga și monitoriza implementarea standardelor minime
și instruc țiunilor pentru accesibilizarea facilit ăților și serviciilor deschise
publicului sau oferite acestuia;
(b) A se asigura c ă entitățile private care ofer ă facilități și servicii deschise
publicului sau oferite acestuia țin cont de toate aspectele legate de
accesibilitate, pentru persoanele cu dizabilit ăți;
(c) A asigura p ărților implicate formare pe probleme de accesibilitate cu
care se confrunt ă persoanele cu dizabilit ăți;
(d) A asigura, în cl ădiri și alte spa ții publice, semne în limbaj Braille și forme
ușor de citit și de înțeles;
(e) A furniza forme de asisten ță vie și de intermediere, inclusiv ghizi, cititori și
interpreți profesioni ști de limbaj mimico-gestual, pentru a facilita accesul în
clădiri și în alte spa ții publice;
(f) A promova alte forme adecvate de asisten ță și sprijin pentru persoanele
cu dizabilit ăți în vederea asigur ării accesului acestora la informa ție;
(g) A promova accesul persoanelor cu dizabilit ăți la noi tehnologii și sisteme
informatice și de comunica ții, inclusiv la Internet;
(h) A promova proiectarea, dezvoltarea, producerea și distribuirea de
tehnologii și sisteme informatice și de comunica ții accesibile, înc ă din fazele
incipiente, astfel încât aceste tehnologii și sisteme s ă devină accesibile la
costuri minime.

16 Accesibilitatea este definit ă ca fiind posibilitatea oferit ă persoanelor cu
dizabilități de a avea acces, în condi ții de egalitate cu ceilal ți, la mediul fizic, la
transporturi, la informa ții și la sisteme și tehnologii ale informa ției și
comunica țiilor (TIC), precum și la alte infrastructuri și servicii. Accesibilitatea
este o condi ție premerg ătoare particip ării persoanelor cu handicap la via ța
economic ă și socială.
Strategia european ă propune utilizarea instrum entelor legislative, dar și a altor
instrumente precum standardizarea, pentru a optimiza accesibilitatea la mediul construit, transporturi și TIC, Comisia European ă favorizând dezvoltarea unei
piețe europene a tehnologiei asistive.
Strategia prevede posibilitatea elabor ării unui Act European privind
Accesibilitatea , care să includă norme specifice pentru sectoare determinante,
destinate amelior ării, în mod considerabil, a func ționării pieței interne a
produselor și a serviciilor accesibile
6, act care se afl ă în stadiu de proiect.

Comisia European ă a stabilit în 2008 ca Re țeaua Academic ă a Exper ților
Europeni în Dizabilitate (ANED)7 să ofere suport și consultan ță științifică pe
sectorul dizabilitate. Unul dintre obiectivele ANED este acela de a stabili mecanismul de monitorizare și evaluare a legisla ției europene și a politicilor
incidente în acest domeniu.

3.2. La nivel na țional

Cadrul legislativ din România, de și nu a fost actualizat în vederea implement ării
Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilit ăți, este
suficient de cuprinz ător, cel pu țin în ceea ce prive ște accesibilitatea.
Astfel, Legea nr. 448/2006 privind protec ția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap
8, cu modific ările ulterioare, aloc ă un capitol distinct
principiului accesibilit ății mediului public (Capitolul IV), stabilind și contraven ții și
sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legale. De și obligațiile institu țiilor
publice și chiar a anumitor operatori priva ți sunt foarte clar descrise în lege,
practica arat ă întocmai contrariul. A șa cum vom vedea în continuare, Inspec ția
Socială controleaz ă și acordă prea pu ține sanc țiuni pe cât ar fi nevoie pentru o
mobilizare ferm ă a autorit ăților în vederea implement ării cadrului legal. Astfel,
este prev ăzut ca:

6 CE(2007), SEC(2008) 1469, pag. 7
7 Rețeaua Academic ă a Experților Europeni în Dizabilitate – http://www.disability-europe.net/
8 Disponibil ă la http://www.anph.ro/admin/doc/upload/ serviciu/LEGE%20nr.%20448-2006%20-
%20vers.%20consolidata%2026072012.doc

17 În vederea asigur ării accesului persoanelor cu handicap la mediul fizic,
informațional și comunica țional, autorit ățile vor implementa conceptul ACCES
PENTRU TO ȚI, pentru a împiedica crearea de noi bariere și apariția unor surse
de discriminare.

Autoritățile trebuie s ă proiecteze și să deruleze programe de accesibilitate sau
de conștientizare asupra acesteia;

Autoritățile trebuie s ă asigure interpre ți autoriza ți ai limbajului mimico-gestual și
ai limbajului specific persoanelor cu surdo-cecitate;

Autoritățile trebuie s ă faciliteze accesul persoanelor cu handicap la noile
tehnologii;

Clădirile de utilitate public ă, căile de acces, cl ădirile de locuit construite din
fonduri publice, adaptarea accesului la ele, mijloacele de transport în comun și
spațiile acestora, taxiurile, vagoanele de transport feroviar pentru c ălători și
peroanele principalelor sta ții, spațiile de parcare, str ăzile și drumurile publice,
telefoanele publice, mediul informa țional și comunica țional vor fi adaptate astfel
încât să permită accesul neîngr ădit al persoanelor cu handicap.

Având obiective ambi țioase la acel moment, legea nr. 448/2006 a impus chiar
și termene exacte de realizare a mecanismelor de acces adaptate nevoilor
persoanelor cu dizabilit ăți, astfel:

Adaptarea trecerilor de pietoni, inclusiv marcarea prin pavaj tactil și montarea
sistemelor de semnalizare sonor ă și vizuală în intersec țiile cu trafic intens –
termen de realizare 31.12.2007 .

Facilitatea accesului neîngr ădit la transport și călătorie – termen de realizare
31.12.2010 : cel puțin un vagon și stațiile principale de tren, adaptarea spa țiilor
de parcare, cel pu țin 4% din num ărul locurilor de parcare, dar nu mai pu țin de
2, emiterea și distribuirea cardului – legitima ție de parcare, adaptarea spa țiilor
din hoteluri (cel pu țin o camer ă pentru o persoan ă care utilizeaz ă fotoliu rulant),
marcarea prin pavaj sau covoare tactile intrarea și recepția hotelurilor.

Facilitatea accesului la informa ție și comunica ții – termen de realizare
31.12.2010 : obligativitatea bibliotecilor publice de a înfiin ța secții de carte în
format accesibil persoanelor cu deficien țe de vedere și citire, facilitatea folosirii
sistemului de telefonie public prin cabine telefonice adaptate, cât și accesul la
serviciile bancare și poștale.

18 Serviciile de rela ții cu publicul din cadrul autorit ăților centrale și locale, institu țiile
publice, cât și cele private vor dispune de informa ții accesibile persoanelor cu
handicap vizual, auditiv și mintal în 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.
Așa cum va evoca în continuare cercetarea realizat ă de IPP, aceste obliga ții nu
au fost îndeplinite, din p ăcate, nici m ăcar în propor ție de 50%.
Alături de Legea nr. 448/2006, legisla ția secundar ă este reprezentat ă de:

• HG nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 448/2006
• HG nr. 1175/29.09.2005 privind aprobarea Strategiei Na ționale pentru
Protecția, Integrarea și Incluziunea Social ă a Persoanelor cu Handicap
în perioada 2006 -2013, Capitolul VI – Planul de ac țiune privind
implementarea Strategiei Na ționale “Șanse egale pentru persoanele cu
handicap – c ătre o societate f ără discriminare”
• Ordinul nr. 223/16.07.2007 privind implementarea formatului cardului –
legitimație de parcare
• Ordin pentru aprobarea reglement ării tehnice „Normativ privind
adaptarea cl ădirilor civile și spațiului urban la nevoile individuale ale
persoanelor cu handicap”, indicativ NP 051 – 2012 – Revizuire NP 051 – 2000 care define ște minimul necesar de criterii necesare accesibiliz ării
clădirilor civile și spațiului urban pentru persoane cu dizabilit ăți, lista de
verificare a accesibilit ății este disponibil ă în Anexa nr. 1

Activitatea de monitorizare a realiz ării accesibiliz ării spa
țiului public a fost
efectuată de către Autoritatea Na țională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH
– actuala Direc ție pentru Protec ția Persoanelor cu Dizabilit ăți din cadrul
Ministerului Muncii, Familiei, Protec ției Sociale și Persoanelor Vârstnice) pân ă
la intrarea în vigoare a OUG nr. 130/2006 privind Inspec ția Social ă (iulie 2006).
În baza Legii nr. 47/2006 privind sistemul na țional de asisten ță socială atribuțiile
și personalul de inspec ție și control din cadrul ANPH au fost transferate c ătre
Inspecția Social ă.

Reglement ările actuale în domeniul accesibilit ății mediului public, nealiniate
încă la reglement ările Conven ției ONU privind Drepturile Persoanelor cu
Dizabilități, ar fi creat, pân ă în prezent, adev ărate șanse egale în participarea
acestora la via ța social ă și economic ă. Amânarea m ăsurilor pro-active în
domeniul accesibiliz ării se datoreaz ă într-o bun ă măsură și lipsei organismelor
de monitorizare și control, a celor de consiliere pentru efectuarea lor, a surselor
de informare privind pia ța tehnologiilor asistive și, nu în ultimul rând, de lipsa
finanțării adecvate.

19 De aceea, principiul accesibilit ății pentru persoanele cu dizabilit ăți va fi principiu
orizontal în cadrul viitorului Acord de Parteneriat pentru exerci țiul financiar 2014
– 2020 destinat contur ării obiectivelor de finan țare pentru aceast ă perioadă.
De asemenea, elaborarea Planului na țional privind implementarea Conven ției,
împreună cu Strategia na țională privind incluziunea și integrarea social ă a
persoanelor cu dizabilit ăți în perioada 2013 – 2020 – „O Românie f ără bariere
pentru persoane cu dizabilit ăți” ar trebui s ă ia în calcul înt ărirea controlului și a
monitoriz ării implement ării reglement ărilor privind accesibilitatea (împ ărțirea
responsabilit ăților între actori, indicatori de progres, monitorizare pentru
implementarea prevederilor art. 9 din Conven ția ONU), ca un prim pas
important în combaterea discrimin ării persoanelor cu dizabilit ăți.
Creșterea gradului de informare privind importan ța accesibilit ății pentru o real ă
incluziune social ă a persoanelor cu dizabilit ăți, reconsiderarea rolului societ ății
civile în monitorizarea implement ării cadrului legal, dar și relansarea dialogului
social ar constitui, cu siguran ță, pârghii de realizare a reglement ărilor europene
ș
i naționale din domeniu. Accesibilitatea trebuie tratat ă transversal și nu numai
prin prisma accesului la mediul fizic, fiind un aspect fundamental în toate domeniile socio-economice, culturale, recrea ționale etc.

20

21 4. Statistici și costuri pentru accesibilizarea spa țiul public

Asigurarea unei vie ți independente pentru orice persoan ă cu dizabilit ăți depinde
în mod imperativ de eliminarea tuturor obstacolelor în satisfacerea nevoilor
legate de s ănătate, de educa ție, de integrarea profesional ă, de petrecere a
timpului liber, de socializare etc. A șa cum orice persoan ă are nevoie de un
sprijin în propria dezvoltare, accesibilizarea mediului public, a mediului de lucru pentru persoanele cu dizabilit ăți reprezint ă un mecanism esen țial.

Deși cadrul legislativ dedicat accesibiliz ării în România este suficient de
acoperitor pentru asigurarea celor mai bune condi ții de independen ță pentru
persoanele cu dizabilit ăți, din păcate realizarea obliga țiilor institu țiilor publice se
află într-o stare incipient ă. Pentru c ă nu exist ă sancțiuni clar aplicate,
autoritățile tergiverseaz ă implementarea m ăsurilor de accesibilizare a spa țiului
public fără a conștientiza deserviciul cauzat unei p ărți semnificative din
populația României (la 30 iunie 2013 num ărul total al persoanelor cu dizabilit ăți
era de 700.736, reprezentând 3,48% din popula ția României
9).
Date fiind obliga țiile institu țiilor publice prev ăzute atât în legisla ția națională, cât
și în cea european ă și interna țională (Conven ția ONU privind Drepturile
Persoanelor cu Dizabilit ăți, art. 9), IPP a monitorizat în cursului anului 2013
gradul de acces pe care persoanele cu dizabilit ăți îl au în realitate la diverse
activități comune ale vie ții de zi cu zi dup ă cum urmeaz ă.

Adaptarea spa țiului fizic pentru accesul persoanelor cu
dizabilități în institu țiile publice

Rampa de acces în orice cl ădire a fost considerat ă deseori ca mijloc de suport
nu numai pentru persoanele cu dizabilit ăți, cât și pentru b ătrâni, pentru mamele
cu copii în c ărucior sau pentru transportul unor m ărfuri. Cu toate acestea, exist ă
încă clădiri, atât ale autorit ăților locale, cât și ale celor centrale, care nu au fost
încă dotate cu un astfel de mecanism simplu de facilitare a accesului.
Pentru eviden țierea situa ției din țară, IPP a selectat un e șantion de institu ții
reprezentative, care lucreaz ă în mod direct cu publicul.

9 Conform statisticilor disponibile pe site-ul Direc ției pentru Protec ția Persoanelor cu Dizabilit ăți
http://www.anph.ro/tema tica.php?idt=13&idss=41

22 Numărul rampelor de acces în cl ădirile prim ăriilor municipiilor re ședință (2013)

Primăriile sunt, prin activit ățile desfășurate, institu țiile cu cea mai mare orientare
către cetățean, astfel încât ne a șteptăm ca acestea s ă manifeste și cea mai
mare deschidere spre a nu obstruc ționa accesul niciunei persoane în incinta
instituției. Or, rampa de acces este cel mai simplu și la îndemân ă instrument în
acest sens.

Primăriile municipiilor Baia Mare, Miercurea Ciuc, Oradea, Piatra Neam ț și
Bistrița declară că nu au rampe de acces în institu ție. La polul opus, prim ăriile
Cluj Napoca și Slobozia au amenajat 7 astfel de rampe. În medie, prim ăriile au
adaptat 2-3 intr ări ale clădirii cu ramp ă pentru persoane cu dizabilit ăți.

La Brașov, prim ăria pune la dispozi ție 2 rampe tip lift pentru accesul
persoanelor cu dizabilit ăți, iar în Bucure ști primăria asigur ă lifturi având
pardoseala la acela și nivel. De asemenea, exist ă lifturi în prim ăriile Reșița,
Bistrița, Arad.

Costurile asociate adapt ării clădirilor cu rampe este minimal; semnalele în
mass-media și fotografiile jurnali știlor au ar ătat că deși există rampe de acces,
acestea sunt deseori construite neconform cu cerin țele legale specifice. Un
exemplu în acest sens îl reprezint ă județul Bistrița Năsăud, unde jurnali știi
atrăgeau aten ția asupra normelor europene conform c ărora orice ramp ă de
acces pentru o în ălțime mai mare de 20 de centimetri nu trebuie s ă aibă o
înclinație mai mare de 5 la sut ă și nu cum se poate vedea în fotografia de mai
jos10.

10 http://www.realitatea.net/rampele-de-acces-in-cla dirile-din-bistrita-pentru-persoanele-cu-
dizabilitati-nu-pot-fi-folosite_704421.html , Foto: Realitatea TV Bistri ța
Cluj Napoca
Slobozia
Galați
Târgoviște
Alexandria
Botoșani
Râmnicu Vâlcea
Sibiu
Pitești
Sector 3
Drobeta Turnu Severin
Satu Mare
Sfântu Gheorghe
Sector 4
Brașov
Arad
Călărași
Focșani
Giurgiu
Ploiești
Timișoara
Zalău
Sector 6
Alba Iulia
Bacău
Brăila
București
Buftea
Buzău
Constanța
Deva
Iași
Reșița
Slatina
Târgu Jiu
Târgu Mureș
Tulcea
Vaslui
Sector 1
Baia Mare
Miercurea  Ciuc
Oradea
Piatra Neamț
Bistrița
Sector 277
66
5555
4
33333
222222222
1111111111111111
000000

23 Rampă neconform ă

Numărul rampelor de acces în cl ădirile Direc țiilor Generale de Finan țe Publice
(2013)

Direcțiile Generale ale Finan țelor Publice sunt acele institu ții unde cet ățeanul
contributor se prezint ă pentru a- și achita taxele și impozitele corespunz ătoare –
prin urmare, și persoanele cu dizabilit ăți ar trebui s ă poată face acest lucru în
mod direct.
Constanța
Vâlcea
Hunedoara
Bacău
București 
Maramure ș
Neamț
Prahova
Olt
Tulcea
Mehedin ți
Satu Mare
Timiș
Caraș Severin
Vrancea
Arad
Argeș
Buzău
Cluj
Gorj
Iași
Sibiu
Ialomița
Alba
Bihor
Bistrița Năsăud
Brăila
Călărași
Covasna
Dâmbovița
Galați
Giurgiu
Harghita
Ilfov
Sălaj
Teleorman
Mureș
Suceava
Vaslui11
10
8
7
6666
55
444
33
2222222
11111111111111
000

24 Cu excep ția Direcțiilor Generale de Finan țe Publice Mure ș, Suceava și Vaslui,
toate direc țiile din țară au amenajat ramp ă de acces pentru persoanele cu
dizabilități. Mai mult, urm ătoarele Direc ții au lifturi cu ajutorul c ărora se asigur ă
deplasarea pe vertical ă a persoanelor cu dizabilit ăți: Bihor, C ălărași, Dolj, Gorj,
Iași, Maramure ș, Olt, Satu Mare, Sibiu, S ălaj, Vaslui.

La Bucure ști, Direcția General ă de Finan țe menționează că s-au achizi ționat
pentru toate sediile, inclusiv pentru cele ale sectoarelor, echipamente de tip platformă înclinată, sisteme fixe transport c ărucioare și sisteme mobile pentru
persoanele cu dizabilit ăți.

Direcția General ă de Finan țe Publice Harghita precizeaz ă o serie de facilit ăți
implementate pentru persoanele cu dizabilit ăți și anume: marcarea traseului în
clădire cu informa ții vizuale clare pentru persoanele în fotoliu rulant,
modificarea l ățimii ușilor, eliminarea pragurilor, montarea unor ascensoare. La
DGFP Satu Mare pragurile nu dep ășesc 2 cm în ălțime, iar la S ălaj și Timiș au
fost organizate spa ții speciale de parcare pentru persoanele cu dizabilit ăți.

25 Numărul rampelor de acces în cl ădirile Ministerelor (2013)

Nu în cele din urm ă, Ministerele actualului Cabinet au adaptat cel pu țin o
intrare/ie șire pentru persoanele cu dizabilit ăți, cu excep ția Ministerului Educa ției
și a Ministerului Transporturilor
11. În plus, unele institu ții au implementat și alte
măsuri de asigurare a mobilit ății persoanelor cu dizabilit ăți, și anume:

• Camera Deputa ților a implementat un sistem de transport cu c ărucioare
electrice și 12 ascensoare cu înso țitor
• Ministerul Afacerilor Interne a pus în func țiune o ramp ă hidraulic ă, la fel
ca Ministerul Ap ărării Naționale
• Ministerul Muncii are disponibil și un lift pentru transportul persoanelor
cu dizabilit ăți

11 În cazul Ministerului Transporturilor, r ăspunsul acestuia a fost c ă nu este cazul de ramp ă,
având deja o intrare unde accesul persoanelor cu dizabilit ăți este posibil.
Ministerul Dezvolt ării Regionale
Ministerul  Muncii
Ministerul  Fondurilor  Europene
Senat
Președinția
Ministerul  Culturii 
Ministerul  Agriculturii  
Ministerul  Justiției
Ministerul S ănătății
Ministerul  Mediului 
Ministerul  Economiei
Ministerul  Finanțelor Publice
Camera Deputaților
Ministerul  Afacerilor  Interne
Ministerul  Educației
Ministerul  Transporturilor  6
3
222
111111111
00

26 Numărul rampelor de acces în cl ădirile tribunalelor (2013)

În ceea ce prive ște sistemul de justi ție, persoanele cu dizabilit ăți nu identific ă
neapărat obstacole în accesul în institu ție – excep ție făcând Tribunalele din
județele Brăila, Ilfov, Mure ș12, Satu Mare13, Vâlcea – bineîn țeles dac ă se află la
intrarea potrivit ă, adaptat ă nevoilor acestora. Lipsa de acces intervine îns ă
atunci când este vorba despre comunicarea și relaționarea direct ă cu aceste
persoane, a șa cum vom vedea în continuare.

Așa cum era de a șteptat, spitalele au dezvoltat foarte bine sistemul de rampe
de acces, dat fiind specificul activit ăților de lucru cu targa, cu fotoliul rulant etc.
utilizate pentru transportul pacien ților, în general. Toate spitalele au cel pu țin o
rampă de acces, excep ție făcând Spitalul Clinic Jude țean de Urgen ță
Constanța care declar ă că se află în proces de reorganizare a cl ădirii.
În afara rampelor, în cadrul spitalelor din țară sistemul de lifturi este de
asemenea disponibil deseori, îns ă insuficient pentru fluxul ridicat de pacien ți,
vizitatori, personal medical etc. Spitalul Jude țean de Urgen ță Slobozia
menționează disponibilitatea mâinii curente numai în sec țiile de neurologie,
oncologie și ambulatoriu.

12 Tribunalul se afl ă într-un program de repara ții capitale care include și existen ța rampelor și a
altor facilit ăți pentru persoanele cu dizabilit ăți, potrivit informa țiile furnizate IPP.
13 Tribunalul a men ționat în informa țiile furnizate IPP c ă în prezent se afl ă în implementare
proiectul Reparații capitale, consolidare, restaurare și amenaj ări la Palatul de Justi ție Satu Mare
ce urmărește realizarea accesului persoanelor cu dizabilit ăți în conformitate cu prevederile
legale.
București
Buzău
Călărași
Constanța
Bacău
Harghita
Ialomița
Maramure ș
Neamț
Olt
Suceava
Vaslui
Alba
Arad
Argeș
Bistrița Năsăud
Botoșani
Brașov
Caraș Severin
Cluj
Covasna
Dâmbovița
Dolj
Galați
GIurgiu
Gorj
Hunedoara
Iași
Mehedinți
Sibiu
Sălaj
TEleorman
Tulcea
Timiș
Vrancea
Brăila
Ilfov
Mureș
Satu Mare
Vâlcea4444
22222222
11111111111111111111111
00000

27
Numărul rampelor de acces în cl ădirile spitalelor municipale din țară (2013)

Spitalul Jude țean de urgen ță Târgoviște
Spitalul Jude țean de Urgen ță Deva
Spitalul jude țean de Urgen ță Bacău
Spitalul Jude țean de Urgen ță Sf …
Spitalul Clinic Municipal  Dr Gavril Curteanu  …
Spitalul Județean de Urgențe Sf Spiridon Iași
Spitalul Jude țean de Urgen ță Vâlcea
Spitalul Jude țean de Urgen ță Piatra Neam ț
Spitalul Jude țean de Urgen ță Slatina
Spitalul Jude țean de Urgen ță Ploiești
Spitalul Jude țean de Urgen ță Brăila
spitalul Jude țean de Urgen ță Târgu Jiu
Spitalul Clinic Jude țean de Urgen ță Arad
Spitalul Jude țean de Urgen ță Mavromati …
Spitalul jude țean de Urgen ță Buzău
Spitalul Clinic Jude țean de Urgen ță Sibiu
Spitalul Jude țean de Urgen ță Bistrița
Spitalul Clinic Jude țean de Urgen ță Brașov
Spitalul Jude țean de Urgen ță Suceava
Spitalul Jude țean de Urgen ță Tulcea
Spitalul Jude țean de Urgen ță alba Iulia
Spitalul Jude țean de Urgen ță Giurgiu
Institutul  Național de Gerontologie  și …
Institutul  Clinic Fundeni
Spitalul Județean Reșița
Spitalul Jude țean de Urgen ță Baia Mare
Spitalul Jude țean de Urgen ță Drobeta …
Spitalul Clinic Județean Mureș
Spitalul de Urgen ță Satu Mare
Spitalul Clinic Jude țean de Urgen ță …
Spitalul Jude țean de Urgen ță Craiova
spitalul Clinic Jude țean de Urgen ță Sf …
Spitalul Jude țean de Urgen ță Vaslui
Spitalul Jude țean Călărași
Spitalul Jude țean de Urgen ță Sf Gheorghe
Spitalul Jude țean de Urgen ță Slobozia
Spitalul Jude țean de Urgen ță Zalău
Spitalul Jude țean de Urgen ță Alexandria25
16
14 14
12 12 121110 109988887777666555555544433333

28
Facilități de comunicare adaptate
nevoilor persoanelor cu dizabilit ăți

Alături de mobilitate și de sprijinul în deplasare, un mecanism foarte important
pentru a putea vorbi despre via ță independent ă constă în asigurarea
mijloacelor de comunicare corespunz ătoare, respectiv a personalului instruit în
a purta o conversa ție cu o persoan ă cu dizabilitate auditiv ă, spre exemplu. De
aceea, utilizarea pictogramelor, a limbajului Braille sau a unui interpret mimico-
gestual constituie o obliga ție a prim ăriilor, ministerelor sau oric ăror institu ții
publice ce desf ășoară activități cu publicul. Tehnologia asistiv ă reprezint ă un
mecanism u șor de implementat în institu țiile publice și chiar pentru orice
angajator privat, în m ăsura în care exist ă o preocupare și voință în acest sens.
Dintre cele mai cunoscute instrumente asistive amintim14:

Pentru dizabilități de vedere :
• cititoare de ecran – transform ă textul în mesaje audio
• amplificatorul de ecran – m ărește textul
• dispozitive Braille – reproduc forma tactil ă a informa țiilor furnizate pe
calculator
• sintetizatoare de voce – numite Text-to-speech; persoana tasteaz ă, iar
sistemul reproduce audio literele, numerele și semnele de punctua ție
• tastaturi alternative – ofer ă caractere mai mari sau mai mici decât
tastaturile standard
Pentru dizabilități de auz:
• semnale luminoase
Pentru dizabilități fizice:
• joysticks – utilizate pentru a controla cursorul pe ecranul computerului
• touch screen pe monitorul computerului – faciliteaz ă selecția programelor
dorite prin simpla atingere a monitorului; poate fi inclus în monitor sau
poate fi ata șat acestuia
• sisteme de recunoa ștere a vocii

14 Conform informa țiilor furnizate de ONPHR în materialul privind tehnologia asistiv ă disponibil la
http://www.onphr.ro/PDF-docs/accesib ilizare/Produse_de_tehnologie_asistiva.pdf

29 Pentru dizabilități de învățare, de vorbire:
• programe de editare intuitiv ă – utilizatorul tasteaz ă primele 2 litere, iar
programul afi șează o listă a tuturor cuvintelor formate din respectivele
litere
• programe de în țelegere a lecturii – ajut ă la recunoa șterea literelor
sonore ad ăugând grafice, sunete, efecte de anima ție

30

Măsuri întreprinse de c ătre institu țiile publice în scopul elimin ării barierelor în comunicarea cu persoane cu
dizabilități (2013)

15 În baza unui Protocol de colaborare cu Centrul Regional de Formare Profesional ă a Adulților Călărași din anul 2011
16 Protocol de Colaborare cu Asocia ția Națională a Surzilor din România filiala Constan ța Instituția Semne
Braille Interpreți Telefoane
adaptate Pagina de
Internet adaptat ă Pictograme Alte facilit ăți – ex:
grupuri sanitare
Primării Arad,
Bistrița,
Sector 1 Botoșani,
Buzău,
Iași,
Pitești,
Sibiu,
Târgu Mure ș,
Tulcea Iași,
Sector 2 Alba Iulia,
Arad,
Baia Mare,
Bistrița,
Brașov,
Constanța,
Focșani,
Reșița,
Pitești,
Sibiu,
Târgoviște,
Tulcea,
Sector 2 Arad,
Iași,
Pitești,
Sibiu,
Sector 2 Deva,
Galați,
Pitești,
Râmnicu Vâlcea,
Satu Mare,
Sibiu,
Târgu Jiu,
Târgu Mure ș,
Sector 1,
Sector 3
Direcții
Generale
de
Finanțe
Publice Brașov,
Iași,
Neamț,
Satu Mare Călărași15
Constanța16 Nicio institu ție C ălărași,
Harghita,
Iași,
Neamț,
Sibiu, Vâlcea Călărași,
Dolj,
Galați,
Hunedoara,
Neamț,
Satu Mare,
Timiș Bacău,
Bistrița Năsăud,
Călărași,
Dolj,
Harghita, Neamț,
Satu Mare (4)

31
17 Colaborare cu Asocia ția Națională a Interpre ților Autoriza ți în Limbaj Mimico-Gestual
18 Colaborare cu Asocia ția Națională a Surzilor din România, filiala Suceava
19 A încheiat o conven ție de colaborare cu un interpret
20 Contract de colaborare cu Gr ădinița Special ă
21 Convenție de colaborare cu Centrul Școlar de Educa ție Incluziv ă Aurora Vaslui Tribunale Brașov,
Dolj,
Botoșani,
Dolj
Maramure ș17
Suceava18
La cerere :
Brașov,
București,
Buzău,
Dâmbovi ța,
Harghita,
Iași,
Mureș,
Neamț,
Satu Mare (în
2013 4 cazuri)
Tulcea,
Vaslui,
Vrancea Timiș Bucure ști,
Cluj Alba,
Arad,
Brașov,
Dolj,
Galați,
Giurgiu,
Hunedoara,
Tulcea,
Timiș Bistrița Năsăud și
Dâmbovi ța –
serviciul Speak to
Me Interactiv Voice Response permite
oricărei persoane
să obțină informații
despre dosarele în
lucru

Tulcea – 4
echipamente de tip info-chio șc cu
monitoare de tip
touch-screen
Timiș – grup
sanitar adaptat
Spitale
Județene
de
Urgență Niciun spital SJU Târgu Jiu19
SJU Sf. Spiridon
Iași
SJU Baia Mare
SJU Piatra
Neamț
SJU Suceava20
SJU Vaslui21 Niciun spital SJU Buz ău
SJU Sfântu
Gheorghe
SJU Craiova
SJU Baia Mare
SJU Sf.
Pantelimon
Focșani
SJ Călărași
SJU Deva
SJU Slobozia
SJU Sf. Spiridon
Iași
SJU Baia Mare
SJU Sibiu
SJU Zalău
SJU Suceava Majoritatea
spitalelor au grup
sanitar adaptat

32 Accesibilizarea spa țiului urban pentru
persoanele cu dizabilit ăți

Eliminarea oric ăror obstacole în accesarea tuturor serviciilor publice conduce la
stimularea unei vie ți independente pentru persoanele cu dizabilit ăți. Așa cum
este și firesc, orice persoan ă ar trebui s ă poată să realizeze activit ăți comune
precum utilizarea mijloacelor de transport în comun, ob ținerea unor informa ții
de la institu ții publice, deplasarea în siguran ță în comunitatea din care face
parte sau în alte ora șe, toate acestea sprijinind-o în continuarea educa ției sau
în menținerea unui loc de munc ă.

În acest sens, mai ales autorit ățile locale au obliga ția de a adapta mediul public
potrivit nevoilor persoanelor cu dizabilit ăți, așa cum îns ăși legea nr. 448/2006
prevede explicit. Astfel, în continuare prezent ăm stadiul accesibiliz ării spațiului
public la nivelul municipiilor re ședință de județ.

Numărul trecerilor de pietoni adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilit ăți la
nivelul municipiilor re ședință de județ (2013)

Un echipament util pentru facilitarea deplas ării atât a persoanelor cu dizabilit ăți
fizice sau de vedere, precum și pentru b ătrâni sau copii în c ărucior, îl reprezint ă
 
Brăila
Drobeta Turnu Severin
Arad
Brașov
Sector 2
Botoșani
Târgu Jiu
Vaslui
Suceava
Baia Mare
Ploiești
Slatina
Călărași
Zalău
Sibiu
Oradea
Cluj Napoca
Alba Iulia
Timișoara
Alexandria
Bacău
Buftea
Buzău
Deva
Focșani
Galați
Iași
Miercurea  Ciuc
Pitești
Râmnicu Vâlcea
Sfântu Gheorghe
Slobozia
Târgu Mureș
Tulcea100%
100%100%100%
94%
78%
73%
72%
70%
68%
56%
46%
36%
23%
21%
14%
14%
5%
0%
0%0%0%0%0%0%0%
0%
0%0%0%0%0%0%0%

33 amenajarea trotuarelor și a traseelor pietonale. Ordinul 189/2013 ofer ă o serie
de restric ții exacte pentru dimensiunea trotuarelor, respectiv a pantei
transversale a trotuarului și a rampelor de acces pietonale care fac leg ătura
între trotuar și carosabil.

În aceste condi ții, aproximativ 50% dintre municipiile mari nu au adaptat
trecerile de pietoni pentru nevoile persoanelor cu dizabilit ăți. Pe de alt ă parte, în
municipii precum Br ăila, Drobeta Turnu Severin, Arad și Brașov acest lucru a
fost făcut în propor ție de 100%.

Numărul intersec țiilor semaforizate și accesibilizate corespunz ător nevoilor
persoanelor cu dizabilit ăți în municipiile mari (2013)

Doar în câteva municipii mari din țară persoanele cu dizabilit ăți beneficiaz ă de
sisteme corespunz ătoare de traversare a intersec țiilor. Municipiile Tulcea,
Botoșani, Călărași, Oradea și Pitești declară un nivel de 100% al conform ării cu
această obligație.
 
Oradea
Pitești
Călărași
Botoșani
Tulcea
Zalău
Alba Iulia
Bacău
Bistrița
Baia Mare
Târgu Jiu
Sibiu
Satu Mare
Slobozia
Râmnicu Vâlcea
Sfântu Gheorghe
Buzău
Cluj Napoca
Craiova
Brașov
Drobeta Turnu Severin
București
Timișoara
Alexandria
Arad
Bistrița
Brăila
Buftea
Drobeta Turnu Severin
Focșani
Galați
Giurgiu
Iași
Miercurea  Ciuc
Ploiești
Sibiu
Slobozia
Suceava
Târgoviște
Tulcea
Vaslui100%
100%100%100%
100%
79%
75%
70%
57%
52%
50%
49%
47%
36%
37%
33%
24%
18%
14%
12%
9%
6%
3%
0%
0%
0%0%0%0%
0%
0%0%0%0%
0%
0%0%0%0%
0%
0%

34 Numărul locurilor de parcare destinate persoanelor cu dizabilit ăți în municipiile
reședință de județ (2013)

Locurile de parcare pentru persoanele cu dizabilit ăți faciliteaz ă accesul
acestora la intrarea cea mai apropiat ă în clădirile respective.
 
Ploiești
Brăila
Baia Mare
București
Buzău
Târgu Jiu
Sfântu Gheorghe
Arad
Călărași
Râmnicu Vâlcea
Iași
Suceava
Vaslui
Sector 2
Oradea
Cluj Napoca
Brașov
Alba Iulia
Botoșani
Sibiu
Timișoara
Zalău
Satu Mare
Drobeta Turnu Severin37%
34%
10%
7%
6%
5%
4%
4%
4%
4%
4%
4%
3%
2%
2%
2%
2%
1%
1%
1%
1%
0,5%
0,5%
0,3%

35 Ponderea spa țiilor de acces c ătre ușa de intrare în mijloacele de transport
marcate prin pavaj tactil în municipiile mari (2013)

O problem ă semnificativ ă este cea a mijloacelor de transport utilizate în traficul
pasagerilor din toate municipiile mari. Prim ăriile declar ă că parcul auto nu a fost
înnoit din lips ă de fonduri, situa ție în care autovehiculele nu de țin
echipamentele necesare. Putem spune c ă în toate municipiile mari, cu excep ția
Alba Iulia și Ploiești, persoanele cu dizabilit ăți sunt obligate s ă rămână în casă
dacă nu au un sprijin în deplasarea în ora ș (automobil propriu sau persoan ă de
suport).

Acces în sistemul de educa ție universitar

Din păcate, num ărul tinerilor cu dizabilitate care se înscriu în înv ățământul
universitar este extrem de redus, iar la absolvirea ciclului de înv ățământ ajung,
în medie, numai 42% dintre cei înscri și. Investi ții în adaptarea locurilor de
învățământ au realizat numai câteva universit ăți, și anume:

• Universitatea Babe ș-Bolyai Cluj-Napoca a investit în 50 de locuri pentru
persoane cu dizabilit ăți, amenajând cl ădirea facult ăților cu ascensoare
și rampe de acces în cl ădirile special proiectate. În acest sens au fost
cheltuiți 190.000 lei
 
Alba Iulia
Ploiești
Alexandria
Arad
Bacău
Baia Mare
Bistrița
Botoșani
Brăila
Brașov
București
Buftea
Buzău
Craiova
Deva
Drobeta Turnu Severin
Focșani
Galați
Giurgiu
Iași
Miercurea  Ciuc
Oradea
Piatra Neamț
Pitești
Râmnicu Vâlcea
Satu Mare
Sibiu
Slatina
Slobozia
Suceava
Târgoviște
Târgu Jiu
Târgu Mureș
Timișoara
Tulcea
Vaslui
Zalău27%
4%
0%
0%
0%0%
0%
0%0%
0%
0%0%
0%
0%0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%
0%0%
0%
0%0%
0%
0%0%
0%
0%0%
0%
0%0%
0%
0%

36 • Universitatea de Vest din Timi șoara a investit în mobilier și aparatur ă
specifică pentru persoanele cu dizabilit ăți, valoarea acestora ajungând
la 40.000 lei

• Universitatea Alexandu I. Cuza din Ia și a alocat fonduri pentru
echiparea c ăminelor cu lifturi corespunz ătoare, cu grupuri sanitare și
sistem ROBY – sistem de urcat scara cu șenile
În ceea ce prive ște alte facilit ăți oferite de c ătre universit ățile mari din țară,
acestea sunt dup ă cum urmeaz ă:

• Universitatea Ovidius din Constan ța asigur ă rampe de acces în
facultățile sale, 4 panouri de comand ă pentru ascensoare și 12 săli de
desfășurare a orelor de curs

• Universitatea Babe ș-Bolyai din Cluj-Napoca pune la dispozi ție un
birou/sal ă de lectur ă pentru persoanele cu dizabilit ăți

• Universitatea din Pite ști asigură mâini curente în cl ădirile sale, precum
și un interpret

• Universitatea din Oradea asigur ă, cu finan țare de la Orange România,
un centru de înv ăț
are accesibilizat

• Universitatea de Vest din Timi șoara a realizat investi ții pentru
eliminarea pragurilor de la u șile de intrare în cl ădiri și în sălile de curs,
pentru achizi ționarea unei rampe electrice, a lifturilor în sediile
facultăților, pentru adaptarea grupurilor sanitare, pentru alocarea a
4,47% (4 locuri adaptate și semnalizate corespunz ător) locuri de
parcare pentru persoanele cu dizabilit ăți. Universitatea din Timi șoara
este singura care ofer ă fond de carte adaptat nevoilor persoanelor cu
dizabilități în cadrul Bibliotecii Central Universitare, precum și o serie de
alte facilit ăți de studiu: timp de examinare prelungit, înlocuirea probei
scrise cu cea oral ă și viceversa, evaluare în sal ă separat ă, folosirea
calculatoarelor și a tehnologiei asistive, m ărirea caracterelor pe foile de
examen, consiliere și orientare în carier ă, consiliere și orientare
educațională

• Universitatea Alexandru I. Cuza din Ia și oferă spații de cazare pentru
tinerii cu dizabilit ăți, toalete și dușuri adaptate, dar a organizat și o
subsecție pentru nev ăzători la Gr ădina Botanic ă

37
Perspectiva societ ății civile în ceea ce prive ște accesibilizarea mediului public

Completarea datelor statistice este realizat ă prin perspectiva organiza țiilor
neguvernamentale de profil asupra disponibilit ății mecanismelor asistive (pentru
mobilitate, comunicare, IT) adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilit ăți. Dacă
instituțiile publice deplâng lipsa fondurilor necesare adapt ării mediului public,
organiza țiile care ofer ă direct servicii persoanelor cu dizabilit ăți apreciaz ă că
obstacolul major de care se lovesc institu țiile este legat de:

• lipsa interesului pentru acest aspect
• faptul c ă nu exist ă sancțiuni clare, aplicate tuturor institu țiilor, prin
urmare se amân ă punerea în practic ă a acestor prevederi
• lipsa presiunii din partea societ ății civile

Din păcate, adaptarea rezonabil ă a locurilor de munc ă în institu țiile publice
pentru persoane cu dizabilit ăți constituie o excep ție, iar exemple în acest sens
la nivel central nu au existat, iar la nivel local au fost men ționate: Consiliul
Județean și DGASPC Tulcea, DGASPC Arge ș, DGASPC Sector 1, DGASPC
Mureș.
Dintre institu țiile care au angajat persoane cu dizabilit ăți, organiza țiile au
menționat DGASPC Ia ș
i, DGASPC Arge ș, DGASPC Tulcea, Prim ăria
Municipiului Bra șov, DGASPC Sector 1, Casa Jude țeană de Pensii Arge ș,
Agenția Județeană pentru Ocuparea For ței de Munc ă Cluj și Ministerul Muncii,
Familiei, Protec ției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Așa cum precizam anterior, rampa de acces este cel mai simplu și necostisitor
instrument de accesibiliz are a mediului fizic și, cu toate acestea, multe institu ții
mai au înc ă de lucrat în aceast ă privință. ONG-urile au declarat c ă instituții
precum:
• Agenția Națională de Plăți și Inspecție Social ă
• Agenția Județeană pentru Pl ăți și Inspecția Social ă Iași
• Institu ția Prefectului Jude țului Dolj
• Poșta Român ă

• Ministerul Educa ției
• Primăria Orașului Mihăilești, județul Giurgiu
• Consiliul Jude țean Giurgiu
• Institu ția Prefectului Jude țului Timiș
• Institu ția Prefectului Jude țului Bihor
• Consiliul Jude țean Dolj

38 • Gara CFR Târgu Mure ș
nu au amenajat o ramp ă de acces pentru persoanele cu dizabilit ăți.

Accesibilizarea paginii de internet ca mijloc semnificativ de informare a persoanelor cu dizabilit ăți a fost realizat ă numai de anumite institu ții menționate
ca atare de c ătre organiza ții:

• DGASPC Arge ș
• Institu ția Prefectului Jude țului Bacău, Primăria Municipiului Bac ău
• Primăria Târgu Mure ș, Instituția Prefectului Jude țului Mure ș
• Facultatea de Psihologie și Științele Educa ției – Psihopedagogie
Specială, Universitatea Babe ș-Bolyai Cluj-Napoca
Trecerile de pietoni marcate cu pavaj tactil se reg ăsesc în majoritatea
localităților, 42% dintre organiza țiile participante la cercetare afirmând existen ța
acestora în propria localitate. Sistemele de semnalizare sonor ă și vizuală au
fost montate la 1-2 intersec ții cu trafic intens, dup ă cum au men ționat 47%
dintre organiza ții.
Ca măsuri de îmbun ăt
ățire a situa ției actuale privind accesibilitatea redus ă a
spațiului public din România, organiza țiile neguvernamentale au propus:

• sancțiuni pentru toate institu țiile care nu respect ă prevederile legale

• presiune din partea societ ății civile

• acțiuni și activități de sensibilizare a opiniei publice în ceea ce prive ște
nevoile speciale și respect pentru diversitate (pentru c ă accesibilitatea
afecteaz ă și alte grupuri de persoane, cum ar fi: femeile gravide,
mamele cu copii, persoanele de vârstnice etc.)
• Consiliul Na țional al Audiovizualului s ă nu permit ă difuzarea spoturilor
publicitare dac ă nu sunt transmise și prin limbaj mimico-gestual

• alocarea de fonduri de la bugetul de stat în acest sens, direc ționarea
sumelor virate la bugetul de stat pentru neangajarea a 4% persoane cu
dizabilități în scopul accesibiliz ării mediului public

• nominalizarea unei persoane, înfiin țarea unui departament în cadrul
Inspecției în Construc ții care s ă aibă responsabilitatea verific ării
periodice a cl ădirilor publice și să aplice amenzi pentru nerespectarea
legii

39
• proiectele, autoriza țiile de urbanism și autoriza țiile de construc ție să
conțină automat un mecanism de evaluare a accesibilit ății clădirii care
să fie obligatoriu de completat de c ătre: 1. cel care realizeaz ă proiectul
și 2. de reprezentantul institu ției publice responsabil pentru
implementarea m ăsurilor de accesibilizare, respectiv persoana
responsabil ă din cadrul institu ției să verifice pe teren respectarea
implement ării măsurilor de accesibilizare

• implicarea autorit ăților (voin ța politică) în realizarea accesibilit ății pentru
asigurarea șanselor egale de participare și de respectare a demnit ății
umane a persoanelor cu dizabilit ăți

• cooptarea în comisia de recep ție a lucrărilor de infrastructur ă rutieră a
unui reprezentant al ONG-urilor persoanelor cu dizabilit ăți

40 Mecanisme și costuri aferente proceselor de adaptare a mediului fizic și
comunicativ pentru persoanele cu dizabilit ăți

În contextul costurilor prev ăzute de accesibilizarea spa țiului pentru a
corespunde nevoilor persoanelor cu dizabilit ăți, Uniunea European ă a avansat
conceptul de adaptare rezonabil ă.

Astfel, potrivit Directivei 2000/78/CE
22 – care stabile ște un cadru general privind
tratamentul egal în ocuparea for ței de munc ă și condiții de munc ă – „angajatorii
vor lua m ăsurile adecvate, când va fi necesar într-un caz anume, pentru a-i
permite unei persoane cu dizabilit ăți să aibă acces la ocuparea unui loc de
muncă, să participe sau s ă avanseze la locul de munc ă sau să urmeze o
formare, cu condi ția ca aceste m ăsuri să nu impun ă costuri dispropor ționate
asupra angajatorului. Aceste costuri nu vor fi dispropor ționate atunci când vor fi
suficient rectificate prin intermediul m ăsurilor existente în cadrul politicii de
dizabilitate a Statului Membru în cauz ă”.
Obligativitatea de a face adapt ări rezonabile apare atunci când o prevedere,
criteriu sau practic ă aplicată de către angajator sau în numele acestuia, sau
orice condi ție fizică a spațiului de lucru ocupat de angajator, pune o persoan ă
cu dizabilit ăți într-o situa ție substan țial dezavantajoas ă față de persoanele f ără
dizabilități.

Potrivit Raportului Linii directoare privind adaptarea rezonabil ă a locurilor de
muncă în vederea facilit ă
rii integrării profesionale a persoanelor cu dizabilit ăți23
măsurile adoptate pentru combaterea discrimin ării persoanelor cu dizabilit ăți la
locul de munc ă pot avea în vedere:

• adaptări ale spa țiilor cum ar fi l ărgirea unei u și de acces, construirea
unei rampe sau mutarea mobilei pentru un utilizator de scaun cu rotile,
repoziționarea întrerup ătoarelor, a mânerelor u șilor sau a rafturilor
pentru persoanele care nu ajung la ele, sau asigurarea unui contrast adecvat în decor pentru a ajuta la deplasarea în siguran ță a persoanelor
cu deficien țe de vedere
• alocarea unora dintre sarcinile persoanei cu dizabilit ăți altor persoane
• transferul persoanei pentru a ocupa un loc vacant existent

22 Disponibil ă la http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/Le xUriServ.do?uri=DD:05:06:32000L0078:
RO:PDF
23 Realizat în cadrul Contractului de înfr ățire institu țională RO 2007/IB/OT-02TL“Sprijin pentru
încadrarea în munc ă a persoanelor cu dizabilit ăți

41 • alternarea orelor de munc ă și de preg ătire: program flexibil pentru
persoana cu dizabilit ăți, pentru a-i permite s ă beneficieze de pauze
suplimentare, pentru a preveni oboseala provocat ă de dizabilitatea sa
• alocarea persoanei într-un loc de munc ă sau de formare diferit
• permisiunea ca persoana s ă absenteze în timpul programului sau al
formării pentru reabilitare, control sau tratament
• oferirea sau crearea condi țiilor pentru formare (pentru persoana cu
dizabilități sau pentru alte persoane)
• asigurarea unui interpret
• oferirea de monitorizare sau alt sprijin
• angajarea unui asistent pentru angaja ții cu dizabilit ăți
• modificarea condi țiilor de remunerare legate de performan ță

Câteva exemple de interven ții care privesc accesibilizarea mediului fizic și
informațional, în func ție de nevoile specifice ale persoanelor cu diferite
dizabilități

Dizabilitatea locomotorie
• birou sau mas ă de lucru ajustabil ă pe înălțime
• sistem accesibil de arhiv ă – pentru persoanele care nu pot ajunge la
rafturile de sus/jos
• disponibilitatea consumabilelor în spa ții accesibile persoanelor în
scaun cu rotile
• accesul facil la copiator/fax
• telefon cu activare vocal ă, sistem de formare automat, c ăști

Dizabilitatea vizual ă:
• ajutoare tehnice nespecifice: adaptarea ilumin ării și a contrastului
• ajutoare tehnice specifice de tip informatic: ecran mare, tastatur ă,
mouse, programe adaptate alfabetului braille, comand ă vocală
• detectarea surselor vizuale cu risc și adaptarea semnalului sonor
• deplasarea cu telefon f ără fir, cu lamp ă de birou transportabil ă
• instalarea reperelor tactile sau sonore
• restaurarea culoarelor în loca ții, alegerea mobilierului, a
luminatoarelor
• ajutarea colegilor cu privire la reperaj

Dizabilitatea auditiv ă:
• dispunerea de suporturi scrise la locul de munc ă și în mediul de
muncă
• ajutoare tehnice, NTIC

42 • ajutoare umane pentru comunicare (tutore referent în întreprindere
și mediator extern sporadic)
• identificare și izolare
Dizabilitatea mental ă:
• un tutore în întreprindere pentru o referin ță umană stabilă
• orice alte adapt ări puțin costisitoare
• afișaj simplificat, coduri în culori sau pictograme
• simplific ări ale postului
• adaptări ale orelor de munc ă

Un exerci țiu de simulare a costurilor pentru adaptarea rezonabil ă a unui loc de
muncă pentru o persoan ă cu dizabilit ăți poate fi realizat în func ție de specificul
dizabilității și de nevoile particulare ale persoanei în cauz ă. În ciuda credin ței
comune cum c ă aceste costuri sunt foarte ridicate, un studiu al Job
Accomodation Network din cadrul Departamentului Statelor Unite pentru Politica de angajare a persoanelor cu dizabilit ăți arată că mai mult de 2/3 din
operațiunile de adaptare rezonabil ă a unui loc de munc ă nu costă mai mult de
500 de USD.
Spre exemplu, costul estimativ al adapt ării pentru o persoan ă cu dizabilitate
locomotorie se ridică la aproximativ 1.500 lei, în condi țiile în care angajatorul
pune la dispozi ție un fotoliu rulant, mâna curent ă
, toaletă accesibilizat ă pentru
persoana cu dizabilit ăți. În cazul dizabilității vizuale (reprezentat ă de o
persoană fără vedere sau cu acuitate foarte sc ăzută a vederii), costurile pentru
adaptarea unui loc de munc ă de tip munc ă de birou se ridic ă la aproximativ
10.000 lei, reprezentând achizi ționarea unui computer cu display Braille și soft
cititor de ecran.
Asemenea estim ări pot și trebuie s ă fie făcute la nivelul oric ărui angajator din
România care are obliga ția, potrivit legii, de a angaja persoane cu dizabilit ăți,
cu atât mai mult cu cât costurile pentru adaptarea rezonabil ă și pentru
achiziționarea utilajelor și a echipamentelor utilizate sunt deductibile la calculul
profitului impozabil.

43 Sancțiuni pentru nerespectarea obliga țiilor de accesibilizare a spa țiului pentru
persoane cu dizabilit ăți

Agenția Națională pentru Pl ăți și Inspec ția Social ă, aflată în subordinea
Ministerului Muncii, Familiei, Protec ției Sociale și Persoanelor Vârstnice, are
atribuția de monitorizare, verificare și sancționare a institu țiilor publice și chiar a
entităților private prev ăzute în legea nr. 448/2006 ca responsabile pentru
implementarea unor minime condi ții de accesibilitate la spa țiul fizic și cel de
comunicare pentru persoanele cu dizabilit ăți.

În perioada 2011 – 2012 au fost aplicate 167 amenzi în valoare de aproximativ
240.000 de euro, atât institu țiilor publice, cât și entităților private. De men ționat
este însă faptul că numărul avertismentelor prin care entit ăților controlate li se
pune în vedere s ă se conformeze la normele de accesibilitate a fost de aproape
4 ori mai mare, ajungând la 515.
Un procent de 42% (100.465 euro) din totalul amenzilor a fost aplicat entit ăților
private, în general b ăncilor (Banca Transilvania Cluj Napoca – Beiu ș, Banca
Româneasc ă SA Sucursala Nuf ărul din Bihor, BRD Br ăila, Intesa Sanpaolo
Bank Br ăila, Volksbank Bucure ști etc.), farmaciilor (SC Galien Farm SRL,
Farmacia Richter Gedeon Topli ța, Harghita, Farmacia Hygeea SRL Câmpina,
Prahova), hotelurilor (Hotel Carol Parc Bucure ș
ti, City Hotel Bucure ști, Hotel El
Greco Bucure ști, Hotel Bulevard din jude țul Mehedin ți, Hotel Flora din jude țul
Mehedin ți), firmelor de taxi (Taxi Bogyo SRL din Sf. Gheorghe, Covasna).
Ca și distribuție geografic ă, cele mai multe amenzi au fost aplicate în Municipiul
București (28.300 euro), urmat de jude țul Covasna (27.900 euro) și județul
Harghita (16.700 euro). Nicio sanc țiune (fie amend ă, fie avertisment) nu a fost
aplicată în județele: Bacău, Bistrița Năsăud, Cara ș Severin, Dolj, Ia și, Suceava.
Detalierea pe fiecare jude ț a cuantumului amenzilor aplicate este disponibil în
Anexa nr. 2.
În anul 2012, num ărul și valoarea sanc țiunilor scade considerabil fa ță de anul
2011, cuantumul amenzilor reprezentând numai 10% din totalul pentru cei 2 ani. Cele mai multe amenzi au fost acordate pentru nerespectarea art. 62 alin. (1) privind accesibilizarea cl ădirilor și a mediului urban și art. 69 (1) privind
asigurarea interpre ților de limbaj mimico-gestual, cuprinse în legea nr.
448/2006 privind protec ția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilit ăți.

44 Art. 62:

(1)Clădirile de utilitate public ă, căile de acces, cl ădirile de locuit construite din
fonduri publice, mijloacele de transport în comun și stațiile acestora, taxiurile,
vagoanele de transport feroviar pentru c ălători și peroanele principalelor sta ții,
spațiile de parcare, str ăzile și drumurile publice, telefoanele publice, mediul
informațional și comunica țional vor fi adaptate conform prevederilor legale în
domeniu, astfel încât s ă permită accesul neîngr ădit al persoanelor cu handicap.

Art. 69 (1) Autorit ățile și instituțiile centrale și locale, publice sau private asigur ă,
pentru rela țiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate,
interpreți autoriza ți ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al
persoanei cu surdocecitate.

45 5. Jurispruden ța privind discriminarea
pe criteriul accesibilit ății spațiului public

Încă de la înfiin țarea sa, în anul 2002, Consiliul Na țional pentru Combaterea
Discrimin ării, în calitate de autoritate responsabil ă pentru implementarea și
asigurarea respect ării principiului egalit ății de șanse și a nediscrimin ării, a
înregistrat constant peti ții care semnalau posibile fapte de discriminare în rela ție
cu problematica persoanelor cu dizabilit ăți, într-un procent cuprins între 5 – 10
%24 din ponderea total ă a petițiilor primite anual. Într-o analiz ă de ansamblu se
poate constata faptul c ă, în prima jum ătate a intervalului de timp de func ționare
efectivă a institu ției (până în anul 2007), maximul peti țiilor primite pentru acest
criteriu a fost de 6%, urmând ca în a doua parte a acestei perioade pragul s ă fie
depășit, numărul petițiilor primite pentru criteriul dizabilit ății să rămână constant
la minimum 8% din totalul anual.

24 În 2002, primul an de func ționare a institu ției, criteriul dizabilit ății a fost reprezentat în propor ție
de 2,23%. CRITERII
2002
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Boală cronică
necontagioas ă 0 0 6 2 3 2 4 2 0 1 6
Orientare
sexuală 1 5 6 9 6 7 6 6 4 8 3
Infectarea HIV 0 1 15 10 5 3 7 1 3 1 5
Limbă 0 2 1 2 2 7 11 13 16 10 43
Convingeri 4 12 23 19 8 10 14 13 4 2 15
Religie 2 9 9 11 8 12 15 6 6 5 5
Categorie
defavorizat ă 2 0 10 6 4 26 22 9 7 14 10
Vârstă 6 11 14 17 10 10 24 10 9 16 5
Gen 3 14 13 9 11 22 32 9 18 15 21
Naționalitate 1 12 21 39 20 39 54 28 42 33 49
Dizabilitate 3 31 18 21 20 70 55 49 38 42 45
Etnie 34 66 45 85 69 82 62 62 54 62 61
Altele 52 184 108 61 132 32 159 96 83 81 69
Rasă 0 0 1 1 2 0 0 2 1 0 0
Categorie
socială 26 126 63 90 132 514 372 222 193 175 211
TOTAL 134 473 353 382 432 836 837 528 478 465 548

46 Analizând perioada ultimilor trei ani (2010-2012), ponderea peti țiilor care
cuprind posibile aspecte legate de discriminarea persoanelor cu dizabilit ăți
fizice în totalul anual al sesiz ărilor legate de problematica discrimin ării
persoanelor cu dizabilit ăți în general, situa ția se prezint ă astfel:

Obiectul peti ției 2010 2011 2012 201325
Petiții pe criteriul de dizabilitate 38 42 45 21
Petiții pe criteriul de dizabilitate
locomotorie/fizic ă 9 11 10 7
Pondere anual ă a criteriului de
dizabilitate fizic ă 23% 26% 22% 33%

25 Situație până la 1 octombrie 2013

47 Reprezent ăm grafic, în paralel, atât num ărul petițiilor primite pentru
problematica dizabilit ății în general, cât și al celor care trateaz ă doar criteriul
dizabilității fizice, respectiv locomotorie:

38
42459
1110
2010 2011 2012Repartizarea num ărului petițiilor privind dizabilitatea  fizică în 
numărul petițiilor referitoare  la criteriul general al dizabilității
Total petiții 
Petiții 
referitoarela 
dizabilitate  
fizică /

48 În acest context, prezent ăm mai jos modalitatea de solu ționare a acestor peti ții,
în sensul constat ării faptelor de discriminare.

Analizând con ținutul peti țiilor în care s-au constatat fapte de discriminare, vom
constata c ă 85% dintre acestea
26 provin din mediul urban, în timp ce 92% dintre
faptele semnalate27 s-au petrecut în mediul urban. De asemenea, din num ărul
total de sesiz ări, 64% dintre acestea au fost primite din localit ăți din afara
Bucureștiului, peten ții fiind exclusiv persoane fizice. Provenien ța petițiilor este
eterogen ă, putând deduce astfel c ă atribuțiile Consiliului Na țional pentru
Combaterea Discrimin ării sunt bine cunoscute și în afara Bucure știului, pe
întreaga suprafa ță a țării.

26 În funcție de domiciliul declarat de c ătre peten ți
27 În funcție de domiciliul persoanei (fizice sau juridice) reclamate 813
911
10
9
24
133
0
02468101214
2008 2009 2010 2011 2012 2013Petiții dizabilitate  locomotorie Hotărâri de constatareNumărul hotărârilor de constatare  raportat la  
totalul petițiilor privind dizabilitatea locomotorie

49 În 12 dintre cazurile în care s-au constatat fapte de discriminare, reclaman ții au
fost de asemenea persoane fizice și, într-unul dintre cazuri, pe lâng ă petentul
persoană fizică s-a autosesizat și Colegiul director al Consiliului Na țional pentru
Combaterea Discrimin ării.

Domeniile în care au fost constatate fapte de discriminare sunt: accesul în
locuri publice, accesul la servicii publice, domeniul economic, angajare și
profesie :

Descriem în cele ce urmeaz ă o serie de spe țe soluționate de c ătre Colegiul
director al C.N.C.D. în perioada 2012-2012, care prezint ă situațiile cu care se
confruntă persoanele cu dizabilit ăți locomotorii:

1. Accesibilitate (libertatea de circula ție, dreptul la libera alegere a
domiciliului și accesul în locurile publice):

Aceste situa ții sunt de limitare, accesul persoanelor cu dizabilit ăți locomotorii în
diferite spa ții sau locuri realizându-se cu un efort suplimentar din partea
acestora, în compara ție cu celelalte persoane. De multe ori se creeaz ă o
atmosfer ă degradant ă, umilitoare și li se aduce atingere demnit ății, acestea
fiind puse pe o treapt ă socială inferioar ă, prin nerespectarea egalit ății șanselor,
nefacilitându-le accesul sau libertatea de mi șcare.

46%
23%31%Repartizarea  domeniilor  de discriminare  identificate  în 
hotărârile de constatare
accesibilitate servicii publice economic,  angajare

50 1. Hotărârea nr. 371/02.07.2009:

Petenta, persoan ă cu dizabilitate locomotorie, domiciliat ă în Miercurea Ciuc, a
reclamat asocia ția de proprietari din imobilul în care de ține locuin ța pentru
nerealizarea unei rampe de acces în bloc. Pentru construirea acestei rampe
petenta a primit, în prealabil, acordul favorabil al prim ăriei și cel autentificat la
notar al proprietarilor de locuin țe deținute în acel bloc.
În punctul de vedere oferit de reclamat Consiliului Na țional pentru Combaterea
Discrimin ării, acesta a sus ținut faptul c ă din diferite motive rampa nu a fost
realizabil ă, construirea acesteia fiind blocat ă și de nemul țumirea proprietarilor
care, cu toate c ă inițial și-au oferit acordul favorabil, v ăzând schi ța cu proiectul
de construire oferit de prim ărie au realizat c ă această construc ție va restrânge
spațiul de intrare în imobil.
Colegiul director al C.N.C.D. a hot ărât că faptele sesizate reprezint ă
discriminare și a recomandat asocia ției de proprietari s ă monteze rampa de
acces pentru persoanele cu dizabilit ăți locomotorii.

2. Hotărârea nr. 394/05.10.2011:
Petenta, persoan ă cu dizabilitate locomotorie, a reclamat asocia ția de
proprietari din imobilul în care locuie ște pe motiv c ă aceasta s-a împotrivit
construirii unei rampe de acces în imobil. Petenta a ad ăugat faptul c ă imobilul
are o ramp ă de preluare a gunoiului menajer pe care ar fi putut s ă o foloseasc ă
în lipsa uneia construite de asocia ție, dar c ă aceasta este blocat ă cu o bar ă,
asociația refuzând s ă o deblocheze. În sprijinul faptelor semnalate de petent ă,
aceasta a depus o list ă cu persoanele care și-au exprimat prin semn ătură
refuzul construirii unei rampe. Colegiul director al C.N.C.D. a decis c ă faptele sunt de natur ă discriminatorie și
a sancționat asocia ția de proprietari cu avertisment.

3. Hotărârea nr. 98/28.03.2012:

În urma hot ărârii Colegiului director al C.N.C.D. nr. 394/05.11.2011, petenta a
revenit cu o sesizare la C.N.C.D., reclamând faptul c ă aceeași asociație de
proprietari refuz ă să-i acorde actele complete necesare pentru ini țierea
demersurilor de construire a rampei de acces în imobil. Aceasta acuz ă de rea-
credință asociația de proprietari și că îi aduce atingere demnit ății personale
deoarece, pentru a avea acces în imobil, petenta este nevoit ă să se târasc ă în
mâini pe scar ă, murdărindu-și hainele și luxându-
și în mod repetat umerii sau
încheieturile.

51
Colegiul director al C.N.C.D. a constatat c ă faptele sesizate sunt discriminatorii
și a sancționat reclamatul cu amend ă contraven țională în cuantum de 3.000 de
lei.
4. Hotărârea nr. 524/26.11.2012:

Petenta, domiciliat ă în Bușteni, a sesizat C.N.C.D. c ă strada pe care locuiesc
ea și copilul s ău cu dizabilit ăți nu este asfaltat ă, fiind inaccesibil ă mașinilor. Din
această cauză, petenta consider ă că este discriminat ă de prim ărie, neputând
beneficia de serviciile medicale de urgen ță decât ducându- și copilul în bra țe la
salvare. Faptele sesizate au fost considerate discriminatorii și au fost sanc ționate de
C.N.C.D. cu amend ă în cuantum de 1.000 de lei.

5. Hotărârea nr. 580/17.12.2012:

Petentul reclam ă faptul că asociația de proprietari din imobilul în care locuiesc
el și soția lui cu dizabilitate locomotorie accentuat ă refuză să-și dea acordul
pentru construirea unei rampe de acces.

Acesta, confruntându-se cu refuzul asocia ției, a solicitat prim ăriei să
-l sprijine în
obținerea acordului. Prim ăria a oferit r ăspunsul c ă realizările adapt ărilor pentru
accesul în cl ădire a persoanelor cu dizabilit ăți se suport ă din resursele proprii
ale asocia ției. În acest fel, asocia ția este obligat ă să ia măsurile ce se impun
realizării unei rampe de acces, în conformitate cu legisla ția în vigoare.

În susținerea cauzei sale, asocia ția de proprietari reclamat ă a arătat că petentul
este o persoan ă dificilă și cu toate c ă aceasta nu este obligat ă să construiasc ă
o rampă pentru calea de acces, neavând calitatea de persoan ă juridică
invocată de prevederile legale, este dispus ă să demareze construirea dup ă ce
blocul va fi reabilitat termic. În acela și timp, aceasta a sus ținut că amânarea
demersurilor a fost generat ă de primărie, prin întârzierea lucr ărilor specifice.
Colegiul director a hot ărât că faptele sesizate sunt discriminatorii, deoarece
soț
iei petentului, prin refuzul construirii rampei de acces înainte de reabilitarea
termică a blocului, îi este îngr ădit dreptul de acces în locuin ță în compara ție cu
ceilalți locatari, aceasta depunând eforturi suplimentare. Acest lucru reprezint ă
o restrângere a exercit ării dreptului în condi ții de egalitate. Colegiul director
consider ă că acest caz trebuie analizat din perspectiva dreptului persoanei cu
dizabilități la autonomie și a dreptului de participare efectiv ă la viața comunit ății.
În acest sens, Colegiul director recomand ă Asocia ției de proprietari s ă

52 remedieze aspectele sesizate de petent prin montarea unei rampe de acces
pentru persoanele cu dizabilit ăți.

6. Hotărârea nr. 294/25.07.201128:
O persoan ă cu dizabilitate locomotorie a reclamat o banc ă comercial ă, al cărei
client era, pe motiv c ă, la solicitarea de extragere a unei sume de bani din
contul s ău, personalul b ăncii l-a tratat discriminatoriu. Acesta arat ă că l-a
împuternicit pe asistentul s ău personal s ă îi retragă o sumă de bani dar, pentru
că operațiunea financiar ă dura prea mult timp, fiind îngreunat ă de o serie de
verificări suplimentare, asistentul a considerat ca fiind necesar ă prezența
titularului de cont la sediul b ăncii. La sosirea lui, personalul b ăncii a manifestat
un comportament discriminatoriu, creând un cadru ostil și degradant,
solicitându-i informa țiile necesare legate de contul bancar direct în strad ă, fapt
ce nu a fost întâlnit la ceilal ți clienți ai băncii. Mai mult, petentul reclam ă faptul
că banca i-a extras o sum ă din cont, f ără ca acesta s ă fie consultat în prealabil
de personalul bancar asupra sumei dorite. Pe lâng ă tratamentul la care a fost
supus, petentul reclam ă că accesul în banc ă i-a fost îngr ădit, deoarece nu
exista o ramp ă de acces.
Colegiul director al C.N.C.D., analizând cazul, a hot ărât că faptele prezentate
sunt discriminatorii
și a sancționat banca comercial ă cu avertisment.

2. Accesul la servicii publice:

Situații în care persoanelor cu dizabilit ăți fizice le este îngr ădit accesul la diferite
servicii destinate publicului, drepturi sau facilit ăți:

7. Hotărârea nr. 28/ 04.05.2010:

Un petent cu dizabilit ăți a reclamat Administra ția Domeniului Public și Privat
Sector 5, pe motiv c ă nu îi solu ționează solicitarea (sus ținută de anexe cu
adeverin țe medicale care atestau starea medical ă a acestuia) pentru atribuirea
unui loc de parcare, în timp ce al ți vecini beneficiaz ă chiar de mai multe locuri.
Petentul precizeaz ă că parcarea în cadrul c ăreia a solicitat s ă i se atribuie un
loc a fost modernizat ă și amenajat ă cu ajutorul lui. În urma amenaj ării, locul pe
care îl utiliza acesta a fost distribuit altui vecin care mai de ținea încă 3 astfel de
locuri. Petentului i-a fost repartizat un alt loc de parcare, mai departe de
locuință și pe care altcineva îl utiliza. Locul repartizat nu era convenabil sau
rezonabil din perspectiva accesibilit ății în raport cu dizabilit ățile de care sufer ă.

28 Hotărârea se încadreaz ă în două domenii: accesibilitate și acces la servicii publice

53 Colegiul director a considerat c ă petentul a fost defavorizat în raport cu alte
persoane, c ărora li s-au atribuit mai multe locuri de parcare și aproape de
locuințele acestora. În acest sens, pe lâng ă constatarea discrimin ării la care a
fost supus petentul, Colegiul director al C.N.C.D. a dispus sanc ționarea cu
avertisment a Administra ției Domeniului Public și Privat Sector 5.

8. Hotărârea nr. 516 / 29.10.2009:

Petenta, persoan ă cu dizabilit ăți, reclam ă faptul c ă Direcția General ă de
Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3, începând cu o anumit ă dată,
nu i-a mai virat pe card indemniza ția și bugetul personal complementar.
Anterior acestei date, petenta a beneficiat de drepturile sale financiare, fiindu-i virate în cont bancar. Petenta se afl ă în imposibilitatea de a beneficia de
drepturile sale financiare deoarece exist ă perioade când se afl ă spitalizat ă
pentru tratament sau pentru recuperare, iar când se afl ă la domiciliu nu se
poate deplasa s ă primeasc ă poșta, fiind total imobilizat ă. Pentru a intra în
posesia drepturilor sale financiare se bazeaz ă pe înțelegerea personalului de la
Oficiul Po ștal.
Reclamata și-a prezentat punctul de vedere prin care a explicat c ă de la data
respectiv ă nu mai asigur ă plata drepturilor financiare prin virament bancar
deoarece dore
ște ”să mențină un control strict al pl ății drepturilor b ănești pentru
persoanele cu handicap aflate în eviden ța instituției” și îi oferă petentei o
posibilitate alternativ ă de intrare în posesia drepturilor sale: mandat po ștal sau
plata la casieria institu ției. Aceste variante sunt g ăsite ca fiind inacceptabile de
către petent ă deoarece, fiind imobilizat ă, este necesar ă o terță persoan ă,
împuternicit ă notarial printr-o procur ă. Procura are caracter temporar și
costurile acesteia dep ășesc valoarea drepturilor b ănești pentru care este
încheiată. Mai mult, petenta arat ă caracterul de diferen țiere la care este supus ă
prin exemplificarea practicii celorlalte direc ții care acord ă aceste drepturi prin
virament bancar.
Colegiul director a hot ărât că aceste fapte sunt de natur ă discriminatorie și a
sancționat Direc ția General ă de Asisten ță Socială și Protecția Copilului Sector 3
cu avertisment.

9. Hotărârea nr. 365/ 14.09.2011
Consiliul Na țional pentru Combaterea Discrimin ării s-a autosesizat cu privire la
îngrădirea accesului unei persoane cu dizabilitate locomotorie în incinta unui
club de noapte din Timi șoara. Ulterior, persoana v ătămată a depus o peti ție în
nume propriu, prezentând faptul c ă într-o sear ă, a acceptat invita ția unei
prietene de a merge împreun ă cu soțul său la un club de noapte. La intrarea în

54 club, petenta nu a fost l ăsată să intre, în timp ce ceilal ți doi înso țitori da. Agentul
de pază și-a motivat ac țiunea spunând c ă în interiorul clubului era foarte
aglomerat, fiind dificil ă deplasarea unei persoane într-un scaun cu rotile. Cu
toate acestea, în timpul discu ției pe care o purta cu agentul de paz ă, petenta a
observat cum câteva zeci de persoane au intrat f ără probleme în incinta
clubului. Managerul clubului a venit cu mai multe explica ții, precizând c ă
societatea pe care o conduce nu este o institu ție public ă și, în acest sens, nu
are obligativitatea s ă lucreze cu persoane cu dizabilit ăți locomotorii, clubul
nefiind astfel amenajat pentru a putea primi persoane în c ărucioare. Mai mult,
acesta a declarat c ă prezența unor persoane cu dizabilit ăți ar crea disconfort
celorlalți participan ți. După acest incident, pentru a demonstra c ă situația nu
este întâmpl ătoare, la câteva zile diferen ță, petenta s-a întors la club zi al ături
de soțul său și de un reporter de la un ziar local, care a înregistrat discu ția
purtată între ea și același agent de paz ă. Din nou, chiar dac ă clubul în cauz ă nu
era aglomerat, agentul nu a permis accesul petentei în incinta acestuia.

Colegiul director a hot ărât că refuzul accesului petentei în club reprezint ă
discriminare, faptul c ă în club era aglomerat trebuia s ă aducă consecin țe în
sensul restric ției la acces și celorlalte persoane, nu numai ei. Interzicerea
accesului în club reprezint ă discriminare, înc ălcându-se dreptul de acces la
locurile și la toate serviciile destinate folosin ței publice și, totodat ă, a adus
atingere demnit ății persoanei cu dizabilit ăți.
În acest sens, Colegiul director al C.N.C.D. a sanc ționat clubul cu o amend ă de
5.000 de lei pentru incidentele din cele dou ă zile.

3. Egalitatea în activitatea economic ă și în materie de angajare și profesie:

10. Hotărârea nr. 175/20.06.2012

O persoan ă de sex feminin cu dizabilitate locomotorie a reclamat angajatorul
pentru șicane repetate la locul de munc ă și evaluare anual ă în neconcordan ță
cu realitatea. Mai mult, petenta sus ține că angajatorul i-a solicitat printr-o
adresă să se pensioneze anticipat pe caz de boal ă și că urmărește prin
provocarea de suferin țe psihice s ă
o determine pe aceasta s ă demisioneze.
Colegiul director al C.N.C.D. a analizat cazul și a hotărât că petenta a fost
supusă unui tratament repetat de h ărțuire. În acest sens, a dispus ca reclamatul
să fie sancționat cu avertisment.

55 11. Hotărârea nr. 665/ 26.11.2009

Petentul, persoan ă cu dizabilitate fizic ă gradul I, utilizator de c ărucior pentru a
se deplasa, a reclamat angajatorul deoarece a fost supus unei serii de situa ții
umilitoare, de h ărțuire și de discriminare. Astfel, acesta fiind angajat pe
perioadă determinat ă pe postul unei persoane aflate în concediul de cre ștere
copil s-a confruntat cu situa ții de umilire, de punere în situa ții de degradare prin
neadaptarea utilit ăților și a mijloacelor de la locul acestuia de munc ă
(neadaptarea spa țiilor de toalet ă pentru utilizarea acestora de c ătre persoane
cu handicap, dispunerea unor atribu ții incompatibile cu starea de s ănătate a
petentului etc.). Mai mult, petentul a reclamat faptul c ă a fost mutat singur în
birou, fiind izolat de restul colegilor, nu i s-a dat de lucru, calculatorul și scaunul
fiind proprietatea lui, unii colegi se comportau necorespunz ător cu el din cauza
dizabilității de care suferea și, în final, angajatorul a rugat titularul s ă se întoarc ă
la locul de munc ă pentru o scurt ă perioad ă de timp pentru ca petentului s ă-i
înceteze raportul de munc ă. Ulterior, titularul postului s-a reîntors din concediul
de creștere a copilului.
Petentul a anexat și certificatele medicale emise în urma controalelor de
specialitate care atestau capacitatea acestuia de munc ă și care au fost
contestate de c ătre conducere.

Colegiul director al C.N.C.D. a hot
ărât că faptele sesizate cu privire la locul de
muncă, accesibilitatea la spa țiul de munc ă și spațiile sanitare au produs
consecin țe discriminatorii și a sancționat reclamatul cu avertisment.
În ceea ce prive ște contestarea hot ărârilor Colegiului director în fa ța
instanțelor de judecat ă, deciziile Colegiului director al C.N.C.D. au fost
menținute în majoritatea cazurilor
29, fie prin acceptarea acestora de c ătre
instanțele de judecat ă, fie prin necontestarea hot ărârilor de c ătre reclama ți.
Conform ultimului sondaj de opinie
30 comandat de c ătre Consiliul Na țional
pentru Combaterea Discrimin ării, 49% dintre români afirm ă î n c o n t i n u a r e c ă
fenomenul discrimin ării este des și foarte des întâlnit în România. În acela și
timp, ace știa consider ă că persoanele cu dizabilit ăți fizice și psihice sunt cele
mai discriminate categorii sociale al ături de persoanele de etnie rom ă,
persoanele infectate cu HIV, persoanele f ără adăpost, orfanii și persoanele
dependente de droguri.

29 2 dintre acestea se afl ă încă pe rolul instan țelor: Hot ărârea nr. 98/28.03.2012 (instan ța de fond
a anulat hot ărârea C.N.C.D./Recurs pe rolul Înaltei Cur ți de Casa ție și justiție) și Hotărârea nr.
524/26.11.2012 (contesta ția se află pe rolul Tribunalului Prahova)
30 Percepții și atitudini privind discriminarea în România , realizat de TNS CSOP România în
ianuarie 2012

56 Corelând aceast ă situație cu diferitele analize legate de peti țiile primite de
C.N.C.D. de-a lungul timpului, se observ ă că situațiile de discriminare a
persoanelor cu dizabilit ăți fizice sunt u șor identificabile. De asemenea, ținând
cont de provenien ța petițiilor, se poate concluziona c ă persoanele sunt
familiarizate cu no țiunile de discriminare, cu drepturile persoanelor cu
dizabilități, atât în mediul rural, cât și în cel urban.
Din cazuistica Consiliului Na țional pentru Combaterea Discrimin ării se observ ă
că cele mai multe situa ții de discriminare se reg ăsesc în leg ătură cu
accesibilitatea, îngr ădirea dreptului la circula ție, limitarea accesului în spa ții
destinate publicului, serviciilor publice în lipsa amenaj ărilor speciale. În acela și
timp, în ultimii 3 ani nu au existat constat ări ale discrimin ării persoanelor cu
dizabilități locomotorii în domeniul educa ției.
Totodată, în situa ția discrimin ării persoanelor cu dizabilit ăți locomotorii, în cele
mai multe cazuri, pe lâng ă domeniile în care se constat ă faptele de
discriminare, exist ă și o component ă intrinsec ă legată
de lezarea demnit ății
personale. Integrarea persoanelor într-o comunitate sau societate reprezint ă
faptul că relațiile dintre indivizi sunt bazate pe recunoa șterea integrit ății, a
valorilor și a drepturilor comune. Prin limitarea sau blocarea accesului,
persoanelor cu dizabilit ăți locomotorii le este îngr ădit dreptul la șanse egale, la
participare și integrare activ ă în comunitate, la recunoa șterea utilit ății lor în
societate.

57 6. Experien ța Irlandei și a Marii Britanii în accesibilizarea spa țiului public

Politicile sociale care vizeaz ă persoana cu dizabilitate țin de competen ța
statelor membre, fiind bazate pe tradi țiile și pe cultura na țională, pe obiceiurile
sociale și pe dezvoltarea economic ă. Un rol important îl au familiile, dar și
asociațiile în sus ținerea parcursului c ătre integrare a persoanei cu handicap în
viața socială.
Există o relație puternic ă între mobilitate, dizabilitate și incluziune social ă cu
privire la libertatea de mijloace și accesibilitatea comunic ării, libertatea de
mișcare în toate domeniile vie ții și accesul la servicii.
În lucrarea Politicile na ționale în domeniul dizabilit ății în țările europene în
contextul Rapoartelor Sociale Na ționale din 2012
31, accesibilitatea este
considerat ă un obiectiv prioritar al Strategiei Europene pe Dizabilitate, cât și o
provocare cheie pentru implementarea Conven ției ONU. În 2012 s-a constatat
o îmbunătățire a legisla țiilor naționale, a codurilor și a ghidurilor pentru o mai
mare accesibilitate a persoanele cu dizabilit ăți în domeniul transporturilor
(Olanda, Ungaria, Croa ția si Letonia), în mediul construit (Austria, Islanda,
Portugalia, Serbia) și în IT și Comunica ții (Estonia, Finlanda, Islanda).

De asemenea, s-au îmbun ătățit legisla țiile non-discriminare, s-au introdus noi
standarde de accesibilitate, s-au îmbun ătățit cele existente (site-urile
guvernamentale în Islanda și Olanda).

Exemple de bune practici în Irlanda

Autoritatea Na țională pentru Dizabilitate (National Disability Authority) este
instituția independent ă ce realizeaz ă politicile și programele guvernamentale
pentru incluziunea social ă a persoanelor cu dizabilit ăți în Irlanda. Autoritatea
are atribu ții în dezvoltarea practicilor, a politicilor și a standardelor de via ță
independent ă pentru persoanele cu dizabilit ăți în domenii precum angajarea în
muncă, locuințe, servicii de suport, transport, comunica ție. Aceasta a fost
înființată în anul 2000 ca urmare a public ării în anul 1996 a Strategiei pentru
Egalitate. În același an, Guvernul a lansat un program de includere a serviciilor
pentru persoane cu dizabilit ăți la nivelul tuturor institu țiilor publice – design

31 Summary overview prepared by Mark Priestley on behalf o the Academic Network of European
Disability expert (ANED) – Decembrie 2012, http://www.disability-europe.net/

58 universal . Legea dizabilit ății din anul 2005 a reprezentat o afirmare a principiilor
de accesibilizare a spa țiului public pentru persoanele cu dizabilit ăți32.
În iulie 2006, Autoritatea Na țională pentru Dizabilitate a lansat Codul de bune
practici privind accesibilizarea serviciilor publice și informa ționale furnizate de
către institu țiile publice. Astfel, au fost identificate 4 sectoare principale de
acțiune în ceea ce prive ște accesibilizarea, și anume:

• Transportul public

Guvernul Irlandei și-a asumat ca politic ă publică accesibilizarea spa țiului pentru
persoanele cu dizabilit ăți astfel c ă au fost și adoptate recomand ările privind
transportul public, dup ă cum urmeaz ă:

1. operatorii de transport public trebuie s ă se asigure c ă informa ția este
furnizată în format accesibil în toate etapele unei c ălătorii cu mijlocul de
transport: în sta ție, la urcarea în vehicul, în timpul c ălătoriei, la coborâre
2. informa ția privind orarul de transport, pagina de internet, m ăsuri de urgen ță
trebuie s ă fie accesibil ă tuturor persoanelor cu dizabilit ăți
3. informa ții privind asisten ță în caz de nevoie este accesibil ă și la îndemâna
oricărei persoane cu dizabilit ăți
4. personalul angajat al operatorilor de transport trebuie s ă fie capabil s ă ofere
informații clare, pe în țelesul persoanelor cu dizabilit ăți
5. operatorii de transport trebuie s ă desfășoare constant evalu ări privind
accesibilitatea informa țiilor furnizate33
La fel de important ă este și infrastructura de acces c ătre mijloacele de
transport, astfel c ă operatorii de transport public conlucreaz ă cu autorit ățile
locale spre a:

• construi treceri de pietoni adaptate
• asigura o bun ă iluminare a semafoarelor
• asigura rampe de acces în mijlocul de transport
• facilita localizarea sta țiilor de transport

Toate clădirile și noile construc ții trebuie s ă nu impun ă niciun obstacol pentru
persoana cu dizabilit ăți, astfel c ă:

32 Potrivit http://www.nda.ie/website/nda/cntmgmtnew.nsf/0/D2E2BF6F07A969B880256C7900
64011E?OpenDocument
33 Potrivit http://www.nda.ie/cntmgmtnew.nsf/0/C0DBA1BA241FB9398025710F004D8EA/$File
/Transport.pdf

59 1. trebuie s ă permită accesul în cl ădire cu ajutorul unei rampe
2. trebuie s ă existe ascensoare, spa ții de manevr ă între etaje, pe orizontal ă, dar
și pe verical ă în interiorul cl ădirii
3. trebuie s ă asigure interfa ța cu sta țiile de taxi, sta țiile de transport public –
platforme adaptate
4. trebuie s ă ofere facilit ăți de parcare adaptate
5. trebuie s ă includă diverse facilit ăți de comunicare, iluminare, telefonie,
depozitare bagaje, toalete, spa țiu de așteptare și restaurant34

Cerințele minime pentru un mijloc de transport accesibil oric ărei persoane cu
dizabilități sunt:

1. permite introducerea fotoliului rulant
2. este prev ăzut cu facilit ăți pentru persoanele cu handicap auditiv, și anume
culori intense, semne clare

• Servicii ICT
Orice pagin ă de Internet a unei institu ții publice trebuie s ă respecte principiile
Web Content Accesibility Guidelines (WCAG). Acesta este un standard la nivel
internațional aplicat ca politic ă publică națională în Irlanda, urm ărind un set de
măsuri în designul paginilor de internet, precum:

• nu se folose ște doar o culoare
• se folosesc semne și mecanisme clare de navigare
• documente simple și concise
• design care permite o bun ă orientare în pagin ă
• utilizarea tabelelor și a altor solu ții care permit accesul senzitiv, auditiv
al noilor tehnologii35

• Construc ții și infrastructur ă

În cadrul Reglement ărilor pentru Cl ădiri (2000) partea M sunt prev ăzute
măsurile specifice care asigur ă accesul persoanelor cu dizabilit ăți, după cum
urmează:

1. acces facil la sta țiile de transport public
2. acces la parc ări, pe culoare, pe u și

34 Potrivit http://www.nda.ie/cntmgmtnew.nsf/0/05F69E6DCA8CBFE580256E6300311E57
?OpenDocument
35 Potrivit http://www.nda.ie/cntmgmtnew.nsf/accessibilityHomePage?OpenPage

60 3. asigurarea circula ției atât pe nivel orizontal, cât și vertical: ascensoare,
coridoare, u și interioare
4. facilități de tip toalet ă, spațiu de așteptare, restaurant adaptate
5. design interior adaptat: luminos, culori și contrast
6. facilități de comunicare: tactile, pictograme, sistem Braille, semne, indica ții36

• Servicii directe cu cet ățenii

Este important ca personalul care lucreaz ă direct cu cet ățenii să fie capabil s ă
poarte o conversa ție cu orice persoan ă cu dizabilit ăți, astfel încât este
obligatoriu s ă participe la cursuri specializate în lucrul cu persoanele cu
dizabilități.

Exemple de bune practici în Marea Britanie
Marea Britanie a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu
dizabilități37, precum și Protocolul Op țional38 în anul 2009 .
Cele mai importante legi na ționale, politici și strategii privind persoanele cu
dizabilități includ39:
Legea privind persoanele cu handicap (Disability Discrimination Act – DDA) din
1995, modificat ă în 200540, care prevede dreptul persoanelor cu dizabilit ăți la
nediscriminare la angajare, educa ție, acces la bunuri, servicii și în privin ța
accesului în cl ădiri, la cump ărarea și închirierea propriet ăților și obligațiile
autorităților publice de a monitoriza și promova egalitatea persoanelor cu
dizabilități;
Partea M din Regulamentele privind construc țiile41 reglementeaz ă asistența
tehnică specială în materia accesului și a facilit ăților acordate persoanelor cu
dizabilități;
Ameliorarea condi țiilor de via ță ale persoanelor cu dizabilit ăți din 200542
stabilește viziunea na țională privind egalitatea persoanelor cu dizabilit ăți până
în 2025;

36 Potrivit http://www.nda.ie/website/nda/cntmgmtnew.nsf/0/07361736B7D0594480256F8500
5348CA?OpenDocument
37 http://www.un.org/disabilities/countries.asp?navid=12&pid=166
38 http://www.un.org/disabilities/default.asp?id=311
39 http://www.disability-europe.net/en/countries/uk/UK-5-lawEN.jsp
40 http://www.direct.gov.uk/en/DisabledPeople/Right sAndObligations/Disabi lityRights/DG_40010
68
41 http://www.planningportal.gov.uk/uploads/br/BR_PDF_ADM_2004.pdf

61 Viață independent ă: o strategie interguvernamental ă privind traiul independent
al persoanelor cu dizabilit ăți din 200843 stabilește un plan pe cinci ani cu referire
la o alegere și un control mai ample ale persoanelor cu dizabilit ăți și un acces
mai mare la educa ție, angajare, petrecerea timpului liber, facilit ăți de transport
și participarea la via ța familial ă și a comunit ății.
Legea din 1995 privind persoanele cu dizabilit ăți interzice discriminarea pe
acest criteriu. Ea reglementeaz ă angajarea, selectarea, educa ția și accesul lor
la bunuri, facilit ăți, servicii și clădiri44.
Angajatorii au obliga ția de a face amenaj ări rezonabile pentru a ajuta oamenii
cu dizabilit ăți să depășească efectele practice ale dizabilit ății lor. Legea de
modificare din anul 2005 amendeaz ă sau extinde prevederile Legii din 1995:
• interzicând operatorilor vehiculelor de transport s ă discrimineze persoanele
cu dizabilit ăți
• facilitând persoanelor cu dizabilit ăți să închirieze și chiriașilor să întreprind ă
adaptări legate de dizabilitatea lor
• garantând c ă legea privind interzicerea discrimin ării acoper ă toate activit ățile
din sectorul public
• cerând institu țiilor publice s ă promoveze egalitatea de șanse pentru
persoanele cu dizabilit ăți
Legea egalit ății
45 din 2010 simplific ă legislația aflată în vigoare și o unific ă. De
asemenea, înt ărește drepturile persoanelor cu dizabilit ăți în anumite domenii46.
Site-ul www.disabledgo.com
reprezint ă un bun exemplu pentru sprijinul
persoanelor cu dizabilit ăți în dezvoltarea personal ă independent ă. Informa țiile
disponibile pe acest site sunt accesibile oric ărei persoane cu dizabilit ăți și
permit acestora s ă identifice posibilit ăți de petrecere a timpului liber, oportunit ăți
de turism, oferte de locuri de munc ă, oferte de înv ățământ etc. Site-ul se
constituie într-un ghid al accesibilit ății pentru persoane cu dizabilit ăți în spații
precum restaurante, hoteluri, libr ării, muzee, universit ăți, structuri de s ănătate,
alte servicii.

42 http://www.cabinetoffice.gov.uk/media/cabi netoffice/strategy/as sets/disability.pdf
43 http://www.odi.gov.uk/working/independent-living/strategy.php
44 www.eastlothian.gov.uk/…/A_Guid e_to_Equalities_Le gislation_.doc
45 http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2010/15/introduction
46 http://www.equalities.gov.uk/equality_act_2010.aspx

62 Platforma online DisabledGo

Site-ul a fost construit de c ătre organiza ția cu acela și nume, DisabledGo,
fondată în anul 2000 în Marea Britanie, ora șul Stevenage.

Alături de aceste dou ă state, în Franța de exemplu, principala lege privind
persoanele cu handicap este implementat ă din anul 2005. Acest act normativ
unifică prevederi europene (Directiva privind adaptarea rezonabil ă), precum și
alte aspecte cuprinse în legile na ționale, precum:

• Legea orient ării, munca asistat ă și garantarea veniturilor
• Legea privind angajarea Persoanelor cu handicap
• Legea privind protec ția persoanelor cu handicap contra discrimin ării
• Legea privind m ăsurile destinate accesibiliz ării

63 În promovarea m ăsurilor anti-discriminatorii, legea fixeaz ă anul 2015 pentru
asigurarea accesibilit ății în toate cl ădirile publice sau private, facilit ăți
comunitare și locuri de munc ă. Aplicarea noii legi aduce schimb ări în politicile
dizabilității in domeniul angaj ării, prin înt ărirea principiului non-discrimin ării, o
reală dezvoltare în ceea ce prive ște accesibilitatea, cât și schimbări în domeniul
muncii protejate.
Pentru că accesibilitatea are un termen foarte scurt de implementare, Comitetul
Special pentru Accesibilit ăți a Consiliului Na țional Consultativ a Persoanelor cu
Handicap (CNCPH) a semnalat riscul întâ rzierii acestui deziderat, solicitând
crearea unui corp administrativ care s ă coordoneze și să monitorizeze
implementarea acestei prevederi a legii (CNCPH 2009).

În Germania, Raportul privind Strategia Na țională menționează mai multe legi
privind participarea persoanei cu dizabilit ăți în piața muncii și în societate,
precum:

• Legea privind combaterea șomajului în rândul persoanelor cu dizabilit ăți
severe
• Codul Social Cartea IX – Reabilitare și Participare
• Legea privind egalitatea de gen

Codul Social Cartea IX, pus în aplicare în 2001, reprezint ă un punct de cotitur ă
în promovarea îngrijirii, a bun ăstă
rii și auto-determin ării persoanei cu
dizabilități.

64

7. Concluzii

65 7. Concluzii

Cu un num ăr de 700.736 persoane cu dizabilit ăți47, reprezentând 3,48% din
totalul popula ției, România trebuie s ă depună toate eforturile pentru a oferi un
spațiu prielnic pentru dezvoltarea independent ă a acestora, la fel ca în cazul
tuturor cet ățenilor acestei țări. Accesul la servicii publice este imperativ pentru
orice cet ățean, așa încât se impune accelerarea demersurilor de accesibilizare
a mediului fizic, comunica țional, informa țional etc. pentru toate persoanele cu
dizabilități.

Accesibilitatea mediului public – cl ădiri, transportul în comun, servicii hoteliere,
servicii de taxi etc. – atât din punct de vedere fizic, cât și comunica țional,
constituie o condi ție pentru dezvoltarea economic ă, socială și culturală a întregii
societăți. Persoanele cu dizabilit ăți se pot implica în via ța socială, pot obține un
loc de munc ă, se pot auto-administra, se pot sus ține din punct de vedere
financiar – și nu să aștepte presta țiile sociale din partea statului – numai în
măsura în care spa țiul public, spa țiul serviciilor comune le permite acest lucru.
Amplasarea unei rampe de acces sau specializarea unei persoane de la compartimentul de rela ții cu publicul din cadrul unei prim ării nu reprezint ă un
efort financiar exagerat pentru orice institu ție public ă. Cu toate acestea,
cercetarea de mai sus a ilustrat cum autorit ățile publice sunt mai degrab ă
nepăsătoare pentru soarta persoanelor cu dizabilit ăți, ignorând chiar și cadrul
legal, urmarea fiind plata unor amenzi. Termenele legale privind accesibilizarea mijloacelor de transport în comun sau a cl ădirilor institu țiilor publice a expirat
din păcate la finalul anului 2010. La 3 ani distan ță, în România exist ă încă
ministere (Ministerul Educa ției) sau prim ării ale marilor municipii (Prim ăria
Bistrița, Baia Mare, etc.) care nu au nici m ăcar ramp ă de acces. Situa ția este cu
atât mai grav ă la nivelul altor institu ții (ex: unit ăți de învățământ, instan țe sau
chiar asocia ții de proprietari). Despre interpre ți mimico-gestuali, telefoane sau
pagini de internet adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilit ăți de vedere sau de
auz putem vorbi doar în termeni de excep ție, regula fiind c ă acestea nu exist ă.
Aproximativ 240.000 de euro a fost suma amenzilor aplicate de c ătre Agen ția
Națională pentru Pl ăți și Inspecție Social ă în anii 2011 și 2012 și, cu toate
acestea, sunt necesare sanc țiuni pentru multe alte institu ții. Sperăm ca în urma
informațiilor transmise conducerii Agen ției, controlul asupra acestor aspecte s ă
se întărească și să se multiplice, astfel încât s ă nu mai existe sincope în
respectarea legisla ției privind accesibilitatea.

47 Date disponibile pe site-ul DPPD la 30 iunie 2013 http://www.anph.ro/te matica.php?idt=13&
idss=41

66 Așa cum au agreat si participan ții în cadrul dezbaterii organizate pentru
prezentarea concluziilor cercet ării întreprinse de IPP, este nevoie de presiune
din partea societ ății civile, precum și de con știentizarea reprezentan ților
instituțiilor publice spre a în țelege beneficiile adapt ării mediului fizic și
informațional la nevoile persoanelor cu dizabilit ăți. În unele situa ții, autorit ățile
nu respect ă acest principiu nu din rea-voin ță sau din lips ă de fonduri, ci pentru
că pur și simplu nu cunosc implica țiile și avantajele acestuia.
Totodată, este important ca bune practici precum ini țiativa organiza ției
DisabledGo din Marea Britanie – platforma online pentru identificarea
posibilităților de petrecere a timpului liber, a oportunit ăților de înv ățământ, a
categoriilor de servicii publice accesibile la nivelul întregii țări – să fie
implementate și în România, ca sprijin suplimentar pentru dezvoltarea
independent ă a persoanelor cu dizabilit ăți.
Consiliul Na țional pentru Combaterea Discrimin ării (CNCD) este institu ția care
sprijină și combate discriminarea în România pe criteriul dizabilit ății. Din păcate,
foarte pu ține cazuri de discriminare ajung s ă fie analizate
și soluționate în final
de către CNCD, persoanele cu dizabilit ăți fiind resemnate asupra
comportamentului institu țiilor publice, al companiilor private sau al cet ățenilor
față de ace știa. Totu și, domeniile în care au fost constatate fapte de
discriminare sunt: accesul în locuri publice, accesul la servicii publice, domeniul
economic, angajare și profesie. Colegiul director al CNCD ca urmare a
constatării faptelor de discriminare, a aplicat și sancțiuni contraven ționale în
perioada 2008 – 2013, astfel: 2 amenzi în cuantum de 1 000 de lei, o amend ă
de 3 000 de lei, o amend ă de 5000 de lei, 8 avertismente și o recomandare. În
anul 2013, pân ă în prezent, au fost înregistrate numai 21 de peti ții pe criteriul
dizabilității, în general procentul acestora în totalul peti țiilor primite fiind între 5-
10%. Date fiind acestea, IPP împreun ă cu partenerii s ăi, organiza ții specializate în
servicii pentru persoanele cu dizabilit ăți, va continua s ă reprezinte o voce
puternică în fața autorităților publice în scopul respect ării legisla ției naționale și
internaționale, precum și al intensific ării procedurilor de accesibilizare a
spațiului public și a serviciilor publice și private care au ca beneficiar direct
cetățeanul.

67 8. Anexe
Anexa 1. List ă de verificare a accesibilit ății spațiului public conform Ordinului
189/2013 de aprobare a Normativului NP 051/201248

Nr.
crt. Categorii de probleme curente Solu ții posibile
Spațiu urban accesibil
Căi de acces pietonale
1. Calea pietonal ă – trotuar, drum, alee,
potecă – este liber ă de obstacole? – înlăturarea obstacolelor
2. Există diferențe de nivel preluate doar cu
trepte sau borduri? – prevederea unor treceri alternative cu
rampe Cap. IV (IV.2.3.), Cap.V (V.5.2.)
– modelarea c ăilor pietonale astfel încât
în zonele de trecere s ă se elimine
bordurile
Cap. IV (IV.2.3.)
3. Calea de acces pietonal ă este
dimensionat ă corespunz ător? – redimensionare cu respectarea
prevederilor Cap. IV (IV.2.2.)
4. Suprafața de călcare a c ăilor de acces
pietonale este plan ă, netedă, rigidă,
stabilă, cu un finisaj antiderapant? – reconfigurarea c ăilor pietonale și, dacă
acest lucru nu este posibil, crearea unor
trasee alternative conformate
corespunz ător Cap. IV (IV.2.1.)
5. Dacă traseul este în pant ă, aceasta este
conformat ă corespunz ător? – reconfigurarea traseului astfel încât s ă
respecte prevederile Cap. IV (IV.2.3.)
6. Zona adiacent ă traseului pietonal prezint ă
pericol de accidentare prin c ădere? – asigurarea elementelor de protec ție
pentru traseul pietonal Cap. IV (IV.2.3.)
Parcaje
7. Există facilități de parcare pentru
persoanele cu dizabilit ăți? – reconfigurarea parcajului astfel încât
să existe minim 2 locuri de parcare
pentru persoanele cu handicap
conformate corespunz ător Cap. IV,
Secțiunea 6

48 Monitorul Oficial al României , Partea I, nr. 121 bis/5.III.2013

68 Nr.
crt. Categorii de probleme curente Solu ții posibile
8. Locurile de parcare pentru persoane cu
handicap sunt semnalizate
corespunz ător? – semnalizarea corespunz ătoare a
locurilor de parcare astfel încât ceilal ți
utilizatori ai parcajului s ă fie atenționați
prin elemente de informare vizual ă că
acele locuri sunt rezervate persoanelor
cu handicap –
Cap. IV, Sec țiunea 6
9. Parcajul pentru persoane cu handicap se
află în apropierea accesului principal? – amplasarea parcajelor rezervate
persoanelor cu handicap cât mai
aproape de accesul principal sau de
accesul amenajat special pentru
acestea – Cap. IV, Sec țiunea 6
10. Numărul locurilor de parcare rezervate
persoanelor cu handicap este suficient
raportat la num ărul total al locurilor de
parcare? – dacă parcarea are sub 50 de locuri de
parcare vor fi prev ăzute minim 2 locuri
de parcare pentru persoanele cu
handicap, indiferent de num ărul
acestora – Cap. IV, Sec țiunea 6
Transport public
11. Există posibilitatea de acces utilizând
transportul public? – amplasarea sta țiilor pentru transportul
public cât mai aproape de obiectivele de
interes Cap. IV, Sec țiunea 5
12. Vehiculele și stațiile acestora sunt
conformate corespunz ător pentru a fi
utilizate de c ătre persoanele cu
handicap? – verificarea dac ă vehiculele de
transport public sunt adaptate nevoilor
persoanelor cu dizabilit ăți
– conformarea corespunz ătoare a
stațiilor – Cap. IV, Sec țiunea 5
13. Există posibilitatea de acces și parcare
pentru vehicule precum microbuze și
autocare echipate pentru a transporta
persoane care utilizeaz ă fotoliu rulant? – rezervarea locurilor de parcare pentru
microbuze și autocare luând în
considerare și spațiul de manevr ă
necesar echipamentelor de coborâre /
urcare pentru persoanele care utilizeaz ă
fotoliu rulant. – Cap. IV, Sec țiunea 5
Spațiu construit accesibil

Accesul în cl ădiri – rampe de acces

69 Nr.
crt. Categorii de probleme curente Solu ții posibile
14. Există un traseu complementar, acolo
unde diferen țele de nivel sunt preluate cu
trepte ? – prevederea rampelor conformate
corespunz ător Cap. V, Sec țiunea 5
15. Este înclinarea rampelor corespunz ătoare
utilizării de către persoane cu handicap
(pantă recomandat ă de 5% – max. 8%) ? – reproiectarea și reamplasarea
rampelor și palierelor Cap. V, Sec țiunea
5
16. Există platforme intermediare de odihn ă,
manevră și așteptare la rampele mai lungi
de 10.00 m? Au acestea dimensiunile
corespunz ătoare? – reproiectarea și reamplasarea
rampelor și palierelor Cap. V, Sec țiunea
5
17. Sunt rampele protejate de balustrade și
reborduri la diferen țe de înălțime de peste
30 cm? – montarea balustradelor conformate
corespunz ător
– realizarea rebordului lateral cu h = 10
cm
Cap. V, Sec țiunea 5
18. Finisajul rampei este antiderapant? – prevederea unor finisaje antiderapante
atât pe ramp ă, cât și pe platformele
intermediare și zonele de pornire și
ajungere a rampelor Cap. V, Sec țiunea
5
19. Este suprafa ța rampei liber ă de obstacole
? – înlăturarea obstacolelor
20. Amplasarea rampelor și semnalizarea lor
este ușor de identificat? – semnalizarea rampelor cu simbolurile
și marcajele consacrate interna țional
Cap. V, Sec țiunea 5
21. Există posibilitatea accesului în cl ădire a
persoanelor cu dizabilit ăți legate de
deplasare? – realizarea unei c ăi de acces
complementare cu rampe sau
echipamente de ridicare Cap. V,
Secțiunea 5
Scări
22. Este prev ăzută câte o mân ă curentă pe
fiecare latur ă a scării? – montarea unei mâini curente
suplimentare, ținând cont și de lățimea
liberă rămasă a scării Cap.V, Sec țiunea
2
23. Lățimea liber ă a scării și podestelor este
suficientă? – reproiectarea sc ării Cap.V, Sec țiunea
2
24. Dimensiunile treptelor și contratreptelor – lățimea treptei maxim 34 cm, în ălțimea

70 Nr.
crt. Categorii de probleme curente Solu ții posibile
sunt corespunz ătoare? contratreptei maxim 16 cm Cap. V
(V.2.2.1.)
25. Finisajul treptelor și podestelor este
antiderapant? – realizarea unor finisaje antiderapante
pe trepte și podeste
– muchia treptei va avea o band ă
antiderapant ă pe toată lungimea ei
– suprafe țele de avertizare tactilo-
vizuale, prin relieful lor, sunt și
antiderapante
26. Există podeste intermediare de odihn ă la
mai mult de 12 trepte? – scările vor fi astfel conformate încât
pachetele de trepte s ă nu depășească
12 trepte
27. Elementele de avertizare tactilo- vizual ă
sunt amplasate corespunz ător? – amplasarea elementelor de avertizare
tactilo-vizuale conform Cap. V (V.2.2.5.)

Echipamente destinate circula ției verticale
28. Există posibilitatea accesului la etaj a
persoanelor cu dizabilit ăți de deplasare? – montarea unor echipamente de
ridicare (platforme sau ascensoare)
Cap. V, Sec țiunea 3
29. Există suprafețe de manevr ă
corespunz ătoare în fa ța accesului în
ascensoare sau adiacent platformelor de
ridicare? – verificarea dimensiunilor necesare
suprafețelor de manevr ă conform Cap.
V, Secțiunea 3
30. Conformarea cabinei ascensorului
permite accesul în interior al persoanelor
cu handicap? – montarea unor cabine de ascensor cu
dimensiuni corespunz ătoare și echipate
pentru a putea fi utilizate de c ătre
persoanele cu handicap împreun ă cu un
însoțitor Cap. V (V.3.2.)
31. Tablourile de comand ă, interioare cabinei
sau din afara cabinei, precum și tablourile
de comand ă ale platformelor de ridicare
sunt conformate și amplasate
corespunz ător pentru utilizarea lor de
către persoanele cu handicap? – montarea unor tablouri de comand ă și
amplasarea lor conform Cap. V (V.3.2.)

71 Nr.
crt. Categorii de probleme curente Solu ții posibile
Circulații orizontale – coridoare
32. Există obstacole sau trepte pe traseul
coridoarelor de acces? – îndepărtarea obstacolelor
– prevederea unor rampe conform Cap.
V, Secțiunea 1
33. Coridoarele au dimensiuni
corespunz ătoare? – respectarea prevederilor Cap.V
(V.1.2.)
34. Există prevăzute suprafe țe de manevr ă
cu dimensiuni corespunz ătoare? – respectarea prevederilor Cap.V
(V.1.2.)
35. Pardoseala are un finisaj plan și
antiderapant? – prevedera unor finisaje ale
pardoselilor: plane, f ără denivelări,
antiderapante, f ără diferențe de
rugozitate,cu tras ee marcate pentru
persoanele care utilizeaz ă bastonul alb
Cap.V (V.1.2.)
36. Există o iluminare adecvat ă? – circulațiile orizontale trebuie s ă aibă un
iluminat bun, constant pe toat ă
desfășurarea lor, cu accente în zonele
de interes sau schimbare de direc ție și
cu elemente de avertizare acolo unde
poate exista pericol de accidentare
Uși
37. Au ușile lățimea necesar ă pentru a
permite accesul persoanelor cu
handicap? – deschiderea liber ă a ușii – lumina u șii
este de 85 cm (min. 80 cm) Cap.V
(V.4.1.)
38. Direcția de deschidere a u șilor este
corectă? – se vor stabili direc ții de deschidere a
ușilor care s ă nu blocheze traseele de
deplasare și să permită suprafețe de
manevră dimensionate corespunz ător
Cap.V (V.4.2.)
39. Există praguri > 1,5 cm? – pragurile mai mari de 1,5 cm vor fi
preluate conform Cap.V (V.4.8.)
40. Există sisteme de ac ționare accesibile? – echipamentele de ac ționare (clan țe,
mânere tr ăgătoare, sisteme de
autoînchidere, balamale) vor fi adaptate
nevoilor de utilizare ale persoanelor cu
dizabilități

72 Nr.
crt. Categorii de probleme curente Solu ții posibile
41. Există spații de manevr ă dimensionate
corespunz ător în dreptul u șilor? – spațiile de manevr ă trebuie
dimensionate astfel încât s ă permită
accesul unei persoane care utilizeaz ă
fotoliu rulant, conf orm Cap.V (V.4.1.,
V.4.2.)
42. Există suprafețe vitrate în foile de u șă ? – suprafe țele vitrate în foile de u șă,
amplasate corespunz ător, permit
sesizarea unor situa ții de posibil ă
accidentare Cap.V (V.4.4.)
43. Există uși de acces din sticl ă, integrate
unor suprafe țe vitrate de mari dimensiuni,
fără parapet – tip vitrin ă? – pentru a nu se produce accidente,
astfel de conform ări ale tâmpl ăriilor vor
fi realizate și semnalizate
corespunz ător. Cap.V (V.4.4., V.4.5.,
V.4.6.)
Grupuri sanitare
44. Există un grup sanitar accesibil
persoanelor cu handicap? – în clădirile de interes și utilitate public ă
va fi prev ăzut cel pu țin un grup sanitar
adaptat și echipat corespunz ător Cap.V,
Secțiunea 6
45. Traseul pân ă la grupul sanitar accesibil
este la rândul s ău accesibil? – se va verifica nivelu l de accesibilitate a
întregului traseu, pornind de la zona de
acces în cl ădire
46. Obiectele sanitare sunt conformate pentru
a fi utilizate de c ătre persoanele cu
handicap? – echiparea grupului sanitar pentru
persoane cu handicap se va face
conform Cap.V, Sec țiunea 6 (V.6.2.)
47. Pardoseala grupului sanitar este
antiderapant ă chiar și atunci când este
udă? – pentru pardoseal ă se vor utiliza numai
materiale antiderapante și ușor de
igienizat
48. Există sisteme de alarmare și
semnalizare? – sistemele de alarmare și semnalizare
sunt obligatorii în grupurile sanitare
accesibile, acestea fiind amplasate
astfel încât s ă poată fi utilizate chiar și
în cazul unei persoane c ăzute pe podea
49. Spațiul de manevr ă din grupul sanitar și
cel din zona accesulu i în grupul sanitar
este suficient? – dimensionare corespunz ătoare

73 Nr.
crt. Categorii de probleme curente Solu ții posibile
50. Sensul de deschidere al u șii grupului
sanitar sau b ăii amenajate și echipate
pentru accesibilitate este c ătre exterior? – ușile grupurilor sanitare amenajate și
echipate pentru accesibilitate se vor
deschide întotdeauna c ătre exteriorul
încăperii, pentru a se realiza un spa țiu
de manevr ă minim suficient în camera
de toalet ă și pentru a permite accesul în
cazul situa ției unei persoane c ăzute la
podea.

74 Anexa 2. Cuantumul și distribuția geografic ă a sancțiunilor aplicate de c ătre Agen ția
Națională pentru Pl ăți și Inspecție Social ă

Județ Sanc țiuni anul 2011 Sanc țiuni anul 2012
Amenzi Cuantum Avertisment Amenzi Cuantum Avertisment
Alba 2
Arad 10
Argeș 23 4
Bacău
Bihor 5 30.000 19
Bistrița
Năsăud
Botoșani 2 12.000
Brașov 1 6.000 33 25
Brăila 10 60.000
Buzău 3 18.000
Călărași 5 30.000
Caraș
Severin
Cluj 1 6.000
Constan ța 9 54.000 2
Covasna 15 90.000 29 5 30.000 11
Dâmbovi ța 1 12.000
Dolj
Galați 6 36.000
Giurgiu 2 12.000 18
Gorj 2 12.000
Harghita 12 72.000
Hunedoara 1 12.000 2
Ialomița 2 12.000 32 1
Iași
Ilfov 3 18.000
Maramure ș 8 1
Mehedin ți 4 24.000
Mureș 4 24.000 24 1
Neamț 26 1
Olt 8 48.000 31

75 Județ Sanc țiuni anul 2011 Sanc țiuni anul 2012
Prahova 4 30.000 2 12.000
Satu Mare 3 18.000
Sibiu 5 30.000 23
Sălaj 4 24.000 7 3 18.000
Suceava
Teleorman 2 12.000 36 31
Tulcea 8 48.000 4 1 6.000 54
Timiș 5 30.000 18 1 6.000
Vaslui 3 18.000 18 6
Vâlcea 6
Vrancea 5 30.000 2 12.000
București 16 110.000 5 2 12.000 4
TOTAL 150 932.000 376 17 102.000 139

76

77 9. Bibliografie

• Autoritatea Na țională a Dizabilit ății în Irlanda
http://www.nda.ie/cntmgmtnew.nsf/employmenttraininghomepage?OpenPage
http://www.nda.ie/website/nda/cntmgmtnew.nsf/0/D2E2
BF6F07A969B880256C790064011E?OpenDocument
http://www.nda.ie/cntmgmtnew.nsf/0/C0DBA1BA2
41FB9398025710F004D8EAA/$File/Transport.pdf

http://www.nda.ie/cntmgmtnew.nsf/0/05F69E6DC
A8CBFE580256E6300311E57?OpenDocument
http://www.nda.ie/cntmgmtnew.nsf/accessibilityHomePage?OpenPage

http://www.nda.ie/website/nda/cntmgmtnew.nsf/0/07361736B7D0594480256F8
5005348CA?OpenDocument
• One design – Birou de arhitectur ă, urbanism și design
http://www.1design.ro/lege/accesibilitatea-pentru
-persoanele-cu-handicap#.UlgQWNKpVBo

• Eurostat
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained
/index.php/Income_distribution_statistics/ro

• Conven ția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilit ăți
http://www.anph.ro/admin/doc/uploa d/serviciu/Conventia%20privind
%20Drepturile%20Persoanelor%20cu%20Dizabilitati.doc

• Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene
http://eur-lex.europa.eu/ro/treaties/dat/32007
X1214/htm/C2007303RO.01000101.htm

• Tratatul privind Func ționarea Uniunii Europene
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=
OJ:C:2010:083:0047:0200:ro:PDF

• Strategia european ă 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un
angajament reînnoit pentru o Europ ă fără bariere

78 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUri
Serv.do?uri=COM:2010:0636:FIN:RO:PDF

• Rețeaua Academic ă a Experților Europeni în Dizabilitate
http://www.disability-europe.net/
http://www.disability-europe.net/en/countries/uk/UK-5-lawEN.jsp

• Legea nr. 448/2006 privind protec ția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap
http://www.anph.ro/admin/doc/upload/serviciu/LEGE%20nr.
%20448-2006%20-%20vers.%20consolidata%2026072012.doc

• Directiva 2000/78/CE de creare a unui cadru general în favoarea
egalității de tratament în ceea ce prive ște încadrarea în munc ă și
ocuparea for ței de munc ă
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUri
Serv.do?uri=DD:05:06:32000L0078:RO:PDF

• Autoritatea Na țională pentru Persoanele cu Handicap – Linii directoare
privind adaptarea rezonabil ă a locurilor de munc ă în vederea facilit ării
integrării profesionale a persoanelor cu dizabilit ăți, realizat în cadrul
„Contractului de înfr ățire institu țională RO 2007/IB/OT-02TL “Sprijin
pentru încadrarea în munc ă a persoanelor cu dizabilit ăți”

• Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 bis/5.III.2013 – Ordinul nr.
189/2013 de aprobare a Normativului NP 051/2012

• Statistici Direc ția Protec ția Persoanelor cu Dizabilit ăți
http://www.anph.ro/tematica.php?idt=13&idss=41

• Realitatea.Net
http://www.realitatea.net/rampele-de-acce s-in-cladirile-din-bistrita-pentru-
persoanele-cu-dizabilitati-nu-pot-fi-folosite_704421.html

• Organiza ția Națională a Persoanelor cu Handicap din România –
Tehnologii asistive
http://www.onphr.ro/PDF-
docs/accesibilizare/Produse_de_tehnologie_asistiva.pdf –

• Consiliul Na țional pentru Combaterea Discrimin ării, Percep ții și atitudini
privind discriminarea în România, 2012

79 http://www.cncd.org.ro/files/file/Raport%20de
%20cercetare%20CNCD_Discriminare.pdf

• UN Convention on the Rights of Persons with Disabilities
http://www.un.org/disabilities/countries.asp?navid=12&pid=166
http://www.un.org/disabilities/default.asp?id=311

• Harta accesibilit ății în Marea Britanie – DisabledGo
www.disabledgo.com

• Guvernul Marii Britanii
http://www.direct.gov.uk/en/DisabledPeople/Rights
AndObligations/DisabilityRights/DG_4001068

http://www.planningportal.gov.uk/ uploads/br/BR_PDF_ADM_2004.pdf
http://www.cabinetoffice.gov.uk/media/cabinet

office/strategy/assets/disability.pdf

http://www.odi.gov.uk/working/independent-living/strategy.php
www.eastlothian.gov.uk/…/A_Gui de_to_Equalities_Legislation_.doc

http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2010/15/introduction
http://www.equalities.gov.uk/equality_act_2010.aspx

80

Această publicație se distribuie gratuit. Reproducerea par țială sau total ă este permis ă doar
cu specificarea sursei. © Copyright 2013 IPP, CNCD