Accesarea Fondurilor Europene Pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare

ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE PENTRU CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE

MURZAC Roman1, PRIOTEASA Andrada1, SOLOMON Georgiana1

Conducător științific: Ș.l.dr.ing. Viorel VULTURESCU

REZUMAT: Maximum 10 rânduri (Font: Times New Roman, 10 puncte, Indentare Stânga și Dreapta: 10 mm). Formatul lucrării trebuie să respecte cerințele referitoare la formatul paginii și la stilul ales (indicat între paranteze), precum și toate detaliile prezentate mai jos.

Lucrarea trebuie să aibă între 4 și 10 pagini (între 6 și 10 pagini pentru studenții masteranzi), iar pe ultima pagină nu trebuie lăsate mai mult de 10-15 rânduri libere.

Fișierul trebuie salvat în format Word 2003. Numele fișierului va fi LXX_NumeConducator_PrenumeConducator (XX = numarul lucrarii conduse de cadrul didactic coordonator; de exemplu, L01_Doicin_Cristian – pentru o/prima lucrare coordonata de Doicin Cristian).HDGAHDASBDBASBDBASBDABSDABDBADBASBDBABDABDBADBABSDBADBABAJBDASBDBASDKSABDABDBASKDBAKBDAKBDABSDKABDKBAKDBAKDBAKBDK.

CUVINTE CHEIE: maximum 5, conform subiectului lucrării

INTRODUCERE

În lucrarea cu titlul „Accesarea fondurilor europene pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare” sunt prezentate viziunea și obiectivele generale ale strategiei naționale de cercetare, dezvoltare și inovare din România în 2020.

Într-o economie globală deschisă, competitivitatea se bazează pe capacitatea întreprinderilor de a crea ridicat pe valoarea adăugată bunuri si servicii. O mișcare către o creștere durabilă bazată pe inovare este, prin urmare, la inimă a răspunsului UE la globalizare. În iunie 2010, șefii de stat și de guvern ai UE au aprobat Strategia Europa 2020, care vizează obținerea economiei europene pe drumul cel bun. În centrul Strategiei Europa 2020 este convingerea că avem nevoie de cercetare-dezvoltare și inovare pentru a crea o creștere inteligentă, durabilă și să obțină Europa din actuala criză economică.

Cercetarea și inovarea pot oferi, de asemenea, soluții pentru a depăși marile provocări cu care se confruntă noastre provocări continent și restul lumii, cum ar fi securitatea energetică, schimbările climatice, de mediu degradare, excluderea grupurilor vulnerabile, îmbătrânirea populației, amenințările pentru sănătate la nivel mondial, și evoluțiile demografice. [1]

Strategia de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 (SNCDI 2020) trebuie înțeleasă alături de principalul său instrument de implementare,

1 Specializarea Ingineria Managerială a Sistemelor Tehnice, Facultatea IMST;

E-mail: [anonimizat];

Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 (PNCDI III), precum și de un instrument conex, Planul operațional sectorial pentru cercetare, dezvoltare și inovare 2014–2020 (POS-CDI). [2]

Inovarea a fost mereu un motor al dezvoltării economice și sociale. Un studiu al Băncii Mondiale demonstrează modul în care cercetarea și dezvoltarea tehnologică cresc productivitatea muncii, competitivitatea și, în final, duc la bunăstare: două țări, precum Ghana și Coreea de Sud, care au plecat de la același nivel de dezvoltare, au ajuns să aibă un nivel mult diferit după numai 40 de ani, două treimi din diferență datorându-se acumulării de cunoaștere. 5 În acest context, Uniunea Europeană și-a stabilit obiective strategice și inițiative ambițioase, folosind știința ca motor de creștere economică. [2]

STADIUL ACTUAL

România se află la capătul unui ciclu de politici publice în domeniul cercetării, dezvoltării experimentale și inovării (CDI). Noul ciclu a început în 2014 și se întinde până în 2020. [3]

În aceste condiții, în momentul de față principalele reușite ale Strategiei 2007-2013 sunt legate de creșterea vizibilității internaționale a rezultatelor cercetării românești, de îmbunătățirea infrastructurii și, într-o măsură relativă, de creșterea numărului de tineri doctori și cercetători și de angajarea unui dialog cu diaspora științifică. În același timp, Strategia nu a reușit să dinamizeze dezvoltarea și inovarea bazate pe cercetare, să operaționalizeze mecanisme prin care contribuția mediului privat la investiția în cercetare să crească, să ducă la capăt tendințele convergente cu media europeană la capitolul resurselor umane din CDI.

În privința publicațiilor științifice din fluxurile principale, creșterea absolută și relativă din ultimii ani s-a dovedit substanțială. Cercetătorii români au asigurat României un „avantaj științific demonstrat” în domenii precum chimia și ingineria chimică, știința materialelor, matematica, sau fizica. A crescut și procentul articolelor românești între cele mai citate lucrări la nivel internațional, deși acesta rămâne deocamdată mult sub media europeană și chiar sub cifrele specifice unor state din Europa Centrală și de Est. În schimb, autorii români sunt încă mai puțin citați decât colegii lor europeni, iar rata lor de succes în participarea la proiectele din Programul Cadru 7 (FP7) este de 14,4%, față de o medie europeană de aproape 22%.

La capitolul resurse umane în sistemul de CDI, România continuă să fie afectată drastic de migrația de cercetători. Numărul tinerilor care pleacă în fiecare an la studii în străinătate a atins niveluri cu atât mai alarmante, cu cât populația studențească scade de câțiva ani. Diaspora noastră științifică a atins cifra impresionantă de 15.000 de cercetători activi, așa încât eforturile recente de recuperare a competențelor științifice înstrăinate trebuie întețite.

PLANUL NAȚIONAL de cercetare, dezvoltare și inovare

Prin hotărârea de guvern nr HG 583/2015, a fost aprobat noul Plan Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2015-2020, denumit PNCDI III.

Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare este instrumentul principal de implementare a strategiei nașionale in domeniul cercetării și inovării.

Planul național conține programe de cercetare-dezvoltare-inovare. Programele cuprinse în Planul național se evaluează și se detaliază anual de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La elaborarea, evaluarea și detalierea Planului național autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare consultă Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare. [4]

Obiectivele PNCDI III

Obiective generale

Obiectivele generale ale planului național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare sunt:

– creșterea competitivității economiei românești prin inovare – Obiectivul vizează susținerea performanței actorilor economici pe lanțurile globale de valoare. Aceasta presupune, printre altele, creșterea impactului activităților economice printr-un un transfer mai bun de cunoaștere și de expertiză între cercetare și mediul economic. Strategia își propune să crească relevanța economică a cercetării prin dezvoltarea de noi tehnologii, produse și servicii, impulsionând parteneriate între actorii economici și cei din mediul de cercetare și stimulând activitățile economice care se sprijină pe inovarea derivată din cercetare.

– creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii – își asumă creșterea vizibilității internaționale a cercetării și dezvoltării experimentale românești. Pentru atingerea obiectivului va fi nevoie de o mai bună integrare a cercetătorilor în inițiativele, parteneriatele și programele științifice internaționale; de atragerea cercetătorilor performanți și formarea cercetătorilor de vârf; de susținerea infrastructurilor de cercetare și de creșterea gradului de utilizare și a accesului la acestea; precum și de formarea masei critice de cercetători în domeniile științifice cele mai promițătoare.

– creșterea rolului științei în societate – Scopul principal al investiției în cercetare, dezvoltare și inovare rămâne, în cele din urmă, creșterea nivelului de trai și a calității vieții cetățenilor. Strategia își asumă acest obiectiv nu doar prin investițiile amintite și prin susținerea activităților economice bazate pe CDI, ci și promovând programe prin care cercetarea răspunde direct unor nevoi concrete ale sectorului public. Acestea urmăresc atât rezolvarea prin soluții inovatoare a unor probleme publice specifice, cât și asistență expertă în elaborarea politicilor publice.

Obiective specifice

Obiectivele specifice ale planului național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare sunt:

transformarea sistemului național de cercetare-dezvoltare și inovare în subsistem socioeconomic cu performanțe și impact la nivelul mediei europene;

asigurarea masei critice de cercetători din sistem;

stimularea activităților CDI în sectorul privat și susținerea procesului de specializare inteligentă în economie;

creșterea nivelului și a eficienței finanțării publice;

modernizarea administrației cercetării;

creșterea capacității administrației centrale din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării. [5]

Programele PNCDI III

Conform cu obiectivele sale, PNCDI III este compus din programe și subprograme. În cadrul fiecărui subprogram se organizează competiții de propuneri de proiecte care pun în practică instrumentele de finanțare prin tipuri de proiecte destinate anumitor grupuri-țintă și anumitor tipuri de activități. Condițiile de participare, activitățile eligibile și cheltuielile eligibile se stabilesc prin pachetul de informații specific competiției. [6]

Programele PNCDI III sunt: [6]

Programul 1: Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare – pentru creșterea capacității sale în resurse, performanțe și calitate a activităților CDI;

Programul 2: Creșterea competitivității economiei românești prin cercetare, dezvoltare și inovare – pentru creșterea productivității întreprinderilor prin CDI în cadrul unui sistem național de inovare;

Fig. 1. P2

Programul 3: Cooperare europeană și internațională – pentru circulația cunoștințelor și ideilor, prin participare la programe și instituții internaționale de cercetare și acces la resurse de cercetare care nu sunt disponibile în România; [6]

Fig. 2. P3

Programul 4: Cercetare fundamentală și de frontieră – pentru menținerea domeniilor de nișă unde cercetarea fundamentală românească are avantaj comparativ și masă critică de cercetători sau unde există posibilități de colaborare internațională, care să adauge cercetării fundamentale românești dimensiunea "de frontieră", prin obținerea unor rezultate științifice și tehnologice de vârf, cu perspective de comercializare;

Fig. 3. P4

Programul 5: Cercetare în domenii de interes strategic – programe-suport conduse de instituții cu relevanță științifică, cu rol de coordonare științifică în domenii de interes strategic, pentru formarea și dezvoltarea instituțiilor de cercetare și a competențelor naționale în domeniile de interes strategic pentru România. [6]

Fig. 4.a. P5

Fig. 4.b. P5

Ținte

Țintele PNCDI III au fost fixate în spiritul convergenței României cu media UE și au la bază premisa că, până în 2020, bugetul public pentru CDI va atinge 1% din PIB, antrenând cheltuieli private de CDI de valoare egală.

Modelul propus descrie sistemul instituțional de implementare a SNCDI 2020 prin instrumentul său principal PNCDI III, precum și prin intermediul planurilor complementare, pentru perioada 2014-2020, la nivel național.

Se urmărește relaționarea politicilor sectoriale cu politica generală de CDI, precum și dezvoltarea și sprijinirea unui mecanism inteligent de elaborare și implementare a politicilor care să intensifice abilitățile și capacitatea sistemului CDI de a identifica problemele și provocările țării. [6]

Tabelul 1. Țintele PNCDI III

Cadrul instituțional

Modelul de guvernanță propus descrie sistemul instituțional de implementare a SNCDI 2020 prin instrumentul său principal PNCDI III, precum și prin intermediul planurilor complementare, pentru perioada 2014-2020, la nivel național.

Construcția instituțională propusă urmărește relaționarea politicilor sectoriale cu politica generală de CDI, precum și dezvoltarea și sprijinirea unui mecanism inteligent de elaborare și implementare a politicilor care să intensifice abilitățile și capacitatea sistemului CDI de a identifica problemele și provocările țării.

Coordonarea națională

Corelarea politicilor principalilor actori din CDI în vederea realizării obiectivelor SNCDI 2020, precum și integrarea politicii CDI în strategiile de dezvoltare ale României, sunt asigurate de către Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei (CNPST). Acesta se reorganizează integrând componenta de Inovare – Consiliul Național pentru Politica Științei, Tehnologiei și Inovării, CNPSTI – în subordinea directă a Primului Ministru. Consiliul va avea în componență reprezentanți ai ministerelor (Sănătate, Mediu, Energie, etc.), ai entităților de cercetare (institute naționale de cercetare – dezvoltare, universități, institute ale Academiei Române, etc.), ai mediului de afaceri. Aparatul executiv al CNPSTI va fi asigurat de către MEN, prin Ministrul delegat pentru învățământ superior, cercetare științifică și dezvoltare tehnologică și structurile subordonate acestuia din cadrul ministerului.

Instituții coordonatoare

Parlamentul, prin Comisia de Învățământ, Știință, Tineret și Sport și Comisia de Învățământ, Știință, Tineret și Sport dezbate și avizează proiecte de legi în domeniile de competență, inclusiv cercetarea științifică.

Guvernul României exercită conducerea generală a administrației publice, inițiază proiecte de lege și asigură executarea de către autoritățile administrației publice a legilor și a celorlalte dispoziții normative date în aplicarea acestora.

Ministerul Educației Naționale are rol de sinteză și coordonare în aplicarea Strategiei și Programului de guvernare în domeniul educației, învățământului, cercetării științifice, tehnologiei, dezvoltării tehnologice și inovării. MEN conduce sistemul național de învățământ, cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și inovare, exercitându-și atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera sa de activitate și realizează, după caz, împreună cu ministerele de resort, politica guvernamentală în domeniile sale de activitate.

Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei (CNPST) are ca atribuție principală stabilirea priorităților Strategiei naționale din domeniul cercetării științifice și dezvoltării tehnologice.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) prin Autoritatea de Management a Programului Operațional Competitivitate. MFE va avea un reprezentant in CNSPTI și va fi coordonat de MEN pentru domeniul CDI.

Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, având organismul intermediar în cadrul Agențiilor de Dezvoltare Regională; MDRAP va avea un reprezentant in CNSPTI și va fi coordonat de MEN pentru domeniul CDI.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Dezvoltare Rurală, având Organismul intermediar în cadrul Agențiilor de Plată pentru Dezvoltarea Rurală și Pescuit. MADR va avea un reprezentant in CNSPTI și va fi coordonat de MEN pentru domeniul CDI.

Consiliul Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior și CDI (CNSPIS-CDI), care va prelua și componenta de statistică a activității de CDI la nivel național.

Figura 5. Cadrul instituțional aferent programelor UE pentru 2014 – 2020

Figura 6. Structura pentru programele naționale

programe de finanțare pentru cercetare, dezvoltare și inovare

În 2020, România va deveni competitivă la nivel regional și global, prin inovare alimentată de cercetare-dezvoltare, generând bunăstare pentru cetățeni.

La baza competitivității se află un sistem de inovare în care cercetarea-dezvoltarea susține avansul pe lanțurile globale de valoare adăugată. În acest mediu, excelența și spiritul antreprenorial mobilizează o masă critică de operatori.

Reperele globale de excelență impun formarea de parteneriate pe termen lung, între organizații de cercetare și firme, și colaborarea în jurul unor infrastructuri și programe de cercetare de anvergură internațională în domenii de frontieră ale științei și tehnologiei.

Programe naționale

La nivel național, în cadrul PNCDI III, există opt programe operaționale:

Program Operațional Competitivitate – POC – susține investiții menite să răspundă nevoilor și provocărilor legate de nivelul redus al competitivității economice, în special în ceea ce privește sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare  și inovare  și infrastructura subdezvoltată  de TIC  și implicit servicii slab dezvoltate, poziționându‐se astfel ca un factor generator de intervenții orizontale în economie  și societate, de natură  să  antreneze creștere și sustenabilitate.

În conformitate cu obiectivele Strategiei UE 2020, România și‐a asumat o țintă de 2% din PIB pentru finanțarea CDI (1% din PIB cheltuieli publice și 1% din PIB cheltuieli din surse private). Având în vedere că, în anul 2011, România a investit în CDI doar 0,48% din PIB, 80% din investiții fiind realizate de către sectorul public, atingerea țintei de 2% este un obiectiv ambițiosProgramul POC are două axe prioritare:

Axa Prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor;

Axa Prioritară 2 – Tehnologia Informației si Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă.

Fig. 7. Alocarea fondurilor POC

Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM – a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de Parteneriat 2014-2020 și în acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Poziție al serviciilor Comisiei Europene. Strategia POIM este orientată spre obiectivele Strategiei Europa 2020, în corelare cu Programul Național pentru Reformă și cu Recomandările Specifice de Țară, concentrându-se asupra creșterii durabile prin promovarea unei economii bazate pe consum redus de carbon prin măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei verzi, precum și prin promovarea unor moduri de transport prietenoase cu mediul și o utilizare mai eficientă a resurselor.
POIM finanțează activități din patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

 În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POIM au fost stabilite 8 Axe Prioritare.

Fig. 8. Alocarea fondurilor POIM

Programul Operațional Asistență Tehnică – POAT –are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în România în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare și control, pe baza responsabilităților împărțite între Statele Membre și Comisia Europeană.

Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea și instrumentele necesare pentru o eficientă coordonare, gestionare și control al intervențiilor finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții, precum și o implementare eficientă, bine orientată și corectă a POAT, Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) și a Programului Operațional Competitivitate (POC).

POAT 2014-2020 va oferi sprijin pentru: pregătire, gestionare, monitorizare, evaluare, informare și comunicare, colaborare în rețea, soluționare a reclamațiilor, control și audit.

Fig. 9. Alocarea fondurilor POAT

În cadrul PNCDI III, există alte patru programe operaționale:

POCU – Program Operațional Capital Uman;

POR – Programul Operațional Dezvoltare Regională;

POCA – Program Operațional Capacitate Administrativă;

POAD – Program Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Prin intermediul acestor șapte programe operaționale sunt finanțate toate domeniile prioritare din cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare.

Programe europene

Reprezentarea grafică a relațiilor dintre principalii actori din cercetarea și dezvoltarea românească și din economie, luând în calcul variabile precum domeniile științifice asociate publicațiilor și activităților economice, participarea la proiecte de cercetare sau participarea la activități de patentare. În figura 10, sunt puse în evidență ariile cu o concentrare a activităților de cercetare sau pe cele în care actorii din cercetare se intersectează cu cei economici.

Fig. 10. Principalele domenii de finanțare

Accesul la fondurile structurale, pentru finanțarea activităților CDI, depinde de stabilirea, la nivel național, a unui set limitat de priorități strategice. Prin Strategia CDI 2014-2020 au fost identificate zonele în care România poate avea contribuții semnificative și, în același timp, prin care România poate beneficia de rezultatele științei și ale inovării în creșterea competitivității.

La nivel european sunt mai multe programe de finanțare pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare.

Orizont 2020

Orizont 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat vreodată de UE. Acesta va duce la mai multe inovații capitale, descoperiri și premiere mondiale, aducând ideile mărețe din laboratoare pe piață. Este disponibilă o finanțare de 80 de miliarde EUR pe durata a 7 ani (2014- 2020) – pe lângă investițiile private și investițiile publice naționale pe care această finanțare le va atrage.

Excelența științifică, o industrie competitivă și abordarea provocărilor societale se află în centrul programului Orizont 2020. Finanțarea specifică va asigura aducerea rapidă pe piață a celor mai bune idei și utilizarea acestora în orașele, spitalele, fabricile, magazinele și locuințele noastre cât mai curând posibil.

Orizont 2020 va susține poziția UE de lider mondial în domeniul științei, atrăgând cele mai luminate minți și ajutând oamenii noștri de știință să colaboreze și să își împărtășească ideile în întreaga Europă. Programul îi va ajuta pe cei talentați și întreprinderile inovatoare să impulsioneze competitivitatea Europei, creând, în paralel, locuri de muncă și contribuind la un standard de viață mai înalt de care să beneficiem cu toții.

Fig. 12. Domeniile finanțate în Orizont 2020

Programul Orizont 2020, are mai multe domenii fundamentale de finanțare, dintre care:

Cercetarea de frontieră finanțată de Consiliul European pentru Cercetare (ERC) – prin intermediul ERC, UE dorește să stimuleze nivelul investițiilor. Excelența este aici singurul criteriu pentru finanțarea din partea UE, acordată cercetătorilor individuali sau echipelor de cercetători. Finanțare: 13,095 miliarde EUR.

Acțiunile Marie Skłodowska-Curie – oferă sprijin cercetătorilor tineri și cu experiență pentru a-și consolida cariera și competențele prin formare sau perioade de stagii în alte țări sau în sectorul privat. Astfel, ei obțin noi cunoștințe și experiențe, care le permit să-și dezvolte deplin potențialul. Finanțare: 6,162 miliarde EUR.

Tehnologii viitoare și emergente – menținerea abilității de dezvoltare a noilor tehnologii de vârf va ajuta Europa să-și păstreze competitivitatea și să creeze noi locuri de muncă de înaltă calificare, aceasta reprezentând o abordare proactivă și gândire cu un pas înaintea celorlalți. Finanțarea UE este menită să ajute Europa să devină cel mai bun mediu pentru o cooperare multidisciplinară responsabilă și dinamică în materie de tehnologii noi și viitoare. Finanțare: 2,696 miliarde EUR.

Infrastructură de clasă mondială – laserele de mare putere care deservesc o comunitate diversă de cercetare, de la medicină sau știința materialelor la biochimie; avioanele specializate de tehnologie avansată; sau o stație de monitorizare pe fundul mării pentru observarea schimbărilor climatice. Finanțare: 2,488 miliarde EUR.

Poziția de lider on sectorul industrial – întreprinderile au numai de câștigat dacă devin mai inovatoare, mai eficiente și mai competitive, ceea ce, la rândul său, creează noi locuri de muncă și noi oportunități de piață. Fiecare 1 EUR investit de UE generează cca 13 EUR ca valoare adăugată pentru întreprinderi. De asemenea, sporirea investițiilor la 3 % din PIB până în 2020 ar crea 3,7 milioane de noi locuri de muncă. Finanțare: 13,557 miliarde EUR.

Orizont 2020 este deschis participării tuturor. Programul Orizont 2020 dispune doar de un singur set de norme și proceduri simplificate, care trebuie respectate.

Fig. 11. Buget Orizont 2020

Eureka și Eurostars

EUREKA este o rețea reputată de cooperare pan-europeană, locul unde companiile care își bazează afacerile pe produse, tehnologii, servicii  lansate prin CDI pot să dezvolte proiecte comune cu parteneri companii sau organizații de cercetare rezidente în țările membre ale Inițiativei.

EUROSTARS este un Program European de finanțare a IMM-urilor dezvoltat de Inițiativa Eureka și Comisia Europeană în baza articolului 169 al tratatului european. Proiectele se depun la Secretariatul EUREKA și  sunt evaluate în vederea selectării pentru finanțare de experți internaționali acreditați ai Programului.

Clusterele  Eureka sunt inițiative strategice care adună actori importanți reprezentați de companii care investesc puternic în CDI și au drept scop dezvoltarea de proiecte comune de cercetare. Proiectele se depun în cadrul apelurilor la Secretariatele  clusterelor și sunt evaluate în vederea obținerii finanțării de experți internaționali acreditați acestora.

Proiectul  este propus de un agent economic, individual sau în colaborare cu alți agenți economici și / sau entități de cercetare, din domeniul de activitate al acestuia / acestora în cadrul colaborativ al unui proiecte EUREKA sau EUROSTARS dezvoltat în rețea.

Principii de bază:

Proiectele se generează în mod liber cu parteneri din Spațiul Inițiativei EUREKA în cadrul rețelei pan-europene;

Proiectele se finanțează din fondurile naționale ale fiecarui participant;

Admiterea la finanțare se face în regim competițional prin evaluări naționale sau internaționale după specificul fiecarei categorii de proiecte;

Este o metodă de atragere a fondurilor capitalului privat pentru a investi în proiecte în domenii prioritare, generatoare de produse care înglobează activități RDI cofinanțate de la Bugetul de Stat în proporție de max. 50% cu respectarea limitelor Ajutorului de Stat pentru Cercetare Științifică;

Prin aceste proiecte este posibilă valorificarea unui fond de cercetare avansată în aplicații industriale cu efecte imediate pe o piață comună cu a partenerilor.

Inițiative Tehnologice Comune

Scopul JTI este de a sprijini pe scară largă activități multinaționale de cercetare în domenii de interes major pentru competitivitatea industrială europeană. 
Inițiativele tehnologice comune provin, în principal, din activitatea platformelor tehnologice europene. Platformele tehnologice europene reunesc o gamă largă de părți interesate – și anume industria, inclusiv intreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), organizații științifice, organizații ale societății civile și sectorul public – pentru definirea agendelor strategice de cercetare în domenii specifice.

În vederea respectării angajamentelor asumate de Romania, prin decizia Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică nr. 9900/26.07.2010., contribuția României la aceste JTI-uri este asigurată de catre Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), prin co-finanțare din cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, Programul Parteneriate.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, contribuie la eforturile europene commune de creștere economică și ocupare a forței de muncă, respective de intensificare a cooperării între sectorul public și cel privat prin susținerea participării entităților românești la inițiativele tehnologice comune existente.

ERA-NET

Scopul coordonării programelor de cercetare la nivel național și regional este utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile și crearea condițiilor pentru emergența unei adevărate politici europene de cercetare, care să integreze poziția/prioritățile fiecărui Stat Membru și ale instituțiilor UE, în domeniile cheie, de interes comun.

Instrumentul principal prin care se urmărește realizarea scopului propus este organizarea și implementarea de apeluri transnaționale comune pentru proiecte de CD, pentru care fiecare entitate participantă precizează fondurile pe care le poate aloca participanților din țara respectivă în vederea realizării ulterioare a proiectelor de CD.
In cadrul schemei ERA-NET tematicile de cercetare se înscriu în domenii științifice care corespund direcțiilor tematice ale Programului Cadru FP7, respectiv Planului Național III. Proiectele de CD declarate câstigătoare în urma participării la apelurile comune lansate în cadrul proiectelor ERA-NET coordonate de UEFISCDI sunt finanțate și monitorizate în cadul Planului Național III, Programul – Idei sau Programul – Parteneriate în Domenii Prioritare.

CONCLUZII

MULȚUMIRI

Pentru elaborarea acestei lucrări, pe lângă autorii ei, au lucrat și alți studenți și cadre didactice.

Vrem să mulțumim doamnului Ș.l. dr. ing. Viorel VULTURESCU care este conducător științific al acestei lucrări pentru îndrumarea pe tot parcursul elaborării acesteia.

Mulțumim doamnei Prof. dr. ing. Adriana COMĂNESCU pentru organizarea Secțiunii în cadrul Sesiunii Științifice 2016.

Mulțumim doamnei Prof. univ. dr. Ecaterina GHICA pentru aportul adus în aprofundarea cunoștințelor în domeniul accesării fondurilor europene

De asemenea, vrem să mulțumim domnului Prof. dr. ing. Miron ZAPCIU pentru îndrumarea de a parcurge cursul opțional de „Fonduri Europene” și doamnei Prof. dr. ing. Fiz. Camelia PETRESCU pentru cunoștințele împărtășite în cadrul cursului mai sus menționat.

BIBLIOGRAFIE

[1]. New Practical Guide to EU Funding Opportunities for Research and Innovation, disponibil la:

http://fonduri- structurale.ro/Document_Files//Stiri/00010499/muc61_practical-guide-rev3_en.pdf

Accesat la data: 07.05.2016

[2]. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, disponibil la: http://www.research.ro/uploads/politici-cd/strategia-cdi-2014-2020/strategia-cdi-2020_-proiect-hg.pdf

Accesat la data: 07.05.2016

[3]. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, disponibil la: http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/ROST/1188314177strategia%20ro.pdf

Accesat la data: 07.05.2016

[4]. Programul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, disponibil la: http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/511/PNCDI-III.html

Accesat la data: 07.05.2016

[5]. Obiectivele Programului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, disponibil la: http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/837/P1-Dezvoltarea-sistemului-national-de-CD.html

Accesat la data: 07.05.2016

[6]. Ministerul Fondurilor Eurepene, disponibil la: http://www.fonduri-ue.ro/

Accesat la data: 07.05.2016

[7]. Țintele programului, disponibil la:

http://ec.europa.eu/research/science-society/document_library/pdf_06/background-paper-open-access-october-2012_en.pdf.

Accesat la data: 07.05.2016

notaȚII

Următoarele simboluri sunt utilizate în cadrul lucrării:

PNCDI III = Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare;

CDI = Cercetare, Dezvoltare și Inovare;

MEN = Ministerul Educației Naționale;

CNPST = Consiliul Național pentru Politica Științei și Tehnologiei;

MFE = Ministerul Fondurilor Europene;

MDRAP = Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;

MADR = Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

POCU = Program Operațional Capital Uman;

POC = Program Operațional Competitivitate;

TIC = Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor;

PIB = Produsul Intern Brut;

JTI = Joint Technology Initiative;