Acces la Educatie Pentru Copiii Care Provin din Familii Dezavantajate Social

Cuprins

Introducere

În lucrarea mea de licență vreau să arăt legătura dintre sărăcie, dificultățile educaționale, precum și nevoile de susținere a copiilor de la un centru de zi din Cluj-Napoca.

Motivația mea în alegerea acestei teme este interesul crescut pe care îl am în privința copiilor, și a problemele cu care ei se confruntă. Întotdeauna mi-am dorit să pot să intervin în viețile lor, să ajut la schimbarea problemelor cu care ei se confruntă. Mi-am dorit ca ei să nu mai aibă atâtea probleme și să aibă o copilărie fericită fără lipsuri și un viitor bun.

Premisa de la care am pornit în realizarea acestei lucrări este că, pentru a cunoaște fenomenul (abandonul școlar la copiii proveniți din medii și familii dezavantajate) trebuie să cunoaștem nu doar rezultate acestui fenomen, ci și cauzele care o determină și a sprijinului pe care ei îl primesc la școală, de la părinți și la centrul de zi social. Astfel, putem identifica cu ușurință resursele de care avem nevoie, și cum putem oferi ajutorul.

Fenomenul abandonului școlar este o temă relevantă în România și din nefericire rata abandonului școlar este crescută. Climatul familial are un rol decisiv în abandonul școlar, copiii din familiile cu resurse limitate nu fac față cerințelor educației. Centrele after-school vin în sprijinul copiilor care provin din familii dezavantajate social și care întâmpină dificultăți în educație sau se află în risc de abandon școlar.

Întotdeauna am fost interesată de copiii care se confruntă cu probleme, dar când am început să fac practică în domeniul protecției copilului, am devenit interesată de problemele școlare ale copiilor din familii dezavantajate, și din acest motiv am ales să fac cercetarea și intervenția pe această categorie de beneficiari. Participarea frecventă la centrul de zi m-a făcut curioasă să cunosc mai mult copiii, și situația lor problematică. La începutul stagiului de practică mi-am pus mie întrebarea “Dacă există o legătură între sărăcie și abandonul școlar?”, și din această cauză am decis să îmi fac lucrarea de licență pe această temă, deoarece în primul rând am vrut să îmi răspund mie la această întrebare, deoarece bibliografia de specialitate confirmă acest lucru, dar am vrut să văd și eu prin forțele mele proprii răspunsul la această întrebare.

Eu, personal consider că accesul la educație ar trebui să fie la fel pentru toți copii, dar din păcate copii care provin din familii cu situație materială precară nu poate să aibă o educație bună, ca și un copil care provine dintr-o familie cu resurse materiale bune. Fiecare copil ar trebui să aibă șanse egale la educație, dar din păcate copii care provin din familii care au o situație materială precară, din cauza lipsei veniturilor nu fac față la participarea la educație, și foarte mulți abandonează școala la vârste fragede.

Lucrarea mea este construită pe trei părți mari: parte de teorie, unde am încercat să identific cine sunt copiii defavorizați, accesul lor la educație, egalitatea de șanse la educație, și rolul familiei în sprijinirea performanțelor școlare. Prin partea de cercetare am încercat să răspund la întrebarea “Cum afectează situația materială precară accesul la educație a copiilor provenite din familii dezavantajate social?”. A treia parte este partea de intervenție, a cărei scop este de a îmbunătăți performanțele școlare ale copiilor care întămpină dificultăți la educație prin oferirea unor activități educative. În cele ce urmează, am prelucrat aceste trei părți mari.

Capitolul 1. Prezentarea conceptelor

Obiectivul principal al asistenței sociale este de a veni în ajutorul persoanelor aflate în dificultate, pentru ca aceștia să poată obține condițiile necesare unei vieți decente. Acest ansamblu de măsuri urmărește să dezvolte pentru persoanele defavorizate propriile capacități, pentru o mai bună funcționare socială. Astfel, fiind vorba în această lucrare despre accesul la educație pe care îl au copiii care provin din familii dezavantajate social, în continuare voi defini următoarele concepte:”acces la educație”,”copil”,”familie”, și”persoane dezavantajate”.

Am ales aceste concepte, deoarece în lucrarea mea este vorba despre copii, care se formează cu ajutorul familiei și al educației. Familia și școala sunt într-o strânsă legătură, pentru a putea pregăti, pentru a forma copilul din punct de vedere social și profesional. Cu ajutorul acestora copilul poate să aibă parte de succes școlar, sau de insucces școlar. Copiii care se află în situația de insucces școlar, și resursele materiale și familia nu îl pot ajuta, atunci vin în ajutor centrele de zi cu program after school.

“Accesul la educație” este definit ca posibilitatea de utilizare a dreptului la învățătură, în contextul societății românești este un instrument care facilitează sau poate restricționa integrarea socială, poate să mărească sau să reducă șansele de reușită generațiilor tinere. (Olga Chiș, 2013,p.50).

Conform Legii 272/2004, cap. 1, art. 4, litera a), copilul este „persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, în condițiile legii”.

Familia „reprezintă una din verigile sociale cele mai vechi și mai specifice în asigurarea continuității și afirmării depline a ființei umane” (Șerban, 2005,p.14). Membrii familiei sunt reuniți prin drepturi și obligații comune, și are funcția de creșterea și educarea copiilor, familia le asigură securitatea. (Andreescu,L,2009,p.13).

Persoanele dezavantajate sunt: elevii din familii sărace, elevii care aparțin minorităților etnice, elevi cu nevoi speciale. Termenul “dezavantajat ” include și alte surse de marginalizare precum etnia sau sărăcia.(Dămean, D., 2011,p.5).

Capitolul 2. Partea teoretică

2.1. Sărăcia

“Sărăcia este percepută de către populație ca un produs al tranziției”(Stănculescu, M., 2004, pg. 15). La întrebarea “De ce există oameni săraci în societatea noastră?”, mai mult din jumătatea populației consideră că motivul existenței oamenilor săraci este societatea în care trăim. (Stănculescu, M., 2004, pg. 15).

Manuela Stănculescu în cartea ei “Sărac lipit, caut altă viață!” definește sărăcia fiind pe baza veniturilor, fie a cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor. “Sărăcia astfel evaluată înseamnă lipsa sau insuficiența veniturilor/consumului”. (Stănculescu, M., 2004, pg.37).

Situația materială slabă a unor familii și atitudinea părinților în legătură cu educația copiilor conduce la o rată ridicată a abandonului școlar. (Roth,M., 2009, pg.52).

În România, au fost studiate condițiile de viață ale copiilor, iar în mai mult de jumătate din gospodării copiii trăiesc în sărăcie. (Neagu,G., 2012, pg.307)

Conform unui raport CNASR, unul din doi copii din mediul rural, respectiv unul din trei copii la nivel național trăiește în sărăcie. 33 la sută dintre copiii cu vârsta între 0 și 6 ani suferă de lipsa materială severă, acest lucru însemnând faptul, că nu își permit nici măcar: chiria, căldura în casă, ipoteca, să mânânce carne în mod regulat, să meargă în vacanță, să aibă televizor, mașină de spălat, telefon, să facă față unor cheltuieli neașteptate. În România, în momentul de față mai există copii care nu au mers niciodată la școală, iar procentul tinerilor fără o educație adecvată este ridicat. Copiii rromi sunt cei mai expuși sărăciei, 37,7% dintre copiii rromi trăiesc în sărăcie absolută.

Potrivit unui studiu realizat de Agata D’Addato în “Agenda socială a Uniunii Europene privind sprijinirea familiilor, lupta împotriva sărăciei copiilor și promovarea bunăstării acestora”, identifică categoriile de copii care se află în situația de risc crescut de sărăcie:

Copiii din familii monoparentale: majoritatea copiilor care trăiesc în familii monoparentale se află în risc de sărăcie.

Copiii care trăiesc în familii fără venituri: copiii care trăiesc în familii unde părinții nu lucrează au șanse ridicate să ajungă lă sărăcie.

Copiii care fac parte din familii numeroase: copiii din familiile numeroase sunt în risc de sărăcie din cauza resurselor limitate.

2.2. Sărăcie și deficit educațional

În România, în toate studiile despre sărăcie, nivelul de educație este considerat cel mai puternic factor de risc de sărăcie, susține autoarea Manuela Stănculescu în cartea “Sărac lipit, caut altă viață!”. Autoarea consideră că, relația dintre sărăcie și nivelul de educație este una circulară, oricare poate fi cauză și efect. “Astfel un nivel redus de școlarizare induce acces redus pe piața muncii sau plasarea pe poziții marginale în cadrul acesteia”. (Stănculescu, M., 2004, pg 288).

Un raport de cercetare cu tematică asemănătoare, care poartă numele de: “Incluziunea școlară în rândul elevilor din grupurile școlare clujene”, realizat în 2011 a avut ca scop, identificarea factorilor care influențează excluderea școlară a copiilor care provin din medii dezavantajate, din familii cu venituri mici, etnie rromă, sau familii violente. Au aplicat un chestionar în 7 grupuri școlare din Cluj-Napoca pe un eșantion de 540 de elevi cu vârsta între 15-21 de ani. Datele culese au permis să se identifice factorii care influențează integrarea școlară a elevilor dezavantajați. (Dămean,D., Todea,I.,2011).

Între sărăcie și educație există o relație de inter-cauzalitate, situația socio-economică precară a unei familii reduce șansele educaționale ale copiilor provenind din această familie, iar lipsa școlarizării reduce șansele de integrare a individului în societate, și cresc șansele de cădere în sărăcie.(Stoica,L.,2003,pg.66).

“Anumite școli funcționează în comunități în care factori cum ar fi sărăcia, lipsa unei alimentații sănătoase, lipsa serviciilor de sănătate, condiții precare de locuit, șomajul, nivelul redus al educației părinților pun în pericol învățarea elevilor, șansele lor de a-și manifesta capacitatea de învățare.” (Roth,M., 2009,p.15).

Capitolul 3. Educația și grupurile dezavantajate

3.1. Persoane dezavantajate

Persoanele dezavantajate sunt supuse riscului de marginalizare, sunt supuse excluziunii sociale. Persoanele de etnie rromă sunt supuse excluziunii sociale, deoarece nu au acces la același nivel de educației ca restul populației. (Chirilă,D.,2010,p.42)

“Conceptul de incluziune școlară se poate defini prin acceptarea de către școli și grădinițe, a tuturor copiilor indiferent de vârstă, religie, naționalitate, sex, capacitate intelectuală, situația socioeconomică a părinților, rasă. Incluziunea este strâns legată de recunoașterea și acceptarea diversității.” (Bortăș,D., 2010,p.32).

Copiii, de mici trebuie învățați, că nu trebuie să primească lângă ei din milă sau din obligația copiii diferiți de ei, ci trebuie să conștientizeze faptul că fiecare copil are dreptul de a participa la activități. (Bortăș,D., 2010,p.32).

Copiii dezavantajați sociali, au aceleași nevoi, cerințe ca și restul copiilor, doar că ei au resurse mai limitate în vederea obținerii acestor nevoi și resurse.

Cauzele neparticipării la educație a copiilor dezavantajați:

Socio-economice: situație materială precară, exploatarea muncii copiilor;

Familiale: dezinteres pentru soarta copiilor, familii dezorganizate sau monoparentale, abandonul copiilor, căsătorii timpurii în rândul persoanelor de etnie rromă;

Educaționale: lipsa motivației pentru învățare, marginalizarea copiilor rromi de către cadrele didactice, slaba comunicare între părinți-școală;

( Buda,V.,Măgureanu,G.,2008,p.18).

Dimensiune de rasă, de etnie, este implicată în explicarea și înțelegerea sistemului școlar și a educației. Se face o corelație între etnie și condiții de viață și econmice, condiții de locuire, grup de prieteni, familie. (Roth,M.,2009,p.106).

Conform unui raport Unicef, Copiii și adolescenții din familiile dezavantajate, membrii comunităților rome, cei ce trăiesc în mediul rural și copiii cu dizabilități au cele mai mici șanse de a absolvi învățământul obligatoriu și de a-și continua studiile la un nivel superior.

“Există în continuare copii români de vârstă școlară care sunt în afara sistemului de învățământ. Conform cifrelor oficiale, peste 6% dintre copiii de vârsta ciclului primar și gimnazial se află în această situație, iar 17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani au părăsit timpuriu școala. Mai mult, doar 21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din România au studii superioare, comparativ cu media UE de 34,6%”.(Unicef,2012).

3.2 Educația și calitatea vieții

Mihai-Bogdan Iovu în cartea “Succesul școlar la intersecția factorilor sociali” consideră accesul la educație ca fiind o problemă majoră pentru copiii care aparțin minorităților.

Olga Chiș în cartea “Structuri de formare pentru educația grupurilor dezavantajate” consideră că educația nu mai este orientată spre ceea ce înseamnă “adaptarea copilului la cerințele școlii”, diversitatea capacităților și nevoilor de învățare nu mai este obligatorie pentru întreaga populație școlară. Accesul la educație este definit ca posibilitatea de utilizare a dreptului la învățătură, în contextul societății românești este un instrument care facilitează sau poate restricționa integrarea socială, poate să mărească sau să reducă șansele de reușită generațiilor tinere.

Situația școlarizării copiilor rromi este dificilă. În mediul școlar copiii rromi înregistrează:

O frecvență scăzută la participarea activităților didactice

Situații de eșec școlar urmate de abandon școlar

O cauză a acestei situații, o reprezintă faptul că, mediul școlar românesc nu promovează interculturalitatea. Pentru copiii rromi, școala reprezintă un loc neprietenos, în care ei primesc ultimele locuri din băncile din spate. (Negrea,A.,2007,p.18).

Creșterea performanțelor școlare este legată de creșterea calității corpului profesional, calitatea activității elevilor, calitatea curricumului, calitatea evaluării și calitatea pregătirii profesionale. (Macovei,V.,2011,p.4).

Calitatea educației este influențată de anumite procese:

Planificarea și realizarea a rezultatelor învățării;

Monitorizarea rezultatelor;

Evaluarea internă și externă a rezultatelor;

Îmbunătățirea rezultatelor; (Macovei,V.,2011,p.16).

Activitatea școlară este o interacțiune multiplă și complexă a mai multor factori. Calitatea procesului didactic și rezultatele școlare sunt în funcție de calitatea unor factori. Ne referim la factori externi și interni. Factorii externi sunt aspecte psihopedagogice, care ajută la organizarea și desfășurarea procesului de învățământ, factorii care influențează randamentul școlar sunt condițiile de mediu familial socio-cultural. Factorii interni sunt elemente componente, care definesc capacitatea de învățare, și sunt legate de vârstă, sănătate, nivel de dezvoltare intelectuală, aptitudini, aspirații și interese. (Ralea,M.,2012,p.5).

3.3 Egalitatea de șanse

“Egalitatea de șanse”sau ”Șanse egale în educație” este un concept dezvoltat la începutul anilor 70 de către Sociologia Educației. Starea sistemelor de educație este marcată încă de inegalități. Există o cerere pentru nivele cât mai înalte de școlaritate, există presiuni care vin dinspre preocupările părinților legate de calitatea educației. Reducerea inegalităților școlare contribuie la reducerea inegalităților sociale. Egalitatea de șanse educaționale este un principiu generos, dar în învățământul românesc este confruntată cu inegalitate.

„Preocupările privind accesul populației la educație au apărut odată cu instruirea învățământului public ceea ce ne permite să afirmăm că au o istorie comună și că, cel mai probabil , atâta timp cât va exista învățământul public de masă, vom discuta și despre accesul la educație pentru toți”. (Neagu,G.,2012, pg.15)

Accesul egal la educație este o problemă care nu va fi rezolvată în curând, dar este prioritatea societăților de a-i găsi o soluție de rezolvare a problemei. (Neagu G., 2012, p.15)

Accesul la educație are o importanță economică, care nu este deloc neglijabilă. Societatea a înțeles că este mult mai costisitoare lipsa educației membrilor săi, decât educarea lor. (Neagu,G.,2012,pg.16).

“Idealul șanselor egale în educație este pus la încercare în acești ani de un ansamblu de condiții socio-familiale care cresc riscurile atingerii succesului școlar pentru copii provenind din familii sărace, grupuri etnice defavorizate, copii cu dizabilități și alte grupuri cu risc.”(Roth,M.,2009:13).

3.4 Educația copiilor din zonele sărace

Fetele au un nivel de educație mai redus decât băieții, romii mai redus decât românii. În zonele sărace urbane, tinerii care locuiesc în gospodării în sărăcie extremă au un nivel de educație semnificativ mai redus decât restul populației. Majoritatea copiilor din zonele sărace sunt trimiși la școală pentru a urma cursuri gratuite și obligatorii. Părinții sunt pesimiști în ceea ce privește șansele copiilor de a urma o formă de învățământ după învățământul obligatoriu, sau de a obține o calificare care să le asigure un trai decent. ( Stănculescu, M., 2004, pg. 298).

Fetele de etnie romă percep într-o măsură mai mare sprijinul educațional primit din partea părinților. (Roth,M.,2009,p.57).

În raportul Comisiei Europene despre incluziunea socială, realizat în 2001, se susține faptul că, persoanele cu un risc extrem de ridicat de sărăcie sunt în această situație din cauza calificării profesionale și din cauza zonelor în care aceștia trăiesc. (Stoica,L.,2003:66).

La nivelul învățământului din mediul rural, direcțiile prioritare ar trebui să urmărească rezvolvarea următoarelor probleme:

Situația resurselor umane din învățământul rural, ponderea cadrelor didactice necalificate este mare

Participarea copiilor din zonele rurale la educație

Relația dintre școală-familie, problemele legate de educația copiilor

Performanțele școlare ale elevilor, elevii din zonele rurale au o rată de promovare scăzută la examenele terminale. (Stoica,L.,2003:70).

Accesul la educație este încă o problemă pentru copiii care aparțin minorităților naționale. Principalele probleme ale reformei au fost și au rămas, diferențele în calitatea învățământului dintre oraș și sat, accesul diferențiat pentru anumite categorii sociale la educație. Există studii care au arătat faptul că, rata înscrierii a copiilor romi la școală este foarte mică și rata discriminării lor este foarte ridicată. (Roth,M., 2009, p.51).

Diferențele de gen în educație și în obținerea succesului școlar sunt relevante pentru particularizarea conceptului de “diferență” în cazul analizei succesului școlar. Perspectiva de gen este importantă în explicarea și înțelegerea sistemului școlar. (Roth,M.,2009,p.104).

3.5 Rolul familiei în sprijinirea performanțelor școlare

„Implicarea părintească în educația școlară a copiilor este considerat una din factorii cei mai importanți legați de succesul școlar”(Roth,M., 2009, pg. 125). Această implicare în mod normal ar trebui să fie sprijin în efectuarea temelor, așteptări școlare și discuții purtate cu copilul, dar această implicare în cele mai multe cazuri este redusă la asistarea copilului la teme.

Gabriela Neagu, în cartea “Șanse de acces la educație în societatea românească actuală” consideră că, copiii nu mai au doar o valoare instrumentală, precum forța de muncă, ci au o valoare emoțională, afectivă, părinții vor să fie mândrii de copiii lor, văzându-i că își împlinesc aspirațiile sociale și profesionale. Relația dintre familie și școală presupune o legătură care se manifestă prin participarea părinților la ședințele cu părinții, la supravegherea la domiciliu a copiilor, și a sprijinului acordat copiilor în efectuarea temelor de casă. (Neagu,G.,2012:217).

Dávid-Kacsó Ágnes în cartea “Succesul școlar la intersecția factorilor sociali” definește implicarea părintească în educație ca fiind procesul de bază prin care părinții influențează succesul școlar al copiilor. Părinții care sunt implicați în educația copiilor pun mare accent pe activitățile școlare, și prin acest lucru stimulează motivația copiilor. Autoarea face diferența dintre implicarea părintească naturală, și implicarea părintească forțată de către școală, și ajunge la concluzia că cea apărută în mod natural are efecte pozitive asupra copilului.

Daniel Mara în lucrarea “Educația Incluzivă. Abordări psihopedagogice” consideră că, “Educația incluzivă vizează îmbunătățirea activității de învățare. Procesul didactic este legat intrinsec de contextul de viață și învățare al fiecărui copil, și de aici apare nevoia parteneriatului necesar între profesor și elev, între elevi, între profesori dar și cel cu familia și cu comunitatea locală”. Potrivit unui studiu realizat în rândul elevilor dezavantajați, rezultatele școlare slabe sunt din cauza părinților, care își neglijează copiii, și nu îi motivează să învețe. Părinții au un nivel scăzut de educație și în multe cazuri există probleme în familie, cum ar fi divorțul, violența și abuzul de alcool. Sunt nenumărate cazuri ăn care părinții își obligă copii să muncească. (Dămean,D.,2011:46). Conform lui Andreescu Livia și Cismaru Florentina, în cartea “Relația familie-școală-comunitate”, școala are un rol important în întărirea relației cu familia. Părinții își trimit copiii la școală pentru ca ei să dobândească informații și să obțină reușită în viață.

3.6. Succes și eșec școlar

A. Binet a fost cel care a lansat ideea conform căreia, eșecul și reușita școlară sunt datorate coeficientului de inteligență, cu care fiecare individ de naște. A. Binet împreună cu T. Simon au ajuns la concluzia, conform căreia vârsta biologică și cea mentală nu coincid la toate persoanele, și de aici provine și diferențele între elevi în legătură cu rezultatele școlare. (Neagu G., 2012, p.20)

Insuccesul școlar se referă la neîndeplinirea de către elevi a cerințelor din cadrul procesului educativ, în toată lumea sunt elevi care neglijează învățarea. “Insuccesul este un fenomen cu care școala s-a înfruntat și în trecut și care ne îngrijorează și astăzi, anumiți pedagogi considerându-l a fi una din principalele calamități sociale ale timpului nostru”. (Costache,S.,2012,p.11). Psihologii consideră, că, succesul și eșecul școlar sunt datorate procesului de construcție al personalității copilului care are loc în perioada de școlarizare. (Neagu G., 2012, p.22)

Abandonul școlar, eșecul școlar se datorează unor factori diverși precum:

Participarea copiilor în muncile sezoniere ale familiei

Participarea copiilor în migrația externă, și lipsa instruirii părinților pentru înscrierea copiilor în școli (Pânzariu A.,2010, pg.27)

Cauzele abandonului școlar multiple și se datorează insuccesului școlar repetat, dificultăților economice cu care se confruntă familia, neîncrederea în școală și posibilitatea școlii de a oferi șanse de succes profesional. (Copoeru,L.,2007:9). Eșecurile școlare vizează cauzele ce țin de elev, familie și școală:

Cauze ce țin de elevi: deficiențe senzoriale, dau naștere unor complexe de inferioritate, deficiență mentală, refuzul contactului cu alte persoane sau situații.

Cauze ce țin de școală: stiluri didactice deficitare, deficiențe privind resursele școlare, număr prea mare de elevi într-o clasă, ritm de învățare lent.

Cauze ce țin de familie: Elevii care provin din medii familiale favorizante beneficiază de o educație corespunzătoare, vizitează instituții culturale și participă la activități culturale familiale. Familiile care provin din medii defavorizante nu pot să asigure copiilor referințe culturale minime, și nici o educație corespunzătoare.(Ștefoni, A.,2010,p.22).

Reușita școlară este influențată de puterea de muncă a elevului, rezistența lui la efort. Unul dintre cei mai importanți factori ai reușitei școlare este inteligența școlară, care în opinia lui J.Piaget desemnează echilibrul dinamic dintre asimilarea cerințelor școlare și rezolvarea acestora. (Tomoiagă,D.,2011,p.10).

Maria Roth, Paul Teodor Hărăguș și Diana Dămean în cartea “Succesul școlar la intersecția factorilor sociali” definesc cele cinci domenii ale succesului școlar:

Factorii individuali: este vorba despre indicatorii performanței școlare, atitudinile față de școală și comportamentul școlar deviant.

Vecinătatea: este o parte dintr-o localitate în care elevul trăiește, acest mediu protejează elevul pentru a nu intra în legătură cu anumiți factori disturbatori ce conduc la eșec școlar.

Școala: este vorba despre aspectele mediului școlar care pot avea rezultate pozitive asupra adaptarea școlară a elevului.

Grupul de prieteni: măsoară sprijinul primit din partea prietenilor, acceptarea grupului de prieteni.

5.Familia: este cea mai importantă dimensiune a succesului școlar. Ne referim la armonia din familie, sprijinul din partea familiei.

Efectul acestor factori se exercită simultan, factorii se compensează reciproc, și pot acționa în sensuri contrarii.

3.7 Drepturile copiilor

Dreptul la educație

Conform Declarației Națiunilor Unite a Drepturilor Omului(1948), dreptul la educație este un drept fundamental al fiecărui copil, obiectivul educației fiind dezvoltarea personalității umane. (Roth,M., 2009, pg.51).

Fiecare copil are dreptul de a primi o educație care să ajute la formarea și dezvoltarea aptitudinilor și a personalității sale. (Legea 272/2004, art 51 alin.1)

“Părinții copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educației care urmează să fie dată copiilor lor și au obligația să înscrie copilul la școală, și să asigure frecventarea cu regularitate de către acesta a cursurilor școlare” (Legea 272/2004 art. 51 alin.2)

Accesul la educație este un drept fundamental al omului declarată prin Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, care prevede faptul că, orice om are dreptul la educație, și cel puțin nivelul de bază al educației trebuie să fie gratuită pentru toți membrii unei societăți. (Neagu,G.,2012,p.16)

Dreptul la libertatea de exprimare

Conform articolului 13 din Convenția Națională a Drepturilor Copiilor, copilul are dreptul la libertatea de exprimare, acest drept cuprinde libertatea de a primi, de a căuta și de a da mai departe informații.

Dreptul la sănătate

Articolul 24 din Convenția Națională a Drepturilor Copiilor declară faptul că “Statele părți recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate posibilă și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta că nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii”. (Articolul 24 din Convenția Națională a Drepturilor Copiilor). Statele părți trebuie să depună efortul pentru a îndeplini acest drept.

Dreptul la viață culturală proprie

“ Copilul apartinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viata culturala proprie, la declararea apartenentei sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum si dreptul de a folosi limba proprie in comun cu alti membri ai comunitatii din care face parte. ”( Legea 274/2004, Articolul 32, alin.1).

Dreptul să fie crescut in condiții care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială.

Copii au dreptul de a fi crescuți în condiții care să îi permită dezvoltarea lor fizică, mentală, spirituală, morală și socială. Părinții sunt obligați:

-Să supravegheze copilul

-Să respecte viața intimă a copilului

-Să informeze copilul despre toate actele necesare care îl pot afecta (Legea 274/2004, Articolul 37).

Capitolul 4. Designul cercetării.

Prin cercetarea efectuată de către mine vreau să arăt legătura dintre abandonul școlar și susținerea de care beneficiază elevii în procesul educațional. Eu consider, că această temă este foarte actuală și mult discutată, fiind prezentă într-o mare măsură în România de azi, pentru mulți copii.

Cercetarea mea s-a desfășurat în cadrul unui centru de zi al unei fundații din Cluj-Napoca. Motivația mea de a alege acestă locație a fost faptul că fundația oferă servicii de asistență socială pentru copiii cu probleme de învățare, unde aceștia primesc sprijin la teme pentru creșterea performanței școlare. De asemenea fundația oferă consiliere educațională pentru părinții copiilor pentru a-i informa cu privire la situația școlară a copiilor, și pentru a-i conștientiza de importanța educației și a sprijinului oferit copiilor pentru a se dezvolta în acest sens, și ajută copii pentru creșterea motivației la învățare.

Categoria de beneficiari cu care am lucrat, sunt 45 copiii, dintre care 22 de fete și 23 de băieți, cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, de diferite etnii și religii. Acești beneficiari, întimpină dificultăți în privința educației, sunt multi dintre ei care sunt în risc de abandon școlar, au rămas corigenți la mai multe materii.

4. 1. Întrebările cu care am pornit în demersul cercetării sunt:

1.În ce măsură afectează sărăcia activitatea școlară a elevilor care provin din familii dezavantajate social?

2.Ce dificultăți întâmpină copii în implicarea în activități școlare?

3.În ce măsură se simt copiii sprijiniți de către părinți sau îi văd pe părinții lor implicați în educația copiilor?

4. 2. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul cercetării a fost de a afla în ce modalitate se manifestă legătura dintre suportul pentru educație și sărăcia familiilor și a copiilor de vârsta cuprinsă între 6-15 ani, care frecventează un centru social din Cluj-Napoca.

Obiectivele specifice ale cercetării sunt:

1. Identificarea implicațiilor sărăciei familiilor asupra educației copiilor

identificarea impactului nivelului socio-economic scăzut asupra unor indicatori comportamentali ai participării.

identificarea impactului nivelului socio-economic scăzut asupra rezultatelor școlare ale copiilor.

identificarea impactului nivelului socio-economic asupra aspectelor motivaționale precum: gradul de implicare a copiilor în educație și aspirațiile lor de viitor.

2. Implicatii care privesc parintii

Identificarea percepțiilor copiilor despre sprijinul primit din partea părinților pentru educația copiilor, și a gradului de implicare a părinților în educația copiilor.

4.3. Colectarea datelor (acces, locație, perioadă)

Cercetarea s-a desfășurat în cadrul unui centru de zi din Cluj-Napoca Împlicarea mea în derularea acestui proiect a început în luna octombrie 2015 și a luat sfârșit în luna iunie 2016, timp suficient ca să mă familiarizez cu beneficiarii și cu metoda de lucru a centrului. Accesul la cercetare l-am obținut prin contactarea coordonatoarei centrului, cu scopul de a putea desfășura cercetarea mea în acest centru de zi.

4.4. Lotul țintă

Copiii provin din familii dezavantajate social și material, părinții având venituri insuficiente pentru a le asigura un trai decent, au un nivel scăzut de educație. Pentru a putea aplica interviurile pentru cercetarea mea, am format un lot de conveniență format din 15 copii, care au fost recrutați cu ajutorul profesionistului responsabil de activitățile educaționale din cadrul centrului de zi. Invitația a fost adresată tuturor copiilor participanți la program, din care au dorit și au fost prezenți 9 fete și 6 băieți. Copiii au fost astfel recrutați ca să acopere o cât mai mare varietate de situații familiale și sociale. Copiii au vârste între 6-15 ani și sunt de diferite etnii și religii (vezi tabelul 1).

Tabelul 1. Prezentarea lotului cercetării

Numărul copiilor de etnie română este mai mare decât numărul copiilor de etnie rromă după cum se poate vedea în tabelul nr.1, nu există divergențe între copii de etnie rromă și copii de etnie română, se înțeleg bine, și au legături de prietenie între ei.

4.5. Metode și instrumente folosite în culegerea datelor

Metoda de cercetare aleasă este cea calitativă, Metoda de cercetare aleasă este cea calitativă, deoarece aceasta mi-a permis studierea accesului educației la copii. Cercetarea calitativă m-a ajutat să explorez situația unui număr restrâns de copii, datele nu sunt statistic reprezentative pentru această populație. Cercetarea calitativă m-a ajutat să studiez în profunzime motivația, emoțiile, percepțiile și sentimentele acestor copii în legătură cu educația.

Metodele calitative de recoltare a datelor pe care le-am utilizat au fost analiza documentelor copiilor aflate la sediul fundației, studiul de caz, interviul cu ajutorul instrumentului de lucru, ghidul de interviu și observația.

Analiza documentelor

“Utilizarea documentelor în cercetarea sociologică, asigurând o diversificare a informațiilor, impune elaborarea unei teorii a documentelor sociale și examinarea critică, pe baza experienței acumulate, a valorii și limitelor acestei surse informative” (Chelcea S., 2007, p.508)

La începutul cercetării am analizat dosarele beneficiarilor, m-am axat pe analizarea venitului, nivelul de educație a copiilor și a părinților și pe nevoile acestora. Pentru a putea culege datele necesare pentru cercetare am consultat dosarele beneficiarilor, și am consultat rapoartele și studiile realizate de centrul de zi.

Interviul

Interviurile calitative ne ajută la studierea unor scopuri precum: studiul obiceiurilor, comportamentelor, evaluarea unui program educațional sau social, analiza reacțiilor oamenilor. (Agabrian. M, 2004,p.71).

Interviul de cercetare este definit, fiind o tehnică de obținere prin întrebări și răspunsuri verbale primite de la indivizi și grupuri că să ne putem verifica ipotezele sau pentru a putea descrie științific fenomenele socioumane. (Chelcea S., 2007, p.296).

Informarea beneficiarilor s-a realizat când mi-am început practica la acest centru, coordonatoarea centrului le-a explicat că o să le aplic un interviu în scopul realizării lucrării mele de licență, și ei vor trebui să îmi răspundă la întrebări legate de familie, școală, locuință, prieteni și timp liber, iar acest interviu o să fie confidențial. Am stabilit împreună cu coordonatoarea centrului și cu asistentul social zilele și orele pentru acordarea interviurilor. Modalitatea de efectuare a interviului a fost individuală, am luat fiecare copil în parte și ne-am dus într-o sală mai mică unde nu eram deranjați și unde aveam condițiile necesare desfășurării interviului.

Ghidul de interviu constă în 40 de întrebări deschise, semistructurat pe șase subunități tematice, formulate astfel: prima subunitate se referă la “relația copilului cu familia”, formată din 9 întrebări deschise referitoare la cum se înțelege copilul cu familia sa, a doua subunitate intitulată “locuința” este formată din 4 întrebări deschise, și 2 întrebări închise, referitoare la condițiile de locuință, a treia subunitate este “relația copilului cu școala”, această subunitate este formată din 8 întrebări deschise și 3 întrebări închise bazate pe cunoașterea situației școlare a copilului. A patra subunitate este denumită “relația cu centrul de zi”, această subunitate este formată din 6 întrebări deschise, și o întrebare închisă bazate pe relația copilului cu membrii centrului, cu voluntarii centrului și cu ceilalți copii care participă la activitățile desfășurate de centru. A cincea subunitate se intitulează “relația cu prietenii”, această subunitate are 3 întrebări deschise și o întrebare închisă, aceste întrebări fac referire la relația copilului cu alți copii. Ultima subunitate, a șasea, se numește “timp liber”. Această subunitate este formată din 3 întrebări deschise și o întrebare închisă, referitoare la activitățile pe care le au copii în timpul lor liber.

Întrebările din ghidul de interviu au fost puse într-o ordine logică, au fost grupate pe subunități specifice, pe unități tematice. Interviul a avut un demers logic al ideilor atât pentru intervievator cât și pentru intervievați. Interviurile s-au desfășurat la centrul de zi, într-o sală unde am putut avea parte de intimitate pentru desfășurarea interviului. Durata interviului a fost de 30-50 de minute.

Înainte să încep interviurile am cerut acordul participanților de a înregistra interviurile, le-am oferit informațiile necesare despre desfășurarea interviului, le-am spus scopul interviului, le-am spus că numele lor va rămâne confidențial deoarece o să le schimb numele, și informațiile pe care le primesc de la ei o să mă ajute la construirea lucrării de licență.

Am folosit ghidul de interviu ca tehnică de obținere a informațiilor de la beneficiari pentru a putea răspunde la întrebările de cercetare.

Prin adresarea întrebărilor din ghidul de interviu m-am confruntat cu anumite obstacole precum: repetarea întrebării, oferirea unor explicații suplimentare deoarece nu au înțeles întrebarea, explicarea unor cuvinte din interviu. Interviurile au descurs în general bine, asta a depins și de beneficiar, cât de deschis este la discuții.

Datele pe care le-am obținut în urma desfășurării interviului au fost consistente și m-au ajutat să răspund la întrebările de cercetare, am înregistrat interviul ca să mă pot concentra pe discuția cu beneficiarul.

Trebuie să cunoaștem avantajele și dezavantajele utilizării interviului:

Avantaje:

Flexibilitate, obținerea unor răspunsuri specifice la întrebări

Rată ridicată a răspunsurilor

Observarea comportamentelor nonverbale, sporește cantitatea și calitatea informațiilor

Colectarea unor răspunsuri spontane

Asigurarea controlului asupra întrebărilor

Asigurarea răspunsurilor personale (Chelcea S.,2007, p.300)

Dezavantaje:

Cost ridicat al orelor de intervievare

Timp îndelungat pentru identificarea persoanelor, obținerea acordului pentru intervievare

Erori datorate în ceea ce privește punerea întrebărilor (Chelcea S.,2007, p.301)

Observația

La nivelul simțului comun observația înseamnă a cunoaște, a observa anumite stări, a face constatări sau remarci la anumite obiecte. Ca știință teoretico-empirică observația este contactul pe care îl avem cu realitatea. (Chelcea S., 2007, p.394)

Am folosit observația în culegerea datelor. Am folosit observația, deoarece am vrut să observ comportamentele verbale și non-verbale ale copiilor. Intenția mea a fost să observ ce fac ei pentru a îmbunătăți performanțele lor școlare, cât se pregătesc ei la fiecare materie, cum se descurcă la fiecare materie, și dacă după ce primesc ajutor din partea profesioniștilor cum se descurcă singuri la rezolvarea activităților școlare.

4.6. Aspectele deontologice ale cercetării

Pentru a putea obține informații de înaltă calitate trebuie să am o cooperare bună cu beneficiarul, când încurajăm oamenii să discute cu noi deschis, trebuie să respectăm anumite obligații etice, cum ar fi: evitarea minciunii, cererea permisiunii lor de a înregistra interviul, dacă beneficiarii nu doresc să folosim ceva din interviu noi avem obligația de a le accepta dorința. Trebuie să ne asigurăm că ei participă voluntari la conversație și nu din obligație, și trebuie să le asigurăm confidențialitatea. (Agabrian M., 2004, p.88).

A trebuit să respect cerințele impuse de către centrul de zi respectarea confidențialității a celor discutate, respectarea principiului conform fiecare copil este egal. Cu coordonatoarea și cu unul dintre asistenții sociali am discutat la începutul practici mele la centru că o să vin în majoritatea timpului vineri dupa ora 12 deoarece copii încep să iasă de la școală la ora 12. Am stabilit că înafară de vineri pot să vin în orice zi în care am timp și reușesc să ajung. Stăteam câte 3-4 ore la centru, timp suficient să mă familiarizez cu personalul centrului și cu beneficiarii centrului, ca să îmi pot construi lucrarea de licență.

Pentru aplicarea interviurilor mi-am cerut acordul în primul rând conducerii centrului, după care am cerut acordul și beneficiarilor. Beneficiarii au venit cu drag să mă ajute la lucrare și nu le-a fost groază să îmi răspundă la întrebări.

Responsabilitatea mea etică față de Centrul de zi a fost să anunț din timp fiecare activitate pe care urma să o derulez în cadrul centrului cu beneficiarii, să respect confidențialitatea beneficiarilor și a insituției, mai ales a documentelor pe care le-am studiat. Coordonatorul centrului și asistentul social m-au ajutat mult în perioada în care am făcut practică la centru, m-au ajutat să mă familiarizez cu anchetele sociale, cu documentele beneficiarilor, a studiului documentelor. Desigur eu deja eram familiarizată cu acest mediu profesiona datorită experienței pe care am acumulat-o de-a lungul anilor de practică la diferite centre și asociații, și această experiență m-a ajutat foarte mult și aici la centrul de zi. Am exersat deprinderile de comunicare, relaționare cu cei din jur, și am exersat să îmi păstrez răbdarea.

Capitolul 5: Prezentarea și analiza datelor cercetării

5.1. Interpretarea și analiza datelor obținute pe baza informațiilor obținute din dosarele beneficiarilor

Am studiat dosarele beneficiarilor, deoarece am vrut să urmăresc datele personale, nivelul de educație a copiilor și a părinților, nivelul de învățătură, venitul lunar pe care îl au părinții sau membrii familiei cu care locuiesc beneficiarii centrului. Totodată am analizat și mediul din care provin, numărul persoanelor cu care locuiesc, din ce familie provin și dacă locuința este dotată corespunzător pentru ca un copil să poată trăi în condiții normale. În urma studierii dosarelor, am găsit răspunsuri la toate întrebările mele.

Tabelul nr.2 Structura familiei

În tabelul nr.2. se poate observa faptul că din 15 beneficiari ai centrului, 9 locuiesc cu ambii părinți, 4 copii locuiesc cu mama lor, un copil locuiește cu tatăl, și un copil provine dintr-un centru de plasament, deoarece părinții sunt decăzuți din drepturile părintești, deoarece mama trăia cu copilul pe strada. Trebuie precizat faptul că, în cele 5 familii monoparentale există două cazuri de divorț, un concubinaj, un copil provine dintr-o relație pasageră, tatăl este necunoscut, și la unul dintre copii, tatăl nu a vrut să își recunoască copilul.

Tabelul nr.3. Venitul pe lună a familiilor din care provin beneficiarii pe membru de familie

După cum se poate observa în tabelul nr.4, 9 familiile au venituri între 91/Ron-488/Ron pe lună, 3 familii au venituri puțin mai ridicate, între 512/Ron-560/Ron. La alte venituri vreau să specific faptul că, sunt 3 familii care nu dețin venituri regulate, părinții nu lucrează și trăiesc din alocația copiilor, care este insuficientă pentru a duce un trai bun. Aceste date arată situația materială precară pe care o au copii din familii dezavantajați social.

În urma studierii dosarelor, am studiat de asemenea anchetele sociale realizate de asistenții sociali ai centrului de zi. Am studiat dosarele celor 15 beneficiari, la care le-am luat și interviul să văd cum își descriu ei situația și cum a văzut asistentul social situația lor reală în urma întocmirii anchetelor sociale, și a rapoartelor de vizită. Am cercetat locuința, venitul, climatul familial și problemele de sănătate apărute la membrii familiei.

Locuința

În urma studierii anchetelor sociale am observat dacă locuința este proprietate privată sau închiriată, am observat condițiile de locuit, dotarea locuinței: apă, căldură, gaz, lumină. Reiese că 60% din respondenți trăiesc într-o cameră cu toată familia, 20% dețin două camere, și 20% dintre respondenți dețin 3 camere. 33% din beneficiari nu au wc în locuință, ci in curte, sau pe un palier și îl folosesc cu alte familii. Cei mai mulți dintre copii nu dețin un birou, nu au spațiu pentru studiu. Din punct de vedere al dotării locuinței 85% dețin frigider, aragaz, televizor, iar 15% nu au televizor, frigider, aragaz și au o bucătărie improvizată, cu o plită electrică. Majoritatea copiilor nu dețin un calculator acasă. Din 15 familii la vreo 7 familii s-a constatat că nu au o igienă a locuinței corespunzătoare, au mobilierul murdar, vase murdare, împrăștiate, casă neaerisită, condițiile de igienă sunt nesatisfăcătoare. Celelalte 8 familii, încearcă să mențină locuința cât de cât curată, chiar dacă au condiții de locuit modeste, ei consideră că locuința trebuie să fie curată pentru bunăstarea copiilor și a restului familiei.

Aceste condiții de locuit au efecte negative asupra dezvoltării intelectuale, sociale a copiilor, au impact negativ asupra rezultatelor școlare și a nivelului de cunoștință a copiilor care provin din familii dezavantajate social.

Graficul nr.1 Distribuția numerelor de camere

Din acest grafic reiese faptul că, 60% dintre beneficiari au doar o cameră în locuință pe care o împart cu toți membrii familiei, 20% dintre respondenți au 2 camere în locuință, și 20% au 3 camere în locuința lor.

Venitul

Am obținut informațiile cu privire la venitul famililor prin studierea anchetelor sociale realizate de către asistenții sociali.

Am analizat venitul pe baza dosarelor pe ultimii doi ani, ca să văd cum se descurcă părinții copiilor din familii dezavantajate social. Am observat că, în majoritatea familiilor bărbatul lucrează, iar femeia este casnică și are grijă de treburile casei, și îngrijește copii. Totodată sunt multe cazuri unde ambii părinți sunt casnici și trăiesc din alocația copiilor, care este insuficientă pentru a se întreține și pentru a asigura condiții optime de trai pentru copii. Sunt familii în care trăiesc cu bunicii, și trăiesc din pensia bunicilor. Părinții celor 15 beneficiari au venituri între 91/Ron-560/Ron, sau sunt persoane care nu lucrează și nu dețin venituri, trăiesc doar din alocația copiilor, părinții sunt muncitori necalificați dar se străduiesc să se întrețină.

O condiție a centrului de zi la selectarea beneficiarilor este ca venitul pe membru de familie să nu fie mai mult de 600/Ron.

Climatul familial

Pe urma studierii dosarelor, și a anchetelor sociale am observat faptul că, la majoritatea familiilor climatul familial este unul propice dezvoltării armonioase a copiilor. Sunt familii unde climatul familial este unul tensionat, din cauza faptului că reușesc cu greu să facă față greutăților financiare, sunt situații unde atmosfera este destul de încărcată din cauza problemelor de sănătate a membrilor familiei, iar aceste aspecte ce țin de viața de familie, au o influență negative asupra creșterii și dezvoltării intelectuale a copilului.

Probleme de sănătate

Am studiat problemele de sănătate cu care se confruntă beneficiarii și ceilalți membrii ai familiei. Din ceea ce am studiat, am putut observa faptul că, majoritatea copiilor se confruntă cu boli precum astm bronșic, hepatita C, spasmofilie, diabet, epilepsie, și probleme locomotorii. Mulți dintre membrii familiei se confruntă cu probleme cardiace, probleme la plămâni, iar acest lucru este cu efect negativ asupra copiilor, deoarece de multe ori îi perturbă din a învăța sau din a participa la alte activități, de foarte multe ori trebuie să-și îngrijească rudele bolnave, și din această cauză timpul nu le mai permite să învețe, ca să își poată îmbunătăți rezultatele școlare. Copiii ar avea nevoie de mai multă odihnă, de mai mult timp ca să poată învăța și din cauza părinților, a familiei, sau a rudelor bolnave ei sunt constrânși să îi ajute și nu mai au timp să învețe, sau sunt foarte obosiți, epuizați să se mai pună la învățat. Mulți dintre părinți și din această cauză a apelat la centrul de zi, ca să își poată trimite copii după școală la centru și măcar acolo au toate resursele necesare ca să poată să își facă temele și să învețe.

5.2. Interpretare și analiza datelor obținute pe baza informațiilor obținute din ghidul de interviu

Interviul a fost metoda principală de culegere a informațiilor cu ajutorul căruia am putut culege date privitoare la beneficiar, la situația lui școlară, situația familială, condițiile de trai, situația lui la centrul de zi, și la preocupările lui din timpul liber.

Persoanele intervievate au fost alese prin eșantionarea aleatorie simplă, am ales acest tip de eșantionare deoarece intenția mea a fost să compar legătura dintre educație și sărăcie, am vrut să aleg doar câteva persoane pentru eșantionul meu, și cu ajutorul eșantionării aleatorie simplă am putut extrage atâtea persoane din populație de câte am avut nevoie, și am putut compara legătura dintre educație și sărăcie.

Interviul meu de cercetare a fost clasificat pe mai multe unități tematice: relația copilului cu familia, locuința, relația copilului cu școala, relația cu centrul de zi, relația cu prietenii și timpul liber.

Înainte de începerea interviurilor m-am prezentat, am povestit despre scopul cu care le adresez întrebările, i-am întrebat numele întreg și le-am notat numele pe o foaie, pentru că la transcrierea interviurilor să îmi fie mai ușor să îi identific.

Familia

Familia este cel mai important lucru din viața fiecărei persoane, cu ajutorul familiei, creștem, ne formăm, devenim ceea ce suntem. Cu ajutorul educației primite de la părinți ne formăm comporamentul, personalitatea, bunele maniere.

La întrebarea “Cu care dintre părinți ai o legătură mai strânsă, cu care dintre ei te înțelegi mai bine?”, majoritatea copiilor au spus că, au o relație mai bună cu mama, deoarece tatăl de cele mai multe ori este plecat la lucru, și când vine acasă este obosit și câteodată nervos, și nu mai are timp să acorde atenție copiilor. “Mă înțeleg mai bine cu mama, deoarece cu ea petrec mai mult timp, tata mai tot timpul este plecat și nu are timp de mine”.(Andreea, 13 ani). “Nu fac diferențe între ei deoarece cu amândoi mă înțeleg bine, amândoi sunt la fel de importanți pentru mine”.(David,11 ani). “Mama m-a părăsit pe mine și pe fratele meu când eram mici, deci tata este singurul om din familie pe care ne putem baza”( Maria,10 ani). “Clar cu mama, ei îi povestesc tot ce mi se întâmplă și nu mă ceartă, mă înțelege și îmi dă sfaturi”(Ioana,14 ani).

Copii ar avea nevoie de atenție din partea ambilor părinți pentru o bună dezvoltare intelectuală a lor. Părinții ar trebui să își facă timp pentru a putea sta măcar o oră pe zi cu copii lor, pentru a îi asculta, pentru a vedea cu ce dificultăți se confruntă la școală și pentru a verifica temele pe care le au, sau să vadă dacă și-au făcut temele, și dacă au învățat pentru ziua următoare.

Majoritatea copiilor au spus că părinții lor consideră că este foarte important să învețe să aibă o educație, că o să îi ajute în viață, dar din păcate sunt și cazuri în care părinții cred că educația este inutilă, și își lasă copii la centru doar din cauza faptului că diriginții, profesorii, sau învățătorii copiilor i-au rugat de prea multe ori să facă acest demers.

Cazurile în care părinții sunt divorțați, sau copii nu și-au cunoscut niciodată vreunul dintre părinți au un impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copiilor. Acești copii tot timpul își manifestă dorința de a fi iubiți, au nevoie de atenție din partea părinților și a celor din jur.

Locuința

Locuința are un rol important în dezvoltarea copiilor, fiecare copil are nevoie de condiții minime de trai pentru a se putea dezvolta în condiții optime.

Majoritatea copiilor au declarat la intrebarea “Ai parte de intimitate? Ți se pare destul spațiul pe care îl ai?” că nu au parte de intimitate, din cauza faptului că mulți dintre ei stau într-o cameră cu toți membrii familiei, stau patru sau cinci persoane într-o cameră, în unele cazuri într-un pat dorm 3 copii și adin această cauză se acumulează oboseala la copii și nu mai sunt atenți la activitățile școlare. Copii nu au parte de intimitate, și nu au un loc anume unde să studieze, nu au un birou, un spațiu amenajat pentru a putea învăța, și pentru a putea fi atenți la cele învățate.

Răspunsurile copiilor: “Avem o cameră în care stăm 5 persoane, avem 2 paturi, mama doarme cu tata, și eu cu cei doi frați ai mei, nu prea mă pot odihni deorece nu prea am loc în pat” (Ovidiu, 9 ani). “Stau doar eu cu mama într-o cameră, dar nu am nici birou, nici calculator, am doar o măsuță mică unde pot să învăț”(Sebi,10 ani).

Școala

Principala cauză a abandonului școlar este sărăcia, iar copii care provin din familii dezavantajate social se confruntă cu abandonul școlar zi de zi, iar acest lucru îi afectează foarte mult, și mulți dintre ei ajung să renunțe la școală din cauza neputinței și a lipsurilor pe care le au.

Din cauza sărăciei, copii nu își permit să achiziționeze rechizitele, caietele necesare, mulți dintre ei nu se prezintă la școală, părinții nu au educația necesară pentru a se implica în educația copiilor, devin neputincioși în fața copiilor, sunt și cazuri în care părinții nici nu ar vrea să se implice în educația copiilor, deoarece învățatul li se pare un lucru fără rost, ei consideră că oricum nu o să îi ajute în viață.

Beneficiarii la întrebarea “Cum este o zi petrecută la școală pentru tine?” au răspuns că, “plictisitoare, de abia aștept să ajung acasă”(Ovidiu, 10 ani),”mie îmi place la școală, învăți lucruri noi”(Andrada, 11 ani),”nu îmi place la școală, deoarece colegii mei se comportă urât cu mine”(Mario, 10 ani). Cum beneficiarii mi-au dat răspunsuri mai vaste, am insistat la întrebări, deoarece vroiam să aflu motivele pentru care nu le place la școlaă, sau motivul pentru care se plictisesc. Am pus beneficiarilor întrebările “De ce nu vă place la școală? De ce vă plictisiți?” și ei au răspuns “Nu îmi place la școală deoarece nu înțeleg unele materii, și degeaba încearcă profesorii să îmi explice că tot nu înțeleg”( Rareș, 11 ani), “Colegii fac mișto de mine, deoarece nu sunt români ca ei.”(Ovidiu, 13 ani), “”

La întrebarea “Profesorii fac diferențe între elevi?”, majoritatea beneficiarilor a răspuns, că nu, profesorii tratează toți elevii la fel, însă au fost elevi care au spus că la ei în clasă se fac discriminări, în sensul că profesorii se ocupă mai mult de elevii buni, și nu prea se ocupă de elevii care sunt mai slab la învățătură, și au fost câteva cazuri în care copii au declarat că nu au fost atenți ca acest detaliu.

Graficul nr.2: Distribuția răspunsurilor la întrebarea “Profesorii fac diferențe între elevi?”

Centrul de zi

Centrul de zi are un rol foarte important în viața copiilor, mai ales în educația lor, deoarece le acordă ajutor, sunt angajați persoane profesioniste, profesori de matematică, română, engleză, care să îi ajute la teme și la învățat. Pe lângă aceste lucruri, centrul de zi le oferă și activități recreative, și alte ateliere.

Copiii susțin că au o relație bună cu personalul centrului, deși de foarte multe ori am putut observa faptul că nu ascultă de personalul centrului, fiind revoltați de multe ori că trebuie să învețe, și nu mai au nici un chef să mai învețe și la centru.

Prieteni

Prietenia se bazează în primul rând pe încredere, înțelegere, respect reciproc, simpatie ce leagă cel puțin două ființe umane și este o relație de cooperare între cei doi oameni.

Fiecare copil pe lângă colegi, părinți și frați mai are nevoie și de prieteni cu care să se joace, să povestească. Relațiile cu prietenii sunt constructivi pentru copii, deoarece îi ajută să mai uite de stresul de la școală, de acasă.

Fiecare copil cu care am discutat are măcar un prieten cu care să petreacă timp, cu care să desfășoare activități benefice pentru el. Sunt copii care au declarat, că le face plăcere să stea cu prietenii în fața blocului, să facă diverse activități cu prietenii, deoarece așa măcar se relaxează și se simt bine, în largul lor.

Timp liber

Timpul liber este important pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor participând la activități extrașcolare cu familia, sau cu prietenii cum ar fi: excursii, plimbări, concerte, activități sportive. Aceste activități le permit socializarea, găsirea unor noi prieteni.

La întrebarea “Participi cu părinții la excursii?” majoritatea copiilor au răspuns că nu prea merg, merg foarte rar, din cauza faptului că părinții nu prea își permit excursiile. În unele cazuri copii au spus că în vacanțe merg la bunici și stau în vacanță aproximativ 2 săptămâni acolo cu familia, timp în care se joacă cu prietenii lor de acolo.

5.3.Interpretare și analiza datelor obținute pe baza informațiilor obținute pe baza observației

Cu ajutorul observației, am putut observația cum se manifestă beneficiarii în legătură cu educația, mai precis cu învățatul. Am făcut observații de fiecare dată când mă duceam la centrul de zi, și când am participat ca voluntară la activitățile educative pentru copii, cum ar fi meditațiile. Am avut ocazia ca de fiecare dată să observ ceva nou la comportamentul copiilor.Am încercat să observ comportamentele copiilor de fiecare dată când mă duceam la centru. Am constatat faptul că, copii vin la centru fără nici un chef de a învăța, parcă ar trebui să învețe cu forța. Majoritatea dintre copii trebuie împinși de la spate pentru a putea desfășura activitatea didactică cu ei, sau să își facă temele. Sunt cazuri în care copiii după ce primesc ajutor din partea profesorilor,și a voluntarilor, tot nu vor să facă ei singuri tema, așteaptă ajutor necondiționat, nu vor să facă nimic singur, deși ar putea, și încearcă să manipuleze profesorii, și voluntarii să primească cât mai mult ajutor din partea lor, sunt în stare să stea ore fără să facă nimic și să se roage de personalul centrului să le acorde ajutor.

5.4.Concluziile cercetării

Prin cercetarea mea am urmărit să văd legătura dintre educație și sărăcie la copii care provin din familii dezavantajate social. Subiecții cu care am lucrat sunt beneficiarii Fundației Române pentru Copii, Comunitate și Familie, ai centrului de zi “Every Child” Cluj-Napoca. După studierea documentelor, a interviurilor și după observația beneficiarilor am obținut date despre educația copiilor, educația părinților, cum își manifestă părinții intereseul în legătură cu educația copiilor din familii cu dificultăți.

Beneficiarii centrului sunt niște copii energici, dornici de aventuri noi, dornici să cunoască persoane noi, și se atașeaza foarte repede de persoane. Câteodată pot fi foarte obraznici, dar totodată sunt niște copii foarte sensibili care au nevoie de atenție, și de foarte multe ori consideră că, dacă sunt obraznici atunci ajung să fie în centrul atenției, și asa încearcă ei să le oferim cât mai multă atenție.

În urma cercetării realizate la centrul de zi, am aflat că sărăcia afectează educația copiilor, sărăcia este primul și cel mai important factor care influențează educația copiilor din familii cu dificultăți financiare. Acești copii duc lipsă de o educație de calitate din cauza resurselor financiare, și acești copii sunt foarte predispuși abandonului școlar.

Din interviuri mi-am dat seama că mulți dintre copii îmi dau aceleași răspunsuri, neagă faptul că au nevoie de ajutor, neagă faptul că, părinții nu le acordă destul ajutor pentru efectuarea temelor, încearcă să ascundă relația tensionată pe care unii dintre ei o au cu părinții.

Capitolul 6. Partea de intervenție

6.1. Scopul și obiectivele intervenției

Scopul intervenției este de a îmbunătăți performanțele școlare ale copiilor care întâmpină dificultăți la unele materii prin oferirea unor ședințe în care se desfășoară activități educative.

Obiectivele intervenției sunt:

Ajutor în efectuarea temelor, și creșterea performanțelor școlare.

Îmbunătățirea cunoștințelor

Oferirea de noi informații educaționale

Motivarea elevilor de a participa la activități educative

6.2. Contextul spațial și temporar al intervenției

Am cerut permisiunea coordonatoarel centrului și a asistentului social pentru efectuarea activităților pentru partea de intervenție, i-am explicat în ce constau aceste activități și le-am explicat faptul că aceste activități mă ajută pe mine să îmi construiesc partea a treia a lucrării mele de licență, mai precis partea de intervenție. Asistentul social al centrului mi-a pus la dispoziție o sală unde am putut efectua activitățile fără să ne deranjeze nimeni.

Grupul țintă

Beneficiarii pentru care am realizat aceste activități sunt cei 15 copii pe care am realizat și cercetarea. Beneficiarii au vârsta cuprinsă între 6 și 15 ani și sunt din cadrul unui Centru de Zi din Cluj-Napoca. Am ales beneficiarii pentru partea de intervenție după următoarele criterii:

Au participat la cercetarea realizată de către mine

Au vârsta cuprinsă între 6-15 ani

Întâmpină greutăți în efectuarea temelor

Părinții nu îi ajută la efectuarea temelor

Intervenția socială a fost realizată în perioada 9.05.2016-3.06.2016, în cadrul unui Centru de Zi din Cluj-Napoca. Am realizat 6 întâlniri de grup, în scopul îmbunătățirii rezultatelor școlare la română, matematică și engleză, și în scopul motivării elevilor de a participa cât mai mult la activități educative. Am realizat activităși educative pentru a motiva și de a stimula interesul copiilor pentru activități educative. Am informat asistentul social că vreau să fac câte două întâlniri la fiecare materie.

6.3. Metode, tehnici și instrumente utilizate în realizarea intervenției

Modalitatea de intervenție specifică asistenței sociale utilizate de către mine pentru realizarea intervenției a fost munca cu grupul. Am ales această modalitate, deoarece consider foarte important faptul ca beneficiarii să știe să colaboreze împreună, fără a exista conflicte între ei și prin munca în grup sunt motivați să ajute la realizarea activităților, și ajung să se cunoască mai bine între ei.

Principalele metode și tehnici utilizate în cadrul intervenției au fost:

Oferire de informații educative;

Oferire de explicații necesare înțelegerii tuturor activităților;

Oferire de exemple pentru înțelegerea activităților;

Discuții între grupuri;

Concursuri între grupuri;

Problemele, nevoile și resursele beneficiarilor:

Problemele cu care se confruntă beneficiarii centrului de zi sunt diverse: nivel scăzut la învățătură, risc de abandon școlar, rezultate slabe la școală, lipsa motivației de a învăța, venit scăzut, lipsa materialelor didactice și economice, lipsa ajutorului părinților pentru realizarea temelor de casă. Aceste lucruri influențează copiii în mod negativ și trebuie să întervenim pentru reducerea acestor probleme.

Nevoile beneficiarilor sunt variate. Au nevoia de creștere a stimei de sine, nevoia de creștere a motivației pentru învățare, au nevoie de a fi ajutați de profesori, părinți, personalul centrului să progreseze la școală, să obțină note bune și să evite abandonul școlar. Beneficiarii au nevoia de afecțiune din partea părinților, ca ei să îi asculte, să le ofere sfaturi.

Resursele de care beneficiază copiii în cadrul centrului de zi sunt: oferire de meditații la materiile la care întâmpină dificultăți, profesori specializați la fiecare materie, beneficiază de activități educaționale, ateliere educaționale și creative și consiliere socială, educațională și psihologică. Centrul oferă beneficiarilor și familiilor acestora pachete alimentare, rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte pentru un nivel de trai mai bun. În ajutorul centrului de zi vin voluntarii, care vin săptămânal pentru a ajuta copiii la efectuarea temelor.

6.4. Planul de intervenție

În cadrul planului de intervenție am evidențiat problemele beneficiarilor care necesită rezolvare:

Obiective pe termen lung:

Îmbunătățirea, sau, după caz, menținerea performanțelor școlare

Implicarea beneficiarilor în activități educative

Creșterea motivației de a învăța

Creșterea stimei de sine, pentru a se implica mai mult în activitățile școlare

Obiective pe termen scurt:

Includerea în activități de grup pentru o mai bună socializare între copii

6.5. Descrierea activităților desfășurate

Durata ședințelor era de 30-60 de minute, am avut nevoie de ajutorul asistentului social pentru a putea începe, deoarece trebuia să explic beneficiarilor motivul pentru care ne întâlnim și trebuia să pregătesc materialele necesare pentru activitățile propuse. Asistentul social m-a ajutat să pregătesc sala, m-a ajutat să cumințesc copii să fie atenți și să mă asculte pe mine.

Ședințele de grup au fost conduse de mine. Înainte de începerea ședințelor întotdeauna am prezentat asistentului social activitățile pe care urma să le desfășor ca să îmi dea aprobarea ei și ea mi-a oferit informații în legătură cu faptul, că, cum să desfășor activitățile să fie cât mai interesante ca să pot capta interesul copiilor.

Înainte de începerea primei ședințe i-am rugat pe copii să fie atenți la mine, să coopereze cu mine, să participe toți la activități, deoarece sunt activități interesante și care sunt benefice pentru dezvoltarea lor, și îi ajută la învățare. I-am rugat pe copii, ca de fiecare dată când vor să zică ceva, să ridice mâna toți pe rând, ca să nu se creeze gălăgie și ca nimeni să nu vorbească neîntrebat.

Întâlnirea nr.1

Data: 09.05.2016

Scopul: Informarea beneficiarilor despre activități, stabilirea întâlnirilor și îmbunătățirea cunoștințelor

Numărul participanților: 15

Durata ședinței: 60 de minute

Locația: Sala de studiu

Tema: Învățarea tablei înmulțirii

Obiectiv: Îmbunătățirea cunoștințelor la matematică

Materiale: Fișă cu tabla înmulțirii, instrumente de scris

Rezumatul întâlnirii:

Cu ocazia primei întâlniri am informat beneficiarii despre activitățile la care o să lucrăm împreună, descrierea pe scurt a primelor activități și stabilirea zilei când se vor desfășura restul întâlnirilor de grup. I-am povestit copiilor că o să ne vedem de 6 ori, câte două întâlniri la matematică, română și la engleză.

Când am participat la meditații, la ajutarea copiilor de a efectua temele, am observat că, beneficiarii nu știu tabla înmulțirii, chiar dacă sunt deja în clasa a V-a, ceea ce mi s-a părut o problemă destul de gravă, deoarece pe ascuns foloseau telefonul, iar la școală la teste luau note mici din această cauză.

M-am gândit ca la prima întâlnire să le aduc o fișă cu tabla înmulțirii, și împreună să încercăm să o învățăm, ca pe ora viitoare să rămână temă de casă învățarea tablei înmulțirii, iar la ședința următoare eu o să fac un concurs cu tabla înmulțirii și cine câștigă primește o recompensă. Prin recompensă și prin concurs am încercat să motivez copii să învețe tabla înmulțirii.

Concluziile întâlnirii:

Am realizat această ședință prin care am încercat să învățăm tabla înmulțirii, și le-am dat ca temă de casă învățarea tablei înmulțirii, deoarece am vrut să îi motivez cumva să învețe. Desigur, copiii nu erau deloc încântați de faptul că eu le-am cerut să învețe tabla înmulțirii, ei se gândeau la ceva mai distractiv.

Când am pomenit de concurs și de recompensă atunci beneficiarii au arătat mai mult interes pentru această activitate.

Întâlnirea nr.2

Data: 13.05.2016

Tema: Concurs tabla înmulțirii

Scopul: Îmbunătățirea cunoștințelor la matematică

Durată: 40 de minute

Numărul participanților:14

Locația: Sala de studiu

Materiale: Fișe, instrumente de scris, recompensă

Rezumatul întâlnirii:

La întâlnirea precedentă pe care am avut-o cu beneficiarii centrului, le-am dat ca temă de casă învățarea tablei înmulțirii, iar la întâlnirea numărul doi m-am gândit la realizarea unei activități prin care să învețe tabla înmulțirii prin joc, și în acest fel încearcă să învețe tabla înmulțirii într-un fel plăcut și distractiv. M-am gândit că, prin acest mod copiii vor fi motivați să învețe tabla înmulțirii, care o să îi ajute la școală pentru a își îmbunătăți notele.

Pentru realizarea acestei activități am creat fișe de lucru cu înmulțiri, pe care să le realizeze prin jocuri. Le-am explicat ce au de făcut și le-am dat 20 de minute pentru rezolvarea exercițiilor, și 20 de minute ne-au rămas pentru verificarea rezultatelor, pentru anunțarea câștigătorului și pentru oferirea premiului.

Concluziile întâlnirii:

Am realizat acest exercițiu, deoarece am observat în timpul efectuării temelor cu copii faptul că, ei întâmpină greutăți la tabla înmulțirii, mai precis nu știu tabla înmulțirii și ori încearcă să ghicească rezultatele, ori fac calculele pe telefon când nimeni nu este atent la ei.

Copii au arătat interes pentru activitate, și li s-a părut ușor rezolvarea activităților. Persoana care a terminat cel mai repede activitatea și a făcut corect rezvolvarea a primit un ghiozdan nou din partea centrului, iar restul participanților au primit câte o ciocolată fiecare.

Întâlnirea nr.3

Data: 16.05.2016

Tema: Compunere despre anotimpul preferat

Scopul: Îmbunătățirea vocabularului la română

Durată: 60 de minute

Numărul participanților:15

Locația: Sala de studiu

Rezumatul întâlnirii:

Pentru efectuarea acestei activități fiecare elev a primit câte o foaie A4, pe care să scrie compunerea cu titlul “Anotimpul meu preferat”. Am realizat această activitate cu scopul de a îmbunătăți, și de a îmbogăți vocabularul copiilor. M-am gândit că, dacă îi pun să realizeze o compunere atunci o să încerce să fie cât mai creativi, și mai autentici. Au încercat să formuleze propoziții simple, dar cu înțeles, care să reflecte că ei știu să facă o compunere, au compus propoziții precum: “Vara cerul este curată ca apa”(Andreea, 11 ani), ”Primăvara m-am plimbat prin pădure și am văzut un copac vorbăreț”(Darius, 9 ani), ”Iarna zăpada sclipește ca și o oglindă ”,”Mie îmi place foarte mult toamna, deoarece frunzele de pe jos sunt ca un covor pe care pot să mă joc”( Rafaela, 6 ani). Din aceste propoziții ne-am putut da seama, că, beneficiarii au înțeles ce au avut de făcut la activitatea respectivă, și au încercat să facă propoziții și compunerea să fie pe înțelesul lor.

Activitate: Alcătuiește o compunere de 15-30de rânduri despre anotimpul preferat în care să folosești trei comparații și trei personificări.

Concluziile întâlnirii: Rolul acestei activități a fost de ajuta copii să își formeze vocabularul la limba română, printr-un exercițiu de creativitate. Copiii la început au avut anumite greutăți în realizarea activității, deoarece spuneau că nu știu ce să scrie despre anotimpul lor preferat, și că ei nu sunt deloc creativi. A decurs bine activitatea, după ce le-am explicat mai multe despre compunere, le-am dat mai multe explicații. Mi-a plăcut faptul că s-au implicat activi, și au încercat să formuleze compunerea ca să fie pe înțelesul lor.

Întâlnirea nr.4

Data: 20.05.2016

Tema: Poezia

Scopul: Formarea vocabularului

Durată: 30 de minute

Numărul participanților:15

Locația: Sala de studiu

Materiale: Foi A4, instrumente de scris

Rezumatul întâlnirii:

Pentru această întâlnire, am solicitat din nou creativitatea elevilor. Am dus pe o fișă cuvinte cu ajutorul căruia ei să creeze o poezie. Am citit împreună cuvintele, și le-am explicat de două ori ce au de făcut pentru realizarea acestei activități.

Copiii s-au arătat interesați și bucuroși pentru activitatea respectivă. Le-am acordat 15 minute pentru rezolvarea sarcinii, și au rămas 15 minute pentru verificarea sarcinii. Poezia câștigătoare este:

Primăvara a sosit,

Ghioceii au ieșit,

Soarele a răsărit,

Fluturașii au fugit,

Dealul este plin cu păsări,

Copacii au mugurit. (Maria, 11 ani).

Trebuie specificat faptul că, Maria este o elevă bună la limba română, și îi place foarte mult să citească.

Activitate: Cu ajutorul următoarelor cuvinte alcătuiți o poezie. Cuvintele sunt: primăvară, ghiocel, soare, fluturaș, deal și păsări.

Concluziile întâlnirii:

Am realizat acest exercițiu cu scopul de a motiva elevii să fie cât mai creativi, deoarece cu toții știm că, copiii sunt foarte creativi, dar din păcate foarte mulți dintre ei nu folosește această calitate importantă pe care o are.

Copiilor li s-a părut o activitate interesantă și amuzantă, iar după primele 15 minute fiecare copil și-a citit poezia. Fiecare copil a primit câte o ciocolată pentru reușita pe care a obținut-o prin realizarea acestui exercițiu.

Întâlnirea nr.5

Data: 27.05.2016

Tema: Adevărat sau fals?

Obiectiv: Verificarea capacității de înțelegere a enunțurilor în limba engleză

Durată: 40 de minute

Numărul participanților:15

Locația: Sala de studiu

Materiale: obiect

Activitate: Arăt copiilor un obiect, și trebuie să spun enunțuri despre obiectivul respectiv. De exemplu, dacă obiectivul este o masă și spun un enunț în limba engleză un enunț despre obiect trebuie să ghicească dacă este adevărat sau fals.

Rezumatul întâlnirii:

La engleză m-am gândit la o activitate ce se numește “Adevărat sau fals?”. Am realizat un joc simplu prin care am dorit să verific capacitatea elevilor de înțelegere a enunțurilor făcute în limba engleză.

În acest mod copii se distrează și învață engleza. Beneficiarii nu se prea descurcă a engleză, și nici nu sunt interesați să învețe, și de aceea mi-am dorit să le stârnesc curiozitatea cu această activitate.

Echipa care a câștigat a fost echipa “zmeilor”, care a ales domeniul “animals” și au spus următoarele cuvinte “cat”, “dog”, “pet”, “rabbit”, “pig”.

Concluziile activității:

Am realizat acest exercițiu, deoarece știam că, elevii nu se prea descurcă cu engleza, și am vrut să văd capacitatea lor de a înțelege enunțuri în limba engleză, elevii chiar m-au luat prin surprindere, deoarece s-au descurcat bine la această activitate, au încercat să arate că au un nivel satisfăcător la engleză.

Copiilor li s-a părut o activitate interesantă și amuzantă, și s-au implicat activ în realizarea activității. Au reușit să rezolve exercițiul cu ușurință.

Întâlnirea nr.6

Data: 03.06.2016

Tema: Descrierea unui lucru

Obiectiv: Îmbunătățirea vocabularului

Durată: 45 de minute

Numărul participanților:15

Locația: Sala de studiu

Materiale: Grupe, foi A4

Rezumatul întâlnirii:

Pentru realizarea acestei activități am împărțit beneficiarii în trei grupe de câte 5 elevi. Prezint elevilor cerințele jocului, și după care le explic mai clar ce au de făcut. Împart beneficiarii în 3 grupe de câte 5 elevi într-o grupă, fiecare copil a numărat până la 5 și așa am ales grupele. Nu am vrut să las copii să aleagă grupele după preferințele lor, deoarece mi-am dorit să despart grupurile de prieteni care s-au format deja între ei, și am vrut să interacționeze și cu alți copii.

Concluziile activității:

Principalul beneficiu a acestei activități a fost faptul că, beneficiarii repetă engleza, și învață cuvinte noi și își îmbunătățesc vocabularul prin aceste activități educative. Am observat că, în timpul acestui exercițiu elevii au interacționat între ei în legătură cu activitatea propusă de către mine.

6.6. Rezultatele intervenției

La finalul activităților și a întâlnirilor, am rugat fiecare copil în parte să își spună părerea despre întâlnirile la care au participat alături de mine, deoarece consider că părerea lor despre activitățile realizate de către mine, o să îmi fie de mare ajutor pe viitor, în realizarea altor activități asemănătoare. În urma părerilor copiilor am constatat, că unii dintre ei s-au simțit bine, în largul lor la derularea activităților, au fost copii la care nu le-au plăcut activitățile realizate. Desigur nu am putut să fac activități pe placul fiecăruia, dar feedback-ul primit din partea lor o să îmi fie de mare ajutor.

Consider că, aceste activități au fost de mare ajutor copiilor, deoarece chiar dacă prin joculețe sau prin exerciții care le-au solicitat creativitatea, măcar au încercat să lucreze și să se formeze din punct de vedere educațional.

Am observat că după realizarea întâlnirilor, copiii se străduiesc mai mult să se implice în activități educative, încearcă să învețe mai mult, chiar dacă acasă nu mai învață, măcar la centru se străduiesc să învețe, și cer ajutor din partea voluntarilor sau a profesorilor, doar atunci când chiar au nevoie, au un interes mai mare în efectuarea temelor, deoarece știu că, cu cât își fac mai repede temele cu atât au mai mult timp liber să iasă afară să se joace cu prietenii, sau să se joace pe calculator.

6.7. Concluziile intervenției

Mie personal, intervenția mi s-a părut partea cea mai interesantă a lucrării de licență, deoarece acolo reușești să pui în practică tot ceea ce ai învățat până acum. Partea de intervenție nu este ușoară, dar este frumoasă și interesantă, și cu ajutorul copiilor am reușit să fie amuzant atât pentru mine cât și pentru ei.

Am ales munca cu grupul, deoarece pe parcursul acestor trei ani am studiat și modulul pedagogic, și acolo am învățat tot ce este legat de munca cu grupul și mi-a fost mai ușor să pun lucrurile teoretice în practică. Munca cu grupul m-a ajutat să îmi exersez abilitățile și deprinderile specifice asistenței sociale. Mi-a fost ușor să lucrez cu această categorie de beneficiari, deoarece întotdeauna m-am simțit foarte apropiată de ei.

La modulul pedagogic m-am uitat la un film în care elevii nu vroiau să învețe doar dacă erau împinși de pe la spate, sau dacă erau motivați. De aceea m-am gândit să motivez și eu copii să participe la activități. Am folosit recompensa ca întărire pozitivă, deoarece știam că așa o să îi motivez să fie cât mai activi. După fiecare activitate le-am acordat câte un feedback la fiecare copil, ca să încerc să le cresc stima de sine.

Capitolul 7. Concluzii finale

Având în vedere complexitatea problematicii copiilor săraci din familii dezavantajate , în lucrare am încercat să arăt legătura dintre educație și sărăcie. În lucrarea mea am încercat să evidențiez legătura dintre abandonul școlar și susținerea de care beneficiază elevii în procesul educațional, rolul familiei în sprijinirea copiilor de a studia, de a își continua studiile și de a evita riscul de corigență și abandon școlar.

Informațiile obținute prin intermediul cercetării, pe baza interviurilor și pe baza dosarelor arată faptul că, copii au un nivel de educație scăzut, din cauza lipsei de educație a părinților, lipsa veniturilor și din cauza mediului deficitar în care trăiesc. Cu ajutorul informațiilor obținute pe baza cercetării am putut afla cum să fac intervenția pe copii, ce activități să fac. De aceea am ales să fac o intervenție bazată pe meditații, deoarece am văzut că beneficiarii centrului se confruntă cu foarte mari probleme de învățare, și din această cauză m-am orientat să fac activități legate de educație pentru creșterea performanțelor școlare ale beneficiarilor.

Din cercetare reiese că acești copii au nevoie de sprijin continuu la rezolvarea activităților școlare, la rezolvarea temelor din partea profesorilor și din partea voluntarilor. Copiii are avea nevoie de ajutor și din partea părinților, dar la studierea dosarelor beneficiarilor am putut observa că, părinții au un nivel scăzut de educație și nu știu să își ajute copii la teme.

Centrul de zi la care am făcut cercetarea și intervenția încearcă din răsputeri să ofere pentru copiii cu probleme de învățare, valorificarea potențialului de dezvoltare și creșterea motivației pentru învățare. Centrul de asemenea oferă și pentru părinții beneficiarilor infomații cu privire la situația școlară a copilului lor, pentru conștientizarea lor cu privire la importanța educației și pentru a conștientiza faptul că, copii au nevoie de sprijin din partea lor în acest sens.

Părinții ar trebui să îi sprijine mai mult pe copii lor în terminarea școlii, ar trebui să îi motiveze pentru învățare.

Ar trebui să se implice cât mai multă lume pentru sprijinirea copiilor în efectuarea temelor și sprijinirii copiilor de a învăța, deoarece abandonul școlar este o problemă foarte mare în România și este în creștere, și ar trebui să ajutăm șă fie în scădere.

Bibliografie:

Cărți

1.Agabrian,M.,(2004), Cercetarea calitativă a socialului: design și performare, Iași, Ed. Institutul European.

2.Andreescu Livia, (2009), Relația familie-școală-comunitate, Alexandria, Ed.Tipoalex.

3.Buda Viorel, (2008), De la diversitatea de nevoi, la egalitatea de șanse : strategia Inspectoratului Școlar Județean Satu Mare de asigurare a accesului la educație a grupurilor dezavantajate, Satu Mare, Ed. Eco Print.

4.Chelcea,S.,(2007), Metodologia cercetării sociologice:metode cantitative și calitative, București, Ed.Economică.

5.Chiș Olga, (2013), Structuri de formare pentru educația grupurilor dezavantajate, Cluj-Napoca, Ed. Eikon.

6.Copoeru Lucia, (2007), ABC-ul programului "A doua șansă" : ghid pentru managerii școlari, București, Ed. Didactică și Pedagogică.

7.Macovei, V., (2011), Calitatea educației-de la deziderat la practică, Brăila, Ed.Sfântul Ierarh Nicolae.

8.Mara Daniel, Olivia Andrei, (2011), Educația incluzivă: Abordări psihopedagogice, Sibiu, Ed. Universității “Lucian Blaga”.

9.Neagu, G., (2012), Șanse de acces la educație în societatea românească actuală, Iași, Ed.Lumen

10.Negrea,A.,(2007), Procesul desegrergării școlare: ghid pentru cadrele didactice, București, Ed.Didactică și Pedagogică.

11.Ralea,M.,(2012), Factori și metode ce influențează succesul școlar: carte în domeniul educațional.

12.Roth-Szamosközi, Mária, (2009), Succesul școlar la intersecția factorilor sociali, Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitară Clujană.

13.Stănculescu Manuela Sofia, (2004), Sărac lipit, caut altă viață! : fenomenul sărăciei extreme și al zonelor sărace în România 2001, București, Ed.Nemira.

15.Șerban Elena Petronela, (2005), Asistența socială a mamelor adolescente, Iași, Ed. Lumen.

16.Ștefoni,A.,(2010), Identificarea factorilor psihosociali care pot determina succesul sau insuccesul școlar, Hațeg, Ed.[s.n.].

17.Tomoiagă,D.,(2011), Succesul-insuccesul școlar: factori determinanți, Săcel, Ed.[s.n].

Surse web:

1.Bortăș,D.,(2010), Rolul și acțiunea educației în școala incluzivă, preluat la data de 14.06.2016 la ora 10:45 de pe

www.ccdcs.ro/uploads/1/0/8/2/10821265/publicatie_isbn_2010_pledoarie_pentru_educatia_incluziva.pdf#page=27

2.D’addato,A.,(2010), Agenda socială a uniunii europene privind sprijinirea familiilor, lupta împotriva sărăciei copiilor și promovarea bunăstării acestora, preluat la data de 15.06.2016, ora 16:35 de pe http://www.tctp.cicop.ro/documente/reviste-ro/revista-nr-28-ro.pdf#page=74

3.Dr.Dămean,D,Todea,I.,(2011), Inluziunea școlară în rândul elevilor din grupurile școlare clujene, preluat la data de 14.06.2016, la ora 11:02 de pe http://www.frccf.org.ro/ro/studii/incluziunea-scolara-in-randul-elevilor-dezavantajati/

4.Pânzariu,S.,(2010), Părinți,elevi, profesori în școala incluzivă, preluat la data de 16.06.2016 la ora 13:00 de pe

www.ccdcs.ro/uploads/1/0/8/2/10821265/publicatie_isbn_2010_pledoarie_pentru_educatia_incluziva.pdf#page=27

5.Raport CNASR, despre sărăcia în România, preluat la data de 10.05.2016 la ora 11:45 de pe http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/familie/studiu-ingrijorator–aproape-cinci-milioane-de-romani-se-confrunta-cu-saracia-384129

6.Raport Unicef, Costurile Investiției insuficiente în educație în România, preluat la data de 20.06.2016, la ora 12:00 de pe

http://www.unicef.ro/wp-content/uploads/Rezumat-studiu-%E2%80%9CCosturile-investitiei-insuficiente-in-educatie-in-Romania%E2%80%9D-2014.pdf

7.Stoica,L., (2003),Direcții de acțiune pentru creșterea accesului la educație al copiilor provenind din medii defavorizate, preluat la data de 14.06.2016 la ora 10:46 de pe www.revistacalitateavietii.ro/2006/CV-1-2-06/6.pdf

Anexe

Anexa nr. 1: Ghidul de interviu

Ghid de interviu:

I.Relația copilului cu familia

1. Povesteste-mi despre familia ta.

2. Din câți membrii este alcătuită familia ta?

3. Ai frați/surori? Povestește-mi despre relația ta cu ei.

4. Părinții tăi cu ce se ocupă?

5. Cu care dintre părinți ai o legătură mai strânsă, cu care te înțelegi mai bine? Povestește-mi mai multe despre relația voastră.

6. Cu cine locuiești?

7. Ce atmosferă este la voi în casă?

8. Cum este o zi obișnuită pentru tine pe care o petreci în familie?

9. Îți ajuți familia la treburile casei? Explică-mi cum îți ajuți familia la treburile casei.

II. Locuința

10.Povestește-mi unde locuiești, prin ce zonă?

11.Locuiești la casa, sau la bloc?

12.Câte camere are locuința, cum este amenajată locuința?

13. Câte persoane locuiți într-o cameră? Cum ți se pare acest lucru?

14. Ai parte de intimitate? Ți se pare destul spațiul pe care îl ai?

15. Ce dotări aveți în casă?

III.Relația copilului cu școala

15. Te rog povestește-mi ce înseamnă pentru tine o zi obișnuită la școală.

16. Care sunt materiile care îți plac?

17. Care sunt materiile la care întâmpini dificultăți? Explică-mi de ce întâmpini dificultăți la aceste materii.

18. Din ce motive întâmpini dificultăți la această/aceste materii?

19. Există materii cărora nu le acorzi atenție, te implici mai puțin decât la alte materii?

20. Cum crezi că te descurci la școală față de colegii tăi?

21. Ai observat situații prin care profesorii fac diferențe între elevi? Explică-mi motivul pentru care crezi că se fac diferențe între elevi.

22. Ce planuri de viitor ai?

23. Ce părere ai despre rezultatele obținute în trecut?

24. În prezent, ce rezultate ai la școală?

25. Cum crezi că ai putea să îți îmbunătățești rezultatele tale pe viitor?

IV. Relația cu centrul de zi Every Child

26. De unde ai aflat de centrul de zi Every Child?

27. Povestește-mi despre relația ta cu personalul centrului?

28. Ce ajutor primești din partea profesorilor pentru efectuarea temelor?

29. Povestește-mi te rog, despre relația pe care o ai cu voluntarii care frecventează centrul.

30. Ce activități derulați la centrul Every Child?

31. Îți plac activitățile desfășurate la centru? Ce activități îți plac cel mai mult?

32. Povestește-mi despre relația ta cu ceilalți copii care frecventează acest centru de zi.

V. Relația cu prietenii

33. Ai prieteni înafară de colegi cu care să îți petreci timpul liber?

34. Povestește-mi despre relația pe care o ai cu prietenii tăi.

35. Ce faceți cu prietenii în timpul vostru liber?

36. Te implici cu prietenii tăi în activități legate de școală? Ce fel de activități sunt acestea?

VI. Timp liber

37. Ce activități ai în timpul liber?

38. Cât timp petreci cu familia ta în timpul liber? Ce faceți împreună în timpul vostru liber?

39. Cât timp aloci învățatului în timpul tău liber?

40. Participi cu familia ta la excursii, vizite la bunici în timpul tău liber? Cât de des?

Anexa nr.2: Activități

Activitatea nr.1

Activitatea nr.2

Tema: Concurs tabla înmulțirii

Cerință: Să consolidăm prin joc tabla înmulțirii. Colorează baloanele pe care sunt scrise produse ale înmulțirii cu 2.

Colorează în tabel toate numerele care pot fi rezultat al înmulțirii cu 3.

Activitatea nr.3

Tema: Compunere “Anotimpul preferat”

Activitate: Alcătuiește o compunere de 30-40 de rânduri despre anotimpul preferat în care să folosești trei comparații și trei personificări. Cele mai frumoase poezii o să fie recompensate.

Activitatea nr.4

Tema: Poezia

Activitate: Cu ajutorul următoarelor cuvinte alcătuiți o poezie. Cuvintele sunt: primăvară, ghiocel, soare, fluturaș, câmp, deal și păsări.

Activitatea nr.5

Tema: Adevărat sau fals?

Activitate: Arăt copiilor un obiect, și trebuie să spun enunțuri despre obiectivul respectiv. De exemplu, dacă obiectivul este o masă și spun un enunț în limba engleză un enunț despre obiect trebuie să ghicească dacă este adevărat sau fals.

De exemplu: The table is big and round. The table is under the window.

Rolul lor era de a răspunde cu adevărat sau fals le enunțuri.

Activitatea nr.6

Tema: Descrierea unui lucru

Activitatea: Pentru realizarea acestei activități am împărțit beneficiarii în trei grupe de câte 5 elevi. Prezint elevilor cerințele jocului, și după care le explic mai clar ce au de făcut. Împart beneficiarii în 3 grupe de câte 5 elevi într-o grupă, fiecare copil a numărat până la 5 și așa am ales grupele. Fiecare grupă este așezată în jurul unei mese, fiecare echipă își alege un nume reprezentativ și un domeniu despre care să vorbească. Pe rând fiecare copil spune un cuvânt despre domeniul respectiv. Fiecare cuvânt corect se punctează, câștigă echipa care a obținut cele mai multe puncte.