Accentul ortografic si reguli de pronuntie in limba s paniola [621511]
Accentul ortografic si reguli de pronuntie in limba s paniola
•Toate cuvintele au accent. Unele il au scris, altel e nu. Exemple: ca sa, pe rro, ma má ,
li bro, lá piz, libre rí a.
– Toate cuvintele se divid in silabe, dar nu se sep ara la fel ca si in limba romana.
Mereu incepem cu silabele finale pentru a accentua:
– Ultima silaba se numeste "aguda". Se accentueaza daca se termina in: "n" o "s" sau in cele 5
vocale: a, e, i, o, u. Exemple: can ción , pa pá , com pás , ta bú , coli brí , lla mé , co mió .
– Penultima silaba se numeste "grave" sau "llana". Se acentueazaa daca se termina in
consoanele care nu sunt "n" o "s". Exemple: lá piz, cár cel, ár bol, ál bum, cé sar,
– Antepenultima silaba se numeste "esdrújula". Mere u se acentueaza. Exemple: es dú jula,
có moda.
– Cuvintele cu mai mult de 3 silabe, sobresdrújulas , se accentuaeza mereu. Exemple:
só lamente, lí citamente.
– Pronumele és te, é se, etc., pentru a se distinge de adjective.
– Cuál , quién , cú yo, qué , có mo, dó nde, cuán do, tán to, cuán to, daca au valoare afectiva ,
¿interogativa? sau ¡exclamativa!
– Adverbele só lo si a ún cand inseamna toda ví a = inca. Exceptii : Cuvintele compuse cu
verbe. Exemplu: sabelo to do.
– Exceptii: Pentru a distruge diftongul si forma alta silaba. Exemple: ma íz , dí a, Ma rí a, ro cí o,
– Cand verbul este deja accentuat si se adauga un p ronume. Exemple: es tá te, ca yó se, mé tete.
– Monosilabele (fui, vio, dio, di,) nu se accentuea za, cu exceptia cazului cand pot fi
confundate cu alte cuvinte. Exemple:
sí (afirmativ) si (conditional)
dé (verbul dar) de (prepozitie)
sé (verbul saber) se (reflexiv)
él (pronomue) el (articol)
tú (pronoure) tu (posesiv)
té (planta) te (reflexiv)
– Reguli de pronuntie.
•1. La fel ca in limba romana, intr-un cuvant spanio l toate literele se pronunta, cu
exceptia lui "H"
Exemplu: hora (ora) – se pronunta [ ora ]
2. "J" se pronunta "H "
Exemplu: viaje (calatorie) – se pronunta [ viahe ]
3. "Ñ" se pronunta un "n " imuiat + "I" scurt
Exemplu: mañana (maine, dimineata) – se pronunta maniana
1
3. "LL" se pronunta un "l " slab + "I" scurt (in America Latina: Mexic, Peru, Argentina – se
pronunta "GI " slab)
Exemplu: llamar (a chema) – se pronunta [ liamar ] ([ giamar ] in America latina)
4. "GE" se pronunta "HE "
Exemplu: gente (lume) – se pronunta [ hente ]
5. "GI" se pronunta "HI "
Exemplu: gitano (tigan) – se pronunta [ hitano ]
6. "CE" se pronunta "SE "
Exemplu: felices (fericiti) – se pronunta [ felises ]
7. "CI" se pronunta "SI "
Exemplu: felicidad (fericire) – se pronunta [ felisidad ]
8. "Z" se pronunta un "S " peltic
Exemplu: zapato (pantof) – se pronunta [ sapato ]
9. "Ü" se pronunta "U "
Exemplu: vergüenza (rusine) – se pronunta [ verguenza ]
10. "QUE" se pronunta "CHE "
Exemplu: que (ce, care) – se pronunta [ che ]
11. "QUI" se pronunta "CHI "
Exemplu: Quijote – se pronunta [ chihote ]
Genul substantivelor : Part. I
Un substantiv este un cuvant care exprima o persoan a, loc, lucru sau idee.
•Persoana : Marius, fata, dentist
Loc : gradina, universitate, Venezuela
Lucru : carte, masina, rosie
Idee : libertate, prietenie, inteligenta
In Spaniola, substantivele sunt ori masculine ori f eminine
•
Masculine Feminine
el chico
baiatul la chica
fata
el jardín la universidad
2
gradina universitatea
el libro
cartea la revista
revista
el miedo
frica la libertad
libertatea
Urmatorele substantive indica fiinte vii
•
el gato
motanul la gata
pisica
el perro
cainele la perra
cateaua
el chico
baiatul la chica
fata
el abuelo
bunicul la abuela
bunica
[Test] – Cum sunt aceste substantive?
•el gato
el perro
el chico
el abuelo
Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecare i linii
[Test] – Cum sunt aceste substantive?
•la gata
la perra
la chica
la abuela
Sugestie : uitate la inceputul si sfarsitul fiecare i linii
"El" si "la" sunt articole hotarate. Pentru cei car e stiu engleza, "the" in limba engleza
•el chico (baiatul)
la chica (fata)
•el perro (cainele)
la gata (pisica)
– Ce parere aveti despre ultima litera a acestor su bstantive?
•
Masculine Feminine
gato
perro
chico
abuelo gata
perra
chica
abuela
– Substantivele care se termina in -o sunt de obice i masculine. Substantivele care se termina in
-a sunt de obicei feminine.
Exista insa si exceptii, dar le veti invata curand.
– De multe ori, daca in romana cuvantul este la un gen, nu inseamna ca si in spaniola este la
acelasi gen.
Exemplu :
•el vestido (masc.) = imbracaminte (fem.)
3
•el archivo (masc.) = arhiva (fem.)
•la pluma (fem.) = stilou (neutru)
•Cand inveti un cuvant nou trebuie sa stii si artico lul care-l insoteste. Sunt mai multe
motive petru asta :
•Pentru a sti genul substantivului, deoarece nu toat e cuvintele terminate in -o sunt
masculine si cele terminate in -a sunt feminine.
•Multe cuvinte se termnina in litere diferite de -o si -a
Genul substantivelor: Part. II
Substantivele masculine care se termina intr-o cons oana adesea au un corespondent feminin
care se termina in -a
•el profesor – profesorul
la profesora – profesoara
el doctor – doctorul
la doctora – doctorita
el señor – domnul
la señora – doamna
Unele substantive care se refera la o persoana au a ceeasi forma pentru masculin si feminin.
Acestor cuvinte le indica genul, articolul "el" sau "la"
•el estudiante – studentul
la estudiante – studenta
el pianista – pianistul
la pianista – pianista
el artista – artistul
la artista – artista
Substantivele care se termina in -sión, -ción, -dad , -tad, -tud, -umbre; sunt feminine.
•la televisión – televiziunea
la decisión – decizia
la conversación – conversatia
la habitación – locuinta, asezarea
la ciudad – orasul
la universidad – universitatea
la dificultad – dificultatea
la libertad – libertatea
la actitud – atitudinea
la gratitud – recunostinta
la certidumbre – certitudinea
la muchedumbre- multimea, aglomeratia
Unele substantive care se termina in -a sunt mascul ine
•el problema – problema
el telegrama – telegrama
el programa – programul
el mapa – harta
el sistema – sistemul
el poema – poemul, poezia
el día – ziua
el tema – tema, subiectul
4
el clima – clima
el idioma – limba (vorbita)
el sofá – canapeaua
el planeta – planeta
Multe substantive care se termina in -ma sunt masc uline.
•el telegrama – telegrama
el programa – programul
el problema – problema
el sistema – sistemul
el poema – poemul, poezia
el idioma – limba (vorbita)
el clima – clima
el tema – tema, subiectul
Observatie: Cateva cuvinte care se termina in -ma sunt feminin e, exemple: la cama si la
pluma
Unele substantive care se termina in -a sunt except ii si trebuie memorate.
•el día – ziua
el mapa – hara
el planeta – planeta
el sofá – canapeaua
– Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminin e.
•la mano – mana, bratul
la radio – radioul
– Unele substantive au doua genuri, fiecare gen cor espunde altui sens.
•el frente – frontul (la razboi)
la frente – fruntea
el guía – ghidul, persoana ghid
la guía – cartea ghid
el policía – politistul
la policía – politia
el orden – ordinea
la orden – ordinul
+ Recapitularea regulilor invatate in lectiile 1 si 2.
•- Substantivele se impart in masculine si feminine.
•- Majoritatea substantivelor care se termina in -o sunt masculine.
•- Majoritatea substantivelor care se termina in -a sunt feminine.
•- Substantivele masculine care se termina intr-o co nsoana adesea au un corespondent
feminin care se termina in -a.
•- Unele substantive care se refera la o persoana au aceeasi forma pentru masculin si
feminin. Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la".
•- Substantivele care se termina in -sión, -ción, -d ad, -tad, -tud, -umbre; sunt feminine.
•- Multe substantive care se termina in -ma sunt ma sculine.
•- Cateva cuvinte care se termina in -o sunt feminin e.
•- Unele substantive au doua genuri, fiecare gen cor espunde altui sens.
Numerele cardinale
Invatati numerele 1-10 :
5
•1. uno
2. dos
3. tres
4. cuatro
5. cinco
6. seis
7. siete
8. ocho
9. nueve
10. diez
Numarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inainte u nui substantiv masculin.
•un libro
o carte
un perro
un caine
un hombre
un om
Numarul "uno" schimba forma "uno" in "una" inainte unui substantiv feminin.
•una pluma
un stilou
una gata
o pisica
una chica
o fata
Cand numaram in general (unu, doi, trei …) se fol oseste "uno" dar cand numaram cu caracter
special (o pisica, un caine), se foloseste "un" sau "una."
•un libro
o carte
una pluma
un stilou
uno, dos, tres
unu, doi, ,trei
-Pluralul substantivelor
– Daca un substantiv se termina intr-o vocala, forme aza pluralul prin adaugarea lui -s.
– libro: libros
(libro + s)
pluma: plumas
(pluma + s)
(chico: chicos
(chico + s)
6
señora: señoras
(señora + s)
–
– Si articolele definite (el, la) i-si schimba forma la plura. Vor deveni "los" si "las."
Articolul definit va fi explicat mai mult in urmato area lectie.
– el libro: los libros
la pluma: las plumas
el chico: los chicos
la señora: las señoras
–
– Daca un substantiv se termina intr-o consoana, for meaza pluralul prin adaugarea lui -es.
– el borrador: los borradores
(borrador + es)
la universidad: las universidades
(universidad + es)
el profesor: los profesores
(profesor + es)
la ciudad: las ciudades
(ciudad + es)
–
– Daca un substantiv se termina in -ión, adauga -es si pierde accentul scris.
– el avión: los aviones
la conversación: las conversaciones
la sección: las secciones
la televisión: las televisiones
-Observatie: Poate va intrebati de ce "avión" nu este feminin. Observati ca nu este
clasificat de regula care spune ca substantivele te rminate in -ción si sión sunt
feminine.
–
– Daca un substantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu c.
– el lápiz: los lápices
la voz: las voces
el tapiz: los tapices
la actriz: las actrices
–
– Cand pluralul se refera la doua sau mai multe subs tantive de genuri diferite, se foloseste
pluralul masculinului.
7
– 2 perros + 6 perras = 8 perros (nu perr as)
1 gato + 8 gatas = 9 gatos (nu gat as)
–
– Cateva substantive sunt "substantive compuse", adi ca, sunt formate prin combinarea a
doua cuvinte in unu. (Exemple: abre + latas = abrel atas / deschide + conserve =
deschizator de conserve). Aceste substantive compus e sunt mereu masculine si
formeaza pluralul prin schimbarea lui "el" in "los. "
– el abrelatas
los abrelatas
el paraguas
los paraguas
–
– + Sa revedem regulile pentru formarea pluralului s ubstantivelor.
– – Daca un substantiv se termina intr-o vocala, for meaza pluralul prin adaugarea lui -s.
– – Daca un substantiv se termina intr-o consoana, f ormeaza pluralul prin adaugarea lui
-es.
– – Daca un substantiv se termina in -z, adauga -es si schimba z cu c.
– – Daca un substantiv se termina in -ión, adauga -e s si pierde accentul scris.
– – Substantivele compuse sunt mereu masculine si fo rmeaza pluralul prin schimbarea lui
"el" in "los".
Articolele definite si nedefinite: Part. I
Diferenta dintre articolele definite si cele nedefi nite poate fi observata in exemplul de mai
jos :
•Da-mi ciocolata Kiss.
Da-mi o ciocolata, te rog.
Imaginativa ca sunt mai multe ciocolate pe o farfur ie.
•Prima propozitie vorbeste de o anumita ciocolata (s au definita):
Da-mi ciocolata Kiss.
•A doua propozitie vorbeste de oricare din acele cio colate (sau nedefinite):
Da-mi o ciocolata, te rog.
Diferenta dintre articolul definit si cel nedefinit este diferenta dintre a vorbi despre o
anumita ciocolata sau oricare dintre ele.
•ciocolata
o ciocolata
In limba spaniola articolul definit are 4 forme, de pinzand daca substantivul este la feminin
sau masculin, la plural sau singular.
•el gato
motanul
los gatos
motanii (sau pisicile in general)
la gata
pisica
las gatas
pisicile (femelele)
8
Observatie: Pluralul masculin definit si nedefinit(los, unos) este deasemenea folosit pentru
a indica un grup de mai multe sexe. Astfel, "los ga tos" poate sa se refere la un grup de
motani sa la un grup format din motani si pisici.
Cele patru forme ale articolului definit sunt :
•el
masculin singular
la
feminin singular
los
masculin plural
las
feminin plural
In spaniol articolul nedefinit are 4 forme, depinza nd daca substantivul este la feminin sau
masculin, la plural sau singular
•un gato
un motan
unos gatos
niste motani (sau in general niste pisici)
una gata
o pisica
unas gatas
niste pisici (dar numai femele)
Observatie: Nu uitati, pluralul masculin definit si nedefinit (los, unos) este deasemenea
folosit pentru a indica un grup de mai multe sexe. Astfel, "unos gatos" poate sa se refere la
un grup de motani sa la un grup format din motani s i pisici.
Cele patru forme ale articolului nedefinit sunt :
•un
masculin singular
una
feminin singular
unos
masculin plural
unas
feminin plural
Un si una poate insemna de asemenea si numeralul "u nu" sau "una".
•un libro
o carte
una pluma
un stilou
9
una manzana
un mar
Forma verbului "Hay"
Verbul "hay" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural, are intelesu de :
•exista, se afla, sunt
Exemple :
•Hay muchos libros en la biblioteca.
Sunt multe carti in biblioteca.
Hay un libro encima de la mesa.
Este (se afla) o carte pe masa.
Mai multe exemple :
•Hay dos baños en mi casa.
Exista (sunt) doua bai in casa mea.
Hay siete océanos en el mundo.
Sunt 7 oceane in lume.
Hay un libro y una pluma en la mesa.
Este o carte si un stilou pe masa.
Exemple cu verbul "hay" in interogatie :
•¿Hay un hotel en el centro?
Este un hotel in centru?
¿Hay algunos libros por aquí?
Exista (este) vreo carte pe aici?
Mai multe exemple :
•¿Hay muchos estudiantes en la clase?
Sunt multi studenti in clasa?
¿Hay cuatro sillas en el cuarto?
Sunt patru scaune in camera?
¿Hay una chica o dos?
Este o fata sau doua?
Forma verbului "hay" poate fi folosita pentru a ras punde la intrebari.
•¿Hay un hotel en el centro?
E vreun hotel in centru?
Sí. Sí hay.
Da. Da este.
¿Hay algunos libros por aquí?
Sunt ceva carti pe aici?
No. No hay.
Nu. Nu sunt.
Pronumele personal
10
Cuvintele eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele, sunt p ronume. Mai jos este lista pronumelor
personale in limba spaniola:
•yo
Eu
tú
Tu
usted
Dumneata, Dumneavoastra (singular)
él
El
ella
Ea
nosotros
Noi
vosotros
Voi
ustedes
Dumneavoastra (plural)
ellos
Ei
ellas
Ele
•––––––––
•usted – este pronumele de politete
Dumneata
tú – familiar
tu
•ustedes – pronume de politete pentru persoana a II -a plural
Dumneavoastra
vosotros
voi – familiar
Forma vosotros este folosita numai in Spania, in Am erica Latina "ustedes" este folosit in
ambele situatii: de politete si familial
•Cand vorbesti cu un grup de copii
(in Spania): vosotros
Cand vorbesti cu un grup de copii
(in America Latina): ustedes
Cand vorbesti cu un grup de straini
11
(in Spania): ustedes
Cand vorbesti cu un grup de straini
(in America Latina): ustedes
Observatie : usted poate fi abreviat Ud. sau Vd. ; ustedes poate fi abreviat Uds. sau Vds .
•nosotros
Noi (masculin sau genuri combinate)
nosotras
noi (numai feminin)
Aceiasi idee si pentru persoana a treia plural
•ellos
ei (masculin sau genuri combinate)
ellas
ele (numai feminin)
La fel si pentru vosotros:
•vosotros
voi familiar (masculin sau genuri combinate)
vosotras
voi familiar (numai feminin)
•Cand se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural:
ustedes
vosotros
vosotras
Cand se vorbeste despre un grup, se foloseste perso ana a treia plural:
ellos
ellas
+ Recapitulare
Singular
•yo – Eu
tú – Tu (familiar)
él – El
ella – Ea
usted – Tu, Dumneata (formal)
Plural
•nosotros
Noi (masculin sau genuri combinate)
nosotras – Noi (feminin)
vosotros – Voi (masculin sau genuri combinate)
vosotras – Voi (feminin)
ellos – Ei (masculin sau genuri combinate)
ellas – Ele (feminin)
ustedes – Dumneavoastra (formal in Spania, formal si famil iar in America Latina)
Verbe Regulate : Part. I
12
Toate verbele spaniole sunt "regulate" sau "neregul ate". In aceasta lectie ne vom uita la trei
verbe complet regulate :
•hablar (a vorbi)
comer (a manca)
vivir (a trai)
Observati ultimele doua litere ale fiecarui verb.
•habl ar (a vorbi)
com er (a manca)
viv ir (a trai)
Sunt trei categorii de verbe :
•verbele -ar, De conjugarea I (precum hablar)
verbele -er, De conjugarea a II-a (precum comer)
verbele -ir, De conjugarea a III-a (precum vivir)
Toate cele trei categorii sunt la infinitiv. Infini tivul este baza verbelor, echivalentul in
romana: a vorbi, a manca, a trai, etc. In spaniola toate verbele la infinitiv se termina in -ar,
-er, sau -ir.
•verbul -ar
hablar (a vorbi)
verbul -er
comer (a manca)
verbul -ir
vivir (a trai)
•Cand se vorbeste cu un grup, se foloseste persoana a doua plural:
ustedes
vosotros
vosotras
Cand se vorbeste despre un grup, se foloseste perso ana a treia plural:
ellos
ellas
Amintiti-va ce inseamna a conjuga verbele :
•a vorbi
Eu vorbesc
Tu vorbesti
El verbeste
Ea vorbeste
Noi vorbim
Voi vorbiti
Ei vorbesc
Ele vorbesc
In ceasta lectie vom invata sa conjugam modelele no astre de verbe pentru persoana I si a II-
a (formal) singular si plural.
•
yo hablo
Eu vorbesc yo como
Eu mananc yo vivo
Eu traiesc
13
usted habla
Dumneata vorbesti
nosotros/as hablamos
Noi vorbim
ustedes hablan
Dumneavoastra vorbiti usted come
Dumneata mananci
nosotros/as comemos
Noi mancam
ustedes comen
Dumneavoastra mancati usted vive
Dumneata traiesti
nosotros/as vivimos
Noi traim
ustedes viven
Dumneavoastra traiti
Priviti la forma "yo".
•yo hablo
yo como
yo vivo
Daca subiectul este "Eu" (yo), conjugare se face el iminand ultimele doua litere si adaugand
-o.
•yo hablo (hablar – ar + o = hablo)
yo como (comer – er + o = como)
yo vivo (vivir – ir + o = vivo)
Priviti forma "usted".
•usted habla
usted come
usted vive
Daca subiectul este "Dumneata" (usted), conjugare s e face eliminand ultimele doua litere si
adaugand -a sau -e. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in -er
sau -ir, adaugati -e.
•usted habla (hablar – ar + a = habla)
usted come (comer – er + e = come)
usted vive (vivir – ir + e = vive)
Priviti forma nosotros/as.
•nosotros/as hablamos
nosotros/as comemos
nosotros/as vivimos
Daca subiectul este "Noi" (nosotros/as), Conjugarea se face eliminand ultimele doua litere
si adaugand -amos, -emos, sau -imos. Observati ca s farsitul infinitivului determina ce
folosim: verbele in -ar adauga -amos, verbele in -e r adauga -emos, verbele in -ir adauga
-imos.
•nosotros/as hablamos
(hablar – ar + amos = hablamos)
nosotros/as comemos
(comer – er + emos = comemos)
nosotros/as vivimos
(vivir – ir + imos = vivimos)
Observati forma "ustedes".
•ustedes hablan
ustedes comen
ustedes viven
Daca subiectul este "Dumneavoastra" (ustedes), conj ugare se face eliminand ultimele doua
litere si adaugand -an sau -en. Daca verbul se term ina in -ar, adaugati -an, daca verbul se
termina in -er sau -ir, adaugati -en.
14
•ustedes hablan
(hablar – ar + an = hablan)
ustedes comen
(comer – er + en = comen)
ustedes viven
(vivir – ir + en = viven)
Timpul prezent (indicativ) in spaniola inseamna :
•Yo hablo inglés:
Eu vorbesc engleza.
Yo como pan:
Eu mananc paine.
Yo vivo en Buenos Aires:
Eu traiesc in Buenos Aires.
Este indicat sa repetati regulile de conjugare, cit ind cu atentie inca o data exemplele de mai
jos :
Repetare – Presentul Indicativ
•
hablar (a vorbi)
hablo
habla
hablamos
hablan comer (a manca)
como
come
comemos
comen vivir (a trai)
vivo
vive
vivimos
viven
Verbe regulate: Part. II
Retineti, toate verbele spaniole sunt ori "regulate " ori "neregulate". In aceasta lectie vom
continua cu cele trei modele de verbe, care sunt co mplet regulate :
•hablar
a vorbi
comer
a manca
vivir
a trai
De asemenea, retineti, sunt trei categorii de verbe :
•verbele -ar (precum hablar)
verbele -er (precum comer)
verbele -ir (precum vivir)
15
Aducetiva aminte, atunci cand conjugati un verb, mo dificati infinitivul in functie de subiectul
propozitiei.
•a vorbi
Eu vorbesc
Tu vorbesti
El verbeste
Ea vorbeste
Noi vorbim
Voi vorbiti
Ei vorbesc
Ele vorbesc
In aceasta lectie vom invata sa conjugam verele reg ulate pentru urmatoarele forme: Tu, El, Ea,
Voi, Ei, Ele.
Hablar
•tú hablas
tu vorbesti
él habla
el vorbeste
ella habla
ea vorbeste
vosotros/as habláis
voi vorbiti
ellos hablan
ei vorbesc
ellas hablan
ele vorbesc
Comer
•tú comes
tu mananci
él come
el mananca
ella come
ea mananca
16
vosotros/as coméis
voi mancati
ellos comen
ei mananca
ellas comen
ele mananca
Vivir
•tú vives
tu traiesti
él vive
el traieste
ella vive
ea traieste
vosotros/as vivís
voi traiti
ellos viven
ei traiesc
ellas viven
ele traiesc
Priviti modelul pentru forma "Tu".
•tú hablas
tú comes
tú vives
Daca subiectul este "Tu" (tú), conjugare se face el iminand ultimele doua litere si adaugand -as
sau -es. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -a s, daca verbul se termina in -er sau -ir,
adaugati -es.
•tú hablas (hablar – ar + as = hablas)
tú comes (comer – er + es = comes)
tú vives (vivir – ir + es = vives)
Priviti modelul pentru forma "El".
17
•él habla
él come
él vive
Daca subiectul este "el" (él), conjugare se face el iminand ultimele doua litere si adaugand -a
sau -e. Daca verbul se termina in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugati
-e.
•él habla (hablar – ar + a = habla)
él come (comer – er + e = come)
él vive (vivir – ir + e = vive)
Priviti modelul pentru forma "Ea".
•ella habla
ella come
ella vive
Daca subiectul este "ea" (ella), conjugare se face exact ca la "El" (él), eliminand ultimele doua
litere si adaugand -a sau -e. Daca verbul se termin a in -ar, adaugati -a, daca verbul se termina
in -er sau -ir, adaugati -e.
•ella habla (hablar – ar + a = habla)
ella come (comer – er + e = come)
ella vive (vivir – ir + e = vive)
Observatie : Acum puteti observa ca la conjugarea pentru él/ell a este la fel ca si pentru usted
(usted habla, usted come, usted vive)
Priviti modelul pentru forma vosotros/as.
•vosotros/as habláis
vosotros/as coméis
vosotros/as vivís
Daca subiectul este "Voi" (vosotros/as), Conjugarea se face eliminand ultimele doua litere si
adaugand -áis, -éis sau -ís. Observati ca sfarsitul infinitivului determina ce folosim: verbele in
-ar adauga -áis, verbele in -er adauga -éis, verbel e in -ir adauga -ís.
•votros/as habláis (hablar – ar + áis = habláis)
vosotros/as coméis (comer – er + éis = coméis)
vosotros/as vivís (vivir – ir + ís = vivís)
18
Observatie : Retineti, formele vosotros si vosotras sunt folosi te numai in Spania. In America
Latina, ustedes este folosit pentru ambele forme: f amiliar si formal.
Priviti modelul pentru forma ellos.
•ellos hablan
ellos comen
ellos viven
Daca subiectul este "ei" (ellos), conjugare se face eliminand ultimele doua litere si adaugand
-an sau -en. Daca verbul se termina in -ar, adaugat i -an, daca verbul se termina in -er sau -ir,
adaugati -en.
•ellos hablan (hablar – ar + an = hablan)
ellos comen (comer – er + en = comen)
ellos viven (vivir – ir + en = viven)
Priviti modelul pentru forma ellas.
•ellas hablan
ellas comen
ellas viven
Daca subiectul este "ele" (ellas), conjugare se fac e in acelasi mod ca si pentru forma masculina,
eliminand ultimele doua litere si adaugand -an sau -en. Daca verbul se termina in -ar, adaugati
-an, daca verbul se termina in -er sau -ir, adaugat i -en.
•ellas hablan (hablar – ar + an = hablan)
ellas comen (comer – er + en = comen)
ellas viven (vivir – ir + en = viven)
Observatie : Acum puteti observa ca la conjugarea pentru ellos/ ellas este la fel ca si pentru
ustedes (ustedes hablan, ustedes comen, ustedes viv en).
Pentru a reusi in invatarea limbii spaniole, trebui e sa invatati verbele. Cel mai bun mod este
prin repetarea conjugarilor si exersarea lor cu alt e verbe asemanatoare: nadar (a inota),
esconder (a ascunde), escribir (a scrie).
Repetare :
•
19
hablar (a vorbi)
hablo
hablas
habla
hablamos
habláis
hablan comer (a manca)
como
comes
come
comemos
coméis
comen vivir (a trai)
vivo
vives
vive
vivimos
vivís
viven
Verbe regulate : Part III
Iata lista completa a pronumelui personal : Verbe r egulate :
•
Singular
yo
tú
usted
él
ella Plural
nosotros/as
vosotros/as
ustedes
ellos
ellas
Pentru a conjuga verbele -ar (verbe de conjugarea I ), eliminati sfarsitul si adaugati :
•-o
-as
-a
-amos
-áis
-an
Pentru a conjuga verbele -er (verbe de conjugarea I I), eliminati sfarsitul si adaugati :
•-o
-es
-e
-emos
-éis
-en
Pentru a conjuga verbele -ir (verbe de conjugarea I II), eliminati sfarsitul si adaugati :
•-o
-es
-e
-imos
-ís
-en
Memorati conjugarea celor trei tipuri de verbe :
•hablar
comer
vivir
20
yo hablo
tú hablas
él, ella, Ud. habla
nosotros/as hablamos
vosotros/as habláis
ellos, ellas, Uds. hablan
yo como
tú comes
él, ella, Ud. come
nosotros/as comemos
vosotros/as coméis
ellos, ellas, Uds. comen
yo vivo
tú vives
él, ella, Ud. vive
nosotros/as vivimos
vosotros/as vivís
ellos, ellas, Uds. viven
Observatie: Forma verbului este aceeasi pentru él, ella si Ud. de asemenea si pentru ellos,
ellas si Uds.
In Spaniola pronumele personal nu este cerut mereu, asta deoarece sfarsitul verbului poate
indica cine executa actiunea.
•Hablo español. ("Yo" nu este necesar.)
Eu vorbesc spaniola.
Comemos carne. ("Nosotros" nu este necesar.)
Noi mancam carne.
•
•Vives en México. ("Tú" nu este necesar.)
Tu traiesti in Mexic.
Pronumele este adesea folosit pentru clarificare. D e exemplu, forma verbului habla este
ambigua.
•Ud. habla
él habla
ella habla
Pronumele este adesea folosit pentru a accentua ide ea.
•Ella habla español y yo hablo inglés.
Ea vorbeste spaniola si eu vorbesc engleza.
Alt exemplu cu folosirea subiectului pentru intarir e.
•Yo como pan y tú comes arroz.
Nu exista ambiguitate, dar pronumele intareste cont raxtul.
•Eu mananc paine si tu mananci orez.
Este posibil sa folositi doua verbe intr-o propozit ie. In acest caz, primul verb este conjugat
iar al doilea ramane la infinitiv.
•Necesito hablar con Alfredo.
Trebuie sa vorbesc cu Alfredo.
(necesitar, hablar)
Necesito + hablar + con Alfredo.
21
Alt exemplu cu doua verbe folosite impreuna:
•Deseas vivir en España.
Vrei sa traiesti in Spania.
(desear, vivir)
Deseas + vivir + en España.
Repetare
1. hay
exista, se afla, sunt
2. Presentul Indicativ
hablar (a vorbi)
hablo
hablas
habla
hablamos
habláis
hablan comer (a manca)
como
comes
come
comemos
coméis
comen vivir (a trai)
vivo
vives
vive
vivimos
vivís
viven
Iata o lista cu unele din cele mai comune verbe reg ulate :
Verbele -ar
o
alquilar
a inchiria entrar (en)
a intra (in) necesitar
a avea nevoie
amar
a iubi enviar
a trimite olvidar
a uita
andar
a merge pe jos escuchar
a asculta pagar
a plati
ayudar
a ajuta esperar
a spera, a astepta practicar
a practica
bailar
a dansa estudiar
a studia preguntar
a intreba
buscar
a cauta firmar
a semna preparar
a pregati
caminar
a merge pe jos ganar
a castiga regresar
a se intoarce
cantar
a canta gastar
a cheltui saludar
a saluta
cocinar
a gati hablar
a vorbi tocar
a atinge, a canta la un
instrument
comprar
a cumpara lavar
a spala tomar
a lua, a bea
22
contestar
a raspunde llegar
a sosi trabajar
a munci
dejar
a lasa llevar
a purta, a duce viajar
a calatori
desear
a dori mandar
a trimite, a ordona visitar
a vizita
enseñar
a invata (pe cineva) mirar
a privi
5. verbe -er
o
aprender
a invata creer
a crede poseer
a poseda
beber
a bea deber
a trebui prometer
a promite
comer
a manca esconder
a ascunde romper
a rupe, a strica
comprender
a intelege leer
a citi temer
a se teme
correr
a alerga meter en
a baga in vender
a vinde
6. verbe -ir
o
abrir
a deschide descubrir
a descoperi permitir
a permite
admitir
a admite discutir
a discuta recibir
a primi
asistir a
a insoti la escribir
a scrie subir
a urca
cubrir
a acoperi existir
a exista sufrir
a suferi
decidir
a decide omitir
a omite unir
a uni
describir
a descrie partir
a imparti vivir
a trai
Adjective : Part. I
De cele mai multe ori adjectivele sunt folosite pen tru a descrie un substantiv, de exemplu, un
adjectiv poate descrie culoarea unui obiect.
•stiloul albastru
stiloul rosu
In spaniola, majoritate adjectivelor isi schimba fo rma in functie de genul si numarul
substantivului.
23
•el chico alto
baiatul inalt
los chicos altos
baietii inalti
la chica alta
fata inalta
las chicas altas
fetele inalte
Multe adjective se termina in -o. Aceste adjective au 4 forme, cate una pentru masculin si
feminin, pentru singular si plural. Urmatorul adjec tiv inseamna "inalt":
•alto
alta
altos
altas
Retineti, forma adjectivului depinde de genul si nu marul substantivului.
•libro rojo
carte rosie
pluma roja
stilou rosu
libros rojos
carti rosii
plumas rojas
stilouri rosii
Observati sfarsitul fiecarui adjectiv de mai jos :
•libr o roj o
plum a roj a
libr os roj os
plum as roj as
De asemenea, si adjectivele care se termina in -e s chimba forma pentru singular si plural.
Pentru plural adauga -s.
•la chica inteligente
las chicas inteligentes
Majoritatea adjectivelor care se termina in -e past reaza aceeasi forma si pentru masculin si
pentru feminin.
•la chica inteligente
el chico inteligente
las chicas inteligentes
los chicos inteligentes
Similar, cele mai multe adjective care se termina i ntr-o consoana schimba forma pentru
singular si plural, dar nu si pentru masculin sau f eminin. Pentru forma de plural adauga -es.
•la chica popular
el chico popular
las chicas populares
los chicos populares
+ Recapitulare :
24
•- Adjectivele care se termina in -o au patru forme: alto, alta, altos, altas
•- Adjectivele care se termina in -e au doua forme: inteligente, inteligentes
•- Majoritatea adjectivelor care se termina intr-o c onsoana au doua forme: popular,
populares (formeaza pluralul adaugand -es)
Adjective : Part. II
Multe adjective de nationalitate se termina in -o. Aceste adjective urmeaza aceleasi reguli ca si
alte adjective teminate in -o. Adica, au patru form e.
•el muchacho mexicano
la muchacha mexicana
los muchachos mexicanos
las muchachas mexicanas
De asemenea, multe adjective de nationalitate se te rmina intr-o consoana. Aceste adjective nu
urmeaza aceleasi reguli ca si alte adjective temina te intr-o consoana. Acestea au o forma
feminina terminata in -a.
•el muchacho español
la muchacha española
los muchachos españoles
las muchachas españolas
Exista o alta grupa de adjective care nu urmeaza re gulile normale. Adjectivele terminate in -or,
-án, -ón, sau -ín deasemenea au o forma feminina di stincta.
•el chico hablador
la chica habladora
los chicos habladores
las chicas habladoras
el hombre trabajador
la mujer trabajadora
los hombres trabajadores
las mujeres trabajadoras
Observatie: Adjectivele terminate in "-erior" nu au o forma fe minina.
Adjectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaz a dupa substantivul pe care-l descriu.
•el chico alto
la chica alta
los libros pequeños
las plumas rojas
Adjectives de cantitate aproape mereu stau inaintea substantivului. Astfel de adjective spun cat
de mult sau cat de multi.
•pocos libros
mucha energía
mucho trabajo
pocas casas
Cateodata, un adjectiv descriptiv poate precede sub stantivul. Daca adjectivul este descriptiv,
dar vorbeste de o calitate inerenta si naturala, ad jectivul sta inaintea substantivului.
•la blanca nieve
zapada alba (zapada este inerent alba)
25
los altos picos
piscurile inalte (piscurile sunt inerent inalte)
Sa recapitulam ultimele doua lectii :
•Adjectivele care se termina in -o au patru forme
oalto
alta
altos
altas
•Adjectivele de nationalitate care se termina in -o nu sunt diferite fata de alte adjective
terminate in -o, au de asemenea 4 forme
oguatemalteco
guatemalteca
guatemaltecos
guatemaltecas
•Adjectivele terminate in -e au doua forme
ointeligente
inteligentes
•Majoritatea adjectivelor terminate intr-o consoana au doua forme
opopular
populares
•Adjectivele de nationalitate terminate intr-o conso ana au patru forme
oespañol
española
españoles
españolas
•Adjectivele care se termina in -or, -án, -ón, sau – ín au patru forme
ohablador
habladora
habladores
habladoras
•Adjectivele care sunt descriptive, de obicei urmeaz a dupa substantivul pe care-l descriu.
ocasa blanca
chica alta
•Daca adjectivul este descriptiv, dar vorbeste de o calitate inerenta si naturala, adjectivul
sta inaintea substantivului
ola blanca nieve
los altos picos
•Adjectives de cantitate aproape mereu stau inaintea substantivului.
opocos libros
muchos libros
26
Zilele saptamanii
In limba spaniola zilele saptamanii se numesc :
•lunes
Luni
martes
Marti
miércoles
Miercuri
jueves
Joi
viernes
Vineri
sábado
Sambata
domingo
Duminica
Observati ca zilele saptamanii nu incep cu litera m are
•lunes
martes
miércoles
jueves
viernes
sábado
domingo
Toate zilele saptamanii sunt de gen masculin.
•el lunes
el martes
el miércoles
el jueves
el viernes
el sábado
el domingo
Exemple de propozitii in care se folosesc zilele sa ptamanii :
•No trabajo el lunes.
Nu lucrez luni
No trabajo los martes.
Nu lucrez in zilele de marti.
Hay una fiesta el miércoles.
Este o petrecere miercuri.
Hay muchas fiestas los viernes.
Sunt multe petreceri in zilele de vineri.
Zilele saptamanii care se termina in -s nu schimba forma pentru plural. Numai articolul.
27
•el lunes
los lunes
el martes
los martes
el miércoles
los miércoles
el jueves
los jueves
el viernes
los viernes
el sábado
los sábados
el domingo
los domingos
Pentru a exprima ziua, se foloseste verbul ser = a fi. Curand veti invata mai mult despre acest
verb.
•¿Qué día es hoy?
Ce zi este azi?
Hoy es lunes.
Azi e luni.
Mañana es martes.
Maine e marti.
Observati ca urmtoarele actiuni nu au loc in prezen t, mai degraba in viitorul apropiat. In
spaniola, ca si in limba romana, indicativul prezen t este uneori folosit pentru a exprima viitorul
apropiat.
•Salimos el lunes.
Iesim luni.
Mañana es domingo.
Maine e duminica.
–––––––-
•Salimos el lunes.
Vom iesi luni
Mañana es domingo.
Maine va fi duminica
Numerele cardinale: 11-30
Aici sunt numerele de la 11 la 20 :
•11.once
12. doce
13. trece
14. catorce
28
15. quince
16. dieciséis
17. diecisiete
18. dieciocho
19. diecinueve
20. veinte
Aici sunt numerele de la 21 la 30 :
•21.veintiuno
22. veintidós
23. veintitrés
24. veinticuatro
25. veinticinco
26. veintiséis
27. veintisiete
28. veintiocho
29. veintinueve
30. treinta
Observati cum numerele 16-19 si 21-29 sunt formate prin alaturare. Adica, saisprezece este o
impreunare a cuvintelor "zece si sase", douazeci es te alcatuit din cuvintele "doi si zece", etc.
•dieciséis
diez y séis
diecisiete
diez y siete
dieciocho
diez y ocho
diecinueve
diez y nueve
veintiuno
veinte y uno
veintidós
veinte y dos
veintitrés
veinte y tres
veinticuatro
veinte y cuatro, etc.
Ser si Estar: Part. I
Carti intregi au fost scrise despre cele doua impor tante verbe spaniole: ser si estar, care
inseamna a fi. Acesta va fi subiectul pentru cateva din urmatoarele noastre lectii. Curand
veti intelege foarte bine folosirea acestor doua ve rbe.
Ser si estar inseamna "a fi". Iata in romana conjug area completa:
29
•a fi
Eu sunt
Tu esti
El /ea este
Noi suntem
Voi sunteti
Ei /ele sunt
Observati ca aceste doua propozitii pot avea sensur i diferite in romana.
•Marul este verde.
(Insemnand ca nu e copt.)
Marul este verde.
(Insemnand ca are culoarea verde.)
In primul caz, exemplu nostru vorbeste de conditia marului. Marul este verde fiindca
inca nu este copt. Dar daca conditia marului se sch imba, adica, cand este copt, nu va
mai fi verde.
In al doilea caz, exemplul nostru vorbeste de o caracteristica esentiala a marului.
Marul are culoarea verde. Acesta ramanand verde si dupa ce se va coace.
In romana, verbul "a fi" poate fi folosit pentru a spune cum este ceva (conditia) si ce este
(esenta).
•Cum este marul?
Este necopt.
Ce culoare are marul?
Este verde.
In spaniola, se foloseste un verb diferit pentru a exprima "a fi", depinzand daca vorbitorul
incearca sa adresezea o conditie sau o calitate ese ntiala.
•La manzana está verde.
Marul este verde. (necopt) (conditie)
La manzana es verde.
Marul este verde. (esenta)
Observati cum adjectivul "verde" i-si schimba intel esul, depinzand daca este folosit ser
sau estar.
•La manzana está verde.
(conditie: necopt)
La manzana es verde.
(caracteristica esentiala: culoarea verde)
30
Pentru a adresa o conditie, se foloseste estar. Est ar este un verb neregulat. El nu
urmeaza regulile standard de conjugare pentru verbe le regulate -ar. De aceea trebuie
memorat.
•estoy
estás
está
estamos
estáis
están
Pentru a adresa o calitate esentiala, se foloseste ser. Ser de asemenea este un verb
neregulat si trebuie memorat.
•ser
soy
eres
es
somos
sois
son
Daca vorbiti despre ce este ceva (o calitate generala), folositi ser; dac a vorbiti despre
cum este ceva (o conditie care poate fi usor schimbata ), folositi estar.
•Ce fel este ea?
Ea este tacuta.
Se foloseste ser:
Ella es callada.
Cum este ea acuma?
Este tacuta. Acuma tace.
Folositi estar:
Ella está callada.
+ Sa recapitulam cele doua verbe importante, ser si estar :
•
ser (a fi)
soy
eres
es
somos
sois
son estar (a fi)
estoy
estás
está
estamos
estáis
están
Ser si Estar: Part. II
31
In lectia precedenta a-ti invatat diferenta fundame ntala dintre ser si estar. In ractica, ser si estar
nu sunt mereu folosite cu adjective, nu este usor p entru cei care nu sunt nativi vorbitori de
limba spaniola De aceea este extrem de folositor sa invatati unele reguli concrete pentru a
decide cand este folosit ser si cand estar. Aceasta lectie examineaza cateva folosiri obisnuite
ale verbului ser.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ser este folosit pentru a exprima ora, ziua si data .
¿Qué hora es?
Ce ora este?
Son las dos.
E ora doua.
¿Qué día es hoy?
Ce zi este azi?
Hoy es lunes.
Azi e luni.
¿Qué fecha es hoy?
Ce data e azi?
Es el cinco de mayo.
E cinci Mai.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ser este folosit pentru a exprima locul de origine.
¿De dónde eres tú?
De unde esti tu?
Soy de Colombia.
Sunt din Columbia.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ser este folosit pentru a exprima o ocupatie.
¿Cuál es tu trabajo?
Cu ce te ocupi?
Soy carpintero
Sunt dulgher.
––––––––––––––––– ––––––––––
32
Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea
¿Es ella puertorriqueña?
Este ea Puerto Ricana?
No, es guatemalteca.
Nu, este din Guatemala.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ser este folosit pentru a exprima religia sau apart enenta politica.
¿Son los García bautistas?
Sunt Garcienii baptisti?
No, son católicos.
Nu, sunt catolici.
¿Es el gobierno socialista?
Este guvernul socialist?
No, es comunista.
Nu, este comunist.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ser este folosit pentru a exprima din ce material e facut.
¿De qué material es la mesa?
Din ce material este masa?
Es de madera.
E din lemn.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ser este folosit pentru a exprima posesia.
¿De quién es la pluma?
Al cui este stiloul?
Es de Emilio.
E al lui Emilio.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudeni e dintre o persoana si alta.
¿Quién es Rogelio?
Cine este Roger?
33
Es el esposo de Marta.
E sotul lui Marta.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ser este folosit cu expresii sigure, impersonale.
Es importante practicar cada día.
Este important sa practici in fiecare zi.
Es necesario hablar mucho.
E necesar sa vorbesti mult.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment a re loc.
La película es en el cine.
Filmul este la cinema.
La fiesta es en el club Fantástico.
Petrecerea este in clubul Fantastic.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ser este folosit cu adjective pentru a exprima cali tati inerente sau esentiale.
Miguel es un hombre sincero.
Miguel este un om sincer.
También es guapo.
De asemenea, este frumos.
––––––––––––––––– ––––––––––
+ Sa recapitulam cand ser este folosit :
pentru a exprima ora, ziua si data
locul de origine
ocupatia
nationalitatea
religia sau apartenenta politica
pentru a exprima materialul de constructie
posesia
pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoa na si alta
este folosit cu expresii sigure, impersonale
pentru a spune unde un eveniment are loc
pentru a exprima calitati inerente sau esentiale
Ser si Estar: Part. III
34
In ultimele doua lectii ati invatat diferentele fun damentale dintre ser si estar – esenta sau
conditie si unele din cele mai obisnuite folosiri a le verbului ser. In aceasta lectie vom examina
verbul estar.
––––––––––––––––– ––––––––––
Estar este folosit pentru a exprima locatia geograf ica sau fizica.
¿Dónde estás?
Unde esti?
Estoy en el laboratorio.
Sunt in laborator.
¿Dónde está Chile?
Unde este Chile?
Chile está en América del Sur.
Chile e in America de Sud.
Observatie: O exceptie la aceasta regula este ca se r se foloseste pentru a spune unde un
eveniment are loc . (La fiesta es en mi casa.)
––––––––––––––––– ––––––––––
Estar este folosit cu adjective pentru a exprima o stare sau o conditie.
¿Cómo está la sopa?
Cum e supa?
La sopa está fría.
Supa e rece.
¿Cómo estás tú?
Cum esti? Cum te simti?
Estoy muy bien, gracias.
Sunt foarte bine, multumesc.
––––––––––––––––– ––––––––––
Estar este folosit cu multe expresii idiomatice. Ai ci sunt doar cateva.
estar de acuerdo
a fi de acord
estar de pie
a sta in picioare
estar en camino
35
a fi pe drum
estar en las nubes
a fi cu capul in nori
––––––––––––––––– ––––––––––
Estar este folosit cu timpul progresiv. Veti invata mai tarziu mai multe despre aceasta. Va
prezint doua exemple deoarece este o importanta fol osire a verbului estar.
¿Qué estás comiendo?
Ce maninci? (acum, in momentul de fata)
Estoy comiendo arroz y frijoles.
Mananc orez si fasole. (acum, in momentul de fata)
––––––––––––––––– ––––––––––
+ Sa recapitulam folosirea verbului estar :
locatie geografica sau fizica
stare sau conditie
multe expresii diomatice
timpul progresiv
Ser si Estar: Part. IV
In ultimele trei lectii ati invatat diferentele fun damentale dintre ser si estar – esenta sau conditie
– si cele mai obisnnuite situatii in care se folose sc fiecare. Aceasta lectie prezinta cele doua
verbe "fata-n fata", cu deosebiri si contraste.
––––––––––––––––– ––––––––––
Cand verbul "a fi" este urmat de un substantiv, ver bul ser este mereu folosit. In acest caz, ar
putea fi de ajutor sa ganditi verbul ca fiind un ec hivalent al semnului "egal", precum a=b.
Acest tip de propozitie mereu se refera la caracter istici esentiale.
Ion este doctor.
Ion = doctor.
Juan es médico.
––––––––––––––––– ––––––––––
Cand verbul "a fi" este urmat de un adjectiv, verbu l folosit depinde de sens. Cand ne referim la
o caracteristica esentiala, se foloseste ser. Cand ne referim la o stare sau conditie, se foloseste
estar
La sopa está fría.
Supa este rece.
36
Los elefantes son grandes.
Elefantii sunt mari.
Observatie : Este de asemenea corect a spune "La so pa está excelente". Aceasta poate indica ca
in aceasta ocazie particulara, supa este excelenta
––––––––––––––––– ––––––––––
Cand verbul "a fi" este urmat de un adjectiv, verbu l poate schimba sensul adjectivului.
El profesor está aburrido.
Profesorul este plictisit.
El profesor es aburrido.
Profesorul este plictisitor.
––––––––––––––––– ––––––––––
Faceti distinctie intre origine, locatie si "a avea loc". Pentru a descrie originea, sau unde ceva
este format, se foloseste ser. Pentru a descrie loc atia sau unde ceva se afla in momentul de fata,
se foloseste estar. Pentru a spune unde un evenimen t are loc, se foloseste ser.
Mónica es de España.
Mónica está en Venezuela.
La fiesta es en la casa de Mónica
––––––––––––––––– ––––––––––
+ Sa recapitulam :
Cand un substantiv urmeaza dupa verb, se foloseste ser
Cand un adjectiv urmeaza verbul, decidem intre "ese nta" si "conditie"
Pentru a spune originea, unde ceva este format, se foloseste ser
Pentru a spune unde ceva se afla in momentul de fat a, se folosesta estar
Pentru a spune unde un eveniment are loc, se folose ste ser
Negatia
Deja ati invatat cum sa faceti afirmatii simple.
Ella habla inglés.
Él es profesor.
––––––––––––––––– ––––––––––
Pentru a face o propozitie negativa, puneti cuvantu l "no" inaintea verbului.
Ella no habla inglés.
Él no es profesor.
––––––––––––––––– ––––––––––
37
Cand raspunsul la o propozitie este negativ, cuvant ul "no" apare de doua ori, ca si in romana.
¿Habla Ud. español?
No, no hablo español.
¿ Está Gerardo en la clase?
No, Gerardo no está en la clase.
––––––––––––––––– ––––––––––
Studiati, invatati, urmatoarea lista de cuvinte afi rmative si antonimul lor :
algo (ceva)
nada (nimic)
alguien (cineva)
nadie (nimeni)
algún (-o, -a, -os, -as) (vreun, vreuna, vreunii, v reunele)
ningún (-o, -a, -os, -as) (niciunul, niciuna, niciu nii, niciunele)
siempre (mereu)
nunca (niciodata) jamás (niciodata, vreodata)
también (de asemenea)
tampoco (nici, nici nu)
o . . . o (sau . . . sau)
ni . . . ni (nici . . . nici)
––––––––––––––––– ––––––––––
Cuvintele negative pot fi folosite singure, preceda nd verbul.
Nadie habla.
Él nunca come.
Alfredo tampoco baila.
––––––––––––––––– ––––––––––
Cuvintele negative pot de asemenea fi folosite cu " no".
No habla nadie.
Él no come nunca.
Alfredo no baila tampoco.
––––––––––––––––– ––––––––––
Cateodata, pot fi intalnite trei cuvinte negative i n aceeasi propozitie.
38
No compro nada nunca.
Él no compra nada tampoco.
––––––––––––––––– ––––––––––
Foarte rar, pot fi intalnite chiar patru cuvinte ne gative.
Yo no veo nunca a nadie tampoco.
Romana
Maria nu are nevoie de nimic.
NU Maria nu are nevoie de nimic.
Spanish
María no necesita nada.
NOT María no necesita algo.
––––––––––––––––– ––––––––––
Alguno si ninguno pierd -o inaintea unui substanti v singular masculin.
¿Tienes algún libro?
No, no tengo ningún libro.
––––––––––––––––– ––––––––––
Ninguno(-a) este in general folosit cu forma de sin gular.
¿Tienes algunas revistas?
No, no tengo ninguna.
¿Tienes algunos libros?
No, no tengo ninguno.
––––––––––––––––– ––––––––––
Pluralul lui ninguno(-a) este folosit numai cand su bstantivul este numai la plural.
No hay ningunas tijeras en la caja.
Nu sunt foarfece in cutie.
Interogatia (Intrebari)
In Spaniola sunt mai multe moduri de a pune o intre bare. Observati ca o propozitie interogativa
incepe cu semnul intrebarii scris invers.
¿María habla español?
¿Habla María español?
¿Habla español María?
––––––––––––––––– ––––––––––
39
Urmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru :
María vorbeste spaniola?
¿María habla español?
¿Habla María español?
¿Habla español María?
Raspunsuri possibile ar putea fi :
Sí, María habla español.
No, María no habla español.
––––––––––––––––– ––––––––––
Alt mod de a forma o intrebare este de a adauga o s curta intrebare la sfarsitul propozitiei.
María habla español, ¿no?
María habla español, ¿verdad?
Adica :
Maria vorbeste spaniola, nu-i asa?
––––––––––––––––– ––––––––––
Cuvinte comune pentru a introduce o intrebare sunt :
¿Adónde?
¿Dónde?
¿De dónde?
¿Cómo?
¿Cuál (-es)?
¿Cuándo?
¿Cuánto (-a)?
¿Cuántos (-as)?
¿Qué?
¿De qué?
¿Quién (-es)?
¿A quién (-es)?
¿Con quién (-es)?
¿De quién (-es)?
¿Por qué?
¿Para qué?
Observatie : Fiecare are un accent
––––––––––––––––– ––––––––––
Alte exemple. Observati ca in spaniola formarea une i propozitii interogative este asemanatoare
limbii romane.
¿Qué estudia Pilar?
40
¿Cuándo comen ustedes?
¿Dónde está mi coche?
¿Cuánto cuesta la corbata?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿Dónde? inseamna "Unde?" ¿Adónde? inseamna "Incotro , unde?" Astfel, dónde intreaba
pentru o locatie, in timp ce adónde intreaba pentru o destinatie.
¿Dónde está la biblioteca?
Unde este biblioteca?
¿Adónde va Raúl?
Unde se duce Raul?
(Literal: Incotro merge Raul?)
––––––––––––––––– ––––––––––
¿De dónde? inseamna "De unde?"
¿De dónde es Gerardo?
De unde e Gerardo?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿Cómo? inseamna "Cum?"
¿Cómo está la pelicula?
Cum este filmul?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿Cuál? si ¿Cuáles? inseamna "Care?" si "Care? (pent ru plural)"
¿Cuál es tu nombre?
Care este numele tau?
¿Cuáles son tus libros favoritos?
Care sunt cartile tale favorite?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿Cuándo? inseamna "Cand?"
¿Cuándo van a ir ustedes?
Dumneavoastra cand veti merge?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿Cuánto(-a)? inseamna "Cat?, Cata?"
41
¿Cuánto tiempo dura la pelicula?
Cat timp dureaza filmul?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿Cuántos(-as)? inseamna "Cati?, Cate?"
¿Cuántas chicas hay en la clase?
Cate fete sunt in clasa?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿Qué? inseamna "Ce?"
¿Qué es la libertad?
Ce este libertatea?
¿Qué estudias?
Ce studiezi?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿De qué? inseamna "Din ce?" or "Despre ce?"
¿De qué material es la pluma?
Din ce material este stiloul?
¿De qué hablan ustedes?
Despre ce vorbiti dumneavoastra?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿Quién(-es)? inseamna "Cine?"
¿Quién es Gregorio?
Cine e Gregorio?
¿Quiénes son esos chicos?
Cine sunt acei baieti?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿A quién(-es)? inseamna "Pe cine?, Cui?"
¿A quién buscas?
Pe cine cauti?
¿A quiénes vas a dar tantos libros?
Cui vei da atatea carti?
––––––––––––––––– ––––––––––
42
¿Con quién(-es)? inseamna "Cu cine?"
¿Con quién hablo?
Cu cine vorbesc?
¿Con quiénes estudia Mario?
Cu cine studiaza Mario?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿De quién(-es)? inseamna "Al /a cui?"
¿De quién es aquel sombrero?
A cui e acea palarie?
¿De quiénes son estas monedas?
Ale cui sunt monezile astea?
––––––––––––––––– ––––––––––
¿Por qué? inseamna "De ce?"
¿Por qué estudias español?
De ce studiezi spaniola?
Raspuns posibil:
Porque es un requisito.
Deoarece e necesar.
––––––––––––––––– ––––––––––
¿Para qué? inseamna "Pentru ce?"
¿Para qué estudias español?
Pentru ce studiezi spaniola?
Raspuns posibil:
Para ser profesor de español.
Pentru a fi profesor de spaniola.
Ajective posesive
Adjectivele posesive sunt folosite pentru a arata p roprietatea (posesia).
mi libro
cartea mea
tu pluma
stiloul tau
43
––––––––––––––––– ––––––––––
Mai jos sunt cinci adjective posesive.
mi
tu
su
nuestro
vuestro
Trei adjective posesive (mi, tu, su) au numai doua forme, singular si plural.
mi
mis
tu
tus
su
sus
––––––––––––––––– ––––––––––
Adjectivele posesive se acorda in functie de substa ntiv, cu lucrul determinat si nu cu posesorul.
mi libro
cartea mea
mis libros
cartile mele
tu pluma
stiloul tau
tus plumas
stilourile tale
––––––––––––––––– ––––––––––
Mi, tu si su nu au forma masculina si feminina, se modifica numai in functie de numarul
substantivului.
mi amigo
mi amiga
tus hermanos
tus hermanas
su libro
sus plumas
44
––––––––––––––––– ––––––––––
Mi inseamna "al meu, a mea" ; tu inseamna "al tau, a ta"
Mi casa es tu casa.
Casa mea e casa ta.
––––––––––––––––– ––––––––––
Su, ca si tu, poate insemna si "al tau, a ta" In ca zul asta diferenta dintre (tu) si (su) este ca (su)
se foloseste cu caracter de politete, adica (al dum neavoastra, a dumneavoastra).
Mi casa es tu casa.
(vorbind cu cineva cu care te adresezi cu "tú")
Mi casa es su casa.
(vorbind cu cineva cu care te adresezi cu "usted")
Observatie: Cele doua cuvinte "tu" si "tú" se pronu nta la fel. Tú (cu accent) este pronume
personal si inseamna "tu" (familial). Tu (fara acce nt) este adjectiv posesiv si inseamna "al tau,
a ta".
––––––––––––––––– ––––––––––
Su are patru forme: al lui, a ei, a lor; si formal: al tau.
María busca su cuaderno.
Maria cauta caietul ei.
Juan busca su cuaderno.
Juan isi cauta caietul.
Ellos buscan su cuaderno.
Ei isi cauta caietul lor.
Su madre busca su cuaderno.
Mama dumneavoastra cauta caietul dv..
––––––––––––––––– ––––––––––
Daca intelesul lui su nu este clar din contextul pr opozitiei, se foloseste prepozitia de.
María busca el cuaderno de él.
Maria cauta caietul lui.
El hombre busca las llaves de ella.
Omul cauta cheile ei.
María busca el cuaderno de Juan.
María cauta caietul lui Juan.
45
El hombre busca las llaves de Samanta.
Omul cauta cheile lui Samanta.
––––––––––––––––– ––––––––––
Doua adjective posesive (nuestro si vuestro) au pat ru forme.
nuestro
nuestra
nuestros
nuestras
vuestro
vuestra
vuestros
vuestras
––––––––––––––––– ––––––––––
Nuestro inseamna "al nostru, a noastra"
nuestro hermano
fratele nostru
nuestra hermana
sora noastra
nuestros hermanos
fratii nostrii
nuestras hermanas
surorile noastre
––––––––––––––––– ––––––––––
Vuestro inseamna "al vostru, a voastra". Ca si voso tros, vuestro este folosit numai in Spania.
vuestro libro
cartea voastra
vuestra pluma
stiloul vostru
vuestros libros
cartile voastre
vuestras plumas
stilourile voastre
––––––––––––––––– ––––––––––
46
Iata toate adjectivele posesive (cand se adauga s, este varianta pentru plural) :
mi(s)
al meu, a mea (ai mei, ale mele)
tu(s)
al tau, a ta (ai tai, ale tale)
su(s)
a /al lui, a /ale ei, a /al dumneavoastra, a /al lo r (ai /ale lui, ai /ale ei, ai /ale dumneavoastra,
ai /ale lor)
nuestro(-a, -os, -as)
a noastra, al nostru (ai nostri, ale noastre)
vuestro(-a, -os, -as)
a /al vostru (ai /ale voastre)
––––––––––––––––– ––––––––––
De obicei aceste adjective posesive nu se folosesc cu articole de imbracaminte sau parti ale
corpului, decat atunci cand vrem sa accentuam acest lucru, in rest se foloseste articolul definit.
Me gusta el vestido nuevo.
Imi place noua mea imbracaminte
Me duele el brazo.
Ma doare bratul
Verbele neregulate: "Tener" si "Venir"
"Tener" si "venir" sunt verbe neregulate, din cauza asta , trebuie sa memorati conjugarea lor.
Va prezint aceste verbe impreuna fiindca sunt simil are in modul de conjugare:
tener
a avea
venir
a veni
tengo / vengo
tienes / vienes
tiene / viene
tenemos / venimos
tenéis / venís
tienen / vienen
––––––––––––––––– ––––––––––
+ Sa le recapitulam:
tener (a avea)
47
venir (a veni)
tengo / vengo
tienes / vienes
tiene / viene
tenemos / venimos
tenéis / venís
tienen / vienen
"Tener que, Hay que"
Tener que + infinitiv este un mod de a exprima obli gatia de a face ceva. Aceasta expresie poate
fi tradusa prin "a trebui". Tener se conjuga in fun ctie de subiect.
Tengo que comer las verduras.
Trebuie sa mananc legumele.
Ángel tiene que leer el periódico.
Ángel trebuie sa citeasca ziarul.
Ellos tienen que comprar una revista.
Ei trebuie sa cumpere o revista.
––––––––––––––––– ––––––––––
Hay que + infinitiv este folosit sa exprime ideea c a "cineva trebuie sa faca ceva", "e necesar sa
faca ceva". Este mai mult o expresie generala, iar forma verbului hay ramane aceeasi.
Hay que tomar un taxi.
E necesar sa ei un taxi.
Hay que estudiar mucho.
Trebuie (e necesar) sa studiezi mult.
––––––––––––––––– ––––––––––
Exemplele de mai jos prezinta diferentele dintre ce le doua expresii:
María tiene un examen el lunes. Ella tiene que estu diar.
María are un examen luni. Ea trebuie sa invete mult .
No es fácil aprender el español. Hay que practicar mucho.
Nu e usor sa inveti spaniola. Trebuie (e necesar) s a practici mult.
Expresii cu "Tener"
Expresiile idiomatice nu pot fi imediat intelese an alizand literar intelesul cuvintelor, de aceea
trebuie memorate. Cateva exemple de expresii idioma tice in romana:
a ploua cu galeata
a fi la patru ace
a adormi bustean
48
––––––––––––––––– ––––––––––
Spaniola are de asemenea multe expresii idiomatice. Desi traducerea lor literara poate suna
straniu pentru vorbitorii romani, ele suna perfect natural pentru vorbitori nativi de limba
spaniola. Iata un exemplu:
Idiom: Hace mucho frío
Literal: Face mult frig
Intelesul adevarat: Este foarte frig
––––––––––––––––– ––––––––––
Sunt multe astfel de expresii care folosesc verbul tener. Acesta exprima varsta :
Idiom: tener _____ años
Intelesul normal: a avea _____ ani
––––––––––––––––– ––––––––––
Mai multe expresii, pentru senzatii fizice, care fo losesc verbul tener :
tener frío
a-ti fi frig
tener calor
a-ti fi cald
tener hambre
a-ti fi foame
tener sed
a-ti fi sete
tener sueño
a-ti fi somn
tener dolor de…
a te durea …
––––––––––––––––– ––––––––––
Alte de expresii cu tener:
tener prisa
a se grabi
tener miedo a
a se teme de ceva
49
tener miedo de
a se teme de a face ceva
tener celos
a fi gelos
tener confianza
a avea incredere
tener cuidado
a avea grija
tener vergüenza
a-ti fi rusine
––––––––––––––––– ––––––––––
Mai multe expresii cu tener:
tener razón
a avea dreptate
tener éxito
a avea succes
tener la culpa
a fi vinovat
tener suerte
a fi norocos
tener lugar
a avea loc
tener ganas de
a avea chef de
tener en cuenta
a fi de acord
––––––––––––––––– ––––––––––
Cand folositi aceste expresii, conjugati verbul (te ner) acordand-ul cu subiectul.
Yo tengo cinco años.
Tú tienes ocho años.
Pablo tiene dos años.
––––––––––––––––– ––––––––––
50
Observati ca expresiile combina verbul tener cu un substantiv:
el año los celos
el frío la confianza
el calor el cuidado
la hambre la vergüenza
la sed la razón
el sueño el éxito
el dolor la culpa
la prisa la suerte
el miedo el lugar
––––––––––––––––– ––––––––––
Deoarece expresiile cu tener folosesc substantive, ele sunt modificate cu adjective, nu cu
adverbe.
Tengo frío.
Tengo mucho frío. (nu muy)
––––––––––––––––– ––––––––––
+ Repetati cele mai comune zece expresii folosite:
tener _____ años
tener calor
tener frío
tener hambre
tener sed
tener prisa
tener miedo de _____
tener miedo a _____
tener razón
tener suerte
Expresii pentru vreme
In Spaniola sunt multe expresii care folosesc verbu l hacer (literal "a face"), si este folosit
pentru a descrie vremea.
¿Qué tiempo hace?
Cum e timpul (vremea)?
Hace frío.
Este frig.
Hace calor.
Este cald.
Hace viento.
Este vant.
51
Hace sol.
Este soare.
Hace buen tiempo.
E vremea buna.
Hace mal tiempo.
E vreme rea.
Hace fresco.
E racoare
––––––––––––––––– ––––––––––
Ca si la folosirea lui tener, si aceste expresii id iomatice cu hacer contin substantive.
el frío
el calor
el viento
el sol
el tiempo
––––––––––––––––– ––––––––––
Deoarece expresiile folosesc substantive, ele sunt modificate cu adjective, nu cu adverbe.
Hace frío.
Hace mucho frío. (nu muy)
––––––––––––––––– ––––––––––
Exista de asemenea expresii pentru vreme care folos esc verbul hay:
Hay niebla.
E ceata. E negura.
Hay neblina.
E ceata
Hay sol.
E soare
Hay luna.
E Luna. sau A iesit Luna
Hay relámpagos.
Fulgera.
Hay humedad.
Este umezeala. E umed.
52
Hay nubes.
Este inorat.
Hay lluvias torrenciales.
Ploua torential.
Hay un vendaval.
E furtuna
Hay granizo.
E grindina.
Hay lloviznas.
Burniteaza. Ploua marunt
––––––––––––––––– ––––––––––
Alte expresii pentru vreme folosesc verbul estar im preuna cu un adjectiv:
Está oscuro.
E intuneric.
Está nublado.
E inorat.
Está lloviendo.
Ploua.
––––––––––––––––– ––––––––––
Alte expresii de vreme folosesc doar un adjectiv:
Llueve.
Ploua
De la verbul llover (a ploua)
Nieva.
Ninge
De la verbul nevar (a ninge)
Truena.
Tuna.
De la verbul tronar (a tuna)
Llovizna.
Burniteaza. Ploua marunt
De la verbul lloviznar (a burnita)
––––––––––––––––– ––––––––––
53
Iata cateva moduri comune pentru a intreba cum e vr emea:
¿Qué tiempo hace?
¿Qué clima hace?
¿Cómo está el clima en …?
¿Cómo está el tiempo?
¿Cómo está el clima hoy?
––––––––––––––––– ––––––––––
+ Recapitularea celor mai folosite expresii pentru vreme:
¿Qué tiempo hace?
Hace frío.
Hace calor.
Hace viento.
Hay niebla.
Hay granizo.
Hay relámpagos.
Llovizna.
Nieva.
Llueve.
Personalul "a"
Obiectul direct este un substantiv sau pronume care primeste actiune verbului. In urmatoarele
propozitii, obiectul direct este scris subliniat.
Mike loveste mingea.
George o cheama pe Maria
––––––––––––––––– ––––––––––
In Spaniola cand obiectul direct este o persoana, a cesta este precedat de prepozitia a.
Corect
Jorge llama a María.
Jorge o cheama pe María.
Incorect
Jorge llama María.
––––––––––––––––– ––––––––––
Din perspectiva vorbitorului de romana, in unele ca zuri, personalul "a" poate aparea ca un
cuvant in plus. Din perspectiva vorbitorului de spa niola, acesta este necesar si ne folosirea lui
este o eroare serioasa.
Corect
Jorge llama a María.
Incorect
54
Jorge llama María.
––––––––––––––––– ––––––––––
Personalul "a" este de asemenea folosit daca obiect ul direct este un animal domestic, in special
un animal de casa.
La mujer acaricia a su perro. (acariciar)
Femeia mangaie cainele ei.
El perro persigue a la gata. (perseguir)
Cainele fugareste pisica.
––––––––––––––––– ––––––––––
Personalul "a" nu este folosit daca obiectul direct nu este o persoana sau un animal domestic.
Corect
Bebo la leche. (beber)
(Beau lapte.)
Incorect
Bebo a la leche.
––––––––––––––––– ––––––––––
Personalul "a" nu este folosit dupa verbul tener sa u verbul hay, indiferent daca obiectul direct
este o persoana.
Corect
Tengo dos hermanos. (tener)
(Am doi frati.)
Incorect
Tengo a dos hermanos.
Corect
Hay cinco chicas.
(Sunt cinci fete.)
Incorrect
Hay a cinco chicas.
––––––––––––––––– ––––––––––
Daca obiectul direct este o persoana nedefinita, pe rsonalul "a" nu se foloseste. Rezultatul este
ca persoana devine "nepersonalizata".
Necesito médico.
Am nevoie de (orice) doctor. (sau)
Am nevoie de asistenta medicala.
55
Necesito jardinero.
Am nevoie de (orice) gradinar. (sau)
Am nevoie de cineva care sa-mi ingrijeasca gradina.
Uniri de cuvinte
Cand a sau de precede articolul definit el, cele do ua cuvinte se unesc devenind un singur
cuvant.
a + el = al
de + el = del
––––––––––––––––– ––––––––––
A + el sunt mereu unite.
Incorect:
¿Llevas a el hermano de Raúl?
Corect:
¿Llevas al hermano de Raúl?
––––––––––––––––– ––––––––––
De + el sunt mereu unite.
Incorect:
¿El libro es de el profesor?
Corect:
¿El libro es del profesor?
––––––––––––––––– ––––––––––
De + la, de + las, de + los, a + la, a + las, si a + los nu sunt niciodata unite.
¿Llevas al hermano de Raúl?
Il ei pe fratele lui Raul?
No, llevo a las hermanas de Pilar.
Nu, le iau pe surorile lui Pilar.
¿El libro es del profesor?
Este cartea profesoruli?
No, el libro es de la profesora.
Nu, este cartea profesoarei.
––––––––––––––––– ––––––––––
56
Nu uitati diferenta dintre el si él. Pronumele (él) are accent si inseamna "el". Articolul definite
(el) nu are accent.
el libro / cartea
él come / el mananca
––––––––––––––––– ––––––––––
Numai articolul definit (el) este restrans. Pronume le (él) nu este.
La Casa Blanca es la casa del presidente.
Casa Alba este casa presedintelui.
Es la casa de él.
Este casa lui.
A él no le gusta fumar.
Lui nu-i place sa fumeze.
Verbele care schimba o:ue
Dupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infini tiv: -ar, -er, -ir. Infinitivele sunt alcatuite din
doua parti: sfarsitul si baza. In urmatoarele exemp le, baza este scrisa subliniat si sfarsitul
ingrosat
•habl ar
com er
viv ir
La verbele regulate, baza ramane neschimbata si sfa rsitul se schimba in functie de conjugare.
•
habl o com o viv o
habl as com es viv es
habl a com e viv e
habl amos com emos viv imos
habl áis com éis viv ís
habl an com en viv en
La unele verbe se schimba si baza cand le conjugam. La timpul prezent sunt trei grupuri de
astfel de verbe:
•o:ue
e:ie
e:i
La prima grupa de verbe care-si schimba baza, liter a o din baza se schimba in ue, la toate
persoanele cu exceptia lui nosotros si vosotros.
•contar
cue nto
cue ntas
cue nta
contamos
57
contáis
cue ntan
Iata alt verb care schimba o:ue. Comparati cu verbu l regular comer. Observati ca sfarsitul este
acelasi.
•mover (o:ue)
comer (verb regular -er)
muev o
com o
muev es
com es
muev e
com e
mov emos
com emos
mov éis
com éis
muev en
com en
Iata alt verb care scimba o:ue. Observati ca la no sotros si vosotros baza nu se schimba.
•dorm ir (o:ue)
duermo
duermes
duerme
dorm imos
dorm ís
duermen
O lista cu cele mai comune verbe care schimba o:ue.
•
almorzar
a lua pranzul morir
a muri
aprobar
a aproba mostrar
a arata
colgar
a agata (de ceva) mover
a muta
contar
a povesti, a numara probar
a proba, a testa
costar
a costa recordar
a-si aminti
devolver
a inapoia (un obiect) resolver
a rezolva
58
volver
a se intoarce (de undeva) rogar
a ruga
dormir
a dormi sonar
a suna
encontrar
a gasi soñar (con)
a visa (pe)
envolver
a invalui, a impacheta tostar
a praji
morder
a musca volar
a zbura
Sa recapitulam modul de conjugare al unui verb care schimba o:ue:
•dormir
duermo
duermes
duerme
dormimos
dormís
duermen
Incercati si cu verbele de mai jos:
(almorzar, contar, costar, volver, recordar, volar)
Verbe care schimba e:ie
Dupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infini tiv: -ar, -er, -ir. Infinitivele sunt alcatuite din
doua parti: sfarsitul si baza. In urmatoarele exemp le, baza este scrisa subliniat si sfarsitul
ingrosat .
•ar
com er
viv ir
La verbele regulate, baza ramane neschimbata si sfa rsitul se schimba in functie de conjugare.
•
habl o com o viv o
habl as com es viv es
habl a com e viv e
habl amos com emos viv imos
habl áis com éis viv ís
habl an com en viv en
La unele verbe se schimba si baza cand le conjugam. La timpul prezent sunt trei grupuri de
astfel de verbe:
•o:ue
e:ie
e:i
La a doua grupa de verbe care schimba baza, litera e din baza se schimba in ie, la toate
persoanele, cu exceptia lui nosotros si vosotros.
•cerrar
59
cie rro
cie rras
cie rra
cerramos
cerráis
cie rran
Iata alt verb care schimba e:ie. Comparati cu verbu l regular comer. Observati ca sfarsitul este
acelasi.
•entender (e:ie)
comer (verb regulat -er)
entiend o
com o
entiend es
com es
entiend e
com e
entend emos
com emos
entend éis
com éis
entiend en
com en
Iata alt verb care scimba e:ie. Observati ca la no sotros si vosotros baza nu se schimba.
•ment ir (e:ie)
miento
mientes
miente
ment imos
ment ís
mienten
O lista cu cele mai comune verbe care schimba e:ie.
•
acertar
a ghici, a avea dreptate encender
a aprinde, a da foc
advertir
a avertiza, a preveni entender
a intelege
cerrar
a inchide fregar
a freca
comenzar hervir
60
a incepe a fierbe
confesar
a marturisi mentir
a minti
consentir
a rasfata negar
a nega
convertir
a transforma pensar (en)
a se gandi (la)
defender
a apara perder
a pierde
empezar
a incepe preferir
a prefera
+ Sa recapitulam modul de conjugare al unui verb ca re schimba e:ie:
•cerrar
cierro
cierras
cierra
cerramos
cerráis
cierran
Incercati si cu verbele de mai jos:
(comenzar, empezar, entender, pensar, perder, prefe rir)
Verbe care schimba e:i
Dupa cum stiti, sunt trei tipuri de verbe la infini tiv: -ar, -er, -ir. Infinitivele sunt alcatuite din
doua parti: sfarsitul si baza. In urmatoarele exemp le, baza este scrisa subliniat si sfarsitul
ingrosat .
•habl ar
com er
viv ir
La verbele regulate, baza ramane neschimbata si sfa rsitul se schimba in functie de conjugare.
•
habl o com o viv o
habl as com es viv es
habl a com e viv e
habl amos com emos viv imos
habl áis com éis viv ís
habl an com en viv en
La unele verbe se schimba si baza cand le conjugam. La timpul prezent sunt trei grupuri de
astfel de verbe:
•o:ue
e:ie
e:i
La a treia grupa de verbe care schimba baza, litera e din baza se schimba in i, la toate
persoanele, cu exceptia lui nosotros si vosotros.
61
•rep etir
rep ito
rep ites
rep ite
repetimos
repetís
rep iten
Iata alt verb care schimba e:i. Comparati cu verbul regular comer. Observati ca sfarsitul este
acelasi.
•competir (e:i)
vivir (verb regulat -ir)
compit o
viv o
compit es
viv es
compit e
viv e
compet imos
viv imos
compet ís
viv ís
compit en
viv en
Iata alt verb care scimba e:i. Observati ca la nos otros si vosotros baza nu se schimba.
•ped ir (e:i)
pido
pides
pide
ped imos
ped ís
piden
O lista cu cele mai comune verbe care schimba e:i.
•
bendecir
a binecuvanta impedir
a impedica
colegir
a deduce maldecir
a blestema
competir medir
62
a concura a masura
conseguir
a obtine, a lua pedir
a cere
corregir
a corecta perseguir
a persecuta, a urmari
decir
a spune reír
a rade
despedir
a-si lua ramas bun, a concedia repetir
a repeta
elegir
a alege seguir
a urmari, a continua
freír
a praji servir
a servi, a fi de folos
gemir
a geme sonreír
a zambi
+ Sa recapitulam modul de conjugare al unui verb ca re schimba e:i :
•repetir
repito
repites
repite
repetimos
repetís
repiten
Incercati si cu verbele de mai jos
(decir, despedir, medir, pedir, servir)
Verbele neregulate : Estar, Ir, Dar
Deja stiti cum se conjuga verbul estar.
•estoy
estás
está
estamos
estáis
están
Observati ca ir si dar urmeaza acelasi model ca si estar; ele sunt neregulate la persoana intai
singular (yo).
•
estar (a fi) ir (a merge) dar (a da)
estoy voy doy
estás vas das
está va da
estamos vamos damos
estáis vais dais
están van dan
63
Deoarece aceste verbe sunt neregulate, conjugarea l or trebuie memorata.
Pentru o siguranta mai buna, este bine sa notati un deva toate verbele care au o conjugare
neregulata si sa faceti exercitii si propozitii cu ele, iar din cand in cand sa le repetati pana
sunteti siguri ca le cunoasteti foarte bine.
––––––
+ Sa recapitulam conjugarea verbelor estar, ir si d ar :
•estar, ir, dar
estoy – voy – doy
estás – vas – das
está – va – da
estamos – vamos – damos
estáis – vais – dais
están – van – dan
Ir a + infinitiv
In Spaniola multe expresii folosite sunt formate di n combinatii de doua cuvinte. In acest caz,
primul verb se conjuga in timp ce al doilea ramane la forma de infinitiv.
•ir , viajar
Yo voy a viajar a España.
Eu voi calatori in Spania.
acabar , comer
Tú acabas de comer.
Tu tocmai ai terminat de mancat.
poder , nadar
Juan puede nadar.
Juan poate sa inoate.
volver , leer
María vuelve a leer el libro.
María citeste iar cartea.
O astfel de expresie combina verbul ir (conjugat) c u un infinitiv. Prepozitia "a" este mereu
folosita. Forma este:
•ir a + infinitive = a avea de gand sa faca ceva (in viitor); a face ceva in viitor
Voy a llevar a mi hermana a su casa.
Am sa o duc (am de gand sa o duc) pe sora mea la casa ei.
Vas a invitar a muchas muchachas.
Vei invita multe fete.
Cristina va a conversar con mi mamá.
Christina va vorbi cu mama.
Eduardo va a leer el libro.
Eduard va citi cartea.
64
Amintiti-va cum se conjuga verbul ir:
•voy
vas
va
vamos
vais
van
Iata cateva cuvinte si expresii folositoare pentru a preciza exact cand veti vrea sa faceti ceva.
•hoy
azi
mañana
maine
más tarde
mai tarziu
esta tarde
in dupa-amiaza asta
la semana que viene
saptamana viitoare
el mes que viene
luna care vine
el año que viene
anul care vine
esta noche
diseara
mañana por la mañana
maine dimineata
mañana por la tarde
maine dupa amiaza
mañana por la noche
maine seara
Sa recapitulam expresia "ir a + infinitive":
•Ir a + infinitive
A avea de gand sa faca ceva in viitor, a face ceva in viitor
(voy, vas, va, vamos, vais, van)
Acabar de + infinitiv
In Spaniola multe expresii folosite sunt formate di n combinatii de doua cuvinte. In acest caz,
primul verb se conjuga in timp ce al doilea ramane la forma de infinitiv.
65
•ir , viajar
Yo voy a viajar a España.
Eu voi calatori in Spania.
acabar , comer
Tú acabas de comer.
Tu tocmai ai terminat de mancat.
poder , nadar
Juan puede nadar.
Juan poate sa inoate.
volver , leer
María vuelve a leer el libro.
María citeste iar cartea.
O astfel de expresie combina verbul acabar (conjuga t) cu un infinitiv. Prepozitia "de" este
mereu folosita. Forma este :
acabar de + infinitive = exprima terminarea unei ac tiuni (in trecutul cel mai recent)
•Acabo de llevar a mi hermana a su casa.
Tocmai am dus-o pe sora mea la casa ei.
Acabas de invitar a muchas muchachas.
Tocmai ai invitat multe fete.
Cristina acaba de conversar con mi mamá.
Christina tocmai a terminat de vorbit cu mama.
Nosotros acabamos de leer el libro.
Noi tocmai am terminat de citit cartea.
Vosotros acabáis de escribir unas cartas.
Voi tocmai a-ti terminat de scris niste scrisori.
Ellos acaban de nadar en el mar.
Ei tocmai au inotat in mare.
+ Sa recapitulam expresia "acabar de + infinitiv" :
•Acabar de + infinitiv
Exprima terminarea unei actiuni in trecutul cel mai recent
(acabo, acabas, acaba, acabamos, acabáis, acaban)
Volver a + infinitiv
In Spaniola multe expresii folosite sunt formate di n combinatii de doua cuvinte. In acest caz,
primul verb se conjuga in timp ce al doilea ramane la forma de infinitiv.
•ir , viajar
Yo voy a viajar a España.
66
Eu voi calatori in Spania.
acabar , comer
Tú acabas de comer.
Tu tocmai ai terminat de mancat.
poder , nadar
Juan puede nadar.
Juan poate sa inoate.
volver , leer
María vuelve a leer el libro.
María citeste iar cartea.
O astfel de expresie combina verbul volver (conjuga t) cu un infinitiv. Prepozitia "a" este mereu
folosita. Forma este:
volver a + infinitive = a face ceva din nou
•Vuelvo a leer el libro.
Citesc iar cartea.
Cristina vuelve a conversar con mi mamá.
Christina vorbeste iar cu mama.
Nu uitati, volver este un verb care schimba o:ue.
•vuelvo
vuelves
vuelve
volvemos
volvéis
vuelven
+ Sa recapitulam expresia "volver a + infinitiv":
•Volver a + infinitiv
A face ceva din nou
(vuelvo, vuelves, vuelve, volvemos, volvéis, vuelve n)
Numerele ordinare
Iata primele zece numere ordinare:
•
primero
primul sexto
al saselea
segundo
al doilea séptimo
al saptelea
tercero
al treilea octavo
al optulea
cuarto noveno
67
al patrulea al noualea
quinto
al cincilea décimo
al zecelea
Ca multe alte adjective, numerele ordinale au o for ma masculina si una feminina, ca si in limba
romana (primul, prima, al doilea, a doua)
•
primero
primera sexto
sexta
segundo
segunda séptimo
séptima
tercero
tercera octavo
octava
cuarto
cuarta noveno
novena
quinto
quinta décimo
décima
De asemenea, au singular si plural.
•
primero
primeros sexto
sextos
segundo
segundos séptimo
séptimos
tercero
terceros octavo
octavos
cuarto
cuartos noveno
novenos
quinto
quintos décimo
décimos
Deci, numerele ordinare au patru forme, ca si alte adjective care se termina in -o.
•primero
primeros
primera
primeras
Primero si tercero arunca -o inaintea unui substant iv la singular
•el primer día
el tercer año
Numerele ordinare de obicei preced substantivul. Dar, daca substantivul la care se re fera este
regalitate, papa, sau o strada, numerele ordinare vin dupa substantiv.
•Carlos Quinto
("Quinto" vine dupa "Carlos" regalitate)
el quinto libro
("quinto" este inaintea lui "libro")
68
la Calle Sexta
("sexta" vine dupa "calle" – strada)
la sexta pluma
("sexta" este inainte de "pluma")
Lunile, Anotimpurile, Data zilei
Mai jos sunt numele lunilor anului. Ca si zilele sa ptamani, acestea se scriu cu litere mici.
•
enero
ianuarie julio
iulie
febrero
februarie agosto
august
marzo
martie septiembre
septembrie
abril
aprilie octubre
octombrie
mayo
mai noviembre
noiembrie
junio
iunie diciembre
decembrie
•Vamos a México en enero.
Vom merge in Mexic in ianuarie.
Las clases empiezan en el mes de septiembre.
Clasele incep in luna septembrie.
Iata numele celor patru anotimpuri.
•Las estaciones del año
la primavera
primavara
el verano
vara
el otoño
toamna
el invierno
iarna
•En América del Norte, la primavera empieza en marzo.
In America de Nord primavara incepe in martie.
En América del Sur, la primavera empieza en septiembre.
In America de Sud, primavara incepe in septembrie.
Iata cum puteti intreba data zilei.
•¿Cuál es la fecha de hoy?
¿A cuántos estamos hoy?
69
¿Qué día es hoy?
¿A cuántos estamos?
Daca va referiti la prima zi a lunii, folositi expr esia "el primer día" sa simplu "el primero."
•¿Qué día es hoy?
Hoy es lunes, el primer día de mayo.
Hoy es lunes, el primero de mayo.
Azi este luni, 1 Mai.
Pentru celelalte zile ale lunii se foloseste numaru l cardinal.
•¿Cuál es la fecha de hoy?
Hoy es martes, el veinticinco de marzo. (Azi e mart i, 25 martie)
¿A cuántos estamos hoy?
Estamos al domingo, el tres de junio. (E duminica, trei iunie)
Ca si in romana, in spaniola, pentru exprimarea dat ei complete se scrie ziua + luna + anul.
•el 29 de febrero de 1996
29 februarie 1996
29.2.96
29.II.96
Comparatia de inegalitate
Aceasta comparatie apare cand doua lucruri nu sunt egale.
•Noi nu avem aceeasi inaltime.
Tu esti mai inalt decat mine.
Cele doua lucruri nu costa la fel.
Camera este mai scumpa decat televizorul.
In Spaniola inegalitatea se exprima folosind una di n urmatoarele forme :
•más (menos) + adjectiv + que
más (menos) + adverb + que
más (menos) + substantiv + que
Iata cateva exemple :
•Tú eres más alto que yo.
Tu esti mai inalt decat mine.
Mónica habla más lentamente que Carmen.
Monica vorbeste mai lent decat Carmen.
Tengo menos libros que Arsenio.
Am mai multe carti decat Arsenio.
Daca comparativul este urmat de un numar , se foloseste de in loc de que .
•Hay menos de veinte alumnos en la clase.
Sunt mai multi de douazeci de elevi in clasa
Él tiene más de noventa años.
El are mai mult de nouazeci de ani.
Daca propozitia este negativa, que este folosit chiar daca comparativul este un numar .
•Tengo más de cinco dólares.
(Am mai mult de 5 de dolari.)
70
dar
No tengo más que cinco dólares.
(Nu am mai mult de 5 dolari.)
Hay más de veinte estudiantes en la clase.
(Sunt mai multi de douazeci de studenti in clasa.)
dar
No hay más que veinte estudiantes en la clase.
(Nu sunt mai multi de douazeci de studenti in clasa .)
Comparatia de egalitate
Aceasta comparatie apare cand doua lucruri sunt ega le.
•Noi doi avem aceeasi inaltime.
Fata este la fel de inalta ca si baiatul.
Pentru a forma comparatia de egalitate folosind adj ective sau adverbe, folositi urmatoarea
forma:
•tan + adjectiv (adverb) + como
El libro es tan bueno como la película.
(Cartea este la fel de buna ca si filmul.)
El chico es tan alto como la chica.
(Baiatul este la fel de inalt ca si fata.)
Pentru a forma comparatia de egalitate folosind sub stantive, folositi urmatoarea forma:
•tanto(-a,-os,-as) + substantiv + como
Juan tiene tanto dinero como María.
(la fel de multi bani ca si)
Él tiene tanta paciencia como ella.
(la fel de multa rabdare ca si)
Tiene tantos libros como ella.
(la fel de multe carti ca si)
Tiene tantas plumas como ella.
(la fel de multe stilouri ca si)
Forma lui tanto se acorda in gen si numar cu substa ntivul.
•tant o diner o
tant a pacienci a
tant os libr os
tant as plum as
Cand actiunea (nu lucrul) este comparata, si nu exista adjectiv, folositi urmatoarea formula:
•verb + tanto + como
Sus estudiantes aprenden tanto como mis estudiantes.
(invata la fel de mult ca)
Rosario cocina tanto como Josefina.
71
(gateste la fel ca si)
Las naranjas cuestan tanto como las manzanas.
(costa la fel ca)
Cand actiunea (nu lucrul) este comparata, si exista adjectiv, folositi urmatoarea formula:
•verb + tan + adjectiv (forma masculina) + como
Aquí se trabaja tan duro como ahí.
(se lucreaza la fel de greu ca si)
El niño juega tan poco como la niña.
(se joaca la fel de putin ca si)
Ellos duermen tan poco como ella.
(dorm la fel de putin ca)
Superlative
Sunt doua tipuri de superlative: relative si absolu te.
•Relative: George este cel mai destept baiat din clasa.
Absolute: George e foarte destept.
Superlativele relative descriu un substantiv in con textul unui grup larg.
•George este cel mai destept baiat din clasa .
Maria e cea mai tanara fata din camera.
Superlativele absolute nu descriu un substantiv in contextul unui grup larg.
•George e foarte destept.
Cartea este extrem de scumpa.
In Spaniola, construirea superlativelor relative es te similara cu comparatia
•articol definit + substantiv + más (menos) + adject iv + de
Iata cateva exemple de superlative
•Juan es el chico más inteligente de la clase.
John este cel mai destept baiat din clasa.
Bill Gates es el hombre más rico de los EEUU.
Bill Gates este cel mai bogat om din U.S.
Ca si in romana, substantivul poate fi omis.
•María es la chica más delgada de la clase.
Mary este cea mai slaba (subtire) fata din clasa.
María es la más delgada de la clase.
Mary este cea mai slaba (subtire) din clasa.
Superlativul absolut pentru adjective are trei form e.
•muy + adjectiv
sumamente + adjectiv (aceasta forma este folosita m ai mult de cei din inalta societate)
adjectiv + ísimo (-a, -os, -as)
Urmatoarele traduceri sunt intrucatva arbitrare. Fi ecare superlativ este putin mai puternic decat
precedentul.
•muy guapo
foarte frumos
72
sumamente guapo
extrem de frumos
guapísimo
nemaipomenit de frumos. Cel mai frumos
Pronumele personal si ca obiect al prepozitiei
Pronumele este un cuvant care este folosit in locul unui nume de persoana sau lucru.
•Juan – el, lui
María – ea, ei
María si Juan – ei, lor
etc.
Deja ati invatat un set de pronume, pronumele perso nal.
•yo
tú
él, ella, usted
nosotros/as
vosotros/as
ellos, ellas, ustedes
Ca si numele de persoane sau obiecte, pronumele per sonal (subiectiv) este pronumele folosit
pentru subiectul propozitiei.
•Juan come mucho.
Él come mucho.
Juan y María hablan español.
Ellos hablan español.
Cand pronumele are rol de obiect al propozitiei, se foloseste alt set de pronume.
•
Pronumele personal Pronumele obiectiv
yo
tú
él
ella
usted
nosotros/as
vosotros/as
ellos/as
ustedes mí
ti
él
ella
usted
nosotros/as
vosotros/as
ellos/as
ustedes
Observatie: Numai mí si ti sunt diferite de pronumele subiecti v.
Se foloseste acest al doilea set de pronume pentru a inlocui substantivul care vine imediat dupa
o prepozitie.
•Juan habla de mí.
Juan vorbeste de mine.
Hablo con ellos.
Vorbesc cu ei.
Pablo compró un anillo para ella.
Pablo a cumparat un inel pentru ea.
73
Ori de cate ori mí urmeaza prepozitia con , cele doua cuvinte se combina pentru a forma
conmigo (cu mine) .
•¿Por qué no vienes conmigo ?
De ce nu vii cu mine?
Ori de cate ori ti urmeaza prepozitia con , cele doua cuvinte se combina pentru a forma contigo
(cu tine) .
•No voy contigo , voy con ellos.
Nu merg cu tine, merg cu ei.
Cand vrei sa spui "cu el, cu ea, cu tine, cu ei, cu dumneavoastra", sunt doua posibilitati. Daca
pronumele se refera la subiectul propozitiei, se fo loseste consigo . Daca pronumele nu se refera
la subiectul propozitiei, se foloseste con + pronumele apropiat .
•Pronumele se refera la subiect
El ea stilourile cu el.
Él llevó las plumas consigo.
De ce nu ei o carte cu tine?
¿Por qué no lleva un libro consigo ?
Pronumele nu se refera la subiectul propozitiei
Ei traiesc cu el.
Ellos viven con él .
Nu vreau sa vorbesc cu dumneata.
No quiero hablar con usted .
Exista sase prepozitii speciale care sunt urmate de pronumele subiectiv in loc de pronumele
obiectiv.
•
entre
intre excepto
cu exceptia, afara de
incluso
inclusiv menos
mai putin, cu exceptia
según
comform, dupa salvo
in afara de
Example:
•Entre tú y yo, esta comida es horrible.
Todos beben agua, incluso yo.
Según tú, la chica es bonita.
Pronumele direct: Part. I
Obiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiectul direct (OD).
•Bill loveste mingea .
"Mingea" primeste actiunea verbului "a lovi".
Sherry citeste cartea .
"Cartea" primeste actiunea verbului "a citi".
Obiectul direct poate fi si o persoana
•Sherry il loveste pe Bill . (OD=Bill)
74
Obiectul direct raspunde la intrebarea ce? " sau " pe cine? " cu privire la ce face subiectul
propozitiei
•Billn loveste mingea.
Bill loveste ce?
Bill loveste mingea .
Sherry il loveste pe Bill.
Sherry loveste pe cine?
Sherry il loveste pe Bill .
Adesea trebuie inlocuit numele obiectului direct cu un pronume.
•Examplu 1
Paul aduce flori. El ia florile acasa si le da soti ei sale.
Examplu 2
Paul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale.
Cand pronumele inlocueste numele obiectului direct, se foloseste urmatoarele pronume:
•me -(yo)
te -(tú)
lo, la -(él, ella, usted)
nos -(nosostro)
os -(vosotros)
los, las -(ellos, ellas, ustedes)
In propozitia afirmativa cu un verb, pronumele dire ct este imediat inaintea verbului conjugat.
•Tengo = Am
Tengo la pluma. = Am stiloul
La tengo. = Il am.
Pronumele (la) este imediat inaintea verebului (tengo) .
Observati ca daca subiectul propozitiei se schimba, aceasta nu afecteaza pronumele obiectiv
direct.
•Juan la tiene.
Juan tiene = John are
Juan tiene la pluma. = John are stiloul.
Juan la tiene. = John il are.
si
María la tiene.
María tiene = Mary are
María tiene la pluma. = Mary are stiloul.
María la tiene. = Mary il are.
Dar daca obiectul propozitiei i-si schimba genul, s e schimba de asemenea si pronumele.
•Juan lo tiene.
Juan tiene = John are
Juan tiene el libro. = John are cartea.
Juan lo tiene. = John o are.
75
dar
Juan la tiene.
Juan tiene = John are
Juan tiene la pluma. = John are stiloul.
Juan la tiene. = John il are.
La fel, daca obiectul propozitiei i-si schimba numa rul, se schimba de asemenea si pronumele.
Deci acesta se acorda in numar si gen cu obiectul p ropozitiei.
•Juan lo tiene.
Juan tiene = John are
Juan tiene el libro. = John are cartea.
Juan lo tiene. = John o are.
dar
María los tiene.
María tiene = Mary are
María tiene los libros. = Mary are cartile.
María los tiene. = Mary le are.
Cand incercati sa traduceti din romana in spaniola, de multe ori merge foarte bine:
•John mananca supa.
John = Juan
John mananca = Juan come
John mananca supa = Juan come la sopa
John o mananca = Juan la come.
Pentru a exersa, incercati sa vedeti fiecare linie ca pe o singura fraza si traduceti-o :
•b>la como
lo como
la leo
lo leo
la veo
lo veo
la tengo
lo tengo
la compro
lo compro
–––––––––
•la como
O mananc (DO feminin – la sopa, la comida, etc.)
lo como
Il mananc (DO masculin – el pollo, el arroz, etc.)
la leo
O citesc
76
lo leo
Il citesc
la veo
O vad
lo veo
Il vad
la tengo
O am
lo tengo
Il am
la compro
O cumpar
lo compro
Il cumpar
Dar in multe alte cazuri, genul in spaniola nu se p otriveste cu genul cuvantului tradus in
romana. In exemplele anterioare este evident ca sub iectul propozitiei este "Eu" deoarece
verbele sunt conjugate la forma "yo". Cu alte forme de multe ori este necesara adaugarea unui
cuvant pentru clarificarea subiectului. Traducerea in romana se face in functie de genul
obiectului direct in romana (cand acesta se cunoaste), nu de pronume in spanio la.
•Juan la come. (la comida)
Juan o mananca. (mancarea)
María lo tiene. (el libro)
María o are. (cartea)
El chico la compra. (la pluma)
Baiatul il cumpara. (stiloul)
La chica lo ve. (el edificio)
Fata o vede. (cladirea)
Ustedes lo leen. (el periódico)
Dumneavoastra il cititi. (ziarul)
Acum cateva exemple la plural.
•Juan come dos sándwiches.
Los come. sau Juan los come.
María tiene tres libros.
Los tiene. sau María los tiene.
El chico compra dos revistas.
Las compra. sau El chico las compra.
La chica ve dos coches.
Los ve. sau La chica los ve.
77
Ella compra dos televisiones.
Las compra. sau Ella las compra.
Tenemos dos mesas.
Las tenemos. sau Nosotros las tenemos.
Acum cateva exemple unde obiectul direct este o per soana.
•Te cunosc.
Te conozco.
Ea il iubeste.
Ella lo ama.
Ea ma iubeste.
Ella me ama.
Juan o vede.
Juan la ve.
Ei ne suna.
Ellos nos llaman.
Ii sunam.
Los llamamos.
Pronumele direct: Part. II
Retineti ! Obiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiectul direct (OD).
•Bill loveste mingea .
"Mingea" primeste actiunea verbului "a lovi".
Sherry citeste cartea .
"Cartea" primeste actiunea verbului "a citi"
Obiectul direct poate fi si o persoana.
•Sherry il loveste pe Bill . (OD=Bill)
Obiectul direct raspunde la intrebarea ce? " sau " pe cine? " cu privire la ce face subiectul
propozitiei
•Bill loveste mingea.
Bill loveste ce?
Bill loveste mingea .
Sherry il loveste pe Bill.
Sherry loveste pe cine?
Sherry il loveste pe Bill .
Adesea trebuie inlocuit numele obiectului direct cu un pronume
•Examplu 1
Paul aduce flori. El ia florile acasa si le da soti ei sale.
Examplu 2
Paul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale.
Cand pronumele inlocueste numele obiectului direct, se foloseste urmatoarele pronume:
78
•me -(yo)
te -(tú)
lo, la -(él, ella, usted)
nos -(nosostro)
os -(vosotros)
los, las -(ellos, ellas, ustedes)
In propozitiile negative, pronumele este pus intre cuvantul negativ si verbul conjugat.
•Propozitie afirmativa
Cumpar cartile.
Compro los libros.
Los compro. (Le cumpar.)
Propozitie negativa
Nu cumpar cartile.
No compro los libros.
No los compro. (Nu le cumpar.)
Comparati urmatoarele propozitii afirmative cu echi valentul lor negativ.
•Los compras.
No los compras.
Guadalupe siempre lo estudia.
Guadalupe nunca lo estudia.
Ellos nos conocen.
Ellos no nos conocen.
Retineti! Nu incercati sa traduceti cuvant cu cuvan t, ganditi-va la intelesul frazei. De exemplu:
"No los compras" se traduce "Nu ii cumpar, dar "No me gustan los libros. No los compro" se
traduce "Nu i-mi plac cartile. Nu le cumpar.
Pronumele direct: Part. III
Retineti ! Obiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiectul direct (OD).
•Bill loveste mingea .
"Mingea" primeste actiunea verbului "a lovi".
Sherry citeste cartea .
"Cartea" primeste actiunea verbului "a citi".
Obiectul direct poate fi si o persoana.
•Sherry il loveste pe Bill . (OD=Bill)
Obiectul direct raspunde la intrebarea ce? " sau " pe cine? " cu privire la ce face subiectul
propozitiei
•Bill loveste mingea.
Bill loveste ce?
Bill loveste mingea .
Sherry il loveste pe Bill.
Sherry loveste pe cine?
Sherry il loveste pe Bill .
Adesea trebuie inlocuit numele obiectului direct cu un pronume.
79
•Examplu 1
Paul aduce flori. El ia florile acasa si le da soti ei sale.
Examplu 2
Paul aduce flori. El le ia acasa si le da sotiei sale.
Cand pronumele inlocueste numele obiectului direct, se foloseste urmatoarele pronume:
•me -(yo)
te -(tú)
lo, la -(él, ella, usted)
nos -(nosostro)
os -(vosotros)
los, las -(ellos, ellas, ustedes)
Cand o propozitie are doua verbe, primul verb se co njuga iar al doilea ramane la infinitiv.
•poder
a putea
pagar
a plati
Puedo pagar diez pesos.
Pot sa platesc 10 pesos.
preferir
a prefera
hablar
a vorbi
Elena prefiere hablar español. Elena prefera sa vorbeasca spaniola.
In propozitiile cu doua verbe, sunt doua posibilita ti privitoare la plasamentul pronumelui.
•1. Pus imediat inaintea verbului conjugat
2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv
Iata cateva exemple cu pronumele pus inaintea verbu lui conjugat:
•Lo quiero ver.
Vreau sa-l vad.
Lo debemos comprar.
Trebuie sa-l cumparam.
María nos debe visitar.
Maria trebuie sa ne viziteze.
Juan lo necesita lavar.
Juan trebuie sa-l spele.
Iata aceleasi exemple, dar cu pronumele atasat de v erbul in infinitiv:
•Quiero verlo.
Vreau sa-l vad.
80
Debemos comprarlo.
Trebuie sa-l cumparam.
María debe visitarnos.
Maria trebuie sa ne viziteze.
Juan necesita lavarlo.
Juan trebuie sa-l spele.
Iata cele doua metode una langa alta. Nici una din ele nu este "mai buna" decat cealalta.
•Lo quiero ver.
Quiero verlo.
Vreau sa-l vad.
Lo debemos comprar.
Debemos comprarlo.
Trebuie sa-l cumparam.
María nos debe visitar.
María debe visitarnos.
Maria trebuie sa ne viziteze.
Juan lo necesita lavar.
Juan necesita lavarlo.
Juan trebuie sa-l spele.
Aceeasi regula se aplica pentru propozitiile intero gative si negative.
•¿Lo debemos comprar?
¿Debemos comprarlo?
Trebuie sa-l cumparam.?
Juan no lo necesita lavar.
Juan no necesita lavarlo.
Juan nu trebuie sa-l spele.
Pronumele indirect : Part. I
Pronumele indirect (PI) raspunde la intrebarea cui? .
•El da cartea lu María.
OD=cartea
Cui da cartea?
Lu María.
PI=María
Ea imi da flori.
Cui da flori?
Mie.
PI=imi
Pentru ca o propozitie sa aiba obiect indirect, de cele mai multe ori ea trebuie sa aiba obiect
direct. Observati ce fel ar fi propozitia fara obie ctul direct.
•El ii da Mariei . . .
cartea, stiloul, creionul, etc.
81
El imi cumpara . . .
flori, ciocolata, etc.
Cateodata obiectul direct este subanteles.
•Mama imi scrie in fiecare saptamana.
OD=scrisoare (subanteles)
PI=imi
(Mama imi scrie o scrisoare in fiecare saptamana.)
Ea i-a spus.
OD=o (subanteles)
PI=lui, ei
(Era i-a sus-o.)
Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urma toarele pronume :
•me (imi)
te (iti)
le (ii)
nos (ne)
os (va)
les (le)
In propozitia afirmativa cu un verb, pronumele indi rect este imediat inaintea verbului conjugat.
•Juan me compra un regalo.
Juan imi cumpara un cadou.
Juan te compra un regalo.
Juan iti cumpara un cadou
Juan le compra un regalo.
Juan ii cumpara un cadou.
Juan nos compra un regalo.
Juan ne cumpara un cadou.
Juan os compra un regalo.
Juan va cumpara un cadou.
Juan les compra un regalo.
Juan le cumpara un cadou.
Sa extragem fraza cu pronumele indirect :
•me compra
imi cumpara
te compra
iti cumpara
le compra
ii cumpara
nos compra
ne cumpara
82
os compra
va cumpara
les compra
le cumpara
Chiar daca subiectul frazei se schimba, pronumele r amane neschimbat.
•me compra
imi cumpara (el, ea)
me compran
imi cumpara (ei, ele)
me compras
imi cumperi (tu)
Pronumele le si les prezinta o problema speciala deoarece formeaza nec laritati.
•le
pentru el
pentru ea
pentru dumneata
les
pentru ei, ele
pentru dumneavoastra
Urmatoarele propozitii, desi gramatical sunt corect e, ele sunt neclare:
•Ella le escribe una carta.
Ella les escribe una carta.
In afara contextului, nu este clar cui scrie.
•Ella le escribe una carta.
Ea ii scrie. (lui)
Ea ii scrie. (ei)
Ea va scrie dumneavoastra.
Ella les escribe una carta.
Ea le scrie o scrisoare. (lor)
Ea va scrie o scrisoare. (dumneavoastra)
Astfel, pentru a evita ambiguitatile, se foloseste o fraza prepozitionala .
•Ella le escribe a Juan una carta.
Ella le escribe a su hermana una carta.
Ella le escribe a usted una carta.
Ella les escribe a sus padres una carta.
Ella les escribe a ustedes una carta.
Cateodata, o fraza prepozitionala este adaugata nu din cauza neclaritatii, ci pentru intarire.
•Juan me da a mí el dinero.
Juan imi da mie banii
(Intareste faptul ca imi da mie banii, nu alt cuiva )
Juan te da a ti el dinero.
Juan iti da tie banii.
Nu exista ambiguitate in urmatoarea propozitie.
83
•Juan me da el dinero.
Juan imi da banii.
Aici adaugarea unei fraze propozitionale se face do ar pentru a intari ideea.
•Juan me da a mí el dinero.
Juan imi da mie banii.
Pronumele indirect : Part. II
Sa incepem cu o recapitulare a lectiei precedente.
Pronumele indirect (PI) raspunde la intrebarea cui? .
•El da cartea lu María.
OD=cartea
Cui da cartea?
Lu María.
PI=María
Ea imi da flori.
Cui da flori?
Mie.
PI=imi
Pentru ca o propozitie sa aiba obiect indirect, de cele mai multe ori ea trebuie sa aiba obiect
direct. Observati ce fel ar fi propozitia fara obie ctul direct.
•El ii da Mariei …
cartea, stiloul, creionul, etc.
El imi cumpara . . .
flori, ciocolata, etc.
Cateodata obiectul direct este subanteles.
•Mama imi scrie in fiecare saptamana.
OD=scrisoare (subanteles)
PI=imi
(Mama imi scrie o scrisoare in fiecare saptamana.)
Ea i-a spus.
OD=o (subanteles)
PI=lui, ei
(Era i-a sus-o.)
Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urma toarele pronume:
•me (imi)
te (iti)
le (ii)
nos (ne)
os (va)
les (le)
In propozitia negativa cu un verb, pronumele indire ct sta intre cuvantul negativ si verbul
conjugat.
•Él no me compra nada.
El nu-mi cumpara nimic.
84
Ella no te trae el desayuno.
Ea nu-ti aduce micul dejun.
No le mando a él la cuenta.
Nu-i trimit lui nota de plata.
Ellos no nos compran ningún regalo.
Ei nu ne cumpara nici un cadou.
Comparati propozitiile afirmative cu echivalentul n egativ.
•Él me compra algo.
Él no me compra nada.
Ella te trae el desayuno.
Ella no te trae el desayuno.
Le mando a él la cuenta.
No le mando a él la cuenta.
Ellos nos compran regalos.
Ellos no nos compran ningún regalo.
Pronumele le si les prezinta o problema speciala deoarece formeaza nec laritati.
•le
pentru el
pentru ea
pentru dumneata
les
pentru ei, ele
pentru dumneavoastra
Urmatoarele propozitii, desi gramatical sunt corect e, ele sunt neclare:
•Ella le escribe una carta.
Ella les escribe una carta.
In afara contextului, nu este clar cui scrie.
•Ella le escribe una carta.
Ea ii scrie. (lui)
Ea ii scrie. (ei)
Ea va scrie dumneavoastra.
Ella les escribe una carta.
Ea le scrie o scrisoare. (lor)
Ea va scrie o scrisoare. (dumneavoastra)
Astfel, pentru a evita ambiguitatile, se foloseste o fraza prepozitionala
•Ella le escribe a Juan una carta.
Ella le escribe a su hermana una carta.
Ella le escribe a usted una carta.
Ella les escribe a sus padres una carta.
Ella les escribe a ustedes una carta.
Cateodata, o fraza prepozitionala este adaugata nu din cauza neclaritatii, ci pentru intarire.
•Juan me da a mí el dinero.
Juan imi da mie banii
85
(Intareste faptul ca imi da mie banii, nu alt cuiva )
Juan te da a ti el dinero.
Juan iti da tie banii.
Nu exista ambiguitate in urmatoarea propozitie.
•Juan me da el dinero.
Juan imi da banii.
Aici adaugarea unei fraze propozitionale se face do ar pentru a intari ideea.
•Juan me da a mí el dinero.
Juan imi da mie banii.
Pronumele indirect : Part. III
Retineti ! Pronumele indirect (PI) raspunde la intr ebarea cui? .
Pronumele indirect (PI) raspunde la intrebarea cui? .
•El da cartea lu María.
DO=cartea
Cui da cartea?
Lu María.
PI=María
•Ea i-mi da flori.
Cui da flori?
Mie.
PI=i-mi
Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urma toarele pronume:
•me (i-mi)
te (i-ti)
le (ii)
nos (ne)
os (va)
les (le)
In propozitia afirmativa cu un verb, pronumele indi rect este imediat inaintea verbului conjugat.
•Juan me compra un regalo.
Juan i-mi cumpara un cadou.
Juan nos compra un regalo.
Juan ne cumpara un cadou.
Cand o propozitie are doua verbe, primul verb se co njuga iar al doilea ramane la infinitiv.
•poder
a putea
pagar
a plati
Puedo pagar diez pesos.
Pot sa platesc 10 pesos.
preferir
a prefera
86
hablar
a vorbi
Elena prefiere hablar español. Elena prefera sa vorbeasca spaniola.
In propozitiile cu doua verbe, sunt doua posibilita ti privitoare la plasamentul pronumelui.
•1. Pus imediat inaintea verbului conjugat
2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv
Iata cateva exemple cu pronumele pus inaintea verbu lui conjugat :
•Me necesitas dar un regalo.
Esti nevoit sa-mi dai un cadou.
Te necesito comprar un sombrero.
Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie.
Juan nos debe prestar el dinero.
Juan trebuie sa ne imprumute banii.
María le quiere alquilar a Juan el apartamento.
María vrea sa-i inchirieze apartamentul lui Juan.
Iata aceleasi exemple, dar cu pronumele atasat de v erbul in infinitiv:
•Necesitas darme un regalo.
Esti nevoit sa-mi dai un cadou.
Necesito comprarte un sombrero.
Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie.
Juan debe prestarnos el dinero.
Juan trebuie sa ne imprumute banii.
María quiere alquilarle a Juan el apartamento.
María vrea sa-i inchirieze apartamentul lui Juan.
Iata cele doua metode una langa alta. Nici una din ele nu este "mai buna" decat cealalta.
•Me necesitas dar un regalo.
Necesitas darme un regalo.
Esti nevoit sa-mi dai un cadou.
Te necesito comprar un sombrero.
Necesito comprarte un sombrero.
Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie.
Juan nos debe prestar el dinero.
Juan debe prestarnos el dinero.
Juan trebuie sa ne imprumute banii.
María le quiere alquilar a Juan el apartamento.
María quiere alquilarle a Juan el apartamento.
María vrea sa-i inchirieze apartamentul lui Juan.
Cand cititi sau auziti propozitii ca acestea, trebu ie sa invatati sa recunoasteti intregul grup de
cuvinte, decat sa analizati fiecare cuvant independ ent.
87
•Me necesitas dar un regalo.
Me necesitas dar = Esti nevoit sa-mi dai
Necesitas darme un regalo.
Necesitas darme = Esti nevoit sa-mi dai
Te necesito comprar un sombrero.
Te necesito comprar = Sunt nevoit sa-ti cumpar
Necesito comprarte un sombrero.
Necesito comprarte = Sunt nevoit sa-ti cumpar
Veti putea recunoaste bine aceste grupuri facand ca t mai multe propozitii pentru a exersa.
Va trebui sa puteti recunoaste repede un verb conju gat si un infinitiv. Trebuie sa recunoasteti
automat "necesito comprar" ca "trebuie sa cumpar"
Daca veti putea face asta, mai este doar un mic pas sa recunoasteti "te necesito comprar" ca
"Sunt nevoit sa-ti cumpar". De aici, pasul final e: "Te necesito comprar un sombrero."
Pronumele indirect si direct, folosite impreuna
Mai jos sunt pronumele direct si indirect impreuna :
•
Pronumele direct Pronumele indirect Echivalentul per soanei
me me yo
te te tú
lo, la le él, ella, usted
nos nos nosotros
os os vosotros
los, las les ellos, ellas, ustedes
Cand aveti ambele pronume in aceeasi propozitie (di rect si indirect), pronumele indirect se
scrie primul.
•Ellos me los dan.
Ei mi-le dau.
PI pronoun: me
OD pronoun: los
Ella te la vende.
Ea ti-l vinde.
PI pronoun: te
OD pronoun: la
Ori de cate ori ambele pronume incep cu litera "l", primul pronume se schimba cu "se".
•le lo = se lo
le la = se la
le los = se los
le las = se las
les lo = se lo
les la = se la
les los = se los
les las = se las
Motivul schimbarii "le lo" in "se lo" tine de pronu ntie. Incercati sa spuneti repede "les las" si
apoi "se las". Veti observa ca este mai usor si sim plu de pronuntat "se las?"
In propozitiile negative, cuvantul negativ vine dir ect inaintea primului pronume.
88
•No se lo tengo.
Nu ti-l am.
Nunca se los compro.
Niciodata nu i-le cumpar.
Deoarece pronumele "se" poate avea atat de multe in telesuri, adesea e bine sa-l clarificati
folosind o fraza prepozitionala.
•Él se lo dice.
Ambigu. El i-o spune (cui?).
Él se lo dice a Juan.
El i-o spune (lui Juan)
Él se lo dice a María.
El i-o spune (lui Maria)
Él se lo dice a ella.
El i-o spune (ei)
In propozitiile cu doua verbe, exista doua posibili tati pentru a pune cele doua pronumele.
Imediat inaintea verbului conjugat, sau atasate de verbul in infinitiv.
•Ea trebuie sa mi-o explice.
Ella me lo debe explicar.
Ella debe explicármelo.
Vreau sa ti-o spun.
Te lo quiero decir.
Quiero decírtelo.
Trebuie sa le-o trimiti lor.
Se la necesitas enviar a ellos.
Necesitas enviársela a ellos.
Observati ca atunci cand atasati pronumele la verbu l in infinitiv, un accent trebuie adaugat la
ultima silaba a verbului.
In cazul propozitiei negative, cand pronumele sunt atasate la infinitiv, cuvantul negativ este pus
direct inaintea verbului conjugat.
•Ella debe explicármelo.
Ella no debe explicármelo.
Quiero decírtelo.
No quiero decírtelo.
Necesitas enviársela a ellos.
No necesitas enviársela a ellos.
In cazul propozitiei negative, cand pronumele sunt inaintea verbului conjugat, cuvantul negativ
este pus direct inaintea pronumelor.
•Ella me lo debe explicar.
Ella no me lo debe explicar.
Te lo quiero decir.
No te lo quiero decir.
89
Se la necesitas enviar a ellos.
No se la necesitas enviar a ellos.
Verbe precum Gustar
Folosirea verbului "gustar" necesita folosirea pron umelui indirect.
•Me gusta el cuarto.
I-mi place camera.
Nos gustan los libros.
Ne plac cartile.
Verbul gustar se foloseste intr-un mod putin deoseb it de alte verbe. Sa studiem urmatorul
exemplu:
•Me gustan los libros.
Traducere: I-mi plac cartile
Observati, "gustar" este conjugat "gustan" nu "gusto." O gresala comuna este sa spuneti "Me
gusto los libros". Este incorect deoarece subiectul propozitiei este "los libros", chiar daca este
la sfarsitul propozitiei, iar verbul conjugat se ac orda cu subiectul.
•Me gustan los libros. (I-mi plac cartile.)
Observati ca, conjugarea lui gustar se schimba in " gusta" cand subiectul propozitiei este la
singular.
•Me gusta el libro. (I-mi place cartea.)
Cum subiectul propozitiei poate fi doar la singular sau plural, singurele forme care vor fi
folosite sunt "gusta" si "gustan", indiferent de pr onumele indirect care va fi folosit.
•Me gusta el libro.
I-mi place cartea.
Te gusta el libro.
I-ti place cartea.
Nos gusta el libro.
Ne place cartea.
Me gustan los libros.
I-mi plac cartile.
Te gustan los libros.
I-ti plac cartile.
Nos gustan los libros.
Ne plac cartile.
Tineti minte, gustar devine gusta sau gustan, in fu nctie de subiect, daca este la singular sau
plural si nu are nici o legatura cu ce fel de pronu me indirect va fi folosit.
•Subiectul este la singular – folositi gusta
Me gusta el libro.
Te gusta el libro.
Subiectul este la plural – folositi gustan
90
Me gustan los libros.
Te gustan los libros.
•Nos gustamos … incorect!
Te gustas … incorect!
Iata cateva exemple cu folosirea corecta a verbului gustar.
•
Singular Plural
Me gusta la casa. Me gustan las casas.
Te gusta el cuarto. Te gustan los cuartos.
Le gusta la silla. Le gustan las sillas.
Nos gusta el hotel. Nos gustan los hoteles.
Os gusta la comida. Os gustan las comidas.
Les gusta el reloj. Les gustan los relojes.
Sa ne uitam la urmatorul exemplu:
•Le gusta la silla.
Este imposibil de precizat exact ce vrea sa spuna:
•1. (Lui) I-i place scaunul.
2. (Ei) I-i place scaunul.
3. (Dumneavoastra) Va place scaunul..
Pentru a clarifica, deseori propozitia va incepe cu o fraza prepozitionala care precizeaza la cine
se refera pronumele indirect.
•A él le gusta la silla.
Lui i-i place scaunul.
A Juan le gusta la silla.
Lui Juan i-i place scaunul.
A ella le gusta la silla.
Ei i-i place scaunul.
A María le gusta la silla.
Lu Maria i-i place scaunul.
A usted le gusta la silla.
Dumneavoastra va place scaunul.
Astfel, prin adaugarea unei fraze prepozitionale, d ispare neclaritatea.
De asemenea, puteti adauga o fraza prepozitionala p entru intarire, chiar daca nu exista
neclaritate.
•1. A Juan le gusta el café.
Lui Juan i-i place cafeaua.
2. A mí me gusta el té.
Mie i-mi place ceaiul.
In primul exemplu "a Juan" clarifica neclaritatea p ronumelui "le." In al doilea exemplu nu
exista ambiguitate. "Me gusta el té" poate insemna doar "I-mi place ceaiul". In acest caz, "a
mí" adauga intarire, atrage atentia la faptul ca ce aiul este ceea ce i-mi place (in contrast cu ce ii
place lui Juan).
Alt mod de a privi:
91
•Lui John ii place cafeaua. Mie i-mi place ceaiul.
A Juan le gusta el café. A mí me gusta el té.
Acum ca stiti cum se foloseste corect verbul gustar , iata o lista cu alte verbe care se folosesc in
acelasi mod:
•
aburrir
a plictisi fascinar
a fascina
bastar
a fi suficient (a ajunge) importar
a conta
caer bien (mal)
a veni bine(rau), a placea (nu placea) interesar
a interesa
dar asco
a scarbi, a da scarba molestar
a deranja
disgustar
a nu placea (ceva) parecer
a parea
doler (o:ue)
a durea picar
a intepa
encantar
a placea mult quedar
a ramane, a sta
faltar
a-ti lipsi ceva volver (o:ue) loco
a inebuni
Pentru a exersa, faceti propozitii cu urmatoarele 5 verbe:
•gustar
faltar
molestar
parecer
disgustar
Acestea se folosesc ca si "gustar":
A Juan le gusta el libro.
A Juan le gustan los libros.
Timpul present
Exprima o actiune care se desfasoara in momentul vo rbirii
•Eu studiez. (in momentul de fata).
Pentru a forma timpul prezent in spaniola, se combi na conjugarea verbului "estar" cu gerunziu.
•Estoy hablando.
Vorbesc.(in momentul de fata)
Juan está comiendo.
Juan mananca
María está escribiendo una carta.
Maria scrie o scrisoare.
Astfel, trebuie sa cunoasteti conjugarea verbului e star si cum se formeaza gerunziul. Deja stiti
conjugarea verbului:
•estar
estoy
92
estás
está
estamos
estáis
están
Pentru a forma gerunziul pentru verbele regulate de conjugarea I (-ar), se adauga -ando in locul
terminatiei "-ar".
•hablar: hablando
(hablar – ar + ando)
trabajar: trabajando
(trabajar – ar + ando)
estudiar: estudiando
(estudiar – ar + ando)
Pentru a forma gerunziul pentru verbele regulate de conjugarea a II-a si a III-a (-er si -ir), se
adauga -iendo in locul terminatiei "-er sau -ir".
•comer: comiendo
(comer – er + iendo)
hacer: haciendo
(hacer – er + iendo)
vivir: viviendo
(vivir – ir + iendo)
escribir: escribiendo
(escribir – ir + iendo)
Pentru a forma gerunziul verbelor de conjugarea a I II-a (-ir) care schimba e:ie, e:i sau o:ue, se
schimba e:i sau o:u si se adauga -iendo in locul te rminatiei -ir.
•servir: sirviendo
pedir: pidiendo
decir: diciendo
dormir: durmiendo
morir: muriendo
poder: pudiendo
Daca inaintea lui –er si –ir se afla o vocala, -i d e la –iendo devine –y, astfel se va adauga –
yendo :
•caer: cayendo
creer: creyendo
huir: huyendo
ir: yendo
influir: influyendo
oír: oyendo
traer: trayendo
leer: leyendo
•seguir: siguiendo (exceptie)
Urmatoarele exemple ilustreaza regulile de formare a gerunziului.
•hablar: hablando (-ar)
comer: comiendo (-er)
93
vivir: viviendo (-ir)
decir: diciendo (e:i)
dormir: durmiendo (o:u)
leer: leyendo (i:y)
seguir: siguiendo (i:y)
+ Sa recapitulam :
Timpul prezent se formeaza prin conjugarea verbului estar la care se adauga gerunziu. ( estar +
gerunziu )
•Juan está comiendo pan.
Juan mananca paine. (in mementul de fata)
María y Carmen están hablando con nosotros.
Maria si Carmen vorbesc cu noi. (in mementul de fat a)
Astfel, prin adaugarea unei fraze prepozitionale, d ispare neclaritatea.
Acest timp se foloseste numai pentru a exprima acti uni care se desfasoara "in momentul
vorbirii ". Niciodata nu se foloseste pentru actiuni din vii tor, cum ar fi de exemplu "La vara
merg in spania".
Verbe cu prima persoana neregulata
Urmatoarele verbe au forma neregulata pentru conjug area la prima persoana singular:
•caber (a se potrivi la ceva, a incapea)
yo quepo
caer (a cadea)
yo caigo
conducir (a conduce)
yo conduzco
conocer (a cunoaste)
yo conozco
escoger (a alege)
yo escojo
dirigir (a indrepta spre ceva)
yo dirijo
hacer (a face)
yo hago
poner (a pune)
yo pongo
saber (a sti)
yo sé
salir (a iesi)
yo salgo
seguir (a urma)
94
yo sigo
traer (a aduce)
yo traigo
valer (a valora)
yo valgo
ver (a vedea)
yo veo
Pentru a memora lista de deasupra, ar trebui sa va familiarizati cu urmatoarele trei reguli :
1. Pentru verbele care se termina in -cer si -cir, s chimba c in zc pentru forma yo:
conocer (a cunoaste)
yo conozco
conducir (a conduce)
yo conduzco
crecer (a creste)
yo crezco
traducir (a traduce)
yo traduzco
establecer (a stabili, a infiinta)
yo establezco
producir (a produce)
yo produzco
2. Pentru verbele care se termina in -ger si -gir, s chimba g in j pentru forma yo:
escoger (a alege)
yo escojo
dirigir (a indrepta spre ceva)
yo dirijo
emerger (a aparea, a se ivi)
yo emerjo
fingir (a pretinde, a simula)
yo finjo
3. Pentru verbele care se termina in -guir, schimba gu in g pentru forma yo:
seguir (a urma)
yo sigo
conseguir (a obtine)
yo consigo
95
distinguir (a distinge)
yo distingo
Saber vs Conocer / Pedir vs Preguntar
In spaniola exista, ca si in romana, doua verbe pen tru a exprima ideea de "a sti, a cunoaste".
Aceste doua verbe sunt saber si conocer . Alegerea verbului depinde de contextul in care e
folosit. Acestea nu se inlocuiesc intre ele. De obi cei, cand in romana se foloseste "a sti", in
spaniola se foloseste "saber", iar cand vrem sa spu nem "a cunoaste", se foloseste "conocer".
Pentru a exprima cunoasterea sau ignoranta unui fap t sau informatii despre ceva, se foloseste
saber.
•Juan sabe donde está María.
Juan stie unde este Maria.
Yo no sé tu número de teléfono.
Eu nu stiu numarul tau de telefon.
Pentru a spune ca ceva nu este cunoscut (un loc, o persoana, un obiect), se foloseste conocer.
•Juan no conoce a María.
Juan nu o cunoaste pe Maria.
Alberto y Alfredo conocen Madrid.
Alberto si Alfredo cunosc Madridul.
Pentru a exprima cunoasterea sau ignoranta unui sub iect sau a unei discipline, se foloseste
saber.
•Juan no sabe nada de inglés.
Juan nu stie deloc engeza.
Él sabe matemáticas.
El stie matematica.
Juan conoce la literatura española.
Juan cunoaste literatura spaniola.
Pentru a exprima cunoasterea sau ignoranta unei ind emanari sau cum sa faci ceva, se foloseste
saber + infinitiv.
•María sabe conducir .
Maria stie sa conduca.
No sé nadar muy bien .
Nu stiu sa inot foarte bine.
Alte exemple :
•María sabe conducir .
Maria stie sa conduca.
No sé nadar muy bien .
Nu stiu sa inot foarte binel.
Aproape aceeasi situatie o avem si cu pedir si preguntar . Care inseamna "a cere, a intreba".
Dar aici regulile sunt mai clare:
pedir
pentru: a cere ceva (un obiect, un serviciu sau fav or), a ruga ceva
•Pido más carne.
Cer (Doresc) mai multa carne.
96
Pedimos ahora.
Cerem acuma.
preguntar
pentru: a intreba, a cere o informatie
•Pregunto qué hora es.
Intreb ce ora este.
Preguntamos a qué hora sirven la cena.
Intrebam la ce ora servesc cina.
Numerele cardinale: 31-1000
Mai intai sa revedem numerele cardinale 1-30:
•1. uno
2. dos
3. tres
4. cuatro
5. cinco
6. seis
7. siete
8. ocho
9. nueve
10. diez
11. once
12. doce
13. trece
14. catorce
15. quince
16. dieciséis
17. diecisiete
18. dieciocho
19. diecinueve
20. veinte
21. veintiuno
22. veintidós
23. veintitrés
24. veinticuatro
25. veinticinco
26. veintiséis
27. veintisiete
28. veintiocho
29. veintinueve
30. treinta
Urmatorul pas e sa invatam sa numaram din 10 in 10 pana la 100:
•10. diez
20. veinte
30. treinta
40. cuarenta
50. cincuenta
60. sesenta
70. setenta
80. ochenta
97
90. noventa
100. cien
Acum, observati cat de usor e sa formam celelalte n umere:
•31.treinta y uno
32. treinta y dos
33. treinta y tres
34. treinta y cuatro
35. treinta y cinco
36. treinta y seis
37. treinta y siete
38. treinta y ocho
39. treinta y nueve
40. cuarenta
41. cuarenta y uno
42. cuarenta y dos
etc.
Acest model continua pana la 100:
•53. cincuenta y tres
54. cincuenta y cuatro
65. sesenta y cinco
66. sesenta y seis
78. setenta y ocho
88. ochenta y ocho
99. noventa y nueve
etc.
De la 101-199, se foloseste "ciento":
•ciento uno
ciento dos
ciento tres
ciento sesenta y uno
ciento sesenta y dos
etc.
Observati ca "y" se foloseste numai intre 31-99 (si 131-199, 231-299, 331-399, etc.) si nu este
folosit pentru a separa sutele de zeci.
•Corect:
ciento ochenta y nueve
Incorect:
ciento y ochenta y nueve
Pentru a ajunge la 1000, aplicati ceea ce a-ti inva tat pana acum. Pentru inceput, invatati sa
numarati din 100 in 100 pana la 1000:
•100. cien
200. doscientos
300. trescientos
400. cuatrocientos
500. quinientos
600. seiscientos
700. sete cientos
800. ochocientos
900. nove cientos
1000. mil
98
Acum alte exemple:
•142. ciento cuarenta y dos
375. trescientos setenta y cinco
612. seiscientos doce
907. novecientos siete
999. novecientos noventa y nueve
Amintitiva din lectiile anterioare, pentru numarul unu exista o forma masculina si una
feminina, ca si-n romana (unu, una):
•un libro
o carte
una pluma
un stilou
La fel si pentru numerele 200, 300, 400, etc.
•doscientos libros
doscientas plumas
cuatrocientos señores
cuatrocientas señoras
Cand folosim exact numarul 100 si numarul e folosit cu un substantiv, se foloseste forma
prescurtata "cien".
•cien dólares
cien gatas
cien perros
cien pesetas
Si in final, in spaniola (ca si in romana) punctul este folosit pentru a indica miile si virgula
pentru a indica decimalele.
•
Romana
1.543,67 Spaniola
1.543,67
Exprimarea timpului
Pentru a exprima timpul zilei se foloseste verbul ser . Se foloseste es cand ne referim "la ora
unu" si son pentru celelalte ore.
•Es la una.
E ora unu.
Son las dos.
E ora doua.
Este folosit articolul feminin (la, las) deoarece s e refera la cuvantul "la hora."
•Es la una.
E ora unu.
Son las dos.
E ora doua.
Minutele pot fi adaugate folosind cuvantul y (si).
•Es la una y cinco.
E unu si cinci.
Son las tres y doce.
E trei si 12 minute.
99
Minutele pot fi scazute folosind cuvantul menos (mai putin).
•Es la una menos cinco.
E una fara cinci.
Son las tres menos doce.
E trei fara 12 minute.
De asemenea puteti folosi cuvntul media (jumatate) si cuarto (sfert).
•Es la una y media.
E unu jumate.
Son las dos y cuarto.
E doua si un sfert.
Son las tres menos cuarto.
E trei fara un sfert.
Pentru a spune ceva care are legatura cu timpul, se foloseste formula a + la(s) + ora .
•La fiesta empieza a las nueve.
Petrecerea incepe la noua.
El banco abre a las ocho y media.
Banca se deschide la 8 si jumate.
Pentru a face diferenta intre dimineata, dupa-amiaz a si seara, se folosesc expresiile de la
mañana , de la tarde si de la noche.
•Son las dos de la tarde.
E ora 2 dupa-amiaza.
Son las dos de la mañana.
E doua dimineata.
Son las diez de la noche.
E zece seara.
Cand ora exacta nu e specificata, se folosesc expre siile por la mañana, por la tarde, por la
noche.
•Siempre leo el periódico por las mañanas.
Mereu citesc ziarul dimineata.
Iata un numar de expresii ajutatoare :
•por la mañana
dimineata (cand ora nu e specificata)
de la mañana
dimineata (cand ora e specificata)
por la tarde
dupa-amiaza (cand ora nu e specificata)
de la tarde
dupa amiaza (cand ora e specificata)
por la noche
seara, noaptea (cand ora nu e specificata)
100
de la noche
seara, noaptea (cand ora e specificata)
mañana
maine, dimineata
mañana por la mañana
maine dimineata
pasado mañana
poimaine
ayer
ieri
anoche
aseara
la noche anterior, anteanoche
alaltaieri seara
el lunes que viene
lunea urmatoare
la semana que viene
saptamana care vine
el año que viene
anul care vine
el lunes pasado
lunea trecuta
la semana pasada
saptamana trecuta
el año pasado
aul trecut
al mediodía
amiaza
a la medianoche
miezul noptii
alrededor de
in jur de
de día
de zi
101
durante el día
in timpul zilei
a tiempo
la timp
en punto
exact, fix
tarde
tarziu
temprano
devreme
Por si Para
Por si para au multe intelesuri, si de multe ori su nt confundate deoarece fiecare inseamna
"pentru".
•Gracias por la información.
Multumesc pentru informatie.
Este regalo es para Juan.
Cadoul acesta e pentru Juan.
Pentru a invata sa folositi corect por si para, tre buie sa faceti doua lucruri:
1. Sa invatati regulile dupa care se folosesc por si para.
2. Sa memorati propozitiile prezentate ca model.
Por are multe folosiri si este cel mai dificil dint re cele doua.
•Regula: pentru a exprima recunostinta sau scuza
Model: Gracias por la ayuda.
(Multumesc pentru ajutor.)
Regula: pentru inmultire si impartire
Model: Dos por dos son cuatro.
(Doi ori doi face patru.)
Regula: pentru viteza, frecventa si proportie
Model: Voy al restaurante cinco veces por semana.
(Merg la restaurant de cinci ori pe saptamana.)
Regula: insemnand "prin", "de-a lungul", "prin zona"
Model: Andamos por el parque.
(Mergem prin parc.)
Regula: cand vorbim despre schimb, incluzand vanzari
Model: Él me dio diez dólares por el libro.
(El mi-a dat 10 dolari pe carte.)
Regula: cand inseamna "in favoarea", "in folosul"
Model: No voté por nadie.
(Nu am votat pentru nimeni.)
Regula: pentru a exprima o lungime de timp
102
Model: Yo estudié por dos horas.
(Eu am studiat 2 ore.)
Regula: pentru a exprima un timp general sau nedeterminat, insemnandan "in timpul"
Model: Se puede ver las estrellas por la noche.
(Se pot vedea stelele in timpul noptii.)
Regula: in legatura cu transportul si comunicarea
Model: Prefiero viajar por tren y hablar por teléfono.
(Prefer sa calatoresc cu trenul si sa vorbesc la te lefon.)
Regula: In caz de gresala de indentitate, sau "a fi luat dr ept…"
Model: Me tienen por loco.
(Ma iau drept nebun.)
Regula: pentru a arata motivul unei actiuni (cu: a merge, a veni, a trece, a trimite, a
intoarce, a intreba)
Model: Paso por ti a las ocho.
(Trec pe la tine la ora 8.)
Regula: cand e urmat de un infinitiv, pentru a exprima o ac tiune care a ramas sa fie
completata, se foloseste por + infinitiv
Model: La cena está por cocinar.
(Cina se pregateste.)
Regula: pentru a exprima cauza sau motiv
Model: El hombre murió por falta de agua.
(Omul a murit din lipsa de apa)
Regula: "estar por" inseamna a fi dispus sa
Model: Estoy por tomar café.
(Sunt dispus sa beau cafea.)
Regula: in constructii pasive
Model: El libro fue escrito por Octavio Paz.
(Cartea a fost scrisa de Octavio Paz.)
Por apare de asemenea in multe expresii idiomatice:
•
por adelantado
in avans por lo visto
aparent
por ahora
deocamdata por medio de
prin, cu ajutorul
por allí
pe acolo, pe la voi por lo menos
cel putin
por amor de Dios
pentru Dumnezeu por lo tanto
Deci, Prin urmare
por aquí
pe aici por mi parte
din partea mea
103
por casualidad
din coincidenta por ningún lado
nicaieri
por ciento
procent, procentaj por otra parte
pe de alta parte
por cierto
desigur palabra por palabra
cuvant cu cuvant
por completo
complet por primera vez
pentru prima data
por dentro
inauntru, pe inauntru por separado
luat in parte, separat
por desgracia
din nefericire por supuesto
desigur
por ejemplo
de esemplu por suerte
din fericire
por eso
de aceea, pentru aia por todas partes
peste tot
por favor
te rog por todos lados
peste tot, in toate partile
por fin
in sfarsit por último
in incheiere, in final
por lo general
in general
Para, in contrast, are relativ mai putine utilizari .
•Regula: pentru a indica destinatia
Model: El hombre salió para Madrid.
(Omul a iesit sa mearga in Madrid.)
Regula: pentru a arata scopul unui lucru
Model: El vaso es para agua.
(Paharul e pentru apa.)
Regula: cand inseamna "cu intentia de" sau "cu scopul de"
Model: Para hacer una paella, primero dore las carnes.
(Pentru a face o paella, mai intai sa pregatesti ca rnea.)
Regula: pentru a indica ceva pentru un scop
Model: Este regalo es para ti.
(Cadoul acesta e pentru tine.)
Regula: pentru a indica un termen final sau un timp specifi cat
Model: Necesito el vestido para el lunes.
(Am nevoie de imbracaminte pentru luni.)
Regula: pentru a exprima un contraxt cu ceea ce e de astept at
Model: Para un niño lee muy bien.
104
(Pentru un copil, citeste foarte bine.)
Regula: "estar para" esprima o actiune care curand va fi co mpleta, terminata.
Inseamna: "a fi gata sa", "a fi pe punctul sa"
Model: El tren está para salir.
(Trenul e gata sa plece.)
Este foarte important sa invatati sa folositi corec t aceste doua prepozitii,deoarece, daca le
incurcati una cu cealalta, puteti spune ceva comple t diferit de ceea ce a-ti vrut. Vedeti
exemplele de mai jos:
•Juan compró el regalo para María.
Juan cumpara cadoul pentru Maria.
(il cumpara pentru a il darui)
Juan compró el regalo por María.
Juan cumpara cadoul pentru Maria.
(il cumpara in locul ei, deoarece ea nu a putut)
Por si para pot de asemenea fi folosite in intrebar i. "¿Por qué?" inseamna "De ce? (din ce
motiv)" in timp ce "¿Para qué?" inseamna "Pentru ce ? (cu ce scop)."
•¿Por qué estudias español?
De ce studiezi spaniola?
Raspuns posibil:
Porque es un requisito.
Deoarece este o cerinta.
¿Para qué estudias español?
Pentru ce studiezi spaniola?
Raspuns posibil:
Para ser profesor de español.
Pentru a fi profesor de spaniola.
Comparative neregulate
Sa revedem doua exemple dintr-o lectie anterioara d espre comparative si superlative
•Tú eres más alto que yo.
Tu esti mai inalt decat mine.
Juan es el chico más inteligente de la clase.
Juan e baiatul cel mai inteligent din clasa.
Urmatoarele adjective au forme neregulate pentru co mparativ si superlativ:
•Adjectiv: bueno (bun)
Comparativ: mejor (mai bun)
Superlativ: el/la mejor (cel mai bun /cea mai buna)
Adjectiv: malo (rau)
Comparativ: peor (mai rau)
Superlativ: el/la peor (cel mai rau /cea mai rea)
Observati ca más si menos nu sunt folosite cu comparativele neregulate.
105
•Corect:
Este libro es bueno, pero ese libro es mejor .
Incorect:
Este libro es bueno, pero ese libro es más bueno .
Corect:
Esta película es mala, pero esa película es peor .
Incorect:
Esta película es mala, pero esa película es más mala .
Cu superlativele neregulate, este folosit articolul definit.
•Este libro es bueno.
Cartea aceasta e buna.
Ese libro es mejor.
Cartea aceea e mai buna.
Aquel libro es el mejor.
Acea carte e cea mai buna.
Iata inca doua adjective care au forme neregulate p entru comparativ si superlativ:
•Adjectiv: grande (mare)
Comparativ: mayor (mai mare; mai in varsta)
Superlativ: el/la mayor (cel mai mare /cea mai mare; cel mai i n varsta /cea mai in
varsta
Adjectiv: pequeño (mic)
Comparativ: menor (mai mic; mai tanar)
Superlativ: el/la menor (cel mai mic /cea mai mica; cel mai ta nar /cea mai tanara)
Observati, cand ne referim la marime, grande si peq ueño urmeaza regulile normale pentru
formele de comparativ si superlativ. Adica, nu folo sesc formele neregulate menor si mayor
•Esta casa es grande.
Casa aceasta e mare.
Esa casa es más grande.
Casa aceea e mai mare.
Aquella casa es la más grande.
Casa aceea e ce mai mare.
Cand ne referim la varsta, folosim formele neregula te mayor si menor .
•Juan es menor que María.
Juan e mai tanar decat Maria.
María es la mayor de la familia.
Maria e cea mai mare (in varsta) din familie.
Cand ne referim la "conceptele" de "mai mic" sau "m ai mare", se folosesc formele neregulate
mayor si menor .
•El agua es de mayor importancia que la comida.
Apa are mai mare importanta decat mancarea.
106
La comida es de menor importancia que el agua.
Mancarea e mai putin importanta decat apa.
Cuvintele joven si viejo nu sunt folosite pentru comparatii de varsta.
•El niño es joven.
Copilul e tanar.
El abuelo es viejo.
Bunicul e batran.
Demonstrative
In aceasta lectie veti invata despre demonstrative. Acestea sunt de doua feluri: demonstrative
adjectivale si demonstrative pronominale. Primul pa s e sa intelegeti aceste doua teme, revazand
diferenta dintre "adjective" si "pronume".
•adjectiv
descrie un substantiv
pronume
inlocuieste un substantiv
In urmatoarele exemple, cuvintele scrise ingrosat sunt adjective si descriu substantivul "carte".
•Da-mi cartea rosie .
Da-mi cartea mare .
Da-mi acea carte.
Da-mi aceasta carte.
Observati ca adjectivele raspund la intrebarea "car e" in legatura cu substantivul. (Care carte?
Cartea rosie. Cartea mare. Cartea aceea . Cartea aceasta .)
In urmatoarele exemple, cuvintele scrise ingrosat sunt pronume.
•Maria e urmatoarea; da-i ei mingea.
Acel creion este al vostru; acesta este al meu .
Cartea aceasta e a mea; aceea e a voastra.
Observati ca pronumele inlocuieste un substantiv. ( "ei" inlocuieste "Maria" – "acesta"
inlocuieste "creion" – "aceea" inlocuieste "cartea" )
Dupa cum ati vazut, cuvintele "acesta" si "aceea" p ot avea functia si de adjectiv si de pronume.
•Aceasta carte e a mea. (adjectiv)
Aceasta e a mea. (pronume)
Acea carte e a voastra.(adjectiv)
Aceea e a voastra. (pronume)
In spaniola, singura deosebire dintre pronumele dem onstrativ si adjectivul demonstrativ e ca
pronumele demonstrativ are un accent.
•Juan citeste aceasta carte. (adjectiv)
Juan lee este libro.
Juan citeste asta . (pronume)
Juan lee éste .
Acea statue e greceasca.
Esa estatua es griega.
Aceea e americana.
Ésa es americana.
Spaniola are trei cuvinte care in romana sunt numai doua. In romana spunem "acesta" sau
"acela", in functie de locul unde se afla obiectul. In spaniola de asemenea spunem "acesta" si
107
"acela", dar exista si alt cuvant separat, care ins eamna "acela" sau "acela de acolo" si se refera
la un obiect mult mai indepartat in timp sau spatiu .
•este
acesta
ese
acela
aquel
acela, acela de acolo
Nu uitati, singura deosebire dintre pronumele demon strativ si adjectivul demonstrativ e ca
pronumele demonstrativ are un accent.
•acesta
este (adjectiv)
éste (pronume)
acela
ese (adjectiv)
ése (pronume)
acela
aquel (adjectiv)
aquél (pronume)
De asemenea, nu uitati ca adjectivele au patru form e: masculin singular, masculin plural,
feminin singular, feminin plural. De exemplu, adjec tivul "scund" are patru forme: bajo, bajos,
baja, bajas.
•el chico bajo
los chicos bajos
la chica baja
las chicas bajas
Astfel, si adjectivele demonstrative au patru forme :
•este libro (aceasta carte)
estos libros (aceste carti)
esta pluma (acest stilou)
estas plumas (aceste stilouri)
ese libro (acea carte)
esos libros (acele carti)
esa pluma (acel stilou)
esas plumas (acele stilouri)
aquel libro (acea carte) (mai indepartata)
aquellos libros (acele carti) (mai indepartate)
aquella pluma (acel stilou) (mai indepartat)
aquellas plumas (acele stilouri) (mai indepartate)
Iata pronumele demonstrative corespunzatoare:
•éste (acesta – masculin)
éstos (acestia – masculin)
ésta (aceasta – feminin)
éstas (acestea – feminin)
108
ése (acela – masculin)
ésos (aceia – masculin)
ésa (acea- feminin)
ésas (acelea – feminin)
aquél (acela – masc.)
aquéllos (aceia – masc.)
aquélla (acea – fem.)
aquéllas (acelea – fem.)
De asemenea, fiecare pronume demonstrativ are o for ma neutra. Acestea nu se schimba in
functie de gen sau numar, nu au accent, si se folos esc cand ne referim la o idee abstracta sau la
un obiect necunoscut.
•esto (acest lucru)
eso (acel lucru)
aquello (acel lucru) (mai indepartata in timp sau spatiu)
Expresii de timp cu Hacer
Verbul hacer poate fi folosit in multe moduri pentru a indica l ungimea timpului si a actiuni
care are loc. In primul mod folositi urmatoarea for mula:
•Hace + timp + que + timpul prezent al verbului
Hace un año que estudio español.
De un an studiez spaniola.
Hace dos años que ellas estudian inglés.
De doi ani ele invata engleza.
Pentru a face acest tip de expresie negativa, doar adaugati cuvantul no inaintea verbului, la fel
ca in urmatoarea formula:
•Hace + timp + que + no + timpul prezrnt al verbului
Hace un año que no estudio español.
De un an nu studiez spaniola.
Hace dos años que ellas no estudian inglés.
De doi ani ele nu invata engleza.
Alt mod de a folosi verbul hacer pentru a exprima d e cat timp ceva are loc, este si urmatoarresa
formula:
•Timpul prezrnt al verbului + desde hace + timp
Estudio español desde hace un año.
Studiez spaniola de un an.
Ellas estudian inglés desde hace dos años.
Ele invata spaniola de doi ani.
Pentru a face acest tip de expresie negativa, doar adaugati cuvantul no inaintea verbului, la fel
ca in urmatoarea formula:
•No + timpul prezrnt al verbului + desde hace + timp
No estudio español desde hace un año.
Nu studiez spaniola de un an.
109
Ellas no estudian inglés desde hace dos años.
Ele nu invata spaniola de doi ani.
Deci, cand trebuie sa folosim verbul hacer pentru a exprima durata de timp si actiunea care are
loc, esxista doua moduri pentru a spune acelasi luc ru:
•Studiez spaniola de un an.
Hace un año que estudio español.
Estudio español desde hace un año.
Adjectivul si pronumele
Vom incepe aceasta lectie cu o revedere a diferente i dintre un adjectiv si un pronume.
•adjectiv
descrie un substantiv
pronoun
inlocuieste un substantiv
In lectiile trecute a-ti invatat adjectivul posesiv , acesta este:
•mi(s)
al meu, a mea
cartea mea
stilourile mele
tu(s)
al tau, a ta
cartea ta
stilourile tale
su(s)
al lui, a ei, a dumneavoastra
cartea lui
stilourile lor
nuestro(-a, -os, -as)
al nostru, a noastra
cartea noastra
stilourile noastre
vuestro(-a, -os, -as)
al vostru, a voastra
cartea voastra
stilourile voastre
Pronumele posesiv e similar cu adjectivul posesiv, dar este folosit normal cu articolul definit.
•al meu, a mea, ai mei, ale mele
el mío / la mía
los míos / las mías
al tau, a ta, ai tai, ale tale
el tuyo / la tuya
los tuyos / las tuyas
al lui, a ei, ai lui, ale ei, al dumitale, …
el suyo / la suya
los suyos / las suyas
110
al nostru, a noastra, ai nostri, ale noastre
el nuestro / la nuestra
los nuestros / las nuestras
al vostru, a voastra, ai vostri, ale voastre
el vuestro / la vuestra
los vuestros / las vuestras
al lor, a lor, ai lor, ale lor, a dumneavoastra, .. .
el suyo / la suya
los suyos / las suyas
Pentru a inrtelege mai bine cum se folosesc, sa tr aducem cateva propozitii:
•Mi libro es grande.
Cartea mea este mare.
El tuyo es pequeño.
A ta e mica. (se refera la carte)
Tu carro es verde.
Masina ta e verde.
El mío es rojo.
A mea e rosie.
In propozitiile de mai sus se presupune ca am vorbi t cu un prieten sau cu cineva pe care
cunoastem bine si folosim pronumele "tú". 'Daar dac a vorbim cu cineva caruia ne adresam cu
"usted", forma de exprimare ar trebui sa fie ca in exemplele de mai jos:
•Mi libro es grande.
Cartea mea este mare
El suyo es pequeño.
A dumneavoastra e mica.
Su carro es verde.
Masina dumneavoastra e verde.
El mío es rojo.
A mea e rosie
Articolul definit este de obicei omis cand pronumel e posesiv urmeaza dupa verbul ser:
•El carro grande es mío.
Masina mare e a mea.
El carro pequeño es suyo.
Masina mica e a ei.
Observati urmatoarea ambiguitate:
•El carro grande es suyo.
Masina mare e a lui.
El carro grande es suyo.
Masina mare e a ei.
El suyo, la suya, los suyos, las suyas pot fi clarificate astfel:
111
•El carro grande es suyo.
Masina mare e a lui /ei. (neclar)
El carro grande es de él.
Masina mare e a lui. (clarificat)
La casa pequeña es suya.
Casa mica e a lui /ei. (neclar)
La casa pequeña es de ella.
Casa mica e a ei. (clarificat)
Los carros grandes son suyos.
Masinile mari sunt ale lui /ei. (neclar)
Los carros grandes son de ellas.
Masinile mari sunt ale ei. (clarificat)
Las casas pequeñas son suyas.
Casele mici sunt ale ei /lui. (neclar)
Las casas pequeñas son de ellos.
Casele mici sunt ale ei. (clarificat)
Verbele reflexive: Part. I
Un verb e reflexiv cand actiunea verbului ramane as upra subiectului.
•Eu m-am spalat singur.
subiect: Eu
verb: a se spala
obiect: singur
Daca subiectul si obiectul nu sunt la fel, verbul n u e reflexiv.
Eu spal masina.
subiect: Eu
verb: a spala
obiect: masina
Iata cateva verbe reflexive in limba romana, aceste a sunt usor de recunoscut, de
exemplu: a se spala, a se imbraca, a se tunde, a se cobora, a-si intinde bratul, etc.
In spaniola, cand un verb e reflexiv, infinitivul s e termina in "se."
•lavar
a spala (ne-reflexiv)
lavarse
a se spala (reflexiv)
rascar
a scarpina (ne-reflexiv)
rascarse
a se scarpina (reflexiv)
112
Iata un verb reflexiv pe care l-ati folosit de cand a-ti inceput acest studiu.
•llamarse a se numi
¿Cómo se llama usted?
Cum va cheama?
Me llamo Juan.
Ma numesc Juan.
Cand a-ti invatat sa conjugati verbele regulate, a trebuit sa invatati un set de pronume, adica
"pronumele personale".
•lavar
yo lavo
tú lavas
él, ella, usted lava
nosotros/as lavamos
vosotros/as laváis
ellos, ellas, ustedes lavan
Pentru a invata sa conjugati verbele reflexive, tre buie sa invatati "pronumele reflexive".
Acestea stau inaintea verbului in timp ce sfarsitul "se" este aruncat si verbul se conjuga normal.
•lavarse
yo me lavo
Eu ma spal
tú te lavas
Tu te speli
él se lava
El se spala
ella se lava
ea se spala
usted se lava
dumneata te speli
nosotros nos lavamos
noi ne spalam
nosotras nos lavamos
noi ne spalam (feminin)
vosotros os laváis
voi va spalati
vosotras os laváis
voi va spalati (feminin)
ustedes se lavan
dumneavoastra va spalati
113
ellos se lavan
ei se spala
ellas se lavan
ele se spala
Deci pronumele reflexive sunt:
•me
te
se
nos
os
se
Pronumele reflexiv arata ca actiunea verbului raman e cu subiectul.
•Juan se lava la cara.
Juan se spala pe fata. (reflexiv)
Juan lava su carro. (ne-reflexiv)
Juan i-si spala masina.
Observatie: Cand ne referim la parti ale corpului, folosim art icolul definit, astfel "la cara" nu
"su cara."
Observati ca aproape toate verbele pot fi reflexive . Un verb este reflexiv cand actiunea verbului
ramane cu subiectul.
•a spala cainele (ne-reflexiv)
a se spala pe fata (reflexiv)
a ridica cartea (ne-reflexiv)
a-ti ridica bratul (reflexiv)
a pune copilul in pat (ne-reflexiv)
a se pune in pat (reflexiv)
a scula pe cineva (ne-reflexiv)
a se scula (reflexiv)
…si asa mai departe
+ Sa recapitulam conjugarea unui verb reflexiv:
•lavarse a se spala
yo me lavo
tú te lavas
él se lava
ella se lava
usted se lava
nosotros nos lavamos
nosotras nos lavamos
vosotros os laváis
vosotras os laváis
ustedes se lavan
ellos se lavan
ellas se lavan
114
Verbele reflexive: Part. II
In lectia precedenta a-ti invatat ca un verb e refl exiv cand actiunea verbului ramane asupra
subiectului.
•Eu m-am spalat singur.
subiect: Eu
verb: a se spala
obiect: singur
Daca subiectul si obiectul nu sunt la fel, verbul n u e reflexiv.
Eu spal masina.
subiect: Eu
verb: a spala
obiect: masina
De asemenea a-ti invatat ca in spaniola, cand un ve rb e reflexiv, infinitivul se termina in "se."
•lavar
a spala (ne-reflexiv)
lavarse
a se spala (reflexiv)
rascar
a scarpina (ne-reflexiv)
rascarse
a se scarpina (reflexiv)
Si pronumele reflexive care se folosesc
•me
te
se
nos
os
se
A-ti invatat sa conjugati verbele reflexive:
•lavarse
yo me lavo
Eu ma spal
tú te lavas
Tu te speli
él se lava
El se spala
ella se lava
ea se spala
usted se lava
dumneata te speli
115
nosotros nos lavamos
noi ne spalam
nosotras nos lavamos
noi ne spalam (feminin)
vosotros os laváis
voi va spalati
vosotras os laváis
voi va spalati (feminin)
ustedes se lavan
dumneavoastra va spalati
ellos se lavan
ei se spala
ellas se lavan
ele se spala
In alta lecti precedenta a-ti invatat ca in propozi tiile cu doua verbe, sunt doua posibilitati
privitoare la plasamentul pronumelui.
•1. Pus imediat inaintea verbului conjugat
2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv
•Vreau sa-l vad. (querer, ver)
Lo quiero ver.
Quiero verlo.
Lo debemos comprar.
Debemos comprarlo.
Trebuie sa-l cumparam.
María nos debe visitar.
María debe visitarnos.
Maria trebuie sa ne viziteze.
Juan lo necesita lavar.
Juan necesita lavarlo.
Juan trebuie sa-l spele.
La fel se intampla si cu verbele reflexive. Daca pr opozitia are doua verbe, sunt doua posibilitati
privitoare la plasamentul pronumelui.
•1. Pus imediat inaintea verbului conjugat
2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv
•Vreau sa ma vad.
Me quiero ver.
Quiero verme.
Juan trebuie sa-si spele parul.
Juan se necesita lavar el pelo.
Juan necesita lavarse el pelo.
116
Acum Maria poate sa se spele pe fata.
Ahora María se puede lavar la cara.
Ahora María puede lavarse la cara.
Tocmai m-am culcat.
Acabo de acostarme.
Me acabo de acostar.
Preferam sa ne spalam cu sampon parfumat.
Preferimos lavarnos con jabón perfumado.
Nos preferimos lavar con jabón perfumado.
Ori de cate ori un verb urmeaza direct o prepozitie , el ramane la forma de infinitiv. Pentru
verbele relexive, sfarsitul "se" se schimba in acor d cu subiectul. Observati diferentele in
urmatoarele propozitii.
•Antes de dormir me , yo cuento burros.
Antes de dormir te , tú cuentas burros.
Antes de dormir se , la chica cuenta burros.
Antes de dormir nos , nosotros contamos burros.
Antes de dormir os , vosotros contáis burros.
Antes de dormir se , los chicos cuentan burros.
In spaniola, constructiile intranzitive folosesc fr ecvent forma reflexiva.
•Soarele usuca haina. (transitiv)
El sol secó la ropa.
Haina se usuca la soare. (intranzitiv)
La ropa se secó al sol.
Uneori costructiile reflexive sunt folosite pentru a intari cine executa actiunea propozitiei.
•Prajitura? Maria a mancat-o.
¿La torta? María se la comió.
Pentru unele verbe, intelesul se schimba in forma r eflexiva.
•aburrir – a plictisi
aburrirse – a se plictisi
acordar – a fi de acord
acordarse de – a-si aminti de
acostar – a culca
acostarse – a se culca
casar – a casatori
casarse con – a se casatori cu
despedir – a concedia
despedirse de – a-si aminti de
dormir – a dormi
117
dormirse – a adormi
ir – a merge
irse – a pleca
morir – a muri ( brusc, in urma unui accident, razb oi, etc.)
morirse – a muri (din cauze naturale, sau figurativ )
negar – a nega
negarse a – a refuza
parecer – a parea
parecerse a – a semana cu
poner – a pune
ponerse – a se pune
probar – a proba, a incerca
probarse – a se proba, a se demonstra
quitar – a indeparta, a da la o parte
quitarse – a-si scoate (haina)
Cateva verbe sunt mereu folosite ca reflexive.
•arrepentirse (e:ie) – a regreta, a se cai
atreverse a – a indrazni
darse cuenta de – a-si da seama
jactarse de – a se lauda
quejarse de – a se plange de
suicidarse – a se sinucide
Articolul definit: Part. II
Deja sunteti obijnuiti cu articolul definit:
•el
la
los
las
Probabil sunteti obijnuiti cu folosirea normala a a cestuia.
•El chico es alto.
La chica es guapa.
Los hombres comen mucho.
Las mujeres charlan.
In aceasta lectie veti invata alte cateva reguli ca re va vor ajuta sa folositi corect articolul
definit. De exemplu, daca substantivul feminin sing ular incepe cu a sau ha foloseste forma de
masculin a articolului.
•el agua
el hacha
el hambre
el águila
Aceasta regula se aplica numai la singular, la plur al se foloseste forma feminina a articolului.
•el agua
las aguas
118
el hacha
las hachas
el hambre
las hambres
el águila
las águilas
Observatie: Motivul pentru folosirea articolului definit la ma sculin cu forma singulara a
substantivului feminin e ca atunci cand prima silba este un a accentuat sau ha , articolul la
tinde sa fie pronuntat impreuna cu prima silaba. Ac est lucru nu se intampla cu articolul las
Articolul definit e folosit cu unele tari si orase si nu e folosit cu altele. Iata cateva exemple cu
care e folosit:
•la Argentina
el Brasil
el Canadá
el Ecuador
la Florida
la Habana
la India
el Japón
el Paraguay
el Perú
El Salvador
el Uruguay
Nu exista o regula, pur si simplu trebuie sa le mem orati.
Articolul definit este mereu folosit cu nume geogra fice compuse.
•la América Central
la América del Sur
los Estados Unidos
la Gran Bretaña
Articolul definit este folosit cand vorbim despre o persoana, dar nu e folosit cand vorbim direct
cu o persona.
•El señor Gómez es profesor.
Señor Gómez, ¿es usted profesor?
La señorita está muy bonita.
¡Señorita! Usted está muy bonita esta noche.
Articolul definit este folosit cand verbul reflexiv e urmat de parti ale corpului, imbracaminte
sau alte lucruri perseonale.
•María se lava la cara.
Él se pone el traje.
Trecutul perfect vs. Imperfect : Part. I
Spaniola are doua timpuri trecute: perfect si imper fect. Cele mai multe verbe pot fi puse in
oricare, depinzand de ceea ce vrem sa spunem. In ac easta lectie veti invata sa conjugati verbele
regulate de conjugarea I (-ar) la trecutul perfect si imperfect. De asemenea veti invata
diferentele de baza dintre aceste timpuri.
Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea I ( -ar) la trecutul perfect, eliminati terminatia
-ar si adaugati una din urmatoarele (in functie de persoana):
•é
aste
119
ó
amos
asteis
aron
Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea I ( -ar) la trecutul imperfect, eliminati
terminatia -ar si adaugati una din urmatoarele (in functie de persoana):
•aba
abas
aba
ábamos
abais
aban
Comparati verbul hablar conjugat la timpul trecut perfect si imperfect. Le veti recunoaste si
invata memorand felul in care se traduc
•
Perfect Imperfect
hablé – am vorbit hablaba – vorbeam
hablaste – ai vorbit hablabas – vorbeai
habló – a vorbit hablaba – vorbea
hablamos – am vorbit (noi) hablábamos – vorbeam ( noi)
hablasteis – a-ti vorbit hablabais – vorbeati
hablaron – au vorbit hablaban – vorbeau
Vorbind in general, timpul trecut perfect e folosit pentru actiuni care au avut loc in trecut si
care au fost terminate.
•Juan habló dos horas.
Juan a vorbit doua ore.
(actiunea a avut loc in trecut si s-a terminat)
Este important sa stiti ca inceputul si sfarsitul a ctiunii nu trebuie neaparat sa fie clare.
•Juan habló con la estudiante.
Juan a vorbit cu studenta.
(in trecut, nu stim cand)
Vorbind in general, timpul trecut imperfect e folos it pentru actiuni din trecut si care au fost
terminate in timpul la care ne referim.
•Las chicas hablaban en inglés.
Fetele vorbeau in engleza.
(in acel timp vorbeau, actiunea nu era terminata)
Acum stiti diferentele de baza dintre cele doua tim puri:
•Trecutul perfect exprima actiuni care a avut loc in trecut si care s-au terminat (am
mancat, ai vorbit, ai mers, au cantat, etc.).
Trecutul imperfect exprima actiuni din trecut care atunci nu s-au terminat, fiind in
desfasurare in timpul la care ne referim (mancam, v orbeai, mergeai, cantau, etc.)
+ Sa recapitulam modul de conjugare al verbelor reg ulate de conjugarea I, la trecutul perfect si
imperfect
120
•Perfect: verbe regulate de conjugarea I (-ar)
-é
-aste
-ó
-amos
-asteis
-aron
hablé, hablaste, habló, hablamos, hablasteis, habla ron
Imperfect: verbe regulate de conjugarea I (-ar)
-aba
-abas
-aba
-ábamos
-abais
-aban
hablaba, hablabas, hablaba, hablábamos, hablabais, hablaban
Trecutul perfect Part. I
In lectia trecuta a-ti invatat ca timpul trecut per fect e folosit pentru a exprima actiuni care au
avut loc in trecut si care s-au terminat. De asemen ea a-ti invatat cum sa conjugati la acest timp
verbele regulate de conjugarea I (-ar). In aceasta lectie vheti invata cum se conjuga si celelalte
doua tipuri de verbe regulate: de conjugarea a II-a (er) si conjugarea a III-a (ir).
Sa recapitulam. Pentru a conjuga verbele regulate d e conjugarea I (-ar) la trecutul perfect,
eliminati terminatia -ar si adaugati una din urmato arele (in functie de persoana):
•é
aste
ó
amos
asteis
aron
Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea a I I-a (-er) si a III-a (ir) la trecutul perfect,
eliminati terminatiile -er si -ir si adaugati una d in urmatoarele (in functie de persoana):
•í
iste
ió
imos
isteis
ieron
Mai jos aveti cele trei tipuri de conjugari, impreu na:
•
hablar comer vivir
hablé comí viví
hablaste comiste viviste
121
habló comió vivió
hablamos comimos vivimos
hablasteis comisteis vivisteis
hablaron comieron vivieron
Observatie: forma nosotros pentru verbele terminate in -ar si -ir este aceeasi pentru trecutul
perfect si timpul prezent.
Trecutul perfect e folosit pentru actiuni care pot fi vazute ca un singur eveniment.
•Ella caminó por el parque.
Ea a mers prin parc.
Ellos llegaron a las ocho.
Ei au ajuns la ora opt.
Trecutul perfect e folosit pentru actiuni care au f ost repetate de un numar de ori, specificat, sau
care s-au intamplat intr-o perioada de timp specifi cata.
•Ayer escribí tres cartas.
Ieri am scris trei scrisori.
Vivimos allí por cuatro años.
Am trait acolo 4 ani.
Trecutul perfect e folosit pentru actiuni care fac parte dintr-un lant de evenimente.
•Ella se levantó, se vistió, y salió de la casa.
Ea s-a sculat, s-a imbracat si a iesit din casa.
Trecutul perfect e folosit pentru a specifcica sfar situl sau inceputul unui eveniment.
•Empezó a nevar a las ocho de la mañana.
A inceput sa ninga la 8 dimineata.
+ Sa recapitulam regula de baza si conjugarea verbe lor regulate la trecutul perfect:
•Timpul trecut perfect e folosit pentru a exprima ac tiuni care au avut loc in trecut
si care s-au terminat.
•Trecutul perfect: verbe regulate de conjugarea a II -a (-er)
-í
-iste
-ió
-imos
-isteis
ieron
comí, comiste, comió, comimos, comisteis, comieron
Trecutul perfect: verbe regulate de conjugarea a II I-a (-ir)
-í
-iste
-ió
-imos
-isteis
ieron
122
viví, viviste, vivió, vivimos, vivisteis, vivieron
Imperfectul : Part. I
Intr-o lectie trecuta a-ti invatat ca timpul trecut imperfect e folosit pentru a exprima actiuni din
trecut care nu au fost terminate in timpul la care ne referim, fiind in desfasurare in perioada la
care ne referim. De asemenea a-ti invatat cum sa co njugati verbele regulate de conjugarea I la
imperfect. In aceaste lectie veti invata cum sa con jugati si celelalte doua tipuri de verbe
regulate: de conjugarea a II-a (-er) si de conjugar ea a III-a (-ir).
Sa recapitulam. Pentru a conjuga verbele regulate d e conjugarea I (-ar) la trecutul imperfect,
eliminati terminatia -ar si adaugati una din urmato arele (in functie de persoana):
•aba
abas
aba
ábamos
abais
aban
Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea a I I-a (-er) si a III-a (-ir) la trecutul imperfect,
eliminati terminatia -ar si adaugati una din urmato arele (in functie de persoana):
•ía
ías
ía
íamos
íais
ían
Mai jos sunt cele trei tipuri de conjugari, impreun a:
•
hablar
hablaba
hablabas
hablaba
hablábamos
hablabais
hablaban comer
comía
comías
comía
comíamos
comíais
comían vivir
vivía
vivías
vivía
vivíamos
vivíais
vivían
Imperfectul este folosit pentru actiuni care de obi cei erau repetate.
•Almorzábamos juntos todos los días.
Luam pranzul impreuna in fiecare zi.
Las señoras siempre charlaban por las mañanas.
Doamnele mereu palavrageau dimineata.
Imperfectul este folosit pentru a exprima actiuni c are se intamplau in timpul altor evenimente.
•Yo leía cuando entró mi papá.
Eu citeam cand a intrat tata. (observati ca "entrar " este la trecutul perfect)
Imperfectul este folosit pentru a spune timpul sau varsta.
•Eran las siete de la noche.
Era sapte seara.
La niña tenía cinco años.
Fetita avea cinci ani.
+ Sa recapitulam regula de baza si conjugarea verbe lor regulate la trecutul imperfect:
123
•Trecut imperfect e folosit pentru a exprima actiuni din trecut care nu au fost terminate
in timpul la care ne referim, fiind in desfasurare in perioada la care ne referim
•Imperfect : verbe regulate de conjugare a II-a (-er )
-ía
-ías
-ía
-íamos
-íais
-ían
comía, comías, comía, comíamos, comíais, comían,
Imperfect : verbe regulate de conjugare a III-a (-i r)
-ía
-ías
-ía
-íamos
-íais
-ían
vivía, vivías, vivía, vivíamos, vivíais, vivían,
Trecutul perfect : Part. II
In aceasta lectie veti invata sa conjugati patru ve rbe importante, la trecutul perfect.
Acestea sunt neregulate; trebuie sa le memorati:
•
ser
fui
fuiste
fue
fuimos
fuisteis
fueron ir
fui
fuiste
fue
fuimos
fuisteis
fueron
dar
di
diste
dio
dimos
disteis
dieron hacer
hice
hiciste
hizo
hicimos
hicisteis
hicieron
Observatie: Nu este o gresala; intradevar ser si ir au aceeasi conjugare la trecutul perfect!
+ Sa recapitulam conjugarea celor 4 verbe
•Trecutul perfect: ser, ir
fui
fuiste
124
fue
fuimos
fuisteis
fueron
•Trecutul perfect : dar si hacer
•
di hice
diste hiciste
dio hizo
dimos hicimos
disteis hicisteis
dieron hicieron
Imperfectul : Part. II
Retineti, utilizarea imperfectului implica faptul c a actiunea din trecut nu era terminata in
timpul la care ne referim.
Exista numai trei verbe neregulate la imperfect. Tr ebuie doar sa le memorati.
•
ser
era
eras
era
éramos
erais
eran ir
iba
ibas
iba
íbamos
ibais
iban ver
veía
veías
veía
veíamos
veíais
veían
+ Sa le recapitulam :
•Imperfect : ser, ir, ver
•
era iba veía
eras ibas veías
era iba veía
éramos íbamos veíamos
erais ibais veíais
eran iban veían
Trecutul perfect vs Imperfect: Part II
Unele cuvinte si fraze indica o perioada de timp sp ecificata si astfel sunt un indiciu pentru
folosirea trecutului perfect.
•ayer
(ieri)
anteayer
(alaltaieri)
anoche
(aseara)
desde el primer momento
(din primul moment)
125
durante dos siglos
(timp de doua secole)
el otro día
(cealalta zi)
en ese momento
(in acel moment)
entonces
(atunci)
esta mañana
(in aceasta dimineata)
esta tarde
(in aceasta dupa-miaza)
la semana pasada
(saptamana trecuta)
el mes pasado
(luna trecuta)
el año pasado
(anul trecut)
hace dos días, años
(acum doua zile, ani)
ayer por la mañana
(ieri dimineata)
ayer por la tarde
(ieri dupa-amiaza)
Alte cuvinte si fraze indica repetativitatea, perio ade de timp vagi sau ne specifice, indicand
astfel folosirea imperfectului.
•a menudo
(adesea)
a veces
(cateodata)
cada día
(in fiecare zi)
cada semana
(in fiecare saptamana)
cada mes
126
(in fiecare luna)
cada año
(in fiecare an)
con frecuencia
(frecvent)
de vez en cuando
(din cand in cand)
en aquella época
(in acea epoca)
frecuentemente
(frecvent)
generalmente
(in general)
muchas veces
(de multe ori)
mucho
(mult)
nunca
(niciodata)
por un rato
(pentru un timp scurt)
siempre
(mereu)
tantas veces
(de atatea ori)
todas las semanas
(in fiecare saptamana)
todos los días
(in fiecare zi)
todo el tiempo
(tot timpul)
varias veces
(de mai multe ori)
Unele din acestea sunt mai evidente decat altele. M etoda cea mai sigura pentru a le invata e sa
practicati, practicati, practicati
127
Vorbind de practica, una din cea mai buna metoda e sa repetati. Sa repetam :
Expresii care indica folosirea trecutului perfect
•
ayer
(ieri) la semana pasada
(saptamana trecuta)
anoche
(aseara) el mes pasado
(luna trecuta)
el otro día
(in cealalta zi) el año pasado
(anul trecut)
entonces
(atunci) hace dos días, años
(acum doua zile, ani)
esta mañana
(in dimineata asta) ayer por la mañana
(ieri dimineata)
Expresii care indica folosireaf imperfectului
•
a menudo
(adesea) generalmente
(in general)
a veces
(cateodata) muchas veces
(de mlulte ori)
cada día
(in fiecare zi) siempre
(mereu)
cada año
(in fiecare an) todo el tiempo
(tot timpul)
de vez en cuando
(din cand in cand) varias veces
(de mai multe ori)
Trecutul perfect: Part. III
Vebele de conjugarea a I si a II-a (-ar si -er) car e isi schimba baza la prezent nu o schimba si
la trecutul perfect. Se conjuga ca si celelalte ver be regulate.
•
Prezent
entender
ent ie ndo
ent ie ndes
ent ie nde
entendemos
entendéis
ent ie nden Trecutul perfect
entender
entendí
entendiste
entendió
entendimos
entendisteis
entendieron
Prezent
cerrar
cie rro
cie rras
cie rra
cerramos
cerráis
cie rran Trecutul perfect
cerrar
cerré
cerraste
cerró
cerramos
cerrasteis
cerraron
128
Vebele de conjugarea a III-a (-ir) care i-si schimb a baza la prezent o schimba si la trecutul
perfect, dar intr-un mod diferit. Ele schimba e:i si o:u la persoana a III-a singular si plural.
Studiati exemplele de mai jos.
•
Prezent
preferir
pref ie ro
pref ie res
pref ie re
preferimos
preferís
pref ie ren Trecutul perfect
preferir
preferí
preferiste
pref irió
preferimos
preferisteis
pref irieron
Prezent
dormir
due rmo
due rmes
due rme
dormimos
dormís
due rmen
Trecutul perfect
dormir
dormí
dormiste
durmió
dormimos
dormisteis
durmieron
Imperfectul : Part. III
Pentru a intelege mai bine imperfectul fata de trec utul perfect, studiati frazele de mai jos:
•In timpul zilei am lucrat la agentie. (trecutul perfect)
In timpul zilei lucram la agentie. (imperfect)
Am vizitat-o pe bunica in fiecare zi. (trecutul perfect)
O vizitam pe bunica in fiecare zi. (imperfect)
Fraze care folosesc imperfectul :
•Ramón tenía miedo de hablar en público.
Lui Ramón ii era frica sa vorbeasca in public.
Yo creía que Juan podía hacerlo.
Eu credeam ca Juan putea sa o faca.
Me gustaba el coche.
I-mi placea masina.
Imperfect este folosit si pentru a descrie cum sau ce lucru ne placea. Folositi imperfectul cand
descrieti caracteristicile unei persoane, lucru sau conditie.
•Era un muchacho muy inteligente.
Era un baiat foarte inteligent.
Era una señorita muy guapa.
Era o domnisoara foarte frumoasa.
Las ventanas estaban abiertas.
Ferestrele erau deschise.
129
La casa era blanca.
Casa era alba.
Trecutul perfect : Part. IV
Pentru a pastra sunetul infinitivului, un numar de verbe isi schimba ortografia la trecutul
perfect. Urmatoarele fac schimbari numai la forma yo :
•Verbele care se termina in -gar schimba g cu gu
Verbele care se termina in -car schimba c cu qu
Verbele care se termina in -zar schimba z cu c
Iata trei exemple:
•yo jugué (jugar)
yo busqué (buscar)
yo almorcé (almorzar)
Mai jos aveti cateva verbe care isi schimba ortogra fia la persoana I de la trecutul perfect:
•
-gar -car -zar
cegar aparcar almorzar
colgar buscar autorizar
jugar clarificar cazar
llegar clasificar comenzar
pagar destacar cruzar
plegar empacar empezar
regar justificar forzar
rogar practicar organizar
tragar sacar simbolizar
vagar tocar tropezarse
Pentru verbele care se termina in -aer, -eer, -oír, si -oer, forma él,/ella/usted foloseste sfarsitul
yo (in loc de ió) si a treia persoana plural folosest e sfarsitul yeron (in loc de ieron). Formele
ramase au un accent pe litera i.
•creer
cre í
cre íste
cre yó
cre ímos
cre ísteis
cre yeron
Alte verbe ca si creer:
•caer
leer
oír
poseer
proveer
roer
Exceptii de la aceasta regula sunt:
•traer
atraer
distraer
Verbele care se termina in -uir se schimba in acela si mod, dar accentul pe litera i ramane numai
la forma "yo".
130
•huir
hu í
huiste
hu yó
huimos
huisteis
hu yeron
Alte verbe ca si huir sunt:
•construir
contribuir
destruir
fluir
incluir
influir
+ Sa recapitulam conjugarile invatate in aceasta le ctie:
•Trecutul perfect : creer , (caer, leer, oír)
•creí
creíste
creyó
creímos
creísteis
creyeron
•Trecutul perfect : huir , (construir, contribuir, incluir)
•huí
huiste
huyó
huimos
huisteis
huyeron
Trecutul perfect : Part. V
Urmatoarele verbe sunt neregulate la trecutul imper fect si trebuie memorate:
•
decir
dije
dijiste
dijo
dijimos
dijisteis
dijeron traer
traje
trajiste
trajo
trajimos
trajisteis
trajeron ver
vi
viste
vio
vimos
visteis
vieron
La fel ca si traer, sunt:
•atraer
detraer
distraer
extraer
maltraer
retraer
sustraer
Verbele care se teremina in -ucir sunt neregulate si se conjuga asa:
•producir
131
produ je
produ jiste
produ jo
produ jimos
produ jisteis
produ jeron
Alte verbe in aceasta categorie sunt:
•aducir
conducir
coproducir
deducir
inducir
introducir
reducir
traducir
Trecutul perfect : Part. VI
Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul im perfect urmeaza un model aparte. In timp ce
i-si schimba baza, toate au urmatoarele terminatii:
•-e
-iste
-o
-imos
-isteis
-ieron
Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata:
•
Infinitiv
andar
estar
tener
caber
haber
poder
poner
saber
hacer
querer
venir Baza schimbata
anduv-
estuv-
tuv-
cup-
hub-
pud-
pus-
sup-
hic-
quis-
vin-
Iata doua exemple dupa cum se aplica aceast model:
•
estar (estuv-)
estuve
estuviste
estuvo
estuvimos
estuvisteis
estuvieron saber (sup-)
supe
supiste
supo
supimos
supisteis
supieron
Observatie: O exceptie este a treia persoana singul ar de la verbul hacer. Dupa cum ati
invatat, c se schimba in z si formeaza "hizo."
132
+ Sa recapitulam ce am invatat in aceasta lectie
verbe cu un model de conjugare neregulata la trecut ul imperfect : andar, estar, tener,
caber, haber, poder, poner, saber, hacer, querer, v enir
•
Infinitiv Baza schimbata Tereminatiile
andar anduv- -e
estar estuv- -iste
tener tuv- -o
caber cup- -imos
haber hub- -isteis
poder pud- -ieron
poner pus-
saber sup-
hacer hic-
querer quis-
venir vin-
Trecutul perfect vs Imperfect : Part III
Deja a-ti invatat ca trecutul perfect si imperfectu l se folosesc in situatii diferite. Trecutul
perfect se foloseste cu situatii din trecut care su nt complete (terminate) in timpul la care ne
referim, iar imperfectul prezinta actiuni din trecu t care nu sunt terminate (sunt in curs de
desfasurare) in timpul la care ne referim.
•Estudié dos horas.
Am studiad doua ore.
(actiune completa)
Yo estudiaba antes de los examenes.
Eu invatam inaintea examenelor.
(actiunea nu are nici inceput nici sfarsit)
Iata si mai multe exemple:
conocer
•Conocí a Juan hace cinco años.
L-am cunoscut pe Juan acum 5 ani.
(trecutul perfect)
En aquella época conocíamos muy bien la ciudad.
In acel timp cunosteam foarte bine orasul.
(imperfect)
querer
•María quiso comprar la casa.
Maria a vrut sa cumpere casa.
(trecutul perfect)
Juan quería comprar la casa.
133
Juan vroia sa cumpere casa.
(imperfect)
no querer
•María no quiso comprar la casa.
Maria nu a vrut sa cumpere casa.
(trecutul perfect)
Juan no quería comprar la casa.
Juan nu vroia sa cumpere casa.
(imperfect)
saber
•María lo supo ayer.
Maria l-a stiut ieri.
(trecutul perfect)
Juan sabía que María venía.
Juan stia ca Maria venea.
(imperfect)
poder
•María pudo levantar la mesa.
Maria a putut sa ridice masa.
(trecutul perfect)
Juan podía participar en la manifestación.
Juan putea sa participe la manifestatie.
(imperfect)
tener
•María tuvo una carta de su mamá.
Maria a avut o scrisoare de la mama ei.
(trecutul perfect)
Juan tenía un coche nuevo.
Juan avea o masina noua.
(imperfect)
Trecutul perfect si Imperfect: Recapitulare
Trecutul perfect si Imperfect: Recapitulare
Iata cele trei tipuri de verbe regulate, conjugate la trecutul perfect:
•
hablar
hablé
hablaste
habló comer
comí
comiste
comió vivir
viví
viviste
vivió
134
hablamos
hablasteis
hablaron comimos
comisteis
comieron vivimos
vivisteis
vivieron
Observatie: forma nosotros pentru verbele terminate in -ar si -ir este aceeasi pentru trecutul
perfect si timpul prezent: hablamos, vivimos .
Iata cele trei verbe regulate la imperfect:
•
hablar
hablaba
hablabas
hablaba
hablábamos
hablabais
hablaban comer
comía
comías
comía
comíamos
comíais
comían vivir
vivía
vivías
vivía
vivíamos
vivíais
vivían
Vorbind in general, timpul trecut perfect e folosit pentru actiuni care au avut loc in trecut si
care au fost terminate, pe cand imperfectul e folos it pentru actiuni din trecut care nu au fost
terminate (sunt in curs de desfasurare) in timpul l a care ne referim.
•Juan habló dos horas.
Juan a vorbit doua ore.
(actiunea a avut loc in trecut si s-a terminat)
Pentru verbele care se termina in -aer, -eer, -oír, si -oer, forma él,/ella/usted foloseste sfarsitul
yo (in loc de ió) si a treia persoana plural folosest e sfarsitul yeron (in loc de ieron). Formele
ramase au un accent pe litera i.
•creer
cre í
cre íste
cre yó
cre ímos
cre ísteis
cre yeron
•Las chicas hablaban en inglés.
Fetele vorbeau in engleza.
(in acel timp vorbeau, actiunea nu era terminata)
Ser, ir, dar si hacer sunt neregulate la trecutul p erfect:
•
ser ir
fui fui
fuiste fuiste
fue fue
fuimos fuimos
fuisteis fuisteis
fueron fueron
dar hacer
di hice
135
diste hiciste
dio hizo
dimos hicimos
disteis hicisteis
dieron hicieron
Observatie: Este corect; intradevar ser si ir au aceeasi conju gare la trecutul perfect!
Exista numai trei verbe neregulate la imperfect:
•
ser
era
eras
era
éramos
erais
eran ir
iba
ibas
iba
íbamos
ibais
iban ver
veía
veías
veía
veíamos
veíais
veían
< imperfect. trecutului folosirea pentru indiciu un sunt astfel si specificata timp de perioada o
indica fraze cuvinte Unele>
•
•ayer
(ieri)
anteayer
(alaltaieri)
anoche
(aseara)
desde el primer momento
(din primul moment)
durante dos siglos
(timp de doua secole)
el otro día
(cealalta zi)
en ese momento
(in acel moment)
entonces
(atunci)
esta mañana
(in aceasta dimineata)
esta tarde
(in aceasta dupa-miaza)
la semana pasada
(saptamana trecuta)
136
el mes pasado
(luna trecuta)
el año pasado
(anul trecut)
hace dos días, años
(acum doua zile, ani)
ayer por la mañana
(ieri dimineata)
ayer por la tarde
(ieri dupa-amiaza)
Alte cuvinte si fraze indica repetativitatea, perio ade de timp vagi sau ne specifice, indicand
astfel folosirea imperfectului.
•a menudo
(adesea)
a veces
(cateodata)
cada día
(in fiecare zi)
cada semana
(in fiecare saptamana)
cada mes
(in fiecare luna)
cada año
(in fiecare an)
con frecuencia
(frecvent)
de vez en cuando
(din cand in cand)
en aquella época
(in acea epoca)
frecuentemente
(frecvent)
generalmente
(in general)
muchas veces
137
(de multe ori)
mucho
(mult)
nunca
(niciodata)
por un rato
(pentru un timp scurt)
siempre
(mereu)
tantas veces
(de atatea ori)
todas las semanas
(in fiecare saptamana)
todos los días
(in fiecare zi)
todo el tiempo
(tot timpul)
varias veces
(de mai multe ori)
Vebele de conjugarea a I si a II-a (-ar si -er) car e isi schimba baza la prezent nu o schimba si
la trecutul perfect. Se conjuga ca si celelalte ver be regulate.
•
Prezent
cerrar
cie rro
cie rras
cie rra
cerramos
cerráis
cie rran Trecutul perfect
cerrar
cerré
cerraste
cerró
cerramos
cerrasteis
cerraron
Vebele de conjugarea a III-a (-ir) care i-si schimb a baza la prezent o schimba si la trecutul
perfect, dar intr-un mod diferit. Ele schimba e:i si o:u la persoana a III-a singular si plural.
Studiati exemplele de mai jos.
•
Prezent
preferir
pref ie ro
pref ie res
pref ie re
preferimos Trecutul perfect
preferir
preferí
preferiste
pref irió
preferimos
138
preferís
pref ie ren preferisteis
pref irieron
Prezent
dormir
due rmo
due rmes
due rme
dormimos
dormís
due rmen Trecutul perfect
dormir
dormí
dormiste
durmió
dormimos
dormisteis
durmieron
Pentru a pastra sunetul infinitivului, un numar de verbe i-si schimba ortografia la trecutul
perfect. Urmatoarele fac schimbari numai la forma yo :
Verbele care se termina in -gar schimba g cu gu
Verbele care se termina in -car schimba c cu qu
Verbele care se termina in -zar schimba z cu c
Verbele care se termina in – aer, -eer, -oír, -oer , si uir schimba ió cu yo si ieron cu yeron
Iata inca trei verbe care sunt neregulate la trecut ul perfect:
•
decir traer ver
dije traje vi
dijiste trajiste viste
dijo trajo vio
dijimos trajimos vimos
dijisteis trajisteis visteis
dijeron trajeron vieron
Verbele care se termina in -ucir sunt neregulate si se conjuga astfel:
•producir
produ je
produ jiste
produ jo
produ jimos
produ jisteis
produ jeron
Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul im perfect urmeaza un model aparte. In timp ce
i-si schimba baza, toate au urmatoarele terminatii:
•-e
-iste
-o
-imos
-isteis
-ieron
Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata:
•
Infinitiv
andar
estar Baza schimbata
anduv-
estuv-
139
tener
caber
haber
poder
poner
saber
hacer
querer
venir tuv-
cup-
hub-
pud-
pus-
sup-
hic-
quis-
vin-
Cateva exemple cu trecutul perfect si imperfect, al aturate:
conocer
•Conocí a Juan hace cinco años.
L-am cunoscut pe Juan acum 5 ani.
(trecutul perfect)
En aquella época conocíamos muy bien la ciudad.
In acel timp cunosteam foarte bine orasul.
(imperfect)
querer
•María quiso comprar la casa.
Maria a vrut sa cumpere casa.
(trecutul perfect)
Juan quería comprar la casa.
Juan vroia sa cumpere casa.
(imperfect)
no querer
•María no quiso comprar la casa.
Maria nu a vrut sa cumpere casa.
(trecutul perfect)
Juan no quería comprar la casa.
Juan nu vroia sa cumpere casa.
(imperfect)
saber
•María lo supo ayer.
Maria l-a stiut ieri.
(trecutul perfect)
Juan sabía que María venía.
Juan stia ca Maria venea.
(imperfect)
poder
140
•María pudo levantar la mesa.
Maria a putut sa ridice masa.
(trecutul perfect)
Juan podía participar en la manifestación.
Juan putea sa participe la manifestatie.
(imperfect)
tener
•María tuvo una carta de su mamá.
Maria a avut o scrisoare de la mama ei.
(trecutul perfect)
Juan tenía un coche nuevo.
Juan avea o masina noua.
(imperfect)
"Hace …" adica "acum …"
Intr-o lectie trecuta a-ti invatat sa folositi verb ul hacer cu timpul prezent al unui verb pentru a
indica durata de timp si actiunea care are loc:
•Hace + timp + que + timpul prezent al verbului
Hace un año que estudio español.
De un an studiez spaniola.
Cand verbul este la trecut, se transmite un alt int eles:
•Hace + timp + que + trecutul perfect al verbului
Hace un año que estudié español.
Am studiat spaniola acum un an.
Exista si alt mod pentru a transmite aceeasi idee:
•Trecutul perfect al verbului + hace + timp
Estudié español hace un año.
Am studiat spaniola acum un an
Observati diferentele si asemanarile:
•Hace un año que estudio español.
De un an studiez spaniola.
Hace un año que estudié español.
Am studiat spaniola acum un an.
Estudié español hace un año.
Am studiat spaniola acum un an.
Formarea adverbelor
Adverbele sunt cuvinte care descriu sau modifica ve rbe, adjective sau alte adverbe.
•El alearga repede.
("repede" descrie cum "alearga")
Ea vorbeste mai rar decat el.
141
("rar" descrie cum "vorbeste")
("mai" modifica "rar")
Cele mai multe adverbe spaniole sunt formate prin a daugarea lui -mente la forma feminina
singular a adjectivului.
•
Adjectiv Form. Feminina Adverb
claro clara claramente
constante constante constantemente
difícil difícil difícilmente
Observatie: Cand un adjectiv are un accent scris, adverbul il pastreaza.
Alt mod de a forma adverbul este folosirea prepozit iei con + forma de singular a
substantivului.
•cuidadoso (grijuliu)
cuidadosamente sau con cuidado
perfecto (perfect)
perfectamente sau con perfección
cariñoso (afectiv)
cariñosamente sau con cariño
Unele adverbe nu urmeaza nici un model si cel mai s implu e sa le memorati. Iata o lista cu
unele din acestea:
•bastante
destul, destul de
demasiado
prea mult
mal
rau
mucho
mult
muy
foarte
nunca
niciodata
peor
mai rau
poco
putin
siempre
mereu
Cand doua adverbe modifica acelasi verb, numai al d oilea foloseste terminatia -mente .
Observati ca primul adverb este la forma feminina s ingular a adjectivului.
142
•Juan trabaja lenta y cuidadosamente.
Juan munceste incet si cu grija.
El chico le habla clara y cortésmente.
Baiatul ii vorbeste clar si politicos.
El autor escribió rápida y fácilmente.
Autorul a scris repede si usor.
Subjunctivul : Part. I
Tema subjunctivului este destul de dificila, mai di ficil decat e necesar. Sa incercam sa ne
apropiem incet de acesta parte importanta din limba spaniola.
Subjunctivul nu este un timp, mai degraba un mod. Timpul se refera cand actiunea are loc
(trecut, prezent, viitor), in timp ce modul reflecta cum simte vorbitorul actiunea. Modul
subjunctiv este foarte mult folosit in limba spanio la.
Ati studiat modul indicativ . Acesta este folosit pentru a exprima informatii e fective, sigure si
obiective.
•Usted va al Perú en diciembre.
Dumneata mergi in Peru in decembrie.
Propozitia de deasupra relateaza simplu faptul ca d umneata mergi in Peru in decembrie, astfel
este folosit modul indicativ.
Sa schimbam putin exemplul anterior:
•No dudo que usted va al Perú en diciembre.
Nu me indoiesc ca dumneata mergi in Peru in Decembr ie.
In aceasta propozitie "no dudo" introduce calitatea de siguranta , – vorbitorul nu are nici o
indoiala, astfel modul indicativ este folosit in a doua clauza (va) la fel ca si in prima (no
dudo) .
Sa facem o alta mica schimbare:
•Dudo que usted vaya al Perú en diciembre.
Ma indoiesc ca dumneata mergi in Peru in decembrie.
In propozitia de deasupra, clauza "dudo" introduce o cantitate de nesiguranta , – vorbitorul are
indoiala, astfel, aici modul subjunctiv este folosi t in a doua parte (vaya) .
Modul subjunctiv este folosit pentru a exprima orice cu exceptia sig urantei si obiectivitatii:
lucruri precum indoiala, nesiguranta, subiectivitat ea, etc.
•Yo dudo que usted vaya al Perú en diciembre.
Ma indoiesc ca dumneata mergi in Peru in Decembrie.
Cum propozitia de deasupra nu exprima o certitudine , subjunctivul (vaya) este cerut in a doua
parte a propozitiei.
Diferenta dintre indicativ si subjunctiv este difer enta dintre certitudine/obiectivitate (indicativ)
si posibilitate/subiectivitate (subjunctiv).
•Indicativ
Juan se duce la magazin.
(Aceasta propozitie exprima starea de siguranta, un fapt obiectiv ca Juan se duce la
magazin.)
Stiu ca Juan se duce la magazin.
143
(Clauza "stiu" spune ca vorbitorul stie ca e o cert itudine, obiectiva, ca Juan se duce la
magazin.)
Nu e nici o indoiala ca Juan se duce la magazin.
(Clauza "nu e nici o indoiala" spune ca vorbitorul stie ca e o certitudine, obiectiva, ca
Juan se duce la magazin.)
Subjunctive
Vreau ca Juan sa se duca la magazin.
(Clauza "vreau" spune ca vorbitorul simte ca nu e c eva sigur, daca Juan se duce la
magazin.)
Sper ca Juan sa se duca la magazin.
(Clauza "Sper" spune ca vorbitorul simte ca nu e ce va sigur, daca Juan se duce la
magazin.)
Este posibil ca Juan sa se duca la magazin.
(Clauza "este posibil" spune ca vorbitorul simte ca nu e ceva sigur, daca Juan se duce la
magazin.)
E bine ca Juan sa se duca la magazin.
(Clauza "e bine" spune ca vorbitorul exprima o opin ie subiectiva.)
E important ca Juan sa se duca la magazin.
(Clauza "e important" spune ca vorbitorul exprima o opinie subiectiva.)
Deoarece sunt unele nesigurante sau subiectivitati care sa ceara folosirea subjunctivului, de
obicei le veti vedea in propozitii care contin o cl auza principala care introduce o calitate de
nesiguranta sau subectivitate.
•Sper ca ea sa vina.
sper = clauza principala
Stiu ca ea o sa vina.
Stiu = clauza principala
Simt ca ea o sa vina.
Simt = clauza principala.
Toate exemplele de deasupra au o clauza principala, dar numai prima si a treia introduce un
element de nesiguranta si subiectivitate.
In invatarea subjunctivului este foarte ajutator da ca mai intai puteti recunoaste aceste clauze.
Urmatoarea lista contine clauzele cele mai comune a sociate cu folosirea subjunctivului:
•a menos que …
ce putin daca …
antes (de) que …
inainte ca …
con tal (de) que …
doar ca sa …
cuando …
144
cand …
conviene que …
e convenabil ca …
despues (de) que …
dupa …
dudar que …
a se indoi ca …
en caso de que …
in caz ca …
en cuanto …
in cat priveste …, de indata ce …
es aconsejable que …
e recomandabil ca …
es bueno que …
e bine ca …
es difícil que …
e dificil …
es dudoso que …
e indoielnic …
es fácil que …
e usor …
es fantástico que …
e fantastic …
es importante que …
e important …
es imposible que …
e imposibil …
es improbable que …
e improbabil …
es incierto que …
e incert …
es increíble que …
e incredibil …
es (una) lástima que …
145
e pacat …
es malo que …
e rau …
es mejor que …
e mai bine …
es menester que …
e nevoie …
es necesario que …
e necesar …
esperar que …
a spera …
es posible que …
e posibil …
es preciso que …
e pretios (necesar) …
es preferible que …
e preferabil …
es probable que …
e probabil …
es raro que …
e ciudat (rar) …
es ridículo que …
e ridicol …
estar contento que
a fi fericit ca …
es terrible que …
e teribil CA …
hasta que …
pana …
insistir en que …
a insista …
mandar que …
a trimite (ordona) …
más vale que …
146
e mai bine (mai valoros) …
mientras que …
in timp ce …
negar que …
a nega ca …
no creer que …
a nu crede ca …
no es cierto que …
nu e sigur ca …
no estar convencido de que …
a nu fi convins ca …
no estar seguro de que …
a nu fi sigur ca …
no es verdad que …
a nu fi adevarat ca …
no imaginarse que …
a nu-si imagina ca …
no parecer que …
a nu parea ca …
no pensar que …
a nu gandi ca …
no suponer que …
a nu presupune ca …
ojalá que …
sper ca …
para que …
pentru ce (ca) …, ca sa …
pedir que …
a cere (a ruga) …
preferir que …
a prefera …
prohibir que …
a interzice …
puede ser que …
147
poate fi ca …
querer que …
a vrea sa …
recomendar que …
a recomanda …
rogar que …
a ruga …
sentir que …
a regreta (simti) …
sin que …
fara …
sugerir que …
a sugera …
tan pronto como …
tot atat de curand (repede) …
temer que …
a se teme ca …
tener miedo de que …
a-i fi frica ca… , a se teme …
Dupa cum a-ti vazut, lista e destul de lunga si nic i macar nu e o lista comleta. Mai sunt inca
multe expresii care cer folosirea subjunctivului. I n loc sa incercati sa memorati o lista atat de
lunga, mai bine va familiarizati cu o lista mai scu rta cu expresii cu care nu se foloseste
subjunctivul.
•creer que …
a crede ca …
no dudar que …
a nu se indoi ca …
es cierto que …
e sigur ca …
es claro que …
e clar ca …
es evidente que …
e evident ca …
es obvio que …
e clar (evident) …
estar seguro que …
148
a fi sigur ca …
es verdad que …
e adevarat ca …
no cabe duda que …
nu e nici o indoiala ca …
no es dudoso que …
nu e indoielnic ca …
no hay duda que …
nu e nici o indoiala ca …
Acestea expresima o cantitate de siguranta , ele nu necesita folosirea subjunctivului.
Daca intalniti o propozitie cu o clauza principala urmata de o a doua clauza, si clauza
principala introduce siguranta sau obiectivitate , propozitia va folosi modul indicativ in a
doua clauza, cat timp propozitia va preciza ceva si gur.
Daca intalniti o propozitie cu o clauza principala urmata de o a doua clauza, si clauza
principala nu introduce siguranta sau obiectivitate , propozitia va folosi modul subjunctiv in
a doua clauza, cat timp propozitia nu va preciza ceva sigur.
+ Sa recapitulam :
•Modul Indicativ
certitudine si obiectivitate
Modul Subjunctiv
incertitudine si subiectivitate
Subjunctivul : Part. II
In Part. I a-ti invatat ca modul subjunctiv este fo losit ori de cate ori vorbitorul simte indoiala
sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie subiectiva.
In aceasta lectie veti invata cum se conjuga subjun ctivul la timpul prezent.
Pentru cele mai multe verbe, subjunctivul prezent s e formeaza urmand acesti trei pasi:
1. Incepeti cu forma yo a indicativului prezent.
2. Apoi eliminati terminatia -o .
3. Si in final, adaugati urmatoarele terminatii:
•verbe de conjugarea I (-ar):
-e, -es, -e, -emos, -éis, -en
verbe de conjugarea a II-a si a III-a (-er si -ir):
-a, -as, -a, -amos, -áis, -an
Verbe regulate de conjugarea I, ca si hablar (yo hablo).
•hablo – o = habl
habl + e = hable
habl + es = hables
habl + e = hable
habl + emos = hablemos
149
habl + éis = habléis
habl + en = hablen
Verbe regulate de conjugarea a II-a, ca si comer (yo como).
•como – o = com
com + a = coma
com + as = comas
com + a = coma
com + amos = comamos
com + áis = comáis
com + an = coman
Verbe regulate de conjugarea a III-a, ca si vivir (yo vivo).
•vivo – o = viv
viv + a = viva
viv + as = vivas
viv + a = viva
viv + amos = vivamos
viv + áis = viváis
viv + an = vivan
Formula functioneaza si cu verbe care au forma "yo" neregulata la prezentul indicativ. Studiati
urmatoarele exemple:
conocer (yo conozco)
conozco – o = conozc
•conozc + a = conozca
conozc + as = conozcas
conozc + a = conozca
conozc + amos = conozcamos
conozc + áis = conozcáis
conozc + an = conozcan
tener (yo tengo)
tengo – o = teng
•teng + a = tenga
teng + as = tengas
teng + a = tenga
teng + amos = tengamos
teng + áis = tengáis
teng + an = tengan
salir (yo salgo)
salgo – o = salg
•salg + a = salga
salg + as = salgas
salg + a = salga
salg + amos = salgamos
salg + áis = salgáis
salg + an = salgan
Pentru verbele terminatte in -ar si -er si care au baza scimbatoare (o:ue e:i, e:ie), regula se
aplica la fel (folosind forma "yo" a indicativului prezent), cu exceptia ca verbele nu i-si
schimba baza la formele nosotros si vosotros. Studi ati exemplele de mai jos:
150
pensar (yo pienso)
pienso – o = piens
•piens + e = piense
piens + es = pienses
piens + e = piense
pens + emos = pensemos
pens + éis = penséis
piens + en = piensen
perder (yo pierdo)
pierdo – o = pierd
•pierd + a = pierda
pierd + as = pierdas
pierd + a = pierda
perd + amos = perdamos
perd + áis = perdáis
pierd + an = pierdan
contar (yo cuento)
cuento – o = cuent
•cuent + e = cuente
cuent + es = cuentes
cuent + e = cuente
cont + emos = contemos
cont + éis = contéis
cuent + en = cuenten
volver (yo vuelvo)
vuelvo – o = vuelv
•vuelv + a = vuelva
vuelv + as = vuelvas
vuelv + a = vuelva
volv + amos = volvamos
volv + áis = volváis
vuelv + an = vuelvan
Pentru verbele terminate in -ir si care i-si schimb a baza, regula se aplica la fel, cu exceptia ca
baza se schimba la formele nosotros si vosotros urm and urmatoarele reguli: verbele care
schimba o:ue schimba o cu u, verbele care schimba e :ie vor schimba e cu i, iar cele care
schimba e:i vor schimba e cu i. Studiati urmatoarel e exemple:
dormir (yo duermo)
duermo – o = duerm
•duerm + a = duerma
duerm + as = duermas
duerm + a = duerma
durm + amos = durmamos
durm + áis = durmáis
duerm + an = duerman
sentir (yo siento)
siento – o = sient
•sient + a = sienta
sient + as = sientas
sient + a = sienta
sint + amos = sintamos
151
sint + áis = sintáis
sient + an = sientan
pedir (yo pido)
pido – o = pid
•pid + a = pida
pid + as = pidas
pid + a = pida
pid + amos = pidamos
pid + áis = pidáis
pid + an = pidan
Mai sunt doar cateva reguli pentru conjugarea verbe lor la subjunctivul prezent. Acestea vor fi
acoperite in urmatoarele lectii.
+ Sa recapitulam ce am invatat in aceasta lectie:
•Subjunctivul prezent – hablar
hable
hables
hable
hablemos
habléis
hablen
•Subjunctivul prezent- comer
coma
comas
coma
comamos
comáis
coman
•Subjunctivul prezent- vivir
viva
vivas
viva
vivamos
viváis
vivan
•Subjunctivul prezent – verbe cu persoana I neregula ta la indicativul prezent
conocer – conozca, conozcas, conozca, conozcamos, c onozcáis, conozcan
tener – tenga, tengas, tenga, tengamos, tengáis, te ngan
salir – salga, salgas, salga, salgamos, salgáis, sa lgan
Subjunctivul prezent – verbele terminate in -ar si -er si care i-si schimba baza :
•pensar
piense
pienses
piense
152
pensemos
penséis
piensen
Subjunctivul prezent – verbele terminate in -ir si care i-si schimba baza
•dormir – durmamos
sentir – sintamos
pedir – pidamos
Subjunctivul : Part. III
In Part. I a-ti invatat ca modul subjunctiv este fo losit ori de cate ori vorbitorul simte indoiala
sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie subiectiva.
In Part. II, a-ti invatat regulile de baza pentru c onjugarea verbelor regulate si a celor cu baza
schimbatoare (o:ue, e:ie, e:i).
A-ti invatat ca verbele terminate in -ar adauga ter minatiile:
•-e, -es, -e, -emos, -éis, -en
si cele terminate in -er si -ir iau terminatiile:
•-a, -as, -a, -amos, -áis, -an
In aceasta lectie veti invata cum sa conjugati verb ele la subjunctivul prezent care se schimba
ortografic.
Schimbarile ortografice se fac numai dintr-un singu r motiv. Daca nu am face aceste schimbari
si am aplica regulile de baza pe care le stim, am p ierde sunetul infinitivului. Aceste schimbari
ortografice asigura ca rostirea propriu-zisa reflec ta felul in care de fapt aceste cuvinte sunt
pronuntate.
Iata regulile pentru schimbarile ortografice in sub junctivul prezent:
Pentru verberbele care se termina in -zar , z se schimba cu c cand dupa acesta vine litera e.
empezar (e:ie)
•empie ce
empie ces
empie ce
empe cemos
empe céis
empie cen
Pentru verberbele care se termina in -ger sau -gir , g se schimba cu j cand dupa acesta vine
litera a.
escoger
•esco ja
esco jas
esco ja
esco jamos
esco jáis
esco jan
elegir (e:i)
•eli ja
eli jas
eli ja
eli jamos
153
eli jáis
eli jan
Pentru verberbele care se termina in -guir , gu se schimba in g cand vine inaintea literei a.
seguir (e:i)
•si ga
si gas
si ga
si gamos
si gáis
si gan
Pentru verberbele care se termina in -car , c se schimba in qu cand vine inaintea literei e.
buscar
•bus qu e
bus qu es
bus qu e
bus qu emos
bus qu éis
bus qu en
Pentru verberbele care se termina in -gar , g se schimba in gu cand vine inaintea lui e.
pagar
•pa gu e
pa gu es
pa gu e
pa gu emos
pa gu éis
pa gu en
Pentru verberbele care se termina in uir , adauga litera y inainte de litera a.
huir
•hu ya
hu yas
hu ya
hu yamos
hu yáis
hu yan
Mai e doar o singura estimare pentru conjugarea ver belor la subjunctivul prezent. O vom
acoperi in urmatoarea lectie.
+ Sa recapitulam schimbarile ortografice invatate i n aceasta lectie:
-zar: z se schimba in c inaintea lui e
(subjunctivul prezent)
empezar (e:ie)
•empiece
empieces
empiece
empecemos
154
empecéis
empiecen
-ger sau -gir : g se schimba in j inaintea lui a
(subjunctivul prezent)
escoger
•escoja
escojas
escoja
escojamos
escojáis
escojan
-guir : gu se schimba in g inaintea lui a
(subjunctivul prezent)
seguir (e:i)
•siga
sigas
siga
sigamos
sigáis
sigan
-car: c se schimba in qu inaintea lui e
-gar g se schimba in gu inaintea lui e
(subjunctivul prezent)
buscar / pagar
•busque / pague
busques / pagues
busque / pague
busquemos / paguemos
busquéis paguéis
busquen / paguen
-uir : adauga y inaintea lui a
(subjunctivul prezent)
huir
•huya
huyas
huya
huyamos
huyáis
huyan
Subjunctivul : Part. IV
In Part. I a-ti invatat ca modul subjunctiv este fo losit ori de cate ori vorbitorul simte indoiala
sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie subiectiva.
In Part. II, a-ti invatat regulile de baza pentru c onjugarea verbelor regulate si a celor cu baza
schimbatoare (o:ue, e:ie, e:i).
A-ti invatat ca verbele terminate in -ar adauga ter minatiile:
•-e, -es, -e, -emos, -éis, -en
155
si cele terminate in -er si -ir iau terminatiile:
•-a, -as, -a, -amos, -áis, -an
In Part. III, a-ti invatat cum sa conjugati verbele care i-si schimba ortografia la subjunctivul
prezent.
In aceasta lectie ve-ti invata verbele care sunt ne regulate la subjunctivul prezent. Vestea buna e
ca sunt doar sase verbe, iar vestea proasta e ca tr ebuie sa le memorati. Dar cu putina exersare
va fi usor.
Iata cele sase verbe neregulate la subjunctivul pre zent:
dar – a da
•dé
des
dé
demos
deis
den
estar – a fi
•esté
estés
esté
estemos
estéis
estén
haber – a exista
•haya
hayas
haya
hayamos
hayáis
hayan
ir – a merge
•vaya
vayas
vaya
vayamos
vayáis
vayan
saber – a sti
•sepa
sepas
sepa
sepamos
sepáis
sepan
ser – a fi
•sea
seas
sea
seamos
156
seáis
sean
Subjunctivul : Part. V
In Part. I a-ti invatat ca modul subjunctiv este fo losit ori de cate ori vorbitorul simte indoiala
sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie subiectiva.
In Partile II – IV, a-ti invatat regulile de conjug are a verbelor la subjunctivul prezent.
In aceasta lectie veti exersa una din multele modur i in care subjunctivul e folosit : sa exprime
dorinta.
Iata o lista cu cele mai comune expresii care intro duc un aspect de dorinta propozitiei, si de
aceea cer folosirea subjunctivului.
•esperar que
a spera ca …
insistir en que …
a insista sa …
mandar que …
a ordona sa …
preferir que …
a prefera …
prohibir que …
a interzice sa …
querer que …
a vrea …
es aconsejable que …
e recomandabil ca …
es necesario que …
e necesar ca …
pedir que …
a cere sa …
recomendar que …
a recomanda …
rogar que …
a ruga …
sugerir que …
a sugera ca …
Retineti, exista de asemeni espresii care cer folos irea indicativului, deoarece introduc o
cantitate de siguranta si obiectivitate. Iata o lis ta partiala a acestor expresii. Desi le-am
mentionat intr-o lectie precedenta, e bine sa le ex ersati!
•creer que …
a crede ca …
157
no dudar que …
a nu se indoi ca …
estar seguro que …
a fi sigur ca …
no es dudoso que …
nu e indoielnic ca …
no hay duda que …
nu exista indoiala ca …
Subjunctivul : Part. VI
In Part. I a-ti invatat ca modul subjunctiv este fo losit ori de cate ori vorbitorul simte indoiala
sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie subiectiva.
In Partile II – IV, a-ti invatat regulile de conjug are a verbelor la subjunctivul prezent.
In aceasta lectie veti exersa alt mod in care subju nctivul e folosit: sa exprime ignoranta sau
indoiala.
Iata o lista cu cele mai comune expresii care intro duc un aspect de ignoranta sau indoiala
propozitiei, si de aceea cer folosirea subjunctivul ui.
•dudar que …
a se indoi ca …
es dudoso que …
e indoielnic ca …
es improbable que …
e improbabil ca …
es incierto que …
e incert ca …
es posible que …
e posibil ca …
no creer que …
a nu crede ca …
no es cierto que …
nu e sigur ca …
no estar convencido de que …
a nu fi convins ca …
no estar seguro de que …
a nu fi sigur ca …
no parecer que …
a nu parea ca …
158
no pensar que …
a nu gandi ca …
no suponer que …
a nu presupune ca …
puede ser que …
poate ca …
negar que …
a nega ca …
no es verdad que …
a nu fi adevarat ca …
no es cierto que …
nu e sigur ca …
no imaginarse que …
a nu-si imagina ca …
temer que …
a se teme ca …
Retineti, exista de asemeni espresii care cer folos irea indicativului, deoarece introduc o
cantitate de siguranta si obiectivitate. Iata o lis ta partiala a acestor expresii. Desi le-am
mentionat intr-o lectie precedenta, e bine sa le ex ersati!
•creer que …
a crede ca …
no dudar que …
a nu se indoi ca …
estar seguro que …
a fi sigur ca …
no negar que …
a nu nega ca …
es verdad que …
e adevarat ca …
Subjunctivul : Part. VII
In Part. I a-ti invatat ca modul subjunctiv este fo losit ori de cate ori vorbitorul simte indoiala
sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie subiectiva.
In Partile II – IV, a-ti invatat regulile de conjug are a verbelor la subjunctivul prezent.
In aceasta lectie veti exersa alt mod in care subju nctivul e folosit : dupa anumite expresii
impersonale.
Iata o lista cu cele mai comune expresii impersonal e care cer folosirea subjunctivului. Ve-ti
observa ca unele din acestea se suprapun si cu alte lectii, adica, unele din ele le intalniti si in
alte lectii despre subjunctiv.
159
•conviene que …
e convenabil ca …
es aconsejable que …
e recomandabil ca …
es bueno que …
e bine ca …
es difícil que …
e dificil ca …
es dudoso que …
e indoielnic ca …
es fácil que …
e usor ca …
es fantástico que …
e fantastic ca …
es importante que …
e important ca …
es imposible que …
e imposibil ca …
es improbable que …
e improbabil ca …
es incierto que …
e incert ca …
es increíble que …
e incredibil ca …
es (una) lástima que …
e pacat ca …
es malo que …
e rau ca …
es mejor que …
e mai bine ca …
es menester que …
e nevoie ca …
es necesario que …
e necesar ca …
160
es posible que …
e posibil ca …
es preciso que …
e pretios (necesar) ca …
es preferible que …
e preferabil ca …
es probable que …
e probabil ca …
es raro que …
e ciudat (rar) ca …
es ridículo que …
e ridicol ca …
es terrible que …
e teribil ca …
más vale que …
e mai bine (mai valoros) ca …
ojalá que …
sper ca …
puede ser que …
poate ca …
Retineti, exista de asemeni espresii care cer folos irea indicativului, deoarece introduc o
cantitate de siguranta si obiectivitate. Iata o lis ta partiala a acestor expresii. Desi le-am
mentionat intr-o lectie precedenta, e bine sa le ex ersati!
•es evidente que …
e evident ca …
es obvio que …
e evident (clar) ca …
es verdad que …
e adevarat ca …
no es dudoso que …
nu e indoielnic ca …
no hay duda que …
nu exista indoiala ca …
Subjunctivul : Part. VIII
In Part. I a-ti invatat ca modul subjunctiv este fo losit ori de cate ori vorbitorul simte indoiala
sau incertitudine despre actiunea propozitiei, sau cand vorbitorul exprima o opinie subiectiva.
In Partile II – IV, a-ti invatat regulile de conjug are a verbelor la subjunctivul prezent.
161
In aceasta lectie veti exersa alt mod in care subju nctivul e folosit: cu actiuni care nu sunt inca
complete.
Iata o lista cu cele mai comune expresii care indic a ca actiunea nu a fost inca terminata.
•a menos que …
cel putin daca …, numai daca …
antes (de) que …
inainte de a …
con tal (de) que …
ca sa …, pentru ca …
cuando …
cand …
después (de) que …
dupa …
en caso de que …
in caz ca …
en cuanto …
de indata ce …
hasta que …
pana …
mientras que …
in timp ce…
para que …
pentru ca …
sin que …
fara …
tan pronto como …
de indata ce …
Important! Expresiile de mai sus nu cer mereu subju nctivul. Numai cand acestea indica
ca expresia care urmeaza nu a fost inca terminata.
Retineti, exista de asemeni espresii care cer folos irea indicativului, deoarece introduc o
cantitate de siguranta si obiectivitate. Iata o lis ta partiala a acestor expresii. Desi le-am
mentionat si repetat in mai multe lectii, e bine sa le exersati!
•es cierto que …
e sigur ca …
es claro que …
e clar ca …
es evidente que …
162
e evident ca …
es obvio que …
e evident (clar) ca …
es verdad que …
e adevarat ca …
Pronumele relativ : que
Urmatoarele lectii vor acoperi subiectul numit "pro numele relative". Dupa cum stiti, pronumele
se refera la un substantiv. Pronumele "relative" su nt numite "relative" deoarece aceste relateaza
(face referinta la) substantive care au fost afirma te inainte
Un mod de a vedea pronumele relative e sa observati ca ele combina doua propozitii care
impart un substantiv comun. In urmatoarele exemple, substantivul comun e "lapte", "leche"
•¿Dónde está la leche?
Unde e laptele?
Compraste leche.
Ai cumparat lapte.
¿Dónde está la leche que compraste?
Unde e laptele pe care l-ai cumparat?
Alt mod de a vedea pronumele relative este sa recun oasteti ca ele sunt folosite sa introduca o
clauza care modifica substantivul. In urmatorul exe mplu clauza "Am terminat noaptea trecuta"
modifica substantivul "carte".
•Terminé el libro anoche.
Am terminat cartea aseara.
El libro es muy extenso.
Cartea e foarte lunga.
El libro que terminé anoche es muy extenso.
Cartea pe care am terminat-o aseara e foarte lunga.
Cel mai comun pronume relativ, si folosit in exempl ele precedente, este "que". Poate fi folosit
pentru ambele persoane si numere (singular si plura l). In acest caz "Que" este echivalntul in
romana a lui "care, pe care".
•El hombre que es pobre … (persoana, masculin, singular)
Barbatul care este sarac …
Los libros que son extensos … (lucruri, plural)
Cartile care sunt lungi …
La señorita que conocí … (persoana, feminin, singular)
Domnisoara pe care am cunoscut-o …
La carta que leiste … (lucru, singular, feminin)
Scrisoarea pe care a-i citit-o …
Sa vedem si alte doua exemple.
•La casa que compramos es nueva.
Casa pe care am cumparat-o e noua.
163
El programa que miraba era cómico.
Programul pe care-l vedeam era comic.
Pronumele relativ : quien
Continund cu tema "pronumele relativ", nu uitati ca pronumele sunt cuvinte care se refera la un
substantiv.
Pronumele relativ "quien" se refera numai la persoa ne si are forma de plural "quienes". (Nu
exita distinctie intre masculin si feminin.)
•Mi tío, quien es profesor, viene a visitarme hoy dí a.
Unchiul meu, care este profesor, vine sa ma vizitez e azi.
La chica, con quien fui al cine, es mi novia.
Fata cu care am fost la film e iubita mea.
Quien estudia bastante, gana buenas notas.
Cine studiaza destul castiga note bune.
Cand pronumele relativ se refera la o persoana si e ste intr-o pozitie de obiect direct, poate fi
folosite oricare: "que" sau "quien". Ambele sunt co recte. Observati ca "personalul a" este
folosit cu "quien", dar nu si cu "que".
•La señorita que conocí anoche es la hermana de Raquel.
La señorita a quien conocí anoche es la hermana de Raquel.
Domnisoara pe care am cunoscut-o aseara e sora lui Raquel.
Cand pronumele relativ vine dupa o prepozitie si se refera la o persoana, trebuie folosit
"quien". Se foloseste "que", daca urmeaza dupa o pr opozitie, numai in cazul in care se refera
la lucruri.
•Los chicos, con quienes fuimos a la playa, son nuestros amigos.
Baietii cu care am fost la plaja sunt prietenii nos tri.
El libro en que pienso es extenso, no es corto.
Cartea la care ma gandesc e lunga, nu e scurta.
Alte doua exemple, cu folosirea lui "quien".
•Ella es la señorita en quien estoy pensando.
Ea e domnisoara la care ma gandesc.
Mi padre es la persona a quien envío la carta.
Tatal meu e persoana caruia i-i trimit scrisoarea.
Pronumele relative: el que, la que, los que, las qu e – si lo que
Pronumele relativ "el que" (si formele sale) se ref era si la lucruri si la persoane. Este diferit de
"que", observati ca sunt patru forme: masculin si f eminin, singular si plural; el que, la que, los
que, las que.
•Mi tía, la que es profesora, viene a visitarme hoy día.
Matusa mea, cea care e profesoara, vine sa ma vizit eze azi.
Las mesas, las que son de plástico, son baratas.
Mesele, cele care sunt de plastic, sunt ieftine.
Mi tío, el que es taxista, llegará pronto.
Unchiul meu, cel care e taximetrist, va ajunge cura nd.
164
Mis pantalones, los que son viejos, son muy cómodos .
Pantalonii mei, cei care sunt vechi, sunt foarte co mozi.
Alt set de pronume relative care pot fi folosite in loc de el que, la que, los que, si las que:
•el cual
la cual
los cuales
las cuales
Acestea nu sunt des folosite in conversatia de zi c u zi, in general sunt rezervate pentru spaniola
scrisa sau oratoriu formal.
Cand pronumele relativ se refera la o idee abstract a, folositi "lo que".
•Lo que quieres no existe.
Ceea ce vrei nu exista.
No comprendo lo que ocurre.
Nu inteleg ce se intampla.
Adjectivele relative : cuyo, cuya, cuyos, cuyas
Adjectivele relative "cuyo" (si formele sale) se tr aduc in romana prin "al carui" (a carei, al
caror, a carora). Observati ca are patru forme: sin gular si plural, masculin si feminin: cuyo,
cuya, cuyos, cuyas.
•La niña, cuyo padre es profesor, es muy simpática.
Fata, a carui tata e profesor, e foarte simpatica.
El hombre, cuya madre murió, escribió su biografía.
Barbatul, a carui mama a murit, a scris biografia e i.
El coche, cuyos faros no funcionan, es un peligro.
Masina, a carei faruri nu functioneaza, e un perico l.
Pedro, cuyas hermanas son guapas, es mi amigo.
Pedro, al carui surori sunt frumoase, e prietenul m eu.
Observati ca in spaniola adjectivul se acorda in ge n si numar cu lucrul care reprezinta
proprietatea, nu cu proprietarul:
•La niña, cuyo padre es profesor, es muy simpática.
El hombre, cuya madre murió, escribió su biografía.
El coche, cuyos faros no funcionan, es un peligro.
Pedro, cuyas hermanas son guapas, es mi amigo.
Pronumele si adjectivul relativ : Recapitulare
Ultimele lectii au acoperit subiectul "pronumele si adjectivul relativ".
Cel mai comun pronume relativ e "que". Poate fi fol osit pentru ambele persoane si numere
(singular si plural). In acest caz "Que" este echi valentul in romana a lui "care, pe care"
•El hombre que es pobre … (persoana, masculin, singular)
Barbatul care este sarac …
Los libros que son extensos … (lucruri, plural)
Cartile care sunt lungi …
La señorita que conocí … (persoana, feminin, singular)
Domnisoara pe care am cunoscut-o …
165
La carta que leiste … (lucru, singular, feminin)
Scrisoarea pe care a-i citit-o …
Pronumele relativ "quien" se refera numai la persoa ne si are forma de plural "quienes". (Nu
exita distinctie intre masculin si feminin.)
•Mi tío, quien es profesor, viene a visitarme hoy dí a.
Unchiul meu, care este profesor, vine sa ma vizitez e azi.
La chica, con quien fui al cine, es mi novia.
Fata cu care am fost la film e iubita mea.
Cand pronumele relativ se refera la o persoana si e ste intr-o pozitie de obiect direct, poate fi
folosite oricare: "que" sau "quien". Ambele sunt co recte. Observati ca "personalul a" este
folosit cu "quien", dar nu si cu "que".
•La señorita que conocí anoche es la hermana de Raquel.
La señorita a quien conocí anoche es la hermana de Raquel.
Domnisoara pe care am cunoscut-o aseara e sora lui Raquel.
Cand pronumele relativ vine dupa o prepozitie si se refera la o persoana, trebuie folosit
"quien". Se foloseste "que", daca urmeaza dupa o pr opozitie, numai in cazul in care se refera
la lucruri.
•Los chicos, con quienes fuimos a la playa, son nuestros amigos.
Baietii cu care am fost la plaja sunt prietenii nos tri.
El libro en que pienso es extenso, no es corto.
Cartea la care ma gandesc e lunga, nu e scurta.
Pronumele relativ "el que" (si formele sale) se ref era si la lucruri si la persoane. Este diferit de
"que", observati ca sunt patru forme: masculin si f eminin, singular si plural; el que, la que, los
que, las que.
•Mi tía, la que es profesora, viene a visitarme hoy día.
Matusa mea, cea care e profesoara, vine sa ma vizit eze azi.
Las mesas, las que son de plástico, son baratas.
Mesele, cele care sunt din plastic, sunt ieftine.
Mi tío, el que es taxista, llegará pronto.
Unchiul meu, cel care e taximetrist, va ajunge cura nd.
Mis pantalones, los que son viejos, son muy cómodos .
Pantalonii mei, cei care sunt vechi, sunt foarte co mozi.
Alt set de pronume relative pot fi folosite in loc de el que, la que, los que, si las que:
•el cual
la cual
los cuales
las cuales
Acestea nu sunt des folosite in conversatia de zi c u zi, in general sunt rezervate pentru spaniola
scrisa sau oratoriu formal.
Cand pronumele relativ se refera la o idee abstract a, folositi "lo que".
•Lo que quieres no existe.
Ceea ce vrei nu exista.
166
No comprendo lo que ocurre.
Nu inteleg ce se intampla.
Adjectivele relative "cuyo" (si formele sale) se tr aduc in romana prin "al carui" (a carei, al
caror, a carora). Observati ca are patru forme: sin gular si plural, masculin si feminin: cuyo,
cuya, cuyos, cuyas.
•La niña, cuyo padre es profesor, es muy simpática.
Fata, a carui tata e profesor, e foarte simpatica.
El hombre, cuya madre murió, escribió su biografía.
Barbatul, al carui mama a murit, a scris biografia ei.
El coche, cuyos faros no funcionan, es un peligro.
Masina, a carei faruri nu functioneaza, e un perico l.
Pedro, cuyas hermanas son guapas, es mi amigo.
Pedro, al carui surori sunt frumoase, e prietenul m eu.
Observati ca in spaniola adjectivul se acorda in ge n si numar cu lucrul care reprezinta
proprietatea, nu cu proprietarul:
•La niña, cuyo padre es profesor, es muy simpática.
El hombre, cuya madre murió, escribió su biografía.
El coche, cuyos faros no funcionan, es un peligro.
Pedro, cuyas hermanas son guapas, es mi amigo.
Comenzi formale
Comenzile sunt folosite cand ordonam, sau spunem cu iva sa faca ceva. Aceasta, de cele mai
multe ori face referinta la forma de "imperativ" a verbului.
•Compre Ud. el anillo.
Cumpara dumneata inelul.
Haga Ud. la tarea.
Fa dumneata tema.
Compren Uds. los libros.
Cumparati dumneavoastra cartile.
Hagan Uds. el trabajo.
Faceti dumneavoastra treaba
Stiti deja ca in spaniola exista stiliul formal si familiar (Ud. / tú). Deosebirile se aplica si
comenzilor.
•Compre Ud. el anillo.
Cumpara dumneata inelul. (formal)
Compra (tú) los dulces.
Cumpara (tu) dulciurile. (familiar)
Vorbirea informala, sau familiara, e folosita cu pr ietenii, colaboratorii, sau cand ne adresam
unui copil. Vorbirea formala este in general folosi ta pentru a fi politicosi, pentru a exprima
respect. Comenzile formale fac deseori referire la comenzi politicoase .
Comenzile formale sunt formate in acelasi mod ca si subjunctivul prezent:
167
1. Incepeti cu forma yo a indicativului prezent.
2. Apoi eliminati terminatia -o .
3. Si in final, adaugati urmatoarele terminatii:
•verbele terminate in -ar:
-e (pentru Ud.), -en (pentru Uds.)
verbele terminate in -er si -ir:
-a (for Ud.), -an (for Uds.)
Urmatoarele exemple de comenzi formale folosesc ace ste trei verbe regulate: hablar, comer, si
escribir.
•Hable Ud. más lentamente.
Hablen Uds. más lentamente.
Vorbiti mai incet.
Coma Ud. la cena.
Coman Uds. la cena.
Mancati cina.
Escriba Ud. la carta.
Escriban Uds. la carta.
Scrieti scrisoarea.
Retineti, daca prima persoana singular (yo) este ne regulata, iregularitatea ramane si se aplica
aceeasi formula.
•Tengan Uds. un buen viaje. (yo tengo)
Sa aveti o calatorie placuta.
Traiga Ud. el dinero. (yo traigo)
Aduceti dumneavoastra banii.
Venga Ud. conmigo. (yo vengo)
Vino dumneata cu mine.
La fel se aplica si verbelor cu baza schimbatoare ( o:ue, e:ie, e:i).
•Cuente Ud. el dinero. (yo cuento)
Numara dumneata banii.
Vuelvan Uds. pronto. (yo vuelvo)
Intorcetiva repede.
Pida dinero. (yo pido)
Cere banii.
Ca si in subjunctivul prezent, urmatoarele verbe su nt neregulate:
•dar
dé Ud.
den Uds.
estar
esté Ud.
estén Uds.
168
ir
vaya Ud.
vayan Uds.
ser
sea Ud.
sean Uds.
saber
sepa Ud.
sepan Uds.
Observati, comenzile afirmative si negative foloses c aceeasi forma a verbului.
•Hable Ud.
Vorbeste dumneata.
No hable Ud.
Nu vorbi dumneata.
Coma Ud.
Mananca dumneata.
No coma Ud.
Nu manca dumneata.
Escriba Ud.
Scrie dumneata.
No escriba Ud.
Nu scrie dumneata.
De asemenea, observati ca pronumele Ud. si Uds. pot (e necesar) sa fie folosite, si nu e necesar
sa fi folosite. Folosirea lor adauga un grad ridica t de formalitate sau politete.
•Hable.
Vorbeste.
Hable Ud.
Vorbeste dumneata. (mai respectos)
Coma.
Mananca.
Coma Ud.
Mananca dumneata. (mai respectos)
Comenzile informale (tú)
In lectia precedenta a-ti invatat despre comenzile formale, care sunt folosite cand ordonam, sau
spunem cuiva sa faca ceva. Aceasta, de cele mai mul te ori face referinta la forma de
"imperativ" a verbului.
•Compre Ud. el anillo.
Cumpara dumneata inelul.
Haga Ud. la tarea.
Fa dumneata tema.
169
Compren Uds. los libros.
Cumparati dumneavoastra cartile.
Hagan Uds. el trabajo.
Faceti dumneavoastra treaba.
Stiti deja ca in spaniola exista stiliul formal si familiar (Ud. / tú). Deosebirile se aplica si
comenzilor.
•Compre Ud. el anillo.
Cumpara dumneata inelul. (formal)
Compra (tú) los dulces.
Cumpara (tu) dulciurile. (familiar)
Vorbirea informala, sau familiara, e folosita cu pr ietenii, colaboratorii, sau cand ne adresam
unui copil. Vorbirea formala este in general folosi ta pentru a fi politicosi, pentru a exprima
respect. Comenzile formale fac deseori referire la comenzi politicoase .
Comenzile afirmative informale (tú) sunt formate in acelasi mod ca si indicativul prezent Ud.
(persoana a III-a singular):
•(hablar – ar + a = habla)
(comer – er + e = come)
(escribir – ir + e = escribe)
Retineti ca aceste comenzi nu se aplica cu forma Us ted!
Urmatoarele exemple folosesc cele trei verbe regula te: hablar, comer, si escribir.
•Habla (tú) más lentamente.
Vorbeste (tu) mai incet.
Come (tú) la cena.
Mananca (tu) cina.
Escribe (tú) la carta.
Scrie (tu) scrisoarea.
Observati ca forma negativa a comenzilor informale foloseste forma tú a subjunctivului
prezent.
•No cuentes el dinero.
Nu numara banii.
No hables más lentamente.
Nu vorbi mai incet.
Comparati comenzile afirmative informale (tú) cu ce le negative informale (tú):
•Cuenta el dinero.
Numara banii.
No cuentes el dinero.
Nu numara banii.
Habla más lentamente.
Vorbeste mai incet.
No hables más lentamente.
Nu vorbi mai incet.
Comenzile neregulate (tú)
170
Urmatoarele opt verbe au forma neregulata a comenzi lor familiare la afirmativ:
•
decir – di salir – sal
hacer – haz ser – sé
ir – ve tener – ten
poner – pon venir – ven
Observati ca aceste neregularitati apartin numai co menzilor afirmative la forma tú. Ca si
celelalte verbe, forma negativa a comenzilor famili are, foloseste forma "tú" de la subjunctivul
prezent.
•Di la verdad. (tú)
No digas mentiras. (tú)
Haz tu tarea. (tú)
No hagas eso. (tú)
Conditionalul
Prezentul conditionalului se formeaza prin adaugare a sufixelor -ía, -ías, -ía, -íamos, -íais, -ían
la infinitivul verbului.
•
AMAR SER ESTAR VER VESTIRSE
amaría
amarías
amaría
amaríamos
amaríais
amarían sería
serías
sería
seríamos
seríais
serían estaría
estarías
estaría
estaríamos
estaríais
estarían vería
verías
vería
veríamos
veríais
verían me vestiría
te vestirías
se vestiría
nos vestiríamos
os vestiríais
se vestirían
Verbele neregulate la viitor au aceleasi neregulari tati si la conditionalul prezent fiind formate
prin acelasi criteriu de adaugare a sufixelor la in finitivul verbului si nu la tema lui ca în
majoritatea cazurilor.
•
DECIR HABER HACER PODER PONER
diría
dirías
diría
diríamos
diríais
dirían habría
habrías
habría
habríamos
habríais
habrían Haría
harías
haría
haríamos
haríais
harían podría
podrías
podría
podríamos
podríais
podrían podría
podrías
podría
podríamos
podríais
podrían
•
QUERER SABER SALIR TENER VALER
querría
querrías
querría
querríamos
querríais
querrían sabría
sabrías
sabría
sabríamos
sabríais
sabrían saldría
saldrías
saldría
saldríamos
saldríais
saldrían tendría
tendrías
tendría
tendríamos
tendríais
tendrían valdría
valdrías
valdría
valdríamos
valdríais
valdrían
Folosirea conditionalului prezent
171
Conditionalul prezent se foloseste pentru:
1. exprimarea prezentului conditional precum si în limba româna.
•Te propondría otra cosa – Ti-asi propune altceva.
2. expresii politicoase, dorinte, cereri
•Desearía hablar con el señor Fernández. – Asi vrea sa vorbesc cu domnul Fernández..
¿Me haría el favor de decirme cuándo volverá? – Mi- ar putea spune când se va
întoarce?
3. exprimarea unei nesigurante din prezent sau trec ut
•Serían las ocho y media. – Or fi (fost) opt jumate
4. exprimarea predicatului propozitiei secundare în cazul în care e vorba de o actiune care
urmeaza sa fie realizata, daca verbul propozitiei p rincipale e la unul din timpurile trecute.
•Me dijo que volvería mañana. – Mi-a zis ca se va în toarce mâine.
Mentiune : Conditionalul spaniol poate avea si rol de trecut. “¿Quién lo diría?” poate
însemna „Cine ar zice?” si în acelasi timp „Cine ar fi zis?”. De asemenea se foloseste cand e
ceva inchipuit
•A cada rato pensaría en lo que va a pasar y no pudi era cambiar nada. = De m-as gandi
in fiecare moment la ce se va intampla si nu a-si p utea scimba nimic
Folosirea Pronumelui Indirect la Comenzi
Cu toate comenzile afirmative, pronumele indirect e ste atasat direct la sfarsitul formei de
imperativ a verbului.
•Compre Ud. el anillo.
Cumparati dv. inelul.
Cómprelo Ud.
Cumparati-l dv..
•Traiga Ud. las cartas.
Aduceti dv. scrisorile.
Tráigalas Ud.
Aduceti-le dv..
Daca ambele pronume, direct si indirect, sunt atasa te, pronumele indirect vine dupa pronumelui
direct.
•Cómprelo Ud.
Cumpara-l dumneat.
Cómpremelo Ud.
Cumparatimi-l dv..
•Tráigalas Ud.
Aduceti-le dv.
Tráigaselas Ud.
Aducetii-le dv..
Nota: De cele mai multe ori se foloseste un accent scris. Daca comanda are mai mult de o
silaba, se cere adaugarea accentului scris cand unu l sau mai multe pronume sunt adaugate.
Comanda: compre (doua silabe)
•cómprelos
cómpremelos
Daca comanda are o silaba, accentul scris este necesar numai ca nd sunt adaugate doua
pronume.
172
Comanda: haz (o silaba)
•hazlo (un pronume, nu se cere accent)
házmelo (doua pronume, se pune accent)
Aceste reguli de accentuare se aplica tuturor forme lor imperative afirmative.
•Hágamelo Ud.
Házmelo.
Hágalo Ud.
Hazlo.
La comenzile negative pronumele indirect este inain tea formei de imperativ a verbului.
•No compre Ud. el anillo.
Nu cumpara inelul. (dv.)
No lo compre.
Nu-l cumparati. (dumneata)
•No traiga Ud. las cartas.
Nu aduceti scrisorile.
No las traiga.
Nu le aduceti.
Daca ambele pronume, direct si indirect, sunt atasa te, pronumele indirect vine dupa pronumelui
direct
•No me lo compre.
Nu mi-l cumparati.
•No se las traiga.
Nu i-le duceti.
Retineti regula: ori de cate ori ambele pronume inc ep cu litera "l" schimba primul pronume
(pronumele direct) in "se."
•le lo = se lo
le la = se la
le los = se los
le las = se las
les lo = se lo
les la = se la
les los = se los
les las = se las
Locul pronumelui in comenzi
Comenzi afirmative: pronumele este atasat la verb
Comenzi negative: pronumele precede verbul
•Tráigaselas.
No se las traiga.
Recapitulare Comenzi
Comenzile sunt folosite cand ordonam sau spunem cui va sa faca ceva. Aceasta, de cele mai
multe ori face referire la forma de "imperativ" a v erbului. Ca si in romana, in spaniola se
folosesc doua forme de comenzi: formal si informal.
Comenzile formale (de politete), atat cele afirmati ve cat si cele negative folosesc verbul la
subjunctiv:
•hablar
hable Ud.
173
no hablen Uds.
comer
no coma Ud.
coman Uds.
decir
diga Ud.
no digan Uds.
Ca si subjunctivul prezent, urmatoarele verbe sunt neregulate:
•(dar) dé, den
(estar) esté, estén
(ir) vaya, vayan
(ser) sea, sean
(saber) sepa, sepan
Comenzile afirmative informale (familiare), (tú), f olosesc forma de prezent (Ud.) a
indicativului:
•Cuenta tus regalos.
Numara-ti cadourile.
Habla más lentamente.
Vorbeste mai rar.
Comenzile negative informale (tú) folosesc subjunct ivul prezent.
•No cuentes tus regalos.
Nu iti numara cadorile.
No hables más lentamente.
Nu vorbi mai rar.
Urmatoarele opt verbe au forma neregulata pentru co menzile familiare la afirmativ:
•
decir – di salir – sal
hacer – haz ser – sé
ir – ve tener – ten
poner – pon venir – ven
La toate comenzile afirmative, pronumele este atasa t direct la sfarsitul verbului.
•Compre Ud. el anillo.
Cumparati dv. inelul.
Cómprelo Ud.
Cumpara-l dumneata.
Daca ambele pronume, direct si indirect, sunt atasa te, pronumele indirect vine dupa pronumelui
direct
•Daca ambele pronume, direct si indirect, sunt atasa te, pronumele indirect vine dupa
pronumelui direct
174
Nota: De cele mai multe ori se foloseste un accent scris. Daca comanda are mai mult de o
silaba, se cere adaugarea accentului scris cand unu l sau mai multe pronume sunt adaugate.
Comanda: compre (doua silabe)
•cómprelos
cómpremelos
Daca comanda are o silaba, accentul scris este necesar numai ca nd sunt adaugate doua
pronume.
Comanda: haz (o silaba)
•hazlo (un pronume, nu se cere accent)
házmelo (doua pronume, se pune accent)
La comenzile negative pronumele indirect este inain tea formei de imperativ a verbului.
•No compre Ud. el anillo.
Nu cumpara inelul. (dv.)
No lo compre.
Nu-l cumparati. (dumneata)
Daca ambele pronume, direct si indirect, sunt atasa te, pronumele indirect vine dupa pronumelui
direct.
•No me lo compre.
Nu mi-l cumparati.
Comenzile informale (vosotros)
Retineti ca formele "vosotros" ale verbelor sunt in special folosite in Spania si mai putin in
tarile din America Latina. Comenzile "vosotros" afi rmative se formeaza forte simplu: inlocuind
"r-ul" final cu "d."
•Comprad (vosotros) el anillo.
Cumparati (voi) inelul.
Escribid (vosotros) la tarea.
Scrieti (voi) tema.
Comprad (vosotros) los libros.
Cumparati (voi) cartile.
Comed (vosotros) la patata.
Mancati (voi) cartoful.
Ca si la comenzile negative "tú", comenzile vosotro s negative folosesc corespondentul
subjunctivului prezent.
•No compréis (vosotros) el anillo.
Nu cumparati (voi) inelul.
No escribáis (vosotros) la tarea.
Nu scrieti (voi) tema.
No compréis (vosotros) los libros.
Nu cumparati (voi) cartile.
No comáis (vosotros) la patata.
Nu mancati (voi) cartoful.
175
Retineti, expresia formala este folosita in general pentru a fi politicos sau pentru a exprima
respectul. Vorbirea informala sau familiara este fo losita intre prieteni, colaboratori sau cand
ne adresam unui copil.
Cand folosim comenzile "vossotros", normal nu menti onam si pronumele (vosotros, vosotras).
•Comprad el anillo.
Cumparati inelul.
No escribáis la tarea.
Nu scrieti tema.
No compréis los libros.
Nu cumparati cartile.
Comed la patata.
Mancati cartoful.
La comenzile afirmative ale verbelor reflexive, "d- ul" final este anulat si adaugam pronumele
"os."
•Sentad + os = Sentaos.
Luat loc. Asezati-va
Singura exceptie este verbul "irse" care pastreaza "d-ul" final.
•¡Idos!
Plecati!
Verbele terminate in "-ir" cer folosirea accentului .
•Vestid + os = Vestíos.
Imbracati-va.
+ Recapitulare
Comenzile Informale (vosotros) (Imperativ)
Afirmativ: Schimba "r-ul" final al verbului la infi nitiv cu "d"
Negativ: Foloseste subjunctivul prezent vosotros
•Hablad.
Vorbiti.
No habléis.
Nu vorbiti.
Comed.
Mancati.
No comáis.
Nu mancati.
Escribid.
Scrieti.
No escribáis.
Nu scrieti.
Comenzile nosotros
176
Comenzile nosotros se folosesc cand este inclus si vorbitorul si sunt folosite pentru a exprima
ideea "hai sa + verb." Pentru a forma aceasta coman da folosim forma nosotros a subjunctivului
prezent.
•Comamos allí.
Hai sa mancam acolo.
Contemos el dinero.
Hai sa numaram banii.
Pentru comenzile negative punem cuvantul no inaintea aceluias verb (subjunctivul present).
•No comamos allí.
Sa nu mancam acolo.
No contemos el dinero.
Sa nu numaram banii.
Singura exceptie este verbul ir(se), care foloseste indicativul prezent, numai pentru comanda
afirmativa.
•Vamos ahora.
Hai sa mergem acuma.
dar
No vayamos a la tienda.
Sa nu mergem la magazin.
Ca si la alte comenzi, accentul scris este deseori cerut cand adaugam pronumele. La comenzile
afirmative, "s-ul" final al verbului este anulat in ainte de a adauga pronumele "nos" sau "se."
•Sentemos + nos = Sentémonos.
Sa ne asezam.
Escribamos + se + la = Escribámosela.
Hai sa i-o scriem.
Dar nu la comenzile negative.
•No nos sentemos.
Sa nu ne asezam.
No se la escribamos.
Sa nu i-o scriem.
Observati ca "Vamos a + infinitiv" poate fi folosit si pentru a spune "Hai sa …". Observati doua
moduri diferite pentru a spune acelasi lucru.
•Trabajemos juntos.
Hai sa muncim impreuna.
Vamos a trabajar juntos.
Hai sa muncim impreuna.
+ Recapitulare
Comenzile Nosotros (hai sa …). Foloseste subjunct ivul prezent (cu exceptia li "ir")
•Comamos allí.
No comamos allí.
Vamos ahora.
No vayamos ahora.
177
Comenzile indirecte
Cand comenzile sunt date pentru persoana a III-a, s e folosesc comenzile indirecte. Forma este
"que + subjunctivul prezent ".
•Que entre María.
Sa intre Maria.
Que vengan a las cuatro.
Sa vina (ei, ele) la patru.
Comenzile indirecte sunt de asemenea folosite pentr u a transmite o speranta sau o dorinta.
•Que lo hagas tú.
Sa o faci tu.
Que te vaya bien.
Sa-ti mearga bine. sau Numai bine!
Urmatoarele exemple includ pronume si comenzi negat ive.
•Que ellos entren ahora.
Sa intre ei acum.
Que no entren ellos ahora.
Sa nu intre ei acum.
Que se ponga Sara el vestido negro.
Sa isi puna Sara rochia neagra.
Que no se ponga Sara el vestido blanco.
Sa nu isi puna Sara rochia alba.
+ Recapitulare
Comenzile indirecte. Se foloseste "que + subjunctiv ul prezent"
•Que entre María.
Sa intre Maria.
Que vengan a las cuatro.
Sa vina (ei, ele) la patru.
178
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Accentul ortografic si reguli de pronuntie in limba s paniola [621511] (ID: 621511)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
