ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN” NTMF PROIECT DE CURS Proiectarea voiajului unei nave de tip pasager pe ruta Dubai-Muscat-Aqaba Coordonator :… [309713]

ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN”

[anonimizat]-Aqaba

Coordonator : Instr.princ. ing. Katona Cosmin

Student: [anonimizat] 4132

Cuprins

1 Proiectarea voiajului

2 [anonimizat]-meteorologică a marsului

2.1 Golful Persic

2.2 Strâmtoarea Hormuz

2.3 Marea Arabiei

2.4 Golful Aden

2.5 [anonimizat]-Mandeb

2.6 Marea Rosie

3 Descrierea porturilor

3.1 Dubai

3.2 Muscat

3.3 Aqaba

4 Ruta aleasa (DUBAI-MUSCAT-AQABA)

4.1 Trasarea drumului initial

4.2 Identificarea si alegerea hărtilor

4.3 Trasarea rutei

4.4 Tabel puncte de schimbare de drum

4.5 Monitorizarea rutei

4.6 Tabel cu mijloace de navigatie utilizate la schimbări de drum

4.7 Tabelul farurilor vizibile de pe ruta de navigatie

5 [anonimizat])

1 Proiectarea voiajului

Ȋnaintea începerii oricărei călătorii sau planificării unui marș este nevoie de o cunoaștere amănunțită a tuturor riscurilor implicate. Faza de evaluare a planificării marșului se ocupă cu studierea acestor riscuri. [anonimizat]-se la o soluție de compromis rezultată din raportarea nivelului de risc la perspectivele comerciale. Evaluarea poate fi considerată cea mai importantă parte a planificării marșului întrucât aici se vor aduna toate informațiile pertinente ce vor forma cadrul obiectiv al planului de marș. [anonimizat] a [anonimizat].

Decizia comandantului în ceea ce privește marșul se va baza pe evaluarea informațiilor disponibile. [anonimizat]:

Catalogul hărților;

Hărți de navigație;

Rutele oceanice mondiale;

Hărți rutiere sau hărți pilot;

Rutele de navigație și cărțile pilot;

Cartea farurilor;

Table de maree;

Atlase de curenți de maree;

Avize pentru navigatori (Navarea, Hidrolants Hidropacs);

Informații rutiere;

Cartea radiofarurilor;

Hărți climatice;

Table de distanțe;

Instrucțiuni asupra echipamentului electronic de navigație;

[anonimizat];

Surse ale armatorilor și surse informale;

Pescajul navei;

[anonimizat]. [anonimizat] a fost o amenințare pentru transportul maritim internațional. Cauzele pirateriei din apropierea coastelor Somaliei variază de la pescuitul excesiv și reducerea veniturilor provenite din pescuit datorită navelor străine ce deversează deșeuri toxice în apele din apropierea coastei și până la credința că pirateria este o formă de apărare a apelor teritoriale iar pirații protejează zonele de pescuit. [anonimizat]. În ultimii ani pirateria a devenit considerabil mai profitabilă iar unele raporturi sugerează ca principalul motiv pentru pirații somalezi este câștigul financiar.

[anonimizat]. Chiar dacă Combined Task Force 150 –flota de 15 nave a coaliției internaționale a forțelor navale care monitorizează, inspectează și opresc navele suspecte– patrulează zonele periculoase și escortează convoaiele în aceste zone, navele trebuie să ia propriile măsuri de siguranță la bordul navei pentru a putea respinge un eventual atac al piraților. Astfel de măsuri sunt prezentate în Cele mai potrivite practici pentru a respinge pirateria din apropierea coastei Somaliei și a Mării Arabe (Best Management Practices to Deter Piracy off the Coast of Somalia and in the Arabian Sea Area) sau BMP pe scurt.

BMP este ghidul navelor comerciale în ceea ce privește autoapărare împotriva piraților dar nu numai. Ghidul conține informații cu privire la activitățile piraților somalezi, evaluarea riscurilor, atacurile tipice ale piraților, implementarea BMP, planificările companiilor, planificările comandanților, planificarea voiajului și măsuri de protecție de dinaintea voiajului, acțiuni recomandate în cazul în care un atac este iminent, dacă pirații au urcat la bord, în cazul în care se întreprind acțiuni militare precum și raportări după ce a avut loc incidentul și practici de management și este editat de un consorțiu de companii internaționale de comerț și shipping, UE, NATO și Biroul Maritim Internaționale și este distribuit de Centrul de securitate maritimă – Cornul Africii (Maritime Security Centre – Horn of Africa sau MSCHOA) autoritatea coordonatoare a forțelor navale ale UE.

Printre măsurile recomandate de BMP se numără înregistrarea voiajelor la MSCHOA acest lucru fiind o componentă vitală a operațiunilor coridorului internațional de tranzit recomandat (ruta patrulată de marina militară în Golful Aden), protejarea punților navei cu sârmă lamată (razor wire), montarea de manici de incendiu pentru a împrăștia apă în afara bordului navei, stabilirea unui semnal de alarmă unic atacurilor piraților, ranforsarea punții de comandă pentru a putea rezista focurilor de armă și ceea ce a ajuns să se numească tactica citadelei, care constă în crearea unei fortărețe în care membrii echipajului se pot adăposti dacă pirații au urcat la bordul navei.

Pe lângă îmbarcarea unei echipe înarmate de securitate, la bordul navei “Pemi” se vor lua următoarele măsuri de siguranță, pe perioada traversării zonei periculoase:

– Se va naviga pe coridorului internațional de tranzit recomandat

– Se face raportările (inițială. Zilnice și finală) către UKMTO (UK Maritime Trade Operations) organizație ce tine permanent legătură cu Centrul de securitate maritima Cornul Africii (MSCHOA)

– Se vor monta manechini pe coverta pentru a crea iluzia unui echipaj mai numeros

– Lateralele și spatele comenzii precum și aripile vor fi protejate cu un strat dublu de plasă metalica (care a dovedit diminuarea efectelor grenadelor propulsate de rachete –RPG)

– Se vor securiza corespunzător toate căile de acces către comanda, compartimentul mașini și puntea de comanda pentru a împiedica accesul piraților. Odata ce au fost securizate căile de acces, se va folosi un număr limitat și prestabilit dintre acestea și va fi controlat de către ofițerul de cart

– Se vor blocat/ridica în măsura posibilităților toate scările de acces în castel și puntea de comandă

– Se va folosi sârmă lamată foarte bine securizată pentru a împiedica accesul piraților la bord și se va monta însemnul de înaltă tensiune împreuna cu textul “Atenție! Barieră electric de înaltă tensiune” în limba somaleză (chiar dacă nu este conectată la înaltă tensiune)

– Manicile de incendiu se vor fixa în locurile cele mai vulnerabile în așa fel încât pentru folosirea lor nu este nevoie decât de pornirea pompelor de incendiu

– Orice echipament ce ar putea fi de folos piraților va fi depozitat într-o locație sigură

– Se va stabili o alarmă distinctă și o stație de repliere (muster station) în cazul unui atac și se vor efectua simulări până ce toți membrii echipajului și-au însușit atribuțiile

În cazul unui atac al piraților se vor lua toate măsurile posibile de a face cunscut acestora că au fost văzuți și că nava este pregatită șă reziste. De regulă, pirații nu deschid focul de la o depărtare mai mare de două cabluri așadar nava are suficient timp pentru a-și activa măsurile de securitate în faza de apropiere a atacului. În aceasta fază se va mări viteza, se va suna alarma corespunzătoare atacului piraților, se va raporta imediat atacul la UKMTO (dacă acest lucru nu este posibil, se va raporta la MSCHOA) se va activa SSASul navei (Ship Security Alert System) se va face un apel “Mayday” pe canalul 16 VHF și canalul 8 VHF (canal de rezervă monitorizat de unitățile militare). Tot echipajul cu excepția echipelor ce efectuează cartul se vor aduna la stația de repliere pentru a beneficia de cât mai mult adăpost balistic.

2.1 Caracterizarea fizico-geografică si hidro-meteorologică a marsului

2.1 Golful Persic

Se află între țărmurile înalte ale Podișului Iranului spre nord-est și cele joase și nisipoase ale peninsulei Arabia spre vest și sud, fiind cel mai puțin adânc bazin al Oceanului Indian. Comunică cu oceanul prin strâmtoarea Hormuz.

Este înconjurat de zone continentale deosebit de fierbinți și aride provocând o evaporare intensă, ceea ce determină o salinitate ridicată (între 35 – 40‰) exceptând zona în care se varsă fluviul Shatt al Arab format prin unirea fluviilor Eufrat și Tigru unde scade până la 30‰.

Apele Golfului Persic scaldă țărmurile a opt state: Iran în nord și est, Irak în nord, Kuwait, Arabia Saudită, Bahrein și Qatar la vest, Emiratele Arabe Unite și Oman la sud.

Platforma continentală acoperită de apele Golfului Persic conține uriașe zăcăminte de petrol, extrăgându-se anual în jur de 1.000.000.000 tone țiței reprezentând 70% din rezervele lumii capitaliste.Are o suprafață de 239.000 km și o adȃncime medie a apei de 40m iar cea maximă de 104 m.

Rapoartele de la stațiile de coastă confirmă preponderența vânturilor de W și de N în tot cuprinsul anului în Golful Persic. Vânturile puternice ( forța 6 și peste ) sunt limitate la primele luni ale anului. Deși luna cu frecvența cea mai mare a acestor vânturi diferă de la un loc la altul și de la an la an, aceste vânturi puternice sunt aproape exclusiv de la NW. Datele arată că vânturile puternice, în special N-NW sunt mai frecvente din ianuarie până în aprilie, decât în iunie.

2.2 Strâmtoarea Hormuz

Strâmtoarea separă golful Persic, aflat în partea de vest a strâmtorii de Golful Oman și Marea Arabiei aflate în partea estică a strâmtorii. Strâmtoarea desparte deasemenea coastele Iranului, aflate în partea de nord a strâmtorii, de coastele Omanului aflate în partea de sud a strâmtorii. Strâmtoarea Hormuz este de o importanță strategică, deoarece pe aici trece singura ruta de navigație care poate transporta petrolul și produsele petroliere din Kuweit, Irak, Iran, Arabia Saudită, Bahrain, Qatar și deasemenea majoritatea statelor Emiratelor Arabe Unite.

2.3 Marea Arabiei

Generalități:

Marea Arabiei ocupă cel mai întins bazin maritim din cuprinsul Oceanului Indian și al

doilea ca suprafață(după Marea Corarilor) din Oceanul Planetar, fiind situată in nord-vestul Oceanului Indian, intre Peninsula Indiana, Arabia și Somalia.Desparțită la sud de apele oceanului in lungul paralelei de 18ș latitudine Nordică, comunică la Nord prin Golful Oman și Stramtoarea Ormuz(56km latime) cu golful Persic, iar la vest prin Golful Aden și ingusta stramtoare Bab-el-Mandeb(“Poarta luminilor”) lată doar de 17,5km, cu Marea Roșie. Marea Arabiei are aspectul unui bazin complex, depresiuni și dorsale.Dorsalele au o direcție meridonală, care se racordează în partea sudică de sistemul dorsalelor Atartico-Pacifice.

Marea Arabiei are o suprafata de 3.683.000 km² cu o adancime medie a apei de 2734m si cea maxima de 5203m.

Clima de aici variază regulat vremea având tendințe sezoniere mai accentuate decât în celelalte zone ale lumii.

În ianuarie această regiune se caracterizează printr-o presiune ridicată cu centrul deasupra Mongoliei, vânturile bat predominant din direcția nord-est (musonul de nord-est). În iulie, presiunea atmosferică deasupra Mării Arabiei este joasă, iar vânturile predominante bat din sud-vest ( musonul de sud-vest).

Marile perturbații barice și celelalte condiții specifice care conduc la formarea cicloanelor tropicale survin numai deasupra suprafețelor oceanice, în regiunile situate între 5˚ și 15˚ nord și sud, mai frecvent în apropierea zonelor în care acționează alizeele și musonii.

Pe tot întinsul Mării Arabiei vânturile se comportă diferit, așadar se vor evidenția doar vânturile de interes pentru zona de navigație.

Musonul de sud-vest începe de obicei în luna iunie și aduce un cer noros, ploi și vânturi puternice. Vânturile încep să bată din aprilie și ating forța maximă spre înserat. Musonul scade rapid în intensitate în luna septembrie și este înlocuit de cel de nord-est.

Puternicele contraste termice sezoniere dintre bazinul nordic al Oceanului Indian și partea de sud și centrală a continentului asiatic determină puternice decalaje între valorile presiunii atmosferice de pe ocean și uscat. Acest fenomen generează apariția musonilor, a căror influență se exercită nu numai asupra circulației generale a aerului în această parte a globului , dar și asupra curenților oceanici.

Influența musonilor modifică radical circulația curenților oceanici din partea nordică a Oceanului Indian. Vânturile Norwester și Kal-Baisakhi sunt violente și sunt însoțite de ploi torențiale și descărcări electrice, care se declanșează dinspre nord-vest în Golful Bengal, îndeosebi în perioada martie-iunie. Ele survin mai ales după amiaza sau seara.

Curenții:

Variază considerabil în decursul anului, în principal datorită alternanței musonilor. În Marea Arabiei se manifestă trei curenți principali: curentul musonului indian de sud-vest (care se manifestă în perioada mai – septembrie); curentul musonului indian de nord-est (care are putere maximă în luna februarie și bate în direcția vest sau vest sud-vest, între Ecuator și paralelul de 6˚); curentul ecuatorial (se manifestă în jurul Ecuatorului și are o direcție estică) ;

În zona rutei navigație, din ianuarie până în martie curenții sunt foarte variabili, având totuși o direcție predominantă vestică și nord-vestică. Din luna aprilie curenții își schimbă direcția spre est sau sud-est, schimbare caracteristică musonului de sud-vest. Lunile septembrie și octombrie sunt caracterizate prin curenți variabili, iar în noiembrie și decembrie aceștia au o direcție frecventă spre vest sau nord-vest.

Mareea:

Are valori diferite în această zonă, dar nu atinge niveluri ridicate, excepție făcând golfurile Cambay și Kutch. Curenții de maree apar în anumite zone și se va ține cont de influența lor dacă întretaie ruta de navigație.

Temperatura aerului:

Este ridicată pe tot parcursul anului. Nopțile sunt mai răcoroase iarna, dar din aprilie în septembrie sunt foarte calde. Temperatura aerului în timpul ierni este mai mică la nord de Ecuator decât la sud și poate lua valori de aproximativ 5˚ în zona rutei de navigație. Fronturile atmosferice reci care traversează această regiune pot determina scăderea temperaturii cu câteva grade.

Ceața și vizibilitatea

Vara rapoartele indică o frecvență mai ridicată a cazurilor de vizibilitate redusă (peste 50%) în partea de nord-vesti a Oceanului Indian. Primăvara acest procent scade în jurul valorii de 20%. Trebuie ținut seama de acest aspect, deoarece vizibilitatea este foarte variabilă în această regiune a globului.

Temperatura apei de mare:

În luna decembrie temperatura medie a apei pentru Marea Arabiei înregistrează valori de aproximativ 22˚C și începe să rapid până la 28-29˚C din luna februarie.

2.4 Golful Aden

Generalitati:

Golful Aden se întinde la est-nord-est de strâmtoarea Bab-el- Mandeb;în partea esticã este delimitat de o linie ce unește Ras Baghashwa și Ras Asir. Golful este adânc, iar în el nu se varsã râuri importante. Este mãrginitde coastele Somaliei și de Peninsula Arabiei.Coasta de sud a golfului este joasã și nisipoasã , în unele zone, muntoasã în altele.Obock, Djibouti, Zeila și Berbera sunt principalele porturi de pe coastele vestice și sudice ale Golful Aden. Apele de coasata in aceastã zonã sunt sigure, (existã recifi în jurul portului Zeila), iar navele pot gãsi locuri de ancoraj cu adâncimi moderate.

Coasata de nord al Golfului Aden (coasta de sud a Arabiei) este în principal o câmpie nisipoasã, latã, mãrginitã înspre uscat de munți înalți care se apropie de mare în anumite zone.

Aden este cel mai important port din aceastã parte a Golfului.

Golful Aden este o zonã de legãturã între Marea Roșie și Marea Arabiei, apele sale având aproximativ aceleași caracteristici cu cele douã mãri.

Vânturile:

Aici se întâlnește aceeasi alternanța a musonilor, cu diferența ca musonul de nord-est se transforma în muson de est, fiind predominant din octombrie în aprilie, iar vanturile avand o intensitate mai mare în ianuarie și februarie,cand 29% din vanturi sunt de forta 4 și chiar mai mult.

Vanturile de sud-vest predomina din iunie în august, în iulie ele ajungând chiar la forța 4. În extremitatea esticã a golfului vânturile pot atinge chiar forța 7 pe scara Beaufort.

Pe coasta africanã a golfului se manifestã un vânt local, Kharif, un vânt foarte uscat ducând cu el mari cantitãți de praf și de nisip.

Ceața, presiunea atmosfericã, fronturile atmosferice, temperatura aerului specifice Golfului Aden au în mare mãsurã aceleași valori cu cele ale Marea Roșie.

Curenții:

Curenții din Golful Aden sunt sezonieri, și depind de musonii din partea de nord a Oceanului Indian. Sunt variabili și imprevizibili. În timpul musonului de nord-est, din octombrie în martie curenții au o direcție predominant îndreptatã spre vest, vest-nord-vest și vest-sud-vest intrând în Marea Roșie prin strâmtoarea Bab-el –Mandeb.În timpul musonului de sud-vest, din iulie în august, curenții au o direcție predominant îndreptatã spre est-nord-est și est –sud-est,ieșind din Marea Roșie prin stramtoarea Bab-el –Mandeb.

Aprilie, mai și septembrie sunt luni de tranziție, când curenții au un grad mai mare de variabilitate;putând atinge viteza maxima de 3 noduri.

Maree și curenti de maree:

Curenții de mare în golf sunt variabili, slabi și frecvent mascați de curentul general.

Mareea este diurnal, cu o înalțime maxima de 2,7 metri la Aden și aproximativ 3 metri la Djibouti.

2 5 Strȃmtoarea Bab-el-Mandeb

Generalități:

Strâmtorile Bab-el-Mandeb sunt marginite la SV de coasta Africii de la Ras Raheita pana la Ras Siyyan 20 mile SE de insulele si recifurile din Sawabi. In parte de NE stramtorile sunt marginite de coasta Arabiei de la Ra’s Shaykh Sa’id pana la punctul Warner 3 mile ESE.

Lățimea minimă a strâmtorii este de aproximativ 30 de km între Ras Mannali pe coasta Yemenului și Ras Siyyan în Djibouti. Insula vulcanică Perim împarte strâmtoarea în două canale: canalul oriental, cunoscut și sub numele de „Bab Iskender”, are o lărgime de 3 km și o adâncime maximă de 30 m, în timp ce canalul de vest, sau „Dact El Mayun”, are o lărgime de 25 km și o adâncime de 310 m. Lângă coasta africană se găsește un grup de insule numite Cei șapte frați sau insulele Sawabi.

Curentul din canalul estic este superficial și circulă spre Marea Roșie, iar în canalul de vest un puternic curent submarin se mișcă spre Oceanul Indian.

In timpul musonului, in perioada iunie-septembrie, fluxul iese in Marea Rosie si in timpul musonului din noiembrie pana in aprilie intra in Marea Rosie. Suprafata dintre stramtorile Bab-el-Mandeb este rezultatul curentului cauzat de vant si reflux si este variabil. Din noiembrie pana in aprilie, in perioada vanturilor puternice din SE, se poate forma un curent din NV cu viteze intre 0,5 noduri pana la 3,5 noduri.

Curentul din stramtori este stabilit in directia vantului si ajunge la o viteza de 1,5 noduri pana la aproximativ 2 noduri.

Fluxul mareei:

Este neregulat atat in viteza cat si in durata, cateodata in mijlocul stramtorii se formeaza un curent slab din SE si atinge viteza de 4 noduri cauzand o tulburare a apei.

Dupa vanturile puternice din NV sau SE se formeaza un flux de maree in aceeasi directie deoarece vantul continua sa bata pna la 16 ore. Fluxul formeaza o maree in NV care avanseaza si una in SE care se retrage. Fluzul mareei s-a stabilit de fiecare data la 12 ore, dar acest lucru era previzibil deoarece mareele in aceasta zona sunt diurne.

Vremea locala:

În iunie, iulie si august vreme cețoasă și este întȃlnită pe coasta Arabică între strȃmtoarea Bab-el-Mandeb și Aden la 90 mile E. Au fost întȃlnite furtuni de nisip dincolo de Mayyun.

Repere principale:

Farul Mayyun este un turn din piatra gri cu lumina alba si are 25 m înalțime si este vazuta din partea de E.

Puncte de reper:

Jebel Musali care se ridica la o inaltime de 2028 m are doua fante si reprezinta un bun reper. Unii munti invecinati sunt acoperiti cu pamant maro deschis, negru granular sau pamant tare.

Jabal al Manhali care atinge o inaltime de 270 m este vulcanic la origine si este cel mai inalt langa partea NE a stramtorii Bab-el-Mandeb. Cand ne apropiem de E varful este vizibil la o distanta de 34 mile.

Jabal as Sunniyah care are o inaltime de peste 100 m este un lant mic de dealuri cu forma neregulata intinzandu-se pe aproape 2 mile la NE de Jabal al Manhali.

2.6 Marea Roșie:

Generalitați:

Situată între Africa și Asia , Marea Roșie ocupă o porțiune din cea mai lungă falie a globului ce pornește din zona Mării Moarte și se prelungește până la Marile Lacuri ( Victoria, Tanganyika și Malawi ) din estul Africii . Are o suprafață de 450.000 km², o adâncime medie de 491 m și 2635 m adȃncimea maximă. Marea Roșie are o lungime de aproximativ 1 200 Mm, iar volumul apelor sale este de aproximativ 251.000 km³.

În sud comunică prin stâmtoarea Bab – el – Mandeb din Golful Aden,iar prin canalul Suez cu apele Mării Mediterane . Regiunile învecinate sunt dominate de marile deșerturi din NE Africii și vestul peninsulei Arabia. Țărmurile sale înalte și puțin dantelate mărginesc întinsele deșerturi, Arabic și Nubia din nord-estul Africii, Hijaz și Asir din vestul Peninsulei Arabia, unde rar cantitațile anuale de precipitații depășesc 50 l/mp. Regimul climatic tropical se răsfrȃnge și asupra apelor marii , unde evaporația este foarte intensă , nefiind suplinită nici de apele curgătoare ce se varsă în bazinul său ( foarte puține și mici ) și nici din precipitații . Din această cauză salinitatea sa este de 40 ‰ , cea mai ridicată din mările Oceanului Planetar , iar media anuală a temperaturii apelor sale este de 32˚ C (tot cea mai ridicată din temperaturile marilor ).

Cel mai mare port de la Marea Roșie este Jeddah din Arabia Saudită ; alte porturi : Suez din Egipt , Port Sudan din Sudan.

În partea de nord douã golfuri, Suez și Aqaba, pătrund adânc în interiorul uscatului, delimitând spre vest și, respectiv, spre est muntoasa și arida Peninsulã Sinai. Înspre sud țãrmurile Mãrii Roșii sunt însoțite de o puzderie de insule coraligene, dintre care cele mai mari abia dacã depașesc cațiva km². Doua din aceste grupuri de insule (Farasan și Kamaran) sunt situate lȃnga coastele sud-vestice ale Peninsulei Arabia, iar insulele Dahlak în apropierea țãrmurilor Etiopiei.

Dupa tăierea Canalului Suez, Marea Roșie a devenit una din cele mai navigate căi al Terrei, ceea ce a impulsionat dezvoltarea a numeroase porturi.

Marea Roșie se caracterizează prin prezența mai multor insule și recifi de corali,

situați mai mult în partea sudicã decât în cea nordicã a mãrii. Recifii sunt în general acoperiți de aproximativ un metru de apã, iar vara, când nivelul apei e mai scãzut recifii pot ieși la suprafațã. De obicei au o formã alungitã, ca direcție generalã fiind paralel cu coasta și deseori conectați cu ea. Sunt mai numeroși în partea de E decât în cea de W, dar totuși nu reprezintã un obstacol major pentru navigația în Marea Roșie.Recifii pot fi recunoscuți atunci când se face simțit efectul mareei sau suflă vântul deasupra mãrii, apa din prejma lor cãpãtând un aspect specific, o culoare deschisă, spre alb, din cauza nisipului din jurul recifilor, care se ridică la suprafață. Se mai pot recunoaște după o culoare verde – roșie a mării, culoare ce provine de la algele ce trăiesc în jurul acestor recifi.

Refracția luminii este foarte mare în Mare Roșie, cauzã din care se pot observa lumini aflate la distante foarte mare, care în condiții normale nu pot fi observate.

Vȃnturile:

Vȃnturile care bat cu o mare regularitate tot timpul anului sunt cele din nord-vest și cele din sud-est. Vântul ce bate din nord, pentru latitudinile situate între 26șN și 22șN, ajunge chiar până la forța 7 pe scara Beaufort în toate sezoanele anului. Pentru latitudinile situate între 22șC și 20șC, vântul poate atinge forța 5 în timpul iernii și mai puțin în restul anului.

Vȃntul ce bate din sud în jurul latitudinii de 20șC este schimbat de vânturile sezoniere. Vântul de nord-vest din acest sector se unește cu musonul de sud-vest din Marea Arabiei din timpul verii, iar musonul de nord-est îl schimbã în vânt de est, în Golful Aden, pe timpul iernii.

Vȃntul Hoboob suflã în Marea Roșie pe coastele Sudanului. Bate din sud-est sau din vest în perioada mai-septembrie. Când bate dinspre vest, vizibilitatea se reduce considerabil din cauza nisipului transportat prin aer deasupra mãrii. Atinge și depãșește uneori forța 5.

Curenții:

Curenții din Mare Roșie sunt în mare parte influențați de musonii din Oceanul Indian. Efectul musonului de nord – est este acela de a produce un curent vestic în Golful Aden, apa fiind impinsã în Marea Roșie. Efectul musonului de sud – vest este acela cã produce un curent estic în Golful Aden, curent care determinã apele din Marea Roșie sã se îndrepte cãtre Oceanul Indian. Datoritã faptului cã în Marea Roșie curenții produși de musoni nu sunt constanți, iar vânturile locale influențeazã și ele curenții din mare, putem aprecia cã , în Mare Roșie curenții sunt foarte variabili.

Pe rutele principale de navigație ne putem aștepta sã întâlnim curenți îndreptați în orice direcție de-a lungul anului. În tompulmusonuluide nord – est din Marea Arabiei, majoritatea curenților au o direcție îndreptatã spre nord-nord- vest;totuși existã un numãr important de curenți îndreptați spre nord- vest și nord.Efectul direct al musonului nu este însã suficient pentru a determina curenții sã urmeze direcțiile de mai sus. Existã numeroși curenți care ies din acest tipar.

În timpul musonului de sud –vest din Mare Arabiei, majoritatea curenților sunt îndreptați în direcția sud- sud- est pe întreg cuprinsul Mãrii Roșii,iar un numar important de curenți sunt îndeptați în direcția sud – est și sud. Și în aceastã perioadã a anului, existã numeroși alți curenți care au cu totul alte direcții. Viteza medie a tuturor acestor curenți este de aproximativ un nod și arareori depașește 2 noduri, de obicei în strâmtoarea Bab – el- Mandeb în timpul musonului de nord-est.

În concluzie, curenții din Marea Roșie sunt foarte variabili , iar aceasta se poate explica și prin caracteristicile mãrii(o mare alungitã și îngustã,având țãrmul crestat).

Mareea si curenți de maree:

Mareea din Oceanul Indian nu influențeazã în foarte mare mãsurã Marea Roșie ; se face simțitã o maree localã care variazã între 0.3 -0.9 merti, în partea centralã a mãrii , ea fiind nesemnificativã. Variații ale nivelului mãrii se produc de obicei între anotimpuri; evaporarea în Marea Roșie este foarte mare vara, determinând ca nivelul apeisã fie mai ridicat iarna, diferența nedepãșind 0.4 metri. Condițiile meteo,presiunea atmosfericã și vântul pot cauza la rândul lor variații apreciabile ale nivelelui mãrii. Influența mareei este apreciabilã în golfurile Suez și Aqaba, atingând maxim 2 metri.

Temperatura aerului:

Aceastã regiune a Terrei este o regiune fierbinte din punct de vedere termic. Iarna temperaturilesunt între 18 șC în Golful Suez și 26șC în apropierea strâmtorii Bab – el – Mandeb. În august (cea mai caldã lunã în Marea Roșie), temperatura aerului este de aproximativ 28șC în Golful Suez, iar în sudul mãrii depãșește 32șC.

Ceața și vizibilitatea:

În general vizibilitatea este bunã și foarte bunã,iar ceața nu este frecventã. Din noiembrie pânã în aprilie ceața apare de obicei în jumãtatea nordicã a mãrii, dar are o frecvențã între 0 – 2 %. În mai nu s-a raportat existența ceții în Marea Roșie, iar din iulie în octombrie ceața apare în jumãtatea sudicã a mãrii cu o aceeași frecvențã.

În contrast cu slaba frecvențã a ceții, cazurile de vizibilitate redusã (sub 5 Mm) sunt frecvente în lunile de varã, în principal datoritã unei ceți ușoare, ploilor sau burnițelor. În zona coastei sunt frecvente furtunile de praf și nisip.

Temperatura apei de mare:

Marea Roșie are temperatura medie, vara, de 30șC; temperatura maximã, de 35,5șC, a fost observatã pe latitudinea localitãții Assab. Iarna, temperatura nu trece de 25șC și scade pânã la 18șC în împrejurimile Suezului. Variația anualã este mai mare de 5șC (depãșește 8șC) în golful Suez. Este marea cea mai caldã de pe glob.

Mãrile închise prezintã adesea diferențe foarte mari de salinitate și de densitate fațã de largul oceanului. Se întâmplã însã ca temperatura mai ridicatã sã compenseze salinitatea mai mare. Nu același lucru se constatã în Marea Roșie. Aici, cu toate cã temperatura este foarte ridicatã, densitatea trece de 1,028 (în partea de nord).

Marea Roșie este una din cele mai sãrate mãri de pe glob. Salinitatea sa descrește de la nord spre sud. Ea atinge 41‰ în Golful Suez și 43‰ la intrarea în canal. Salinitatea rãmâne la valori ridicate (peste 40 ‰ ) pânã la latitudinea de 20ș, iar mai la sud scade pânã la 37‰ ( la Perim, în strâmtoarea Bab-el-Mandeb ).

Presiunea atmosfericã și fronturi atmosferice:

În toatã regiunea, media lunarã a valorilor presiunii atmosferice indicã orientarea sezonierã, de la valori maxime în ianuarie la valori minime în iulie. Fluctuațiile sezoniere a presiunii reflectã variațiile sezoniere ale formelor de relief baric (maxim baric sau anticiclon și minim baric sau de presiune baricã). Marea Roșie se aflã, iarna, sub influența unui câmp de presiune ridicatã N African, o extensie a anticiclonului siberian și sub influența unui câmp de presiune joasã care se întinde deasupra Africii Centrale.Vara, în iulie, câmpul depresionar ce se întinde peste Golful Piersic și anticiclonul Azorelor care se întinde deasupra Mediteranei de vest,influențeazã relieful baric al Mãrii Roșii.

Spre exemplu la Masirah media presiunii pe luna ianuarie este de 1017 Mb iar în media lunii iulie este de 999 Mb.

Marea Roșie nu este o zonã afectatã de furtunile tropicale, foarte rar partea sa sudicã poate fi expusã.

Ocazional, în jumãtea de N a Mãrii Roșii pãtrund fronturi de are rece de la latitudini mai mari. Marea Roșie se aflã și sub influența zonei de convergențã intre-tropicale,care reprezintã zona de separație dintre aerul tropical originar din emisfera nordicã și cele originare din emisfera sudicã. Acest front atmosferic variazã sezonier, urmãrind Soarele acoperind, majoritateasuprafeței Mãrii Roșii.

Umiditatea atmosfericã:

Umiditatea nu este exagerat de ridicatã în aceastã zonã,ea variazã între 20 – 80 %, fiind mai ridicatã iarna și mai scãzutã vara.

3 Descrierea porturilor

3.1 Dubai

Port Manual

PORT EVALUATION FORM

Name of Port: Port Rashid, Dubai.

3.2 Muscat

Port Manual

NAUTICAL INFORMATION

3.3 Aqaba

Port Manual

4 Ruta aleasa (DUBAI-MUSCAT-AQABA)

4.1 Trasarea drumului initial

4.2 Identificarea si alegerea hărtilor

4.3 Trasarea rutei

4.4 Tabel puncte de schimbare de drum Dubai-Muscat-Aqaba

4.5 Monitorizarea rutei

4.6 Tabel cu mijloace de navigatie utilizate la schimbări de drum

4.7 Tabelul farurilor vizibile de pe ruta de navigatie

5 Descrierea unui echipament de navigatie folosit în planificarea,verificarea si monitorizarea rutei

RECPTORUL GPS

Receptorul GPS functioneazã pe baza semnalelor primite de la

satelitii sistemului GPS (Global Position System). Este un aparat de

navigatie care determinã pozitia, drumul si viteza deasupra fundului si oferã

informatii de navigatie pentru un punct selectat anterior. Sunt prevãzute un numãr

de informatii audio si vizuale; Este un echipament simplu, precis si usor de

utilizat, doar cinci taste fiind necesare pentru a controla toate functiile.

Acuratetea în determinarea pozitiei este foarte bunã, în peste 95% din cazuri

fiind mai micã de 100 m, dar poate ajunge ocazional pânã la 300 m, în consecintã,

informatiile derivate de vitezã si drum putând fi eronate.

Utilizarea sistemului GPS

Se alimenteazã receptorul cu tensiune de la bord. Imediat dupã ce se

realizeazã alimentarea, lumina de semnalizare rosie va pulsa pânã atunci când

primul satelit va fi receptionat. În acest moment lumina rosie se va stinge si

imediat ce pozitia actualã a navei a fost calculatã, se va aprinde lumina de trafic

verde. Navigatorul îsi va determina pozitia si va fi opertional în aproximativ 1

minut.

Urmarea aprinderii luminii de trafic verde este aparitia pe display a primei

optiuni din meniul GPS-ului, POSITION. În cazul în care un plan de navigatie

(SAIL PLAN) a fost anterior definit, receptorul va comuta automat pe meniul

NAVIGATE.

Pentru ca navigatorul sã ofere informatii corecte, dupã pornire trebuie

introdusã corectia receptivã (DATUM). Imediat dupã ce corectia a fost introdusã,

pe display va fi afisat meniul POSITION pentru ca utilizatorul sã poatã beneficia

de informatia corectatã.

Se recomanã ca mereu corectia DATUM sã fie introdusã, receptorul

corectând automat pozitia în concordantã cu noua corectie.

Pentru o operare cât mai usoarã, functiile receptorului sunt structurate sub

forma unui meniu, dupã cum urmeazã:

POSITION – este optiunea din meniu cu ajutorul cãreia putem afla pozitia

actualã a navei, ora, data, OFF SET-ul (corectia pentru timpul local), satelitii în

functiune si numãrul satelitilor vizibili. Pozitia actualã în latitudine si longitudine

va fi mãsuratã în grade, minute si sutimi de minute.

NAVIGATE – receptorul poate functiona în douã moduri: fãrã plan de

navigatie introdus sau cu plan de navigatie introdus. În cazul în care în receptor nu

am introdus un plan de navigatie, vom avea disponibile mai putine informatii, pe

display fiind afisate drumul si viteza deasupra fundului. În cazul în care se navigã

cu plan de navigatie introdus, putem obtine deiferite informatii de navigatie, cum

ar fi: numãrul urmãtorului punct (WPT), abaterea de la drum (XTE), relevmentul

la urmãtorul punct (BEARING), distanta la urmãtorul punct (DISTANCE),

VITEZA Si drumul deasupra fundului (COG, SOG).

SAILPLAN – este optiunea din meniu cu ajutorul cãreia putem introduce

un plan de navigatie. În SAILPLAN punctele de navigatie pot fi aranjate în ordine

doritã de utilizator, un nou plan de navigatie începând mereu cu pozitia 00,

pozitie ce nu trebuie introdusã de operator. Dupã ce a fost introdusã si se pãrãseste

meniul SAILPLAN, punctul 00 va fi automat introdus.

WAYPOINT – este optiunea prin intermediul cãreia punctele utilizate

pentru planul de navigatie pot fi stocate în memoria receptorului. Se pot introduce

pânã la 100 de puncte (0-99), punctul 00 fiind punctul de plecare si este introdus

automat, iar punctul 99 poate fi introdus în meniul NAVIGATE ca relevment si

distantã.

Poate fi util sã grupãm punctele de navigatie; punctele de la 0 la 20 pot

Fi rezervate pentru marsurile frecvente, iar cele de la 20 la 40 pot fi rezervate

pentru cele mai bune locuri de pescuit, etc.

ALARM – sistemul este prevãzut cu opt alarme functionale, fiecare în parte

putând fi activatã/ dezactivatã prin ON/OFF. Când o alarmã este fixatã, un semnal

sonor se va auzi, iar simbolul alarmei va apãrea pe display, indiferent de meniul în

care suntem. Alarmele pot fi: de antenã, alarmã pentru baterie (se poate fixa o

limitã pentru voltajul bateriei), alarma luminilor de trafic (dacã navigatorul nu a

putut determina pozitia timp de 5 minute, alarma se va declansa), alarmã orarã,

alarma XTE ( când limita fixatã pentru abaterea lateralã va fi atinsã, alarma se va

declansa), alarma „aproach” (când nava s-a apropiat la o anumitã distantã de

urmãtorul punct de navigatie, alarma se va declansa), alarma de ancorã (se

declanseazã dacã ancora grapeazã), etc.

SETUP – acest meniu asigurã accesul la o serie de facilitãti oferite de

receptor (RL/GC, 2D/3D, BLEEP, VAR, DEMO, DATUM, FILTER TIME, OFF

SET, SAT INFO, etc.).

Butonul MOB este o functie foarte importantã a receptorului GPS. Se apasã

acest buton timp de 2 secunde, pânã când se declanseazã alarma. Automat

receptorul memoreazã momentul si pozitia, iar pentru conducerea navei înapoi la

locul incidentului, urmãtoarele informatii vor fi oferite de functia MOB:

– timpul ce s-a scurs de la apãsarea butonului MOB, în minute;

– relevmentul si distanta fatã de pozitia incidentului;

– drumul si viteza deasupra fundului;

– pozitia exactã a incidentului si ora exactã a incidentului.