ACADEMIA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII „MIHAI VITEAZUL” -RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII DE INTELLIGENCE – Cultul personalita t ii lui Nicolae Ceaus escu:… [613987]

1
ACADEMIA NAȚIONALĂ DE INFORMAȚII
„MIHAI VITEAZUL”
-RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII DE INTELLIGENCE –

Cultul personalita t ii lui Nicolae
Ceaus escu: fundamentarea s i
manifesta rile init iale

Bogdan ILEȘOI

Abstract: Dezvoltând unul dintre cele mai persuasive culte ale personalității din
Blocul răsăritean, Nicolae Ceaușescu și-a crescut treptat apetitul de a fi proslăvit
de populația pe care o conducea. Odată cu extinderea puterii sale, acest apetit a
fost augmentat , fiind facilitat totodată de activitatea din interiorul partidului, care
înclina din ce în ce mai m ult spre utilizarea unor practici dictatoriale, ce intrau în
contradicție atât cu normele democrației cât și cu normele etice privitoare la
afirmarea personal ității omenești. Ceaușescu savura intens simbolurile puterii (cum
ar fi „sceptrul prezidențial”, introdus în martie 1974) și proiectarea unei imagini
prezidențiale idolatrice pe mentalul colectiv al populației române. Cu o mare
discrepanță între realitate și portretizarea publică a dictatorului și a soției sale,
Elena Ceaușescu, sistemul comunist a reușit să atribuie cuplului prezidențial un iz
mitic și să îl prezinte ca pe un model al profilului cetățenesc comunist ideal.
1. Introducere

Lucrarea de față își propune să analizeze modul în care Nicolae Ceaușescu a
adoptat dezvoltarea unui cult al personalității și motivele pentru care s -a ajuns la o
astfel de situație, analizând succint contextele în care alți doi lideri politici (Carol al
II-lea și Gheorghe Gheorghiu -Dej) au tins să folosească elemente specifice acestei
practici în România . Fundalul pe care această realitate se conturează reprezintă un
element -cheie în analiza premiselor de la care Nicolae Ceaușescu pornește în lungul

2
său pa rcurs de implementare a politicilor cu caracter propagandist, iar contextul
istoric și relațiile cu alte entități politice și dogmatice de pe globul pamântesc au rol
catalizator sau inhibitor al dezvoltării conceptului de „cult al personalității” pe
terito riul românesc.
2. Stadiul germinativ al dezvoltării cultelor personalității
în România
2.1. Regele Carol al II -lea

Data de 8 iunie 1930 intră în istoria României ca și data de în ceput a așa –
numitei „restaurații carliste ”. Acest eveniment politic a ven it ca urmare a crizei acute
din sfera socio -politică românească și poate fi considerat drept lovitură de stat,
întrucât regele Carol al II -lea urcă pe tron în locul fiului său, Mihai, încălcând astfel
legea care prevede că regele domnește până la moarte. C a urmare a ascensiunii la
tron al lui Carol al doilea, regimul parlamentar a fost practic lichidat până în 1938,
când în noaptea de 10 spre 11 februarie, monarhul demite guvernul Goga și instituie
un altul, sub președinția lui Miron Cristea, patriarh la mo mentul respectiv. Acest
eveniment a însemnat sfârșitul instituț iilor democratice construite după Constituția
din 1923, respectiv instituirea primului regim autoritar cu înclinații totalitare din
istoria României.
Deși nu putem vorbi despre un regim totalitar în adevăratul sens al
cuvântului, cultul personalității a fost un vector principal al propagandei carliste,
mai ales între anii 1938 și 1940, când s -a creat o reală campanie de proslăvire a
monarhului, susținută de instituțiile politice instaurate: Frontul Renașterii Naționale,
Gărzile Naționale, Straja Țării , ș.a.
Excluzând dimensiunea strict politică a evenimentelor cauzate de urcarea pe
tron a regelui Carol al II -lea și fiind vorba despre un regim nedemocratic, în care
puterea este concentrată în jurul unei singure entități, putem observa tendința de
creionare a unui cult al personalității, având în vedere că deciziile în stat sunt
influențate de impulsurile personale ale regelui. De asemenea, caracteristici ale unui
cult al personal ității sunt vizibile prin manifestațiile fastuase ținute cu ocazia
diferitelor sărbători (27 februarie, 10 mai, 8 iu nie-Ziua Restaurației , 16 octombrie –

3
ziua de naștere a regelui , 1 decembrie, etc.). De pildă, cu ocazia zilei de 10 mai,
membrii Gărzii Națio nale aveau obligația de a organiza manifestații publice
închinate „marelui restaurator”, la care participau elevii școlilor și liceelor ce făceau
parte din Straja Țării, dar și membri ai diferitelor instituții. Prin atribuirea unei
conotații speciale zilei de 8 iunie – „Ziua Restaurației”, regele, sprijinit desigur de
importante entități politice și propagandistice, insulfa în rândul cetățenilor de rând
ideea că România intrase într -o nouă epocă de renaștere materializată pe mai multe
planuri: p olitic, națio nal, religios, etc, astfel consolidând imaginea de „salvator” al
națiunii, de „mare străjer”. 1
2.2. Gheorghe Gheorghiu -Dej

Prima mențiune a sărbătoririi publice a unei zile de naștere a unui lider
comunist în România datează din decembrie 1945, când Scînteia a publicat scrisori
de felicitare cu ocazia împlinirii a 51 de ani, destinate Anei Pauker. Până atunci,
zilele de nașter e ale membrilor partidului erau celebrate doar în interiorul partidului,
referințele din presă fiind lapidare. 2
Aniversarea a 50 de ani de către Gheorghe Gheorghiu -Dej a fost celebrată cu
fast, pregătirile pentru manifestații începând cu două luni înainte. Membrii CC ai
PCR au emis un document care conținea 13 puncte care reprezentau direcții stricte
privind organiz area envenimentelor. Muncitorii, oamenii de știință, scriitorii și
artișitii au primit ordin de a transmite felicitări liderului și mulțumiri Partidului
pentru succesele obținute. De asemenea, au fost organizate seminarii care să
consilideze imaginea de te oretician al lui Dej, respectiv conferințe ce aveau ca
subiect principal biografia acestuia. Presa a publicat articole despre viața și
activitatea conducătorului.
În universitățile din București, Iași, Cluj și Timișoara s -au înființat câte trei
„burse Ghe orghe Gheorghiu -Dej”, ulterior inființându -se câte 35 de astfel de burse.
De asemenea, s -au înființat case memoriale și muzee în localitățile în care Dej și -a
petrecut viața (Barlan, Dej, Galați, Moinești). Tot cu această ocazie, liderul a primit
titlul de „erou al muncii socialiste din PCR” și medalia de aur „Secera și Ciocanul”.3

1 (Mânea, 1996)
2 (NAVADARU, 2011)
3 idem

4
Iconografia liderilor a avut parte de o atenție deosebită în regimurile
comunist, fascist și național -socialist, fiind treptat adoptată ca politică de stat.
Plasarea portretelor în centrul manifestațiilor de masă stârneau senzația de adorare.
Influența formelor de venerare prin iconografie a personajelor religioase în rândul
populației ortodoxe a stat la baza realizării unui concept similar, având în centrul
atenției liderii poli tici.4 La 4 ani de la declararea Republicii Populare Române, Dej
cerea imperios ca în cadrul manifestațiilor de 7 noiembrie „să domine Lenin și
Stalin, în fotografiile ce se pun în orașe și printre cele purtate de muncitori”5.
Portretele liderilor politici români expuse în timpul conferințelor și manifestațiilor
erau de cele mai multe ori mai mici decât cel al lui Stalin, detaliu întâlnit și în
majoritatea broșurilor, ziarelor și articolelor propagandiste. Poziționarea centrală a
portretului lui Stalin îl p lasează pe Dej într -un plan secundar, acesta având mai
degrabă un rol de „apostol” stalinist decât de lider suprem, demn de venerare. Nu
puține au fost cazurile în care port retele liderilor comuniști afișate public au fost
distruse, caricaturizate, murdări te sau rupte. Deși inițial aceste incidente nu au fost
considerate majore, repetarea acestora a alarmat autoritățile: „cea mai răspândită
formă de manifestare a dușmăniei de clasă este aceea că se rup și mâzgâlesc afișele,
se scriu lozinci dușmănoase pe pe reți.”6

(portretele lui Gheorghe Gheorghiu -Dej, lui Stalin și al Anei Pauker)7

4 (AMAN, 1987)
5 (TOADER, 2014)
6 (CENTRALE, 1950) apud (TOADER, 2014)
7 (https://ceausescunicolae.files.wordpress.com/2010/11/dej3.jpg)

5
Cultul personalității a avut varii forme care s -au manifestat încă de la
începutul României comuniste și a fost bine creionată pe timpul lui Dej, fiind
dezvoltată mai ales după eliminarea grupării Pauker -Luca -Georgescu , atingându -și
apogeul la începutul anilor `60 . Potr ivit presei și conducerii partid ului, personalitatea
lui Gheorghe Gheorghiu -Dej se mula perfect pe nevoile poporului, acesta fiind
declarat „cel mai iubit fiu al poporului”, „portavocea poporului”, „cel mai bun
exponent al gândurilor, năzuințelor și intereselor poporului”.8
3.Începuturile dezvoltării cultului personalității lui Nicolae
Ceaușescu

În perioada de început a anilor `60, când la cârma țării se afl a încă Gheorghe
Gheorghiu -Dej, a avut loc o „relaxare” a regimului comunist ce și -a făcut simțită
prezența în diverse sfere sociale, inclusiv cea culturală. Simultan cu procesul de
„desovietizare” a culturii românești, au avut loc și alte procese: reabilitarea u nor
intelectuali persecutați la începutul instaurării regimului comunist și reintegrarea lor
în viața politică și culturală; o deschidere către libertatea de creație, precum și o
înclinație a regimului către Occident. După venirea în fruntea partidului, Ce aușescu
a respectat și chiar augmentat direcțiile impuse de Dej în ultimii săi ani. Totodată,
acesta a menținut un contact strâns cu diferite sfere din societate, dialogând frecvent
cu oamenii de știință și cu uniunile de creație, fiind deschis la propuner i.
Discursul ținut de Ceaușescu pe 21 august 1968 la București a contribuit în
mod evident la consolidarea legitimității interne a regimului și la îmbunătățirea
propriei imagini pe plan extern, acesta fiind apreciat de importantele cancelarii ale
lumii. P entru prima dată de la semnarea tratatului de la Varșovia, liderul unui stat
membru al aliației și -a expus public dezacordul în legătură cu o decizie a Moscovei.
Acest gest l -a transformat pe Ceaușescu într -un erou și a stârnit sentimente
contradictorii în rândul celor aproximativ o sută de mii de oameni prezenți în Piața
Palatului. 9
După câțiva ani de celebrul discurs, în 1971, Ceaușescu se întoarce dintr -un
tur al țărilor comuniste din Asia (China, Coreea de Nord, Vietnam, Mongolia) și
realizează un pu nct de cotitură care abate regimul de la cursul inițial și îl

8 (PLESA, 2017)
9 (BETEA, 2018)

6
direcționează spre revenirea la un regim dogmatic. În acest sens, Ceaușescu poartă
în fața Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român un discurs supranumit
„Tezele din iulie”, discurs ce cuprinde 17 direcții ce urmau să fie dezb ătute într -o
plenară CC al PCR, prezentate ad literam în Anexa 1 .
Denumit inițial „ Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității
politico -ideologice, de educare marxist -leninistă a membrilor de partid, a tu turor
oamenilor muncii ” acest discurs cerea creșterea rolului conducător al partidului,
precum și intensificarea muncii ideologice în școli, presă, emisiuni radio și
televiziune. Vădit impresionat de cursul ideologiei comuniste din China și Coreea de
Nord, Ceaușescu a revenit în țară cu visul de a transforma România într -un paradis
ideologic comunist. Mai apoi, într -o plenară a CC, Ceaușescu a adoptat un „ program
pentru îmbunătățirea activității ideologice ”: Ridicarea nivelului general al
cunoașterii și edu cația socialistă a maselor. Cu alte cuvinte, liderul propunea
revenirea la ideologia stalinistă a artei de partid. 10
Deși unii istorici au opinii contradictorii în privința provenienței germenilor
cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, – fiind fie înclinați să creadă că
atitudinea liderului în contextul even imentelor politice de la 1968 a stârnit
dezvoltarea acestui cult, fie hotărâți că Tezele din iulie reprezintă fundamentul pe
care s -a format acesta, un lucru este cert: imaginea de „protector” a l independenței și
unității statale, creată în 1968, (autosporită prin măsurile luate în 1971) trebuie
cristalizată adânc pe mentalul colectiv pentru ca poporul român să poată fi manipulat
în manieră comunistă.
Apariția cultului personalității lui Ceaușe scu se datorează și nevoii de a
consolida o formă de rezistență împotriva Moscovei, ajungând ca de -a lungul
domniei sale, presupusa idolatrie să cadă în ridicol, fiind mai degrabă o afacere
profitabilă de caricaturizare decât o cultură bazată pe sentimente le sincere ale
maselor. 11
4.Rolul manifestațiilor cu ocazia sărbătorilor naționale și
internaționale în conturarea cultului personalității lui Ceaușescu
În mod general, manifestațiile granduase ale diferitelor sărbători naționale și
intenaționale au fost prezente în România comunistă încă de la începuturi și au

10 (CIOROIANU, 5 minute de istorie: Tezele din iulie 1971, 2011)
11 (CIOROIANU, Cine a profitat de cultul lui Ceaușesc u?, 2015)

7
devenit evenimente -semnătură în toate stadiile dezvoltării regimului comunist.
Având ca subiecte principale țara, partidul, liderii, ș.a., ele au avut întotdeauna
caracter de masă, de multe ori semnificația zilei fiind pusă în plan secundar, fiind
umbrită de frenezia idolatrică a conducătorilor. Evenimentele însele devin un
instrument de manevrare a maselor și de insuflare a unor sentimente (de mândrie,
adorație, etc) care să vulnerabilizeze populația, cu precădere dea mai puțin educată,
dar nu numai. Legătura dintre manifestațiile comuniste și cultul personalității este
evidentă și ajunge în situația de interdependență.
În mod paradoxal, însuși Ceaușescu dezaprobă cultul lui Stalin în 1961, după
care această idee a fost practic copiată de comuniștii români. În 1968, opinia lui
Ceaușescu este reconfirmată prin afirmațiile sale prin care își exprimă r epulsia față
de „idoli”, punctând că o practică de venerare a unor persoane este „străină
ideologiei clasei muncitoare”. De asemenea, în contextul aniversării de 45 de ani de
la înființarea PCR, declară: „nici un conducător, oricât de proeminent, nu poate fi
prezentat drept un singur făuritor al evenimentelor istorice, fără ca acesta să ducă la
zeificarea lui”.12
Celebrarea zile i de 23 august pe timpul lui Ceaușescu a avut parte de un fast
deosebit an de an, însă elemente ale cultului personalității apar su btil în lozinci ce
preaslăvesc țara și partidul: „Harnicul popor român e pe munca lui stăpân”, „ Noi îți
creștem avuția, mândră ț ară România!”, „Tot poporul strâns unit, sub stindardul tău,
partid!”.13 Chiar dacă , la început, sloganurile folosite nu indică direct îndemnul la
adorarea liderului, portretele lui Ceaușescu erau nelipsite la festivități. Treptat,
subiectul principal al lozincilor, imnurilor și cântecelor a început să fie însuși liderul
statului: „Ceaușescu e poporul!”, „Ceaușescu -PCR!”, etc.
5. Manipularea imaginii lui Nicolae Ceaușescu în vederea
conturării cultului personalității

Propaganda comunistă a pus în fața maselor o imagine a statului perfectibil,
condus de o personalitate cu iz mitic, a cărei bibliografie tindea spre hagiografie.
Titulatura pompoasă cu care Nicolae Ceaușescu era prezentat atât
persoanelor politice cât și maselor exprima măreția dorită a fi proiectată popor ului,

12 (MOISA, 2007) apud (CULICIU, 2016)
13 (Scînteia tineretului, an XXIII, seria II, 1967) apud (CULICIU, 2016)

8
aceasta fiind o evidentă marcă a cultului personalității. Nicolae Ceaușescu, „secretar
general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socieliste România,
comandantul suprem al forțelor armate”, a fost totodată președintele Consiliului de
Stat, Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, Consiliului Apărării
Republicii Socialiste România, Biroului Permanent al Consiliului Suprem al
Dezvoltării Economice și Sociale, Consiliului Oamenilor Muncii, președintele de
onoare al Academ iei de științe Sociale și Politice14, etc.
Dar enumerarea funcțiilor importante pe care Ceaușescu le deținea nu era
singura modalitate a acestuia de a ieși în evidență. Aparatul propagandist îi atribuiau
lui Ceaușescu însușiri mitice, glorioase: „genialul cârmaci, cel mai iubit fiu al
poporului, personalitate excepțională a lumii contemporane, luptător pentru cauza
dreptății, păcii și socialismului, geniul Carpaților, marele conducător, etc”15
Figura lui Ceau șescu, iar mai apoi și a soției sale, a fost reprodusă în diverse
opere de artă, de pe urma cătora artiștii câștigau sume extrem de mari. Fiind ilustrat
în ipostaze glorioase, alături de mari personalități ale poporului român (Ștefan cel
Mare , Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, etc), acesta este imortalizat în contexte
nici pe departe realiste sau bine-meritate.
De asemenea, liderul primește de la Ștefan Voitec, președintele Marii
Adunări Naționale, un „sceptru prezidențial” , care a fost rid iculizat de marele artist
Salvador Dalì printr -o telegramă destinată lui Ceaușescu , făcută publică în Scînteia
pe data de 4 aprilie 1974 : „Apreciez profund actul dumneavoastră istoric de
instituire a sceptrului prezidenția l”16. Puțini au fost cei care au realizat tenta ironică
din vorbele lui Dalì, ceremonia de înmânare a sceptrului fiind una solemnă.
Simbolistica acestui gest ne duce astăzi cu gândul la un ridicol tragic, o marcă a
puterii dictaturiale grotești.

14 (DOBRE, 2004) apud (ENCEAN, 2016)
15 (ENCEAN, 2016)
16 (jurnalul.ro, 2009)

9

(portret realizat de pictorul Dan Hatmanu pentru Nicolae Ceaușescu)

Odată cu scoaterea forțată din sfera socială a manifestărilor religioase,
Ceaușescu încerca să înlocuiască golul din tradițiile românilor prin prezentarea
propriei figuri cvasi -divine, ce să țină loc de Dumnezeu într -un popor constrâns să
renunțe la credințele strămoșești.
6. Extinderea cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu
asupra soției sale, Elena

Odată cu ascensiunea soțului său, Elena Ceaușescu devine din ce în ce mai
prezentă în sfera politică românească, deținând funcțiile de membru al Biroului
Permanent al Comitetului Politic Executiv, membru al Comitetului Central al P.C.R.
și prim -viceprim -ministru al Consiliului de Miniștri. Pe lângă funcțiile politice
obținute, Elena Ceaușescu era prezentată ca fiind o femeie de știință de succes,
primind multiple titluri științifice, a căror obț inere a fost fie dubioasă, fie comandată
de partid sau de statutul pe care ea îl avea în viața politică românească. Născută într –
o familie săracă, Elena nu a excelat în vreun d omeniu aparte în copilărie, rămânând
chiar repetentă. Odată cu implicarea din ce în ce mai intensă în viața politică
comunistă, aceasta devine în circumstanțe încețoșate inginer, mai apoi doctor,
urmând să primească mai multe titluri Honoris Causa.

10
Inevi tabil, Elena Ceaușescu ajunge să fie subiectul cultului personalității
soțului ei, aceștia fiind ridicați în slăvi împreună pentru „succesele ” avute la cârma
țării. Imaginea feminină, maternă a Elenei se îmbin a perfect cu imaginea
comandantului de piatră a lui Nicolae. Mama devotată, cu un „bogat” palmares
politic și științific devenea imaginea „mamei națiunii”.17
Concluzii

Nicolae Ceaușescu a fost fără dar și poate unul dintre cele mai influente
personalități politice din istoria românilor. Cunoscut și condamnat pentru tirania de
care a dat dovadă pe perioada domniei sale, acesta a fost deopotrivă iubit și urât de
către poporul român și nu numai. Îndoctrinarea populației prin prezentarea unei
imagini cvasi -divine i-a asigurat lui Ceaușescu o alură dicta torială severă, iar dacă
masele nu mergeau în direcția indicată de el din respect și adorație, aces tea o făceau
din frică. Un ivers ul distopic al lui Ceaușescu își asigura starea de funcționalitate
numai prin denigrarea unui popor trecut printr -o mulțime de cumpene sociale,
economice și politice, fapt ce intră în contradicție cu orice normă etică pe care un
lider adevărat ar trebui să o urmeze.

17 (VRABIE)

11
Bibliografie și webografie

Scînteia tineretului, an XXIII, seria II. (1967, 8 25). p. 2.
jurnalul.ro . (2009, 3 28). Retrieved 2 6, 2020, from
https://jurnalul.antena3.ro/vechiul -site/editorial/scinteia/special/nicolae –
ceausescu -de-15-ani-presedinte -cu-sceptru -regal -502433.html:
https://jurnalul.antena3.ro/vechiul -site/editorial/scinteia/special/nicolae –
ceausescu -de-15-ani-presedinte -cu-sceptru -regal -502433.html
AMAN, A. (1987). Symbols of Power. The esthetics of Political Legitimation in the
Soviet Union and Eastern Europe. Stock holm.
BETEA, L. (2018). Apoteoza lui Ceaușescu – 21 august 1968 . Retrieved 2 5, 2020,
from Historia: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/apoteoza -lui-
ceausescu -21-august -1968
CENTRALE, A. N. (1950). fond CC al PCR -Cancelarie 195/1950, f 1 -2.
CIOROIANU, A. (Director). (2011). 5 minute de istorie: Tezele din iulie 1971
[Motion Picture].
CIOROIANU, A. (2015). Cine a profitat de cultul lui Ceaușescu? Retrieved 2 5,
2020, from Historia: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cine -a-
profitat -de-cultul -lui-ceausescu
CULICIU, C. (2016). Cultul personalității lui Ceaușescu reflectat în marcarea unor
sărbători naționale și internaționale. PLURAL. History, Culture, Society , pp.
140-155.
DOBRE, F. (2004). Dicționar Membrii C.C. al P.C.R., 1945 -1989 . București:
Editura Enciclopedică.
ENCEAN, D. N. (2016). Prefață. In Fond C.C. al P.C.R. – Cabinetul 1 – Nicolae
Ceaușescu anii 1975 -1989. Arhivele Naționale Istorice Centrale.
https://ceausescunicolae.files.wordpress.com/2010/11/dej3.jpg . (n.d.).
Mânea, C. (1996). Manifestările aniversare, expresie a cultului personalității lui
Carol al II -lea. In Buletinul cercurilor științifice studențești (pp. 269 -272).
Alba Iulia.
MOISA, G. (2007). Direcții și tendințe în istoriografia românească. 1989 -2006.
Oradea: E ditura universității din Oradea.
NAVADARU, C. (2011, 11 13). Cultul personalității lui Gheorghe Gheorghiu -Dej.
Retrieved 2 3, 2020, from HotNews.ro: https://life.hotnews.ro/stiri –
prin_oras -10687240 -cultul -personalitatii -lui-gheorghe -gheorghiu -dej.htm

12
PLESA , E. (2017). Gheorghe Gheorghiu -Dej. Cultul personalității. Cetatea de
Scaun.
TOADER, A. (2014). Contribuția agitației vizuale la amplificarea cultului
personalității lui Gheorghe Gheorghiu -Dej. In Analele științifice ale
Universității „Alexandru Ioan Cuza ” (pp. 653 -669). Iași.
VRABIE, C. (n.d.). hi-storylessons.eu . Retrieved 2 6, 2020, from Cultul
personalității lui Nicolae Ceaușescu: https://hi –
storylessons.eu/ro/culture/cultul -personalitatii -lui-nicolae -ceausescu/

Cuprins

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 1
2. Stadiul germinativ al dezvoltării cultelor personalității în România ……………….. 2
2.1. Regele Carol al II -lea ………………………….. ………………………….. …………………… 2
2.2. Gheorghe Gheorghiu -Dej ………………………….. ………………………….. ……………… 3
3.Începuturile dezvoltării cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu ……………… 5
4.Rolul manifestațiilor cu ocazia sărbătorilor naționale și internaționale în
conturarea cultului personalității lui Ceaușescu ………………………….. ………………….. 6
5. Manipularea imaginii lui Nicolae Ceaușescu în vederea conturării cultului
personalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
6. Extinderea cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu asupra soției sale,
Elena ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
Bibliografie și webografie ………………………….. ………………………….. …………………. 11

13
Anexa 1
„Ca rezultat al profundelor transformări petrecute în anii de după eliberare, al
victoriei orînduirii socialiste, al uriașei activități politico -educative desfășurate de
partid, în țara noastră s -au obținut rezultate deosebit de importante în lărgirea
orizontului cultural, în ridicarea nivelului politic și ideologic, în formarea conștiinței
socialiste a celor ce muncesc. Aceasta se exprimă în faptul că întregul nostru popor,
toți oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate, înfăptuiesc neabătut politica
internă și externă a partidului, pe care o consideră drept propria lor politică, văzînd
în ea garanția bunăstării și fericirii lor. Țelul suprem al politicii partidului nostru a
fost și este creșter ea bunăstării materiale și spirituale a maselor, asigurarea
condițiilor pentru afirmarea plenară a personalității, făurirea omului nou, profund
devotat socialismului și comunismului. Activitatea politico -educativă constituie o
parte componentă inseparabilă a operei de edificare a noii orînduiri sociale, o
preocupare de seamă a partidului și statului nostru.
Cu toate succesele mari obținute pînă în prezent, în munca politico –
ideologică și cultural -educativă continuă încă să persiste o serie de lipsuri, deficiențe
și neajunsuri, a căror înlăturare constituie o necesitate imperioasă a mersului înainte
al societății noastre.
Ținînd seama de cerințele etapei actuale a construcției socialiste, de marile
obiective care stau în fața partidului și poporului în făurirea societății socialiste
multilateral -dezvoltate, este necesar să se ia măsuri pentru ridicarea nivelului
combativității revoluționare și a spiritului militant, partinic, al întregii activității
politice, ideologice și de educație comunistă a maselor , desfășurată de organele și
organizațiile de partid, de organizațiile de masă și obștești, de organismele de stat,
de instituțiile de propagandă, ideologice și cultural -artistice.

1. — Hotărîtor în înfăptuirea acestor obiective este ridicarea continuă a rolului
conducător al partidului în toate domeniile activității politico -educative, creșterea
răspunderii și exigenței organelor și organizațiilor de partid în îndrumarea întregii
munci de educare a maselor, desfășurată prin intermediul tuturor mijloacelor de
influențare politică și al factorilor de culturalizare de c are dispune societatea noastră.
În acest scop se vor întări conducerea și controlul de partid în orientarea
activității politico -educative spre promovarea largă în mase a ideologiei partidului

14
nostru, a politicii sale marxist -leniniste, spre creșterea combativității împotriva
influențelor ideologiei burgheze, a mentalităților retrograde, străine principiilor eticii
comuniste și spiritului de partid. Un accent deosebit se va pune pe prezentarea
marilor cuceriri obținute de poporul român — constructor al socialismului, pe
sublinierea rolului conducător al clasei muncitoare, care -și îndeplinește cu cinste
misiunea istorică în edificarea socialismului, pe cultivarea respectului față de muncă,
față d e producătorii bunurilor ma teriale din societatea noastră.
O sarcină esențială a muncii politico -educative desfășurate de partidul nostru
este educarea tuturor celor ce muncesc în spiritul patriotismului socialist, al
dragostei și devotamentului nețărmuri t față de patrie, al hotărîrii de a nu precupeți
nimic pentru apărarea cuceririlor noastre revoluționare, a independenței și
suveranității țării, pentru întărirea și înflorirea continuă a României socialiste. În
procesul construirii societății socialiste m ultilateral dezvoltate este necesar să se
acționeze în continuare pentru cimentarea și mai puternică a unității și frăției dintre
oamenii muncii români, maghiari, germani, sîrbi și de alte naționalități, care, animați
de aceleași interese și aspirații, rea lizează laolaltă toate valorile materiale și
spirituale ale țării, participă cu însuflețire la lupta pentru propășirea patriei comune
— Republica Socialistă România. Este datoria organizațiilor de partid să combată cu
fermitate orice tendință și formă de e xprimare a naționalismului. Munca politică
trebuie să acționeze hotărît împotriva oricărei manifestări de indisciplină, de
încălcare a normelor de conviețuire socială, în direcția dezvoltării respectului față de
avutul obștesc, față de legile țării, pentru întărirea legalității socialiste și a ordinii
publice.

Conducerea și organizarea întregii activități politicoeducative cad nemijlocit în
sarcina birourilor și comitetelor județene de partid, a organelor de partid de la toate
nivelurile, a activiștilor ca re lucrează în domeniul propa gandei, a tuturor
comuniștilor.
În realizarea tuturor acestor sarcini, un rol important trebuie să -l îndeplinească —
sub conducerea partidului — sindicatele, organizațiile de tineret și femei, toate
organizațiile de masă și obș tești din patria noastră.

2. — Secția de Propagandă a Comitetului Central va prezenta propuneri de
îmbunătățire a organizării învățămîntului de partid, a formelor de pregătire politică

15
și ideologică a cadrelor și a membrilor de partid, a maselor largi de oameni ai
muncii, în vederea dezvoltării spiritului partinic, revoluționar, a ridicării nivelului
muncii de partid. Se vor lua măsuri de îmbunătățire a planurilor și programelor de
învățămînt la Academia de partid “Ștefan Gheorghiu“ și la Școlile interjude țene de
partid, în vederea asigurării pregătirii cadrelor cu problemele fundamentale ale
muncii de partid, ale științei conducerii politice. Se va asigura cuprinderea în cursuri
de perfecționare a unui număr mai mare de activiști din diferite domenii de
activitate. Recrutarea elevilor și studenților pentru școlile de partid se va face din
rîndul activiștilor de partid, de stat și ai organizațiilor de masă, în special al acelora
care provin din rîndul clasei muncitoare și care au o practică îndelungă în prod ucție.

3. — Vor fi extinse și activizate formele muncii politice de masă: activitatea
agitatorilor, a gazetelor satirice, a brigăzilor artistice de agitație, a diferitelor forme
de agitație vizuală la locurile de muncă, atît în vederea popularizării și ge neralizării
experienței pozitive, a realizărilor și atitudinilor înaintate, cît și pentru combaterea
activă a stărilor de lucruri negative. Vor fi orientate organizațiile de partid să
întărească munca politicoeducativă nemijlocită, de la om la om, cu fieca re membru
de partid, cu fiecare cetățean.
O deosebită atenție trebuie să acorde organele de partid educării activului de
partid și de stat în spiritul politicii profund umaniste a partidului nostru, politică
pătrunsă de grija față de om, în spiritul sluji rii cu abnegație a intereselor generale ale
societății, ale poporului — îndatorire fundamentală și criteriu principal de apreciere
a cadrelor, a fiecărui comunist.

Organele de partid trebuie să dezvolte la cadrele noastre preocuparea pentru
asigurarea con dițiilor în vederea participării tot mai largi a maselor la elaborarea și
înfăptuirea politicii partidului și statului, la întreaga viață economică, socială,
ideologică și culturală — expresie elocventă a profundului democratism al orînduirii
noastre socia liste.

4. — Va trebui să crească rolul adunărilor de partid în dezbaterea principalelor
probleme ale vieții colectivelor de muncă, în sporirea combativității și vigilenței
politice a membrilor de partid, în ridicarea spiritului critic și autocritic, în
promovarea poziției ferme împotriva fenomenelor negative, a atitudinilor

16
necorespunzătoare față de muncă și avutul obștesc, de dezinteres față de cerințele
oamenilor muncii, a manifestărilor de indolență și superficialitate. Este datoria
organizațiilor de pa rtid de a forma opinia de masă în lupta împotriva abuzurilor și
necinstei, a delapidărilor, a tutu ror manifestărilor antisociale.
Unul din obiectivele principale ale muncii politice, îndeosebi în rîndurile
tineretului, este combatarea fermă a tendințelor de parazitism, de viață ușoară, fără
muncă, cultivarea răspunderii și a datoriei de a munci în slujba patriei, a poporului, a
societății socialiste. Îndeplinirea unei munci utile societăți este o onoare și o
obligație pentru toți cetățenii.

5. — Este nece sară crearea unui larg curent de masă pentru participarea tuturor
cetățenilor și în special a tineretului la acțiuni de muncă patriotică — pe șantiere, în
industrie, în agricultură, în gospodărirea localităților. Organele și organizațiile de
partid, organi zațiile de masă și obștești, organele locale ale puterii de stat răspund
direct de organizarea acestor acțiuni.

6. — Va trebui intensificată activitatea educativă și de pregătire politică în școli și
facultăți. În acest scop, Ministerul Învățămîntului va lua măsuri de îmbunătățire a
planurilor și programelor de învățămînt, acordînd atenție deosebită îmbunătățirii
predării științelor sociale. Va trebui ridicat spiritul de răspundere și rolul cadrelor
didactice în formarea politico -ideologică a elevilor și s tudenților. Se vor lua măsuri
pentru întărirea direcțiilor educative din Ministerul Învățămîntului, asigurîndu -se
încadrarea acestora cu activiști de partid, îndrumarea lor nemijlocită din partea
Secției de Propagandă a C.C. al P.C.R. Secretariatul C.C. al P.C.R., birourile
comitetelor județene și orășenești de partid răspund de îndrumarea întregii activități
politice din școli și facultăți, de conținutul predării științelor sociale. Planurile de
învățămînt și programele științelor sociale vor fi aprobate d e Secretariatul C.C. al
P.C.R. O treime din programele cursurilor de vară de pregătire a cadrelor didactice
va fi dedicată informării politice și dezbaterilor pe probleme ideologice și educative.

7. — Se vor lua măsuri pentru intensificarea activității de educație politică
desfășurată de organizațiile U.T.C. și asociațiile studențești. Rolul principal în
întreaga activitate a U.T.C. trebuie să -l aibă tineretul muncitoresc. Trebuie acționat
pentru p romovarea în rîndurile întregului tineret a concepției despre lume și viață a

17
clasei muncitoare, pentru cultivarea tradițiilor revoluționare ale clasei muncitoare și
ale partidului comunist, pentru educarea socialistă, patriotică, prin muncă a tinerei
gene rații. Centrul de cercetări pentru problemele tineretului să -și orienteze
activitatea spre aceste cer ințe ale educației tineretului.
O atenție deosebită va trebui acordată activităților cultural -educative și
distractive în rîndurile tineretului și în spec ial ale elevilor și studenților, combătînd
manifestările de cosmopolitism, diferitele mode artistice împrumutate din lumea
capitalistă. Se va interzice servirea băuturilor alcoolice în toate localur ile distractive
pentru tineret.
Va fi lărgită și intensif icată propaganda ateistă, organizarea acțiunilor de
masă pentru combaterea misticismului, a concepțiilor retrograde, pentru educarea
întregului tineret în spiritul filozofiei noastre materialist -dialectice.

8. — Va crește rolul Academiei de științe social e și politice în dezbaterea
problemelor ideologice actuale ale vieții noastre social -politice, ale activității
culturale și creației artistice, în ridicarea combativității ideologice față de influențele
străine, în afirmarea puternică a filozofiei material ist-dialectice și a politicii
partidului nostru.

9. — Se impune să crească rolul presei în propagarea largă a pozițiilor ideologice ale
partidului noastru, a principiilor noastre etice de conviețuire socială, în combaterea
fermă a influențelor ideologiei burgheze și a mentalităților retrograde de orice fel.
Presa va trebui să cultive mai mult figura înaintată a muncitorului, a producătorului
de bunuri materiale devotat trup și suflet cauzei socialismului, propășirii patriei. Se
va asigura orientarea politi că fermă, în special a publicațiilor culturalartistice, în
direcția promovării artei și literaturii socialiste militante și combaterii tendințelor de
rupere a creației de realitățile noastre sociale, de publicul larg al oamenilor muncii.
Prin forme și sti luri variate de expresie, arta trebuie să serveasă poporul,
patria, societatea socialistă.

10. – Va trebui să sporească rolul educativ al tuturor emisiunilor de radio și
televiziune. Emisiunile se vor adresa în mai mare măsură maselor largi ale
publicului spectator, în special muncitorilor și țăranilor, asigurîndu -se totodată de
prezența mai frecventă a acestora în emisiuni. Se va face o mai riguroasă selecție a

18
producțiilor artistice difuzate de radioteleviziune, promovîndu -se cu precădere filme,
piese de teatru, spectacole muzicale din repertoriul național și îndeosebi din
repertoriul nou, socialist. Se va asigura un echilibru rațional în politica de repertoriu,
astfel încît să fie judicios reprezentate opere valoroase din țările socialiste, precum și
lucrări reprezentative din patrimoniul culturii universale care au un profund caracter
social și o poziție filozofică progresistă, înaintată. Se vor elimina din emisiuni
producțiile care cultivă idei și principii străine filozofiei și moralei noastre, spiritu l
de violență, modul de viață burghez, mentalități nocive pentru ed ucația tineretului.
Emisiunile de satiră și umor vor trebui să fie îndreptate împotriva
fenomenelor negative din societate, de pe pozițiile poilticii partidului nostru,
înlăturîndu -se prod ucțiile de prost gust și dăunătoare sau confuze din punct de
vedere ideologic.
Radioul și televiziunea vor stimula creația de cîntece revoluționare,
patriotice, muncitorești, precum și difuzarea lor în mase, organizînd în acest sens
concursuri de creație și interpretare, spectacole speciale etc.

11. — Se vor lua măsuri pentru o mai bună orientare a activității editoriale, pentru
ca producția de carte să răspundă în mai mare măsură cerințelor educației comuniste.
Se va exercita un control mai riguros, pent ru evitarea publicării unor lucrări literare
care nu răspund cerințelor activității politico -educative a partidului nostru, a cărților
care promovează idei și concepții dăunătoare intereselor construcției socialiste.

12. — În orientarea repertoriilor inst ituțiilor de spectacole, teatru, operă, balet,
estradă, se va pune accent pe promovarea creației originale cu caracter militant,
revoluționar. Se va da, de asemenea, extensiune lucrărilor valoroase din creația
artistică actuală a țărilor socialiste; se va asigura o selecție mai riguroasă a lucrărilor
din repertoriul clasi c și contemporan internațional.
Se va acționa mai perseverent pentru dezvoltarea creației românești de operă,
operetă și balet cu teme izvorîte din lupta poporului nostru pentru socialism.
Comitetele județene și municipale de partid răspund de orientarea justă a
repertoriilor instituțiilor artistice profesioniste de spectacole, precum și ale caselor
de cultură și căminelor culturale.

19
13. — Se vor lua măsuri pentru mai buna echilibrare a filmelor programate în
cinematografele noastre, limitîndu -se difuzarea filmelor polițiste, de aventuri,
interzicîndu -se filmele care cultivă violența și vulgaritatea, care propagă modul de
viață burghez.

14. — Un rol deosebit de important în orientarea po litico -ideologică a activității
cultural -educative, în asigurarea unui conținut pătruns de spiritul politicii partidului
nostru al întregii creații literar -artistice revine organizațiilor de partid, tuturor
comuniștilor care își desfășoar ă activitatea în a cest domeniu.
Membrii de partid care fac parte din organele de conducere de partid și de
stat, precum și toți cei ce activează în instituțiile ideologice, de educație politică, de
învățămînt, cultură și artă, în întreaga sferă a vieții noastre culturale, trebuie să
manifeste un înalt spirit de exigență partnică, de combativitate și principialitate
marxist -leninistă. Ei trebuie să fie un exemplu în acest sens, atît prin activitatea lor
de fiecare zi, cît și prin propriile lor creații literar -artistice.

15. — Ministerul Comerțului Interior, Ministerul Turismului, precum și organele de
partid și de stat locale vor veghea ca în localurile de alimentație publică să se
difuzeze în special creația muzicală din țara noastră, făcîndu -se totodată o selecție
atentă a repertoriului străin, în vederea înlăturării muzicii care exprimă curente
decadente.

16. — Este necesar să fie luate măsuri pentru îmbunătățirea activității Secției de
Propagandă a Comitetului Central al P.C.R., în vederea realizării ferme, la un nivel
mai ridicat, a îndatoririlor ce îi revin. Comisia ideologică și Comisia de cultură și
presă ale Comitetului Central vor trebui să desfășoare o activitate mai intensă, să
dezbată în mod exigent problemele activității ideologice, politice și culturale, în
vederea justei orientări a întregii activități desfășurate în domeniile respective.

17. — Pentru dezbaterea problemelor muncii politicoeducative va fi convocată la
Comitetul Central al partidului o consfătuire cu secretarii comitetelor județene de
partid car e răspund de problemele de propagandă, cu cadre cu munci de răspundere
din domeniul activității ideologice, cu conducători ai uniunilor de creație ș i ai unor
instituții culturale.

20
În toamna acestui an, o plenară C.C. al P.C.R. va analiza problemele privind
activitatea ideologică, politico -educativă și cultural arstistică. În vederea pregătirii
plenarei, se vor organiza dezbateri în organele și organizațiile de partid, în instituțiile
și organizațiile cu caracter educativ, precum și în presă.”