ACADEMIA NA VALĂ MIRCEA CEL BATRAN CONSTANȚA [625614]

ACADEMIA NA VALĂ ”MIRCEA CEL BATRAN” CONSTANȚA
FACULTATEA DE INGINERIE SI MANAGEMENT NA V AL SI PORTUAR
LUCRARE DE LICENȚĂ
Operator de mărfuri periculoase.
Utilizarea eficientă a resurselor în activitatea operatorului
portuar.Măsuri tehnice și organizatorice privind prevenirea
mediului marin.
Coordonator științific: Profesor universitar .dl Ali Beazit
Absolventă: Ștefanescu Maria-Alexandra
Iulie 2018

INTRODUCERE
În epoca actuală, creșterea în ritm accelerat a traficului maritim mondial, ca urmare a
cererii tot mai mari de materii prime și produse industriale, a dus la formarea portului ca unitate
economică extrem de complexă ,funcționarea acesteia fiind necesar dirijată de către o structură
organizatorică.Orice tip de activitate trebuie administrată corespunzător și de aceea, orice orga –
nizație funcționează ca un sistem ale cărui componente sunt interconectate pentru a putea inter –
veni fiecare la momentul oportun cu mijloace proprii.
Scopul principal al realizării acestei lucrarii este acela de a prezenta importanță și
eficiența utilizării resurselor în activitatea operatorului portuar de mărfuri periculoase și
modalitatea prin care structura organizatorică realizează obiectivele societății , în condiții de
eficiență și eficacitate. În plan secund , s-a relatat măsuri tehnice și organizatorice , aplicate în
scopul îmbunătățirii capacitățiilor de prevenire a situațiilor de poluare a mediului marin.
Evaluarea societății OIL TERMINAL a demonstrat capacitatea acesteia de a benefia
de un succes pe parcursul a 120 de ani , de a desfășura activități de prestări servicii în condiții
de eficiență, datorate unui management inspirat și hotărâtor.
Lucrarea a fixat și a oferit o imagine sintetică a tuturor aspectelor legate de strategiile
de management aplicate atât în teorie , cât și în practică.
In the current era, the accelerated growth of world maritime traffic as a result of the
increasing demand for raw materials and industrial products has led to the formation of the port
as an extremely complex economic unit, organizational structure.Each type of activity needs to
be managed properly, and therefore any organization functions as a system whose components
are interconnected so that they can intervene at the right time with their own means.
The main purpose of this paper is to present the importance and the efficiency of the
use of resources in the activity of the operator of dangerous goods and the way in which the
organizational structure achieves the objectives of society in terms of efficiency and
effectiveness. Second, there have been related technical and organizational measures applied to
improve capabilities to prevent pollution of the marine environment.
The evaluation of OIL TERMINAL has demonstrated its ability to benefit from a
success over 120 years, to carry out efficient service activities due to an inspired and decisive
management.
The paper set and provided a synthesis of all aspects of the management strategies
applied both in theory and in practice.
2

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………1
CAPITOLUL 1
STUDIUL MĂRFURILOR PERICULOASE ………………………………4
1.1.Definirea și clasificarea mărfurilor periculoase…………………………………..4
1.2.Transportul în siguranță al mărfurilor periculoase……………………………….7
CAPITOLUL 2
STUDIU DE CAZ : TERMINAL DE MĂRFURI PERICULOASE
”SC OIL TERMINAL S.A, ,……………………………………………………………………..10
2.1.Prezentarea generală a societății………………………………………………………….10
2.2.Organizarea structurală a operatorului portuar……………………………..11
2.3.Capitalul social și structura acționariatului…………………………………14
2.3.1Cheltuieli de capital- Investiții………………………………………15
2.4.Obiectivul de activitate al societății OIL TERMINAL……………………..16
CAPITOLUL 3
STUDIUL RESURSELOR SOCIETĂȚII OIL TERMINAL S.A
3.1.Resurse materiale-Mijloace de manipulare și transfer…………………………….18
3.2.Resurse umane în cadrul societății OIL TERMINAL S.A……………………….24
3.2.1 Analiza departamentelor din cadrul societății………………………………25
3.2.2 Criterii de apreciere a personalului……………………………………………..27
3.2.3 Sistemul de renumerare practicat………………………………………………..30
3.3.Resurse financiare………………………………………………………………………………32
3.3.1.Prezentarea situației financiare…………………………………………………..32
3.3.2.Analiza situației financiare………………………………………………………..34
3.3.3.Calculul indicatorilor de echilibru financiar…………………………………35
3.3.4.Performanțele societății Oil Termanal…………………………………………37
3.4.Analiza SWOT…………………………………………………………………………………..39
3

CAPITOLUL 4
MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII MARINE
APLICATE DE CĂTRE S.C OIL TERMINAL S.A …………………………42
4.1.Considerații teoretice . Sursele poluării Mării Negre……………………………….42
4.1.1 Introducere…………………………………………………………………………….42
4.1.2Sursele principale de poluare…………………………………………………….42
4.2.Măsuri de prevenire aplicate de către terminalul Oil Terminal…………………..43
4.3.Măsuri aplicate de către terminalul petrolier Rosenetz(Burgas)………………….45
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………46
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………..48
4

CAPITOLUL 1.
STUDIUL MĂRFURILOR PERICULOASE.
1.1 DEFINIREA ȘI CLASIFICAREA MĂRFURILOR PERICULOASE .
Mărfurile periculoase(dangerous goods) sunt mărfuri care datorită structurii lor fizico-
chimice , pot produce daune celorlalte mărfuri de la bord , prejudicii navei însăși , pot pune in
pericol sănătatea si viața echipajului sau pot influența stabilitatea mediului marin. Mărfurile
periculoase sunt substanțe sau articole care pot constitui o amenințare la adresa persoanelor, a
proprietății și a mediului. Acestea pot exista în trei stări fizice – solide, lichide sau gazoase – și
pot prezenta o serie de pericole într-un mediu de transport – cea mai comună fiind
inflamabilitatea, toxicitatea (otrăvirea) și corozivitatea.
Prezentarea codului I.M.D.G
Codul Maritim Internațional al Mărfurilor Periculoase (International Maritime
Dangerous Goods Code) a fost realizat cu scopul protejării navei si a echipajului acesteia ,
împotriva avariilor provocate de transportul efectuat greșit, depozitarea si manipularea
mărfurilor , acestea fiind considerate periculoase, datorita structurii lor. Codul IMDG este
elaborat de Organizația Maritimă Internațională (IMO), o agenție specializată a Organizației
Națiunilor Unite (ONU) responsabilă de dezvoltarea și menținerea cadrelor de reglementare
pentru transportul maritim. Dispozițiile Codului se bazează pe recomandările elaborate de ONU.
Acestea sunt publicate în "Recomandările ONU privind transportul mărfurilor periculoase",
cunoscute sub denumirea de "Regulament de model", deoarece documentul oferă un cadru de
reguli pentru transportul sigur al mărfurilor periculoase prin toate modurile – aerian, rutier și
feroviar, precum și maritim. Regulamentele modelului ONU prevăd un set uniform de proceduri
de siguranță care acoperă aspecte legate de transport, cum ar fi clasificarea, identificarea,
ambalarea, marcarea și etichetarea, documentația, securitatea și instruirea.
Cerințele Codului IMDG se aplică tuturor navelor care fac obiectul următoarelor două
convenții: Convenția internațională pentru siguranța vieții pe mare din 1974 (SOLAS 1974) –
aceasta acoperind implicațiile privind siguranța mărfurilor periculoase la bordul navelor; și
Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) care acoperă
5

aspectele privind poluarea pentru navele care transportă mărfuri periculoase.
Codul IMDG amplifică prevederile relevante privind siguranța și prevenirea poluării
din aceste convenții. Majoritatea cerințelor din Codul IMDG se aplică obligatoriu, dar există și
prevederi ce se regăsesc sub forma unor recomandări.
Codul Maritim Internațional al Mărfurilor Periculoase ( I.M.D.G) este aplicat în mod
automat de către guvernele tuturor statelor care sunt membre ale SOLAS și are o aplicație la
nivel mondial pentru circulația mărfurilor periculoase pe mare. În timp ce unele guverne
membre ale SOLAS incorporează cerințele din Codul IMDG fără modificări în legislația lor
națională, altele aplică anumite cerințe naționale diferite și / sau suplimentare (de obicei mai
stricte).Codul IMDG cere ca anumite dispoziții să fie respectate ori de câte ori mărfurile
periculoase sunt expediate pe cale maritimă. Aceste prevederi impun ca mărfurile periculoase să
fie regasite corect și în siguranță:
Clasificate si indentificate;
Împachetate corespunzător;
Marcate și Etichetate;
Regasirea depozitului la bordul navei;
Izolarea de alte mărfuri ce pot reacționa periculos.
Codul conține, de asemenea, cerințe de securitate menite să minimizeze posibilitatea ca teroriștii
să acceseze și să abuzeze de mărfuri periculoase și totodata prevedere formarea adecvata si
informarea corectă a întregului personal implicat in transportul mărfurilor periculoase pe mare.
Codul IMDG 2016 (Amdt 38-16) este versiunea curentă. Un nou amendament la Codul
IMDG este publicat o dată la doi ani. Fiecare modificare este valabilă până la trei ani. Codul
IMDG 2016 (Amdt 38-16) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 și poate fi utilizat până la 31
decembrie 2019. Începând cu 1 ianuarie 2019, amendamentul următor (Amdt 39-18) poate fi
utilizat în mod voluntar până la intrarea sa în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2020. Anii
înaintea intrării în vigoare a unei modificări pe o bază obligatorie sunt cunoscuți ca anii de
tranziție, atunci când se poate utiliza modificarea actuală sau recent publică.
Datorită Codului I.M.D.G ,care a avut scopul de a standardiza modalitațiile de am –
balare, stivuire ,transport si manipulare , mărfurile periculoase au fost clasificate astfel:
Clasa 1. Explozivi ( Explosives)
1.1.Substanțe sau articole care prezintă riscul de explozie în masă (Substances and
articles which have a mass explosion )
6

1.2.Substanțe sau articole care prezintă riscul de expulzare ,fără risc de explozie în
masă; (Substances and articles which have a projection hazard but not a mass
expiosion hazard)
1.3.Substanțe sau articole care prezintă fie risc de incendiu de suflu minor, fie risc de
expulzare sau ambele riscuri , nereprezentând un risc de explozie în masă;
(Substances and articles which have a fire hazard and either minor blast hazard
or a minor projection hazard or both, but not a mass explosion hazard)
1.4.Substanțe sau articole care prezintă un risc nesemnificativ; (Substances and
articles which present no sgnificant hazard)
1.5.Substanțe sau articole foarte insensibile, cu risc de explozie în masă; (Very
insensitive Substances which have a mass explosion hazard)
1.6.Substanțe sau articole extrem de insensibile, fără riscul exploziei în masă;
(Extremely insensitive articles which do not have a mass explosion hazard);
Clasa 2 – Gaze ( Cases)
2.1.Gaze inflamabile ( Flammable gases);
2.2.Gaze neinflamabile si neotrăvitoare ( Non-flammable , non poisonus gases );
2.3.Gaze otrăvitoare(Poisonus gases);
Clasa 3- Lichide inflamabile ( Flammable liquids)
3.1.Grupul de lichide cu punctul de aprindere scăzut, (low flashpoint
group).
3.2.Grupul cu punctul de aprindere intermediar, (intermediate
flashpoint group).
3.3.Grupul cu punctul de aprindere ridicat, (high flashpoint group) .
Clasa 4 – Substanțe solide inflamabile (Flammable solids)
4.1.Substanțe solide ușor combustibile , substanțe care pot cauza focul prin fricțiune
,substanțe care se autoaprind și explozivi desensibilizați, ( Read/ly combustibile
solids which may căușe fire through friction; selfreactive substances;
desensitized explosives)
4.2.Substanțe solide susceptibile de aprindere spontană ( Substaces liable to
spontaneaous combustion)
7

4.3.Substanțe care în contact cu apa, emit gaze inflamabile; (Substances
which, In contact with water, emit flammable gases).
Clasa 5 – Substanțe oxidante și peroxizi organici ( Oxidizing substances and organic
peroxides)
5.1.Agenti oxidanți; (Oxidizing substances – agents)
5.2.Peroxizi organici; (Organic peroxides).
Clasa 6 – Substanțe toxic-otrăvitoare si infecțioase ( Toxic and infectious substances)
6.1.Substanțe toxice (otrăvitoare); (Toxic – poisonous substances)
6.2.Substanțe infecțioase (Infectious substances).
Clasa 7 – Materiale radioactive.
Clasa 8 – Substanțe corozive ( Corosive substances)
Clasa 9 – Diverse substanțe și articole periculoase ( Miscellaneous dangerous
substances and articles).
1.2 TRANSPORTUL ÎN SIGURANȚĂ AL MĂRFURILOR PERICULOASE:
RUTIER, FEROVIAR SAU MARITIM
Transporturile de mărfuri periculoase ar trebui să fie alocate celui mai sigur mod de
transport, în măsura în care acest lucru este justificat din punct de vedere economic, fiind
necesar un echilibru între eficiența comercială și siguranța umană și a mediului .Pentru a spori
siguranța, Consiliul suedez al serviciilor de salvare a primit sarcina de a investiga dacă
transportul feroviar este mai sigur decât transportul rutier și dacă transportul maritim este mai
sigur decât transportul terestru. O analiză largă a problemelor a fost inițial efectuată, accentul a
fost apoi pus pe funcțiile administrative. Au fost elaborate circa treizeci de sugestii de proiecte.
O parte dintre acestea sunt în curs de desfășurare, de la analize tehnice și studii de atitudine la
modele de optimizare și de cooperare în domeniul gestionării riscurilor.
Ca în majoritatea țărilor, există și în Suedia îngrijorarea că transporturile de mărfuri
periculoase ar putea expune oamenii și mediul la pericole catastrofale. Studiul abordează
8

amenințările posibile legate de aceste transporturi, în final în urma analizelor să se hotărească cel
mai sigur transport de mărfuri periculoase.
Pre-studiul a avut un domeniu larg de aplicare, variind de la aspecte tehnice la factori
administrativi și umani. S-au realizat următoarele observații și concluzii principale :
Siguranța a fost, fără îndoială, la un nivel înalt. S-ar putea pune în evidență foarte
puține lucruri care au fost îndoielnice din punct de vedere al siguranței.
Factorul uman a apărut în multe cazuri ca fiind cauza principală a evenimentelor
neplăcute. În mod specific, astfel de rapoarte se referă la erorile făcute de indivizi
atunci când acționează într-un rol operațional, (de ex. :șoferii .)
S-a efectuat o analiză a problemei, accentul fiind pus pe funcțiile administrative, deoarece
problemele tehnice au tot fost abordate și studiate de experți. Ideea a fost aceea de a defini
sistemul total de transport al mărfurilor periculoase ,care să fie utilizat ,pentru a găsi punctele în
care siguranța ar putea fi periclitată. . În modelul sistemelor, sistemul total a fost împărțit în șase
subsisteme. Trei dintre acestea s-au concentrat asupra analizei, și anume asupra subiectului
deciziilor, planificării, informării .Întrucât, procesul de transport și serviciile de protecție a
obiectelor nu au fost incluse în analiza problemei.
După încheierea analizei , comparația a arătat că transportul pe cale maritimă reprezintă
cea mai sigură cale de tranport , față de transportul feroviar sau rutier.
Transportul maritim
Transportul martim deține o importanță majoră atât economică cât și socială ,strategică
și politică. Reprezintă rolul principal în transporturile internaționale ,demonstrând eficiență în
schimburile economice de bunuri materiale.
Rolul economic al tranportului maritim
Transportul pe cale maritimă asigură circuitului de mărfuri periculoase pe plan
internațional ,siguranță , sosire în timp util a marfurilor la destinație deținând eficiență
economică și fiind în conformitate cu convențiile, legile aflate în vigoare.
Avantajele transportului maritim:
Low cost :Reprezintă calea de transport cea mai economică ,cheltuielile fiind
calculate global sau la tonă de marfă trasportată , avantajul fiind mai evident pe distanțe lungi.
Capacitate mare:Deține o gamă de nave specializate , cu capacități mari de
transport , ce permite ca la o singură calatorie să transfere cantități considerabile de mărfuri
periculoase , pe distanțe de mii de mile marine , fară opriri între portul de încărcare și cel de
9

descărcare.
Siguranță: Reprezintă cel mai sigur mod de transport , datorită faptului că
riscurile accidentelor și defecțiunilor, în acest tip de transport, sunt minime față de orice altă
formă de transport , dar și pentru că se impune o anumită strictețe cu privire la depozitarea
mărfurilor .
În ultimii ani, odată cu dezvoltarea rapidă a industriei chimice, producția și varietățile
de produse chimice au crescut în mod alarmant, inclusiv producția chimică intermediară de ma –
terii prime și tipurile de produse chimice. Producția, depozitarea și transportul substanțelor
chimice periculoase sunt necesare, acestea fiind nerespectate se poate provoca cu ușurință un
dezastru vicios, cum ar fi incendiu, explozie cu victime, pagube materiale și poluarea mediului.
În urma studiului realizat de către Consiliul de Servicii Naționale de Salvare al Suediei , s-a
aratat faptul că transportul pe cale martimă este cel mai sigur mod de transfer al mărfurilor per –
iculoase, deținând un echilibru între eficiența economică și siguranța umană și a mediului.
Transportul pe apă este cel mai ieftin și cel mai convenabil din punct de vedere finan –
ciar,mod de transport. Funcționează pe un traseu natural și, prin urmare, nu necesită investiții
imense de capital în construcția și întreținerea traseului său. Costul operării transportului pe apă
este, de asemenea, foarte scăzut. Prin calitatea construcțiilor și instalațiilor de la bord, re –
spectarea normelor convențiilor internaționale ,transportul marfurilor periculoase , pe cale mar –
itimă se consideră a fi cel mai strict și mai sigur mod de transfer.

10

2. CAPITOLUL
STUDIU DE CAZ : TERMINAL DE MĂRFURI PERICULOASE
”SC OIL TERMINAL SRL ,,
Terminalul portuar , supranumit ”un mic port” in interiorul portului propriu-zis , este
format dintr-un cheu sau un grup de cheuri si instalații terestre , destinate nevoilor traficului
particular si specializat. Pentru o buna funcționare, este necesar ca un terminal portuar sa dețina
o serie de echipamente necesare activitații, precum și de prezența unui personal tehnic si
administrativ pregatit pentru operațiunile zilnice. Acest tip de terminal este format dintr-o
lucrare ce conține doi piloni ( in cazul primirii unor nave de lungimi mai mari se regasesc 4
piloni) și un debarcader situat intre respectivii piloni , in spatele locului de acostare.
Manevra de încarcare si descarcare a navelor, se realizeaza cu ajutorul brațelor
articulate , situate pe rampa de descarcare , având ca scop consolidarea porțiunii flexibile
extremiste a brațului pe prizele punții. Operarea acestor mărfuri se realizeaza cu ajutorul unei
pompe refulatoare , fiind transportate de la dane pana la rezervoare prin tuburi așezate la
suprafață , numite canalizări de joncțiune.
2.1 PREZENTAREA GENERALA A SOCIETĂȚII

În anul 1898 , în Portul Constanța , au avut loc primele activități de manipulare pentru
export de produse petroliere , urmând ca in anul 1945 să ia naștere următoarele firme de comer –
cializare a produselor petroliere: ASTRA ROMÂNĂ , CONCORDIA ROMANO-AMERI –
CANĂ , COLUMBIA , STEAUA ROMÂNĂ UNIREA. În scurt timp , toate aceste unități s-au
reunit , ca apoi in anul 1990 , prin HOTĂRÂREA GUVERNULUI ROMĂNIEI, S.C. OIL TER –
MINAL să fie înfințată ca și societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat și înregistrată la Ofi –
ciul Registrului Comerțului Constanța sub numărul J13/512/1991. Societatea OIL TERMINAL
S.A , în prezent deține unicul terminal petrolier din portul Constanța , a carui obiectiv principal
constă în prestarea de servicii de manipulare si depozitare a țițeiului , produselor petroliere , pro –
duselor chimice si petrochimice .
Acest subcapitol conține detalierea unui terminal portuar de mărfuri periculoase, luând
spre exemplificarea ,societatea comercială „OIL TERMINAL S.A”. Teminalul petrolier este
11

alcătuit din 7 dane operative , ce permit acostarea navelor cu o capacitate de până la 165.000
tdw. Acesta este dotat cu o rețea de canalizari de joncțiune subterane și supraterane , ce fac
legătura între depozit și dane. Lungimea totală a rețelei de canalizări este de 50 km. Oil
Terminal deține trei depozite , prin care sunt manevrate țițeiul , benzina, motorina, păcura,
produsele chimice , produsele petrochimice, uleiuri din import sau pentru export si tranzit.
Depozitul prezintă rezervoare cu capacitați între 1500 m³ si 50 000 m³ , sub formă metalică,
cilindrică , verticală , supraternă , ce prezinta pentru siguranță centuri de beton , capace fixe si
flotante. Totodata , fiecare depozit este prevăzut cu instalații de captare si curățire a apelor
uzate , dar si de conducte de transport pentru încarcarea si descarcarea în/din vase a țițeiului ,
produse petroliere , petrochimice , chimice lichide si uleiurilor , cu diametre între 100 si 1.000
mm.
Vedere aeriană a terminalului OIL TERMINAL , la danele nr.69-79.
2.2
ORGANIZAREA STRUCTURALA A OPERATORULUI PORTUAR
Organizația reprezintă un sistem de desfășurare a activității umane în diferite domenii ,
deținând componente conectate între ele , fiecare având responsabilitatea de a intervenii la
momentul potrivit,folosind mijloace proprii. Structura organizatorică a unei organizații
semnifică ansamblul persoanelor si compartimentelor de muncă (tehnico-productive , economice
si administrative ) , grupate în urma legaturilor formate ditre ele .
Laurie Mullins (1993) prezintă structura organizatională astfel: structura reprezintă
modul dupa care sunt stabilite relatiile dintre membrii unei organizații și dintre pozițiile pe care
le ocupa aceștia . Scopul unei structurieste sa realizeze diviziunea muncii între membri
organizației si sa le coordoneze activitățiile , în vederea atigengerii țelurilor si obiectivelor
12

colective . Stuctura definește sarcini si responsabilități , roluri si sisteme de relații de muncă ,
canale de comunicare.
În cazul societății S.C Oil Terminal S.A , sistemul de administrare este unul de tip
unitar , societatea fiind condusă de un Consiliu de Administrație (CA) , alcătuit din 7 membri. În
scopul realizării unei conduceri eficiente, orice societate este organizată în compartimente de
muncă , funcții de conducere și relații.Organizarea societății este reprezentată printr-o
organigramă de tip piramidal ,sub forma unei structuri ierarhice-funcționale.
Structura organizatorică cuprinde următoarele niveluri ierarhice:
Adunarea Generală a Acționarilor
Consiliul de Administrație
Directorul General
Directorul Executiv
Șefii de Departamente
Șefii compartimentelor funcționale si operaționale din subordinea Directorului
General , directorilor executivi si șefilor de departamente
Personal de execuție.
13CONSILIUL DE
ADMINISTRAȚIE ORGANIGRAMA SOCIETĂȚII OIL TERMINAL S.AORGANIGRAMA SOCIETĂȚII OIL TERMINAL S.A
ADUNAREA GENERALĂ
A ACȚIONARILOR
AUDITOR
FINANCIAR

În urma acestei structuri organizatorice , obiectivele societății sunt transmise in mod
ierarhic de la principalul nivel și executate pe criterii de eficiență si responsabilitate
profesională ,pornind de la ultimul nivel .Fiecare departament are atribuțiile și responsabilitățiile
14DIRECTOR GENERAL
CONSILIER
BIROUL DE AUDIT PUBLIC INTERN
COMPARTIMENTUL DE CONTROL
FINANCIAR DE GESTIUNE ȘI
INSPECȚIE TEHNICĂ
BIROU JURIDIC LITIGII
SERVICIU RESURSE UMANE
SERVICIU SECURITATEA MUNCII
ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ
BIROU MEDICINA MUNCIIDEPARTAMENT DE
LOGISTICĂ
I.COMPARTIMENTUL
DE TRANSPORTURI
II. SERVICIUL
ADMINISTRATIV
III. COMPARTIMENTUL
DE PAZĂ
SERVICIUL
MANAGEMENTULUI
CALITĂȚII I.BIROUL
CONTROLULUI
CALITĂȚII PRODUSULUI
-LABORATORUL
II. COMPATIMENTUL
METROLOGIE
DIRECTOR
TEHNIC
I.SECȚIA
PLATFORMA
NORD
II.SECȚIA
PLATFORMA
PORT
III.SECȚIA
PLATFORMĂ
SUD
IV.SERVICIUL
DE
MENTENANȚĂ
V.SECȚIA
EXPLOATARE
REPARAȚII
MECANO-
ELECTRICEI.SERVICIUL DE
CONTABILITATE
II.SERVICIUL
FINANCIAR –
BUGETE
III.BIROU TARIFE –
ANALIZĂ
ECONOMICĂ
IV.COMPARTIMENT
CONTROL
FINANCIAR
PREVENTIVDIRECTOR
ECONOMICDIRECTOR
DEZVOLTAREI.BIROUL DE
DEZVOLTARE
STRATEGICĂ
II.COMP.
ACȚIONARIAT ȘI
COMUNICARE
III.BIROU ACHIZIȚII
IV.BIROU
TEHNOLOGIA
INFORMAȚIEI SI
TELECOMUNICAȚIII.BIROU INVESTIȚII
II.COMPARTIMENT
ACTIONARIAT
COMUNICARE
III.SERVICIUL DE
CONTROL AL
INSTALAȚIILOR SI
PROTECȚIA MEDIULUI
IV.COMPARTIMENTUL
DE DOCUMENTE
CLASIFICATEDIRECTOR INVESTIȚII
ȘI SIGURANȚA
INFRASTRUCTURIIDIRECTOR
COMERCIAL
I. SERVICIUL
DE
EXPLOATARE
PORTUARĂ
II.SERVICIUL
MARKETING
COMERCIAL
III.SERVICIUL
EVIDENȚĂ
IV.
COMPARTIME
NTUL DE
CONTORIZARE
V. STAȚIA
C.F.U

sale , ce aparțin de Regulamentul de Organizare și Funcționare al societății , împreună toate
departamentele funcționând ca un întreg.
2.3 CAPITALUL SOCIAL ȘI STRUCTURA ACȚIONARIATULUI
Capitalul social reprezinta suma tuturor atribuțiilor realizate de catre asociați , în scopul
înfințării societății sau pe parcursul activității.
Valoarea capitalului social subscris si vărsat , al Societății OIL TERMINAL S.A este
de 58.243.025,30 RON. Capitalul social este împărțit în 100 de acțiuni ,fiecare având valoarea
de 0,10 Ron/ acțiune , aparținând celor 4 acționari din tabelul de mai jos. Structura
acționariatului este prezentată in tabelul următor:
Tabelul nr. 1 Structura acționariatului
ACȚIONARI NUMĂR DE ACȚIUNI PROCENT DIN CAPI –
TALUL SOCIAL
MINISTERUL ECONOMIEI
PRIN MINISTERUL
ENERGIEI347.257.973 59.6222%
FONDUL PROPRIETATEA
S.A36.796.026 6.3176%
PERSOANE JURIDICE 106.503.738 18.2860%
PERSOANE FIZICE 91.872.516 15,7739%
TOTAL 582.430.253 100,00%
( SURSĂ : date interne SC. OIL TERMINAL S.R.L )

2.3.1 CHELTUIELI DE CAPITAL- INVESTIȚII
În cadrul societății Oil Terminal , activitatea de investiții se realizează ramificându-se
astfel:
15SERVICIUL DE
EVIDENȚĂSERVICIUL
EXPLOATERE
PORTUARE
COMPARTIMENTUL
DE CONTORIZARE
STAȚIA C.F.UDIRECTOR
COMERCIAL

⁃Obiective de investiții aferente patrimoniului propriu al societății Oil Terminal;
⁃Obiective de investiții dedicate domeniului public , aflându-se în conformitate
cu ”Programul minimal privind reabilitarea și modernizarea terminalului
petrolier 2013-2017„ ;
Societatea în anul 2017 a rezervat suma de 25.384 mii lei pentru cheltuieliile ce prevăd
investițiile din care rambursările de credite reprezintă suma de 1,815 mii lei , iar cheltuielile de
investiții sunt în valoare de 23.596 mii lei .Societatea deține un numar mare de obiective real –
izate in cursul anului 2017 , cele mai importante fiind ilustrate in tabelul urmator:
Tabel 2 Principalele obiective realizate în anul 2017 în cadrul Societății OIL TERMINAL
NR.
CRT.DENUMIRE OBIECTIV
1.Analizator ce detectează conținutul de sulf din pro –
dusele petroliere
2.Modernizarea rezervor 34 SP SUD
3.Modernizarea skid contorizarea motorină
4.Cabine pază (17 buc)
5.Modernizarea rezervor 23 SP PORT
6.Echipament ce detectează automat conținutul de
produs petrolier aflat în apele uzate și sol
7.Sistem centralizat de alimentare gaze tehnice
8.Modernizare linie CF rampa SP SUD
9.Centrală de control acces
2.4 OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂȚII OIL TERMINAL . S.R.L
Obiectul de activitate al societății îl reprezintă prestările de servicii , in ceea ce priveste
primirea,depozitarea , condiționarea si tranportul țițeiului ,motorinei ,benzinei , pacurei si a altor
produse chimice si petrochimice , aceastea fiind destinate importului și exportului .
Servicii de manipulare pentru țiței
16

În cadrul societății Oil Terminal , piața prestațiilor țițeiului , este reprezentată de im –
portul acestuia , în scopul prelucrării în cele 3 rafinării din țară ( Petrotel, Arpechim , Petrobrazi
și Petromidia), fiind trimis cu ajutorul conductelor petroliere Conpet.
Volumele de țiței importate , prin aceasta societate , s-au micșorat încă din anul 2008,
cu un procent de 26,3 %.
Societatea Oil Terminal are ca obiectiv , cel mai semnificativ proiect , incluzând uti –
lizarea infrastructurii societății, pentru alimentarea rafinăriei de la Pancevo ( Serbia) , cu țiței
rusesc. Înterconectarea conductelor CONPET cu cele ale operatorului similar din Serbia , ar re –
duce atat timpul de transport , cât si costurile foarte ridicate ale acestuia .
Servicii de manipulare pentru produse chimice si petrochimice
Activitățiile de manipulare a produsele chimice si petrochimice se desfășoară numai in
SP Port , acestea fiind : methanol , leșie soda , îngrășăminte lichide (urean ) , biodiesel ,
bioetanol , benzen , toluen , n-hexan , petrol reactor , etc. În anul 2008 volumul de îngrășăminte
a inregistrat o scadere a ratei medii anuale de 10,3% , datorită faptului că s-a liberalizat prețul
gazului produs intern , costul acestuia semnificând cca70% din pretul ingrășământului .
În anul 2012 , societatea a început colaborarea cu firme precum Mitsubishi si Kro –
nospan , pentru importul de metanol , iar in 2013 s-a ajuns la importuri lunare cumulate de
aproximativ 25 mii tone . Ținând cont de facilitățiile oferite de catre terminal , acest produs în –
clină spre creșterea suplimentară în aprovizionarea țarilor din Peninsula Balcanică.
Piața serviciilor de manipulări pentru pacură
Rafinăriile romanești au asigurat piața interna cu necesarul de pacură , importul acesteia
începând să dispară în perioada 2010-2013. Petrobrazi este principalul client pentru serviciile
destinate manipularii pacurei , acest produs fiind exportat de la Petrobrazi prin Oil Terminal în
cantități de aproximativ 250 mii tone /an . Cantitățiile de păcură destinate exportului s-au dimin –
uat cu o rata medie anuală de 5,8 % intre anii 2013 și 2016. Scăderea volumelor exportate , s-a
produs datorită modernizarii instalațiilor de la Petrobrazi si Midia , astfel scăzând producerea
cantității de păcură în favoarea majorării procendului de motorină.
Acest capitol conține detalierea unui terminal portuar de mărfuri periculoase, luând ca
drept model ,societatea comercială „OIL TERMINAL S.A”. Teminalul petrolier este alcătuit din
7 dane operative , ce permit acostarea navelor cu o capacitate de până la 165.000 tdw.
17

S.C Oil Terminal S.A este o societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat ce deține un
sistemul de administrare de tip unitar , condusă fiind de un Consiliu de Administrație (CA) ,
alcătuit din 7 membri.
Obiectul de activitate al societății îl reprezintă prestările de servicii , cel mai important
fiind manipularea țițeiului.Volumele de țiței importate , dar și produse chimice si petrochimice
au suferit o dimnuarea , încă din 2008, cu un procent de 26,3 % respective 10,3% , rescând ulte –
rior în următorii aniSocietatea Oil Terminal are ca obiectiv , un proiect important, utilizând in –
frastructura societății; Dorește să alimenteze rafinăriile de la Pancevo ( Serbia) , cu țiței rusesc.
Înterconectarea conductelor CONPET cu cele ale operatorului similar din Serbia , ar reduce atat
timpul de transport , cât si costurile foarte ridicate ale acestuia .
CAPITOLUL 3.
RESURSELE SOCIETĂȚII OIL TERMINAL
3.1 RESURSE MATERIALE – MIJLOACE DE MANIPULARE SI TRANSFER
18

S.C Oil Terminal Constanța se află în strânsă legătură cu rafinăriile de pe teritoriul
țării , cu ajutorul societății de transport CONPET S.A din Judetul Ploiești .Obiectivul acestei co –
laborări este transportul de țiței, realizându-se prin intermediul unor conducte subterane ce
aparțin de sistemul național de transport. Deasemenea terminalul este interconectat cu rețeaua de
căi ferate , rutiere , dar si cu canalul Dunare- Marea Neagră.
Terminalul petrolier își desfășoară activitatea în Portul Constanța și este situat în molul
4 din cadrul acestuia. Prezintă în componența lui 3 depozite , cu o capacitate totala de depoz –
itare de 1.432.000 m³ , fiind denumite astfel:
1.Secția Platformă Nord , amplasată pe Str. Caraiman , nr. 2 , depozitează țiței si
produse petroliere , având o capacitate de 420.000 m³. Secția este divizată în
Platforma Nord 1 , aflată în funcțiune parțial si Platforma Nord 2 , dezafectata în
întregime. Platforma Nord 1 prezinta suprafața de 65,7 ha , iar platforma Nord 2
întizându-se pe o suprafață de 38,35 ha.
2.Secția Platformă Port , se află situată în incinta Portului , mai exact dana 69 ,
suprafața de 33,7 ha fiind dată spre închiriere celor de la CNAPM S.R.L
CONSTANȚA . Stația depozitează , rezervoare cu produse petroliere , în caz de
avarie , dar asigură si stocarea produselor chimice pentru eventuale operări la dană.
Capacitatea de depozitare a acestei secții este de 102.000 m³.
3.Secția Platformă Sud se află in zonă Movila Sara , are o capacitate de 910.000 m³ și
o suprafață de 94,5 ha , depozitând țiței , produse proliere , cât și petrochimice.
Dotarea depozitelor :
Rezervoare – construite dintr-un material dur , metalic , prezintă o formă
cilindrică , fiind situate vertical-suprasol. Deține instalații de măsurare a
cantitații de produs depozitat , dar si instalații speciale pentru stingerea
incendiilor. Valoarea capacității acestor rezervoare este cuprinsă între 1000 m³
si 50.000 m³.
Instalații de încărcare -descărcare a produselor petroliere , petrochimice si
chimice lichide . Instalațiile sunt formate din rampe CF , având dimensiunea de
30 km și o capacitate de aproximativ 20.000 tone/ 24 ore;
Instalații de încărcare a motorinei în autocisterne , deținând instalații de
contorizare volumetrice ;
19

Conducte de transport . Prezintă diametre cu valoarea cuprinsă între 100 si 1000
mm. Rolul lor constă în conectarea depozitelor între ele și totodata în unirea
depozitelor danele unde se opereaza navele petroliere
Case de pompare. Pompe KSB prezintă un debit cu o valoare aflată între 100
m3 /h si 2.000 m3/h ;
Instalații de contorizare computerizate . Acestea sunt situate în apropierea
danelor destinate pentru încărcarea-descărcarea motorinei , benzinei , dar și
descărcării de țiței;
Instalații de stins incediu . Conțin conducte , cu o lungime suficientă pentru a
ajunge la fiecare rezervor , case de pompe și materiale de stins;
Centrală termică. Este destinată aprovizionării aburului tehnologic
Instalații pe cheu de încărcare. Ajută la încărcarea țițeiului , benzinei și păcurei
și la alimentarea ( bunkerare ) cu combustibil ușor sau greu a navelor .
Laboratoare acreditate RENAR. Conțin aparatură pentru realizarea simulărilor
fizico-chimice.
Instalații de captare si epurare destinate apelor reziduale.
Dotarea danelor
Instalații de cuplare la nave destinate încărcării și descărcării :
⁃Acționate hidraulic , având diametrul egal cu 12 ”, de tip
WOODFIELD . Debitul de operara are valoarea de 2000 t/h ( danele 70-
76)
⁃Acționate hidraulic , având diametrul de 16” de tip FLEXIDER . Debitul
de operare 2000 t/h ( dana 79)
Instalații de stins incediu cu apa si spumă. Fiecare dana este echipată cu acest
tip de instalații . Danele 69-73 sunt dotate cu tunuri cu apa/spumă amplasate la
cheu . În plus față de aceste dane , danele 75,76 si 79 dețin tunuri de stins
incendiu cu apă și spumă cu comandă electrică de la distantă , aflate la înălțimea
de 16 metri
20

Adâncimea danelor
21

Tabelul nr. 3 Adâncimea danelor
Dană Adâncime
declarată
(m)Adâncime
probabilă
(m)
Dana 69 12 m 12 m
Dana 70-72 12,5 m 12,8 m
Dana 73-75 12,8 m 12.8 m
Dana 76 12,8 m 12,8 m
Dana 79 17m 19 m
Capacitatea de stocare și starea tehnică
În urma prezentării anterioare , Oil Terminal S.a , deține trei depozite:
1.Platforma Sud;
2.Platforma Port;
3.Platforma Nord.
În data de 31.12.2016 , s-a realizat o structură ce prezintă capacitatea de depozitare,în funcție de
locație și categoria de produs .
Tabel nr.4 Capacități de stocare
Produs Platforma
SudPlatforma
PortPlatforma
Nord
Țiței 7 x 50.000 = 350.000
m38x10.000=80.000m3
2×30.000= 60.000 m3
Total= 140.000 m3
Păcură 3 x 5.000 = 15.000
m32x5.000=10.000m3 Parc Vechi :
10×6.000= 60.000 m3
8 x 5.000=40.000 m3
2 x 2.500=5.000 m3
Parc Țiței :
4x 10.000=40.000 m3
Parc Unirea:
2×37.500= 75.000 m3
(R6UșiR7U închiriate)
Total: 220.000 m3
Motorina 2 x 1.000=2.000 m3
1 x 2.000=2.000 m36x2.000=12.000m3
3 x 250 = 675 m3Parc Medeea:
7 x 5.000= 35.000 m3
22

5 x 5.000 = 25.000
m3
8 x 10.000 =80.000
m3
3x 31.500=94.500 m3
3 x 50.000=150.000
m3
Total= 353.500 m31 x 400=400 m3
1 x450=450 m3
1 x 550 = 550 m3
Total= 14.075 m3Parc Vechi :
4 x 1.500= 6.000 m3
Parc Țiței :
5x 10.000=50.000 m3
Total = 91.000 m3
Benzină 2×10.000=20.000 m3
1x 31.500=63.000 m3
1x 50.000= 50.000
m3
Total = 133.000 m3
Metanol 2x 1.800=3.600 m3
1×1.200= 1.200 m3
4×5.000=20.000m3
2×1.000= 2.000 m3
Total= 26.800 m3
Urean 3×10.000=30.000m3
Leșie
Sodă3 x 1.000=3.000 m3
1×10.000=10.000m3
Total= 13.000 m3
Produs
recuperate/
Rezidii1 x 2.000=2.000 m3 2 x 100=200 m3 3 x 1.500 =4.500 m3
Lichid de foraj 1 x 1.500= 1500 m3
În urma unei vizite în cadrul societății Oil Terminal , am fost informată cu faptul că ,
personalul specializat verifică periodic , daca activele societății se află într-o stare tehnică și
fizică funcțională , prevenind astfel accidente majore.
Planul actual de administrare constă în dezafectarea spațiilor de depozitare a Platformei
Nord 1 și vânzarea acestui activ , iar în ceea ce privește Platforma Nord 2, aceasta este
dezafectată , rezervoarele fiind dezmembrate.
Conform unor surse interne ale societății, susțin faptul că starea fizică și menținerea în
funcțiune a instalațiilor , echipamentelor ,dar și a rezervoarelor nu este una pozitivă . Conform
„Catalogului privind clasificarea si duratele normale de funționare a mijloacelor fixe” , gradul
23

de uzură a acestora este declarat la peste 50 %. Un procent apreciat la 80% din utilaje și-au
epuizat durata de activitate utilă menționată în cărțile tehnice ale acestora. Restul mijloacelor
fixe sunt verificate periodic , supuse la reparații totale,garantând toate condițiile de funcționare.
Capacitatea de depozitare deținută de CONPET
S.C. OIL TERMINAL S.A. Constanță este conectată cu rafinăriile aflate pe teritoriul
României , cu ajutorul societății de transport CONPET S.A. Ploiești , în urma căruia țițeiului
este transportat de la terminal la rafinării, prin intermediul conductelor subterane ce aparțin de
sistemul național de transport.
S.C. CONPET S.A. este societatea ce are ca și rol principal transportul de țiței,
gazolină și etan atât prin conducte cât și cu vagoane cisternă pe calea ferată, în scopul de a
aproviziona rafinăriile romănești și din Balcani cu țiței din producția internă . Societatea deține
o rețea de conducte cu o lungime de 3800 km, traversând 24 de județe ale țării. Capacitățiile de
stocare ale societății CONPET S.A sunt următoarele:
⁃subsistemul pentru transportul țițeiului din interioril țării- 126.000 m3
⁃subsistemul pentru transportul gazolinei, etanului lichid – 663 m3
⁃subsistemul pentru transport al țițeiului din import – 40.000 m3
⁃rezervoare cu o capacitate totală de stocare de cca. 391.500 m3, rezervoarele
recondiționate fiind de 10.000 m3 , iar restul infrastructurii necesitand reparații
24

3.2 RESURSELE UMANE ÎN CADRUL SOCIETĂȚII „OIL TERMINAL S.A”
Managementul resurselor umane este considerat ca fiind activitatea orgazinizațională
de bază , care ajută la eficientizarea forței de muncă , astfel obiectivele organizaționale și
individuale fiind îndeplinite cu succes. Managementul resurselor umane reprezintă un proces ,
prin care anumitor persoane li se oferă posturi din structura organizației , fiind supuși
selecționării, recrutării , angajării, promovării , compensării și instruirii.
Planificarea resurselor umane , in cadrul societății OIL TEMINAL S.A este comparată
cu un proces , în care Directorul General , ancipează nevoia de resurse umane și planifică un
sistem de dezvoltare , astfel societatea deținând un anumit număr de personal , pregătit si
disponibil la locul și în situațiile potrivite.
Societatea deține un numar de 1180 angajați , ce au contract permanent , pe perioada
nedeterminată , organizați astfel:
TESA : 237 angajați
PERSONAL MUNCITOR :943 angajați

3.2.1 ANALIZA DEPARTAMENTELOR DIN CADRUL SOCIETĂȚII OIL
TERMINAL.S.A
Structura funcțională conține departamente , compartimente si birouri , pregatite
pentru rezolvarea și realizarea anumitor activități desfășurate în cadrul societății.Acestea sunt
structurate și funcționează precum un întreg , după cum urmează :
I.ADUNAREA GENERALA A ACȚIONARILOR – AUDITUL FINANCIAR
II.CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE – Biroul audit public intern
III.DIRECTOR GENERAL – beneficiază de ajutorul unui consilier și a 5 directori.
Totodata are in subordine urmatoarele departamente:
1.Biroul audit public intern : evaluează dacă societatea SC Oil Terminal
deține sisteme de management financiar in conformitate cu normele de legalitate , eco –
nomicitate si eficiență
25

2.Compartimentul de control financiar de gestiune si inspectie internă : ver –
ifică dacă societatea indeplinește prevederile legale cu privire la existența și utilizarea
resurselor si daca respectă fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli.
3.Biroul juridic de litigii reprezintă societatea din punct de vedere juridic ;
redactează , avizează ,verifică și contrasemnează actele cu caracter juridic și administra –
tiv.
4.Servicii Resurse Umane , are un rol important în menținerea bunului mers
al societății , asigurând o comunicare statornică între directorul general si toate departa –
mentele din subordine . Aceste departament se ocupa exclusiv de recrutarea angajaților ,
de propunerea politicii de salarizare si de soluționarea conflictelor interne si externe.
5.Serviciile de Securitate a muncii și situații de urgență : identificarea si
gestionarea riscurilor , ce pot produce dezastre naturale sau tehnologice în cadrul soci –
etății.
6.Birou Medicina Muncii
7.Departament Logistică :coordonează activitatea administrative a depozitu –
lui societății , supraveghează desfășurarea activității compartimentului de transport, ca
toate actele privind transportul de mărfuri să se încadreze în normele în vigoare.
⁃Serviciul Administrativ
⁃Compartiment Transporturi
⁃Compartimentul Paza
8.Serviciul Managementului Calității , principalul scop îl constituie
obținerea rezultatelor , în raport cu obiectivele calității.
⁃Biroul Controlului Calității Produsului – Laboratoare
⁃Comp. Metrologie
9.Directorul Comercial are responsabilitatea de a supraveghea si organiza
activitatea zilnică a personalului aflat in subordinea lui , de a prospecta piața de profil si
a stabilii condiții cât mai favorabile cu privire la livrare si achiziții.
⁃Serviciul de Exploatare Portuara
⁃Serviciul Marketing Comercial
⁃Serviciul de Evidență
⁃Comp.Contorizare
⁃Stația C.F.U
26

10.Directorul Tehnic are rolul de a organiza activitatea departamentului
tehnic , acordând consultanță si consiliere , directorului general , cu privire la hotărârea
decizilor.
⁃Secția Platformă Nord
⁃Secția Platformă Port
⁃Secția Platformă Sud
⁃Secția Exploatare Reparații Mecano- Electrice
⁃Serviciul de Mentenanță
11.Directorul Economic asigură gestionarea eficientă a patrimoniului soci –
etății , intocmește bugetul general , analizeaza si propune soluții pentru creșterea
rentabilității.
⁃Serviciul Contabilitate
⁃Serviul Financiar -Bugete
⁃Birou Tarife-Analiza Economică
⁃Comp. Control Financiar Preventiv
12.Directorul de Investiții și Siguranța Infrastructurii întocmește împreună cu
serviciile aflate in subordine, rapoarte periodice catre Directorul General cu vederea la
informații tehnico-economice ebiectivelor de investiții .
⁃Biroul Investiții
⁃Serviciul Controlului Instalațiilor și Protecția mediului
⁃Comp. Documente Clasificate
⁃Comp. Securitate Cibernetică
13.Directorul de Dezvoltare are ca principal scop eficientizarea si îm –
bunătățirea performanțelor activității in cadrul societății , propunând , Directorului Gen –
eral planuri de activitate periodice , sugestii , dar si planuri de dezvoltare.
⁃Birou Dezvoltare Strategică
⁃Comp. Actionariat Comunicare
⁃Birou Achiziții
⁃Birou Tehnologia Informației si Telecomunicației.
3.2.2 CRITERII DE APRECIERE A PERSONALULUI
27

În cadrul societății OIL TERMINAL S.A , standardele de evaluare a resurselor umane ,
prioriteaza evaluarea rezultatelor obținute în trecut angajatului , dar vizează și potențialul de
evoluție în perioada viitoare.
Pentru ca societatea sa dețină cel mai pregătit personal , conducerea fiecarei instituții
stabileste cele mai importante calități de personalitate , responsabilități specifice fiecărui post ,
pentru ca fiecare angajat să treaca prin filtru acestor criterii de evaluare.
Stabilirea acestor criterii de evaluare a personalului în S.C OIL TERMINAL S.A se
face de catre cei 5 Directorii , împreuna cu departamentul de Servicii Resurse Umane ,con –
sultându-se împreună cu Directorul General .
Tabel nr.5 Stabilirea criteriilor de evaluare a Resurselor Umane

Pregătirea și experiența
profesională1.1 Deținerea informațiilor cu privire la sarciniile ce îi revin.
1.2 Cunoaște dezvoltarea suferită de reglementăriile
domeniului său de activitate
1.3 Are capacitatea de a prezentă materiale , în scris sau
verbal într-un limbaj corect si precis.
Calitatea muncii prestate 2.1 Respectarea atribuțiilor stabilite în fișa postului.
2.2 Predarea în timp util a proiectelor aflate sub sarcina acestuia
2.3 Capacitatea de a fi promt , în cazul rezolvării unor sarcini
suplimentare sau care prezintă dificultate la un grad ridicat.
2.4 Credibilitate și încredere în propria muncă executată.
2.5 Loial și reținut față de societate , confidential cu privire la
informațiile deținute
Volumul muncii 3.1 Gradul de încărcare cu sarcini
3.2 Importanța si complexitatea muncii
3.3 Diversitatea muncii
Relațiile de muncă 4.1 Relațiile cu colegii : prezentarea unei atitudini
transparente ,corectitudine în recunoașterea performanțelor
celorlalți , tact în prezentarea uner pareri contradictorii.
4.2 Relatiile cu superiorul: acceptarea criticii constructive și
totodata obiectiv în exprimarea opiniilor diferite de cele a
superiorului
28

(Sursă proprie: informații prelucrate pe baza datelor transmise de catre S.C OIL TERMINAL
S.R.L)
În prezent , numarul angajatilor din cadrul Societății Oil Terminal este de 1180 ,dar în
tabelul 3.3 prezentat mai jos , voi compara numarul agajațiilor din cursul anului 2017 , respectiv
2016. Aceștia sunt structurați în functie de pregătirea deținută , astfel:
Tabel nr.6 Structurarea salariațiilor în fucție de nivelul de pregătire
30 iunie 2017 30 iunie
2016
1.Personal cu studii superioare
1.1 Personal cu funcții de conducere182 182
37 36
2. Personal cu studii medii/ gimnaziale
2.1 Personal calificat788 789
725 728
Total 970 971
Se observa faptul ca numărul de personal a ramas relativ neschimbat pe parcursul celor
2 ani , în 2017 numarul angajațiilor suferind mici schimbări, aproape insesizabile. Odată cu
începerea anului 2018 , numărul angajațiilor societății Oil Terminal a crescut semnificativ ,
numarul personalului calificat majorându-se cu aproximativ 150 de angajați.
Diagrama 1. Structura procetuala a personalului în funcție de nivelul de pregătire
Procentajul cel mai ridicat , este deținut de către personalul muncitor , reprezentat de
valoarea 79 % , ponderea este calculată din totalul personalului existent in anul 2018 . Se
remarcă o creștere sesizabilă a personalului TESA , respectiv peste 20% , considerându-se faptul
că procentajul mediu s-ar înregistra în jurul valoarei de 10%.
29
Tesa conducere
3.00%Tesa execuție
18.00%
Muncitori
79.00%Tesa conducere
Tesa execuție
Muncitori

Diagrama 2. Vechimea personalului dobândită in cadrul societății:
Societatea OIL TERMINAL S.A prezintă în componența sa un personal format în
marea majoritate din salariați cu vechime de cel puțin 5 ani .

3.2.3 SISTEMUL DE RENUMERARE PRACTICAT ÎN CADRUL
S.C OIL TERMINAL S.A
Fiecare salariat , în urma prestarii
muncii sale , prevăzute în contractual
individual de muncă are dreptul de
a fi recompensat cu un salariu în bani ,
stabilit de ambele părți la semnarea
contractului de muncă.
Salariul de bază obținut în urma
unor negocieri a ambelor parți , nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut aflat la
acest moment în țară. Pe langă adaosurile și sporurile oferite , personalul Societății Oil Terminal
primește un plin de combustibil , excepție facând cazurile când salariatul solicită concediu fară
plată pentru o perioadă mai mare de 30 de zile.
În situația în care , personalul sustrage bunuri ce se află în posesia societății , aceștia
sunt penalizați sau riscă desfacerea contractului de muncă , pe motiv disciplinar.Sporurile de
muncă sunt stabilite în funcție de anumite criterii :
30
0.040.09
0.130.35
0.330.06
<3 ani3-5 ani5-10 ani
10-20 ani20-30 ani>30 ani

⁃Prestarea unui numar de ore suplimentar fața de programul de muncă ;
⁃Sporul de vechime se obține sub formă procentuală în raport cu vechimea
angajatului.
⁃Sporul acordat personalului ce lucrează în timpul nopții , se adaugă salariului sub
forma procentuală de 25 % .
Separat de toate aceste sporuri , angajații din cadrul Oil Terminal , primesc prime de sărbători:
Crăciun și Paște.
În cadrul societății se observă o creștere considerabilă a cheltuielilor destinate
personalului. În tabelul 3.3 , este prezentată structura cheltuielilor cu personalul din anul 2017
comparativ cu 2016.
Tabel nr.7 Structura cheltuielilor cu personalul
Indicator 30 Iunie 2017
(RON)30 Iunie 2016
(RON)
Cheltuieli cu salariile managerilor 112.398 112.398
Cheltuieli pentru drepturile salariale ale
personalului ;
din care directorii 24 732 668 24 726 447
293 882 299 889
Cheltuieli privind tichetele de masa 1 464 476 1 007 425
Cheltuieli destinate primelor de merit , în
cazul angajațiilor ce au adus profit
societății1 580 626 570 765
Cheltuieli referitoare la fondul
asigurărilor sociale4 555 474 4 035 634
Cheltuieli referitoare la contribuția
fondului de sănătate1 379 193 1 222 946
Cheltuieli pentru contribuția la șomaj 198 188 175 444
Alte cheltuieli cu privire la asigurările și
protecția socială794 058 706 033
Total cheltuieli cu personalul 34 817 081 30 557 092
Societatea OIL TERMINAL S.R.L se află în conforitate cu prevederile legale ale
Contractului Colectiv de Muncă , astfel salariații primesc următoarele bonifacații și bonusuri:
⁃Prime de fidelitate
⁃Ajutoare pentru pensionare
⁃Ajutoare pentru casatorie
⁃Bilete de odihnă și tratament , incluzând transportul aferent
31

⁃Ajutoare pentru naștere
⁃Ajutoare pentru boli grave
⁃Ajutoare de spitalizare
⁃Tichete de masa.
Bonificațiile și obligațiile cu privire la bonusurile angajațiilor în cei doi ani incheiați și
anume 2017 , respectiv 2016 se prezintă astfel.:
30 Iunie 2017 30 Iunie 2016
Prime de pensionare 256 790 292 123
Sporuri 6 627 932 5 979 632
Bilete de odihnă și tratament 344 523 280 135
Ajutoate pentru naștere 64 710 79 090
Ajutoare pentru boli grave 76 300 34 600
Bonusuri de fidelitate 1 299 901 1 158 594
Ajutoare pentru casătorie 28 760 14 380
Ajutoare de spitalizare 123 989 97 822
Total 8 930 755 8 048 426
3.3 RESURSE FINANCIARE . SITUAȚIA FINANCIARA A SOCIETĂȚII OIL
TERMINAL
3.3.1 PREZENTAREA SITUAȚIEI FINANCIARE A ANULUI 2017 ,
RESPECTIV 2016.

Anul încheiat
31.12.2017Anul încheiat
31.12.2016
ACTIVE
Active imobilizate
Imobilizări necorporale 3.924.103 3.609.380
Imobilizări corporale 473.033.868 458.409.851
Imobilizări corporale în curs de
execuție27.667.706 2.310.795
Imobilizări financiare 1.229.532 809.075
Total active imobilizate 505.855.209 465.139.101
Active circulante
Stocuri 1.532.514 1.055.927
Clienți și conturi asimilate 12.695.114 16.478.491
Alte creanțe 6.105.735 1.894.626
Impozite și taxe de recuperat 360.699 1.035
Numerar și echivalente de numerar 13.410.322 26.001.896
Total active circulante 34.104.384 45.431.975
TOTAL ACTIVE 539.959.593 510.571.076
32

Anul încheiat
31.12.2017Anul încheiat
31.12.2016
CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII
Capitaluri Proprii
Capital social 58.243.025 58.243.025
Alte element de capitaluri proprii 3.371.035 320.003
Rezerve din reevaluare 233.144.189 210.424.839
Rezerve legale 5.033.401 4.744.817
Alte rezerve 174.794.281 174.395.611
Surplus realizat din reserve din reevaluare 5.823.138 4.680.864
Rezultat reportat fără IAS 29 396.930 396.930
Rezultat reportat provenit din corectarea
erorilor contabile25.839.366 25.839.366
Profit curent 5.097.891 15.419.450
Repartizarea profitului 687.257 1.193.812
Total capitaluri proprii 452.635.200 441.592.361
Datorii pe termen lung
Împrumuturi pe termen lung 27.350.980 7.331.250
Datorii privind impozitul pe profit amânat 32.15.616 28.624.578
Total datorii pe termen lung 59.666.596 35.955.828
Datorii curente
Împrumuturi -partea curentă 1.275.000 1.815.458
Datorii comerciale 15.510.980 11.452.246
Datorii privind impozite și taxe 4.427.793 5.727.672
Alte datorii curente 3.578.793 2.276.884
Total datorii curente 24.792.566 21.272.260
TOTAL DATORII 84.459.162 57.228.088
Provizioane 2.811.915 11.688.173
Subvenții pentru investiții 53.316 62.454
TOTAL CAPITALURI PROPRII ȘI
DATORII539.959.593 510.571.076
3.3.2 ANALIZA SITUAȚIEI FINANCIARE
Active Imobilizate
33

Conform prevederilor „Acordului petrolier de concesiune a activității de derulare a
țițeiului și produselor petroliere” , în componența activelor imobilizate , se află investițiile
realizate atât pentru domeniul propriu al societății , cât și pentru domeniul public.În anul 2017 ,
valoarea neta a activelor imobilizate a crescut cu 8,7 % (40,7 mil lei), comparativ cu anul 2016 ,
înregistrându-se in componența sa urmatoarele majorări:
⁃Imobilizările corporale au suferit o creștere cu 3,2 % ( 14,6 mil lei )
⁃Imobilizările corporale în curs de execuție au suferit o creștere cu 25 ,4
mil lei
⁃Imobilizările necorporale au progresat cu 8,7 %
⁃Imobilizările financiare s-au majorat cu 52 %
Principalul motiv pentru care imobilizările corporale în curs de execuție , au crescut considerabil
, este săvârșirea unor cheltuieli pentru obiective aflate în curs de desfășurare, pentru acest fapt
realizându-se un credit pentru investiții.
Active Circulante
În anul 2017 , s-a înregistrat în cazul activelor circulante totale o diminuare cu
aproximativ 24, 9% ( 11.327.591 lei ), comparativ anul 2016 . Scăderea a fost provocată . în
principal , datorită numerarului si echivalentelor de numerar , înregistrandu-se o diferanță
12.591.574 lei.
Datorii pe termen lung
În cursul anului 2017( 02.08.2017) , s-a încheiat un contract de credit pentru investiții
cu cei de la Bancpost pentru o valoare de 26.77 mil lei . Datorită acestui fapt , datoriile pe
termen lung ale societății a suferit o creștere de 65,9 % (59,66 mil lei), față de anul încheiat
2016 (35,95 mil lei ).
Datorii curente
La 31.12.2017 , s-a remarcat o creștere a datoriile curente comparativ cu 31.12.2016 ,
cu 16,5%, determinate în principal de datoriile comerciale către furnizorii de reparații și
investiții. La data de 31.12.2017 , societatea OIL TERMINAL , nu deține datorii restante pentru
bgetul de stat , bugetul asigurărilor sociale , bugetul local , furnizori de investiții prestări de
servicii , livrări de bunuri și salariați.
Capitaluri proprii
34

Capitalurile proprii ale societății au suferit o majorare cu 2,5 % (11 mil lei) față de anul
2016 , ca urmare a reevaluării imobilizărilor corporale și necorporale la data de 31.12.2017.
Provizioane
Provizioanele au suferit o scadere majoră în anul 2017 , o diminuarea cu 75,9%(8,9 mil
lei) față de anul 2016 ; la data de 31.12.2017 ,structura provizioanelor aflată în sold , se re –
gasește sub valoarea totală de 2.811.915 lei :
⁃Provizioane pentru litigii (923.229lei)
⁃Provizioane pentru beneficiile angajațiilor (1.398.615 lei)
⁃Alte provizione (De exemplu :Provizion pentru participarea salariaților la
profitul anului 2016) ( 1.580.626 lei)
3.3.3 CALCULUL INDICATORILOR DE ECHIIBRU FINANCIAR
I.ANUL 2017
1.SITUAȚIA NETA:
SN= Activ Total – Datorii Totale =455.500.431
2.FONDUL DE RULMENT :
FR=Active Circulante Curente – Datorii pe Termen Scurt =9.311.818
i)FR propriu :
FR=Capital Propriu- Active Imobilizate = -53.220.009
ii)FR străin:
FR străin=FR -FR propriu =9.311.818 – (-53.220.009) =62.531.827
1.NEVOIA DE FOND DE RULMENT:
NFR= Active Circulante – Datorii pe Termen Scurt= 1.604.289
(exclusive Activele de Trezorerie)(explusiv Pasivele de Trezorerie)
2.TREZORERIA NETA:
TN= FR- NFR= 9.311.818 – 1.604.289 =7.707.529
35

I.ANUL 2016
1.SITUAȚIA NETA:
SN= Activ Total – Datorii Totale =453.342.988
2.FONDUL DE RULMENT:
FR=Active Circulante Curente – Datorii pe termen scurt= 24.156.715
i) FR propriu :
FR=Capital Propriu- Active Imobilizate = -23.546.740
ii) FR străin:
FRstrăin=FR – Frpropriu = 24.156.715 – (-23.546.740) =47.703.455
3.NEVOIA DE FOND DE RULMENT:
NFR= Active Circulante – Datorii pe Termen Scurt= 1.604.289
(exclusive Activele de Trezorerie)( explusiv Pasivele de Trezorerie)
4.TREZORERIA NETA:
TN= FR- NFR= 9.311.818 – 1.604.289 =5.700.949
Fondul de rulment este cel mai important indicator din punct de vedere al analizei
echilibrului financiar pe termen lung. In ambele situații , rezultatul fondului de rulment este
pozitiv ,acest lucru semnificând faptul că societatea are o masură de siguranța, in sensul ca
activele circulante vor fi finanțate de către capitalurile permanente. Fondul de rulment
propriu ,în general este negativ deoarece majoritatea firmelor nu se pot finanța singure , iar în
cazul prezentat , anul 2017 , respective 2016 deține un rezultat negativ al fondului de rulment
propriu.
3.3.4 PERFORMANȚELE SOCIETĂȚII OIL TERMINAL
Performanțele operaționale și financiare înregistrate în anul 2016 , raportate la anul
2015 , se prezintă astfel:
36

EBIT a suferit o majorare cu 84 ,3 % în 2016 , evoluând de la 10,8 mil lei , la
19,9 mil lei .
EBITDA crește , in anul 2016 de la valoarea inițiala de 29, 1 mil lei la 32 mil
lei , cu un procent de 10 % ,
EPS (profit net/ acțiune) în anul 2016 se regasește sub valoarea de 0.027659
lei/actiune înregistrându-se o diminuare de 12,95 % în comparație cu anului 2015
, când valoarea EPS-ului a fost 0,031772 lei / acțiune
Cifra de afaceri realizată evoluează cu 16,1 % în anul 2016 , de la 138,3 mil lei la
160,6 mil lei.
Rezultate operaționale . Programul fizic de prestații desfășurat în perioada
2013-2016
37
20132014201520160500100015002000250030003500
1745247329183038
6006768928677058049701273
384294248265970955
402462
Țiței
Benzină
Motorină
Păcură
Produse chimice (mii tone)TONE

Rezultatele financiare înregistrate în anii 2015-2017
În urma diagramei prezentate anterior, în anul 2016 s-a remarcat o creștere a cifrei de
afaceri, înregistrându-se valoarea de 160, 6 mil lei , cu 16,1 % mai mare față de anul
2015.Programul fizic de prestații realizat ( 5,935 mii tone) a suferit o majorare cu 9,3 %
comparativ cu anul 2015( 5,430mii tone ) , astfel conducând la modificarea valorii cifrei de
afaceri.Analiza indiatorilor realizați în anul 2016 , în raport cu perioada anului 2015 , prezintă o
dezvoltare pozitivă, astfel:
⁃Veniturile din servicii prestate , au crescut cu 16,5 % ( 22,422 mii lei ) în
comparație cu anul incheiat 2015, astfel cifra de afaceri majorându-se cu 16,1 % .
⁃Cheltuielile de exploatare au crescut cu 9,3 %
⁃Activitățiile operaționale au înregistrat un profit mojorat (10,4 mil lei ) , astfel
influențând creșterea profitului net de la 5,9 mil lei la 15,4 mil lei , în anul 2016.
În 2017 , s-a înregistrat o scădere cifrei de afaceri cu 1,6% , în raport cu 2016 .
Această scadere a fost influențată de catre programul fizic de prestații realizat în primul
semestru al anului 2017 . Programul fizic de prestații din primul semestru (2.455 mii tone) al
anului 2017 a suferit o scadere cu 15,6 % față de realizăriile înregistrate la data de 30.06.2016
(2.908 mii de tone).Această scădere a programului fizic de prestații , a influențat valoarea cifrei
de afacere , în valoare de 76,7 mil lei , aflată într-o diminuare vizibilă cu 2,4 % ( 1.9 mil lei )
comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016 , când s-a înregistrat cifra de afacere 78,6 mii lei .
38
Anul 2015 Anul2016 Anul 2017-20000020000400006000080000100000120000140000160000180000
138266160407 158000
1005920428
646429051 31985
9583104 96411821016319464
5282 591415419
5098
Cifra de afaceri
Proft operațional
EBITDA
Rezultat fnanciar
Proft brut
Proft netRON

1. Amplasarea terminalului pe care
o are în piață, ca depozitar de
produse petroliere;
2. Deține rezervoare functionale,
capacitatea de depozitare fiind
circa 1 milion mc (depozitele SUD
și Port);
3. Deține 6 dane petroliere cu
adâncimi de 12,80 m și o dană ce
permite descărcarea navelor cu țiței
cu pescaj de maxim 17,5 m
(160.000tdw);
4. Deține laboratoare proprii,
dotate cu aparatură pentru
efectuarea complete a analizelor la
toate produsele manipulate;
5. Are acces la caile de
comunicatie rutiere si ferate;1. În ultimii ani, volumele
operate s-au redus , acest fapt
neinfluențând reducerea
corespunzatoare a cheltuielilor;
2. Activitatea se desfășoară pe o
intindere exagerat de mare a
teritoriului ,raportat la volumele
operate ;
3. Automatizarea fluxurilor
tehnologice prezintă un grad
redus;
4. Mentenanța instalațiilor se
realizeză la nivelul minim
tehnologic;
5. Prezența fascicolului de
conducte ce trece prin oraș ,
induce riscurile de mediu.
6. Secția Platformă Nord se află
intr-o stare de nefuncționalitate.PUNCTE TARI (Strenghts)PUNCTE SLABE (W
eaknesses)3.4 ANALIZA SWOT A SOCIETĂȚII OIL TERMINAL S.A
În ultimii ani , societatea a prezentat evenimente ce au condus la o instabilitate
financiară, actualul context economic fiind extrem de fragil și imprevizibil. În urma acestor
constatări , s-a remarcat nevoia unor analize a evenimnetelor actuale ,cât mai corecte , cu privire
la pregătirea unor soluții viabile , pentru incertitudinile viitoare.
Mediul intern:
39

OPORTUNITĂȚI
(OPPORTUNITIES)
AMENINȚĂRI
(THREATS)
Legislația restrictivă cu privire la deciziile de afaceri și restructurări în societățile cu capital majoritar de statCererea de produse petroliere poate suferii o scădere la nivel internSocietatea riscă o diminuare a activității , iar unele activități economice ale clienților actuali , au șsansa de a se închide ;
Prețurile produselor petroliere se află într-o scădere la nivel mondial și, ca drept urmare cantitățile de produse depozitate sau procesate (încărcare/descărcare)sunt supuse unor majorări de sporire;Aplicarea prevederilor legale cu privire la stocurile de siguranță ale agenților economici;Mediu extern:
Terminalul petrolier își desfășoară activitatea în Portul Constanța și prezintă în compo –
nența lui 3 depozite , cu o capacitate totala de depozitare de 1.432.000 m³ ,unde starea fizică și
menținerea în funcțiune a instalațiilor , echipamentelor ,dar și a rezervoarelor nu este una pozi –
tivă.
Gradul de uzură a acestora este declarat la peste 50%.
În prezent societatea deține un numar de 1180 angajați , ce au contract permanent , pe
perioada nedeterminată, marea majoritatea acumulând o vechime de cel puțin 5 ani, format din
personalul muncitor , (79 %) , și personalul TESA , respectiv peste 20% . Se observă o majo –
rarea în anul 2017 a cheltuielilor cu salariații, datorită creșterii salariilor, sporurilor, primelor si
indemnizațiilor
Pe parcursul aniilor ,în cadrul societății cifra de afaceri nu a avut un traseu constant . În
anul 2016 remarcându-se o creștere a cifrei de afaceri, cu 16,1 % mai mare față de anul 2015
acest fapt fiind datorat programului fizic de prestații care a suferit o majorare cu 9,3 %
comparativ cu anul 2015. În schimb , în anul 2017 , s-a înregistrat o scădere a cifrei de afaceri
40

cu 1,6% , în raport cu 2016, influențată fiind de către programul fizic de prestații realizat în
primul semestru al anului 2017 . Programul fizic de prestații din primul semestru (2.455 mii
tone) al anului 2017 a suferit o scadere cu 15,6 % față de realizăriile înregistrate la data de
30.06.2016 (2.908 mii de tone)
În urma analizei SWOT , s-a arătat faptul că societatea deține un dezechilibru între
punctele tari și cele slabe , amenințăriile fiind mai mari, odata cu trecerea timpului.
Pentru prevenirea amenințărilor , se propune o serie de măsuri , cu privire la
valorificarea activelor de pe Platforma Nord, inclusiv vânzarea terenurilor , restructurarea și
reevaluarea personalului și totodata revenirea progresiva la în ceea ce privește întreținerea si
reparațiile la un nivel rezonabil.
41

CAPITOLUL 4.
MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII MARINE
4.1 CONSIDERAȚII TEORETICE.SURSELE POLUĂRII MĂRII NEGRE
4.1.1 INTRODUCERE
Marea Neagră este o mare interioară, aproape închisă, care este conectată la oceanul
mondial doar de Bosfor). Marea Neagră este deschisă pentru poluarea provenind din 17 țări
situate la granița dintre Europa și Asia. Convenția internațională pentru prevenirea poluării de
către nave MARPOL a clasificat Marea Neagră drept "zonă specială" [MARPOL – 1973/1978].
Convenția tratează ca fiind "speciale" acele zone în care "din motive legate de condițiile lor
oceanografice și ecologice și de specificul transportului maritim trebuie luate măsuri speciale și
obligatorii pentru a preveni poluarea maritimă a mării". Acest fapt recunoscut pe plan
internațional necesită măsuri suplimentare pentru menținerea echilibrului ecologic al Mării
Negre. Având în vedere creșterea viitoare a producției de țiței în regiunea Mării Negre,
reconstrucția vechilor și construirea de noi conducte de petrol pe teritoriul rus și georgian care
conduc la coasta maritimă, riscul posibil de poluare pe scară largă în Marea Neagră aproape
închisă a crescut dramatic. Râurile mari, cum ar fi Dunărea și Niprul, transportă cantități uriașe
de poluanți chimici, cum ar fi fosforul și compușii nitro, care au efecte negative puternice asupra
florei și faunei marine. Pe de altă parte, transportul maritim intensiv, inclusiv țițeiul, petrolul și
alte produse chimice, agravează suplimentar situația ecologică .
4.1.2 SURSELE PRINCIPALE DE POLUARE
Figura nr.3 Distribuția procentuală a surselor de poluare a oceanelor mondiale
42
Terestre37.00%Atmosferice9.00%
Naturale7.00%
Petroliere2.00%Transport Maritm45.00%Terestre
Atmosferice
Naturale
Petroliere
Transport Maritm

Clasificarea acestora se realizează în funcție de originea lor:
Surse terestre: industriale sau comunale, care reprezintă aproximativ 37% din
cantitatea totală de produse petroliere care intră în mediul marin
Surse atmosferice: ele reprezintă aproximativ 9% din cantitatea totală de
produse petroliere care intră în mediul marin;
Surse naturale: situate pe teritoriul bazinului respectiv; acestea reprezintă
aproximativ 7% din cantitatea totală de produse petroliere care intră în mediul
marin;
Platforme petroliere și produse de explorare: acestea reprezintă aproximativ
2% din cantitatea totală de produse petroliere care intră în mediul marin;
Transportul maritim: conform statisticii, procentul de poluare cauzat de
transport maritim este de aproximativ 45% la nivel global, 12% din care se
datorează accidentelor de cisterne și 33% în cazul operațiunilor de transport
de rutină.
Clasificarea scurgerilor de petrol datorită transportului maritim
În funcție de cantitatea de produse petroliere vărsate în timpul transportului maritim,
deversările sunt clasificate după cum urmează:
Mici: cantități de produse petroliere vărsate sub 7 tone. O astfel de scurgere
se datorează în principal operațiunilor de rutină, cum ar fi încărcarea și
descărcarea rezervoarelor, alimentarea cu combustibil, deversarea ilegală a
apelor de santină, andocarea uscată etc .;
Mediu: scurgerile între 7 și 700 de tone. Majoritatea acestora rezultă din
prăbușirea și accidentele petrolierelor;
Mare: acestea sunt scurgerile de petrol și produse petroliere care depășesc 700
de tone.
4.2 MĂSURI DE PREVENIRE APLICATE DE CĂTRE TERMINALUL OIL
TERMINAL
În cadrul societății OIL TERMINAL , principala sursă de poluare a mediului marin , o
constituie apele uzate. Apele uzate , în OIL TERMINAL reprezintă rezultatul provenit din
43

amestecul apelor folosite ,cu produse petroliere scurse în momentul manipulării , depozitării ,
dar și în timpul spălării , curățării utilajelor și instalațiilor.
Sursele principale ce produc apele uzate rezultate din activitatea terminalului :
Grupurile sanitare
Laboratorul de analize fizico-chimice
Balast și ape de spălare de la tancurile de produse petroliere
Ape reziduale provenite din urma rampei de produse petroliere
Ape meteorice
În danele 69 și 79 este situate Stația de epurare a CNAPMC-ului , prin care sunt
evacuate apele uzate.( CAUTA POZA)
Societatea OIL TERMINAL S.A , în luna aprilie a anului 2008 , a renunțat la
deversarea apelor uzate din Depozitele Sud și Port în Marea Neagră , predând toate instalațiile
de preepurare către CNAPMC , cantitatea de ape uzate menajere și tehnologice fiind preluate de
către canalizarea Portului Constanța .
Surse importante ce contribuie la afectarea mediului marin sunt și accidentele tehnice
poluante de la sol, de pe fascicolele de conducte , în consecință poluantul riscând să se infiltreze
în sistemul de canalizare a orașului.
Societatea OIL TERMINAL CONSTANȚA , cu scopul de a diminua riscul de infil –
trații din subteran sau din posibile accidente tehnice , a ales ca și drept măsuri de prevenire a
poluării urmăroarele:
I.Monitorizarea și extragerea periodică a forajelor , dar și a puțurilor filtrante
situate pe partea de sud a Secției Platformei Port.
II.Montarea barajelor limitatoare în cazul danelor , în mod preventiv a apariției
riscurilor de poluare.
III.Montarea puțurilor filtrante suplimentare , în zonele cu risc de poluare ,
atunci când situația o cere.
IV.Monitorizarea permanentă a fascicolului de conducte, cu ajutorul unor
lacătuși specializați.
4.2.3 MĂSURI APLICATE DE CĂTRE TERMINALUL PETROLIER
ROSENETZ( BURGAS)
44

Terminalul petrolier "Rosenetz" (cunoscut și ca portul de petrol Burgas) este situat pe
coasta de sud a golfului Burgas, la 8 km distanță de oraș. Este operat de "Luckoil Burgas" și are
propria sa procedură de companie pentru tratarea accidentelor care duc la poluarea mediului
marin cu uleiuri și / sau lichide chimice nocive. În prezent, compania nu dispune de mijloace și
echipamente proprii pentru a face față poluării cauzate de scurgerile. Activitățile de limitare și
curățare a zonelor poluate se efectuează de către direcția de epurare a apelor marine, filiala
Bourgas. Intrarea apelor de nămol în terminalul petrolier "Rosenetz" este după cum urmează:
• Apă de balast contaminată de petroliere;
• Spălarea apei din manipularea petrolierelor și a produselor petroliere;
• Apă de balast contaminată din cisterne care transportă substanțe chimice;
• Spălarea apei din manipularea cisternelor care transportă substanțe chimice.
La terminalul petrolier "Rosenetz" există o rețea de instalații pentru tratarea parțială a
apei de nămol (ape reziduale, materii fecale, apă industrială.
Pentru întreaga perioadă de exploatare a portului Burgas nu a fost înregistrată scurgerea
de petrol sau produse petroliere în zona portuară. Acest lucru confirmă importanța coordonării
între toate birourile și companiile pentru prevenirea scurgerilor în zona de apă a portului
petrolier din Burgas și Golful Bourgas. Având în vedere ecosistemul unic al Mării Negre și
caracteristicile sale hidrologice (lipsa circulației masei de apă, nivel ridicat de hidrogen sulfurat
și salinitate scăzută), o scurgere la scară largă va fi devastatoare pentru echilibrul ecologic fragil
din Marea Neagră. Rezultatele studiului preliminar arată că organizarea actuală a procesului de
tratare a fluxurilor de gunoi este satisfăcătoare:
• Deșeurile metalice sunt colectate zilnic, depozitate și transportate pentru
reciclare;
• Gunoi de lemn este colectat zilnic și transportat la un punct de distribuție, unde
este manipulat și apoi folosit ca lemn ars;
• Produsele petroliere și nămolul de combustibil sunt colectate;
• Restul deșeurilor sunt colectate în recipiente speciale și transportate periodic la
haldele de gunoi din Bratovo sau Marinka.
Acest capitol ” MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII MARINE „ arată faptul că
riscul de poloare marină nu trebuie subestimat. Ambele terminale petroliere OIL TERMINAL și
ROSENETZ au nevoie de modernizare, echipamentele și forța de muncă fiind necesar îm –
bunătățire.
45

O soluție importantă este reprezentată de asigurarea unei monitorizări constante a
prezenței contaminării cu agentul poluant. Problema este importantă la scară internațională, iar
importanța acesteia crește, deoarece Marea Neagră este o rută maritimă pentru transportul unor
cantități mari de petrol și produse petroliere. Eforturile tuturor țărilor din regiunea Mării Negre
ar trebui să fie îndreptate spre crearea unei organizații internaționale pentru combaterea poluării,
deoarece consecințele acestei mari zone închise vor fi imprevizibile
CONCLUZII ȘI SUGESTII
În ultimii ani, odată cu dezvoltarea rapidă a industriei chimice, producția și varietățile
de produse chimice au crescut în mod alarmant, inclusiv producția chimică intermediară de ma –
terii prime și tipurile de produse chimice. Pe parcursul întregului ciclu al mărfurilor periculoase ,
riscul de accidente variază și devine tot mai mare , așadar este necesară o gestiune a siguranței și
prevenirii accidentelor. Nerespectarea regulilor cu privire la transportul și depozitarea mărfurilor
periculoase , poate provoca cu ușurință un dezastru vicios, cum ar fi incendiu, explozie cu vic –
time, pagube materiale și poluarea mediului. În urma studiul realizat de către Consiliul de Ser –
vicii Naționale de Salvare al Suediei , s-a aratat faptul că transportul pe cale martimă este cel
mai sigur mod de transfer al mărfurilor periculoase, deținând un echilibru între eficiența
economică și siguranța umană și a mediului. Rolul economic al transportului maritim este
asigurarea circuitului de mărfuri, pe plan național și internațional, în siguranță , la timp, cu
eficiență economică și în conformitate cu convențiile, legile și clauzele contractuale în vigoare.
Transportul maritim este un catalizator al dezvoltării economice, constituind o sursă de
transport ieftin, rentabilă, chiar și pentru transportul produselor obișnuite, datorită prețurilor
mult mai joase față de cele ale altor mijloace de transport.
S.C Oil Terminal S.A Constanta (OIL) prestează servicii de manipulare și depozitare de
țiței, produse petroliere, produse chimice si petrochimice ,dispunând de o infrastructură ampla ce
deține rezervoare, instalații de pompare și 7 dane portuare de operare , ce permit acostarea
navelor cu o capacitate de până la 165.000 tdw.
S.C Oil Terminal S.A este o societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat ce deține
un sistem de administrare de tip unitar , conducerea fiind formată dintr-un Consiliu de
Administrație (CA) , alcătuit din 7 membri. Organizarea societății este reprezentată de către o
structură aflată sub formă ierarhică-funcțională , formată din compartimente de muncă , funcții
de conducere și relații. Terminalul petrolier își desfășoară activitatea în Portul Constanța și prez –
intă în componența lui 3 depozite , cu o capacitate totala de depozitare de 1.432.000 m³ , fiind
denumite astfel: Secția Platformă Nord , Secția Platformă Port și Secția Platformă Sud . Starea
46

fizică și menținerea în funcțiune a instalațiilor , echipamentelor ,dar și a rezervoarelor nu este
una pozitivă .Gradul de uzură a acestora este declarat la peste 50%. Un procent apreciat la 80%
din utilaje și-au epuizat durata de activitate utilă menționată în cărțile tehnice ale acestora.
Restul mijloacelor fixe sunt verificate periodic , supuse la reparații totale,garantând toate
condițiile de funcționare.
În cadrul societății OIL TEMINAL S.A ,Directorul General anticipează nevoia de
resurse umane și planifică un sistem de dezvoltare , astfel societatea deținând un anumit număr
de personal , pregătit si disponibil la locul și în situațiile potrivite.În prezent societatea deține un
numar de 1180 angajați , ce au contract permanent , pe perioada nedeterminată, marea
majoritatea acumulând o vechime de cel puțin 5 ani. Procentajul cel mai ridicat ,de 79%, este
reprezentat de către personalul muncitor, dar se remarcă și o majorare sesizabilă a personalului
TESA , respectiv peste 20% . În urma comparației celor 2 ani încheiați 2016, respectiv 2017 , se
observă o majorarea în anul 2017 a cheltuielilor cu salariații , ca urmare a creșterii salariilor,
sporurilor, primelor si indemnizațiilor.
Pe parcursul aniilor ,în cadrul societății cifra de afaceri nu a avut un traseu constant . În
anul 2016 (160,6 mil lei)s-a remarcat o creștere a cifrei de afaceri, cu 16,1 % mai mare față de
anul 2015 (138,2 mil lei ), acest fapt fiind datorat programului fizic de prestații care a suferit o
majorare cu 9,3 % comparativ cu anul 2015. În schimb , în anul 2017 , s-a înregistrat o scădere
a cifrei de afaceri cu 1,6% , în raport cu 2016, influențată fiind de către programul fizic de
prestații realizat în primul semestru al anului 2017 . Programul fizic de prestații din primul
semestru (2.455 mii tone) al anului 2017 a suferit o scadere cu 15,6 % față de realizăriile
înregistrate la data de 30.06.2016 (2.908 mii de tone).
Un important factor , cu care societatea OIL TERMINAL S.A se înfruntă ,este riscul de
poloare marină ,ce nu trebuie subestimat , tinând cont de toate măsurile de prevenire a poluării
marine. Societatea Oil terminal are nevoie de modernizare ,echipamentele și forța de muncă tre –
buie îmbunătățite.
Consider că este necesară asigurarea unei monitorizări constante a prezenței contam –
inării cu agentul poluant. Problema este importantă la scară internațională, iar importanța aces –
teia crește, deoarece Marea Neagră este o rută maritimă pentru transportul unor cantități mari de
petrol și produse petroliere. Eforturile tuturor țărilor din regiunea Mării Negre ar trebui să fie în –
dreptate spre crearea unei organizații internaționale pentru combaterea poluării, deoarece con –
secințele acestei mari zone închise vor fi imprevizibile
În urma analizei SWOT , s-a arătat faptul că societatea deține un dezechilibru între
punctele tari și cele slabe , amenințăriile fiind mai mari, odata cu trecerea timpului.
47

Pentru prevenirea amenințărilor , se propune o serie de măsuri , cu privire la
valorificarea activelor de pe Platforma Nord, inclusiv vanzarea terenurilor , restructurarea și
reevaluarea personalului și totodata revenirea progresiva la în ceea ce privește întreținerea si
reparațiile la un nivel rezonabil.
În mod evident ne aflăm într-o perioadă economică, unde concurența este fără excepție
acerbă ,în care anual intră în faliment mii de firme, iar S.C.OIL TERMINAL S.A s-a menținut
pe piața mărfurilor periculoase pe parcursul a 120 de ani și a reușit să se dezvolte treptat și
sustenabil , privind optimist către noi investiții.
BIBLIOGRAFIE
1.Burduș Eugen, Căprărescu Gheorghița, Zorlențan Tiberiu ,,Managementul
Organizației”, Editura Economică, București, 1998;
2.Pânișoara Ion, Pânișoara Ovidiu, ,,Managementul resurselor umane”, Editura
Polirom, București, 2004;
3.Suport de curs ” Manipularea și transportul mărfurilor periculoase la bordul nevelor
maritime”, autor Valeriu Nae , Editura Dobrogea.
4.Raportul consiliului de administrație al Societății OIL TERMINAL S.A. pentru
exercițiul financiar al anului 2016 și 2017
5.Planul de administrare al S.C. OIL TERMINAL S.A. Constanța 12 noiembrie 2014
6.„ Management Portuar ” , autori Haralambie Beizadea , Filip Nistor , Cătălin Popa ,
Călin Marinescu.
7.„Review of oil and waste streams in the port of Bourgas” , authors Christo
Karagyozov, Mariana Karaivanova, Vencislav Ivanov
8.Bilanț de mediu privind activitatea „ Manipulării- efectuarea prestațiilor de servicii
privind încărcarea/descărcarea țițeiului” , elaborată de către SC Impuls Medlex 2000
S.R.L
Surse bibliografice consultate prin baza de date ANELIS+
9.„Safe Transport of Dangerous Goods: Road, Rail or Maritime? A screening of
technical and administrative factors” ,autorul S.E. Andersson
10.„Study of dynamic risk management system for flammable and explosive dangerous
chemicals storage area” , autor
48

Surse on-line
11.www.scribd.com
12.www.bibliotecadigitala.ase.ro
13.www.financiarul.ro
14. http://hazcheck.existec.com/imdg-code.aspx
15.www.conpet.ro
16.http://www.oil-terminal.com
49