ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE NICOLAE BĂLCESCU [605155]

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE “NICOLAE BĂLCESCU”

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Lt. col.
lect. univ. dr. LAVINIU BOJOR

AUTOR:
Sd. sg. maj.
AMĂRIUȚĂ ILIE -VALENTIN

-SIBIU, 2019 –

1

2
ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE “NICOLAE BĂLCESCU”

LUCRARE DE LICENȚĂ

TEMA:„ PLATFORMELE SOCIAL MEDIA ONLINE.
RISCURI ȘI AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII
NAȚIONALE ”

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lt.col.
lect. univ. dr. LAVINIU BOJOR

AUTOR
Sd.sg. maj
AMĂRIUȚĂ ILIE -VALENTIN

-SIBIU, 2019 –

3
RERERАT DE АPRECIERE
a lucrării de licență

1. Numele și prenumel e absolvent: [anonimizat]:
_______________________________ _____________________________

2. Domeniul de studii:
_______________________________ _____________________________

3. Programul de studii universitare de licență:
_______________________________ __________________ ___________

4. Tema lucrării de licență:
___________________________________________________________

5. Aprecieri asupra conținutului teoretic al lucrării de licență:

Criterii
Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Identific area stadiului actual al cercetării în
domeniu
Capacitatea de sinteză și construcția logică
a argumentației teoretice
Gradul de relevanță a conținutului teoretic
în raport cu tema lucrării
Capacitatea de operare cu concepte și teorii
specifi ce
Gradul de relevanță și actualitatea
bibliografiei
Citarea corectă a ideilor și a conceptelor
preluate din alți autori, evitarea plagiatului conform declarației pe propria
răspundere a autorului lucrării

4
6. Aprecieri asupra părții practic – aplicative a lucrării de licență:

Criterii
Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Caracterul logic al organizării demersului
practic -aplicativ
Formularea clară a obiectivelor
Calitatea metodelor și instrumentelor de
lucru, corectitudinea utilizării acestora
Pertinența concluziilor și a propunerilor
formulate de autor, derivarea logică a
acestora din studiul realizat
Originalitatea abordării, contribuții
personale ale autorului

7. Aprecieri privind redactarea lucrării de licență:

Criterii
Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Corectitudinea și claritatea exprimării,
utilizarea limbajului de specialitate
Calitatea grafică a lucrării
Respectarea exigențelor de reda ctare
conform Ghidului metodologic

8. Considerații finale:

Apreciez lucrarea de licență cu nota ________ și o recomand pentru a fi
susținută în prezența comisiei examenului de licență.

Data: Coordonator științific:

5
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………….. 6
CAPITOLUL 1
NOUL MEDIU DE INFORMAȚII ȘI ROLUL SOCIAL
MEDIA ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
1.1 Social Medi a: definiție și funcționare dinamică ………………………….. …… 9
1.2 Utilizatorii Social Media ………………………….. ………………………….. …….. 14
1.3 Social Media și informații despre război ………………………….. …………… 16
1.4 Difuzarea Social Media ………………………….. ………………………….. ………. 21
CAPITOLUL 2
AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE
DIN CAUZA UTILIZĂRII SOCIAL MEDIA ………………………. 24
2.1. Terorism ………………………….. ………………………….. ………………………….. 24
2.2 Criminalitate ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
2.3 Război ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 28
2.4 Mișcări de protest și r evoluție ………………………….. ………………………….. 29
2.5 Utilizarea necorespunzătoare a funcționarilor publici ……………………… 30
CAP ITOLUL 3
OPORTUNITĂȚI PENTRU PROTJAREA SECURITĂȚII
NAȚIONALE ȘI A INTERESELOR STRATEGICE ALE
STATULUI ………………………….. ………………………….. ………………… 32
3.1. Instrument de avertizare și previziune a tendințelor ……………………….. 32
3.2 Instrument de comunicare instituțională ………………………….. ……………. 37
3.3 Influența, pr opaganda și instrumentul de decepție ………………………….. 38
CAPITOLUL 4 ………………………….. ………………………….. …………… 41
STUDII DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………… 41
4.1 Razboiul din Liban din 2006 ………………………….. ………………………….. .. 41
4.2 Statul Islamic ………………………….. ………………………….. …………………….. 41
4.3 Anexarea Crimeei de către Federația Rusă ………………………….. ………… 41
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………… 43
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………… 45
LISTA ABREVI ERILOR ………………………….. ……………………….. 47
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………. 48

6
INTRODUCERE

Social Media sunt unelte de conectare și comunicare în masă,
caracterizate printr -o difuzare globală și un nivel de utilizare tot mai mare,
având în vedere disponibilitatea și flexibilitatea acestor a, precum și costul
foarte redus de întrebuințare . Folosirea acestor mijloace poate provoca mai
multe efecte negative asupra securității naționale și consecințe nefavorabile
pentru interesele strategice ale unui stat. Cu toate acestea, utilizarea acestora
poate duce, de asemenea , la oportunități remarcabile pentru o țară pentru a -și
atinge obiectivele strategice relevante, pentru a stabili cum vor funcționa
amenințările în viitor și pentru a afla cum să contracareze efectele lor.
De vreme ce Social Media evoluează extrem de rapid și se confruntă cu
o interacțiune multiplă cu elementele geo -economice și socio -culturale, este
important să monitorizăm constant modul în care a cestea se dezvoltă, să
analizăm modul în ca re funcționează și să -i măsurăm potențialul. Acest proces
urmărește să facă ca statele să nu fie surprinse în cazul unei utilizări potențiale
ofensive a Social Media de către adversari și să schimbe astfel de instrumente
inovatoare în resurse de primă importanță, să fie gata pentru toate organismele
implicate în protecția națională s ecuritate. Prin urmare, o " Strategie Social
Media" la nivel național la care se adaugă o cunoaștere aprofundată și
actualizată despre Social Media poate contribui la dezvoltarea capacităților de
previziune și analiză (de exemplu, monitorizarea conversațiilo r și conținutului
social media), organizarea unor metode eficiente de combatere a propagandei
și interferențelor adversarilor (de exemplu, difuzarea anumitor informații și /
sau conținut multimedia prin intermediul Social Media pentru a împied ica
campaniile de propagandă sau dezinformare), îmbunătățirea performanțelor
agențiilor guvernamentale și a instituțiilor (de exemplu, mai multă schimbare
interinstituțională a informației și luarea mai rapidă a deciziilor datorită
utilizării social media in mod personalizat ), consolidarea poziției geopolitice a
statului și a credibilităț ii sale internaționale (de exemplu, efectuarea de
operațiuni de influență cu utilizarea integrată a Social Media și a altor mijloace
media).
Scopul lucrării este de a oferi o imagine actualizată a situației privind
utilizarea Social M edia de către grupuri organizate (state, mișcări, grupuri
teroriste, organizații criminale, instituții publice, companii etc.) și de a măsura
impactul său actual și viitor asupra securității naț ionale, subliniind principalele
scenarii de risc pentru interesele unui stat. Pentru a atinge obiectivul prestabilit,
este necesar să se precizeze care sunt amenințările la adresa securității naționale
care decurg din utilizarea Social Media. În afară de a ceasta, este important să
știm cum și cât de mult utilizarea acestor instrumente ar putea ajuta la

7
prevenirea, limitarea sau eliminarea unor astfel de amenințări și la protejarea
intereselor strategice ale unui stat.
Pentru a obține toate elementele necesa re elaborării lucrării de față, au
fost examinate mai multe documente. Toate acestea sunt documente cu sursă
deschisă de către organizații instituționale, grupuri de reflecție și analiză ,
institute de cercetare, oameni de știință, cadre universitare și org anisme de
presă cu va loare recunoscută. Deoarece sursele românești despre acest subiect
sunt slabe până în prezent, majoritatea surselor bibliografice selectate și
utilizate pentru acest studiu provin din Statele Unite.
Lucrarea este structurată pe patru capitole. Primul capitol prezintă
conceptul de Social Media urmat de cadrul, specificul și natura în care este
regăsit în conflictele moderne.
În capitolul doi, am atins aspecte referitoare la riscurile și amenințările
la adresa securității naționale din pe rspectiva utilizării Social Media . Tot în
acest capitol am abordat situațiile diverse în care se regăsesc aceste amenințări
precum și factorii care asigură utilizarea acestui concept, urmând ca în capitolul
trei să fie prezentat caracterul oportun privind protejarea securității naționale și
a intereselor strategice ale statului.
Capitol ul al patrulea este dedicat analizei e xploatării factorilor de
success…
În baza considerentelor p rezentate anterior, lucrara poate servi ca o
introducere cuprinzătoare și un material educațional util pentru oricine este
interesat de înțelegerea complexității mediului de informare actual și, în
special, cu tehnicile de influență utilizate în spațiul digital.

8
CAPITOLUL 1
NOUL MEDIU DE INFORMAȚII ȘI ROLUL SOCIAL
MEDIA

Dezv oltarea rapidă a tehnologiei a schimbat dramatic mediul de
informare în care trăim.1 Oportunitățile oferite de tehnologia informației permit
oricui să filmeze, să editeze și să facă schimb de informații, imagini și clipuri
video în timp real, indiferent da că mass -media tradițională raportează
evenimentele. Acest lucru oferă fiecărui individ posibilitatea de a deveni un
actor de informare și, eventual, să distribuie mesaje publicului cu număr și
dimensiuni nelimitate în întreaga lume. Natura comunicării în m asă sa schimbat
de la a fi o "autoritate unică vorbind și o mulțime care ascultă " la o interacțiune
în care "toată lumea vorbește cu toată lumea ", adică interacțiuni între cetățenii
care creează conținutul înșiși. Guvernele și mass -media tradițională nu ma i sunt
cei mai importanți actori în spațiul informațional; acum trebuie să concureze
pentru locul lor în mijlocul tuturor celorlalți actori.
Trebuie m enționate anumite proprietăți care caracterizează noul mediu
de informare:
 Accesibilitate . Agregarea și pa rtajarea informațiilor este ușoară cu
dispozitive moderne, cum ar fi telefoanele inteligente și camere
care permit oricui să filmeze, să editeze și să partajeze informații,
aproape în timp real. În plus, aceste dispozitive sunt relativ ieftine,
iar rețelel e mobile sunt bine dezvoltate, chiar și în regiunile unde
nivelul veniturilor este scăzut, astfel încât există puține obstacole
în calea utilizării acestei tehnologii pentru schimbul de informații
 Viteză . Social media oferă posibilitatea de a răspândi info rmații
rapid și în volume mari. Impactul maxim poate fi atins într -un timp
foarte scurt. Noul mediu de informare este un mediu în care toți
actorii concurează pentru a fi auziți. Orice ezitare are ca rezultat
faptul ca ceilal ti vor putea distribui informaț ia înaintea ta.
 Anonimat . Anonimitatea percepută pe internet permite oamenilor
să-și exprime liber opiniile fără a -și asuma responsabilitatea.
Utilizatorii anonimi pot manipula publicul prin fabricarea
conținutului vizual și textual, răspândirea informații lor false și a
zvonurilor sau atacând alți participanți la discuții online cu
impunitate.

1 Politica militară a NATO pentru operațiunile de informare (MC 0422/5) 11 februarie
2015 definește mediul de informare drept mediul în care este cuprinsă informația însăși,
indivizii, organizațiile și sistemele care primesc, procesează și transmit informații și spațiul
cognitiv, virtual și fizic în care se produce acest lucru.

9
 Volum mare de informații schimbat e zilnic . Cantit atea de
informații schimbate zilnic în întreaga lume poate fi comparată cu
un râu larg format din mai mulți afluenți mici. Unele dintre aceste
informații sunt esențiale și pot fi chiar importante pentru un public
larg (avertismente privind pericolele, informații despre trafic etc.),
în timp ce o mare parte din acestea pot fi interesante numai pentru
cei mai apropiați pri eteni și rude ale utilizatorului social media.
Cantitatea de informații cu care ne confruntăm în fiecare zi face
dificilă urmărirea și diferențierea între informațiile utile și cele mai
putin relevante.
 Nu există granițe geografice sau legate de conținut . Înainte de
apariția social media, unul dintre rolurile mass -media tradiționale
a fost întotdeauna să acționeze ca un "portar", avansând anumite
subiecte și formând discuția. Ace astă funcție nu mai este valabilă
însă; orice post poate ajunge la același numă r de persoane ca un
articol de știri de la o organizație de știri respectată. În felul acesta,
actorii care nu ar avea șansa de a -și exprima opiniile prin
intermediul mijloacelor de informare tradiționale (de exemplu,
minorități, grupuri radicale și extrem iști) pot ajunge la publicul
larg prin intermediul rețelelor sociale și astfel îș i pot amplifica
capabilitățile.
Un studiu făcut în ianuarie 2016 arată că aproa pe jumătate (3, 4 miliarde)
din populaț ia lumii folosea în mod activ i nternetul și 1/3 (sau 2, 3 miliarde)
dintre toți utilizatorii foloseau diferite site -uri de socializare. În plus, numărul
de utilizatori ai rețelelor sociale de comunicații mobile crește cu 12 utilizatori /
secundă; telefonul mobil este acum principalul mod de accesare a serviciilo r
conectate, inclusiv a internetului, pentru majoritatea persoanelor din întreaga
lume.2

1.1 Social Media: definiție și funcționare dinamică

În primul rând, trebuie furnizată o definiție completă a Social Media,
înainte de a putea înțelege modul în care acestea pot fi utilizate și modul în care
acestea funcționează și, în consecință, măsura impactul lor actual și pe termen
lung al securității n aționale. Deși a trecut mult timp de când au apărut pentru
prima oară pe internet (circa 17 ani), astfel de mijlo ace de comunicare se
dezvoltă extrem de rapid, prin urmare, în prezent, o dezbatere destul de aprinsă
despre subiect se găsește printre cercet ători, atât în România , cât și în
străinătate , deși nu pare să e xiste încă o definiție comună a Social Media.
Aces ta este motivul pentru care este necesar să examinăm succint unele dintre

2 We are Social, Digital in 2016 , http://wearesocial.com/uk/special -reports/digita l-in-2016,
accesat în 6.03.2019

10
cele mai recente definiții semnificative din lumea instituțională, academică și
de presă, pentru a schița și descrie caracteristicile distinctive ale acestor medii.
Bruce Lindsay, an alist al Serviciului de cerc etare al Congresului SUA (CRS)3,
a furnizat următoarea definiție: " Termenul Social Media se referă la aplicații
bazate pe Internet care permit oamenilor să comunice și să împărtășească
resurse și informații. Unele exemple de soc ial media includ bloguri, forumuri
de discuții, camere de chat, wiki, canale YouTube, LinkedIn, Facebook și
Twitter. Social Media poate fi accesat prin calculator, t elefoane inteligente și
SMS-uri ".4
Consilierul șef de informar e al Consiliului (CIO Counci l)5, un organism
guvernamental american care susține președintele și agențiile federale din
domeniul securității informațiilor, reamintind un studiu realizat de
Universitatea Națională de Apărare (NDU), a definit Social Media drept
"aplicații care conectea ză în mod inerent oamenii și informațiile în moduri
spontane, interactive ".6
Helle Dale, expert în politică internațională ș i membru al Fundației
Heritage7, a folosit expresia " social networking " pentru a se referi la un
fenomen care " include site -uri pre cum Facebook, Twitter, MySpace și alte
instrumente media interactive pentru a comunica cu rețelele de familie, prieteni
și colegi ".8
Bobbi Lewis, profesor la Universitatea de Stat din Oklahoma și expert în
comunicare strategică, a definit Social Media dre pt "instrumente de Internet
precum blogurile, YouTub e, Flickr, MySpace și Facebook care permit
persoanei obișnuite să creeze conținut ce poate fi distribuit unui public
mondial. Natura interactivă a acestor instrumente a transformat mesajele
media de la o comunicare unilate rală la facilitarea unui dialog ".9
Ea susține că expresia Social Media "este noul cuvânt "buzz " din
industria de comunicare și marketing. Eticheta actuală pentru tehnologiile

3 http://www.crs.gov
4 LINDSAY B. R., Social Media and Disasters: Current Uses, Future Options, and Policy
Considerations , Congressional Research Service, Washington, DC, 2011, p. 1.
5 http://www.cio.gov
6 CHIEF INFORMATIO N OFFICERS COUNCIL (CIO) , Guidelines for Secure Use of
Social Media by Federal Departments and Agencies , Washington, DC, 2009, p. 7.
7 http://www. heritage.org Fundația este una dintre cele mai p restigioase think -tank-uri din
SUA. A fost fondată în 1973, iar misiunea sa este de a promova și formula strategii politice
bazate pe principiile liberei întreprinderi, guvernarea limitată, libertatea indiv iduală și
apărarea națională.
8 DALE H. C. , Public Diplomacy 2.0: Where the U.S. Government Meets “New Media ”,
The Heri tage Foundation, Washington, DC, 2009 apud Heather Forsgren -Weaver,
"Defense Department to Announce Balanced Social Media Policy," U.S. A ir Force,
http://www.af.mil/news/story.asp?id=123169486 , accesat în 07.03.2019.
9 LEWIS B. K. , Social Media and Strategic Communication: Attitudes and Perceptions
Among College Studen ts, Public Relations Journal vol. 4, New York , 2010, p. 10.

11
digitale permite oamenilor să se conecteze, să interacționeze, să producă și să
partajeze conținut. Aceste tehnologii au adus numeroase etichete, printre care:
rețele sociale, mass -media , medii digitale, NextGen PR și Web 2.0 " .10
The Financial Services Roundtable11, o organizație autoritară care
reprezintă instituțiile financiare, bancare și de asigurări americane, a susținut
că "Social Media este un termen folosit pentru a defini fenomenul relativ recent
de publicare personalizată în masă, cel mai adesea destinat consumului public
și desfășurat în mod obișnuit într -un stil interactiv și conversational . […]
termenul Social Media include orice formă de interacțiune online care permite
publicarea extrem de scalabilă a conținutului generat de utilizatori de orice fel
(text, audio, video, imagini) destinat consumului publ ic general și care
utilizează dia logul interactiv cu ceilalți".12
Andreas Kaplan și Michael Haenlein, profeso ri la Ecole Supérieure de
Comerce de Paris – Școala Europeană de Management (ESCP – Europa), au
oferit următoarea definiție a Social Media: "un grup de aplicații bazate pe
Internet care se întemeiază pe bazele ideologice și tehnologice Web 2.0 și care
permit crearea și schimbul de c onținut generat de utilizatori ".13
The Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), agenția
Departamentului Apărării al SUA care se ocupă de cercetare și dezvoltare în
domeniul noilor tehnologi i aplicate în scopuri militare14, indică faptul că
expresia "Social Media" se referă la "bloguri, site -uri de socializare și
tehnologia de partaja re media (cum ar fi YouTube) ".15
Forțele aeriene din SUA au descris Social Media ca fiind "instrumente și
platforme pe care oamenii le folosesc pentru a publica, conversa și partaja
conținut online. Instrumentele includ bloguri, wiki -uri, podcast -uri și site -uri
pentru a p artaja fotografii și marcaje" .16
În mod diferit, "rețelele sociale" sunt numite "locații online unde
utilizatorii pot crea un profil și apoi pot socializa cu alții utilizând o gamă largă

10 Ibidem , p. 12.
11 http://www.fsround.org
12 BITS – Finan cial Services Roundtable , Social Media Risks and Mitigation , Washington,
DC, 2011.
13 KAPLAN A., HAEN LEIN M. , Users of the World, Unite! The Challenges and
Opportunities of Social Media , Business Horizons vol. 53, Paris , 2010, p. 61 . Înainte de a –
și dezvolta definiția social media, autorii introduc și descriu noțiunile de Web 2.0 ("un
termen folosit pentr u prima dată în 2004 pentru a descrie un nou mod în care dezvoltatorii
de software și utilizatorii finali au început să utilizeze World Wide Web") și conținutul
generat de utilizatori ("termenul, care a obținut o popularitate largă în 2005, este de obicei
aplicat pentru a descrie diferitele forme de conținut media care sunt disponibile public și
create de utilizatorii finali").
14 http://www.darpa.mil
15 DEFENSE ADVANCED RESEARCH PROJECTS AGENCY (DARPA) , Social Media
in Strategic Communication , Arlington County, VA , 2011.
16 US AIR FORCE – Public Affairs Agency – Emerging Technology Division, Social
Media and the Air Force , Arlington County, VA, 2009.

12
de instrumente media, inclusiv bloguri, video, imagini, etichete, liste de
prieteni, for umuri și mesaje" .17
Firma de c onsultanță Burston -Marsteller18 descrie Social Media drept "o
schimbare în modul în care oamenii descoperă, citesc și împărtășesc știri,
informații și conținut, inclusiv scris , video, audio și fotografii" .19
Având în vedere eleme ntele caracteristice evidențiate în definițiile
menționate mai sus, se impune o încercare de a da o definiție generală și
completă a social media. Pe scurt, se poate spune că Social Media este un
instrument de conectare și comunicare, disponibil exclusiv î n spațiul ciber netic ,
a cărui funcționare operativă se bazează pe hardware tehnologic (Internet și
rețele mobile, pc etc.) și software (Facebook, Twitter, MySpace , Platforme
LinkedIn, YouTube, etc.). Datorită acestor instrumente toți utilizatorii pot:
 să comunice între ele ;
 să împărtășească diferite tipuri de conținut (videoclipuri,
fotografii, imagini, texte, sunete etc.);
 construirea / consolidarea rețelelor într -unul sau mai multe
domenii (profesionale, familiare, sociale, culturale, religioase,
politic e etc.) ;
 să-și dezvolte și să -și definească identitatea socială.

Social Media are un nivel extrem de ridicat de interacțiune între
utilizatori, diferit de media tradițională, care se caracterizează printr -un flux de
comunicare într -o singură direcție. Înt r-adevăr, utilizatorii social media pot fi,
în același timp, atât expeditori, cât și destinatari de informații, creato ri și
utilizatori de conținut .
Comparând Social M edia tradiționale cu cele de actualitate , ultimele par
să fi ajuns la elementul de partic ipare: "comunicarea tinde să fie mai dinamică,
personală și interactivă"20, iar utilizatorii nu primesc pur și simplu informații
și conținut în mod pasiv, ci au posibilitatea de a participa la procesul de creare
și distribuire a in formațiilor și a conținutu lui.
Un alt element care caracte rizează Social Media este "viralitatea", care
se referă la puterea de a face disponibile toate informațiile și conținutul
multimedia imediat în întreaga lume, eliminând probl emele legate de timp și
spațiu și care circulă într-un vast bazin hidrografic a cărui mărire crește
exponențial ca virușii biologici.

17 Ibidem
18 http://b urson -marsteller.it/chi -siamo/ ; http://www.burson -marsteller.com
19 BURSON -MARSTELLER , Social Media Check -up: a Burson -Marsteller Evidence –
Based Tool , New York, 2010.
20 BITS – Finan cial Services Roundtable , op.cit .

13
Mai mult decât atât, ușurința în utilizare și rentabilitatea disting Social
Media de alte media (în special pentru aș a-numiții "nativi digitali"21) de fapt,
aproape toate Social Media :
 au caracteristici intuitive și grafică simplă, care permite utilizarea
imediată; experiența de calcul în profunzime nu este necesară;
 sunt practic libere: prețul terminalului hardware (PC, telefon
inteligent etc.) și costurile furnizorilor de s ervicii sunt singurele
costuri de suportat. În afară de aceasta, o societate socială solicită
o taxă periodică pentru a furniza servicii suplimentare, în plus față
de cele de bază (de exemplu, LinkedIn).

Trei elemente caracterizează utilizarea Social Medi a22:
 un spațiu virtual în care utilizatorul poate activa și seta propriul
profil (cont); acest spațiu coincide în esență cu aplicația care oferă
serviciul de "social networking" (Facebook, Twit ter, LinkedIn,
YouTube etc.);
 posibilitatea de a face public ace st profil, legându -l cu alte profiluri
și apoi plasându -l într -o rețea; în acest mod, utilizatorul poate
comunica cu celelalte profiluri legate de rețeaua sa. Pe langa
publicarea profilului propriu, utilizatorul poate decide daca si in
ce masura doreste sa-si faca si reteaua publica;
 oportunitatea de a gestiona propria rețea, de dezvoltare și de
actualizare a acesteia în mod constant.

Deși Social M edia este extrem de s implu de utilizat, este valabil și pentru
rețelele sociale tradiționale și își amplifică dinamica articulată grație
schimbului rapid de conținut, a volumului de informații schimbate, a fluxurilor
de comunicare multidirecționale și a capacității de a agrega chiar și persoanele
care sunt departe departe unul de altul din punct de vedere geografi c. Rețelele
sociale tradiționale reprezintă sisteme complexe, iar dinamica lor internă nu
poate fi explicată cu ușurință în avans: " rețelele sociale sunt mai mult decât
simpla sumă a atitudinilor sau activităților membrilor săi. Complexitatea
sistemului cr eează rezulta te diferite de suma grupului" .23
În consecință, Social Media urmărește și complexitatea rețelelor sociale
tradiționale și se dovedește a fi o realitate eterogenă, ale cărei dinamici sunt
greu de anticipat, deoarece ele sunt influențate de mai m ulți factori.

21 PRENSKY M. , Digital Natives, Digital Immigrants , MCB University Press, v ol. 9,
Bradford, West Yorkshire, 2001.
22 BOYD D., ELLISON N. , Social Network Sites: Definition, History, and Scholarship ,
Indiana University, Bloomington -Indianapolis , 2007 .
23 CARAFANO J. , Social Networking and National Security: How to Harness Web 2.0 to
Protect the Country , Washington, DC , 2009.

14
În cele din urmă, Social Media sunt instrumente de conectare și
comunicare, și doar pentru că sunt "unelte", ele pot reprezenta fie o amenințare,
fie o oportunitate pentru securitatea națională, în funcție de modul în care sunt
folosite, de c ine sunt folosite și din ce motiv. Prin urmare, Social M edia nu
reprezintă o potențială amenințare la adresa securității naționale sau o resursă
pentru protejarea intereselor strategice ale u nui stat. În schimb, aceste "unelte"
Social Media folosite de anu mite categorii de utilizatori și, în special, de
grupuri organizate de utilizatori, reprezintă o potențială amenințare sau
oportunitate pentru un stat. Strategia de securitate națională a Statelor Unite din
2010 merge în această direcție atunci când se ref eră la noile tehnologii în
general (și la fel și la Social Media) și afirmă: "tehnologiile care ne
împuternicesc să conducem și să creăm, de asemenea, să împuternicească pe
cei care ar perturba și distruge"24. Fiecare instrument poate fi o amenințare și
o oportunitate în același timp.

1.2 Utilizatorii Social Media

Utilizatorii social media sunt, în primul rând, indivizi singuri, care, așa
cum sa menționat mai sus, utilizează astfel de instrumente pentru a comunica,
a face schimb de informații și conținut, de a interacționa cu alte persoane, de a-
și dezvolta personalitatea și de a -și consolida identitatea socială. Indivizii sunt
capabili să-si satisfacă toate nevoile de bază (cu excepția nevoilor fiziologice,
cum ar fi consumul de alcool, consumul de alimen te sau som nul) folosind
Social Media. Social Media poate ajuta utilizatorii săi să -si satisfacă
următ oarele categorii de necesități :
 nevoile de securitate: utilizatorul interacționează și comunică în
principal cu contactele din propria rețea, care nu ar tr ebui să fie
necunoscute, ci ar trebui să fac ă parte din rețeaua sa datorită
relațiilor anterioare (sociale, profesionale, culturale etc.) ; este
utilizatorul care decide ce contact să aibă în rețeaua sa și cine sunt
cei care ar putea fi eliminați, în cazul în care nu mai sunt
bineveniți. În acest sens, utilizatorul acționează într -un contex t
social bine definit și cunoscut;
 nevoi de membru: utilizatorul are posibilitatea de a comunica și de
a partaja conținut, având confruntări permanente cu contactele din
rețeaua sa; necesitatea de a crea sau de a face parte dintr -un grup
este strâns legată de u rmătoarele categorii de nevoi;

24 US GOVERNMENT , National Security Strate gy, Washington, DC, 2017

15
 nevoi de apreciere / stimă: în afară de alegerea contactelor care
trebuie incluse în propria rețea, utilizatorul poate fi ales la rând ul
său de alți utilizatori. Un astfel de proces poate stimula stima de
sine, deoarec e el / ea poate, de asemenea, măsura consideraț ia sa
socială pe baza numărului de invitații pe care le primeș te de la noi
contacte;
 nevoile de auto -indeplinire: utilizatoru l se poate descrie pe profilul
pe care -l creeaza in reteaua sa. El / ea poate f urniza informații
despre aspectul său fizic, vârstă, profesie, studii, interese etc.
Deoarece utilizatorul își face publice calitățile și abilitățile, acesta
poate deveni destin atarul mai multor solicitări de consiliere ,
opinii, informații sau ajutor de către persoanele de contact. Acest
proces poate contribui la creșterea percepției proprii, în special în
ceea ce privește utilitatea sa percepută față de rețeaua contactelor
sale.
Persoanele individuale pot folosi Social Media nu numai pentru scopuri
strict personale, ci și pentru interesele și / sau scopurile grupului organizat din
care fac parte . Prin urmare, deși utilizarea Social M edia este neapărat legată de
interacțiunea din tre o persoană și mediul de informare, grupurile organizate (în
sensul cel mai larg al termenului: state, agenții publice, companii, mișcări,
grupuri teroriste et c.) sunt potențiali utilizatori de Social Media , de asemenea.
În acest caz, membrii unici (în ceea ce privește afilierea, asocierea etc.) ale
acestor organisme organizate trebuie să gestioneze conturile "instituționale" și
să devină utilizatori factuali ai Social Media în numele întregului grup,
urmărind scopurile și protejând interesele grupului î nsuși.

16
1.3 Social Media și informații despre război

Information Warfare (IW)25 / Information Operation (IO)26 se desfășoară
atunci când social media este utilizat de grupuri organizate cu o strategie
precisă pentru a obține un avantaj competitiv faț ă de concurenții lor. În ceea ce
privește acest tip de activități, dimensiunea conflictului (economic, politic etc.)
dintre două sau mai multe grupuri organizate se schimbă de la cea pur militară
strict și tradițional ă, la una multidimensională, mai puțin palpabilă și concretă
și caracterizată de un "câmp de luptă" fără sfârșit ș i de un comportament
asimetric . Potrivit unor experți în domeniul inteligenței și al studiilor strategice,
activitățile IW / IO se răspândesc remarcabil, în special datorită răspând irii
rapide și largi a noilor medii și a noilor tehnologii de comunicare și informare.
În special, savanții susțin că , comunicarea este folosită pentru a manipula
percepțiile și, în consecință, comportamentul adversarului, al concurentului sau
al pieței . Ei adaugă că abilitatea de a manipula va crește odată cu răspândirea
mediei interactive și că activitățile IW / IO constă în propagandă, contra –
propagandă și operațiuni de influență, managementul comunicării de urgență,
dezinformarea și eroziunea reputației și credibilității adversarului.
Social Media se poate dovedi a fi instrumente eficiente IW / IO deoarece
permit utilizatorilor săi:
 să obțină rezultate considerabile, atât în domeniul strategic, cât și
în cel tactic, chiar dacă acționează:

25 US DEPARTMENT OF DEFENSE, Dictionary of Military and Associa ted Terms ,
Arlington County, VA, 1995, US Department of Defense definește Information Warfare ca
fiind “acțiunile întreprinse pentru a menține integritatea sistemului propriu de informare
din exploatare, corupție sau perturbare, exploatând, corupînd sau di strugând sistemul
informațional al unui adversar și procedeul care obține un avantaj informativ în aplicarea
forței ”.
THEOHARY C. A., R OLLINS J. , Terrorist Use of the Internet: Information Operations in
Cyberspace , Congressional R esearch Service, Washingto n, DC, 2011 “Information
Warfare poate fi definit ca utilizarea tehnologiei informației și a conținutului pentru a
afecta cunoașterea unui adversar sau a unui public țintă ”.
26 US DEPARTMENT OF DEFENSE , Joint Publication 3 -13.4: Doctrine for Military
Decept ion, Arlington County, VA., 2006, US Department of Defense a eliminate expresia
Information Warfare și a actualizat -o înlocuind expresia precedentă cu noile Information
Operations , definite ca "ocuparea integrată a războiului electronic (EW), operațiunile de
rețea informatică (CNO) , operațiunile psihologice (PSYOP), recepția militară (MILDEC)
și securitatea operațiunilor (OPSEC), în concordanță cu capacitățile sp ecificate de
susținere , de a influ ența, de a perturba, de a corupe sau de a uzurpa luarea de dec izii umane
și automate, protejând în același timp pe ai noștri ".

17
– într-un domeniu (spațiu cibernetic) diferit de cel militar
tradițional (spațiu, terestru, maritim, aerian);
– pe dimensiuni diferite de război, strict vorbind (de exemplu,
psihologic, antropologic, cultural, media, dimensiunea
perceptivă);
– nu numai împotriva țintelor milit are, ci și împotriva
societății sociale (în ansamblu sau referindu -se la
comunități etnice, religioase, culturale sau profesionale
specifice) și a infrastructurilor critice ale statului (companii
cu relevanță strategică, rețele de telecomunicații, sisteme
bancare etc.);
 să obțină rezultate considerabile fără a investi foarte mult
(utilizarea accesibilă din punct de vedere pecuniar a fost
menționată mai sus); de exemplu, prin utilizarea unor astfel de
instrumente, este posibilă partajarea rapidă a unui număr extrem
de mare de conținut și informații cu un număr mare de destinatari
la un cost ridicol: informația este transformată dintr -un produs
scump într -unul ieftin;
 un conflict asimetric: un grup organizat de dimensiuni mici /
mijlocii (de exemplu, un grup t erorist) poate efectua operațiuni
ofensatoare împotriva unui competitor mai rezistent și mai
puternic (de exemplu, un stat), reușind să atingă obiectivele
stabilite și să cauzeze daune grave concurent ului.
Activitățile IW / IO prin intermediul Social Media pot avea diferite
semne distinctive , în funcție de natura grupului organizat (stat, companie, grup
terorist, organizație criminală, grup de cracare etc.) și, în consecință,
obiectivele stabilite ale grupului însuși. Activitățile IW / IO pot fi împărțite
după cum urmează:
 războiul cybernetic: Richard Clarke, expert în securitatea
națională a SUA, definește războiul cibernetic drept " acțiunile
unui stat -națiune de a penetra computerele sau rețelele unei alte
națiuni în scopul de a provoca daune sau întrerupe ri"27. Pe scurt,
războiul cibernetic trebuie să fie denumit ansamblu a activităților
ofensive desfășurate în spațiul cibernetic de către unul sau mai

27 CLARKE R. A., Cyber War: The Next Threat to National security and What to Do
About It , Harper Collins, New York, 2010.

18
multe state împotriva unui alt stat sau a unei alte entități nestatale
cu subiectivitate internațională .
 terorismul cibernetic (sau terorismul contra -cibernetic): terorismul
cibernetic se referă la folosirea rețelei de către organizațiile
teroriste pentru scopuri de pro pagandă, detracție sau afiliere sau
pentru a scoate la iveală puncte critice de transmisie a structurilor
sau proceselor legate de securitatea națională. Prin urmare,
terorismul ciberne tic este o activitate ofensivă28 desfășurată în
spațiul cibernetic de către un grup terorist pentru a provoca daune
unui stat sau altei entități nestatale cu subiect ivitate internațională
care, pe lângă faptul că provoacă daune fizice, poate provo ca
efecte psihologice negative29;
 criminalitatea cibernetică (sau criminalitatea contra -cibernetică):
expresia "criminalitate cibernetică" se referă la ansamblul
amenințărilor organizațiilor criminale sau transnaționale care
profită de spațiul cibernetic pentru infracțiuni precum frauda,
furtul de identitate, delapidarea de informații, creații sau
proprietate intelectuală54. Activitățile de criminalitate cibernetică
sunt operaț iuni ofensatoare și se desfășoară în spațiul cibernetic în
detrimentul persoanelor individuale sau al unui grup organizat
(stat, companie , etc.). Scopul principal al activităților de
criminalitate cibernetică este obținerea unui avantaj economic.
Pentru a simplifica analiza, este posibilă maparea grupurilor organizate,
care ar putea fi utilizatorii potențiali ai Social Media, ca instrumente IW / IO
care le clasifică în funcție de dimensiunea (internă sau internațională) în care
acționează și măsurarea nivel ului potențial de amenințare pentru securitatea
națională. În ceea ce privește dimensiunea interioară a unui stat (denumită
spațiu delimitat de granițele teritoriale pe care statul le exercită asupra

28 Utilizarea Social Media poate consta și în activități care vizează d esfășurarea
operațiunilor ofensive (adică se pot limita la recrutarea și / sau organizarea unei activități).
29 THEOHARY C. A., R OLLINS J. , op.cit., Autorii subliniază că unii consideră că
expresia " terorism cibernetic " este inadecvată deoarece desfășurarea operațiunilor ofensive
în spațiul cibernetic poate provoca doar neliniște și nu teamă, în timp ce alții susțin că
astfel de acțiuni combinate pot provoca atât de multă imprevizibilitate, daune economice și
teamă încât să fie considerate activități teroris te. "Terorismul cibernetic există atunci când
se fac atacuri informale, motivate politic, de natură să intimideze sau să constrângă un
guvern sau un popor să susțină un obiectiv politic sau să provoace daune grave sau daune
economice grave ".

19
suveranității sale), următoarele grupuri organizate pot fi clasificate, în ordine
descrescătoare, în funcție de nivelul lor potențial de amenințare:
 grupuri naționale subversive (grupuri marxist -leniniste, grup uri
anarhist -insurecționiste) ;
 organizațiile criminale naționale (mafia );
 mișcări de opoziție / forțe extra -parlamentare (nici o mișcare
globală, asociații de mediu, grupuri anti -nucleare, grupuri
xenofobe, susținători extremiști , grupuri de extrema dreaptă);
 grupuri de cracare (care acționează pre dominant în cadrul unui
stat);
 secte religioase;
 societăți ( companii);
 grupuri de hackeri;
 asociații / fundaț ii / organizații non -profit;
 partidele politice / sindicatele;
 instituții publice (inclusiv agenț iile de securitate națională) .
Extinderea analizei la di mensiunea internațională (care se referă la
ansamblul spațiului în care alte state își exercită suveranitatea și spațiul supus
regulilor dreptului internaț ional cutumiar ), următoarele grupuri organizate sunt
identificate după cum urmează, începând de la cel care poate reprezenta o
potențială amenințare la ad resa securității naționale:
 grupuri teroriste internaționale (al -Qaeda, grupuri jihadiste ,
organizații separa tiste, extremism pan -albanez);
 organizațiile criminale transnaționale (chineze, africane , balcanice
și sud -americane);
 state străine care nu sunt a liate sau state partenere non -politico –
militare și / sau economico -financiare (inclusiv servi ciile de
securitate incluse);
 corporații multinaționale;
 grupuri de cracare (mai ales în state străine);
 societăți (cu capital străin);
 secte religioase (răspândit e transnațio nal);
 grupuri de hackeri;
 ONG;
 organizații internaționale;

20
 state sau state străine aliate cu un parteneriat politico -militar și /
sau economico -financiar.
Dat fiind faptul că Social Media evoluează foarte rapid și se dezvoltă în
întreaga lume, maparea menționată mai sus nu poate fi considerată
cuprinzătoare și / sau definitivă deoarece:
 în viitor, ar putea apărea noi grupuri organizate, ca noi utilizatori
de social media;
 mai multe grupuri acțion ează simultan atât în interior , cât și în
dimensiu nea internațională; din acest motiv plasarea lor precisă și
neschimbată într -una dintre zonele cu două dimensiuni este destul
de dificil de realizat, deci apar unele zone suprapuse ;
În ciuda limitel or sale, hărțile trasate mai jos (figura n r.1) pot oferi u n
instrument util pentru o imagine generală a celor care utilizează Social Media
pentru activitățile IW / IO prin intermediul propriilor agenți. Prin urmare, harta
arată modul în care anumite grupuri se pot dovedi a fi fie o amenințare la adresa
securități i naționale, fie de a avea puterea de a contracara amenințările și de a
proteja interesele strategice ale statului.

21
Figura nr. 1

1.4 Difuzarea Social Media

Platformele Social Media s -au născut la începutul secolului al XXI-lea
în SUA și, de la acea dată , au crescut și s -au răspândit exponențial, mai ales în
ultimii doi ani. A fost nevoie de o perioadă relativ scurtă de timp pentru ca
Social Media să treacă de la " o tendință interesantă de comunicare emergentă
la o parte critică a peisajului mediatic "30 . Conform unor estimări din 2010,
toți utilizatorii social media ajung la p este două miliarde de persoane .

30 BURSON -MARST ELLER , The Global Social Media Check -up 2011 , New York, 2011.

22
În stadiul incipient (2000 -2005), Social Media a început să se
răspândească în principal în țările mai dezvoltate, cu o putere tehnologică
ridicată (vi teză în bandă largă, număr de computere pe cap de locuitor , etc.) și
ale căror guverne garantează libertatea de e xprimare și comunicare completă .
În acest stadiu, Social Media s -a înrădăcinat mai ales în America de Nord,
Europa, Rusia, Japonia, Coreea de S ud și Australia31. Cu toate acestea,
începând cu anul 2005, acestea au început să se prindă în țări mai puțin
dezvoltate (atât tehnologice și economice) . Astfel, noile medii au început să se
răspândească în Africa de Nord, Orientul Mijlociu, China, Asia de Sud-Est, în
statele din Golful Persic, în America de Sud și Centrală. D iferit de alte revoluții
de comunicare în care difuzarea mass -media a avut loc înainte în statele
dezvoltate și apoi în statele mai puțin dezvol tate, Social Media se răspândește
pretut indeni în același timp. De fapt, astăzi unele zone ale lumii nu mai sunt
marginalizate, ci devin conștiente de libertatea lor de exprimare, împărtășesc
gânduri și obiceiuri și le susțin. Singura discriminar e rămasă este, probabil, la
clasele și genurile so ciale .
Potrivit Centrului de Studii Strategice de la Haga32, nivelul de penetrare
a Social Media în viața cotidiană este în creștere și se așteaptă o creștere
semnificativă nu numai în viitorul apropiat, ci și pe termen lung33. Nivelul de
penetrare socială p entru aceste medii este strict dependent de mai mulți factori,
dintre care cei mai importanți sunt: " accesibilitatea, lățimea de bandă și
încrederea, în care încrederea este asemănătoare cu credința în bunătatea și
nivelul de familiaritate cu rețelele soci ale"34. Deoarece se așteaptă ca acești
factori să crească considerabil, și difuzarea social media va crește, probabil35.
Puterea rețelelor sociale este de așa natură încât numărul utilizatorilor
din întreaga lume este de așteptat să ajungă la circa 3.02 mili arde de utilizatori
lunari sociali activi până în 2021, aproximativ o treime din întreaga populație a
Pământului. Se estimează că aproximativ 750 de milioane dintre acești
utilizatori în 2022 vor fi numai din China și aproximativ o treime dintr -un
miliard din India. Regiunea cu cea mai mare rată de penetrare a rețelelor sociale
este America de Nord, unde aproximativ 70% din populație are cel puțin un
cont social. Din 2017, 81% din populația Statelor Unite a avut u n profil de rețea
socială .
Rețelele sociale principale se bucură de obicei de un număr mare de
conturi de utilizatori sau de valori puternice de implicare a utilizatorilor. De
exemplu, Facebook este prima rețea socială care a depășit 1 miliard de
utilizatori activi lunar și începând cu primul trimes tru din 2017, are peste 2,2

31 http://www.vincos.it/world -map-of-social -networks/
32 http://www.hcss.nl/about -hcss/
33 THE HAGUE CENT RE FOR STRATEGIC STUDIES , Social Networking – The
security shakedown of shared information , Future Issue n. 11/2011, Haga, 2011.
34 Ibidem , p. 14.
35 Ibidem

23
miliarde MAU (monthly active user) în întreaga lume. La scurt timp după
lansare, Pinterest relativ nou a fost cel mai rapid site independent din istorie
pentru a ajunge la mai mult de 10 milioane de vizitatori unici lunar, dar a căzut
în urma altor jucători care au apărut în ultimii ani, cum ar fi rețeaua socială de
socializare Instagram sau platforma de microblogging Tumblr.
Potențialul pieței este în continuare în creștere, deoarece nu numai cifrele
utilizatorilor, ci și angajam entul utilizatorilor continuă să crească. În medie,
utilizatorii globali de internet petrec aproximativ 135 de minute pe zi navigând
pe rețelele sociale. Acest lucru solicită brandurilor din întreaga lume și
comercianților lor să utilizeze acel timp și spa țiu pe ecran pentru a promova
diverse produse și servicii prin intermediul marketingului social media sau al
publicității sociale.
Recent, rețelele sociale au demonstrat o schimbare clară către
platformele mobile. Aplicațiile smartphone și tablete, precum și accesul la
dispozitivele mobile au facilitat prezența constantă a unor p latforme mobile ,
cum ar fi Twitter, Instagram sau Snapchat. În plus, acestea au sporit profilul
serviciilor bazate pe locație, cum ar fi Foursquare, și au permis utilizatorilor să
acceseze în mod confortabil site -uri vizuale de blogging, inclusiv Tumblr și
Pinterest, prin tabletă. Dar liderul incontestabil al rețelelor sociale mobile este,
încă o dată, Facebook. Începând cu al patrulea trimestru al anului 2016, peste
un miliard de ut ilizatori Facebook au accesat rețeaua socială exclusiv prin
intermediul dispozitivului mobil.
Numarul de utilizatori ai platformelor Social Media este prezentat într -o
statistică din 2019 astfel36:
 Facebook are 2,32 miliarde utilizatori activi lunar.
 YouTub e are 1,90 miliarde utilizatori activi lunar.
 WhatsApp are 1,50 miliarde utilizatori activi lunar.
 Facebook Messenger are 1,30 miliarde utilizatori activi lunar.
 WeChat (Weixin) are 1.08 miliarde utilizatori activi lunar.
 Instagram are 1,00 miliarde utiliz atori activi lunar.
 QQ are 803 milioane de utilizatori activi lunar.
 QZone are 531 milioane de utilizatori activi lunar.
 TikTok (Douyin) are 500 de milioane de utilizatori activi lunar.
 Sina Weibo are 446 milioane de utilizatori activi lunar.
 Reddit are 33 0 de milioane de utilizatori activi lunar.
 Twitter are 321 milioane utilizatori activi lunar.
 LinkedIn are aproximativ 300 de milioane de utilizatori activi
lunar.
 Baidu Tieba are 300 de milioane de utilizatori lunari activi.

36 Datareportal, Social media users by platform , https://datareportal.com/social -media –
users , accesat în 18.03.2019.

24
 Skype are 300 de milioane de u tilizatori activi lunar.
 Snapchat are aproximativ 287 milioane utilizatori activi lunar.
 Viber are 260 de milioane de utilizatori activi lunar.
 Pinterest are 250 de milioane de utilizatori activi lunar.
 Telegrama are 200 de milioane de utilizatori activi l unar.

Figura nr. 2. Graficul utilizatorilor principalelor platforme Social
Media in anul 2019.

CAPITOLUL 2
AMENINȚĂRI LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE
DIN CAUZA UTILIZĂRII SOCIAL MEDIA

Cu cât este mai mare nivelul IT al unei anumite țări, cu atât este și
utilizarea mai largă a dispozitivelor IT de către cetățenii săi , companiile și
agențiile publice, și cu cât este mai frecvent folosirea internetului pentru
partajarea, achiziționarea sau transferul de informații, cu atât vulnerabi litatea
statului este mai mare . În consecință, amenințările la adresa securității naționale
și consecințele nefavorabile pentru interesele strategice pot apărea din cauza
utilizării în sine a Social Media, care reprezintă principalele instrumente de
schimb de informații și de t ransfer pe internet. Astfel de efecte negative pentru
un stat pot fi cauzate de utilizarea social media, atât de către concurenți (state
sau actori nestatali), cât și de către aparatele aceleași state, dar într -un mod
nesupravegheat, în special în ceea ce privește securitatea și sensibilitatea
(diplomație, bancă, companii relevante din punct de vedere strategic etc.).

2.1. Terorism
00.511.522.5
Facebook Youtube WhatsApp Messenger WeChat InstagrammiliardeNumar utilizatori

25
Social media sunt din ce în ce mai folosite de organizațiile teroriste ca
instrume nte de radicalizare ideologică37, de recruta re, de comunicare și de
formare38. În plus, grupurile teroriste profită de Social Media pentru a
comunica cu organizațiile de criminalitate cibernetică și pentru a coordona,
împreună cu acestea, activități de colectare de fonduri (din activități ilicite)
efectuate parțial (contrabandă cu droguri, arme de foc) sau complet
(phishing39) pe internet. Legătura dintre criminalitatea organizată și
organizațiile teroriste crește în mod considerabil în lumea cibernetică, iar
această coaliție va putea produce noi te hnologii offensive .
Până în prezent, grupurile teroriste care utilizează cea mai substanțială
parte a Social Media în scopuri propri i sunt cele islamice -jihadiste40. Canalele
Facebook și YouTube sunt adesea folosite de al -Qaeda în scopul recrutării și
creșteri i numărului de simpatizanț i și susținători ai jihadului41, în special în
Occident (de ex. Răspândirea fotografiilor și videoclipurilor cu privire la
atacurile teroriste reușite, listele de publicare și biografiile martirilor,
predicare sau texte ideologice) . Lorraine Bowman -Grieve, cercetător la
Colegiul Universității Trinity din Leeds și specializată în terorism și violență
politică, a subliniat că Social Media " joacă un rol important în influențarea
comportamentului individului și disponibilitatea de a par ticipa la acțiunea
colectivă din cauza socializării lor inerente , recrutarea și formarea funcțiilor
de decizie "42, pe lângă acestea," facilitează interacțiunea socială și formarea
de legături sociale, care la rândul lor pot duce la schimbări de atitudini și de
comportament în timp. Aceste schimbări de atitudine ar putea include
adoptarea celei mai răspândite ideologii exprimate în comunitate "43. Social
Media și, în general, internetul permite publicarea și difuzarea" ideilor și

37 UN COUNTER -TERRORISM I MPLEMENTATION TASK FORCE , Use of the
Internet to Counter the Appeal of Extremist Violence, Conference Summary , Riyadh, 2011
38 THEOHA RY C. A., R OLLINS J. , op.cit.
39 Este o fraudă informatică efectuată prin trimiterea mesajelor contrafăcute prin e -mail sau
prin Social Media și are drept scop obținerea de informații clasificate în scopuri ilegale.
40 Termenul " jihadism " este folosit pentru a se referi la folosirea instrumentalistă a
terorismului și a extremismului religios al liderului jihad (care se traduce literalmente drept
"luptă" și care, din punct de vedere juridic, constă în activități de război care vizează
apărarea islamului, și re spingerea răului de la musulmani); termenul "islamism" este folosit
pentru a se referi la fenomenul radicalizării islamice, care urmează idei extremiste și fiind
închis pentru orice fel de contaminare ideologică, culturală și religioasă.
41 THEOHARY C. A., ROLLINS J. , op.cit.
42 BOWMAN -GRIEVE L. , A psychological perspective on virtual communities supporting
terrorist & extremist ideologies as a tool for recruitment , Euro ISI Conference Su bmission,
Leeds,2010.
43 Ibidem .

26
materialelor extremiste care po t duce la recrutarea unui individ vulnerabil,
uneori ajutat de orice intermediar "44.
Pe lângă faptul că sunt folosite în scopuri de prozelitism, Social Media
sunt folosite de grupurile islamiste pentru activitățile de propagandă care au
ca scop publicarea unor atacuri teroriste de succes și, prin urmare, aruncarea
populației civile într -o panică. Deoarece difuzarea știrilor și a conținutului pe
Social Media poate fi considerată "virală", acest tip de propagandă poate
depăși considerabil efectul media produs deja prin mijloace tradiționale de
informare și comunicare (televiziune prin satelit, ziare, radio) și poate provoca
și mai multe consecințe periculoase decât cele provocate de atacurile teroriste
(de exemplu, difuzarea știrilor despre un atac la infrastr ucturile de
comunicații și de conexiune utilizate de piața de valori ar putea arunca
investitorii într -o panică și, în consecință, ar conduce pe micii economiș ti să
se comporte irațional; ar putea provoca daune economice mai grave decât
daunele înseși infr astructurii materiale foarte importante). După cum sa
menț ionat mai sus , Serviciul de Cercetare al Congresului american a constatat
că anumite grupuri organizate, în special grupuri teroriste, ar putea folosi
Social Media cu scopul de a răspândi în cunoști nță de cauză informații false
(parțial sau integral) în timpul unui eveniment dezastruos (de exemplu, un
cutremur, explozia accidentală a unui reactor nuclear, o pandemie etc.) sau
imediat după termina rea acesteia, pentru a -și umfla efectele lor dăunătoare , a
mistifica oamenii și a întârzia operațiunile de urgență și răspunsul unei țări.
Potrivit unu i raport al armatei americane45, Social Media poate fi, de
asemenea, folosit ca un vehicul pentru malware, astfel încât să provoace
daune computerelor sau altor terminale mobile (telefoane inteligente, tablete
etc.). Raportul subliniază în special că " instrumentele sociale, cum ar fi
Twitter și Facebook, pot fi folosite de grupurile teroriste pentru a extinde
rețelele și nu doar pentru a răspândi propaganda, dar p ot găzdui și software
malware încorporat în legături și aplicații care pot corupe un dispozitiv
electronic al utilizatorului "46
Seth Jones, expert în politică externă și terorism la Rand Corporation și
profesor la Universitatea Georgetown, susține că al -Qaeda a dezvoltat o
strategie bine structurată dedicată folosirii social media pentru a -și atinge

44 UN COUNTER -TERRORISM I MPLEMENTATION TA SK FORCE, op.cit .
45 US ARMY, 304th Militar y Intelligence Battalion , Sample Overview: al Qaida -Like
Mobile Discussions & Potential Creative Uses , Fort Huachuca , Arizona, 2008.
46 Ibidem.

27
propriile scopuri. Potriv it lui Jones, Anwar al -Awlaki47 a fost unul dintre
principalii promotori ai unei astfel de strategii. El a fost o figură principală a
organizației al -Qaeda și a fost ucis în Yemen, la 30 septembrie 2011, de CIA,
în colaborare cu Joint Special Operations Command , comandament special al
US Department of Defense48. Pentru a fi mai exact, al -Awlaki a profitat
inteligent de potențial ul social med ia: a activat pe majoritatea site -urilor de
socializare și le -a folosit pentru a răspândi o cantitate imensă de materiale de
propagandă, adresate în mod special membrilor împrăștiați peste tot în lume,
în comiterea unor acte teroriste49 (ca în cazul maiorul ui armatei americane,
Nadil Hasan, care a comis un act terorist în SUA, omo rând 13 persoane și
rănind 4350, după ce a fost influențat și de al -Awlaki prin intermediul Social
Media).
Deoarece al -Qaeda are o structură descentralizată "net -like", Facebook
și Twitter pot fi utilizate în mod eficient ca platforme pentru organizarea și
conectarea grupurilor unice legate de al -Qaeda, p recum și cu "lupii
singuratici"51 și conducerea52. Mai mult de atât, Social Media sunt folosite
pentru a comunica mesajele codate53, pentru a organiza p lanuri pentru acte
teroriste54, pentru a gestiona formarea noilor teroriști și pentru a oferi asistență
logistică și asistență operativă (adică să dea sfatur i despre cum să treacă prin
blocaje55, să se construiască și să se ocupe de arme și explozibili56, să se
găsesc ă și să se folosescă arme cibernetice57, să se eschiveaz e și contracareze
investigații de c ătre agențiile de securitate58).

47 JONES S. G. , Awlaki’s Death Hits al -Qaeda’s Social Media Strategy , RAND
Corporation, Santa Monica, CA,2011.
48 http://www.guardian.co.uk/world/2011/sep/30/anwar -al-awlaki -yemen accesat în
19.03.2019
49 JONES S. G., op.cit.
50 http://www.bbc.co.uk/2/hi/8345944.stm accesat în 19.03.2019.
51 Numiți subiecți izolați care, î n ciuda faptului că nu se unesc organic cu un grup terorist,
sunt întotdeauna gata să acționeze în favoarea ideologiei terorist e și a religiei și să
efectueze atacuri teroriste.
52 THEOHARY C. A., ROLLINS J., op.cit.
53 Ibidem.
54 Ibidem.
55 ROLLINS J., Al Qaeda and Affiliates: Historical Perspective, Global Presence, and
Implications for U.S. Policy , Congressional Research Service, W ashington, DC, 2011.
56 Ibidem .
57 THEOHARY C. A., ROLLINS J., op.cit .
58 EVANS M., McGRORY D. , Terrorists Trained in Western Methods Will Leave Few
Clues , London Times, London,2005.

28
2.2 Criminalitate

Organizațiile criminale utilizează Social Media ca instrumente de sprijin,
comunicare și coordonare pentru desfășurarea activităților lor ilicite. Acest gen
de activități ilicite pot fi fie informații pur informative (de exemplu răspândirea
pornografiei infantile cu taxă, furturi de identitate "virtuale", phishing,
răspândirea virușilor, troie nilor, viermi lor etc.), sau "tradiționale" (contrabandă
cu droguri, traficul de persoane, spălarea banilor, transferul documente lor din
spionajul industrial59).
Grupurile criminale care utilizează Social Media sunt create din persoane
care provin din aceeaș i zonă geografică și care se cunosc personal, dar și de
persoane răspândite în întreaga lume care sunt legate exclusiv de relații
"virtuale". Aceste "comunități criminale" sunt, în general, coordonate de unul
sau mai mulți moderatori care au puterea de a î nlătura membrii care nu
furnizează informații sau instrumente de înaltă calitate și de a atribui un nivel
sporit de fiabilitate celor care co ntribuie mai mult decât alții .
Utilizarea social media și, în general, a tehnologiei IT în scopuri
criminale se ext inde dramatic, nu numai pentru că se răspândesc din ce în ce
mai mult, ci și pentru că persoanele percep acțiunile pe care le comportă ca
fiind mai puțin grave în comparație cu ceea ce sa întâmplat în trecut. La fel se
întâmplă și în ceea ce privește amplo area daunelor cauzate de comportamentul
lor și riscul de a fi găsiți .

2.3 Război

Potrivit unui stud iu provizoriu al NATO60, conflictele viitoare vor avea
loc în medii tot mai conectate, care vor fi caracterizate prin utilizarea noilor
tehnologii de comuni care și informare, inclusiv Social Media. Sunt câțiva ani
de când social media au fost utilizate de forțele armate în mai mul te țări, iar
acum sunt pregătite să fie utilizate tot mai frecvent pentru a însoți mijloacele
tradiționale ofensive. În particular , folosirea Social Media în timpul unui
conflict adaugă angajarea altor mijloace de informare în masă (ziare,
televiziune, radio etc.) pentru activități de propagandă, influență și înșelăciune,
după cum se explică mai bine în secțiunea următoare. Deoarece î n ultimul
deceniu numărul războaielor dintre entitățile cu subiectivitate intern ațională a
fost foarte scăzut , iar materialul open source este redus, nu este posibil să se
investigheze cazurile de campanii militare efectuate cu angajarea efectivă a
Social Media în sprijinul operațiuni lor militare . Cu toate acestea, în această

59 INTELLIGENCE AND NATIONAL SECURITY ALLIANCE, Cyber Intelligence:
setting t he landscape for an emerging discipline , Arlington, VA, 2011.
60 NATO Allie d Command Transformation , Multiple Futures Project – Navigating
Towards 2030 , Norfolk ,2009.

29
privință, poate fi util să menționăm pe scurt cele două conflicte dintre Israel și
Liban.
În timpul celui de -al doilea război israeliano -libanez în 2006, Hezbollah
a desfășurat mai mul te activități IW grație utilizării Social Media. Mai exact,
în timpul conflictului, au publicat mai multe videoclipuri și fotografii pe
bloguri, site -uri de socializare și pe YouTube, pentru a -și prom ova propria
imagine și a discredita pe cea a Israelului și serviciilor lor de securitate. În urma
acestei activități, Hezbollah a reușit să insufle o "percepție a eșecului" în
instituția politico -militară israeliană care a cond iționat evoluția conflictului61.
În timpul următorului război (2008 -2009), Israelul a prezentat în schimb un
management mult mai eficient al Social Media, angajându -i în campanii de
informare și contrainformare62.

2.4 Mișcări de protest și revoluție

Noile tehnologii și, în special, Social Media constituie un element de
mare importanță atât pentru mișcările de prote st, cât și pentru revoluții .
Rebelii și grupurile revoluționare se îndreaptă către astfel de instrumente
pentru a organiza mai bine și a impulsiona masele la acțiune, pentru a
organiza activități de protest sau luptă și pentru a -și gestiona asp ectele tactice
și operaționale.
Deoarece Social Media câștigă o mare influență în determinarea
încheierii de proteste și revoluții, angajarea lor va crește probabil în mod
remarcabil în viitorul imediat. Potrivit lui Marco Papic și lui Sean N oonan,
analiștii de la Stratfor, Social Media sunt instrumente care permit grupurilor
revoluționare să reducă costurile de participare, org anizare, recrutare și
formare63.
Cei doi experți au studiat mișcările recente de protest din Tunisia și
Egipt și au d escoperit că:
 există o creștere considerabilă a utilizării social media de către
grupurile revoluționare, în speci al pentru a stimula nesupunerea
civilă și a gestiona acți unile de protest și de luptă;
 împreună cu telefoanele mobile, Social Media garantează
rapiditatea răspândirii informațiilor și impulsionează masele la
acțiune: " mișcările de protest pot ajunge la sute de mii de

61 MAYFIELD T. D. , A Commander’s Strategy for Social Media, Joint Force Quarterly
vol. 60/ 2011, National Defense University, Washington, DC , 2011.
62 Ibidem.
63 PAPIC M., NOONAN S. , Social Media as a Tool for Protest , STRATFOR, Austin, TX,
2011.

30
aderenți cu un singur post pe Facebook sau Twitter, lansând un
apel masiv de acțiune în câteva secunde "64;
 datorită faptului că sun t extrem de ieftine (așa cum sa menționat
mai sus), Social Media permite mișcărilor revoluționare să fie
mai autonome și, prin urmare, mai puțin ușor de influențat de
persoane care nu sunt implicate în organizație și care sunt mai
puțin dependente de finan țarea externă.
Examinând rolul social media în ultimele mișcări de protest și / sau
revoluții, în viitor asemenea mișcări nu vor fi diferite în ceea ce privește
procedura (conflicte, ocupații, manifestări, tulburări civile etc.), și scopurile
(îmbunătățir ea condițiilor sociale și economice, schimbarea sistemului politic
etc.), dar cu siguranță vor fi diferite pentru ceea ce privește interacțiunile
dintre protestatarii înșiși, între ei și puterea pe care doresc să o contracareze,
și între ei și lumea exteri oară. Social Media permite utilizatorilor să
"ocolească" cenzura și controlul pe care guvernul îl face de obicei în mass –
media, creând un canal alternativ de difuzare (adevărat) de știri . Având în
vedere rolul social media în cu rsul proteste lor din Libia, Tunisi a, Egipt și
Siria, regimurile au pierdut controlul absolut asupra informațiilor, pierzând
treptat putere în timp ce populația a dobândit puterea de a trata și de a
răspâ ndi informațiile, la rândul lor . În societățile în care presa tradițională este
controlată de guvern, iar cele private sunt cenzurate de companiile în care
lucrează, Social Media reprezintă o oportunitate unică pentru ca populația
civilă să contracareze regimul și să -i sporească libertat ea de exprimare și
comunicare .

2.5 Utilizarea n ecorespunzătoare a funcționarilor publici

Revenind la Social Media, aceasta permite difuzarea de știri
confidențiale sau legate de locuri de muncă ale căror utilizări ulterioare sau
posibile manipulări nu pot fi anticipate și circumscrise. Cazurile de pub licare
neautorizată și necontrolată a informațiilor sau conținuturilor (audio, video,
foto etc.) clasificate sau sensibile prin Social Media sunt din ce în ce mai
frecvente. În aceste cazuri, securitatea națională poate fi compromisă sever de
utilizarea Social Media. Libertatea de exprimare și de comunicare trebuie să
se opr ească acolo unde începe nevoia de a proteja confidențialitatea și
integritatea datelor sensibile, adică îndeplinirea obligației generale de

64 Ibidem .

31
confidențialitate la locul de muncă. Deoarece serviciul public utilizează din ce
în ce mai mult Social Media în scop uri instituționale, precum și funcționarii
publici pentru interese personale, ar trebui lansată o serie de campanii de
informare pentru a crește gradul de conștientizare a funcți onarilor publici cu
privire la r iscurile sociale pentru securitatea personală și națională. Pentru a
diminua riscurile pentru securitatea națională provocate de utilizarea incorectă
a Social Media, este de dorit o politică națională specifică, pe baza căreia
toate instituțiile pot elabora propriile linii directoare pentru personalul lor, în
funcție de domeniul lor de expertiză. Guvernul Statelor Unite a urmat această
direcție, de fapt, în anul 2009, când șeful Direcției Informaționale a adoptat o
serie de orientări pentru a ajuta departamentele și agențiile federale să
elaboreze o st rategie care să permită utilizare a în siguranță a Social Media65.
Pe scurt, documentul furnizează agențiilor federale o politică specială și
subliniază că politicile nu ar trebui adoptate pe baza tehnologiei în sine, ci ar
trebui să se concentreze asupra co mportamentului funcționarilor publici, ale
cărui cunoștințe profesionale nu pot lipsi dintr -o cultură de securitate
adecvată , și a căror utilizare a Social Media trebuie să fie responsabilă. Pe
baza liniilor directoare ale guvernului, forțele aeriene ale S UA au adoptat un
document specific66, menit să mențin ă sub control utilizarea Social Media a
personalului Forțelor Aeriene.

65 CHIEF INFORMATION OFFICERS COUNCIL (CIO), op.cit.
66 US AIR FORCE – Public Affairs Agency – Emerging Technology Division, op.cit.

32
CAPITOLUL 3
OPORTUNITĂȚI PENTRU PROTJAREA SECURITĂȚII
NAȚIONALE ȘI A INTERESELOR STRATEGICE ALE
STATULUI

Pe lângă faptul că reprezintă instrumente potențiale de amenințare,
Social Media poate reprezenta o oportunitate eficientă de a păstra securitatea
națională și / sau de a atinge interesele strategice ale unui stat dacă este utilizat
corespunzător d e către instituțiile civile și, în special, de serviciile de securitate
și / sau de serviciile de securitate a informațiilor. În acest sens, analiștii de la
Stratfor, menționați anterior, Papic și Noonan au subliniat că, dacă Social
Media " prezintă o ameni nțare demonstrabilă pentru guverne, ar putea fi vital
ca serviciile de securitate să perfecționeze și să actualizeze continuu planurile
de perturbare a noii tehnologii ale internet ului"67. În plus, aceste instrumente
"pot fi folosite de guverne pentru crear ea de conținut, colaborarea externă,
construirea comunității și alte aplicații "68 și că " eșecul de a adopta aceste
instrumente poate reduce capabilitățile relative ale unei organizații în timp "69.
Social media poate fi folosită în același timp pentru activit ăți de apărare
(prevenire, avertizare, previziune, comunicare instituțională, gestionarea
crizelor, contra -propagandă) și acțiuni ofensive (influență, propagandă,
înșelăciune).

3.1. Instrument de avertizare și previziune a tendințelor

Abilitatea de a pre veni viitoarele contexte strategice și tactice este de o
importanță capitală pentru a reduce posibilitățile de a fi surprinse de amenințări
și de a le crește rezistența . Abilitatea de a "ipoteza" viitorul nu este o știință
exactă și este foarte greu să se prevadă anticipat și exact cum , când și unde s e
va materializa o amenințare . Din această perspectivă, Social Media poate
deveni o resursă inestimabilă în folosul serviciilor de securitate, militare și
civile, deoarece acestea " se pot transforma rapid într -un instrument valoros de
colectare a informațiilor "70, deoarece toți utilizatorii social med ia lasă urme
despre identitate , prefe rințe, mișcări, contacte etc. , care pot fi cu ușurință
colectate și analizate, chiar dacă nu au un profil actualizat sau activ.
O monitorizare continuă și profundă a acestor mijloace de informare
poate fi realizată ca un instrument de avertizare în cazul amenințărilor prezente

67 PAPIC M., NOONAN S., op.cit.
68 DRAPEAU M, WELLS L., Social Software and National Security: an Initial Net
Assessment , Center for Technology and National Security Policy – National Defense
University, Washington, DC, 2009.
69 Ibidem .
70 PAPIC M., NOONAN S. , op.cit.

33
și viitoare la adresa securității naționale, deoarece utilizarea Social Media de
către organizații crimin ale, grupuri teroriste, adversari și alți concurenți este din
ce în ce mai mare . Din acest motiv, o ana liză continuă a Social Media prin
Intelligence poate servi ca:
 avertizare timpurie: monitorizarea Social Media pentru a
recunoaște primele semne ale une i activități ostile sau potențial
periculoase pentru securitatea unui stat (de exemplu, colectarea și
analizarea mesajelor prin opoziție cu mișcările transmise prin
intermediul site -urilor de rețele sociale pentru organizarea unui
protest viole nt pot fi ut ile în scopul de a preveni o revoltă sau
pentru a aten ua consecințele sale negative71; studierea
informațiilor pe care le împărtășesc crackerii în blogurile
specializate pentru a lansa un atac de informație la o infrastructură
critică poate concura în adopt area contramăsurilor adecvate de
protecție, urmărirea videoclipurilor didactice pentru recrutarea
militară, răspândite prin YouTube de către un grup al -Qaedist
poate ajuta la găsirea utilizatorilor care le utilizează, să înțeleagă
metodele și tehnicile de atac și să elaboreze metode eficiente de
reacție și combatere a amenințării teroriste; controlul continuu al
actualizării profilului Facebook și examinarea atentă a fotografiile
publicate pe acel profil pot permite urmărirea mișcărilor și a
activităților o rganizației membrilor unui g rup criminal,
cartografierea conexiunilor etc.);
 avertizarea strat egică și scanarea orizontului72 care vizează
evidențierea tendinței amenințărilor pe termen lung și mediu,
identific area orientării grupurilor opozite și prognozar ea alegerilor
acestora (adică colectarea semnelor de protest din partea tinerilor
prin monitorizarea principalelor site -uri de rețele sociale poate
ajuta la prognozarea și, eventual, eliminarea unui dezacord care să
se transforme într -o mișcare de protest organizată sau chia r într –
un grup revoluționar; analizând discuțiile pe bloguri specializate
în politica internațională și studii strategice (deseori deținute de
experții de vârf sau de reprezentanții grupurile de reflecție
importante) pot fi utile pentru a înțelege posibilele evoluții pe
termen lung ale politicii externe și a gândirii strategice a
conducerii unu i stat; studierea discuțiilor de pe bloguri le
specializate în știință și tehnologie poate ajuta la măsurarea

71 PAPIC M., NOONAN S., op.cit., "În Egipt, aproape 40 de lideri ai Mișcării din 6
Aprilie au fost arestați la începutul protestelor, iar acest lucru a fost posibil prin
identificarea acestora prin intermediul activităților lor pe internet, în special prin
diferitele lor pagini de Facebook".
72 Expresia scanarea orizontului este folosită pentru a se referi la o metodologie pentru
analiza și previzionarea posibilelor scenarii viitoare pe termen lung.

34
posibilității dezvoltării pe terme n lung a științelor și expertizei
tehnologice într-un anumit loc;
The Intelligence Advanced Research Projects Activity (IARPA)73, un
institut de cercetare al Office of the Director of National Intelligence SUA
(ODNI), a la nsat un proiect care vizează dezvoltare a de metode inovatoare de
sprijinire a analiștilor de informații în previziunile viitoarelor evenimente
sociale. Programul de cercetare, denumit Open Source Indicators (OSI)74,
înseamnă implicarea activă a universității și a industriilor tehnologice în scop ul
dezvoltării sistemelor automate de analiză provizorie aplicate prevenirii
evenimentelor legate de securitatea națională: crize politice, migrații, epidemii,
urgențe, proteste, perioade de instabilitate economică etc. În special, OSI se
bazează pe princi piul că evenimentele sociale relevante sunt întotdeauna
anticipate de schimbările de comportament prin populație (creșterea / reducerea
comunicării, consumul, mișcările etc.). Plotarea și studierea unor astfel de
comportamente pot fi, de fapt, utile pentru anticiparea evenimentelor.
Observarea și măsu rarea acestor schimbări se pot realiza prin monitorizarea
datelor disponibile publicului provenind din diferite surse, dintre care
platformele Social Media sunt plasate pe primul loc75.
Centrul pentru Inteligenț a Colectivă (CCI) al Institutulu i de Tehnologie
Massachussets76 face parte din programul OSI al IARPA și a dezvoltat un
software specific pentru o analiză dinamică și computerizată a Social Media și,
în general, a Internetului. Programul de computere, numit Condor, are ca scop
furnizarea de previziuni atentă asupra comportamentului oamenilor și
grupurilor organizate și chiar anticiparea tendințelor viitoare, datorită
combinării rețelelor de conexiuni și tehnicilor avansate de analiză semantică.
Thomas Malone , directorul CCI, într -un interviu acordat Ne w York Times, a
subliniat marele potențial ale proi ectului și a afirmat : "avem date mult mai
detaliate și mai bogate , precum și algori tmi predictivi de utilizat și aceasta face
posibil ă un fel de predicție care nu s-ar fi putut realiza înainte "77.
Programul OSI al IARPA nu este prima încercare făcută de Biroul
Directorului de Informații Naționale de a folosi Social Media pentru avertizare
sau analiză provizorie. De asemen ea, Open Source Center (OSC) , un centru de
specialitate ODNI pentru open source intelligence (OSINT), a începu t să
acorde o atenție specială a Social M edia pentru o perioadă de timp, analizând
conținutul partajat și studiind dinamica comportamentului utilizatorilor. OSC
este o agenție care se ocupă în principal de analize, iar personalul său este

73 http://www.iarpa.gov
74 http://www.iarpa.gov/solicitations_osi.html
75 WEINBERGER S., The Spy Who Tweeted Me: Intelligence Community Wants to
Monitor Social Media , Wired , San Francisco, 2011.
76 http://cci.mit.edu/
77 MARKOFF J., Government Aims to Build a “Data Eye in the Sky” , The New York
Times, New York, 2011.

35
specializat în monitorizarea presei. Mulți dintre cei care lucrează acolo sun t
experți în mai multe limbi (dialecte arabe, paștun, dialecte chinezești etc.) și au
fost recrutați din 2005 pentru a spori abil itatea de a înțelege și de a analiza
informațiile și conținutul găsit în Social Media desp re comunitățile etnico –
lingvistice care aparțin diferitelor zone ale lumii. Atât în biroul său central din
Virginia, cât și în serviciile stră ine americane din stră inătate , analiștii OSC
explorează rețele sociale, de la Facebook la Twitter, în căutare de informații și
senzații; ei încearcă să capteze starea de spirit a tinerilor, să înțeleagă fie că
undeva în China se va declanșa un protest, fie că tulburarea din ora șul unei țări
este semnul unei rebeliuni care va declanșa o zonă întreagă; ei colectează
bucăți, le depun și le compară cu alte "semne " provenite din diferite surse . În
afară de obținerea informațiilor de la Social Media pentru a prognoza tendințele
viitoa re, OSC se ocupă și de monitorizarea difuzării, utilizării și impactului
Social Media în unele țări.
Folosirea Social Media pentru a obține și analiza date pentru prevenirea
informațiilor și strategiile tactice de avertizare este de mare interes și pentru US
DoD, care elaborează un program specific numit "Social Media in Strategic
Communication" (SMISC)78 prin intermediul DARPA, cu scopul de a
monitoriza astfel de mijloace de comunicare în masă pentru a obține o mai bună
cunoaștere a mediului în care unele u nități desfășurate în străinătate lucrează și
colectează informații utile pentru a sprijini misiunile militare. Prin urmare,
utilizarea Social Media în acest mod poate ajuta coman damentele SUA
desfășurate în diferite locații să înțeleagă mai bine caracteri sticile socio –
politice, religioase, economice și culturale ale zonei în care lucrează și să
detecteze amenințările emergente79. În acest sens, Thomas Mayfield, un colonel
al armatei americane, a susținut că "menținerea unei prezențe social media în
locații desfășurate […] permite comandanților să înțeleagă potențiale
amenințări și tendințe le emergente […]. Comunitatea online poate oferi un bun
indicator al stării de spirit și problemelor emergente "80. DARPA a afirmat că
scopul general al programului SMISC de 42 de milioane de dolari este
"dezvoltarea unei noi șt iințe a rețelelor sociale construite pe baza tehn ologică
emergentă […] incluzând , dar nu limitându -se la teoria informațiilor, la
analizele grafice la scară masivă și la prelucrarea limbajului na tural "81, care
trebuie realizate prin crearea unor tehnici și instr umente de asistență automată
și semi -automată pentru analiștii care utilizează sistematic Social Media în
scopuri militare. În detaliu, utilizarea acestor tehnici și instrumente vizează82:

78 DEFENSE ADVANCED RESEARCH PROJECTS AGENCY (DARPA), op.cit.
79 MAYFIELD T. D., op.cit.
80 Ibidem.
81 DEFENSE ADVANCED RESEARCH PROJECTS AGENCY (DARPA), op.cit.
82 Ibidem.

36
 detectarea, clasificarea, măsurarea și urmărirea formării,
dezvoltării și difuzării ideilor și opiniilor și a mesajelor înșelătoare
sau dezinformării;
 recunoașterea campaniilor de persuasiune și a influenței
operațiunilor desfășurate de adversari prin Social Media;
 identificarea participanților la astfel de activități și descoperirea
activităților acestora.
Funcționalitatea reală a programului SMISC și a altor activități similare
este legată de implementarea și includerea anumitor proiecte paralele lansate
pentru a elabora sisteme de extragere, captare, clasificare și transpunere a
informațiilor (limbi rare, expresii idiomatice, dialecte, etc), cum ar fi
progra mele IARPA Babel83 și Metaphor84.
În ultimii ani, au început și s -au consolidat mai multe parteneriate între
agențiile de informații occidentale și firmele private pentru studiul și analiza
Social Media în sc opuri de securitate națională . Un capital d e risc al CIA, numit
In-Q-Tel85, a finanțat tehnologia Visible Technologies86, o companie
specializată în moni torizarea social media .
Două proiecte de succes în diferite domenii trebuie să se menționeze
pentru a înțelege potențialele actuale orientate spre previziuni ale Social Media
și pentru a -și atinge flexibilitatea în utilizare:
 datorită propriului grup de ce rcetare și dezvoltare HP Labs87,
Hewlett Packard a reușit să prevadă cu precizie veniturile din box –
office pentru filmele nou lansate în cinematografele americane,
folosind algoritmi avansați pentru a procesa și analiza date extrase
anterior de pe Twitter88;
 în septembrie 2011, divizia de informații și sisteme inteligente din
cadrul F undației Naționale de Științe89 a alocat fonduri pentru a
avansa o cercetare denumită RAPID – Evaluarea cutremurului
pentru social media, care vizează evaluarea în timp real sau î ntr-
un timp foarte scurt a dimensiunii daunelor cauzate de cutremure
datorită datelor colectate de pe Social Media90;

83 Acest program a fost lansat de IARPA în ianuarie 2011, pentru a dezvolta o tehnologie
de recunoaștere a vorbirii capabilă să proceseze într -un timp scurt și cu un grad ridicat de
acuratețe cantități uriașe de texte scrise în diferite limbi.
84 Acest program a fost lansat de IARPA în aprilie 2011, pentru a dezvolta instrumente
computerizate capabile să detecteze, să clasifice și să înțeleagă "metaforele lingvistice "
folosite în mai multe limbi și în întreaga lume.
85 http://www.wired.com/dangerroom/tag/in -q-tel
86 http://www.visibletechnologies.com
87 http://www.hpl.hp.com
88 MARKOFF J., op.cit.
89 http://www.nsf.gov
90 MARKOFF J., op.cit.

37
3.2 Instrument de comunicare instituțională

Toate statele trebuie să ajungă la s uperioritatea informației, care se referă
la un avantaj p entru adversar în materie de IT și de luare a deciziilor, dacă
doresc cu adevărat să garanteze standarde înalte de competitivitate și eficiență,
să-și protejeze propriile interese strategice și să contracareze în mod eficient
amenințările la adresa securit ății naționale. Social Media poate ajuta la
atingerea acestui tip de avantaj competitiv, deoarece acestea sporesc agilitatea
și flexibilitatea procedurilor de partajare a informațiilor și accelerează procesul
de luare a deciziilor.
Utilizarea Social Media poate, de fapt, să contribuie considerabil la
schimbul rapid de informații în cadrul fiecărei agenții guvernamentale și la
creșterea fluxului de comunicări interinstituționale. Social Media poate garanta
astfel un schimb efectiv de informații și conținut î ntre birourile aceleiași agenții
sau între diferite agenții și concurează în îmbunătățirea performanțelor
agențiilor publice.
Cu o referire specială la agențiile de securitate națională, utilizarea Social
Media (potențial proiectată și / sau modificată pen tru acest domeniu) reprezintă
o oportunitate importantă de a -și finaliza evoluția funcțională și
organizațională, treptat trecând de la "necesitatea de a ști" la "nevoia de a
partaja". Acest tip de schimbare face ca informația să fie disponibilă nu numai
celor care au nevoie de ea, ci și celor ca re ar putea avea nevoie de ea . Evident,
o astfel de evoluție organizațională și funcțională trebuie să aibă o analiză
corectă a riscurilor și o adoptare ulterioară a măsurilor de siguranță potrivite
pentru a evita i nformațiile sensibile de scurgere din cunoștinț ele agențiilor de
securitate (după cum sa menționat mai sus).
Cu o referire specială la forțele armate și agențiile de informații, Social
Media poate deveni un instrument de comunicare și de schimb de informaț ii cu
adevărat eficient, dacă este utilizat în mod corespunzător, în special în situații
operative caracterizate prin prezența diferitelor instituții din aceeași țară și / sau
contingente din diferite țări , unde mecanica coordonării și schimbul de
informa ții este foarte promptă. Din această perspectivă, colonelul Mayfield a
susținut că "o strategie socială proactivă și inovatoare, care utilizează rețele
sociale, bloguri și capabilități asemănătoare Twitter, îi poate ajuta pe
comandanți să se asigure că toa te entitățile interesate din teatrul de operațiuni
împărtășesc informațiile necesare pentru a lucra spre un obiectiv comun "91.
În plus, utilizarea Social Media de către agențiile unui stat poate ajuta la
interacțiunea incisivă și transparentă cu opinia pub lică și la reducerea
decalajului dintre instituții și cetățeni. Prin urmare, societatea civilă se poate
familiariza cu scopurile urmărite de fiecare agenție publică și poate fi implicată
în activitățile instituționale, atunci când este posibil. În special, Social Media

91 MAYFIELD T. D., op.cit .

38
poate constitui instrumente valide de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență
(dezastre , calamități, pandemii etc.)92 sau să obțină informații utile importante
din partea comunității on -line pentru a combate criminalitatea, comportamentu l
ilegal sau amenințările la adresa securității naționale de exemplu, localizarea
persoanelor căutate, identificarea unei persoane cu anumite caracteristici,
găsirea martorilor pentru o anumită situație, detectarea unor comportamente
potențial periculoase pentru securitatea națională etc.)93.

3.3 Influența, propaganda și instrumentul de decepție

Utilizarea Social Media permite nu doar să comunice, să împărtășească
sau să capteze informații, să analizeze dinamica sociopolitică și să anticipeze
tendința e conomico -financiară, dar și să descrie evenimentele, modelul
realității, să influențeze percepția unei anumite situații, a unei probleme
specifice sau a unei persoane , și alegerile și comportamentele de influență. Prin
urmare, Social Media poate afecta put ernic procesul decizional instituțional, de
afaceri sau de echipă, precum și formarea și dezvoltarea conștiinței colective a
opiniei publice. Aceste instrumente pot fi utilizate pentru a interfera cu procesul
de luare a deciziilor adversarilor, atât direct , care manipulează cadrul lor de
informare și analiză, fie influențează colaboratorii lor apropiați, și indirect:
influențând grupuri de persoane (partide politice, sindicate, opinia publică ,
etc.) ale căror reacții afectează chiar alegerile conducerii un ei țări.

92 LINDSAY B. R., op.cit.
93 FORD C. M., Twitter, Facebook and Ten Red Ball oons: Social Network Problem
Solving and Homeland Security , Homeland Security Affairs, Naval Postgraduate School
Center for Homeland Defense and Security, Monterey, CA., 2011.

39
Deoarece au caracteristici foarte distinctive (așa cum s -a menționat mai
sus), Social Media poate acționa ca un elte eficiente de influențare94, de
propagandă95 și de activități de înșelăciune96.
US DoD a lansat deja mai multe proiecte care prevăd ang ajarea Social
Media în activități de influență, propagandă (și contra -propagandă) și
înșelăciune. Următoarele sunt deosebit de semnificative:
 DARPA a întreprins un proiect, denumit STORyNET97, pentru a
măsura puterea influențelor pe care le exercită asupra
comportamentului, judecății și deciziilor umane, de a studia
interacțiunea dintre radicalizarea narativă și ideologică, politică
sau religioasă, care are ca rezultat mobilizarea violentă, insurgența
și terorism. Contextul de cercetare DARPA identifică Soci al
Media și alte mijloace de comunicare și informare ca instrumente
potrivite pentru a analiza poveștile răspândite de anumite subiecte
pentru scopurile prozelitismului și propagandei (adică liderii
teroriste jihadiste) și să înțeleagă cum și cât de mult p oveștile
spațiul cibernetic poate influența mecanismele cognitive umane;
 în afară de dezvoltarea unei puteri avansate de analiză a datelor ,
programul98 sus-menționat Social Media in Communication

94 LARSON E. V., DARILEK R. E., GIBRAN D., NICHIPORUK B., RICHARDSON A.,
SCHWARTZ L. H., THURSTON C.Q., Foundations of Effective Influence Operations ,
RAND Corporation, Santa Monica, CA., 2009. Autorii definesc operațiunile de influență
ca fiind aplicarea coordonată, integrată și sincronizată a aparatelor diplomatice, militare,
informa tice și economice ale statului, pentru a induce adversarilor să se comporte sau să
decidă într -un anumit mod. Acest tip de operațiuni sunt aranjate pentru a obține un avantaj
competitiv față de adversar; acestea sunt realizate cu ajutorul mijloacelor de in formare în
masă și se adresează subiecților determinanți: indivizi singuri (adică agenți publici,
comandanți militari, lideri politici etc.) sau grupuri mici de dimensiuni limitate (adică:
unități militare, sindicate, conducere de partid politic , conducer ea unei firme etc.).
95 Propaganda este ansamblul metodelor utilizate de un grup organizat pentru a face
oamenii să se alăture activ și pasiv acțiunilor lor. Acești indivizi trebuie să fie standardizați
psihologic prin manipulare psihologică și situați într -o "organizație". Activitățile de
propagandă oferă o utilizare intensă a mijloacelor de informare în masă, precum și
influențează mass -media, dar se diferențiază de acestea din urmă, deoarece sunt adresate în
mod esențial grupurilor mari de indivizi (adică : întreaga opinie publică a statului).
96 WHALEY B. , Toward a General Theory of Deception, The Journal of Strategic Studies,
vol. 5, Routledge, Taylor & Francis Group, London, 1982. Autorul definește înșelăciunea
"ca informație menită să manipuleze comporta mentul altora prin inducerea lor să accepte
o prezentare falsă sau distorsionată a mediului" . Operațiunile de deturnare se deosebesc de
influența și activitățile de propagandă, deoarece acestea din urmă oferă informații false
(false sau parțial false) subi ecților cărora li se adresează, pentru a determina percepția lor
greșită și disonanța cognitivă.
97 DEFENSE ADVANCED RESEARCH PROJECTS AGENCY (DARPA) , Stories,
Neuroscience and Experimental Technologies: Analysis and Decomposition of Narrative
in Security C ontexts , DARPA -SN-11-20, Arlington County, VA ., 2011.
98 DEFENSE ADVANCED RESEARCH PROJECTS AGENCY (DARPA), op.cit.

40
Strategic (SMISC) al DARPA vizează detectarea înșelăciunii și
influențarea activităț ilor desfășurate de oponenți , precum și
desfășurarea unor activități de contrast adecvate99 (contra –
înșelăciune și contra -influență);
 proiectul Sentient World Simulation (SWS)100, dezvoltat in ițial de
Universitatea Purdue101 și apoi adopt at de US DoD102, constă într –
un model al lumii reale, transformat într -un model virtual furnizat
cu foarte multe variabile sociale, economice, climatice, politice și
geografice care permit prognozarea și estimarea evenimentelor
viitoare. Unele modele virtual e au fost dezvoltate în sistemul SWS
pentru a fi utilizate pentru a testa propaganda și a măsura efectele
sale anticipat e asupra unei populații țintă .
Diplomația americană folosește în mod activ și Social Media pentru
activități de influență și propagandă. De fa pt, în 2008, programul Public
Diplomacy 2.0 a fost elaborat și prezentat oficial de către subsecretarul de stat
pentru diplomație publică James Glassman, în cadrul unu i eveniment special
organizat103 la Fundația New America. Public Diplomacy 2.0 a fo st definit
chiar de Glassman ca un nou proces de comunicare care profită de potențialul
social media și acordă credite corpului diplomatic cu un avantaj competitiv
semnificativ, atât în relațiile cu alte state din domeniul economic, științific,
tehnolog ic și geostrategic cât și în combaterea ideologiilor radicalizate, a
extremismului religios și a violenței politice. Activitățile Public Diplomcy 2.0
trebuie să se bazeze pe o planificare strategică centrală specifică, coordonată
cu toate instituțiile implicate în activități diplomatice și bine integrată cu
aparatul militar. Vorbind despre Public Diplomacy 2.0, Helle Dale a susținut
că Social Media poate deveni un vehicul primar cu care g uvernul american
abordează opinia publică din întreaga lume, pe lângă mijloacele tradiționale
cum ar fi radio, televiziune, biblioteci, progra me de schimb de studenți etc. Ea
susține în continuare că " diplomația publică și experții în domeniul comunicării
strategice din cadrul guvernului american explorează potențialul noilor media
sociale în efortul de a câștiga inima și mintea în străinătate, în special în lumea
musulmană, unde se duce un război al ideilor. Dușmanii Statelor Unite sunt
deja experți în utilizarea acestor instrumente de mobilizare cu costuri reduse,
care pot conecta mii, potențial chiar și milioane, la atingerea unei taste de
calculator sau a unui telefon mobil "104.

99 TAYLOR D., Social Media Targeted by Pentagon for «Strategic Communication»,
Infowars, 2011, http://www.infowars.com/social -media -targeted -by-pentagon -for-
strategic -communication , accesat în 25.03.2019.
100 http://www.there gister.co.uk/2007/06/23/sentient_worlds/
101 http://www.purdue.edu
102 The US Department of Homeland Security au adoptat sistemul, deasemenea.
103 http://www.newamerica.net/events/2008/public_diplomacy_2_0
104 DALE H. C. , op.cit.

41
În plus față de SUA, alte țări și -au dezvoltat deja abilitățile de a utiliza
Social Media în scopuri de prop agandă și de influență, așa cum a fost observat
de ODNI Open Source C enter (OSC). În special, Open Source Center a
publicat câteva rapoarte ne clasificate despre operațiunile realizate prin
intermediul acestor mijloace media, cum ar fi cea despre Social Media din
India105 sau cea despre utilizarea Social Media de către Coreea de Nord în
scopuri de propagandă spre Coreea de Sud106.

CAPITOLUL 4
STUDII DE CAZ

4.1 R azboiul din Liban din 2006

4.2 Statul Islamic

4.3 Anexarea Crimeei de către Federația Rusă

105 OPEN SO URCE CENTER , Overview of Leading Indian Social Media , McLean,
Virginia, 2010.
106 Idem , North Korea – Using Social media in Long -Standing Propaganda Effort
Targeting South , McLean, Virginia, 2010.