Academia Fortelor Te restre Nicolae Bă lcescu [626435]

Academia Fortelor Te restre “Nicolae Bă lcescu”
Facultatea de Științe Economic si Administrative
Specializarea: Administrație publică
Disciplina: Achiziții Publice

Sibiu, 2018

Arhitectura sistemului de achiziții publice

Coordonator științific:
Lt. Precup Liviu -Alexandru Întocmit de:
Sd.cap. Preduca Mihai -Iulian
Anul I I
Grupa 2 5 AP

2

CUPRINS

CAPITOLUL I.
GENERALITĂȚI PRIVIND SISTEMUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE
DIN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. …………………… 3
CAPITOLU L AL II -LEA.
INSTITUȚIILE PUBLICE , OBIECTIVE, FUNCȚII ȘI
ATRIBUȚII ………………………………………………………………4
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………9

3
GENERALITĂȚI PRIVIND SISTEMUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE DIN
ROMÂNIA

În literatura de specialitate, sistemul se definește ca ,, mulțimea de
componente și legături identificabile și interdependente, evoluând conform unor
legi și/sau planuri și/sau scopuri date” 1 sau ca ,,ansamblu compus din părți, având
fiecare independența sa parțială și legi proprii”2
La modul general, chiar într -o manieră simplă, sistemul poate fi definit ca
fiind un ansamblu de elemente și secvențe de evenimente care se combină cu
scopul atingerii obiectivelor.
În prezent sistemul achizițiilor publice di n România este similar celui din
alte state membre UE, întrucât legislația comunitară în domeniu (Directivele
2004/18/CE, 2004/17/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale
Consiliului Uniunii Europene) a fost transpusă cu fidelitate în legislația română.
Actualul cadru normativ din România în domeniul achizițiilor publice a intrat în
vigoare în luna iunie 2006 și a avut ca obiectiv principal transpunerea Directivelor
UE în materie, asigurându -se astfel armonizarea deplină cu acquis -ul3 comunitar.
Achiziție sau achiziție publică – achiziția de lucrări, de produse sau de servicii
prin intermediul unui contract de achiziție publică de către una ori mai multe
autorități contractante de la operatori economici desemnați de către acestea,
indiferent dacă lucrările, produsele sau serviciile sunt destinate ori nu realizării
unui interes public;4

1 Considerații privind un sistem informaționa l static integrat (2). În ,,Revista statică” , nr.2, 1973, p.56
2 J.Arsac, Informatica, traducere și prefață de C.P. Popovici și P.Năvodaru, București, Editura Enciclopedică
Română,1973, p.179.
3 drepturile și obligațiile statelor Uniunii Europene, actele normative respective
4 Art. 3 din Legea nr. 98/2016

4
Componenta institutionala a sistemului de achizitii publice cuprinde:
 Toate instituțiile specifice care contribuie la reglementarea și supravegherea
modului de atribuire a contractelor de achiziții publice.
 Înființarea acestor instituții a condiționat aderarea României la U.E.
 Implicarea în continuare a instituțiilor existente la data aderării României la
U.E., în gestionarea aspectelor( fenomenelor) specifice, legate de achizițiile
publice.

5

INSTITUȚIILE PUBLICE, OBIECTIVE, FUNCȚII ȘI
ATRIBUȚI I

A) Agenția Națională pentru Achiziții Publice (A.N.A.P.)
S-a înființat prin O. U.G. nr. 13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Agenției Naționale pentru Achiziții Publice , ca instituție publică, cu personalitate juridică, în
subordinea Ministerului Finanțelor Publice . A.N.A.P. a preluat atribuțiile, activitatea, posturile și
personalul de la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor
Publice ( A.N.R.M.A.P .), de la Unitate a pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice
(U.C.V.A.P. ) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și de la compartimentele de verificare a
achizițiilor publice din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice. 5
Principalele obiective ale ANAP sunt elaborarea, promovarea și implementarea politicii
în domeniul achizițiilor publice, stabilirea și impleme ntarea sistemului de verificare și control al
aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice, precum și
monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice .6
În vederea realizării obiectivelor pr evăzute la art. 2 , ANAP are următoarele atribuții :
elaborarea și implementarea Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice, în conformitate
cu obligațiile asumate de Guvernul României și de Uniunea Europeană ;
a) elaborarea politicilor și a legislației în domen iul achizițiilor publice, în conformitate cu
legislația europeană și asigurarea interpretărilor unitare în domeniu, pentru care are drept
de inițiativă legislativă ;
b) consilierea metodologică a autorităților contractante în procesul de atribuire a
contractelor de achiziție publică și de concesiune, cu rol de suport operațional în aplicarea
corectă a leg islației în acest domeniu ;
c) controlul modului î n care autoritățile contractante atribuie contractele de achiziție publică
și de concesiune de lucrări publice și de servicii ;
d) monitorizarea și supervizarea funcționării sistemului de achiziții publice în România ;
e) inițierea și susținerea politicilor și acțiunilor de instruire a personalului implicat în
activități specifice achizițiilor publice ;

5 O.U.G. nr. 13/2015
6 Art 2 din O.U.G. nr. 13/2015

6
f) reprezentarea României în cadrul comitetelor consultative, grupurilor de lucru și al
rețelelor de comunicare, organizate de Comisia Europeană, în domeniul achizițiilor
publice .

B ) Ministerul Finanțelor Publice (M.F.P.);
M.F.P., este desemnat ca ,,organ de specialitate al ad ministrației publice centrale
responsabil pentru îndeplinirea funcției de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului
de atribuire a contractelor care intră sub incidența legislației privind atribuirea contractelor de
achiziție publică a contra ctelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune
de servicii”7.
Activitatea Ministerului Finanțelor Publice prevăzută este exercitată la nivel central printr -o
structură de specialitate, fără personalitate juridică, respectiv Unitate a pentru coordonarea și
verificarea achizițiilor publice, denumită în continuare UCVAP8, și la nivel teritorial prin
structuri specializate, coordonate direct de UCVAP, de la nivelul direcțiilor generale ale
finanțelor publice, denumite compartimente de ve rificare a achizițiilor publice «CVAP».
Funcționarii publici din cadrul acestor structuri au calitatea de observatori.
În îndeplinirea funcției de verificare, Ministerul Finanțelor Publice, la nivel central/direcțiile
generale ale finanțelor publice, la nivel teritorial, are/au următoarele atribuții:
a) emite/emit decizia de verificare pentru fiecare procedură de atribuire, înaintea desfășurării
activității de observare, și o comunică autorității contractante, în scris, în maximum două zile
lucrătoare de la data publicării anunțului/invitației de participare sau, în cazul negocierii fără
publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în prima zi lucrătoare de la data înregistrării
înștiințării la UCVAP;
b) exprimă opinia privind derularea procedurii d e atribuire în conformitate cu legislația din
domeniu, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea Raportului procedurii de atribuire, în
condițiile art. 41 lit. d);
c) elaborează un raport de activitate pentru fiecare procedură de atribuire verificată, în termen
de 3 zile lucrătoare de la finalizarea activității de verificare.

7 Art 1 din HOTĂRÂRE Nr. 34/2009 din 22 ianuarie 2009
8 Unitatea pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice

7
C ) Consiliul Național de Soluționare a Contestaț iilor (C.N.S.C)
 Înființat în anul 2006, ca organism administrativ -jurisdicțional independent.
Consiliul Național de Soluționare a Contestaț iilor are următoarele competențe:
 să soluționeze contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire înainte de
încheierea contractului;
 să se pronunțe asupra legalității procedurilor și operațiunilor desfășurate de
autoritatea contractant ă în atribuirea unui contract de achiziție publică;
 să emită opinile asupra litigiului dedus judecății dacă instanța de judecată solicită
acest lucru.

D) Centrului Național de Management pentru Societatea Informaționa l (CNMSI)

Se înființează Centrul Național de Management pentru Societatea Informațională,
denumit în continuare CNMSI, și Centrul Național "România Digitală", denumit în continuare
CNRD, ca organe de specialitate ale ad ministrației publice centrale, cu personalitate juridică, în
subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, denumit în continuare
MCSI, finanțate integral de la bugetul de stat, prin divizarea Agenției pentru Serviciile Societății
Informaționale, denumită în continuare ASSI, care se desființează .9
CNMSI are sediul în municipiul București, Str. Italiană nr. 22, sectorul 2, în spațiul preluat de la
MCSI pe bază de contract de comodat .
Centrului Național de Management pentru Societatea Informaționa l are are următoarele
atribuții p rincipale :
a) gestionează și operează sistemul e -guvernare disponibil la adresa www.e -guvernare.ro,
Sistemul electronic de achiziții publice și Sistemul informatic pentru atribuirea electronică a
autorizațiilor de transport internațional rutier de marfă ș i pentru atribuirea electronică a traseelor
naționale din programele de transport prin serviciile regulate județene, interjudețene limitrofe și
interjudețene ;
b) operează soluțiile prin care se asigură continuitatea serviciilor oferite prin sistemele
gestionate ;
c) gestionează capacități de procesare alocate în acest sens de MCSI ;
d) reglementează activitățile specifice domeniului său de activitate ;

9 Art.1 din Hotărârea nr. 1439/200 9

8
e) implementează și operează la nivel național sisteme informatice și de comunicații pe domeniul
specific de activitate, în scopul furnizării serviciilor destinate guvernării prin mijloace
electronice ;

E) Curtea de Contur i
Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de
întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. 10
Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern
prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit
internaționale general acceptate.
Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu
dispozițiile prevăzute în Constituție și în prezenta lege, și reprezintă România în calitatea sa de
instituție supremă de audit în organizațiile internaționale ale acestor instituții.
Curtea de Conturi efectuează auditul financiar asupra următoarelor conturi de execuție:
a) contul general anua l de execuție a bugetului de stat;
b) contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) conturile anuale de execuție a fondurilor speciale;
d) conturile anuale de execuție a bugetelor locale, ale municipiului București, ale județelor, ale
sectoarelor municipiului București, ale municipiilor, ale orașelor și comunelor;
e) contul anual de execuție a bugetului trezoreriei statului;
f) conturile anua le de execuție a bugetelor instituțiilor publice autonome;

10 Art.1 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Contur i

9
BIBLIOGRAFIE

1. J.Arsac, Informatica, traducere și prefață de C.P. Popovici și P.Năvodaru,
București, Editura Enciclopedică Română,1973, p.179.
2. Dr. Gabriel Ioan Popa, ACHIZIȚII PUBLICE, Curs universitar, Editura
Academia Forțelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu” – Sibiu -2013
3. Marius Milandru, MONOGRAFIE PRIVIND AUDITUL
PROCEDURILOR DE A TRIBUIRE A CONTRACTELOR DE ACHIZIȚIE
PUBLICĂ ÎN CADRUL ORGANIZAȚIEI MILITARE, Editura Academia
Forțelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu” – Sibiu,2018
4. Elvira Nica, MANAGEMENTUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE,
Editura Economică
5. Dan Cimpoeru, ACHIZIȚII PUBLICE, CONCESIUNI, REMEDII
ȘI CĂI DE ATAC, Editura C.H. Beck
6. Legea nr. 98/2016
7. Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Contur i
8. O.U.G. nr. 13/2015
9. HG nr. 395/2016
10. www.anfp.ro
11. www.seap.ro
12. www.mfinante.gov.ro