ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLODVA [619895]

1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLODVA
FACULTATEA FINANȚE
CATEDRA FINANȚE ȘI ASIGURĂRI

ANALIZA REZULTATELOR FINANCIARE LA
ÎNTREPRINDERE
(pe baza materialelor BIAL SRL)

TEZĂ DE AN

Autor:
student: [anonimizat]. FB 132,
învățământ cu frecvență redusă
Alexandra ȘUMSCHI
__________________
(semnătura)

Conducător științific:
prof. univ. , dr. hab., Natalia BĂNCILĂ
__________________
(semnătura)

Chișinău – 2016

2
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
Capitolul I. Aspectele teoretice cu privire la esența analizei rezultatelor financiare ale
întreprinderii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.1. Rolul rezultatelor financiare în evaluarea activității întreprinderii ………………………….. … 5
1.2. Indicatorii de exprimare a rezultatelor financiare ale întreprinderii ………………………….. . 9
1.3. Profitul și rentabilitatea ca indicatori de eficiență a activității întreprinderii …………….. 12
Capitolul II. Aspectele analizei rezultatelor financiare ale întreprinderii în baza datelor
companiei BIAL SRL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
2.1. Analiza veniturilor și cheltuielilor întreprinderii ………………………….. …………………………. 15
2.2. Analiza profitului și rentabilității întreprinderii și impactul acestora asupra creșterii
economice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 20
2.3. Analiza indicatorilor de exprimare a rezultatelor financiare ale activității întreprinderii
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 27
2.4. Modalități de maximizare a profitului și eficientizare a activității întreprinderii ……….. 30
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 34
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 36
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 38

3
INTRODUCERE
Tranziția la economia de piață a Republicii Moldova a scos în vileag o serie de probleme,
care au reliefat tot mai mult criza economică și socială: degradarea economiei, nivelul înalt al
inflației, deficitul bugetar, falimentarea întreprinderilor, creșt erea șomajului și multe altele. După
cum ne demonstrează experiența unor țări economic dezvoltate, una din posibilitățile de soluționare
a problemelor iscate este dezvoltarea amplă a activității antreprenoriale care actualmente este
considerată drept un factor primordial în dezvoltarea economiei de piață a Republicii.
Viabilitatea întreprinderii în condițiile concurențiale de piață, performanțele acesteia obținute
în procesul desfășurării activității economico -fmanciare depind în mod esențial de oportunitatea și
argumentarea deciziilor manageriale. Elaborarea deciziilor economice bine chibzuite neapărat este
precedată de etapa analizei informațiilor conținute în diferite surse de date și, în primul rând, în
rapoartele financiare. Iar analiza rezultatelor financiare prin aplicarea procedeelor specifice oferă
managerilor, investitorilor și creditorilor un sprijin absolut necesar pentru elaborarea și
fundamentarea deciziilor corespunzătoare. Căci, o dată cu trecerea la o economie de piață p rofitul a
căpătat o semnificație multilaterală.
Actualitatea temei investigate se expl ică prin faptul că profitul este scopul și rațiunea oricărei
activități economice, mobilul principal al investirii capitalului. Profitul constituie principalul
indicator calitativ de performanță care sintetizează rezultatele întregii activități a firmei și care
dovedește utilitatea respectivei activități; de mărimea și dinamica profitului depinde situația
economică și socială a firmei.
Scopul acestei lucrări reprezintă studiul esenței profitului, rolul lui în întreprindere,
evaluarea rezultatelor financiar e a activității întreprinderii și evidențierea măsurilor de maximizare a
acestora. Pentru atingerea scopului propus vom îndeplini următoarele obiective:
 examinarea sistemului de indicatori ce reflectă rezultatele financiare ale unităților de
producție, co nținutul lor, metodele de calcul și apreciere;
 calculul și aprecierca influenței factorilor respectivi asupra modificării indicatorilor
rezultativi;
 evidențierea rezervelor interne de majorare a rezultatelor financiare și elaborarea măsurilor
concrete pent ru mobilizarea lor pe viitor;

4
 perfecționarea mecanismului analitic în domeniul temei de cercetare în baza rezultatelor
financiare și posibilităților utilizării ci pe parcursul elaborării programului previzional de
dezvoltare a unităților de producție;
Obiectul investigat este întreprinderea BIAL SRL, o companie ce activează de 20 ani în sfera
producereii mobilei, standurilor, publicității vizuale, articolelor din metal și construcții.
Sursele de informare sunt manualele didactice cu profil economic, în special din domeniul
finanțelor și al analizei activității economico -financiare și actele normative precum Standardurile
Naționale de Contabilitate.
În baza scopului lucrării am elaborat următoarea structură a tezei, care constă din:
introducere, două capitole, concluzii, bibliografie și anexe referitoare la informația utilizată din
Planul de afaceri și Situațiile financiare pe anul 2015 de la întreprinderea analizată. În total teza
conți ne 38 pagini.
În capitolul I sunt descrise conceptele teoretice privind rezultatele financiare ale
întreprinderii. Se studiază importanța, sarcinile diagnosticului și sursele informaționale, legătura
reciprocă dintre raportul financiar și bilanțul contabil prin intermediul indicatorilor generalizatori de
eficiență și concordanța indicatorilor privind rezultate le financiare și rentabilitate.
În capitolul II s-a efectuat nemijlocit analiza structurii cheltuielilor, veniturilor , a profitului
din activitatea op erațională și a profitului brut, ulterior s -a analizat rentabilitatea activelor,
rentabilitatea veniturilor din vânzări, câ t și rentabilitatea financiară. De asemenea, s-a desfășurat o
analiză comparată cu rezultatele financiare planificate și s -au descris căi de maximizare a profitului
și eficientizare a activității întreprinderii.
Concluziile includ recomandările făcute de către autor și confirmarea îndeplinirii
obiectivelor menționate anterior.
Bibliografia include 27 surse, dintre care 1 act normativ , 21 din domeniul literaturii de
specialitate și 5 pagini web.

5
CAPITOLUL I. ASPECTELE TEORETICE CU PRIVIRE LA ESENȚA
ANALIZEI REZULTATELOR FINANCIARE ALE ÎNTREPRIN DERII
1.1. Rolul rezultatelor financiare în evaluarea activității întreprinderii
Unul dintre principalele obiective ale activității de antreprenoriat constă în obținerea
profitului , care reprezintă cea mai sigură sursă a bunăstării atât a organizației , cât și a proprietarilor.
Rezultatele financiare depind de faptul cât de operativ și exact compania e în stare să măsoare
influența factorilor interni și externi, și să facă față impactului lor negativ luând în vedere riscurile
financiare precum starea eco nomiei naționale, instabilitatea pieții și a sectorului financiar,
indisciplina cu privi re la achitarea datoriilor, rata înaltă a inflației ș.a.
Reforma sistemului de evidență și raportare contabilă ca urmare a perfecționării continu uă a
relațiilor de piaț ă în țara noastră este asociată cu necesitatea stabilirii unui sistem adecvat de
informații financiare cu mai multe niveluri, care ar corespunde cerințelor diferitor utilizatori .
Interpretarea indicatorilor rezultatelor financiare de către diferiți subiecți e necesară pentru luarea
deciziilor manageriale de diferite caractere. [20,p.215]
Analiza rezultatelor financiare se efectuiază în cadrul unui diagnosticul financiar. Acesta
stabilește starea de sănătate economico -financiară a întreprinderii și contribuie la adoptarea de
măsuri de re dresare în viitor. Scopul diagnosticului financiar este de a a precia situația financiară și
stabilitatea întreprinderii. Finalitatea diagnosticului financiar constă în oferirea de informații
financiare utilizatorilor din interiorul întreprinderii, cât și celor interesați din afara acesteia.
Când problema este pusă din exteriorul întreprinderii, utilizatorii pot fi analiștii financiari,
acționarii potențiali, organismele b ancare și financiare, statul , publicul și partenerii de afaceri
precum furnizorii, clienții și organizațiile sindicale . Obiectivul urmărit este capacitatea financiară a
întreprinderii de a genera profit, capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile, pe termen scurt
sau lung (lichiditatea și s olvabilitatea întreprinderii), p recum și valoarea întreprinderii. De cele mai
multe ori, utili zatorii externi au n evoie de un diagnostic financiar, fie pentru acordarea de credite
întrep rinderilor , fie pentru luarea deciziilor de pătrundere în capitalul unei înt reprinderi (acționari
potențiali sau alte întreprinderi) sau pentru a evalua corect sănătatea și performanțele sectoarelor
economice . [5,p.81];[10,p.248,252 ]
Scopul principal al activit ății financiare reprezintă decizia unde, când și cum să fie folosite
resursele financiare pentru o dezvoltare eficientă a producției și obținerea profitului maxim.

6
În linii generale, r ezultatul financiar se caracterizează prin indicatorii de perform anță ai
activității întreprinderii precum volumul vânzărilor (produse , mărfuri, servicii) și profitul obținut . El
se formează ca urmare a proceselor de producere și realizare a bunurilor și depinde de o serie de
factori obiectivi și subiectivi:
 Modul de utilizare de către întreprindere a resurselor corespunzătoare consumului de factori
de producție;
 Respectarea condițiilor contractuale și de achitarea datoriilor;
 Schimbările pe piața resurselor materiale, financiare și pe piața de desfacere.
Rezultatul fi nanciar sintetizează eficiența cu care s -a desf ășurat întreaga activitate economică
a întreprinderii. Rezultatul financiar anual se calculează de regulă la sfârșitul exercițiului după
închiderea conturilor de evidență a veniturilor și cheltuielilor. În ace st scop se compară cheltuielile
și veniturile acumulate. Dacă suma totală a veniturilor depăsește suma cheltuielilor, întreprinderea
obține profit. În caz contrat, întreprinderea are pierderi.
Mărimea profitului obținut în perioada de gestiune determină c âștigul acționarilor și a
fondatorilor companiei, prem iile pentru angajați și mărimea impozitului pe venit. Rezultatul
financiar reprezintă un indicator de atracție al întreprinderii pentru partenerii de afaceri, creditori și
investitori. [22,p.11] ;[15,p.468 ]
Veniturile întreprinderii se determină ca suma dintre veniturile din vânzări și alte venituri din
activitatea operațională. Profitulul brut se calculează ca diferența dintre veniturile din vânzări și
costul acestora, în urma corectării acestui indic ator cu cheltuielile administrative și de distribuire
obținem rezultatul activității operaționale, care este unul dintre cei mai importanți indicatori ai
întreprinderii. [21,p.91]. Luând în considerare toate veniturile din activitatea de bază, de investiți i și
financiară, precum și cheltuielilea de obținere a lor ajungem la rezultatul activității financiare, care
fiind corectat cu rezultatul excepțional se transformă în rezultatul perioadei de gestiune până la
impozitare. Suma obținută la acest indicator se supune impozitării conform cotei impozitului pe
venitul persoanelor juridice[25]. În urma plății impozitului rezultă profitul net, pe care
întreprinderea îl repartizează în constituirea:
 fondului de remunerare a acționarilor;
 fondului de rezervă;
 fondului de dezvoltare economică (fondul de investiții) etc. [8, p.166]

7
Prin urmare veniturile și cheltuielile unei întreprinderi constituie punctul de plecare în
stabilirea rezultatelor financiare și de aici rezultă importanța strategiei și tacticii financiare,
necesitatea acțiunilor și măsurilor care urmăresc, pe de o parte, reducerea cheltuielilor de producție
sau comercializare a produselor iar, pe de alta parte, creșterea încasărilor întreprinderilor. De
asemenea, e nevoie să diferențiem conceptul de cheltuială, consum și cost. Constataea și evaluarea
corectă a acestora va contribui la o analiză economico -financiară adecvată. Consumurile reprezintă
resursele utilizate pentru fabricarea produselor și prestarea serviciilor în scopul obținerii venitur ilor.
Acestea sunt neapărat legate de procesul de producție, găsesc reflectarea materială în stocurile de
producție și sunt recuperate în urma vânzării acestora. Cheltuielile reprezintă resursele utilizare și
pierderile care apar ca rezultat al activității economico -financia re și nu sunt legate nemijlocit de
procesul de producție. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul vânzărilor, se
reflectă în situația de profit și pierdere . Iar termenul costul vânzărilor exprimă numai ceea ce s -a
consumat efectiv din aceste resurse pentru producerea bunurilor, prestarea serviciilor, relevând
mărimea exactă a efortului depus în vederea realizării obiectivului de producere a bunurilor sau
prestare a serviciilor. [8,p.152]; [2,p.114]
Baza informațion ală din componența documentelor de evidență contabilă a companiei pentru
analiza veniturilor, cheltuielilor și a profitului sunt Situația de profit și pierdere și anexa la Situația
de profit și pierdere. În lumea de afaceri Situația de profit și pierdere se consideră ca una dintre
cele mai importante și esențiale părți ale Situațiilor financiare care prezintă un interes primordial atât
pentru conducerea întreprinderii, cât și pentru alți utilizatori de informații. Dacă în Bilanț se reflectă
situația fina nciară a întreprinderii la un anumit moment de timp, î n Situația de profit și pierdere se
generali zeaza operațiunile economice efectuate într -un interval de timp concret, numit perioadă de
gestiune. [17]; [15,p.468 ]
Așa cum am menționat anterior, rezultatele financiare reflectă profitul (pierderea) calculat ca
diferență dintre veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune. Noțiunea de profit își are origine
latină venind de la verbul „proficere” cu semnificația de a progresa, a da rezultate . Firesc, nici un
întreprinzător nu poate progresa, nu se poate dezvolta și nici nu are motivație de a întreprinde vreo
activitate economico -financiară dacă, în tot câmpul de incertitudini, nu întrezărește posibilitatea
reală de a obține profit. [12,p.5]
Pentru a obține profit, în toate situațiile veniturile trebuie să fie mai mari decât cheltuielile.
Privindu -l astfel „profitul poate fi definit ca un excedent de venituri peste nivelul costurilor”. Dar,
pentru a obține venituri, întreprinzătorul trebuie sa -și ang ajeze efectiv capitalurile sale care,

8
îmbinate cu ceilalți factori de producție, vor conduce la menținerea stării de funcționalitate a
afacerii. Derularea întregului proces de producție, prospectarea pieței, obținerea prețului dorit în
funcție de cererea p ieței presupune, și trebuie avute în vedere, o seam ă de incertitudini sau riscuri.
Din acest punct de vedere, profitul “este o consecință a riscului”, este rezultatul prevederii viitorului
cu mai mare acuratețe decât au facut -o majoritatea celorlalți (conc urenți).
Rămânând în sfera relațiilor economice și financiare, concluzionăm că la nivelul întregii
întreprinderi și al tuturor sectoarelor sale de activitate, profitul este diferența între venitul total și
costul total. [2,p.172];[14, p.207]
Profitul constituie motivația obiectivă a întreprinderii și proprietarilor firmelor. Pr incipalele
funcții ale profitului sunt:
 funcția de motivare a personalului, respectiv a ac ționarilor. Profitul stimulează inițiativa
economică, el determină acceptarea riscului;
 funcția de creștere economică. Profitul stă la baza creșterii producției, a dezvoltării firmelor,
este sursa principală de autofinanțare;
 funcția de control asupra activității întreprinderilor. Profitul este principalul indicator ce stă
la baza elaborării deciziilor privind activitatea de viitor a întreprinderilor. El reprezintă un
adevărat barometru, indicând nu numai eficiența, în general, ci pentru fiecare etapă din viața
întreprinderii: nivelul eficienței, permițând astfel efectuarea de comparații și an alize
profunde în legătură cu rentabilitatea întreprinderii.funcție socială, asigurând indirect, sau
direct resurse necesare pentru activități social -culturale;
 funcți a socială, asigurând indirect, sau direct resurse necesare pentru activități social –
cultu rale.[27];[8, p.152]
În primul rând managerii sunt interesați de profitul brut, care caracterizează eficiența
gestionării activităților operaționale de producție, excluzând rezultatele activităților de investiție și
financiare care poartă un caracter ocazi onal.
Ca și profitul, rentabilitatea – categorie ec onomică deosebit de importantă – cunoaște
abordări conceptuale diversificate. Rentabilitatea reprezintă capacitatea agenților economici de a
produce profit . Masa profitului reprezintă expre sia absolută a rentabilității. [6,p.43 ]
Noțiunea de rentabilitate, deci, nu poate fi despărțită de noțiunea de profit, ea exprimând
starea de bonitate economico – financiară a întreprinderii, a ramurilor economice și a economiei
naționale în ansamblul ei. Rezultă că, evidențiată în valori absolute, rentabilitatea reflectă marja de

9
venituri care depășește cheltu ielile, iar în expresii relative ea trebuie să apară întotdeauna
supraunitară. [12,p.71]
Creșterea rentabilităț ii constituie o necesitate obiectivă, vitală pentru însăși existența
întreprinderii. Întreprinderile care se dovedesc nerentabile sunt supuse falimentului. Rentabilitatea
apare, astfel, ca instrument hotărâ tor în mecanismul economiei de piață, în orientarea producției î n
rapor t cu cerinț ele co nsumatorilor. Aceasta motivează prezența obligatorie a ratelor de rentabilitate
în cadrul analizei economico -financiare comparate. Indicatorii rentabilității sunt folosiți la
elaborarea politicii de investire și fixare a prețului. [19,p.128]; [26]
1.2. Indicatorii de exprimare a rezultatelo r financiare ale întreprinderii
După cum am menționat , în condițiile economiei de piață, scopul de baza al funcțion ări
întreprinderilor este de a obține profit. Astfel, companiile sunt interesate în lărgirea activității lor
economice, care trebuie sa fie coordonată cu cerințele pieței . În scopul realizării cât mai depline a
scopului de bază, firmele trebuie să -și aprecieze activitatea cu ajutorul indicatorilor concreți. Pentru
analiza, controlul și gestiunea companiei, este necesară calcularea rezultatelor financiare ale
actvității ei. Aceste rezultate pot fi exprimate în formă naturală ori valorică.
Producția exprimată în unități naturale se mai numește producție fizică și se sta bilește pe
fiecare produs aparte sau pe grupe de produse omogene. Acest indice reflectă rezultatele activității
economice în domenii concrete și se exprimă în număr concret de produse fabricate, în unități
naturale de lungime, greutate capacitate etc. Acea stă formă de exprimare are următoarele avantaje:
 forma simplă de exprimare, care permite urmă rirea executării comenzilor și contractelor;
 oferă posibilitatea efectuării de corelații cu alți indicatori ai activitătii economice (consumuri
de materii pr ime, m ateriale, energie etc);
 permit calculul randamentului folosirii factorilor de producție (productivitatea muncii,
randamentul mijloacelor fixe);
 permit elaborarea de indicatori utili în comparații internaționale, referitori la nivelul
dezvoltării economice, precum: consumul de energie electrică pe cap de locuitor, consumul
de pâine pe cap locuitor etc.
Majoritatea firmelor însă produc și comercializează o gamă largă de produse care deseori nu
sunt omogene. În astfel de cazuri, activitatea economică poate fi caracterizată printr -un șir de
indicatori în unități naturale, fiecare caracterizând numai volumul unei producții concrete. Deci,

10
indicatorul producției în expresie naturală, în cele mai dese cazuri, nu ne permite să caracterizăm
activitatea sintetică a fi rmei.
Cei mai răspândiți indicatori ai activității economice a firmelor sunt exprimați în expresie
valorică. Ei reprezintă suma valorii produselor finite, semifabricatelor și serviciilor prestate într -o
perioadă oarecare. Expresia valorică a producției un ei firme poate fi exprimată cu ajutorul diferiților
indicatori valorici, fiecare avînd destinați a sa.[5,p.92] ; [8,p.164]; [9,p. 44]
Determinarea și aprecierea rezultatelor financiare se efectuiază în funcție de domeniile de
activitate a companiei: operațional, investițional, financiar, excepțional. Înainte de estimarea a
profitului net sau a pierderii nete, care reflectă rezultatele fi nale ale activității, este necesar
calcularea unui șir de indicatori valorici ce țin de veniturile și cheltuielile companiei, din care fac
parte: venitul din vânzări, profitul brut, rezultatul activității operaționale, rezultatul activității
investiționale , rezultatul activității financiare, rezultatul activității economico -financiare, rezultatul
excepțional, rezultatul perioadei de gestiune până la impozitare. În continuare , în tabelul 1.1 vom
caracteriza fiecare indicator al rezultatului financiar al comp aniei.
Denumirea și conținutul indicatorului Semnul
conven –
țional Formula de calcul
1. Venitul din vânzări exprimă valoarea
producției fizice realizate în decursul unei
anumite perioade de timp . VV , unde:
– volumul producției vândute,
exprimat în unități fizice;
– prețul de vânzare unitar;
TVA – taxa pe valoare adăugată.
2. Profitul brut exprimă rezultatul obținut în
urma vânzării producției, prestării serviciilor și
a executării lucrărilor . PB PB = VV – CV, unde:
CV – costul vânzărilor.
3. Rezultatul activității operaționale reflectă
mărimea absolută a rentabilității activității
operaționale prin deducerea tuturor
cheltuielilor din veniturile operaționale . RO RO = PB + alte venituri din
activitatea operațională – cheltuieli
de distribuire – cheltuieli
administrative – alte cheltuieli din
activitatea operațională
4. Rezultatul activității investiționale
reprezintă diferența dintre veniturile și
cheltuielile obținute de companie în urma
efectuării operațiunilor ce țin de mișcarea
activelor imobilizate. RI RI = venituri din operațiuni cu
active imobilizate – cheltuieli cu
active imobilizate

11
5. Rezultatul activității financiare reprezintă
diferența dintre veniturile și cheltuielile ce țin
de operațiunile legate de modificările în
mărimea și structura capitalului propriu și a
resurselor împrumutate. RF RF = venituri financiare –
cheltuieli financiare

6. Rezultatul activității economico –
financiare reprezintă rezultatul financiar
obținut de întreprindere pe parcursul perioadei
de gestiune în urma desfășurării activității
operaționale, investiționale și financiare la
întreprindere. REF REF = RO + RI + RF

7. Rezultatul excepțional reprezintă diferența
dintre veniturile și cheltuielile apărute în urma
evenimentelor și operațiunilor excepționale
neprevăzute de întreprindere . Rexc Rexc. = venituri excepționale –
cheltuieli excepționale

8. Profitul perioadei de gestiune până la
impozitare este profitul sau pierderea obținută
de întreprindere pe parcursul unei perioade de
gestiune în urma activității întreprinderii ținând
cont de rezultatul operațional, investițional,
financiar și excepțional . PPGI PPGI = REF + Rexc.

9. Profitul net reprezintă mărimea absolută a
rentabilității financiare cu care sunt remunerați
acționarii prin capitalurile proprii subscrise . PN PN = PPGI – cheltuieli privind
impozitul pe venit

Mărimea venitului din vânzări permite s ă apreciem locul întreprinderii în sectorul său de
activitate, a poziției sale pe piață, a aptitudinii acesteea de a dezvolta activități profitabile. Creșterea
indicatorului, în relație cu media pe ramură, semnifică poziția bună a întreprinderii în sectorul din
care face pa rte, dar și față de concurenți. Sporirea veniturilor din vânzări într -un ritm superior
creșterii costului reprezintă principala condiție de asigurare a eficienței activității de producție.
Depă șirea cheltuielilor din activitatea de bază de către veniturile încasate din activitatea
operațională, semnifică obținerea de profit, care contituie un garant al unei perspective prospere a
întreprinderii.
Rezultatul pozitiv sau negativ generat de activitatea investițională permite să facem aprecieri
asupra competenței echipei manageriale cu privire la plasarea și gestionarea capitalului pe termen

12
lung. Iar o bținerea profitului din activitatea excepțională este posibilă în cazul în care echipa
managerială a putut să protejeze întreprinderea față de eventualele riscuri ce pot apărea.
Dacă în urma calcului profitului până la impozitare rezultă o mărime mai mare decât zero,
este vorba de profitul perioadei de gestiune până la impozitare, dacă rezultatul este negativ este
vorba de pierdere. Profitul se supune impozitării, rezultând profitul net.
Cu cît valoarea absolută a profitului net este mai mare, cu atît mai favorabile sunt
posibilitățile reale ale întrepri nderii pentru asigurarea unei activități durabile. Optimizarea profitului
constituie premisa realizării obiectivului strategic, de perspectivă al oricărei companii, care constă în
creșterea valorii patrimoniale și a capacității concurențiale.[ 5,p.93-94]; [8,p.165-166];[4,p.14]
1.3. Profitul și r entabilitate a ca indicatori de eficiență a activității întreprinderii
Studierea profitului și a rezultatelor financiare ale întreprinderii nu constituie decât o etapă
preliminară a analizei rentabilității, pentru relevanța raționamentului fiind necesară raportarea la alți
indicatori, ratele rezultate furnizând informații cu semnificații economico -financiare complexe.
Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienței, care exprimă capacitatea întreprinderii de
a câștiga profit. Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau
pierdere) și un indicator care reflectă un flux de act ivitate (cifra de afaceri netă, resurse consumate)
sau un stoc (c apital propriu, active totale) [11, p. 269]. Rata rentabilității este o mărime relativă care
exprimă gradul în care capitalul în întregul său aduce profit. În ansamblul indicatorilor economic o-
financiari rata rentabilității se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficiență ai activității
întreprinderii. În profit și rata rentabilității se reflectă rezultatele activității întreprinderii din toate
stadiile circuitului economic. Compa rativ cu costurile pe produs, care reflectă rezultatele din stadiul
producției, rata rentabilității le sintetizează și pe cele din stadiul distribuției. [13,p. 195];[18, p.89]
Rata rentabilității, ca indicator de eficiență, poate căpăta forme diferite, după cum se ia în
considerare profitul brut sau profitul net la numărător, sau se schimbă baza de raportare care
exprimă efortul sau cheltuiala procesului de producție. Diferitele modele utilizate pentru exprimarea
ratei rentabilității au putere informativă di ferită, oglindind eficiența diferitelor laturi ale activității
economice ale întreprinderii. Astfel, indicatorii rentabilității producției sunt examinați de managerii
întreprinderii în cadrul elaborării Planului de afaceri și stabilirii programului de producție.
Indicatorii rentabilității activelor exprimă interesele utilizatorilor interni pentru aprecierea capacității
unității economice de a -și utiliza cât mai eficient activele sale . De calculul indicatorilor rentabilității
capitalului sun t preocupați nu numai proprietarii întreprinderii, dar și potenți alii acționari, atunci

13
când pe piaț a valorilor mobiliare aleg cele mai atrăgătoare var iante de procurare a acțiunilor.
Analiza rentabilității oferă diferit elor categorii de utilizatori ai Situațiilor financiare posibilitatea de
a aprecia următoarele aspecte:
 Cât profit câștigă întreprin derea la un leu venituri din vânzări?
 Care este ni velul rentabilității pe produs?
 Ce profit obține întreprinderea la un leu active cu destina ție de producție?
 Care este niv elul rentabilității activelor și capitalului?
Studierea acestor aspecte oferă utilizatorilor Situațiilor financiare informația necesară pentru
aprecierea eficienței diferitelor laturi ale activită ții întreprinderii, luarea deciziilor manageriale
privind raționalitatea atragerii surselor împrumutate, formarea prețurilor etc. [18, p. 89];[7]
Principalele rate de rentabilitate utilizate în analiza economico -financiară a întreprinderii
sunt: rata rentabilității vânzărilor, rata rentabilității activelor, rata rentabilității pe produs , rata
rentabilității financiare. În continuare vom caracteriza fiecare rată de rentabilitate .
1. Rata rentabilității vânzărilor (Rv) exprimă capacitatea întreprinderii de a obține profit în urma
vânzării produselor finite, mărfurilor și a prestării serviciilor. Cu alte cuvinte, rentabilitatea
vânzărilot caracterizează mărimea profitului obținut la un leu venituri din vânzări. Rentabili tatea
veniturilor din vânzări exprimă legătura care există între rezultatul financiar și veniturile din
vânzări obținute de întreprindere și se determină în baza raportului dintre mărimea profitului și
valoarea veniturilor din vânzări. Formula generală de calcul al rentabilității veniturilor din
vânzări este:

În practica analitică, pot fi aplicate mai multe variante de calcul al rentabilității veniturilor din
vânzări în funcție de mărimea cărui fel de profit se ia în calcul la determinarea nivelului
rentabilității. Astfel, se utilizează profitul brut, profitul din activitatea operațională, profitul până la
impozitare sau profitul net. În cele mai dese cazuri, se analizează rentabili tatea veniturilor din
vânzări calculată în baza profitului brut, deoarece nivelul acestui indicator reflectă cât de efectiv
întreprinderea gestionează vânzările, costurile și prețurile de vânzare ale produselor, mărfurilor și
serviciilor prestate, pentru c ă scopul oricărei întreprinderi îl constituie majorarea volumului
vânzărilor în vederea obținerii unui profit cât mai mare. În condițiile normale de activitate mărimea
acestui indicator trebuie să fie nu mai mică de 20 %.[8,p 165 -166]

14
2. Rata rentabilității activelor (Ra) reflectă eficiența utilizării activelor angajate în activitatea
întreprinderii, indiferent de sursele provenienței lor. De eficiența utilizării acestora depinde
capacitatea întreprinderii de a supraviețui sub aspect financiar, de a atrage mi jloace bănești de la
cumpărători și de a achita, în termenele stabilite, datoriile. Această rată se calculează conform
următoarei formule:

Rentabilitatea activelor mai este denumită și rentabilitatea economică. După conținutul său
economic, aceasta reflectă nivelul profitului obținut de la fiecare leu al mijloacelor investite în
circuitul întreprinderii. Pentru a asigura o activitat e de producție favorabilă, indicatorul trebuie să
atingă un nivel nu mai mic de 10%.
3. Rata rentabilității financiare (Rf) reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul
propriu în vederea obținerii profitului. Această rată se calculează în felul următor :

Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apreciază eficiența investițiilor lor, adică
caracterizează mărimea profitului obținut pentru fiecare leu investit în capitalul propriu. Pentru a
desfășura o activitate de producție prosperă, nivelul acestui indice trebuie să atingă cel puțin 15%.
4. Rata rentabilității pe produs (Rp) reflectă profitul obținut la un leu vânzări, când rentabilitatea
este calculată în funcție de preț de vânzare. În acest caz, rentabilitatea pe produs se determină
conform relației:

Acest tip de rentabilitate poate fi calculat și în baza costului pe produs, în acest caz rata rentabilității
pe produs va reflecta profitul obținut la un leu costuri. Formula de calcul în acest caz va fi:

În general în urma calculului acestei rate, urmează analiza marjei de contribuție și a pragului de
rentabilitate. [18,p. 89];[4,p.14]

15
CAPITOLUL II. ASPECTELE ANALIZEI REZULTATELOR FINANCIARE
ALE ÎNTREPRINDERII ÎN BAZA DATELOR COMPANIEI BIAL SRL
2.1. Analiza veniturilor și cheltuieli lor întreprinderii
Analiza rezultatelor financiare va fi efectuată în baza datelor Situației Financiare , Cărții Mari
și Planului de afaceri companiei BIAL SRL, care este caracterizată după cum urmează. Compania
BIAL SRL a fost înfi ințată în anul 1995 ca o afacere de producție și comerț cu sediul: Chișinău, bd.
Traian 21/1, c/f 1003600128465, conform “Certificatului de Înregistrare a întreprinderii
104059723” din 27.11.1995 Seria А nr. 008852, emis de Camera Înregistrării de Stat a Republicii
Moldova. Mărimea capitalului statutar constituie 916720 lei. Valoarea profitului net generat în anul
de gestiune constituie 749 659 lei. BIAL SRL activează sub marca comercială Gospodarul.
Direcțiile principale ale companiei sunt: proiectare și design, producerea mobilei, standurilor
(inclusiv celor pentru expoziții), publicitatea vizuală, articole din metal, confecționarea ușilor și
ferestrelor, construcții. Cu toate acestea, compania mai desfășoară activități ca comercializarea
produselor al imentare și a materialelor de construcții în magazinele proprii, servicii de frizerie și
tăierea sticlei. În cadrul companiei Gospodarul activează specialiști din diferite domenii și profesii,
capabili să găsească soluții creative, originale și spontane, s ă elaboreze procese și tehnici pentru
realizarea sarcinilor la un nivel înalt de profesionalism
Scopul companiei este lucrul la cheie, începînd cu etapa inițială, cînd se concepe ideea
viitoarei comenzi, pînă la rezultatul final. Specialiștii din cadrul c ompaniei se asigură că clientul să
rămână deplin satis făcut de serviciile prestate. Toate etapele activității decurg sub controlul strict al
conducerii, de aceea compania garantează realizarea calitativă a scopurilor propuse. Rezultatele
activității compan iei sunt prezentate la expozițiile din Republica Moldova, statele CSI și pe site -ul:
www.gospodarul.md .
Locul și rolul analizei veniturilor și cheltuielilor în ansamblul analizei economico -financiare
este dat de importanța pe care o prezintă ele ca indicator i economico -financiar i de sinteză pe baza
cărora pot f i diagnosticate și soluționate aspecte deosebit de importante legate mai ales de latura
calitativă a desfășurării întregii activități economico -financiare a întreprinderi . Reducerea
cheltuielilor și sporirea veniturilor constituie un obiectiv prioritar al oricărei firme, evident dacă
acest lucru este posibil. Î n acest sens, este necesară analiza detaliată a principalelor categorii de
cheltuieli și venituri care contribuie la obținerea profitului .

16
Rezultatele analizei sunt strict necesare at ât pentru elaborarea strategiei de dezvoltare și
organizarea activității curente a întreprinderii de către echipa de conducere, cât și pentru procesul
decizional din partea utilizatorilor externi ai Situațiilor financiare. De aici rezultă că analiza
veniturilor din vânzări și a cheltuielilor reprezintă o parte componentă a contabilității manageriale,
ce deservește necesitățile interne a le conducerii întreprinderii și, de asemenea, o direcție foarte
importantă a analizei Situațiilor financiare în cadrul contabilității financiare .
Aprecierea generală a mărimii și evoluției veniturilor și a cheltuielilor are menirea de a
exprima dimensiunea lor absolută și relativă în comparație cu realizările anilor precedenți. În
continuare în tabelul 2.1 vom examin a dinamic a și structur a cheltuielilor companiei BIAL SRL pe
feluri de activități, conform datelor din Situația financiară pe anul 2015.
Tabelul 2.1
Analiza dinamicii și structurii cheltu ielilor întreprinderii pe tipuri de activități
Indicatori 2014 2015 Abaterea (+, -) Ritmul
creșterii,
% suma,
lei ponderea,
% suma,
lei ponderea,
% lei %
A 1 2 3 4 5 6 7
1. Cheltuieli ale
activității
operaționale – total,
inclusiv: 5744147 99,997 6838797 99,96 1094650 -0,039 119,06
1.1. costul vânzărilor 4782325 83,25 5625495 82,22 843170 -1,029 117,63
1.2. cheltuieli de
distribuire 106552 1,85 615198 8,99 508646 7,137 577,37
1.3. cheltuieli
administrative 849054 14,78 593165 8,67 -255889 -6,111 69,86
1.4. alte cheltuieli
operaționale 6216 0,11 4939 0,07 -1277 -0,036 79,46
2. Cheltuieli ale
activității financiare 187 0,003 2875 0,04 2688 0,039 1537,43
Total cheltuieli 5744334 100 6841672 100 1097338 x 119,10

Din datele tabelului 1 rezultă că cheltuielile totale ale întreprinderii au crescut cu 1 097 338
lei, sau cu 19,10% , înregistrând în 2015 valoarea de 6 841 672 lei. Ponderea cea mai mare o au
cheltuielile din activitatea operațională 99,96%, iar din cadru l acestui grup cea mai mare cotă îl
deține costul vânzărilor 82,22%, care s -au majorat cu 17,63% și în anul 2015 au constituit 843 170

17
lei. În general pentru o întreprindere e normal faptul că cea mai mare pondere o au costul vânzări și
creșterea acestui i ndicator trebuie să fie analizată în relație cu venitul din vânzări, dacă
întreprinderea a înregistrat creșterea vânzărilor, atunci și logic că va suporta costuri mai mari.
Întreprinderea a micșorat cheltuielile administrative cu 30,14% și ponderea acestor a a scăzut de la
14,78% la 8,67% în 2015. Iar cheltuielile de distribuire s -au mărit de 5,7 ori, având o pondere de
8,99% în total cheltuieli, cu 7,13 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent. Cheltuielile
activității financiare poartă un caract er ocazional, ele au înregistrat 2875 lei în perioada de gestiune,
cu o pondere de 0,04% din total cheltuieli.
Următorul indicator analizat va fi venitul din vânzări. Vom aprecia dinamica și structura lei
pe tipuri de activitate operațională. Aplicarea acestui criteriu permite stabilirea profilului real al
activității operaționale, cu alte cuvinte specializarea întreprinderii în fabricarea produselor,
comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcție.
Activitatea operațională a întreprinderii poate fi îngust specializată sau multilateral
diversificată. Fiecare din aceste variante are anumite avantaje. În particular, specializarea permite
majorarea eficienței activită ții operaționale datorită procurării utilajului special, angajării
personalului calificat în domeniu acumulam experienței corespunzătoare etc. Totodată, majorarea
gradului de diversificare, adică desfășurarea diferitelor tipuri de activitate operațional ă asigura o
structură mai variată a veniturilor cu scopul diminuării riscurilor și reducerii condițiilor de
incertitudine care apar în domeniile de activitate practicata. Aceasta însemnă că, în cazul
dificultăț ilor de diferite tipuri într -un domeniu de activitate, întreprinderea poate exista pe seama
venit urilor provenite din alte feluri de activități. În continuare în tabelul 2.2 vom examin a dinamic a
și structur a venitului din vânzări al companiei BIAL SRL pe tipuri de activitate operațională,
conform datelor din Situația financiară și Cartea mare pe anul 2015.
În urma analizei efectuate compania a înregistrat un venitul din vânzări în anul 2015 în
valoare de 7 372 687 lei, cu 1 138 363 lei sau cu 18,26% mai mult decât în anul precedent. Conform
datelor din tabel, constatăm că cea mai mare pondere a venitu lui din vânzări în ambele perioade le
revine produselor finite 59,52%. Pe locul doi după pondere este venitul din vânzarea mărfurilor cu
22,36%.

18
Tabelul 2.2
Aprecierea dinamicii și structurii venitului din vânzări pe tipuri de activitate operațională
Indicatori 2014 2015 Abaterea (+, -) Ritmul
creșterii
% suma,
lei ponderea,
% suma,
lei ponderea,
% lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2 7
1. Venitul din
vânzarea
produselor finite 3651667 58,57 4380798 59,42 729132 0,85 119,97
2. Venitul din
vânzarea
mărfurilor 1436163 23,04 1648658 22,36 212495 -0,67 114,80
3. Venitul din
prestarea
serviciilor 1146495 18,39 1343231 18,22 196736 -0,17 117,16
Venitul din
vânzări – total 6234325 100,00 7372687 100,00 1138363 x 118,26

În urma analizei dinamicii cheltuielilor și a venitului din vânzări, avem posibilitatea de a
compara rezultatele obținute. Pentru a motiva creșterea costului vânzărilor am elaborat figura 2.1. În
această diagramă se observă că costul vânzărilor se datoreaz ă sporirii venitului din vânzări.
Comparând ritmul creșterii costului vânzărilor (17,63%) și cel al venitului din vânzări (18,26%) din
tabelele 2.1 și 2.2, constatăm că chiar dacă diferența e mai mică de un punct procentual, venitul din
vânzări a suportat o creștere mai mare, ceea ce a influențat pozitiv dinamica profitului brut.
010000002000000300000040000005000000600000070000008000000
2014 2015
Figura 2.1. Dinamica profitului brut în raport cu veniturile din
vânzări și costul vânzărilor la BIAL SRL Venitul din vânzări
Costul vânzărilor
Profitul Brut

19
Pentru desfășurarea reușită a activității economice este foarte importantă capacitatea
întreprinderii de a genera venituri din vânzări suficiente pentru acoperirea consumurilor și
cheltu ielilor și formarea profitului. În acest context se examinează acoperirea rezultatelor financiare
ale întreprinderii cu veniturile din vânzări, pentru care se aplică analiza verticală adică structurarea
informației din Situația de profit și pierd ere. Rezultatele analizei permit aprecierea suficienței
veniturilor din vânzări în dinamică (mai ales în condițiile fluctuației activității operaționale) și
realizarea comparațiilor între întreprinderile de același p rofil, indiferent de dimensiunea acestor a.
După cum urmează, în tabelul 2. 3 vom examina suficienț a veniturilor din vânzări pentru acoperirea
cheltuielilor și formarea profitului ale companiei BIAL SRL, conform datelor din Situația de profit
și pierdere pe anul 2015.
Tabelul 2.3
Analiza suficienței veniturilor din vânzări pentru acoperirea cheltuielilor și formarea
profitului
Indicatori 2014 2015
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
A 1 2 3 4
Venitul din vânzări 6234325 100,00 7372687 100,00
Costul vânzărilor 4782325 76,71 5625495 76,30
Profitul brut 1452000 23,29 1747192 23,70
Alte venituri operaționale 4298 0,07 307670 4,17
Cheltuieli de distribuire 106552 1,71 615198 8,34
Cheltuieli administrative 849054 13,62 593165 8,05
Alte cheltuieli operaționale 6216 0,10 4939 0,07
Rezultatul din activitatea operațională 494476 7,93 841560 11,41
Rezultatul din activitatea financiară -187 -0,003 77 0,001
Rezultatul din activitatea economico –
financiară 494289 7,93 841637 11,42
Profitul perioadei de gestiune până la
impozitare 494289 7,93 841637 11,42
Cheltuieli privind impozitul pe venit 51375 0,82 91978 1,25
Profit net 442914 7,10 749659 10,17

Datele prezentate în tabelul 2.3 reflectă suficiența veniturilor din vânzări generate de BIAL
SRL în cursul anului de gestiune, pentru acoperirea consumurilor și a cheltuielilor. În comparație cu

20
perioada precedentă, se observă o creștere nesemnificativă a consumurilor și a cheltuielilor din
activitatea operațională în raport cu mărimea veniturilor din vânzări, de la 92,14% (76,71 + 1,71 +
13,62 + 0,1) la 92,76% (76,3 + 8,34 + 8,05 + 0,07). În pofida acestui fapt a avut loc majorarea cotei
profitului din activitatea operațională în totalul veniturilor din vânzări, de la 7, 93% la 11,41%.
Această tendință pozitivă a constituit și principala cauză a formării unui profit net mai mare ca în
anul precedent, care a alcătuit 10,17% din vânzările anului de gestiune.
2.2. Analiza profitului și rentabilității întreprinderii și impact ul acestora asupra
creșterii economice
Rezultatul financiar al activității întreprinderii se caracterizează prin suma profitului și a
nivelului rentabilității obținute. Profitul reprezintă depășirea veniturilor câștigate de întreprindere
asupra consumurilo r și a cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de întreprinzător.
Componenta c ea mai importantă a profitului din activitatea operațională reprezintă profitul brut
(pierderea globală), de aceea în analiza formării profitului, studiului profitului brut i se acordă o
atenție deosebită. Analiza începe cu tabelul 2.4 cu aprecierea dinamicii și evoluț iei structurii
profitului brut obținut pe tipuri de activitate operațională.
Tabelul 2.4
Aprecierea dinamicii și structurii profitului brut pe tipuri de activitate
Indicatori 2014 2015 Abaterea
(+, -) Ritmul
creșterii,
% suma,
lei ponderea,
% suma,
lei ponderea,
%
A 1 2 3 4 5 6
1. Profitul din
vînzarea prod .
finite 761926 52,47 1007451 57,66 245525 132,22
2. Profitul din
vînzarea
mărfu rilor 215942 14,87 281970 16,14 66027 130,58
3. Profitul din
prestarea
servi ciilor 474132 32,65 457772 26,20 -16360 96,55
4. Profitul
brut 1452000 100,00 1747192 100,00 295192 120,33

21
Compania a obținut profit atât din vânzarea produselor finite, comercializarea mărfurilot cât
și din prestarea serviciilor. Conform analizei desfășurate profitul brut în anul 2015 a constituit
1 747 192 lei, cu 295 192 lei sau cu 20,33% mai mult decât în a nul precedent. Această majorare se
datorează creșterii profitului din vânzarea produselor finite cu 32,22% și a profitului din vânzarea
mărfurilor cu 30,58%. E de menționat că ponderea predominantă în suma totală a profitului brut
revine profitului brut di n vânzarea produselor finite 57,66%. Doar valorile înregistrate de profitul
brut din prestarea serviciilor s -au redus cu 16 360 lei, diminuând ponderea acestora de la 32,65% la
26,20%.
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațional ă presupune stabilirea și
calculul influenței factorilor, care au contribuit la a mod ificarea în dinamică a părților
componente ale profitului din activitatea operațională. Din punct de vedere factorial, profitul din
activitatea operațională poate fi deter minat conform formulei:
RO = PB + alte venituri din activitatea operațională – cheltuieli de distribuire – cheltuieli
administrative – alte cheltuieli din activitatea operațională
Fiecare parte componentă a formulei factoriale influențează asupra profitului din activitatea
operațională a întreprinderii. Profitul brut și alte venituri operaționale au o acțiune directă, iar
cheltuielile perioadei – o acțiune inversă. Având în vedere legătura aditivă dintre factorii influenței
și indicatorul rezultati v, în calitate de metodă cea mai convenabilă pentru a naliza factorială a
profitului din activitatea operațională se aplică metoda balanțieră. În continuare în tabelul 2.5 vom
efectua o analiză factorială a profitului din activitatea operaționalăal al compa niei BIAL SRL
conform dat elor din Situația financiară pe anul 2015.
Conform analizei efectuate în tabelul 2.5 profitul din activitatea operațională în perioada de
gestiune a constituit 841 560 lei, ceea ce reprezintă cu 347 084 lei mai mult ca în perioada
precedentă. Această majorare a fost condiționată de sporirea profitului brut cu 295 192 lei, a altor
venituri operaționale cu 303 372 lei și de reducerea cheltuielilor administrative cu 255 889 lei și a
altor cheltuieli din activitatea operațională cu 1 277 lei. De asemenea, mărirea cheltuielilor de
distribuire au influențat negativ asupra profitului din activitatea operațională, diminuându -l cu
508 646 lei. Analiza detaliată a structurii cheltuielilor de distribuire în baza datelor din Cartea Mare
pentru anul 2015 a arătat că o pondere de 95% o au cheltuielile cu personalul comercial, iar în cazul
unei gestionări mai eficiente a cheltuielilor de distribuire, întreprinderea va putea pe viitor să
majoreze profitul din activitatea operațională cu 508 646 lei.

22
Tabelul 2.5
Analiza factorială a profitului din activit atea operațională
Indicatori 2014 2015 Abaterea
(+, -) Rezultatul
influenței
A 1 2 3 4
1. Profitul brut 1 452 000 1 747 192 295 192 +295 192
2. Alte venituri
operaționale 4 298 307 670 303 372 +303 372
3. Cheltuieli de
distribuire 106 552 615 198 508 646 -508 646
4. Cheltuieli
administrative 849 054 593 165 -255 889 +255 889
5. Alte cheltuieli
operaționale 6 216 4 939 -1 277 +1 277
6. Profitul din
activitatea operațională 494 476 841 560 347 084 +347 084
Verificare (în lei): 841560 – 494476 = +295192 + 303372 + ( -508646) + 255889 + 1277
+347084 = +347084

Mărimea profitului (pierderilor), în mare măsură, depinde și de rezultatele obținute de
întreprindere di n activitățile neoperaționale, a dică din activitățile de investiții, financiară și din
evenimentele excepționale. Analiza înce pe cu aprecierea în dinamică sau în comparație cu datele
prevăzute în Planul de afaceri a mă rimii și structurii profitului din activitățile neoperaționale. Dar
așa cum rezultatele activității de investiție și financia re la BIAL SRL poartă un caracter ocazional și
au o pondere aproape de zero, am considerat neînsemnată desfășurarea analizei factorial e a
rezultatului din activitatea financiară, investițională și respectiv a a ctivității economico -financiare,
care corespun de aproape întocmai cifrelor de la rezultatul activității operaționale.
În procesul analizei economico -financiare a întreprinderii, o mare importanță i se acordă
studierii rentabilității veniturilor din vânzări, deoarece ea reprezintă indicatorul principa l de
apreciere a performanțelor activității operaționale a unei întreprinderi. Rentabilitatea veniturilor din
vânzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obține profit în urma vânzării produselor finite,
mărfu rilor și prestării serviciilor. Rentabilit atea veniturilor din vânzări exprimă legătura care există
între rezultatul financiar și veniturile din vânzări obținute de întreprindere și se determină în baza
raportului dintre mărimea profitului și valoarea veniturilor din vânzări.

23
În practica analitică, pot fi aplicate mai multe variante de calcul al rentabilității veniturilor
din vânzări în funcție de mărimea cărui fel de profit se ia în calcul la determinarea nivelului
rentabilității. Astfel, se utilizează profitul brut, profitul din activita tea operațională, profitul până la
impozitare sau profitul net. Respectiv, pot fi calculați patru indicatori ai rentabilității veniturilor din
vânzări. În cele mai dese cazuri, se analizează rentabilitatea veniturilor din vânzări calculată în baza
profitul ui brut, deoarece nivelul acestui indicator reflectă cât de efectiv întreprinderea gestionează
vânzările, costurile și prețurile de vânzare ale produselor, mărfurilor și serviciilor prestate, pentru că
scopul oricărei întreprinderi îl constituie majorarea volumului vânzărilor în vederea obținerii unui
profit cât mai mare. În continuare în tabelul 2. 6 vom efectua o apreciere generală a dinamicii
nivelului rentabilității veniturilor din vânzări ale companiei BIAL SRL, conform datelor din Situația
de profit și pierdere pe anul 2015.
Tabelul 2. 6
Aprecierea dinamicii nivelului rentabilității venitului din vânzări
Indicatori 2014 2015 Abaterea
(+, -)
A 1 2 3
1. Venituri din vânzări, lei 6 234 325 7 372 687 1 138 362
2. Profitul brut, lei 1 452 000 1 747 192 295 192
3. Profitul din activitatea
operațională, lei 494 476 841 560 347 084
4. Profitul până la impozitare,
lei 494 289 841 637 347 348
5. Profitul net, lei 442 914 749 659 306 745
6. Rentabilitatea veniturilor
din vânzări (%), calculată în
baza:
6.1. profitului brut 23,29 23,70 0,41
6.2. profitului din activitatea
operațională 7,93 11,41 3,48
6.3.profitului până la
impozitare 7,93 11,42 3,49
6.4. profitului net 7,10 10,17 3,06

Din calculele efectuate în tabelul 2.6 se observă că la BIAL SRL a avut loc o majorare a
tuturor indicatorilor de rentabilitate față de nivelul anului precedent. Astfel, nivelul rentabilității
veniturilor din vânzări, calculat în baza profitului brut, în p erioada de gestiune a constituit 23,70%,
adică la fiecare leu venituri din vânzări BIAL SRL a câștigat 23,70 bani profit brut, mărindu -se cu

24
0,41 puncte procentuale față de perioada precedentă. De asemenea, rentabilitatea veniturilor din
vânzări, calculată în baza profitului din activitatea operațională, s -a mărit față de anul precedent cu
3,48 puncte procentuale, constituind 11,41%, deci mărimea profitului contabil obținut la un leu
venituri din vânzări s -a ridicat de la 7,93 bani la 11,41 bani. Situația r entabilității calculată în baza
profitului până la impozitare este similară, din cauza că în perioada de gestiune aproape nu au fost
operațiuni în activitatea financiară și investițională. I ndicatorul final în sistemul indicatorilor
rentabi lității venituri lor din vânzări, care reflectă cât profit net a generat întreprinderea la un leu
venituri din vânzări este r entabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului net . Astfel
în 2015 acest mărimea aceastui indicator s -a majorat cu 3,06 puncte procentuale, înregistrând o
valoare de 10,17%. La fiecare leu obținut din venituri din vânzări, compania înregistrează un profit
net de 10,17 bani.
În procesul desfășurării activității economico -financiare, întreprinderea utilizează și consumă
resurse econ omice, numite în Bilanțul contabil – active. De eficiența utilizării acestora depinde
capacitatea întreprinderii de a supraviețui sub aspect financiar, de a atrage mijloace bănești de la
cumpărători și a achita, în termenele stabilite, datoriile acesteia e tc. Unul din cei mai importanți
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor, care se determină ca raportul
dintre profitul până la impozitare și valoarea medie a activelor.
Rentabilitatea activelor în teoria și practica ana litica mai es te numi tă rentabilitate economică.
După conținutul său economic, aceasta reflecta nivel ul profitului obținut de la fiecare leu al
mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanțare a acestora.
Actualmente, acestui indicator i se acordă o atenție deosebită, deoarece nivelul lui demonstrează
capacitatea unității economice de a -și utiliza cât mai eficient activele sale. În tabelul 2.7 vom efectua
o analiză a evoluției în timp a nive lului rentabilit ății activelor la compania BIAL SRL în baza
Bilanțului și a Situației de profit și pierdere pe anul 2015.
Din datele tabelului 2.7 rezultă că rentabilitatea activelor la BIAL SRL are o tendință de
creștere față de nivelul anului precedent. Dacă în anul pre cedent rentabilitatea ac tivelor a atins
nivelul de 13,55 %, în anul de gestiune, aceasta s -a majorat până la 18,12 % sau cu 4,57 puncte
procentuale. Chiar dacă în țările cu economie dezvoltată, acest indicator este satisfăcător, dacă ia
valori mai mari decâ t 25%, BIAL SRL tinde spre majorarea acestuia.

25
Tabelul 2.7
Aprecierea dinamicii rentabilității activelor
Indicatori 2014 2015 Abaterea
absolută
A 1 2 3
1. Profitul până la impozitare, lei 494 289 841 637 347 348
2. Valoarea activelor la începutul anului, lei 3 538 933 3 756 426 217 493
3. Valoare activelor la sfârșitul anului, lei 3 756 426 5 531 801 1 775 375
4. Valoarea medie a activelor, lei 3 647 680 4 644 114 996 434
5. Rentabilitatea activelor, % 13,55 18,12 4,57

Se consideră că, dacă întreprinderea are o rată a rentabilității activelor mai mare decât rata
dobânzii la capitalurile împrumutate, atunci atragerea surselor suplimentare este rațională și
acționarii vor beneficia de efectul pârghiei financiare. Prin urmare rata dobânzii la ca pitalurile atrase
conform datelor bnm.md este de 15,00%, iar rentabilitatea activelor la BIAL SRL 18,12% ceea ce
deja asigură o activitate de producție favorabilă.
În procesul desfășurării activității economice, întreprinderea consumă resurse financiare și
este necesar a verifica dacă aceste resurse sunt utilizate într -un mod suficient de eficient pentru a
obține rezultatul financiar, care va asigura finanțarea investițiilor necesare și rambursarea datoriilor
întreprinderii, în acest scop, este nevoie de a efectua analiza rent abilității capitalului propriu.
Rentabilitatea capitalului propriu reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul
propriu în vederea obținerii profitului, prin ea „înțelegem capacitatea întreprinderii de a-și îmbogăți
propri etarii” , ea se determină ca raportul dintre profitul până la impozitare sau profitul net și
valoarea medie a capitalului propriu [3]. Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apreciază
eficiența investițiilor lor, adică caracterizează mărimea pr ofitului obținut pentru fiecare leu investit
în capitalul propriu. Rentabilitatea capitalului propriu este importantă nu numai pentru proprietarii
întreprinderii (acționarii, asociații), dar și pentru viitorii investitori.
În tabelul 2.8 vom examina nivelu l rentabilității capitalului propriu la companie BIAL SRL,
conform datelor din Bilanț și Situație de profit și pierdere pe anul 2015.

Tabelul 2.8

26
Analiza dinamicii rentabilității capitalului propriu
Indicatori 2014 2015 Abaterea
absolută
A 1 2 3
1. Profitul până la impozitare, lei 494 289 841 637 347 348
2. Profitul net, lei 442 914 749 659 306 745
2. Valoarea capitalului propriu la începutul anului, lei 2 109 698 2 543 039 433 341
3. Valoare capitalului propriu la sfârșitul anului, lei 2 541 529 2 683 715 142 186
4. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 2 325 614 2 613 377 287 764
5. Rentabilitatea capitalului propriu (%), calculată în
baza:
5.1. Profitului până la impozitare 21,25 32,20 10,95
5.2. Profitului net 19,05 28,69 9,64

Din calculele efectuate în tabelul 2.8 rezultă că la BIAL SRL rentabilitatea capitalului
propriu a înregistrat o majorare față de anul precedent. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în
baza pro fitului până la impozitare în anul precedent, a constituit 21,25 %, adică, la fiecare leu de
mijloace proprii compania a câștigat câte 21,25 bani profit până la impozitare, dar în anul de
gestiune 32,20 bani, astfel înregistrând o majorare față de anul precedent cu 10,95 puncte
procentu ale. Rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza profitului net, de asemenea, a
înregistrat o valoare cu 9,64 puncte procentuale mai mare în comparație cu anul precedent. Astfel, în
2015 la fiecare leu de mijloace propri i compania a câștigat câte 28,69 bani p rofit net. Deci,
observăm că BIAL SRL utilizea ză eficient mijloacele proprii.
Încă un indicator important de rentabilitate este rentabilitatea pe produs, care reflectă profitul
obținut la un leu vânzări . Acest tip de rentabilitatea este calcula t în funcție de preț de vânzare sau
cost pe unitate de produs. Fiindcă compania produce standuri, publicitate, mobilă la comandă, ea
activează în baza comenzilor primite de la persoane fizice și juridice, aceasta nu are un program
anual de fabricare a produselor și nici un preț fix pe unitate de produs. P rețul produsului fiecărei
comenzi se stabilește în dependență de volumul și complexitatea comenzii. Prin urmare în locul
analizei ratei rentabilității pe produs am efectuat un grafic care ne va permită să comparăm rata
rentabilității veniturilor din vânzări, a activelor și a capitalului propiu în dinamică și față de
nivelurile recomandabile ale acestora.

27
Potrivit analizelor ratelor de rentabilitate efectuate anterior am elaborat figura 2.2.

În baza figurei 2.2 se poate constata că întreprinderea BIAL SRL a desfășura t o activitate de
producție prosperă în perioada anilor 2014 -2014, cări toți indicatorii de rentabilitate depășesc nivelul
recomandabil. Rata rentabilității veniturilor din vânzări care î n 2015 a constituit 23,7% se apropie
cel mai mult de nivelul recomandabil de 20%. Iar cea mai mare abatere între nivelul recomandabil și
rata de rentabilitate se observă la rentabilitatea capitalului propriu 28,69% comparat cu 15%.
2.3. Analiza indicatorilor de exprimare a rezultatelor financiare ale activității
întreprinderii
Prin mecanismul său de dezvoltare economia de piață se bazează pe concurență și
competitivitate. Reușesc întotdeauna acei manageri care au o deosebită capacitate de conduce re și
organizare și care se adaptează rapid la cerințele pieței. În condițiile actuale suntem martori ai unui
proces în care unele întreprinderi își demonstrează viabilitatea și posibilitățile de dezvoltare pe
viitor, în timp ce alte întreprinderi bat pasu l pe loc sau sunt într -o stare de falimentare. Aceasta se
întâmplă, din cauza lipsei unor obiective generale și specifice, clar formulate, precum și a unor
strategii aferente realizării acestora. Conducerea întreprinderii, ale cărei performanțe realizate s unt la
un nivel scăzut, se concentrează la rezolvarea problemelor curente, își bazează activitatea pe
realizarea unor obiective pe termen scurt, fără a avea o perspectivă clară asupra dezvoltării în Rentabilitatea
veniturilor din
vânzări, %Rentabilitatea
activelor, %Rentabilitatea
capitalului
propriu, %
2015 23,7 18,12 28,69
2014 23,29 13,55 19,05
Nivelul recomandabil 20 10 1505101520253035
Figura 2.2. Ratele rentabilității obținute în perioada 2014 -2015 în
comparație cu nivelul recomandabil

28
concordanță cu cerințele și exigențele economiei de piață . Rezultatele unor cercetări cu privire la
utilizarea instrumentelor de planificare în întreprinderi au condus la următoarele concluzii:
 în condițiile unei concurențe intense șansă de reușită au doar întreprinderile planificabile;
 întreprinderile care prac tică planificarea activității lor s -au dovedit a fi superioare celor care
nu desfășoară activitatea de planificare.
Pentru a putea răspunde cerințelor create, întreprinderile trebuie să urmărească o
perfecționare continuă prin realizarea unor procese bine gândite și concretizarea acestora în
programe de dezvoltare eco nomică pe o perioadă de 3 -5 ani. „O strategie bine formulată va ajuta
conducătorul să aloce resursele într -o viziune unică și viabilă, bazată pe competențele și
disfuncționalitățile interne, pe schimbările anticipate în mediu și mișcările concurenților
inteligenți” [16].
Astfel, vom efectua o analiză comparativă dintre rezultatele financiare obținute în Situația de
profit și pierdere pentru anul 2015 și cele planificate în Planul de afaceri, elab orat la începutul
perioadei de gestiune. Scopul planului de afaceri a fost atragerea creditului pentru efectuarea
inves tiției de dezvoltare a companiei . Fondatorii afacerii au avut în plan construcția unei secții noi
de producere. Obiectivul pe termen scurt al proiectului a fost doar c onstrucția încăperii pentru
producere a publicității vizuale și echiparea și punerea în utilizare a acesteia. Obiectivul pe termen
lung al proiectului reprez enta achiziționarea și punerea în utilizare a imprimantei destinate tiparului
în format mare și asigurarea funcționării eficiente a acesteia. Surse de finanțare a proiectului sunt
resursele proprii a le fondatorilor și creditul bancar pe termen lung.
În luna martie întreprinderea a prim it creditul solicitat și au început consctu cțiile unei secții
de producere noi. În capitolul „Previziuni financiare” al Planului de afaceri s -a menționat faptul că
compania și -a pus scopul majorării profitului net cu cel puțin 200 000 lei, datorită micșoră rii
costului de tipărire a banerilor de mărimi mari. Totodată ei au planificat și majorarea cu cel puțin
10% a indicatorilor precum venitul din vânzări, profitului brut, rezultatul activității operaționale,
rezultatul activității economico -financiare și a profitului până la impozitare. De asemenea, ei au
planificat și micșorarea costului vânzărilor, cheltuielilor administrative cu aproximativ 5% . La fel ei
și-au dorit sporirea rentablității companiei cu 10%. Analiza comparativă a rezultatelor financiare
planificate și obținute la BIAL SRL este efectuată în tabelul 2.9 conform datelor din Situația de
profit și pierdere și Planul de afaceri pe anul 2015.

29
Tabelul 2.9
Aprecierea îndeplinirii planului indicatoril or rezultatelor financiare
Indicatori 2014 2015 Abaterea absolută
față de: Abaterea relativă
(%) față de:
planificat efectiv anul
precedent plan anul
precedent plan
1. Venitul din
vânzări, lei 6 234 325 6 857 758 7 372 687 1 138 362 514 930 118,26 107,51
2. Costul vânzărilor,
lei 4 782 325 4 543 209 5 625 495 843 170 1 082 286 117,63 123,82
3. Profitul brut, lei 1 452 000 1 597 200 1 747 192 295 192 149 992 120,33 109,39
4. Cheltuieli
administrative 849 054 806 601 593 165 -255 889 -213 436 69,86 73,54
5. Rezultatul din
act.operațională, lei 494 476 543 924 841 560 347 084 297 636 170,19 154,72
6. Profitul până la
impozitare, lei 494 289 543 718 841 637 347 348 297 919 170,27 154,79
7. Profitul net, lei 442 914 642 914 749 659 306 745 106 745 169,26 116,60
8. Rentabilitatea
vânzărilor, % 23,29 25,62 23,70 0,41 -1,92 101,76 92,51
9. Rentabilitatea
activelor, % 13,55 14,91 18,12 4,57 3,22 133,73 121,57
10. Rentabilitatea
financiară, % 19,05 20,96 28,69 9,64 7,74 150,60 136,91

Conform calculelor efectuate în tabelul 2.9 putem constata că în linii generale întreprinderea
a atins nivelul planificat al indicatorilor rezultatelor financiare pe anul 2015. Întreprinderea și -a
propus să -și majoreze veniturile din vânzări, profitul brut și rezultatul activității operaționale cu
10%, dar lor le -a reușit chiar și să depășească nivelul propus cu 7,51%, 23,82% și respectiv 9,39%.
Costul vânzărilor și cheltuielile administrative conform planului trebuiau să fie reduse cu 5%. În
cazul costulu i vânzărilor aceasta s -a dovedit a fi un obiectiv dificil din cauza că acest indicator este
influențat direct de volumul vânzărilor. Astfel costul vânzărilor nu a îndeplinit planul și s -a majorat
cu 17,63% față de anul precedent. Pe când cheltuielile admin istrative s -au redus considerabil în anul
de gestiune, supraîndeplinind planul. Ele s -au micșorat cu 30,14% față de anul precedent. Profitul
net la fel s -a majorat semnificativ, crescând nu doar cu 200 mii lei dar și cu 16,6% mai mult decât
nivelul planifi cat. În cazul rentabilității venitului din vânzări planul nu a fost îndeplinit, dar oricum
ea a crescut puțin în comparație cu anul precedent. Rentabilitatea activelor și cea financiară conform
planului au cresct cu 33,73% și respectiv 50,60% față de anul precedent.

30
2.4. Modalități de maximizare a profitului și eficientizare a activității
întreprinderii
În sens general, profitul este un venit, câștig, realizat din desfășurarea unei activități. Î n sens
restrâns, profitul este un venit destinat recompensării posesorului de capital pentru utilizarea
acestuia în c alitate de factor de producție. Rolul profitului este deosebit de important atât pentru
societăți cât și pentru întreprinzător; orice activitate sau agent economic nu poate progresa daca nu
obține un pr ofit. El este scopul și rațiunea oricărei activități economice, mobilul princ ipal al
investirii capitalului. Profitul constituie principalul indicator calitativ de performanță care
sintetizează rezultatele întregii activități a firmei și care dovedește uti litatea respectivei activități; de
mărimea și dinamica profitului depinde situația economică și socială a firmei. Prin natura sa, profitul
are un caracter aleator, obținerea lui depinzând de succesul în afaceri și de norocul întreprinzătorului
de a nu întâ lni o concurență distrugătoare, disturbări politice, financiare sau de altă natură. Obținerea
profitului are efecte benefice sintetizate de funcțiile pe care acest venit le îndeplinește în societate.
Dintre acestea, cele mai importante sunt prezentate în c ontinuare:
1. Orientarea generală a activităților economice. Profitul incită la luarea deciziilor de creare de noi
întreprinderi, de dezvoltare a activităților existente. Dacă se speră ca într -o anumită activitate să
se obțină câștig, forța de muncă și capita lurile sunt dirijate către respectiva activitate. Orientarea
producției pentru satisfacerea cerințelor consumatorilor condi ționează extinderea producției.
2. Sursa principala de autofinanțare. Profitul reprezintă sursa principala a acumulărilor pe baza
cărora se constituie investițiile. Între resursele proprii si deciziile de investi ții este o strânsă
legătură. Folosirea unei părți din profitul obținut pentru autofinanțare este o condiție
fundamentala a dezvoltării firmelor.
3. Mijloc de stimulare economica. După efectuarea prelevărilor prioritare asupra profitului
brut(impozitul pe profit, dobânzile bancare, etc.), partea care rămâne este destinata autofinanțării
firmei, acordării de stimulente materiale si pentru satisfacerea unor nevoi social -culturale. În
cond ițiile unei vieți economice dinamice, a unui viitor imprevizibil, desfășurarea producției de
bunuri economice pe baza unei cereri anticipate implica diverse riscuri generate de schimbările
din condițiile pieței, din metodele de producție, etc. Obținerea pr ofitului stimulează inițiativa
întreprinzătorilor și îi determină să își asume riscuril e pe care le implica o afacere .
4. Mijloc de control al eficacității firmelor si al muncii tuturor lucrătorilor acestora. Profitul indica
eficienta firmei, fiind indicatoru l principal de care conducerea trebuie să țină cont in elaborarea
politicilor si strategiilor economice. Prin reducerea costurilor si obținerea unui profit mai mare,

31
angajații firmei pot primi stimulente materiale mai mari. Profitul generează si imprima
participanților la viata economică un spirit de economisire care se transmite de la nivelul
conducerii firmei până la ultimul salariat al acesteia.
5. Indicator sintetic al activității firmei. Profitul exprimă întreaga activitate a firmei; mărimea si
dinamica lui reflecta calitatea muncii depuse, a actului managerial, a dotării tehnice existente si
condiționează extinderea viitoare a activității.
6. Sursa de venituri bugetare. Profitul este un venit impozabil, pe seama lui formându -se o parte
din veniturile bugeta re prin care se asigura funcționarea unor activități non -profit, absolut
necesare pentru dezvoltarea societății.
Maximizarea profitului este scopul fundamental al economiei de piața. Maximizarea
profitului desi pare a satisface doar interesul deținătorului de capital, nu poate avea loc decât daca
satisface toate categoriile de interese. Economia de piața este o economie multipolar ă, adica exista
mai multe cent re de putere: cei care au diferite resur se, consumatorii, producătorii. Î n final aceste
centre de p utere se afla în concurență, conflict î ntre ele, pe fond exista interese si multiple relații de
cooperare, intrajutorare. Din confruntarea acestor centre de putere in final se ajunge la cerere si
oferta.
Mărimea profitului diferă de la un produs la altul, de la o firma la alta si de la o perioada de
timp la alta, datorita influentei a numeroși factori. Unii dintre acești factori sunt dependenți de
activitatea firmei, iar alții independenți. Factorii principali de care depinde in mod hotărâtor
mărimea profit ului sunt:
 creșterea productiv ității factorilor de producție;
 reducerea consumului factorilor de producție, in special a consumurilor specifice;
 îmbunătățirea structurii și calității producției care să permită practicarea unor prețuri de
vânzare cu influen ța cât mai favorabilă asupra profitului;
 accelerarea vitezei de rotație a capitalului.
Printre factorii care nu depind de activitatea firmei se înscriu:
 impozitele și taxele indirecte p lătite de către firme statului;
 prețurile de achiziț ie ale factorilor de producție;
 nivelul rentei, chiriei;
 prețul de vânzare al produselor.

32
Acțiunile pentru mărirea profitului privesc toți fact orii de producție. Ele urmăresc: creșterea
profitului; scăderea costului; opțiunea producătorilor pentru o activitate sau alta.
Acești factori acționează asupra profitului atât separat, cât și în unitatea lor. Dacă prețul de
vânzare și costul rămân constante, masa profitului este direct proporțională cu volumul producției.
Structura producției unei firme este constituită din bunuri le produse de aceasta. La un volum dat al
producției și la o anumită calitate a unei anumite mărfi, pentru a avea un profit cât mai mare, firma
optează pentru mărfurile care se vând mai repede, sunt mai rentabile, au costuri mai mici și prețul de
vânzare m ai mare. Produsele de calitate superioară au prețuri de vânzare mai ridicate, se vând mai
repede, obținându -se o masă și o rată a profitului mai mari.
În activitatea economică, fondurile sau capitalul parcurg o mișcare complexă, trecând de la
bani, bunuri de produc ție la bunuri economice obținute în urma producției și bani încasați din
vânzarea mărfurilor produse. Timpul necesar parcurgerii unui circuit al capitalului, respectiv trecerii
capitalului prin stadiile de aprovizionare, producție, desfacerea și t ransformarea lui din forma
bănească în forma productivă și forma marfă, reprezintă durata unei rotații a capitalului. Numărul de
circuite ale capitalului efectuate într -o anumită perioadă de timp reprezintă viteza de rotație a
capitalului . Orice întreprin dere este interesată ca în decursul unui an să realizeze un număr de rotații
cât mai mare, volumul profitului fiind direct proporțional cu viteza de rotație a capitalului; la un
capital egal avansat, firmele care realizează o viteză de circulație a capital ului mai mare obține un
profit mai mare. Prin economisirea elementelor materiale ale capitalului fix , prin folosirea de
înlocuitori ieftini, de mijloace de muncă cu randament mai ridicat se influențează p ozitiv masa și
rata profitului. Componentele profit ului normal (sau ale costului de oportunitate ) sunt: salariul
întreprinzătorului sau al proprietarului pentru conducerea și realizarea firmei; dobânda la capitalul
împrumutat de întreprinzător propriei firm e și neinclusă în alte costuri; chiria pentru clă dirile proprii
puse în serviciul activității e conomice; dividendele plătite acționarilor; renta ce i se cuvine
întreprinzătorului pentru pământul său pe c are la pus la dispoziția firmei.
Orice firmă este interesată ca metoda de producție, practicată să fie cea mai eficientă.
Aceasta implică maximizarea profit ului și minimizarea costurilor. Dacă este posibil ca prin
substituirea unui factor de producție cu altul, în condițiile menținerii constante a producției, să se
reducă costurile totale, înseamnă că firm a nu utilizează cea mai puțin costi sitoare combinație de
factori. Î n astfel de situații, firma ar trebui să substituie un factor cu altul atâta timp cât produsul
marginal al unui factor pe unitatea monetară cheltuită pentru el este mai mare decât produsul

33
marginal al celuilalt factor pe unitate monetară cheltuită pe el. Minimizarea costurilor de către o
firmă impune egalitatea dintre aceste mărimi.
La calcularea rezervelor interne de majorare a profitului este necesară, în primul rând,
determinarea posibili tății creșterii profitului pe seama rezervelor evidențiate mai sus prin sporirea
cantității produselor vândute în unități fizice, micșorarea costului unitar al produselor vândute,
majorarea prețurilor de vânzare prin creșterea calității produselor vândute, comercializarea acestora
pe piețe mai atrăgătoare și altele. Rezervele interne de majorare a profitului se determină pe fiecare
produs în parte.
Pentru a determina rezerva internă de majorare a profitului pe seama creșterii cantitătii
produselor vândute ( ) este necesar a înmulți rezerva de creștere a cantității fiecărui
produs vândut cu mărimea efectiva a profitului brut pe unitatea de produs ( ).
Rezerva de majorare a PB pe seama creșterii =
Calculul rezervei interne de majorare a profitului pe seama reducerii costului unitar al
produsel or vândute se determină prin înmulțirea rezervei de reducerea a costului pe fiecare produs
( cu cantitatea posibilă de vânzare a acestuia ( ).
Rezerva de majorare a PB pe seama reducerii =
O rezervă semnificativă a majorării profitului constituie creșterea prețurilor medii de vânzare
a produs elor prin comercializarea acestora pe piețe mai atrăgătoare, creșterea calității produselor
vândute etc. Calculul rezervei de majorare a profitului pe seama comercializării produselor pe piețe
(sau prin căi de desfacere) mai atrăgătoare se efectuează astfel: abaterea cotei produselor vândute
prin diferite căi de desfacere ) se înmulțește cu prețul de vânzare stabilit pentru fiecare cale
( ). Suma obținută se înmulțește cu cantitate a posibilă de vânzare a produsul ui. În mod analogic,
sunt calcu late rezervele de majorare a profitului pe seama creșterii calității produsului.
Rezerva de majorare a PB pe seama
comercializării produselor pe piețe mai
atrăgătoare
=
Pe lângă măsuri de maximizarea profitului, foarte important pentru orice întreprindere este
eficientizarea activității acesteia prin oferirea unei game variate de servicii; atragerea clien ților noi;
mentinerea clienților și partenerilor de afaceri fideli; creșterea productiviății muncii; cointeresarea
personalului pentru atingerea obiectivelor de către companie; modernizarea utilajului; introducerea
tehnicii de calcul moderne.

34
CONCLUZII
Analizînd situația reală a BIAL SRL, starea actuală a întreprinderii poate fi caracterizată prin
următoarele aspecte pozitive:
1. Ultimii doi ani compania a înregistrat profit, în 2015 acesta fiind de 749 ,6 mii lei, cu 69,2% mai
mult față de anul precedent.
2. Datorită unei activități de producție prosperă în perioada anilor 2014 -2014,toți indicatorii de
rentabilitate depășesc nivelul recomandabil .
3. În urma primirii creditului, compania a reușit să investească rațional resursele și să atingă
rezultatele propuse în Planul de afaceri pe anul 2 015.
4. Datorită prețurilor rezonabile la produsele livrate și serviciile prestate, veniturile din vânzări
generate de BIAL SRL în cursul anului de gestiune au fost suficiente pentru acoperirea
consumurilor și a cheltuielilor .
5. Ponderea cea mai mare în r ezultatul activității economico -financiare o are rezultatul activității
întreprinderii, ceea ce confirmă îndeplinirea de către companie a destinației sale antreprenoriale.
6. Eficiența economică a întreprinderii este în creștere.
Dar există și aspecte negative:
1. Atingând obiectivul de reducere a cheltuielilor administrative, compania a suferit o majorare
semnificativă a cheltuielilor de distribuire.
2. Măsurile neeficiente de promovare a activității întreprinderii au cauzat reducerea prof itului brut
obținut în baza prestării serviciilor.
3. Din cauza costului vânzărilor înalt, nu a fost realizat obiectivul planului de afaceri referitor la
rentabilitatea veniturilor din vânzări.
Pentru depășirea aspectelor negative depistate în urma analizei rezultatelor financiare ale
întreprinderii BIAL SRL și pentru eficientizarea activității aș propune un set de măsuri de ordin
metodologic și practic, după cum urm ează:
a) Perfecționarea managementului financiar. Modul în care o întreprindere crește și se dezv oltă,
capacitatea sa de a rămâne competitivă și de a supraviețui depinde de capacitatea managerilor de
marketing de a promova noi idei pentru produse noi, a managerilor financiari de a utiliza
maximum eficient resursele financiare, pe baza căreia este posi bilă creșterea profitabilității
întreprinderii;

35
b) Creșterea volumului venitului din vânzări prin lărgirea pieței de desfacere cu cercetări de
marketing, prin comercializarea produselor pe piețe prin căi de desfacere mai atrăgătoare.
c) Reducerea costului vânzărilor cu ajutorul moderni zării tehnologiil or de fabricație, reducerii
perso nalul angajat la întreprindere; d iversific ării furnizorii de materie primă și materiale, energie
și combustibil.
În concluzie putem afirma, că acțiunile și direcțiile propuse d au o orientare generală
managerilor în alegerea unei decizii optime de sporire a rezultatelor financiare, dar realizarea în
practică, depinde încă de o mulțime de factori interni și externi care trebuie depistați și înlăturați,
aceasta fiind posibil doar î n rezultatul analizei financiare a activității de producție a întreprinderii cît
și a concurenței.
Deci, în baza temei studiate în teza respectivă aș putea conchide următoarul lucru: un rol
important în acest proces îl are profitul, care prin conținutul să u economic în condițiile actuale este
sursa principală de autofinanțare a unităților de producție și a bunăstării vieții sociale în întregime.
În viziunea noilor cerințe ale economiei de piață, orice producător, în perioada derulării unei
activități, trebu ie să -și determine foarte clar potențialul său de dezvoltare în ramura respectivă și
efortul propriu în obținerea unor rezultate financiare mai avantajoase.

36
BIBLIOGRAFIE
1. Adochiței M., Finanțele întreprinderii ., București 1992, pag. 172
2. Antoniu N., Neagoe I., Finanțele întreprinderilor , București, Editura Didactică și pedagogică,
1993, pag. 114
3. Avare Ph., Ravary L., Gestiunea și analiza financiară , București, Editura Economică, 2002
4. Bălănuță, V., Diagnosticul financiaral activității firmei, Chișinău, 2001, pag. 14
5. Băncilă N., Evaluarea financiară a întreprinderii . Chișinău, Editura A.S.E.M., 2005., p.81
6. Bistriceanu Gh., Ana Gh., Finanțe , București, Editura Didactică și Pedagogică,1993
7. Bordeianu S., Analiza diagnostic pe baza ratelor de rentabilitate ,
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/8.pdf (accesat pe 01.05.2016)
8. Botnari N., Finanțele întreprinderii ., Chișinău, Tipografia Centrală, 2008, pag. 166
9. Ciornâi N., Blaj I., Economia firmelor contemporane , Chișinău. Ed. Prut Internațional, 2003,
pag. 44
10. Georgescu N., Analiza bilanțului contabil . București, Ed. Economică, 1999, pag248, 252
11. Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico -financiară , București, Editura
Economică, 2004, pag. 269
12. Gheorghe A. I., Profitul: concept, norme, politici , București, Ed. Economică, 1998, pag. 71
13. Gheorghiu Al., Analiză economico -financiară la nivel microeconomic , București, Editura
Economică, 2004, pag. 195
14. Heyne P., Modul economic de g ândire. București, Editura Didactică și Pedagogică, 1991,
pag.207
15. Nederița A., Bucur V., Carauș M, Contabilitatea Financiară: Manual , Chișinău: ACAP,
Tipografia centrală, 2003, pag.468
16. Quinn, J.B., Strategies for Change. Logical Incrementalism , Homewood, Richard Irwin, 1980
17. Standardul Național de Contabilitate „Prezentarea Situațiilor Financiare”
18. Țiriulnicova N., Paladi V., Analiza rapoartelor financiare , Chișinău, ACAP, 2011, pag. 89
19. Альбеков, А.У. Экономика коммерческого предприятия . Ростов н/Д , Феникс, 2002, pag.128
20. Дашков, Л.П. Коммерция и технология торговли . Маркетинг, 2001. p.215
21. Заров, К.Г. Обобщенный анализ возможностей повышения прибыли коммерческого
предприятия , Финансовый менеджмент. – 2008. pag.91
22. Лумпов, Н. А. Формула прибыли: учет различных в идов деятельности , Финансовый
менеджмент. – 2007. p.11

37
23. http://dividend.ro/metode -de-a-creste -profitul -unei-companii/
24. http://documents.tips/documents/maximizarea -profitului.html
25. http://www.contabilsef.md/pageview.php?l=ru&idc=501
26. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Rentabilitatea -definitie -indic33.php
27. https://www.scribd.com/doc/25281371/1 -Conceptul -de-profit

38
ANEXE

1. Situația financiară a companiei BIAL SRL
2. Planul de afaceri