ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA [631138]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA “FINANȚE”
CATEDRA “BĂNCI ȘI ACTIVITATE BANCARĂ”

Vasile GUDIMA

IMPACTUL CURSULUI VALUTAR ASUPRA
ACTIVITĂȚII ECONOMCE A REPUBLICII MOLDOVA

TEZA DE LICENȚĂ

Autor:
student: [anonimizat]. FB -145,
învățământ cu frecvență la zi
Vasile GUDIMA

_____________________
(semnătura)
Conducător științific:
conf. univ., dr. BERDILĂ Ana

_________________
(semnătura)

Chișinău – 2017

CUPRINS

INTRODUCERE
Actualitatea temei. Prezenta lucrare este realizată în vederea reprezentării cît mai detaliată
a cursului oficial de schimb valutar, cît și impactul acestuia asupra economiei Republicii
Moldova. După cum cunoaștem, cursul valutar are o importanță deosebită în dezvoltarea
proceselor valutare și financiare, în reglarea proceselor economice atît la nivel macroeconomic,
cît și a economiei în totalitate. Cursul oficial de schimb al monedei naționale are o influență
directă asupra exportului și importului, asupra PIB -ului, rezervei valutare, rata inflației, rata
dobînzii, asupra investițiilor . Adițional, Republica Moldova este dependentă de resurse
energetice , ceea ce pune piața petrolieră internă la un risc dublu, atât din partea prețurilor
internaționale la petrol, cât și din partea cursului oficial de schimb al monedei naționale . Prin
urmare, acești indicatori sunt interdependenți și reflectă evoluția economiei unui stat. L uînd în
considerație aceste realități, mi -am propus ca prin această lucrare să analizez și să aduc la
cunoștință particu laritățile evoluției cursului oficial de schimb valutar, factorii care influențează
formarea acestuia și nu în ultimul rînd cum cursul valutar afectează întreaga economie a țării,
care genuri de activitate sunt influențate în cele din urmă. Astfеl, în d еpеndеnță dе aсеști factori
еstе nесеsar de analizat daсă modul de stabilire cursului oficial de schimb valutar a Rеpubli сii
Moldova еstе unul сorесt și infuențează pozitiv dezvoltarea economiei naționale , luînd în
considerație faptul că sistemul bancar a fost fraudat în mărime de un miliard dolari SUA în anul
2015 și cu toții ținem minte că la sfîrșitul anului 2015, începutul anului 2016 s -a înregistrat cea
mai mare depreciere a leului moldovenesc.
Scopul cercetării este de a elobora un studiu care să refl ecte analiza formării și evoluția
cursului valutar, analiza indicatorilor macroeconomici în contextul schimbării cursului oficial al
leului moldovenesc și în cele din urmă impactul acestor fluctuații asupra economiei naționale.
Sarcinile. Scopul cercetării a determinat următoarele sarcini:
– Definirea noțiunilor de curs de schimb real efectiv și curs de schimb
nominal efectiv;
– Definirea cursului de schimb valutar;
– Determinarea metodelor de stabilire a cursului oficial;
– Depistarea factorilor ce influențează cursul de schimb valutar;
– Analiza evoluției indicatorilor macroeconomici;
– Corelația cursului valutar și a indicatorilor macroeconomici;
– Aprecierea importanței cursului valutar pentru dezvoltarea economică;

– Studierea actelor și regulamentelor care reglement ează cursul valutar,
rezerva valutară, rata inflației, rata dobînzii;
– Determinarea metodelor de evaluare a impactului cursului valutar asupra
economiei naționale;
– Aprecierea impactului cursului valutar asupra dezvoltării economice a
Republicii Moldova.
Obiectul investigat. Esența cursului oficial de schimb valutar și impactul acestuia asupra
economiei naționale.
Subiectul cercetării constă în analiza evoluției cursului valutar, a factorilor care
influențează cursul valutar și a indicatorilor macroeconomici care reprezintă evoluția întregii
economii naționale. Prin corelația acestor indicatori, voi ajunge la impactul cursului valutar
asupra economie Republicii Moldova.
În metodologia cercetării acest ei lucrări am folosit observarea directă și indirectă a
realității economice, prin intermediul informației analizate cu ajutorul abstracției științifice
bazate pe principiile epistemologiei economice , precum : inducția și deducția; metoda analizei,
comparației, analogiei și sintezei care au permis cercetarea esenței obiectului lucrării și
formularea unor concluzii suficient de clare. Adițional, lucrarea a avut la bază metode și
instrumente de analiză științifică, printre care: analiza economică, studiu monografic , procedee
statistice și calculele automatizate.
Baza informațională. Ca bază informațională am utilizat diferite informații găsite în
literatura de specilitate, datele statistice, publicațiile , rapoartele și buletinel e Băncii Naționale a
Moldovei și ale Biroului Național de Statistică , puse la îndemîna utilizatorilor externi . Pe
parcursul analizei, am folosit și baza metodologică de informare, dintre care: actele normative și
regulamente ale Băncii Naționale a Moldovei și alte publicații de ordin statistic, juridic și
științific ce înglobează tema de cercetare, precum și o ser ie de lucrări științifice ce reflectă
problematica temei investigate .
Structura. În strunctura tezei de licență se include introducerea, trei capitole, încheiere,
anexe și bibliografie .
În Introducere am prezentat date introductive cu privire la tema cercetată, încît și am
expus cît de actuală este tema de cercetare în condițiile economice actuale, am remarcat scopul,
sarcinile, obiectul și subiectul cercetării. Am descris minuțios metodologia cercetăr ii și am redat
care este baza informațională.
Capitolul I “ Abordări teoretice privind cursul valutar” include analiza teoretică a
obiectului analizat, și anume: abordări teoretice privind definiția de curs valutar, curs de schimb

real efectiv și curs de schimb nominal efectiv, am expus care este esența cursului valutar pentru
economia Republicii Moldova în condițiile economice actuale, cum se stabilește cursul valutar,
care sunt factorii de influență asupra acestuia, descrierea in dicatorilor de evaluare a cursului
valutar, precum și interdependența între cursul valutar și indicatorii macroeconomici.
Capitolul II “ Analiza impactului cursului valutar asupra dezvoltării economice a
Republicii Moldova” înglobează informația cu privir e la cadrul reglementoriu al cursului
valutar, evoluția cursului valutar pe parcursul ultimilor ani, evoluția economiei Republicii
Moldova și corelarea cursului valutar cu indicatorii macroeconomici. Tot aici, se include
informația cu privire la fuctuațiil e cursului valutar în raport cu factorii de influență a acestuia.
Capitolul III “ Stimularea dezvoltării economice prin cursul valutar” este orientat spre
analiza practicilor internaționale de utilizare a cursului valutar în vederea stimulării economice,
precum și enumerarea politicilor de curs valutar stimulatorii și evidențierea impactului acestora.
În Încheiere se conține rezumatul obiectului și subiectului cercetat, concluziile cu privire
la influența cursului valutar asupra întregii economii . Am relatat despre problematica cercetării
precum și despre soluțiile în contextul economic actual .
Bilbliografia conține X surse de informație, și anume: cinci acte normative, cinci lucrări
științifice și șase surse de date și statistice.
Anexele include informația suplimentară utilizată în dezvoltarea ideilor și analiza temei.

Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE P RIVIND CURSUL VALUTAR

1.1. Esența cursului valutar

În ultimul timp, cursul de schimb valutar este una din temele fundamentale ale cercetării
economice prin prisma regimurilor valutare adoptate de diferite țări și factorii care influențează
dinamica cursului. El este unul din cei mai importanți indicatori m acroeconomici care reflectă
comportamentul economiei în general. Astfel, ratele de schimb sunt foarte importante pentru o
economie de piață, deoarece pe piața internațională au loc schimburi de bunuri și servicii, fapt ce
necesită anumite plăți între țăril e care fac acest schimb. Efectuarea plăților în cadrul tranzacțiilor
internaționale necesită utilizarea unor mijloace și instrumente care să asigure stingerea
obligațiilor apărute între părțile contractuale.1 Așadar, apare necesitatea de a cunoaște valoare a
unității monetare a unui stat față de alt stat.2 Cu alte cuvinte, își face apariția cursul de schimb.
Cu toate acestea, în pofida numeroaselor manuale, publicații, articole privind cursul
valutar, această noțiune poate fi privită în aspectul a trei abordări:

Figura 1.1. Cursul valutar prin prisma diferitor abordări.
Sursa: elaborat de autor în baza cunoștințelor acumulate.

În literatura de specialitate există o gamă largă de definiții de curs valutar. Fiecare autor
tratează cursul valutar ca un indicator sau un raport dintre două monede . În viziunea Ligiei
Georgescu -Goloșoiu, cursul valutar reprezintă raportul dintre valoare unității monetare a unui
stat față de cea a altui stat.3 În practică, această definiție se evidențiază ca fiind un preț. În baza
lui o valută se schimbă cu alta, r espectiv raportul dintre o monedă națională și una străină . În

1 BOAJĂ, Minică. Relații Financi are și Valuatere Internaționale. București: Editura Economică, 2003, p.85. ISBN:
9735908395
2 GEORGESCU -GOLOȘOIU, Ligia. Mecanisme valutare . Editura ASE, 2006, p. 13. ISBN :9789735947958.
3 GEORGESCU -GOLOȘOIU, Ligia. Mecanisme valutare . Editura ASE, 2006, p. 13. ISBN :9789735947958.
Cursul valutar
În abordare
conceptuală
În abordare funcțională
În abordare formală

viziunea altui autor, cursul valutar reprezintă raportul de schimb dintre două monede diferite. 4
Tot această autoare prezintă și o definiție mai vastă, precum că cursul valutar este prețul unei
unități monetare, exprimat într -o altă monedă cu care se compară valoric. Într-o altă form ulare,
cursul valutar exprimă prețul la care o monedă națională se schimbă cu altă valută. 5
Constantin Floricel afrimă că, î n relațiile economice internaționale este foarte importantă
cunoașterea valorii unității monetare a unui stat față de cea a altui stat. Raportul dintre acestea
stabilit la un moment dat pe piață se numește curs valutar.6 Conform aceluiași autor, î n literat ura
de specialitate, pentru noțiunea de curs valutar se utilizează și noțiunea curs de schimb sau cursul
pieții. În opinia lui, o definiție mai cuprinzătoare a cursului de schimb s -ar relata astfel: cursul
valutar este cursul practicat efectiv pe piață, la un moment dat, unde, în urma unor tranzacții,
paritatea puterii de cumpărare poate fi influențată și de alți factori decît cei care determină
nivelul puterilor de cumpărare, cum ar fi unii factori subiectivi datorați unor conjuncturi
specifice. Datorită a cestor influențe, cursul pieții poate oscila în jurul parității puterilor de
cumpărare, acestea fiind ele însele în mișcare.7
În concepția lui Paul Bran, cursul valutar sau rata de schimb reprezintă rezultatul raportului
dintre valoarea -etalon a unei monede, naționale sau internaționale, și valoarea -etalon a altei
monede , cu care se compară în cadrul mecanismului cursului valutar. 8 Ca o dezvăluire a celor
menționate, Ion Borș afirmă că rata de schimb este un indicator important, ea reflectînd relații le
dintre prețurile interne și externe. 9 Alți autori tratează cursul valutar ca fiind prețul unei unități
monetare într -o altă monedă, cu care se compară valoric.10 În literatura de specialitate se spune
că cele mai importante trăsături ale Sistemului Mone tar Internațional sunt cursul de schimb și
balanța de plăți. Astfel, în opinia autorilor Thomas Mayer, James S. Duesenberry și Robert Z.
Aliber, rata de schimb reprezintă prețul banilor străini exprimat în moneda internă. 11

4 BERDILĂ – CÂRLAN, Ana. Relații Valutar -Financiar Internaționale în scheme, Chișinău: Editura Evrica, p. 48. ISBN:
9789975942010
5 Krueger Anne O. Determinarea cursului valutar , Editura Sedona, Timisoara, 1996, p. 22 .
6 FLORICEL, Constantin. Relații Valutar -Financiare Internaționale. Ediția III. București. Editura Didactică și
Pedagogică. 1997. p.47. ISBN: 9733 058130
7 FLORICEL, Constantin. Relații Valutar -Financiare Internaționale. Ediția III. București. Editura Did actică și
Pedagogică. 1997. p.47 . ISBN: 9733058130
8 BRAN, Paul. Relații financiare și monetare internaționale . București: Editura Economică, 1995. p.388.
9 BORȘ, Ion. Relațiile valutar -financiare internaționale ale Republicii Moldova. Editura ARC. 1999. p.32. ISBN:
9975610889
10 FETINIUC V., LOPOTENCO V., BELOBROV A. Relații Valutar -Financiare Internaționale. Chișinău: Editura
A.S.E.M.,2005, p. 48. ISBN: 9975752977
11 THOMAS M., JAMES S. DUESENBERRY, ROBERT Z. Money, Banking, andt the Economy. Editura didactică și
pedagogică. 1993. p.518. ISBN: 9733029270

Dacă să analizăm părerea FMI privind noțiunea de curs valutar, atunci în abordarea lor
cursul valutar este valoarea monedei unei țări față de cele ale altei țări. 12
În evidențierea esenței cursului valutar am accesat dicționarul de business și dicționarul
economic. Astfel, dicționarele tratează cursul de schimb ca fiind prețul pentru care moneda
națională a unei țări pot e fi schimbat ă pentru moneda altei țări, 13 pe cînd celălalt dicționar spune
că cursul valutar este prețul unei monede care poate fi convertită în altă monedă. 14
Trebuie de evidențiat faptul că noțiunea de curs de schimb nu trebuie să fie suprapusă cu
noțiunea de paritate, chiar dacă ambii indicatori sunt caracterizați de aceeași relație. Paritatea
este un model vechi utilizat în cercetările economice. Aici se ține cont doar de un factor care
influențează cursul de schimb, și anume prețul. Respectiv de ceilalți factori nu se ține cont.
Putem afirma că PPC este un lucru abstract, dar cursul valutar rezultă pe piață ca urmare a
dezvoltării economice. Cu atît mai mult că studiile recente demonstrează faptul că rata de schimb
nu este statică, fapt ce nu corespunde cu ipotezele teoriei Parității Puterii de Cumpărare.
Abordarea tradițională a cursului de schimb spune că acestea se modifică pentru a menține
puterea de cumpă rare (paritatea) pe plan internațional la un nivel constant. 15
Din cele expuse, se observă că abordarea conceptuală privind noțiunea de curs valutar
diferă de la un autor la altul. Cu toate că cercetarea cursului valutar astăzi este o temă
fundamentală a cercetării economice, o interpretare univocă a noțiunii de curs valutar nu există.
O definiție mai exactă a cursului de schimb ia în considerare tipul de cotație care leagă cele două
monede participante la raportul de schimb.16 Astfel, f iecare țară tratează cursul valutar în felul
său, dar esența acestuia nu se modifică. Putem afirma cu certitudine că indiferent de nivelul de
dezvoltare a țării, cursul valutar afectează direct consumatorii și producătorii, dar nu numai. Prin
cursul valutar se reglea ză procesele v alutar – financiare, procesele macroeconomice și economia
per ansamblu.
De aici se desprind funcțiile cursului valutar . În vederea reglării economiei, cursul
valutar îndeplinește anumite funcții. Aici își face apariția abordarea funcțională a cursului valutar
care prevede explicarea cursului valutar prin prisma funcțiilor pe care le exercită, definind ce
face acesta.

12 Luis Catã o. Real Exchange Rates: What Money Can Buy . [online]. [citat 3 aprilie 2017]. Disponibil :
http://www.imf.org/external/pubs/ft/fandd/basics/realex.htm
13 http://www.businessdictionary.com/definition/exchange -rate.html
14 http://www.dictionar -economic.com/index.php?do=search
15 CRISTESCU, Diana. Ghidul Indicatorilor economici . Chișinău: Editura Teora, 2001. p.137. ISBN: 9732005882
16 Monica Răileanu Szeles, Ioana Radu. Cursul de schimb valutar. Universitatea Crestină “Dimitrie Cantemir”

Figura 1.2 . Funcțiile cursului valutar .
Sursa: elaborat de autor în baza cunoștințelor acumulate.
După cum vedem din figura de mai sus, cursul valutar are la bază șase funcții primordiale,
unde : 17
1) Funcția de măsurare – prin cursul de schimb se exprimă în valoare externă o parte
din bunuri și servicii, care intră în circuitul comerțului extern;
2) Funcția de schimb – adică de a converti o monedă națională în alte monede;
3) Funcția informațională – de transmitere a informației, semnalelor cu privire la
procesele și fenomenele din economia mondială;
4) Funcția de stimulare – de orientare a eforturilor agenților ec onomici în direcția
obținerii unei eficiențe superioare prin mecanismul prețurilor;
5) Funcția de echilibrare a balanței de plăți – evoluția cursului, determinată de
dinamica cererii și ofertei de valută, acționează asupra raportului dintre prețurile
interne și cele externe, ce duc la modificările în ofertele și cererile de bunuri;
6) Instrument de politică economică – o mulțime de obiective prevăzute în politica
economică a statului pot fi urmărite anume prin intervenția cursurilor de schimb; prin

17 BERDILĂ – CÂRLAN, Ana. Relații Valutar -Financiar Internaționale în scheme, Chișinău: Editura Evrica, p.4 9. ISBN:
9789975942010
Funcțiile
cursului valutar
Funcția de măsurare
Funcția
informațională
Funcția de
echilibrare a
balanței de plăți
Funcția de schimb
Funcția de
stimulare
Instrument de
politică economică

stabilirea sa u menținerea la un anumit nivel a cursului fix – ajustabil prin sistemul de
control , restricții, subvenții și taxe.
Fiecare funcție a cursului valutar este menită spre a face economia mai transparentă.
Datorită acestor funcții, se realizează schimbul de mărfuri și valoarea unui bun dintr -o anumită
țară se poate exprima în valoarea monetară a altei țări. Prin aceste funcții se influențează
economia internă, p recum și cea externă. Relevanța cursurilor de schimb apare anume din aceste
funcții. Ele determină prețul efectiv cu care se vinde sau se cumpără anumite produse pe piața
internațională. Schimburile valutare au apărut pe piață în urma necesităților comerț ului și
investițiilor, speculațiilor și hedging -ului. Primul caz se referă la companiile
importatoare/exportatoare de mărfuri. Ele cumpără aceste mărfuri, materii prime într -o anumită
monedă și le comercializează în alta. Deci, ele achită cu o mo nedă, dar încasează cu alta decî t
cea de achiziție. De aici apare necesitatea convertirii monedei pe care o primesc , în moneda cu
care platesc aceste mărfuri. În cazul speculațiilor, cursul de schimb valutar dintre două monede
se modifică în dependență de cererea ș i oferta corespunzătoare pentru cele două monede.
Pentru a evidenția deplin esența cursului valutar, se utilizează abordarea formală , care de
facto este calificarea oficială a cursului valutar, specificată în legi, acte normative, regulamente
etc. Funcționarea în deplină măsură și totodată eficace a cursului valutar în calitate de instrument
economic utilizat pentru reglarea proceselor economice, se impun careva reglementări strict
juridice, se constituie un cadru normativ strict delimitat. Astfel, d in punct de vedere a abordării
formale, pentru Republica Moldova, noțiunea de curs valutar este prevăzută în Legea privind
reglementarea va lutară, unde se spune că cursul valutar este rata de schimb a valutei străine în
raport cu moneda națională sau cu o altă valută străină.18
Luînd în considerație această informație, putem spune că cursul de schimb este necesar
unei economii de piață. Necesi tatea cursului valutar este conturată de către Berdilă -Cîrlan Ana .
Astfel , necesitatea cursului valutar se evidențiază din: 19

18 Legea privind reglementarea valutară: nr.62 -XVI din 21 martie 2008. Republicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.423 -429 din 09.12.2016, cap. 4, art. 39. [online]. [citat 3 aprilie 2017]. Disponibil :
http://www.bnm.org/ro/content/legea -nr62-xvi-din-21-martie -2008 -privind -reglementarea -valutara -cu-
modificarile -conform
19 BERDILĂ – CÂRLAN, Ana. Relații Valutar -Financiar Internaționale în scheme, Chișinău: Editura Evrica, p.49. ISBN:
9789975942010

Figura 1.3. Necesitatea cursului valutar.
Sursa: BERDILĂ – CÂRLAN, Ana. Relații Valutar -Financiar Internaționale în scheme, Chișinău: Editura
Evrica, p.4 8. ISBN: 9789975942010

Ca și oricare indicator, cursul valutar se clasifică în dependență de mai mul te criterii .
Fiecare autor are viziunea sa privind clasificarea cursului valutar, încît pe parcurul anilor, acesta
a îmbrăcat diverse forme și conținut. În așa mod, s -a constituit o diversificare a cursului valutar.
Clasificarea acestei game înseamnă analiza și struc turarea cursului valutar, care sunt utilizate în
dependență de anumite criterii.
În literatura de specialitate, fiecare autor abordează clasificarea din punctul său de vedere.
Ca rezultat, apare o gamă largă de cursuri valutare. Astfel, conform autoarei L igia Georgescu –
Goloșoiu, cursurile valutare pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii: 20
1) După modul de formare, există:
– curs valutar oficial – este stabilit de către autoritatea monetară din țara
respectivă, în mod unilateral, prin lege a devizelor sau regulament;
– curs valutar de piață – se stabilește liber pe piața valutară în funcție de
cererea și oferta de valută, prin activitatea desfășurată de bănci.
2) Din punct de vedere al stabilității:
– Cursurile punctelor de aur;
– Cursuri stabile;
– Cursuri fluctuante.

20 GEORGESCU -GOLOȘOIU, Ligia. Mecanisme valutar e. Editura ASE, 2006, p. 13. ISBN :9789735947958.
Necesitatea cursului valutar
Reevaluarea periodică a conturilor valutare ale firmelor și băncilor .
Comparea prețurilor pieții mondiale și internaționale, precum și a altor
indicatori din diferite țări exprimați în monedă națională sau valută
Schimbul reciproc de valute în comerțul exterior, în mișcările de
capital și credite.

3) În funcție de obiectivele politicii valutare:
– Cursuri unice – apar atunci cînd autoritatea monetară stabilește un singur
curs pentru fiecare monedă străină, indiferent de tipul operațiunii la care
este folosit;
– Cursuri multiple – cînd auto ritatea monetară dintr -o țară stabilește simultan
mai multe cursuri pentru aceeași monedă străină, în funcție de diferitele
categorii de operațiuni la care sunt utilizate; la rîndul său, cursurile
multiple sunt de două feluri , în funcție de tipul operațiun ii la care se pot
utiliza, și anume: cursuri comerciale și necomerciale. Cursurile comerciale
pot fi unice și presupun utilizarea unui singur curs pentru toate mărfurile sau
diferențiate pe grupe de mărfuri.
4) În funcție de utilizarea băncilor:
– Curs la vedere (spot) – este cursul zilei, utilizat de bănci în derularea
operațiunilor spot, cu decontarea acestor operațiuni în termen de la data
tranzacției;
– Curs la termen – este cursul utilizat pentru derularea operațiunilor de
vînzare -cumpărare de valută la termen, adică cu decontarea acestora într -un
termen mai mare de 48 de ore;
– Cursul T.T (Telegrafic Transfer) – cursul utilizat în tehnica viramentului
bancar.
Precum am menționat, fiecare autor are viziunea sa. Respectiv o altă clasificare a cursului
valutar este dată de către Berdilă -Cîrlan Ana:21
1) Din punct de vedere al stabilității există:
 Cursuri stabile – practicate între ani 1944 -1974;
 Cursuri flotante – se formează și variază pe piața valutară în funcție de
cererea și oferta de valute.
2) Din punct de vedere al locului unde se formează:
 Curs oficial – stabilit de autoritatea monetară;
 Curs bancar de piață – stabilit prin activitatea băncilor comerciale;
 Curs bursier de piață – stabilit prin activitatea burselor;
 Curs tolerat/negru – format neoficial la bursa neagră.
3) Din punct de vedere al numărului de cursuri valutare practicate:

21 BERDILĂ – CÂRLAN, Ana. Relații Valutar -Financiar Internaționale în scheme, Chișinău: Editura Evrica, p.4 9. ISBN:
9789975942010

 Cursuri unice – pentru toate tipurile de operațiuni;
 Cursuri multiple – diferențiate pe tipuri de operațiuni.
În literatura de specialitate se mai întîlnesc și alte tipuri de curs valutar. Unul din acestea ar
fi cursul bursier – care se stabilește la bursa valutară în dependență de cererea și oferta de
valută. Alt termen ar fi curs valutar tolerat . Acesta se stabi lește la așa numita „ bursă neagră”.
El își face apariția pentru valutele care nu formează formează obiectul cotării la bursă sau bănci.
22
Deseori se întîlnește noțiunea de cursul de schimb nominal efectiv (NEER) și real
efectiv (REER) . Dar care este difer ența dintre ele?
Cursul de schimb real efectiv și cel nominal efectiv sunt cei mai des utilizați indicatori ai
competitivității externe. Ei arată doar aspectul din punct de vedere al prețului a competitivității.
Cursul de schimb nominal efectiv se calculează ca o medie ponderată a ratelor de schimb
bilaterale nominale ale monedei de naționale în raport cu valutele străine. În același timp,
conceptual, cursul de schimb real efectiv este definit ca o medie ponderată a monedei unei țări în
raport cu un coș de alte valute majore ajustat cu efectele inflației. Ponderile valutelor în coș sunt
calculate în baza balanței comerciale a Republicii Moldovei, principalii parteneri fiind România,
Rusia și Ucraina. În total, la baza calcului cursului de schimb nomi nal și real efectiv stau valutele
a 17 țări. 23
Dat fiind faptul că cursului valutar nu este o variabilă constantă, ci se modifică permanent,
se desprinde ideea că cursul valutar este influențat de un șir de factori de natură diferită. În
continuare voi pre zenta factorii care influențează cel mai mult cursul valutar. Acești factori sunt
de natură economică, politică și socială. O altă clasificare clară a factorilor de influență a
cursului valutar es te expusă de Ion Borș în figura următoare:24

22 GEORGESCU -GOLOȘOIU, Ligia. Mecanisme valutare . Editura ASE, 2006, p. 14 . ISBN :9789735947958.
23 Casetă tehnică: Cursul de schimb nominal efectiv (NEER) și real efectiv (REER). [online]. [citat 3 prilie 2017].
Disponibil : http://www.bnm.org/ro/content/cursul -de-schimb -nominal -efectiv -neer-si-real-efectiv -reer-0
24 BORȘ, Ion. Relațiile valutar -financiare internaționale ale Republicii Moldova. Editura ARC. 1999. p.3 3. ISBN:
9975610889

Figura 1.5. Factorii de influență a cursului valutar.
Sursa: BORȘ, Ion. Relațiile valutar -financiare internaționale ale Republicii Moldova. Editura ARC. 1999.
p.33. ISBN: 9975610889

Din figura dată observăm o varietate a factorilor de influență asupra cursului valutar.
Competiti vitatea mărfurilor autohtone este și ea un factor ce influențează cursul valutar. O
calitate bună a mărfurilor se reprezintă prin desfacerea pieței, adică prin export. Creșterea
volumului exportului duce la creșterea volumului de valută străină și la conso lidarea cursului de
schimb al monedei naționale.
Creșterea veniturilor naționale la fel influențează cursul valutar. Odată cu creșterea
venitului național crește și necesitatea față de mărfurile străine. Ca urmare, importul crește fluxul
valutelor străine în țările partenere și în așa mod scade puterea de cumpărare a monedei
naționale.
Factori interni
Factorii economici și de
evaluare redați prin
produsul intern brut și
prețuri
Factorii de ordin monetar:
dobîndă, credit, masa
monetară.
Factorii macroeconomici,
sociali, psihologici, politici
din fiecare țară.
Factori externi
Balanța de plăți externă
Evoluția raportului
cerere -ofertă a monedei
în cauză față de alte
monede pe piața
internațională
Factorii economici,
politici, militari,
psihologici de pe piața
internațională; acțiunile
instituțiilor financiar –
monetare internaționale
și regionale
Rezerva
internațională
oficială
Cursul
valutar
Informația, prognoza
evoluției factorilor
interni și externi care
influențează etalonul
putere de cumpărare a
ambelor valute ce
intră în mecanismul
cursului valutar.

Dacă să vorbim despre balanța de plăți, atunci este evident că un neajuns duce la creșterea
cererii de valută, care la rîndul său provoacă devalorizarea monedei naționale, în timp ce un
excedent duce la creșterea cursului valutar/ puterii de cumpărare.
Mai sunt factori de ordine monetară, cum ar fi rata dobînzii și masa monetară. Creșterea
masei monetare peste volumul necesar produce o inflație. Dar inflația influențează direct puterea
de cumpărare a monedei date. Reiese faptul că a cești indicatori sunt interdependenți. Georgescu –
Goloșoiu Ligia afirmă că cursul de schimb al monedei dintr -o țară este determinat, pe termen
mediu și lung, de rata inflației din țara respectivă.25 Dacă rata inflației crește, cursul valutar
scade. Inflația provoacă micșorarea pu terii de cumpărare a monedei țării date.
Rata dobînzii la fel este importantă pentru estimarea cursului valutar. Creșterea ratei
dobînzii stimulează fluxul de capital, iar micșorarea ratei duce la mărirea fluxului de capital
peste hotare. Prin urmare, ca efect al majorării ratei dobînzii poate servi drept atragerea
capitalului străin, iar surplusul de valută duce la scumpirea monedei naționale. Rata dobînzii este
una din pîrghiile de influențare directă a cursului de schimb aflată sub controlul băncii cent rale.26
Dar aici apare problema privind rata nominală și rata reală a dobînzii. Rata nominală este prețul
pe care îl achită debitorul pentru folosirea resurselor monetare ale creditorului. În cazul în care
inflația este mai mare decît rata nominală a inflaț iei, creditorul va observa că puterea de
cumpărare a sumei care i -a fost returnată plus o anumită dobîndă este comparativ mai mică dec ît
pe cea pe care a avansat -o. În acest caz, persoana care a apelat la împrumut va returna o sumă
mai mică decît cea primi tă. În condițiile date, asigurarea echilibrului între cerere și ofertă este
imposibilă.
Majorarea prețurilor interne față de prețurile pe piața externă duce la faptul că populația va
achiziționa marfă de peste hotare, deoarece ea este mai ieftină. La rîndul lui, consumatorii
externi nu vor cumpăra marfa autohtonă, deoarece este mai scumpă. Acest fapt duce la
micșorarea ofertei de valută. Ca rezultat, moneda națională își pierde din valoare.
Toți factorii de natură economică și politică au influență asu pra cursului. Un exemplu ar fi
venirea lui Donald Trump la postul de Președinte al SUA. Din acel moment, sa observat o
tendință de descreștere a cursului dolarului SUA și respectiv aprecierea monedei naționale.
Prin urmare, stabilitatea cursului valutar c aracterizează omogenitatea și dezvoltarea
ulterioară a politicilor macroeconomice, pe cînd fluctuația cursului de schimb afectează
prognoza acestuia prin factorii interni și externi. Ca rezultat, statul are ca scop menținerea,

25 GEORGESCU -GOLOȘOIU, Ligia. Mecanisme valutare . Editura ASE, 2006, p. 18. ISBN :9789735947958.
26 GEORGESCU -GOLOȘOIU, Ligia. Mecanisme valutare . Editura ASE, 2006, p. 18. ISBN :9789735947958.

diminuarea sau majorarea curs ului de schimb în vederea de ași atinge scopurile politicii valutare
pe care o promovează.
1.2. Modalități de evaluare a cursului valutar

Pe piața valutară se formează cererea și oferta de monedă, precum și raporturile lor de
schimb. Într -o economie unde se produc foarte multe tranzacții de vînzare -cumpărare a valutelor,
într-o economie unde comerțul este dezvoltat, funcționarea legilor economice face posibil
schimbul echivalent al valutelor, adică o valută este reprezentată prin altă valută, ceea ce
permite populației să procure anumite bunuri și servicii.
Există mai multe tehnici de formare a cursului valutar:
1) Stabilirea cursului valutar în baza parității puterii de cumpărare – se folosește
pentru a cursul valutar real. Relația după care se calculează acest curs este:
∑ ,
(1.1)
Unde: x arată moneda țării B;
Y – moneda țării A;
Pi – ponderea produselor;
Mipi – media ponderată.
2) Metoda cursurilor încrucișate – stabilește cursul unei anumite monede în raport cu
altă monedă. Ea are la bază principiul că două monede egale cu a treia sunt egale
între ele.27 Cursul a două valute se va calcula prin o altă valută, de regulă dol arul
american. În literatura de specialitate această metodă mai este numită cotare. Cotare
există de două feluri: directă – atunci cînd moneda națională variază, iar cea străină
rămîne neschimbată. Relația după care se calculează cotarea directă este:

,
(1.2)
și respectiv
,
(1.3)
unde: Cc – curs de cumpărare;

27 BERDILĂ – CÂRLAN, Ana. Relații Valutar -Financiar Internaționale în scheme, Chișinău: Editura Evrica, p. 53.
ISBN: 9789975942010

Cv – curs de vînzare;
Cc m/n – curs de cumpărare a monedei naționale;
Cv m/n – curs de vînzare a monedei naționale.
Cotare indirectă – în prezent este practicată de Marea Britanie, Canada și Australia. Aici
unitatea monetară națională rămîne constantă și se indică cîte unități monetare străine îi revin.
Relația de calcul este:
,
(1.4)
și ,
(1.5)
unde: Cc – curs de cumpărare;
Cv – curs de vînzare;
Cc m/n – curs de cumpărare a monedei naționale;
Cv m/n – curs de vînzare a monedei naționale.

3) Metoda coșului valutar – este utilizată la calcularea cursului valutar al Dreptului
Special de Tragere, încît și pentru alte monede. Are la bază calcularea mediei
ponderate a unui anumit număr de monede. 28 această metodă constă în faptul că
trebuie de ales valutele care ulterior vor forma coșul și trebuie de determinat
ponderea pe care fiecare monedă în parte o va avea în acest coș.
4) Metoda fixingului – constă în determinarea punctului la care cererea și oferta
pentru o valută se echilibrează sau se apropie cel mai mult între ele. Pentru a afla
cursul de echilibru, cererea se cumulează în sens descrescător al cursului, iar oferta
în sens crescător al cursului.29 La baza constituirii celorlalte cursuri se află cursul la
vedere (SPOT), care este stabilit de băncile comerciale.
În fiecare economie națională se află o componentă a pieții monetare, și anume piața
valutară. Fără ea nu ar fi posibilă determinarea cursului de schimb , deoarece anume aici se
confruntă cererea și oferta de valută. Piața valutară este un sistem de relații financiar -valutare
prin care se desfășoară vînzările și cumpărările de valută.30 Ea se supune legislației în vigoare a
fiecarei țări î n parte. Cînd vorbim de piața valutară, nu trebuie să uităm de echilibrul valutar,

28 FETINIUC V., LOPOTENCO V., BELOBROV A. Relații Valutar -Financiare Internaționale. Chișinău: Editura
A.S.E.M.,2005, p.55. ISBN: 9975752977
29 BERDILĂ – CÂRLAN, Ana. Relații Valutar -Financiar Internaționale în scheme, Chișinău: Editura Evrica, p.5 4.
ISBN: 9789975942010
30 FLORICEL, Constantin. Relații Valutar -Financiare Internaționale. Ediția III. București. Editura Didactică și
Pedagogică. 1997. p.16. ISBN: 9733058130

doarece el în mare parte influențează componentele echilibrului economic general, dar în special
echilibrul monetar intern.31 Începînd cu relația echilibrului monetar, vom ar ata această influență:
∑ ,
(1.6)
în care: P – mărimea informației de preț;
Bme – banul, etalon sub forma puterii de cumpărare;
∑ – valoarea produsului social;
Bs –sumele bănești aflate în componența masei monetare;
Vc – viteza de circulație a semnelor bănești.
Activitatea valutar -financiară are influență asupra echilibrului monetar prin valoarea
produsului social și prin masa monetară. Precum am mai menționat, imp ortul de bunuri face ca
masa monetară să crească. Acest moment se caracterizează și prin cumpărarea valutei, care duce
la extragerea banilor din circulația monetară. Nu în ultimul rînd activitatea de import/export
influențează echilibrul valutar. Pentru a sublinia acest fapt, se folosește formula echilibrului care
este preluată din teoria economică:
Y + M = X + C +I,
(1.7)
unde: Y – este produsul intern;
M – importul;
X – exportul;
C – consumul intern productiv și individual;
I – investițiile.
De remarcat faptul că cursul valutar are două moduri de exprimare:32
– prin raportul
,
(1.8)
în care : M.str este valoarea monedei străine ;
M.naț este valoarea monedei naționale.
În acest caz, cursul valutar se definește c a valoarea unei unități mo netare străine exprimată
în unitatea monetară națională:
(1.9)

31 FETINIUC V., LOPOTENCO V., BELOBROV A. Relații Valutar -Financiare Internaționale. Chiși nău: Editura
A.S.E.M.,2005, p.6 . ISBN: 9975752977
32 FLORICEL, Constantin. Relații Valutar -Financiare Internaționale. Ediția III. București. Editura Didactică și
Pedagogică. 1997. p.47. ISBN: 9733058130

– prin raportul

(1.10)
În acest caz se poate defini ca valoarea unității monetare naționale în funcție de altă
monedă străină:
(1.11)
Această formă se utilizează pe piața Marii Britanii și a Canadei.

Activitatea financiar -valutară este compusă dintr -o mulțime de operațiuni, care în final are
influență asupra venitului național. Astfel, pentru a crește venitul național, trebuie ca investițiile
și exportul să prevaleze importul.
Statele cîteodată interv in în relațiile valutare, deoarece fluctuațiile cursului de s chimb și
crizele economice au un impact negativ asupra economiilor naționale, dar și asupra economiei
globale. Asigurarea stabilității cursului monedei naționale este o activitate prioritară pent ru
fiecare autoritate monetară. Astfel, banca centrală prin politica monetară și valutară aplică o
gamă de instrumente care au efect ulterior asupra cursului valutar. În așa mod, în literatura de
specialitate, prin politica monetară se are învedere un ansa mblu de măsuri, norme legale și
instrumente utilizate de stat sau banca centrală, în scopul menținerii, micșorării sau creșterii
cursului de schimb al monedei naționale, pentru realizarea unui grad de stabilitate în raport cu
alte valute și echilibrarea ba lanței de plăți, asigurarea stabilității creșterii economice, stoparea
creșterii inflației și șomajului.33
Definiție politica valutară O. Stratulat.
Statul întotdeauna efectuează controlul mone tar, în scopul de a reglementa și supraveghea
relațiile monetare. Autoritatea monetară acționează direct asupra mecanismului de formare a
cursului valutar prin politica valutară, în acest sens înfluențînd conjunctura economică. Cu alte
cuvinte, politica valutară este o totalitate de instrumente și metode prin c are Banca Națională
urmărește să asigure menținerea, creșterea sau scăderea cursului de schimb al monedei naționale
pe piața valutară. Importanța politicii valutare constă în alegerea unui regim a cursului valutar și
menținerea lui pe parcursul anilor. Ea este o componentă a politicii economice a statului care
reprezintă starea de acțiune în interiorul și în afara țării, realizată prin acționare directă asupra
cursului de schimb valutar și a operațiunilor valutare.

33 BORȘ, Ion. Relațiile valutar -financiare internaționale ale Republicii Moldova. Editura ARC . 1999. p. 41. ISBN:
9975610889

În practica internațională, ca instrumente de evaluare a politicii valutare și însuși a cursului
valutar se utilizează:
1) Intervenția valutară ;
2) Restricțiile valutare ;
3) Controlul valutar ;
4) Rezerva valutară ;
5) Regimul cursului valutar .
În continuare voi prezenta descrierea acestor indicatori și faptul cum ei sunt utilizați în
economia de astăzi.
Intervenția valutară.
Este cunoscută și sub denumirea de intervenție pe piața valutară sau de manipulare a
monedei . Aceasta este o operațiune de politică monetară/valutară. Aceas tă operațiune se
desfășoară atunc i cînd statul sau banca centrală cumpără sau vinde valută străină în cantități mari
în schimbul monedei naționale, cu scopul și intenția de a influența dinamica cursului valutar.
Intervenția băncii centrale se realizează pentru a regla rata de schimb valutar în interes public. În
cazul în care pe piața valutară este o supraofertă de valută, banca o cumpără, respectiv o vinde
cînd oferta de valută scade/ cererea crește . În acest sens, banca centrală echilibrează cererea și
oferta de valută și stopează f luctuația cursului. Graficul la cererea si oferta de valută???
Restricțiile valutare .
Este un sistem de acțiuni care prevede controlul operațiunilor în valută. Aceste măsuri sunt
efectuate de către stat în baza actelor normative. Restricțiile valutare se i ntroduc atunci cînd se
urmărește un dezechilibru mare în balanța de plăți și anume cînd este un deficit. În acest caz se
produce scurgerea de valută și aur în țările -creditoare. În primul rînd, restricțiile valutare se
răspîndesc asupra operațiunilor de im port. Autoritățile de control valutar stabilesc căile prioritare
la care moneda poate fi trimisă/ Органы валютного контроля определяют приоритетные
направления, на которые может быть направлена валюта. Astfel, importatorii trebuie să
obțină un permis de ach iziționare a valutei de la bănci, pentru a putea plăti importul. În acest
sens, exportatorii sunt obligați să vîndă valuta la băncile contractuale sau chiar și la banca
centrală, deseori la cursul oficial stabilit de banca centrală.
La 17 februarie 2015, fostul Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu,
a declarat că BNM nu va introduce restricții pe piața valutară, menționînd faptul că aceste măsuri
au un efect de scurtă durată și au un impact negativ asupra pieței valutare. Adițional, pr actica
internațională arată că asemenea restricții nu s -au soldat cu rezultatele scontate, ci dimpotrivă,

piețele valutare au început să funcționeze mult mai greu.34 De menționat faptul că totuși sunt
mici restricții pentru persoanele fizice referitor la suma transferurilor în valută străină din RM
peste hotare, prin intermediul sistemelor de transferuri bănești în legislația Republicii Moldova,35
cum ar fi:
 Transferul mijloacelor bănești destinate cheltuielilor familiale;
 Transferul în legătură cu stabilir ea persoanei fizice cu domiciliul în străinătate;
 Transferul din Republica Moldova în legătură cu aflarea temporară în străinătate.
Controlul valutar
Reprezintă o totalitate de forme de controale impuse de un guvern privind cumpărarea /
vânzarea valutelor străine de către rezidenți sau cumpărarea / vânzarea de monedă națională de
către nerezidenți. Introducerea controlului strict de schimb valutar poate duce la apariția unei
piețe negre de schimb valutar. Ca urmare apare situația în care rata reală de schim b valutar diferă
mult de cursul stabilit de autoritatea monetară. Din acest punct de vedere, apare o economie
aparte, bazată pe piața neagră. Astfel, nu se cunoaște dacă autoritatea monetară are posibilitatea
de a efectua un control valutar bine organizat. În Republica Moldova, controlul valutar este
stipulat în Legea pr ivind reglementarea valutară. Conform acestui document, controlul valutar
reprezintă totalitatea măsurilor aplicate de către organele și agenții controlului valutar în scopul
asigurării respectării de către rezidenți și nerezidenți a prevederilor legislați ei valutare. 36
Rezerva valutară
Acest instrument reprezintă activele foarte lichide care se află sub controlul autorității
monetare. Se compune din numerar în valută străină, drepturi speciale de tragere, rezervă la FMI
și din aur. Este cunoscut faptul că rezerva valutară și cursul valutar au legătură interdependentă.
Cumpărarea și vînzarea de valută în vederea menținerii cursului de schimb al monedei naționale
are influență directă asupra rezervei valutare. Pe de altă parte, intervențiile pe piața valutar ă se
fac din contul rezervei valutare. Astfel, este nevoie ca această rezervă să fie în permanentă
creștere, ca ulterior să -i asigure autorității monetare posibilitatea de a apela la ea cînd este
nevoie.
Regimul cursului valutar

34 https://monitorul.fisc.md/editorial/bnm_nu_va_impune_restrictii_pe_piata_valutara.html
35 https://mobiasbanca.md/transferuri -internationale/SWIFT
https://mobiasbanca.md/files/ro/docs/Restrictii_valutare.pdf
36 Legea privind reglementarea valutară: nr.62 -XVI din 21 martie 2008. Republicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr .423 -429 din 09.12.2016, cap. 8 , art. 57. [online]. [citat 3 aprilie 2017]. Disponibil :
http://www.bnm.org/ro/content/legea -nr62 -xvi-din-21-martie -2008 -privind -reglementarea -valutara -cu-
modificarile -conform

Este sistemul de formare a cursului de schimb valutar . Regimul valutar poate fi caracterizat
prin elementele sale difinitorii: sistemul de determinare a cursului de schimb, dreptul rezidenților
de a deține sau nu conturi în valută și de a transfera valută în străinătate, gradul de l imitare a
schimbului valutar, principiile și modul de organizare și funcționare a pieții valutare. 37 Anlizînd
teoria din literatura de specialitate, pot spune că politica valutară se caracterizează prin faptul de
a alege un regim de schimb valutar. Sistemu l de determinare a cursului valutar este esențial,
deoarece de el depind celelalte elemente economice.
Pe parcursul dezvoltării sale, statele au adoptat diverse forme de curs valutar. Unele țări au
practicat sistemul cursului fix, iar altele au adoptat cu rs flotant. Cert este faptul că pînă în anii
1980, cursul de schimb fix avea influență pozitivă asupra nivelului PIB, prin anumite investiții,
prin comerțul exterior și prin productivitatea muncii. Însă criza financiară care a urmat a distrus
stereotipuril e regimului de curs fix. De acum încolo, se consideră că cursul flotant oferă
posibilitatea de a controla fluxurile de capital. Astfel, f iecare țară își adoptă propriul regim
valutar. De regim ul valutar depinde politica valutară care ulterior are impact as upra cursului
valutar. Dar, pentru orice țară , regimul valutar optim este acela care include stabilitatea
economică. 38
Așadar, î n literatura de specialitate există mai multe tipuri de regim valutar, dintre care:39
1) regimul cursurilor flexibile sau fluctuante – prevede lipsa implicării statului în
procesul de formare a cursului de schimb, precum și în dinamica acestuia. Rolul
Băncii Centrale este de a supraveghea desfășurarea operațiunilor pe piața valutară,
deoarece cursul se formează doar pe piața valutară interbancară; Prin intermediul
cursurilor flotante, economia este mai expusă șocurilor externe și există posibilități
mai mari de a cunoaște modificări abrupte ale acestuia. 40 Neajunsurile acestui
regim se rezumă la faptul că permite intrări masiv e de capital, care ulterior necesită
anumite instrumente pentru a steriliza excesul de monedă. Pe lîng ă acest fapt, își
face apariția speculațiile, care un impact negativ asupra stabilirii cursului valutar.
Pe de altă parte, acest regim asigură stabilitate a balanței de plăți externe; fiecare
stat are posibilitatea de a stabili de sinestătător nivelul inflației și promovează
stabilitatea economică. Cu toate că o serie de economiști emeriți, dintre care Milton

37 PAXINO, Dan Octav. Politica valutară și managementul riscurilor în tranzacțiile internaționale. Editura
Economică. 2003. p. 23. ISBN: 9735907968
38 PAXINO, Dan Octav. Politica valutară și managementul riscurilor în tranzacțiile internaționale. Editura
Economică. 2003. p. 26 . ISBN: 9735907968
39 GEORGESCU -GOLOȘOIU, Ligia. Mecanisme valutare . Editura ASE, 2006, p. 73. ISBN :9789735947958.
40 PAXINO, Dan Octav. Politica valutară și managementul riscurilor în tranzacțiile internaționale. Editura
Economică. 2003. p. 25. ISBN: 9735907968

Friedman, Egon Sohmen, Herry Johnson au pledat (î ncă înainte de 1973) pentru
introducerea unei flexibilități depline în evoluția monedei naționale, adoptarea
ulterioară a aranjamentului de curs flotant nu s -a dovedit a fi un panaceu universal
la toate problemele economice existente, ceea ce i -a făcut pe specialiști să se
orienteze spre diferite alte scheme prin care să limiteze această flexibilitate a
cursului de schimb. 41
2) regimul cursurilor fixe sau legate – reprezintă fixarea administrativă a cursului
valutar în raport cu alte monede sau în raport cu un etalon, de exemplu aurul. Se
bazează pe existența rezervelor valutare de proporții și a fluxurilor mari de capital
străin. Acest regim a cunoscut un succes în perioada postbelică, în cadrul
economiilor închise, cînd mișcările de capital era foarte mari. Acest regim a stat la
baza Sistemului Monetar de la Bretton Woods. Conform acestui regim, Banca
Centrală are rolul de a stabili sau de a devaloriza ulterior cursul de schimb.
Avantajele acestui regim ar fi creșterea fluxurilor investiționale, deoarece moneda
națională se reprezintă printr -un grad înalt de stabilitate; prin acest regim nu are loc
deprecierea monedei naționale și se limitează speculațiile.
3) regim ul cursurilor cu fluctuare dirijată – în cazul în care Banca Centrală poate
interveni în procesul de formare a cursului de schimb, dar numai pentru a liniști
flotarea acestuia;
4) regimul cursurilor controlate – acest regim se caracterizează prin faptul că cu rsul
de schimb este flexibil, dar rolul băncii este de a interveni în anumite momente în
vederea atingerii cursului dorit. Dar diferența cu regimul ratelor fixe este că banca
nu este obligată să mențină un curs fix, astfel poate reacționa benevol.
Cu toat e acestea, Fondul Monetar Internațional consideră că în prezent există 3 categorii
importante de regimuri de schimb:42
 Regimuri bazate pe cursuri valutare fixe (hard pegs regimes);
 Regimuri bazate pe cursuri valutare flotante (floating regimes);
 Regimuri intermediare (intermediate regimes) – o combinație a primelor.
De aici apare ideea că integritatea unui anumit regim de schimb nu poate fi explicat fără a
lua în considerație economia mon dială. Din acest punct de vedere, reușita pe termen lung este
strîns legată de însuși economia statului și de activitatea corectă a sistemului bancar.

41 PAXINO, Dan Octav. Politica valutară și managementul riscurilor în tranzacțiile inte rnaționale. Editura
Economică. 2003. p.32. ISBN: 9735907968
42 LUCA ANTONIO, Ricci. Exchange Rate Regim es, Location, and Specializatio. [online]. [citat 3 aprilie 2017].
Disponibil : http://www.imf.org/external/pubs/ft/staffp/2006/01/pdf/ricci.pdf

Capitolul II. ANALIZA IMPACTULUI CURSULUI VALUTAR
ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMICE A REPUBLICII MOLDOVA

2.1. Evoluțiile economico -finaciare recente

Pentru a stabili care este i nfluența cursului valutar asupra economiei Republicii Moldova,
trebuie mai întîi de toate să precizăm care sunt evoluțiile recente ale indicatorilor
macroeconomici, cum ar fi: PIB, rata inflației, rezerva valutară, exportul, importul și masa
monetară. În v ederea realizării acestui studiu, mi -am propus ca să analizez evoluția acestor
indicatori pe parcursul anilor 2012 -2016.
Produsul Intern Brut reprezintă suma pre țurilor finale ale bunurilor și serviciilor produse de
o țară în decursul la un an utilizînd resurse le proprii.
Dat fiind faptul că PIB-ul este cel mai relevant indicator macroeconomic, el este important
în planificarea investiț iilor pe termen lung, alături de politica monetară , între aceste două noțiuni
fiind o corelație directă. Astfel, evoluț ia Produsului Intern Brut este prezentată mai jos:

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale ale Produsului Intern Brut pentru anii 2012 -2016 .
[online ]. [citat 10 aprilie 2017]. Disponibil : http://statistica.md

Figu ra 2.1. Diagrama evoluției trim striale a produsului intern brut pentru
anii 2012 -2016 în mil. dolari SUA

Din figura 2.1 se observă o evoluție diferită a PIB -ului. Astfel, în anul 2012, cea mai mare
valoare a fost înregistrată în trimestrul III, fiind de 2101 mil. dolari SUA. Cu toate acestea,
valoarea PIB pentru anul 2012 se consideră mică, din cauza evoluți ei nefavorabile destul de
050010001500200025003000
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016
PIB, mil. dolari SUA

mari a sectorului agricol determinat de secetă, a unei cereri interne temperate dar și a unui mediu
extern mai puțin favorabil. În trimestrul IV se observă o diminuarea a PIB, cu 270 mil. dolari
SUA comparativ cu trimestrul preced ent.
Economia Republicii Moldova a revenit în forță, în anul 2013, după declinul cauzat de
seceta din vara anului 2012. Astfel, în primele 3 trimestre se observă o creștere constantă a PIB,
de la 1614 mil. dolari SUA în trimestrul I la 2345 mil. dolari SU A în trimestrul III. Recolta
bogată a sectorului agricol a determinat o activitate economică mai bună în trimestrele III și IV ,
în ultimul trimestru fiind de 2041 mil. dolari SUA, cu 210 mil. dolari SUA față de aceeași
perioadă din anul 2012. Evoluția pozi tivă a activității de export a fost influențată de deprecierea
monedei naționale.
În 2014 trimestrul III se observă cea mai mare valoarea a PIB pentru perioada analizată,
fiind de 2421 mil. dolari SUA. Tot în acest an, pe parcursul trimestrelor I -III se observă o
creștere constantă a PIB, dar trimestrul IV constituie 1983 mil. dolari SUA, o valoare mai mică
decît în trimestrul III. Per total, pentru anul 2014 PIB-ul a constituit o valoare mai mică decît
pentru anul 2013, în mare parte ca urmare a reduceri i producției agricole dar și a unui climat
extern nefavorabil, care s -a caracterizat prin deteriorarea activității economice a partenerilor
comerciali, dar și de imbargourile impuse de Federația Rusă. Cu toate acestea, evoluția mai
modestă a fost influența tă de tendința de depreciere a monedei naționale și de producția agricolă
bună.
Pe tot parcursul anului 2015 se observă o dinamică mai scăzută a PIB -ului față de anul
2014. Pentru trimestrul I anul 2015, PIB a constituit 1357 mil. dolari SUA. Cu toate ac estea,
pînă în trimestrul III se observă o creștere a PIB -ului, acesta fiind de 1869 mil. dolari SUA, mai
puțin cu 552 mil. dolari SUA față de trimestrul III din anul 2014. Evoluția negativă a PIB -ului
față de anul precedent a fost determinată de seceta d in vara anului 2015, care a redus mult
cantitatea producției agricole, dar și de incertitudinea economică și politică internă, care a dus la
micșorarea cererii interne din partea populației și diminuarea investițiilor.
Pentru anul 2016 se observă o creștere a PIB -ului față de 2015, dar nu foarte mare. Pentru
trimestrele I -III se observă tendința de creștere, de la 1350 mil. dolari SUA la 2009 mil. dolari
SUA, cu 659 mil. dolari mai mult față de trimestrul I. ca și pentru fiecare an, trimestrului IV îi
este caracteristic o recesiune, acesta constituind 1807 mil. dolari SUA. Cauza poate fi
incertitudinea economică și politică internă care a început încă din anul 2015 , care a dus la
micșorarea cererii interne din partea popu lației și diminuarea investițiilor. Parțial, situația a fost
ameliorată datorită deprecierii leului moldovenesc în raport cu valutele țărilor partenere.

Un alt indicator macroeconomic de o mare importanță este rata inflației. Ea reprezintă
creșterea medie a prețurilor într -o perioadă dată. Evoluția ratei inflației pe parcursul anilor 2012 –
2016 este prezentată mai jos:

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale privind rata inflației pentru anii 2012 -2016 . [online ].
[citat 10 aprilie 2017]. Disponibil : http://bnm.md/ro/content/rata -inflatiei -0

Figura 2.2 . Diagrama evoluției trimestriale a ratei medii a inflației
pe parcursul anilor 2012 -2016

După cum observăm din figura 2.2 , rata inflației variază destul de tare pe parcursul
perioadei analizate. Pentru semestrul I din anul 2012 se observă o descreștere constantă a ratei
inflației, de la aproape 6,1 puncte pr ocentuale la 4,2 în trimestrul II . Datorită politicii monetare
efect uate la sfîrșitul anului 2011 s -a atins scopul de a ținti rata inflației în intervalul de 5% 1,5
puncte procentuale , ritmul anual majorîndu -se pînă la 4, 4% în luna septembrie. În trimestrul IV
anul 2012 , ritmul mediu anual al inflației a avut o evoluție descendentă, fiind de 3,9%.
Principalii factori care au influențat majorarea ratei inflației pe parcursul trimestrului III au fost
condițiile agrometeorologice nefavorabile care au influențat majorarea prețurilor la produsele
alimentare.
În anul 2013, Banca Națională a efectuat condiții necesare pentru încadrarea inflației în
intervalul de 1,5% de la 5%, fapt stipulat în Strategia politicii monetare a BNM. Așadar, în
trimestrul I a anului 2013 rata inflației a fost în banda inferioară a intervalului de variație, fiind
de 4,4%. Pentru trimestrul II se observă o traiectorie ascendentă, rata inflației fiind plasată în
banda superioară a intervalului, ea fiind de 5,2% . Această majorar e a fost cauzată de creșterea
prețurilor la produsele alimentare ca urmare a recoltei mici din 2012. În trimestrul III , se observă
o descreștere a ratei inflației, ca urmare a recoltei bogate, ea fiind plasată în banda inferioară a
0,02,04,06,08,010,012,014,016,0
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016
Rata inflatiei, %

intervalului. Astfel, în această perioada s-a înregistrat o valoare minimă de 4%. Ulterior, în
trimestrul IV se observă o creștere a ratei inflației în limitele accesibile, la finele anului rata
inflației fiind de 4,9%. Această traiectorie a fost determinată de deprecierea monede i naționale
față de valutele partenerilor comerciali.
Pe parcursul anului 2014, rata inflației a variat în jurul țintei admisibile de 5% și s -a
menținut în intervalul de 1,5%. În acest sens, în trimestrul I al anului 2014, se observă că rata
anuală a inflației a continuat dinamica ascendentă din semestrul II al anului 2013, majorîndu -se
la 5,4% . Această evoluție a fost cauzată de prețurile la produsele alimentare și a tendinței de
depreciere a monedei naționale față de dolarul SUA din toamna a nului 2013. Ca urmare a
descreșterii prețurilor la produsele alimentare, rata inflației a cunoscut o dinamică mai redusă.
Astfel, pentru trimestrele II -IV rata inflației a cunoscut o traiectorie descendentă. Pentru
trimestrele I -III însă, rata inflației s -a situat în limita superioară, fiind în medi u peste 5%. Dar,
spre sfîrșitul anului 2014, datorită recoltei bogate, rata inflației iarăși a scăzut, fiind de 4,8%.
Pe parcursul anului 2015, rata inflației s -a reprezentat printr -o traiectorie ascendentă
pronu nțată. Fiind în trimestrul I de 6,1%, rata i nflației s -a majorat pînă la 13,4 % în trimestrul IV ,
astfel depășind limita superioară a intervalului destul de tare. Acest fapt s -a datorat majorării
destul de mari a prețurilor la energia electrică și a fost influențată de deprecierea monedei
naționale față de dolarul SUA, fapt ce a avut un impact mare asupra bunurilor importate.
Adițional, seceta din vara anului 2015 a influențat creșterea prețurilor la produsele alimentare,
fapt ce a dus la creșter ea inflației. Să nu uităm de faptul că în anul 2015 s -a depistat furtul din
sistemul bancar, care în final a dus și el la creșterea prețurilor din cauza insuficienței banilor pe
piață . Factorii care au compensat creșterea inflației au fost imbargourile la unele categorii de
produse, diminuarea prețurilor la produsele alimentare și la petrol pe plan internațional.
Anul 2016 se caracterizează cu o traiectorie descendentă . După cu m observăm, în
trimestrul III , inflația s -a diminuat până la valoarea de 4,5% de la 11% în trimestrul I . În
trimestrul III , rata inflației s -a situat sub limita inferioară a intervalului, fiind de 4,5%. Scăderea
ratei inflației în perioada dată a fost cauzată de cererea internă modestă, de efectul unei perioade
de bază înalte asociat d eprecierii monedei naționale din anul precedent, precum și risipirea
treptată a impactului majorării tarifului la energia electrică din luna iulie 2015. În acest context,
în trimestrul IV, rata i nflației a atins valoarea de 2,5 %.
Dat fiind faptul că rata inflației afectează importul și exportul, în continuare vom analiza
acești indicatori macroeconomici. Astfel, evoluția importurilor și exporturilor pe parcursul anilor
2012 -2016 a evoluat astfel:

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale privind importul și exportul pentru anii 2012 -2016 .
[online ]. [citat 10 aprilie 2017]. Disponibil : http:// statistica.md

Figura 2.3 . Diagrama evoluției trimestriale a importului și exportului
pe parcursul anilor 2012 -2016

Din figura 2.3 observăm că importul și exportul pe parcursul anilor 2012 -2016 a evoluat
diferit, în unele perioade înregistrînd o creștere, iar în altele o descreștere. Astfel, la finele anului
2012, exportul a constituit 613,53 mil. dolari SUA, cu 108,8 1 milioane mai mult față de
trimestrul I. Dacă să vorbim despre import, atunci observăm traiectoria ascendentă a acestuia, de
la 1204,15 mil. dolari SUA în trimestrul I la 1479,28 milioane în trimestrul IV, fapt ce se
apreciază negativ. Ca cauză a exportur ilor mici a fost iarna geroasă și vara secetoasă.
Însă, după o evoluție negativă în 2012, în anul 2013 exportul a fost favorizat de revigorarea
agriculturii, iar importul a fost influențat de cererea internă, ca efect al creșterii veniturilor
populației. Astfel, observăm că pe parcursul trimestrelor I -IV a anului 2013 exportul a crescut
față de aceeași perioadă a anului 2012, în trimestrul IV fiind de 687,31 mil. dolari SUA. Se
observă și o creștere a importului, de la 1242,64 mil. dolari SUA în trimestrul I la 1522,27 mil.
dolari SUA în trimestrul IV. De menționat faptul că în acest an importul a înregistrat o valoare
maximă pentru toată perioada analizată.
În 2014 se poate observa o reducere atît a importului cît și a exportului, fiind influențat de
reducerea comerțului cu Federația Rusă și Ucraina. Dacă comerțul cu Ucraina a fost influențat de
conflictul militar din estul țării, atunci cel cu Federația Rusă de imbargourile impuse la importul
0,00200,00400,00600,00800,001000,001200,001400,001600,00
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016mil. dolari SUA
Export
Import

unor produse alimentare din Republica Moldova. Astfel, dacă în trimestrul IV al anului 2014
exportul a fost de 602,06 mil. dolari SUA, atunci importul a fost aproape de două ori mai mare,
fiind de 1451,19 mil. dolari SUA .
Pentru anul 2015 se observă o scădere a importului și a exportului în comparație cu anii
precedenți. Evoluția dată a fost influențată de reducerea comerțului cu toate statele . Astfel,
scăderea volumului de exporturi a fost cauzată de un an agricol nefav orabil, dar și de
imbargourile impuse de Federația Rusă. În același timp, deprecierea monedei naționale față de
dolarul SUA a influențat negativ cererea pentru bunurile importate.
Anul 2016 s -a remarcat cu o creștere atît pentru volumul de exporturi, cît și pentru volumul
de importuri. Putem observa că în trimestrul IV, exportul a fost de 612,65 mil. dolari SUA, cu
93,39 milioane mai mult față de aceeași perioadă din anul precedent. Cît despre import, acesta s –
a majorat și el, ca rezultat al creșterii veni turilor popu lației.
În figura 2.4 , se poate observa evoluția trimestrială a balanței comerciale pe parcursul
anilor 2012 -2016:

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale privind balanta comerciala pentru anii 2012 -2016 .
[online ]. [citat 10 aprilie 2017]. Disponibil : http:// statistica.md

Figura 2.4 . Diagrama evoluției trimestriale a balanței comerciale
pentru perioara anilor 2012 -2016.

Din figura 2.4 observăm că pe parcursul anilor 2012 -2014 balanța comercială nu s -a
modificat esențial. La sfîrșitul fiecărui an, deficitul balanței comerciale a înregistrat circa 850
mil. dolari SUA. Din 2015 se observă o micșorare a soldului balanței de plăți. Astfel, în
trimestrul I anul 2015, soldul era de -488,32 mil. dolari SUA, iar la finele anului acesta puțin s -a
mărit, fiind de -505,16 mil. dolari SUA. Anul 2016 la fel se caracterizează cu o stabilitate a
-1000,00-900,00-800,00-700,00-600,00-500,00-400,00-300,00-200,00-100,000,00
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016
Balanta comerciala

balanței comerciale, fiind cît de cît egală cu ce din 201 5. În trimestrul IV anul 2016, soldul
balanței comerciale a constituit -512,53 mil. dolari SUA.
Un alt indicator macroeconomic care trebuie să fie analizat este rezerva valutară. Dinamica
acestui indicator pe parcursul anilor 2012 -2016 este conturată în figura 2.5:

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor zilnice privind rezerva valutară pentru anii 2012 -2016 . [online ].
[citat 10 aprilie 2017]. Disponibil : http:// bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE1.xhtml?id=0&lang=ro

Figura 2.5. Diagrama evoluției trimestriale a rezervei valutare
pe parcursul anilor 2012 -2016

Din figura 2.5 observăm că rezerva valutară a evoluat diferit pe parcursul perioadei
analizate. Astfel, în trimestrul I al anului 2012, aceasta a constituit 2073 mil. dolari SUA. Pentru
trimestrul II, se observă o descreștere a acesteia, pînă la 2055 mil. USD, cu 18 mil. USD mai
puțin față de drimestrul I. Trimestrele III și IV se caracterizează cu o traiectorie ascendentă,
acestea constituind 2321 mil. USD și respectiv 2509 mil. USD. Deci, la sfîrșitul anului, rezerva
valutară a crescut cu 436 mil. USD.
În primele 3 luni ale anului 2013, aceasta s -a diminuat pînă la 2465 mil. USD. Trimestrul
II la fel a avut o descreștere, dar nu atît de mare, fiind de 2460 mil. dolari SUA, adică cu 5 mil.
USD mai puțin față de trimestrul I a aceluiași an. Ce ține de trime strele III și IV, se poate
observa o majorare a rezervei, fiind de 2712 mil. USD și respectiv 2811 mil. USD, cu 302 mil.
USD mai mult față de trimestrul IV al anului 2012.
050010001500200025003000
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
2012 2013 2014 2015 2016
Rezerva valutara, mil. USD

Anul 2014 la fel incepe cu o recesiune a rezervei valutare, în trimestrul I constit uind 2720
mil. USD, cu 91 mil. USD mai puțin față de trimestrul IV al anului 2013. În trimestrul II rezerva
a crescut cu 6 mil. USD față de trimestrul I. Ulterior, urmează o descreștere bruscă pentru
semestrul II al anului 2014 și trimestrul I al anului 20 15. În trimestrele III și IV, anul 2014,
rezerva a constituit 2646 mil. USD și respectiv 2153 mil. USD, în trimestrul IV fiind cu 567 mil.
USD mai puțin față de trimestrul I.
Pe parcurul anului 2015 se observă cît de cît o stabilitate a rezervei, dar aceasta fiind mult
mai inferioară valorii din anul precedent. Pe toată perioada 2015, rezerva nu a trecut de limita de
1762 mil. USD, valoare maximă înregistrată în trimestrul III al anului 2015.
Anul 2016 a fost unul mai favorabil, pe tot parcursul perioadei evidențiindu -se o traiectorie
ascendentă a rezervei valutare. Așadar, în trimestrul I aceasta a constituit 1741 mil. USD, iar în
trimestrul IV, rezerva valutară a luat valoare a de 2203 mil. USD.
Masa monetară la fel caracterizează eficiența economică. Evoluția acesteia, este prezentată
în mil. dolari SUA în figura de mai jos:

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor lunare a sistemului bancar pe perioara 2012 -2016 . [online ].
[citat 10 aprilie 2017]. Disponibil : http://bnm.md/bdi/pages/reports/dpmc/DPMC3.xhtml?id=0&lang=ro

Figura 2.6. Diagrama evoluției trimestriale a masei monetare în mil. USD
pe parcursul anilor 2012 -2016

În figura 2.6 se evidențiază traectoria dinamicii masei monetare pe parcursul anilor 2012 –
2016. În așa mod, pe parcursul anilor 2012 -2013, masa monetară a fost conturată de o traiectorie
permanent ascendentă. În trimestrul I al anului 2012, aceasta a const ituit 3463 mil. USD.
0500100015002000250030003500400045005000
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
2012 2013 2014 2015 2016
Masa monetara, mil. USD

Ulterior, pe parcursul trimestrelor aceasta a evoluat astfel încît în trimestrul II masa monetară a
constituit 3626 mil. USD, în trimestrul III – 3765 mil. USD și în trimestrul IV – 4039 mil. USD.
Trimestrul I al anului 2013 a fost cu 40 mil. USD mai mare de cît trimestrul IV al anului 2012.
La rîndul său, în trimestrul IV al anului 2013 masa monetară a constituit 4812 mil. USD, cu 733
mil. dolari SUA mai mare decît trimestrul I al acestui an. Însă, față de trimestrul IV al anului
2012 masa monetară a fost cu 773 mil. USD în aceeași perioadă a anului 2013. În 2014 se
observă o micșorare a volumului masei monetare, în primul trimestru fiind de 4656 mil. USD, cu
156 mil. USD mai puțin decît la finele anului 2013. În trimestrul II masa mone tară s -a majorat cu
57 mil. USD față de trimestrul I. Ulterior, se observă traiectoria descendentă, care este destul de
evidențiată pe parcurul trimestrelor III și IV ale anului 2014 și trimestrul I al anului 2015, astfel
încît la finele anului masa moneta ră a constituit 4393 mil. USD, iar în trimestrul I al anului 2015
aceasta s -a redus pînă la 3590 mil. USD.
Pe parcursul semestrului I al anului 2015 se observă o creștere amasei monetare, de la 3590
mil. Usd la 3634 mil. USD. Semestrul II însă, este caracterizat de o recesiune, la finele anului
masa monetară ajungînd la valoarea de 3215 mil. USD. Anul 2016 începe cu o descreștere a
masei monetare în valoare de 68 mil. USD față de finele anului 2015. Dar, de menționat faptul că
pe parcursul anului 2016 masa monetară a fost în permanentă creștere. Respectiv aceasta la
finele anului a constituit 3520 mil. USD, cu 373 mil. dolari SUA mai mult comparativ cu
trimestrul I al acel uiași an.
În final, trebuie de analizat și datoria externă, deoarece ea este în valută străină . Datoria
externă reprezintă acea parte de bani din datoriile totale care trebuie să fie restituită creditorului
din altă țară. Deci, să vedem care a fost datori a externă a Republicii Moldova pe parcursul anilor
2012 -2016.

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale a datoriei externe pe parcursul anilor 2012 -2016 .
[online ]. [citat 10 aprilie 2017]. Disponibil : http:// bnm.md

2.7. Diagrama evoluției trimestriale a datoriei externe pe parcursul
anilor 2012 -2016 în mil. dolari SUA.

Din figura 2.7 observăm că datoria externă a Republicii Moldova în trimestrul I al anului
2012 a însumat 5653 mil. USD. Trimestrul II se caracterizează cu o dimin uarea a cesteia, în
valoare de 13 mil. USD, constituind 5340 mil. USD. Ulterior, se evidențiază o creștere a datoriei
externe în perioada trimestrelor III și IV, fiind de 5776 mil. USD și respectiv 5984 mil. USD.
Această traiectorie ascendentă a continuat pînă în trimestrul I al anului 2013, unde datoria
externă constituie 6096 mil. USD. Ritmul de descreștere se observă în trimestrul II al anului
2013, datoria externă însumînd 6017 mil. USD, cu 79 mil. USD mai puțin față de trimestrul I.
Traiectoria ascende ntă urmează pînă în trimestrul III al anului 2014. Astfel, în trimestrul III al
anului 2013 datoria externă a constituit 6218 mil. USD, în trimestrul IV a aceluiași an – 6673
mil. USD, în trimestrul I al anului 2014 – 6754 mil. USD, în trimestrul II al anu lui 2014 – 6775
mil. USD și în trimestrul III al aceluiași an – 6826 mil. USD. De menționat faptul că anume în
acest trimestru, datoria externă a căpătat cea mai mare valoare din toată perioada analizată.
Sfîrșitul anului 2014 se caracterizează cu o diminu are a datoriei externe, aceasta constituind
6570 mil. USD, cu 258 mil. USD mai puțin decît în trimestrul III al aceluiași an.
Diminuarea datoriei externe continuie pînă în trimestrul I al anului 2015, ajungînd la
valoarea de 6341 mil. USD. Începînd cu tri mestrul II al aceluiași an, datoria externă iarăși capătă
o traiectorie ascendentă, astfel în trimestrul II fiind de 6434 mil. USD și în trimestrul III – 6498
mil. USD. La sfîrșitul anului 2015, datoria externă scade cu 153 mil. USD. În anul 2016 se
010002000300040005000600070008000
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
2012 2013 2014 2015 2016
Datoria externa, mil. USD

observ ă o stabilitate a valorii datoriei externe, aceasta deviind de la trimestru la trimestru
neesențial. Astfel, în trimestrul I al anului 2016, datoria externă a Republicii Moldova a fost de
6400 mil. USD, în trimestrul II aceasta scăzînd cu 10 mil. USD. Din trimestrul III și pînă la
finele anului datoria externă a crescut cu 85 mil. USD, încît în trimestrul IV aceasta a fost de
6595 mil. USD.

2.2. Cadrul reglementoriu al cursului valutar

Conform articolului 4 din Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, obiectivul
principal al BNM este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor . 43 Banca Națională a
Moldovei este singura instituție care este împuternicită în stabilirea cursului oficial al leului
moldovenesc.
Controlul inflației se realizează prin reglementarea valutară pe teritoriul Republicii
Moldova. De competența Băncii Nați onale în domeniul reglementării valutare țin:44
A. emiterea de acte normative referitor la reglementarea (inclusiv autorizarea și
raportarea) operațiunilor valutare ale persoanelor fizice și juridice, inclusiv a
instituțiilor financiare și organelor de stat;
B. eliberarea și retragerea licențelor, supravegherea și reglementarea activității unităților
de schimb valutar, inclusiv a băncilor;
C. stabilirea metodei de determinare a cursului oficial al leului moldovenesc față de
valutele străine .
Adițional, în calitate d e organ al controlului valutar, Banca Națională a Moldovei
efectuează controlul privind respectarea legislației în vigoare. În acest sens, BNM se conduce de
Legea nr.62 -XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară .
Conform datelor furnizate de Fo ndul Monetar Internațional, în Republica Moldova este
practicat regimul cursului flexibil. 45 Deci, r olul Băncii Naționale se rezumă doar la supraveghea
desfășurarea operațiunilor pe piața valutară .

43 Legea c u privire la Banca Națională a Moldovei: nr. 548 -XIII din 21.07.1995. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 1995, nr.56 -57/624, cap. 1, art. 4.
44 Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei: nr. 548 -XIII din 21.07.1995. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 1995, nr.56 -57/624, cap.7, art. 51.
45 SLAVI T. Slavov . Exchange Rate Regimes in Central, Eastern and Southeastern Europe: A Euro Bloc and a Dollar
Bloc. 2017. [online]. [citat 4 aprilie 2017]. Disponibil :
ttp://www.imf.org/en/publicatio ns/wp/issues/2017/03/31/exchange -rate-regimes -in-central -eastern -and-
southeastern -europe -a-euro -bloc -and-a-dollar -44785

Legea privind reglementarea valutară spune că c ursul oficial al leului moldovenesc
reprezintă rata de schimb a monedei naționale față de valutele străine, care se stabilește de către
Banca Națională a Moldovei.46 De formarea cursului oficial al leului moldovenesc se ocupă
secția operațiuni valutare din cadrul Departamentului Operațiuni Bancare. Ea are funcția de a
stabili și a difuza cursul oficial al BNM față de valutele străine, precum și determinarea
prețurilor la aur și argint.
În contextul economic actual, stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc față de
valutele străine se împarte în două etape: stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc față de
dolarul SUA și determinarea cursului oficial al leului moldovenesc față de alte valute străine.
Conform Regulamentului cu privire la stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc față
de valutele străine,47 cursul se stabilește în felul următor:
– Cursul oficial al leului moldovenesc față de dolarul S UA se determină de către Banca
Națională a Moldovei în baza informației privind volumele tranzacțiilor spot de cumpărare
/vânzare a dolarilor SUA contra lei moldovenești și cursurile valutare aplicate de către
băncile licențiate și Banca Națională a Moldov ei la tranzacțiile în cauză, reflectate în
Raportul cu privire la sumele de valută străină cumpărate și vândute de cătr e bancă contra
lei moldovenești.
– În fiecare zi lucrătoare, în intervalul orelor 12.30 și 15.00, băncile comerciale sunt obligate
să prezi nte Băncii Naționale a Moldovei raportul cu informația privind tranzacțiile de
cumpărare/vânzare indiferent de tipul acestora (spot, forward, swap valutar etc.). Băncile
comerciale prezintă acest raport Departamentului operațiuni bancare . Rapoartele care a u
fost prezentate după ora 15.00 vor fi excluse din calculul cursului oficial . Raportul se
întocmește de către băncile licențiate în conformitate cu formularul și modul de întocmire a
acestuia, specificate în anexa nr.1;
– Acest raport se prezintă Băncii Naționale prin intermediul Sistemului automatizat de plăți
interbancare. În cazul în care au fost depistate erori în raportul prezentat în ziua lucrătoare
curentă, banca este obligată să transmită raportul repetat cu corectările de rigoare până la
ora 15:4 5 a zilei lucrătoare curente.

46 Legea privind reglementarea valutară: nr.62 -XVI din 21 martie 2008. Republicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.423 -429 din 09.12.2016, cap. 4, art. 39. [online]. [citat 3 aprilie 2017]. Disponibil :
http://www.bnm.org/ro/content/legea -nr62-xvi-din-21-martie -2008 -privind -reglementarea -valutara -cu-modificarile –
conform
47 Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc față de valutele străine, aprobat prin HCA
al BNM nr.3 din 15.01.2009. [online]. [citat 3 aprilie 2017]. Disponibil : http://bnm.md/ro/content/regulamentul –
privind -stabilirea -cursului -oficial -al-leului -moldovenesc -fata-de-valutele

– La determinarea cursului oficial al leului moldovenesc față de dolarul SUA se utilizează
metoda mediei aritmetice a mediilor cursurilor preponderente de cumpărare și vânzare
ponderate la volumul tranzacțiilor spot de cumpărare /vânzare efectuate pe piața valutară
interbancară și cea intrabancară ale Republicii Moldova între orele 12.30 a zilei lucrătoare
precedente și 12.30 a zilei de raportare. Adică, în Republica Moldova, la formarea cursului
oficial al leului moldovenesc fa ță de dolarul SUA se folosește metoda fixingului.
– Cursul oficial al leului moldovenesc față de valuta străină, alta decât dolarul SUA, se
determină în baza cursului oficial al leului moldovenesc față de dolarul SUA multiplicat la
cross -cursul valutei stră ine respective față de dolarul SUA stabilit pe piața internațională la
ora 14:00 ora Chișinăului.
– Sursa de bază utilizată pentru preluarea informației privind cross -cursurile valutelor străine
față de dolarul SUA în vederea stabilirii cursului oficial al l eului moldovenesc față de
valutele străine respective este sistemul informațional Bloomberg, alternativ – sistemul
informațional Reuters. În cazul în care cursurile valutare pe piață internațională nu sunt
accesibile, la calcularea cursului oficial al leului moldovenesc se utilizează cursurile
valutare disponibile din alte surse sigure (de exemplu, cursurile valutare stabilite de către
băncile centrale ale statelor respective, cursurile de fixing stabilite la bursele valutare ale
statelor respective etc .).
– Cursul oficial al leului moldovenesc față de valutele străine se stabilește în fiecare zi
lucrătoare și este valabil începând cu următoarea zi lucrătoare. Pentru zilele de odihnă
(sărbătoare) este valabil cursul oficial din ziua lucrătoare precedentă. În zilele de sâmbătă
declarate lucrătoare prin hotărâre de Guvern, cursul oficial nu se va calcula fiind valabil
cursul oficial calculat în ziua lucrătoare precedentă.
După ce se calculează cursul valutar pentru fiecare valută (anexa nr.2), se redactează o notă
informativă cu privire la cursul valutar. Ulterior, el trebuie să fie semnat de către conducerea
băncii. După ce s -au înfăptuit toate aceste acțiuni, cursul oficial al leului moldovenesc se publică
pe pagina -web oficială a Băncii Nați onale a Moldovei și se difuzează băncilor licențiate prin
intermediul Sistemului Automatizat de Plăți Interbancare sau prin alte mijloace nu mai devreme
de orele 16.00 .
De menționat faptul că în practică, toate aceste calcule se efectuează automat în Excel, în
care din platforma Bloomberg se încarcă automat toate cross -cursurile valutelor străine față de
dolarul SUA .
În ceea ce privește stabilirea cursului valutar de cătr e băncile comerciale, se stipulează în
Legea privind reglementarea valutară, conform căreia băncile licențiate își stabilesc individual

cursurile de cumpărare și vînzare a valutelor străine. La efectuarea operațiunilor de schimb
valutar cu persoane juridic e și fizice, cu excepția operațiunilor efectuate prin intermediul
birourilor sale de schimb valutar și al aparatelor de schimb valutar, banca licențiată poate stabili
cursuri de cumpărare și vînzare a valutei străine contra monedei naționale și contra alte i valute
străine unice pentru toate persoanele juridice/fizice sau individuale pentru fiecare persoană.48
Efectuarea operațiunilor de schimb valutar cu persoane fizice, unitățile de schimb valutar
se conduc de art.43. din Legea privind reglementarea valutar ă.

2.3. Fluctuațiile cursului valutar și efectele acestuia asupra dezvoltării
economice
Precum am mai menționat anterior, cursul valutar este unul din cei mai importanți
indicatori economici. Anume el influențeză dezvoltarea economică a țării, nivelul prețurilor,
nivelul comerțului național și internațional etc. Dar, nu în ultimul rînd, acesta are influență
directă asupra persoanelor fizice, asupra economiilor acestora. Evoluția principalelor valute pe
piața valutară internă este prezentată în următoare a figură:

Sursa: elaborat de autor în baza informației cu privire la ratele oficiale medii de schimb pe parcursul anilor
2012 -2016. [online ]. [citat 12 aprilie 2017]. Disponibil : http://bnm.md

Figura 2.10. Dinamica evoluției trimestriale a cursului valuatar USD/MDL și
EUR/MDL pe parcursul anilor 2012 -2016

48 Legea privind reglementarea valutară: nr.62 -XVI din 21 martie 2008. Republicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.423 -429 din 09.12.2016, cap. 4, art. 40. [online]. [citat 3 aprilie 2017]. Disponibil :
http://www.bnm.org/ro/content/legea -nr62 -xvi-din-21-martie -2008 -privind -reglementarea -valutara -cu-
modificarile -conform

0510152025
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul II
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016
Cursul valutar mediu, USD/MDL
Cursul valutar mediu, EUR/MDL

După cum observăm, pe parcursul perioadei analizate are loc o apreciere a dolarului
american și a eurolui. Astfel, moneda națională s -a depreciat semnificativ față de principalele
valute . Dacă în trimestrul I al anului 2012, valoarea unului USD era de 11,84 lei, atunci în
trimestrul IV anul 2016 acesta a constituit 20,03 lei pentru un dolar american. Cea mai mare și
cea mai bruscă depreciere se observă în trimestrul I al anului 2015, atunci cînd valoarea unui
dolar a ajuns să fie de aproape 18 lei, cu 3 lei mai mult față de trimestrul IV al anului 2014.
Valoarea maximă al unui dolar SUA a fost înregistrată în trimestrul I al anului 2016, atunci cînd
1$=20,07 lei. În trimestrul IV al anului 2016 un dolar SUA a costat în mediu 20,04 lei. Pentru
euro se observă o traiectorie ascendentă pe parcursul perioadei analizate. În așa mod, în
trimestrul I al anului 2012 un euro a costat în mediu 15,51 lei, iar în trimestrul IV a l anului 2016
acesta a însumat valoarea de 21,88 lei. Valoarea maximă a unui euro a fost înregistrată în
trimestrul II al anului 2016, fiind de 22,60 pentru un euro.
Pentru a evidenția relația de influență a cursului valutar asupra dezvoltării economice a
Republicii Moldova, vom analiza evoluția fiecărui indicator în raport cu cursul de schimb al
dolarului SUA, deoarece această valută este cea mai importantă în economia mondială.
Adițional, este unica monedă, cursul căreia se stabilește după Regulamentul cu privire la
stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc.

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale ale Produsului Intern Brut și Ratelor medii de
schimb pentru anii 2012 -2016 . [online ]. [citat 12 aprilie 2017]. Disponibil : http://statistica.md

Figura 2.11. Diagrama evoluției trimestriale a produsului intern brut în mil. USD și a
fluctuației cursului mediu valutar USD/MDL în perioada 2012 -2016
0510152025
050010001500200025003000
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul II
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016
PIB, mil. dolari SUA CV mediu

Din datele expuse în figura 2.11 putem concluziona faptul că între PIB și cursul
USD/MDL există o dependență, dar aceasta variî nd de la o perioadă la alta. O legătură între
acestea se observă bine pe parcursul anilor 2015 și 2016, atunci cînd cursul USD/MDL crește,
PIB-ul, exprimat în mil. USD scade. Un exemplu concret ar fi perioada trimestrul I al anului
2015, atunci cînd s -a înregistrat valoarea maximă pentru un dolar USD de 20,07 lei, PIB -ul a
constituit o valoare minimă, însumînd doar 1350 mil. USD. Să vedem cu m a evoluat în această
perioadă PIB -ul exprimat în mil. lei.

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale ale Produsului Intern Brut și Ratelor medii de
schimb pentru anii 2012 -2016 . [online ]. [citat 12 aprilie 2017]. Disponibil : http://statistica.md

Figura 2.12. Diagrama evoluției trimestriale a produsului intern brut în mil. lei în
perioada 2012 -2016

Din figura de mai sus pot afirma că, de fapt, PIB -ul în mil. lei pe parcursul acestei
perioade a cunoscut o creștere. Dependența dintre acesști doi indicatori se observă în perioade le
cînd cursul valutar crește brusc, trimestrul I al anului 2015, PIB -ul micșorîndu -se, și atunci cînd
cursul valutar înregistrează valoarea maximă, trimestrul I al anului 2016. Deci, prin urmare, dat
fiind faptul că curul valutar USD/MDL a crescut, s -a mi cșorat valoarea P IB exprimat în mil.
dolari SUA, dar în același timp, valoarea PIB -ului în mil. lei a crescut. Totuși, dinamica PIB -ului 0510152025
050001000015000200002500030000350004000045000
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul II
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016
PIB, mil. lei Cursul valutar mediu, USD/MDL

nu a fost influențat doar cursul valutar, dar și alți factori economici și politici. Problemele
arzătoare care au declanșat recesiunea economică este furtul din sistemul bancar, prețurile la
produsele petroliere, dar și altele.
Petrolul este unul dintre principalii indicatori ai mai multor procese în cadrul economiei
globale. După cum se știe, în Republica Moldova nu există resurse semnificative de petrol, și nu
funcționează nici o rafinărie. Prin urmare , economia națională este dependentă de importurile de
produse petroliere și respectiv fluctuațiile prețurilor internaționale la petrol i nfluențează esențial
ritmul activității economiei naționale.
În anul 2014, evoluția prețului petrolului a fost unul din factorii care a bulversat economia
mondială. La începutul anului 2014, trendul prețului petrolului promitea a fi unul ascendent și
superior pragului de 100 dolari SUA/baril. Deși prevalau factorii cu tentă negativă, precum
încetinirea economiilor emergente, participanții pieței s -au concentrat pe factorii ce duc la
majorarea prețului petrolului: diminuarea rezervelor de petrol din Statele Unite ale Americii și
agravarea conflictului ucrainean. Valoarea maximă din anul 2014 de 115.1 dolari SUA/baril
pentru marca Brent a fost atinsă la mijlocul lunii iunie, după care prețul petrolului a intrat în
declin, scăzînd la 56.4 dolari SUA/baril sau cu aproximativ 50.9 la sută spre sfârșitul anului .
Faptul că Republica Moldova este dependentă de resurse energetice externe, pune piața
petrolieră internă la un risc dublu, atî t din partea prețurilor internaționale la petrol , cît și din
partea cursului d e schimb al monedei naționale. Cert este faptul că deprecierea cursului real
efectiv constituie un factor de majorare a prețului de import al carburanților.
Începînd cu anul 2014, presiunile externe asupra pieței petroliere interne au fost
antagoniste: pe de o parte diminuarea prețurilor internaționale la petrol, care implică reducerea
prețurilor și pe de altă parte deprecierea monedei naționale în contextul evoluției pi eței valutare
și a eco nomiei interne, ceea ce favorizează majorarea prețurilor . Conform datelor oferite de
Biroul Național de Statistică, consumul petrolier intern a crescut de la o perioadă la alta , ceea ce
implică cheltuieli suplimentare. Dat fiind faptu l că cheltuielile în fine se regăsesc în PIB,
consumul petrolier a favorizat creșterea PIB -ului. Deoarece în prezent oferta mondială a
petrolului este superioară cererii, ceea ce presupune ieftinirea petrolului, în Republica Moldova
acest fenomen nu s -a resimțit. Anume începînd cu finele anului 2014, se observă creșterea
abundentă a cursului valutar. Prețul la produsele petroliere pe plan internațional scade, iar
moneda națională se depreciază, ceea ce creează efectul de neutralitate, sau chir din contra,
provoacă majorarea prețurilor pe piața internă. De aceea, Agenția Națională pentru Reglemetare
în Energetică a Republicii Moldova intervine o dată la două săptămîni pe piața petrolieră internă,
raportînd fluctuațiile prețului internațional al petrolului la fluctuațiile cursului valutar. Anume

din cauza cursului valutar, Republica Moldova a cunoscut o creștere economică în moneda
națională, dar de fapt, studiile internaționale arată că PIB -ul exprimat în dolari SUA a cunoscut o
recesiune.
În literatura de spe cialitate se menționează faptul că există o legătură între cursul valutar și
rata inflației. Să vedem dacă acest fapt se adeverește în practica națională.

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale ratei inflației și a fluctuației curului mediu valutar
USD/MDL în perioada 2012 -2016

Figura 2.13. Diagrama evoluției trimestriale a ratei inflației și a fluctuației cursului
mediu valutar USD/MDL în perioada 2012 -2016

Analizînd figura 2.13 observăm că între rata inflației și cursul valutar nu există o
dependență certă, aceasta modificîndu -se de la o perioadă la alta. Totodată, de menționat faptul
există o legătură între acești doi indicatori economici în perioada trimestrului IV al anului 2014
pînă în trimestrul IV al anului 2015. Odată cu inte nsificare deprecierii leului moldovenesc, crește
rata inflației. Problema majoră a acestui fapt a fost „furtul secolului”, care la rîndul său a
provocat neajunsul de valută pe piața internă, ceea ce a dus la creșterea cursului valutar și
ulterior la crește rea prețurilor. Astfel, în trimestrul IV al anului 2015, cînd cursul USD/MDL a
atins valoarea de 19,90 lei, rata inflației a constituit 13,4 %. După ce statul s -a acomodat la
evoluția economică dură și a început să întrprindă diferite măsuri de soluționar e a acestei
probleme, s-a ajuns la neutralizarea deprecierii ratei inflației . Cu toate că în trimestrul IV al
anului 2016 cursul USD/MDL a fost de 20,03 lei, rata inflației a scăzut esențial, fiind de 2,5%.
Prin urmare, pot concluziona faptul că nu doar cursul valutar influențează rata inflației, dar și alți
factori economici. Deo arece în perioada anului 2015 statul nu s -a așteptat la creșterea șocantă a 0,02,04,06,08,010,012,014,016,0
0510152025
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016
Rata inflatiei, % Cursul valutar mediu, USD/MDL

cursului valutar, nu s -a reușit ameliorarea bruscă a ratei inflației, fiindcă toate măsurile
întreprinse de către BNM în vederea reglementării valutare au efect în timp, fapt ce se observă în
anul 2016.
Reiterez faptul că creșterea prețurilor la produsele autohtone față de prețurile pe piața
externă duce la faptul că oamenii vor cumpăra bunuri importate, a căror cost este mai redus.
Adițional, consumatorii externi se vor abține de l a procurarea mărfii moldovenești, deoarece este
mai scumpă, fapt ce duce la micșorarea ofertei de valută și ca rezultat moneda națională se
devalorizează. Adică, dacă rata inflației în țara X > țara Y, atunci în țara X importul crește, iar
exportul scade, provocînd un deficit al balanței comerciale. Ca urmare, se depreciază moneda în
țara X față de moneda în țara Y. Să vedem cu m a evoluat importul, exportul și balanța
comercială în raport cu cursul valutar.

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale privind exportul și ratele medii de schimb pentru
anii 2012 -2016 . [online ]. [citat 12 aprilie 2017]. Disponibil : http://statistica.md

Figura 2.14. Diagrama evoluției trimestriale a exportului și a fluctuației cursului
mediu valutar USD/MDL în perioada 2012 -2016

Din figura de mai sus observă m faptul că între export și cursul valutar nu există o corelație
strînsă, fiindcă pe parcursul perioadei analizate acestea au evoluat diferit. Dar, între perioada
dintre trimestrul II și IV al anului 2013 se observă o legătură, deoarece la scăderea puterii de
cumpărare a monedei naționale, exporturile cresc. Pentru celelalte perioade, cursul de schimb nu
are impact asupra ofertei de bunuri, fapt ce se demonstrează în trimestrul I al anului 2016, cînd
0510152025
0,00100,00200,00300,00400,00500,00600,00700,00800,00
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016
Export, mil. USD
Cursul valutar mediu, USD/MDL

cursul a fost de 20,07 lei pentru un dolar SUA, exportul a înregistrat o valoare minimă pentru
întreaga perioadă analizată.

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale privind importul și ratele medii de schimb pentru
anii 2012 -2016 . [online ]. [citat 12 aprilie 2017]. Disponibil : http://statistica.md

Figura 2.15. Diagrama evoluției trimestriale a importului și a fluctuației cursului
mediu valutar USD/MDL în perioada 2012 -2016

Analizînd figura 2.15 nu se observă o relație certă între volumul importului și cursul
valutar. Acestea au evoluat neuniform pe parcursul perioadei analizate. În mod normal, la
aprecie rea cursului valutar volumul importului ar trebui să crească. Acest fapt se observă doar în
perioada trimestrelor I -III ale anului 2016, leul moldovenesc fiind într -o apreciere, volumul
importului a crescut. Astfel, în trimestrul I al anului 2016, cînd un dolar SUA costa 20,07 lei,
importul a constituit 861,11 mil. USD, iar la aprecierea monedei naționale în trimestrele II și III,
importul a fost de 1007,20 mil. USD și respectiv 1026,86 mil. USD.
În figura 2.16 se poate observa modul de influență a cursului de schimb asupra balanței
comerciale: 0510152025
0,00200,00400,00600,00800,001000,001200,001400,001600,00
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016
Import, mil. USD Cursul valutar mediu, USD/MDL

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale privind balanțacomercială și ratele medii de schimb
pentru anii 2012 -2016 . [online ]. [citat 12 aprilie 2017]. Disponibil : http://statistica.md

Figura 2.16. Diagrama evoluției trimestriale a balanței comerciale și a fluctuației
cursului mediu valutar USD/MDL în perioada 2012 -2016

Analizînd figura 2.16 observăm că traiectoria cursului valutar a cunoscut o creștere, adică
leul moldovenesc se depreciază. La deprecierea monedei naționale în trimestrele I -III ale anului
2012 are loc o majorare a deficitului balanței comerciale . În trimestrul I al anului 2013 are loc o
apreciere a leului mol dovenesc, fapt ce a dus la micșorarea balanței comerciale. Pe parcursul
anului 2015, se observă deprecierea constantă a leului moldovenesc. Acest trend a fost cauzat de
deficitul de valută pe piața valutară din cauza exporturilor mici. În anul 2014, observ ăm că odată
cu deprecierea leului moldovenesc, se mărește și deficitul balanței comerciale. Pentru anul 2016,
observăm că în trimestrele II -IV cursul valutar s -a stabilizat în jurul valorii de 20 lei pentru un
USD, ceea ce a dus la modificarea neesențială a soldului balanței comerciale.
Deoarece rezerva valutară la fel este dată în dolari SUA, trebuie să o analizăm în raport cu
cursul valutar și să determinăm cum influențează cursul de schimb asupra rezervei valutare.
0510152025
-1000,00-900,00-800,00-700,00-600,00-500,00-400,00-300,00-200,00-100,000,00
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
Trimestrul I
Trimestrul II
Trimestrul III
Trimestrul IV
2012 2013 2014 2015 2016
Soldul balanței comerciale, mil. USD Cursul valutar mediu, USD/MDL

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor zilnice privind rezerva valutară și ratele medii de schimb pentru
anii 2012 -2016 . [online ]. [citat 12 aprilie 2017]. Disponibil : http://bnm.md

Figura 2.17. Diagrama evoluției trimestriale a rezervei valutare și a fluctuației
cursului mediu valutar USD/MDL în perioada 2012 -2016

Din figura 2.17 observăm că cursul valutar are influență directă asupra rezervei valutare
sau mai bine spus se observă o relație interdependentă. Această relație nu este caract eristică
pentru fiecare trimestru în parte, deoarece trimestrial, acest raport de interdependență a evoluat
diferit. Se primește paradoxal faptul că atunci cînd moneda națională în trimestrul IV al anului
2013 se depreciază cu aproape 2 lei față de trimest rul I al anului 2012, rezerva valutară atinge
valoarea maximă, constituind 2811 mil. USD. O dependență se observă în trimestrele II-IV ale
anului 2014, atunci cînd cursul valutar crește, rezerva valutară scade. O relație bună între acestea
se arată și în trimestrul I al anului 2016. Astfel, deprecierea monedei naționale, cursul de schimb
fiind 20,07 lei pentru un USD a dus la micșorarea rezervei valutare pînă la 1741 mil. USD,
valoarea minimă pentru perioada analizată. Dacă să analizăm pe ani, atunci obser văm că în anii
2012 -2014, cînd cursul nu creștea așa de brusc, rezerva valutară se menține cam la același nivel.
Odată cu deprecierea bruscă a leului, cu aproape 3 lei în trimestrul I al anului 2015 față de
trimestrul IV al anului 2014, rezerva valutară sc ade și ea . Rezerva valutară a început să se
mărească în trimestrul II ala nului 2016, atunci cînd cursul valutar a scăzut pînă la 19,8 lei pentru
un dolar SUA. Anul 2015 și 2016 se caracterizează printr -un curs valutar ridicat și un volum
scăzut al rezerv ei valutare în comparație cu anii 2012 -2014. Scăderea rezervei valutare nu a fost 101112131415161718192021
050010001500200025003000
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
2012 2013 2014 2015 2016
Rezerva valutara, mil. USD Cursul valutar mediu, USD/MDL

influențată doar de cursul valutar. Iarăși se văd consecințile furtului din sistemul bancar, cînd în
anul 2015 rezerva a scăzut brusc. Atunci, BNM a intervenit pe piața valutară cu vînzare de valută
în scopul de a pune în circulație lei moldovenești în vederea stopării creșterii abundente a
cursului de schimb.
Se cunoaște faptul că pentru menținerea cursului valutar, Banca Națională a Moldovei
intervine pe piața valutară. Ea efectuează operațiuni de vînzare -cumpărare a valutei contra lei
moldovenești. Aceste operațiuni influențează masa mon etară.

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor lunare a sistemului bancar și cursul valutar mediu pe perioara
2012 -2016 . [online ]. [citat 12 aprilie 2017]. Disponibil : http://bnm.md

Figura 2.18. Diagrama evoluției trimestriale a masei monetare în mil. USD și a
fluctuației cursului mediu valutar USD/MDL în perioada 2012 -2016

Din figura 2.18 observăm o dependență între cursul valutar și masa monetară. Astfel,
pentru a menține echilibrul pe piața v alutară, BNM a fă cut cea mai mare intervenție în anul
2015 , efectuînd vînzări de valută, fapt ce se observă în figura 2.17 prin scăderea rezervei
valutare. Cu toate că BNM a intervenit pe piața valutară, în trimestrul IV al anului 2015 cursul
valutar ajunge la 19,91 lei pentru un USD. Anume în acest an s -a depistat furtul din sistemul
bancar, care a dus la o recesiune a economiei naționale. În vederea înlătu rării consecinților,
BNM a facut intervenția dată. În trimestrul I al anului 2016 se înregistrează o valoare minimă a
masei monetare, aceasta fiind de 3147 mil. USD. În această perioadă a fost înregistrat cel mai
mare curs valutar, circa 20,07 lei pentru u n USD.
0510152025
0100020003000400050006000
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
2012 2013 2014 2015 2016
Masa monetara, mil. USD
Cursul valutar mediu, USD/MDL

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor lunare a sistemului bancar și cursul valutar mediu pe perioara
2012 -2016 . [online ]. [citat 13 aprilie 2017]. Disponibil : http://bnm.md

Figura 2.18. Diagrama evoluției trimestriale a masei monetare în mil. lei și a
fluctuației cursului mediu valutar USD/MDL în perioada 2012 -2016

Dacă să analizăm masa monetară exprimată în mil. lei, observăm că pe parcursul anilor
2012 -2014 masa monetară s -a aflat în permanentă creștere. Însă, în anul 2015 aceasta a
înregistrat o descreștere. Făcînd o analiză a masei monetare pe componente, am ieșit la concluzia
că toate comp onentele masei monetare în 2015 au fost în descreștere, cu excepția depozitelor în
valută. Aces t fapt se poate argumenta cu ideea că puterea de cumpărare a leului nu este una
stabilă, ea fiind în permanentă modificare , fapt ce se observă în figura de mai sus . Altfel spus,
țara nu are o stabilitate economică și politică. Din această cauză, tot mai mu lte persoane au
început să depună banii la depozite în valută străină, necatînd la faptul ca la acest tip de depozit îi
este caracteristică o rată a dobînzii cu mult mai scăzută față de depozitele în moneda națională.
Astfel, populația dorește să păstreze valoare banilor, evitînd și potențiala pierdere de la schimbul
valutar nefavorabil. Creșterea masei monetare în 2016 a fost favorizată de intervenția BNM din a
doua jumătate a anului 2015, punînd în circulație lei moldovenești, din cauza “găurii din sistem ul
bancar”.
Dat fiind faptul că datoria externă la fel caracterizează evoluția economică, voi analiza
evoluția acestui indicator în raport cu cursul valutar. 0510152025
01000020000300004000050000600007000080000
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
2012 2013 2014 2015 2016
MM, mil. lei Cursul valutar mediu, USD/MDL

Sursa: elaborat de autor în baza rapoartelor trimestriale a datoriei externe și cursului de schimb pe parcursul
anilor 2012 -2016. [online ]. [citat 13 aprilie 2017]. Disponibil : http://bnm.md

Figura 2.19. Diagrama evoluției trimestriale a datoriei externe și a fluctuației cursului
mediu valutar USD/MDL în perioada 2012 -2016

Din datele expuse în figura de mai sus, observăm că între datoria externă și cursul valutar
nu există o dependență certă , aceasta evoluînd de la caz la caz. O relație se observă între perioada
dintre trimestrul II al anului 2013 și trimestrul III al anului 2014, deoarece la deprecierea
monedei naționale, datoria externă crește. O asemenia evoluție se vede și în perioada trimestrului
II și III al anului 2012, trimestrul I -III al a nului 2015 , trimestrele III și IV ale anului 2016. Cu
toate acestea, în trimestrul I și II al anului 2016, la aprecierea cursului valutar, datoria externă
scade, de la 6400 în trimestrul I la 6390 în trimestrul II.

0510152025
010002000300040005000600070008000
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
Trimestru I
Trimestru II
Trimestru III
Trimestru IV
2012 2013 2014 2015 2016
Datoria externa, mil. USD
Cursul valutar mediu, USD/MDL

Capitolul III. STIMULAREA DEZVOL TĂRII ECONOMICE PRIN
CURSUL VALUTAR

3.1. Practici internaționale de utilizare a cursului valutar în vederea
impulsionării economiei

Alegerea regimului de curs de schimb este una din cele mai grele probleme a politicii
valutare a fiecărui stat. Atunci cînd băncile naționale aleg regimul de curs valutar apare
problema: să accepte regimul fix de schimb sau flexibil. Regimul flotant al cursului de schimb se
caracter izează prin faptul că el se autoreglează automat, însă regimul fix presupune o unire a
monedei naționale de o valută străină sau de un coș de valute a mai multor țări. În acest fel,
atunci cînd se lucrează cu cursul valutar fix, echilibrarea pe piața valut ară se face prin anumite
măsuri ale politicii economice în general.
În dependență de mediul economic, fiecare stat este în drept ca să -și aleagă de sinestătător
regimul valutar. Astfel, este foarte important să se identifice corect strategia de alegere a
regimului cursului valutar . În vederea atingerii scopului, dar cu dificultăți minime în aplicarea
politicilor macroeconomice, țara trebuie să realizeze o politică valutară activă, care se bazează pe
comparația avantajelor dintre diferite mecanisme valutare în condițiile economice a unei țări
concrete.
De-a lungul anilor, în dependență de dezvoltarea economică, țările în curs de dezvoltare și-
a modificat regimul valutar în vederea atingerii obiectivelor propuse. Pe parcurs, în funcție de
evoluția macroeconomică, țările în tranziție ș i-au modificat regimurile valutare, astfel încât
acestea să asigure atingerea scopurilor propuse. Atunci cînd în economia națională a unei țări are
loc dezvoltarea fenomenului de dolarizare, regimul valutar fix ar putea fi o soluție optimă, care
are un rol important în lupta cu fenomenul de inflație. Dar, odată ce statul și -a atins un anumit
nivel de stabilitate economică apare necesitatea trecerii de la curs fix la regim de curs flotant . Un
exeplu ar fi situația României.
La începutul anului 1990, România a înregistrat cea mai bună poziție financiară externă din
blocul est -european. Acest fapt a fost datorat fenomenului forțării exportului pînă la epuizarea
resurselor interne și nu a funcționării bune a economiei. Ca urmare, s -a modificat potențialul
produc tiv al țării. Refuzul de a utiliza mecanismele de reglare a comerțului exterior a avut impact
negativ asupra balanței de plăți externe. Atunci, cursul oficial era de 21 lei/dolar american, iar pe
piața neoficială cursul era de 80 lei pentru un dolar. Ca ur mare, interesul producătorilor de a
produce a dispărut, iar importul s -a stimulat. Menținerea cursului dat a declanșat epuizarea
rezervei valutare și a deteriorat balanța comercială. Ca urmare, procesul inflaționist a fost

inevitabil. În anul 1992 s -a prop us înghețarea cursului de schimb în vederea încetinirii inflației .
Dar s -au înregistrat efecte ca: creșterea semnificativă a cererilor de import, volumul exporturilor
continua să scadă, inflația internă creștea în continuare și se agravau dezechilibrele. D eci,
înghețarea cursului nu a adus încredere pentru populație și pentru agenții economici.
Ca urmare, BNR a întreprins alte măsuri, care permiteau agenților economici să rețină
veniturile din exporturi în conturile băncilor din România, cu scopul ca cursul valutar să -și
găsească un anumit echilibru la nivelul pieții. Dar această încercare a eșuat. E xporturile au
continuat să scadă, soldul balanței comerc iale a înregistrat deficit și mai mare , s-au intensificat
tranzacțiile de pe piața neagră. Pentru a evita inflația excesivă, în 1994 s -a pledat pentru
liberalizarea licitațiilor interbancare și pentru introducerea mecanismului pieței valutare continue
și integrate. Ca efect, a încetinat deprecierea leului, fiind mai lentă și s -a ajuns la o stabilitate a
acest uia, însă nu pe termen lung. Dar ulterior, a apărut un nivel redus de valută în sistemul
bancar și un nivel mic a rezervei valutare, care nu permiteau băncii naționale să intervină
operativ în caz.
Pentru următorii ani, BNR s -a ocupat de politica valutară. Ea a utilizat intervențiile pe piața
valutară pentru înlăturarea deprecierii leului. Regimul cursului de schimb a rămas flotarea
administrată. Datorită ei s -a ajuns la aprecierea bruscă a monedei na ționale, fapt ce a îmbunătățit
situația economică românească. Pe parcursul anului 2000, piața valutară a avut o traiectorie de
creștere lină, caracterizată prin supraoferta de valută datorită comerțului exterior. Aprecierea
leului românesc în anii 2001 -2005 a dus la scăderea inflației. Spre sfîrșitul anului 2004, BNR a
implementat politica de creștere a flexibilității cursului valutar. Prin scăderea volumului de
intervenții pe piața valutară s -a ajuns la aprecierea monedei naționale. Politica dată nu a fost
practicată mult timp, deoarece s -a înregistrat un volum mare a intrărilor d e capital, fapt ce a facut
ca BN R să cumpere aproape 3,2 mlrd. euro. În anul 2005 leul a continuat să se aprecieze fără
modificări mari a cursului valutar.
În august 2005, BNR a adoptat strat egia de țintire directă a inflaț iei cu scopul de a diminua
rata inflației. Pînă atunci însă, se practica țintirea directă a agregatelor monetare, care de fapt nu
era o strategie eficientă, deoarece legătura dintre rata inflației și agregatele monetare s -a slăbit.
Practica a arătat că țintirea directă a inflației nu permitea pieții valutare stabilirea cursului
valutar, BN R făcînd intervenții pe piața valutară, promovînd un regim de curs valutar cu flotare
controlată. În anul 2006, moneda națională a continuat să se aprecieze . Pe parcursul anului 2007,
cursul de schimb s -a menținut în banda superioară de variație . Acest fapt a facut ca BNR să
continuie intervențiile pe piața valutară.

Pe parcursul anului 2008 are loc o evoluție n euniformă a cursului valutar , leul românesc
înregistrînd o depreciere nominală de aproape 9,9% față de euro. Aceasta s -a conturat în
scumpirea produselor importate dar și a produselor prețul cărora era exprimat în euro.
Deprecierea mai accentuată a cauzat creșterea inflației.
În prezent, BNR practică regimul de flotare controlată49, care, pe de o parte, a cauzat
fluctuații mari a cursului valutar, dar pe de altă parte, permite menținerea cursului de schimb în
anumite intervale de fluctuație și este un răspuns flexibil la șocurile neașteptate, care pot afecta
economia .
Un caz mai recent de schimbare a regimului valutar în vederea impulsionării economiei s-a
înregistrat în Federația Rusă. Liberalizarea comerțului exterior, care a început cu a nul 1992, a
deschis economia Rusiei la fluxurile internaționale de capital . Deschiderea pieței financiare
naționale în ceea ce privește liberalizarea tranzacțiilor valutare și a fluxurilor de capital a fost
treptat.
Inițial, în anii 1992 -1994, Federația R usă a exercitat un control semnificativ asupra
fluxurilor de capital și cursul de schimb al rublei prin introducerea unor restricții privind accesul
la valute străine. Acesta prevede procedura de utilizare a monedei de către nerezidenți și
rezidenți ai Fed erației Ruse . Astfel, la această etapă, guvernului țării exercită un control
semnificativ asupra fluxurilor de capital , dar regimul valutar a fost fix și se regula în dependență
de situația macroeconomică a țării. Anul 1994 se remarcă prin faptul că într-un interval scurt de
timp rubla s -a depreciat, practic, de două ori față de principalele valute (dolarul american, marca
germană, franc ul francez , lira sterlină ).
Astfel, în 1995 s -a trecut la regimul de țintire a cursului de schimb, ce presupunea
menținerea ratei de schimb a rublei într -un anumit co ridor . Acest regim a contribuit la
îmbunătățirea situației , încît s -a redus inflația și au crescut intrările de capital. Sistemul dat a
funcționat pînă în 1997, iar odată cu criza financiară din Asia a cre scut brusc ieșiri le de capital
din Rusia, fapt ce a dus la înrăutățirea situației economice din țară. În 1998 se respinge țintirea
cursului de schimb și se trece la reglementarea rublei rusești față de dolarul american. În același
timp, se mărește controlu l de către Banca Națională a Rusiei privind operațiunile valutare.
Perioada de după criza din 2000 -2004 se caracterizează prin oferirea unui nou impuls
procesului de liberalizare a reglementării monedei și a fluxului de capital. În 2001, începe
liberalizarea circulației transfrontaliere a capitalului privat, manifestată în eliminarea restricțiilor
privind tranzacțiile de investiții de portofoliu și permite rezidenților să deschidă conturi în bănci

49 Banca Națională a României. [online ]. [citat 15 aprilie 2017]. Disponibil : http://www.bnr.ro/Regimul -cursului -de-
schimb -al-leului -3333.aspx

străine. În 2003 -2004 se slăbește controlul asupra conturilor străine a rezidenților, s -a redus
rezervele minime obligatorii privind conturile în valută ale rezidenților și nerezidenților. Aceste
măsuri au fost luate sub influența factorilor externi – o creștere a prețurilor la energie a dus la o
creștere a veniturilor din export și, în consecință, a crescut oferta de valută străină pe piața
internă, care, în condițiile de restricții privind circulația operațiunilor de capital au condus la
întărirea rublei.
În perioada anilor 2005 -2013 s -a evidențiat anul 2005, atunci cînd autoritățile monetare au
decis să recurgă la țintirea cursului de schimb a rublei, doar că de această dată în raport cu coșul
valutar, constituit din dolari și euro. Odată cu criza din 2008, economia Rusiei a intrat într -o
politică monetară, care prevede regimul cursului de schimb asemănător regimului flotant și a fost
orientată la mișcarea liberă a capitalului. Din 2009, Banca Națională a Rusiei a trecut la
utilizarea mecanismului de ajustare automată a limitelor de valo ri a prețului coșului valutar, în
funcție de v olumul de intervenții efectuate, ceea ce a permis fluctuația cursului valutar în mărime
de 2 ruble. Dar, din 2010, acest coridor de fluctuații s -a majorat la 7 ruble. Ca urmare, î n
septembrie 2013 , Banca Națională a Rusiei a anunțat începutul punerii în aplicare a măsurilor
pentru trecerea la regimul de țintire a inflației . Pentru aceasta, banca centrală s -a refuzat de
reglarea cursului valutar, a eliminat coredoarele coșului valutar și a refuzat să inter vină
sistematic pe piața valutară și a finalizat trecerea la o flotare liberă a rublei r usești la sfârșitul
anului 2014, comentînd că trecerea la regimul flotant va duce de asemenea la o scădere a
sensibilității economiei la șocurile externe .50 Dar în pract ică nu a fost chiar așa. Ș ocurile externe
sub formă de scădere a prețurilor la petrol și sancțiunile occidentale au devenit mult mai
sensibile . Dolarul american s -a apreciat cu 81% față de rubla rusească, procesul de dolarizare și
exportul de capital s-a intensificat foarte mult, s -a produs o lipsă de bani în sistem, iar i nflația
este în afara controlului ca urmare a creșterii prețurilor pentru bunuri și servicii importate în
mărime de 30-50%.51
Astfel, putem observa că politica băncii centrale a Federației Ruse a fost una nereușită. Ea
nu atît ajută ca economia rusiei să ieasă din criză, încît agravează situația. Menținerea unei
politici monetare eficiente în țară trebuie să asigure securitatea a limentară și energetică a țării.

50 Центральный Банк Российской Федерации. [online ]. [citat 15 aprilie 2017]. Disponibil :
https://www.cbr.ru/Reception/Faq/dofr_q_2/
51 Центр научного сотрудничества. [online ]. [citat 15 aprilie 2017]. Disponibil : https://interactive –
plus.ru/ru/article/114096/ discussion_platform

3.2. Acțiuni de politică ale cursului valutar stimulatorii și evaluarea
impactului acesteia

Evoluția regimurilor de curs de schimb în practica internațională arată tendința de trecere a
țărilor lumii de la regimul cursului valutar fix la regimuri mult mai flexibile . Cu toate că există
tendința de trecere la regimul cursului flotant, regimul fix rămîne a fi dominant în lume, circa
48% dintre state avînd regim de curs fix.
Necesitatea trecerii de la un regim la altul nu poate fi adeverită, încît fiecare dintre
regimuri are atît avantaje, cît și dezavantaje. La moment, nu există un regim valutar ideal, care ar
fi viabil pentru oricare stat indiferent de nivelul său economic. Fiecare țară, pe diferite segmente
de timp adoptă un anumit regim de curs de schimb , în funcție de specificul economiei naționale
și de posibilitățile economice . După cum se observă din practica internațională, regimul cursului
fix a fost favorabil doar pe perioada trecerii la economia de piață.
În Republica Moldova, ca și în statele vecine, trecerea la economia de piață a impus un
regim de curs fix. Pe parcursul anilor 1994 –2006 realizarea obiectivului politicii monetare s -a
efectuat prin intermediul regimului țintirii agregatelor monetare , deoarece pînă atunci, obiectivul
principal al BNM era realizarea și menținerea stabilității monedei naționale prin crearea
condițiilor pe piețele monetară, de credit și valutară, bazate pe principiile funcționării economiei
de piață.52 Stabilirea cursului valutar oficial se făcea în baza cursurilor valutare preponderente pe
piața valutară. Prin urmare, economia națională a cunoscut o creștere. Moneda națională a
cunoscut o apreciere pînă în anul 2001, după care aceasta a început să se devalorizeze lent pînă
în anul 2003. Anul 2004 s -a remarcat prin faptul că moneda națională s -a apreciat cu 5,6 % față
de anul 2003. Pînă în anul 2006 baza monetară se majora constant, iar moneda națională în anii
2005 -2006 se deprecia.
În anul 2006 prin aprobarea Legii nr.191 -XVI din 30.06.2006 cu privire la modificarea
Legii nr.548 -XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei s -a inițiat o nouă
etapă în activitatea Băncii Naționale a Moldovei. Aceste modificări au cuprins în primul rând art.
4 Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a Moldovei care a fost modificat de la „realizarea
și menținerea stabilității monedei naționale” la „asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”.53
În acest sens, s -a apelat la regimu l valutar cu flotare controlată, cursul oficial al leului
moldovenesc fiind calculat în raport cu dolarul SUA în baza curs urilor valutare preponderente pe

52 Politica monetară și valutară a Băncii Naționale a Moldovei pentru anul 2006. [online ]. [citat 18 aprilie 2017].
Disponibil : http://bnm.md/files/attachments/2006_0.pdf
53 Politica monetară și valutară a Băncii Naționale a Moldovei pentru anul 2007. [online ]. [citat 18 aprilie 2017].
Disponibil : http://bnm.md/files/attachments/2007_0.pdf

piața valutară internă. Acest fapt a generat scăderea ratei inflației și a stabiliza t situația
macroeconomică, a determinat reducerea incertitudinii și riscurilor în procesul de adoptare a
deciziilor în domeniul investițiilor, a mărit încrederea populației față de sistemul financiar al
statului și a contribuit la realizarea mai eficientă a reformelo r sociale.
După criza din anii 2007 -2009, regimul valutar adoptat nu s -a dovedit a fi favorabil. Ca
urmare, în anul 2009, Banca Națională a Moldovei a renunțat la regimu l țintirii agregatelor
monetare și a stabilit obiectivul ratei inflației la nivel de 9 .0 la sută către sfîrșitul anului cu o
deviere posibilă de ± 1.0 %. În acea perioadă economia națională a fost serios afectată de criza
economică globală . Acest fapt s -a simțit prin scăderea co nsiderabilă al volumului mijloacelor
bănești transferate din st răinătate de persoanele fizice și prin comerțului exterior. După o creștere
semnificativă a prețurilor la produsele petroliere, prețul de import al gazelor naturale s -a dublat,
fapt ce a determinat majorarea plăților comunale și a costurilor de producție. Situația creată a
făcut ca BNM să intervină pe piața valutară pentru a stabiliza situația economică.
Evoluția economică a fost diferită de cea prognozată și astfel a apărut necesitatea de
modificare a politicii monetare și valutare. S-a format strategia po liticii monetare pe termen
mediu, conform căreia se trece la țintirea directă a inflației, astfel Banca Națională a Moldovei se
angajează să mențină inflația la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă deviere deja de ± 1.5%,
acest nivel fiind considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică. Ca urmare, s -a
trecut la regimul de curs flotant.
Acest sistem a fost efectiv pînă în anul 2015, rata inflației fiind situată în limitele
admisibile, iar economia Republicii Moldova fiind caracterizată de o creștere. Ca urmare a
furtului din sistemul bancar, rata inflației a atins limita maximă de 13,6% la finele anului 2015,
iar pe tot parcusrul acestui an moneda națională s -a devalorizat și masa monetară a scăzut. În
vederea ameliorării situației create, B NM a fost nevoită să intervină pe piața valutară prin
vînzarea valutei. Efectele acestei acțiuni s -au observat în luna ianuarie 2016, rata inflației
începînd să scadă. Această traiectorie a persistat pe tot parcursul anului, la finele 2016
înregistrîndu -se valoarea de 2,4%.
Regimul de țintire directă a inflației, caracterizat prin necesitatea de a implementa regimul
valutar flotant, nu s -a dovedit a fi efectiv în fața șocului economic din anul 2015. Dar totuși, pînă
la urmă, rămîne a fi considerat cel mai e fectiv regim valutar. Pe parcursul anului 2016 cursul
valutar a fost cît de cît stabil, iar începînd cu luna martie 2017, moneda națională a început să se
aprecieze. Poate că acest fapt se datorează anume regimului monetar și valutar adoptat.

ÎNCHEIERE
Cursul de schimb este un indicator economic destul de important, iar fluctuațiile lui au
influență asupra dezvoltării economice a statului, asupra nivelului prețurilor, asupra comerțului
extern a țării , prin urmare afectînd nu doar agenții economici, dar și persoanele fizice. Tendințele
recente ale evoluției cursului valutar al leului moldovenesc în raport cu alte valute sunt dictate de
politica monetară și valutară, pe care Banca Națională a Moldovei o ajustează la condițiile
economice care decurg în acel moment și o promovează pentru a atinge obiectivul său principal.
Deoarece cursul oficial al leului moldovenesc se stabilește față de dolarul american, fapt
stipulat în Regulamentul cu privire la stabili rea cursului oficial al leului moldovenesc față de
valutele străine, fără dubii se poate afirma că cel mai mare factor de influență asupra cursului
este dat de raportul dintre cerer ea și oferta de valută.
Astfel, cererea de valută este dată de valoarea importurilor, de nivelul ratei dobînzii și de ieșirile
de capitaluri, iar oferta de valută se formează din exportul de mărfuri și servicii, din veniturile
rambursărilor de credite și dobînzi, și de intrările de capital. Așadar, creșterea cererii de valută
influențează creșterea cursului valutar, cel din urmă cauzînd deprecierea monedei naționale, iar
scăderea cererii de valută provoacă scăderea cursului valutar, în rezultatul căreia moneda
națională se apreciază. La rîndul său, o creștere a ofertei de valu tă duce la scăderea cursului,
adică la aprecierea monedei naționale, iar scăderea ofertei provoacă devalorizarea monedei. Din
cele menționate, rezultă faptul că în vederea stabilității monedei naționale, statul trebuie să -și
respecte cursul valutar de echi libru. Ca rezultat, statul are ca scop menținerea, diminuarea sau
majorarea cursului de schimb în vederea de a -și atinge scopurile politicii valutare pe care o
promovează.
O politică valutară a statului include un regim de formare a cursului valutar. În dependență
de regimul valutar adoptat, banca centrală formează cursul valutar În țara noastră, s -a practicat
mai multe regimuri valutare, fiecare avînd avantaje și dezavantaje, iar regimul de curs flotant în
condițiile economice actuale pare a fi mai favor abil.
Cursul valutar este influențat și de alți factori, prin care se enumeră importul și exportul, rata
inflației, rata dobînzii și alții, iar fluctuațiile acestuia au efect asupra economiei per ansamblu,
redată de indicatorii macroeconomici, cum ar fi PI B-ul, rata inflației, import și export, rezerva
valutară, masa monetară și datoria externă.
Analiza acestor indicatori a arătat că Republica Moldova nu se afla în situația cea mai
favorabilă, înregistrînd , începînd cu anul 2015 o recesiune economică, sold ată cu inflație mare și
monedă depreciată. La baza acestei recesiuni a stat frauda sistemului bancar, care a dus la

micșorarea masei monetare și a impus Banca Națională a Moldovei să intervină pe piața valutară.
Creșterea economică a Republicii Moldova urm ează să încetinească vizibil în contextul
economic actual , iar pentru ameliorarea situației vor fi nevoie de mulți ani. Sectorul bancar, fiind
în mod tradițional un pilon al stabilității economiei, s -a transformat în veriga slabă a acesteia .
Analizînd evoluția economică recentă, evoluția cursului valutar și ulterior impactul cursului
valutar asupra dezvoltării economice a Republicii Moldova, doresc să concluzionez următoarele:
– Cursul valutar este determinat de o mulțime de fenomene economice, politice ș i
sociale caracteristice fiecării țări emitente de monedă; în plus, economia mondială
are influență asupra evoluției cursului valutar;
– În contextul fenomenului de dolarizare, cursul oficial al leului moldovenesc se
stabilește în raport cu dolarul american;
– În Republica Moldova, se practică regimul flotant al cursului de schimb, ceea ce
presupune formare cursului reeșind doar din cererea și oferta pe piața valutară;
– Pe parcursul anilor 2012 -2016, evoluția economică a fost diferită. Astfel, pînă în anul
2014, s -a înregistrat o creștere economică, caracterizată prin creșterea produsului
intern brut, printr -o stabilitate a ratei inflației, care oscila în limita admisibilă, prin
creșterea volumului exp ortului și a rezervei valutare;
– Începînd cu anul 201 5, Republica Moldova a trecut printr -o recesiune economică
legată de furtul din sistemul bancar. În acel an s -a diminuat considerabil masa
monetară, rata inflației a atins valoarea de 13,6%, din cauza intervențiilor BNM a
scăzut rezerva valutară și a cresc ut datoria externă;
– Tendințele monedei naționale în perioada analizată au fost de depreciere. Astfel, dacă
în anul 2012 cursul USD/MDL oscila în jurul valorii de 12 lei, atunci în anul 2016
acesta a înregistrat în mediu valoarea de 20 lei pentru un USD;
– Odată cu devalorizarea monedei naționale, recesiunea economică a fost inevitabilă.
Astfel s -a stabilit că cusrul valutar are influență asupra importului și exportului de
mărfuri și servicii. Creșterea bruscă a cursului din anul 2015 a dus la diminuarea
volum ului importului. Exportul la fel a scăzut, doar că din cauza instabilității
economice și a altor factori. Produsul intern brut exprimat în lei arată o creștere
economică, iar dacă să luăm în considerație creșterea cusrului valutar, acesta a scăzut
începînd cu anul 2015. Cum s -a dovedit, între cursul valutar și rata inflațieie nu
există o dependență certă, aceasta modificîndu -se de la o perioadă la alta. Însă, este
clar faptul că între cursul valutar și rezerva valutară este o dependență. D eprecierea
monedei naționale, cursul de schimb fiind 20,07 lei pentru un USD în anul 2015 a

dus la micșorarea rezervei valutare pînă la 1741 mil. USD, valoarea minimă pentru
perioada analizată. Ca urmare a intervenției BNM în anul 2015 prin vînzarea de
valută, s -a majorat m asa monetară în anul 2016.
– Exportul de mărfuri și servicii este o cale de bază pentru intrările de valută în țară,
care ar duce la aprecierea valutei naționale. Studiul dat arată faptul că volumul de
valută obținut din export este mai mic față de cererea de pe piața valutară. Ca urmare,
putem presupune că dacă n -ar exista remitențe și intervenții valutare cursul leului ar
fi mult mai mare decît cel în prezent.
– Dat fiind faptul că deprecierea leului este în concordanță cu scăderea volumului de
export, putem spune că în practica națională deprecierea monedei naționale în
vederea stimulării exportului nu se adeverește, ca urmare, avînd loc vice -versa.
Odată cu concluziile sus enumerate, î -și face apariția cîteva recomanări în vederea
stabilizării situației pe piața valutară, dintre care:
– Ar fi bine să se continuie practicarea regimului flotant, pentru ca cursul valutar să se
formeze pe piața valutară în baza la vînzări -cumparări de valută, transferuri
internaționale, investiții etc;
– BNM să intervină pe piața valutară doar în situațiile nesesare;
– Ar fi bine ca BNM să găsească alte soluții în vederea stabilizării cursului valutar, cu
scopul de a evita influența cursului de schimb asupra rezervelor valutare.