ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA [606749]

1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA BUSINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
CATEDRA MANAGEMENT

Vladimir RAEȚCHI

Metode moderne de organizare a producției

(pe baza materialelor ANDIGOR SRL )

TE DE LICEN
Specialitatea 363.1 Bu siness și administrare

Admis la sus ținere Autor:
Șef catedră : student: [anonimizat] 131,
conf. unic. Țurcanu Gheorghe n ă ă nt cu frec en ă redu ă
________________________ Raețchi Vladimir
"____"____________20___ ______________________
Conduc tor tiin i ic :

Iordache Silvia, conf. univ .

Chi in u – 2017

2
Declara ia pe propria r spundere

Subsemnatul , Raețchi Vladimir ab ol ent a Facultății Business și Administrarea
Afacerilor al Academiei de Studii Economice din Moldova, speciali tatea Business și
Administrare , declar pe propria r spundere c teza de licen ț pe tema Metode moderne de
organizare a produc iei a ost elaborat de mine i nu a mai ost prezentat niciodat la o
alt acultate sau institu ie de înv m înt superior din ar sau din str in tate, iar
exemplarul prezentat i înregistrat la catedr corespunde integral cu varianta electronic
plasat în sistemul Anti -plagiat .
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu
respect area regulilor de evitare a plagiatului:
– frag entele de text unt reprodu e ntoc ai și unt cri e n ghili ele, dețin nd referința
preci ă a ur ei;
– redarea/refor ularea n cu inte proprii a textelor altor autori conține referința preci ă;
– rezumarea ide ilor altor autori conține referința preci ă a originalului.

_______________________
Se nătura

Subsemnatul(a), ________________________________________ ., dr. conf. univ. la
catedra Management , n calitate de conducător știin ific a tezei de licen ă a tudentului
____________________________________________ , cu
tema_______________________________________________________________________
________________________________________________________________ declar, că
teza prezentată core punde după tructură și con inut planului aprobat și obiecti elor
tipulate și ad it, pe acea tă cale, pla area tezei n Repozitoriul ASEM.

__________________
Data
______________________
Se nătura

3

CUPRINS

Declara ie pe r spundere proprie 2

Introducere 4

Capitolul I. Aspecte teoretice ale uncțiunii de producție a întreprinderii

1.1. Conceptul de func iune de produc ie a co paniei 6
1.2. Metode de organizare a proce elor de produc ie 12
1.3. Structura ciclului de produc ie 18

Capitolul II. Analiza activit ții ANDIGOR SRL

2.1. Caracteri tica generală a ntreprinderii 24
2.2. Analiza economico -financiară a co paniei 30

Capitolul III. Metode de per ecționare a uncțiunii de organizare a producției în
cadrul companiei

3.1. Analiza etodelor actuale de organizare a produc iei n cadrul co paniei
analizate 42
3.2. Modalită i de perfec ionare a acti ită ii de produc ie n ca drul companiei 48

CONCLUZII 57

BIBLIOGRAFIE 58

ANEXE 60

4

INTRODUCERE

Actualitatea temei : Producția de bunuri a cuno cut o continuă e oluție ncep nd cu
apari ia o ului pe ace t pă nt, c reșterea producti ității uncii a deter inat trecerea de la o
industrie de tip artizanal care a fo t etapă ini ială de producere , n care rolul hotăr tor l deține
unca anuală, la una de tip anufacturier și chiar electronic care a e oluat odată cu
tehnologizarea ntregii exi ten e u ane .
Într-o economie mo dernă este necesar ă exi te ntreprinderi ari, ijlocii și ici, fiecare
cu a antajele și deza antajele ale , n ă o rganizarea unei ntreprinderi depinde n od e ențial
de i portanța a și de tipurile de produ e fabricate. În perioada n care e consideră că re ur ele
unei ntreprinderi unt organizate după o tructur ă deter inată de funcțiile ale, exită proce ul de
produc ie și de func ie organizatorică a ntreprinderii.
În introducerea noilor tehnologii robotizate cea ai are i portanțã o reprezintă
acti itãțile de pregătire organizatoric, chiar -a con tatat că n ulte cazuri fondul de ti p al
tehnologiilor electronice , robotizate e te folo it n proporție de nu ai 50 %, acea tă ituație nu
este prezentat de aspectul unor erori tehnologice privi nd con trucția au odul de operare al
calculatorului, ci unei greșite organiză ri și conduceri ale unită ților de producție din cadrul unor
anu ite oraniza ii .
Aceast feno en reprezintă pericolul odificărilor tehnologice nu con tă n efectul ace stora
asupr a omului, cel mai mult probabil fiind n i po ibilitatea ace tora de a le recunoaște și deci
de a-i e iza și influența efectele de dezvoltare .
În producția de erie din cadrul unei ntreprinderi ici au ijlocii bunătățirea
tehnologiilor și creșterea perfor anțelor așinilor nu pot conduce la creșterea eficienței
funcționării i te ului indu trial per ansamblu . Rezerve le ari de raționalizare fiind n
do eniul auto atizării și conducerii, ace tea a n d rolul ă a igure incronitatea mul i ii de
activități care au aspect divers , fiind pecifice ace tui tip de producție.
Scopul lucr rii: Este de a studia s istemele de fabricatie actuale care sunt efectul rezultatul
unei evolu ii a ulti ilor 100 de ani ș i con tituie un od de ră pun la odificările ap ărute n
mediul econo ic n care acti ează ceea ce reprezintă o accentuare de pierdere n di er e do enii
de dezvoltare . În cadru l i te elor a an ate de produc ie, i te ul de fabrica ie și chi bă
odul de a ră spunde unor arcini di er e de fabrica ie n conditiile de eficien ă si competitivitate
n do eniul tudiat .
Introducerea perioadei de robotică odifică total ente ituația financiară a unității
indu triale ă rindu -i olu ul de ijloace fixe, bun ătățind condițiile de producție, ceea ce

5
duce comp let la o creștere profundă a fiabilită ții i te elor operati e, de execuție și de
conducere a organiza iilor n total ente .
Dezvoltarea sistemelor flexibile și di er e de fabricație precu și introducerea robotiză rii
con tituie direcții noi de organizar e n cadrul ntreprinderilor , incluz nd efecte importante
a upra tuturor ub i te elor de producție.
Sistemul di er și flexibil de fabricatie este rezultatul unui ră spuns dat unor cerin e
specifice dar nu con tituie o olu ie universal ă aplicabilă n or ice condi ii, f lexibilitatea
reprezent nd calitatea unui i te tehnologic de a e adapta la arcini de producție di verse, din
punctul de v edere al for ei și di en iunei al produ ului, c t și din punctul de edere al
оperațiilor tehnologice care trebuie e fectuate pentru producerea lui.
Un i te flexibil de fabrica ie reprezintă un i te de productie capabil ă se adapteze la
arcini de produc ie diferite at t sub raportu l for ei și di en iunilor c t și al procesului
tehnologic care trebuie realizat n totalmente .
Exi tența n cadrul ntreprinderii a unui tip de producție au a altuia deter ină totalmente
a upra etodelor de organizare a producției și a uncii, a anage entului, a acti ității de
pregătire a fabricației a unor noi produ e și a etodelor de e idență chiar și control a producției ,
a tfel, pentru tipul de producție de erie medie , etoda de organizare a producției ntr-o
ntreprindere e te ub for a liniilor de producție n flux, iar pentru tipul de producție de erie
ică și indi iduală organizarea producției e face ub for a grupelor o ogene de așini din
cadrul unei ntreprinderi.
În cadrul ace tei lucrări or fi tudiate etodele de organizare a produc iei de bază și a
etodelor noi, care reprezintă un pa pre progre . Lucrarea e te di izată n trei capiitole, fiecare
capitol fiind sistematizat conform normelor necesare.
Capitolul nt i reprezintă tudiul teoretic al lucrări i , fiind analizate conceptele al procesului
de produc ie a co paniei, unde a fi analizat general ter enul ec ono ic de produc ie, n
ur ătorul ubcapitol or fi reprezentate etodele de organizare a proce ului de produc ie, iar
ur ătorul ubcapitol tructura ciclului de produc ie din cadrul unei co panii.
Capitolul doi reprezintă analiza acti ită ii co paniei ”AN DIGOR” SRL , fiind analizată
caracteri tica generală a ntreprinderii cu analiza produ ului oferit de către acea ta, și a fi
analizată analiza econo ico -financiară a co paniei.
Capitolul trei prezintă partea practică a lucrării care contribuie la analiza metodelor curente
de organizare a produc iei și odalită ile de perfec ionare a ace teea din cadrul co paniei
”ANDIGOR” SRL.
În final a fi prezentată o concluzie generală a te ei tudiate.

6

I. ASPECTE TEORETICE ALE FUNCȚIUNII DE PRODUCȚIE A
ÎNTREPRINDERII
1.1. Conceptul de uncțiune de producție a companiei

”În o etnul nece ită ii și dorin ei de a ob ine o rice unitate de producție ca obiecti de
bază, confor literaturii de pecialitate reprezintă producerea de bunuri ateriale și er icii care
e realizează prin de fășu rarea și con tituirea unor proce e de producție n cadrul unei
ntreprinderi. Procesul acti ității de producție are ca scop un caracter co plex și cuprinde toate
acti ități de fabricație și acti ități de laborator, de cercetare și a i ilare n fabricație a noilor
produse din cadrul unei entită i .”1
În ace t cop acti itatatea de ob inere a bunurilor materiale care pre upune exi tența unui
an a blu de aterii pri e nu ite și obiecte ale uncii, preluate din natură și n ace t cop
reprezent nd rezultatul unor acti ități din cadrul ntreprinderii . Prin prelucrarea lor cu ajutorul
ijloacelor de uncă , cu upra egherea unui angajat pecializat n do eniu, ace tea de in
bunuri economice destinate satisfacerii nevoilor consumatorilor .
Prin termenul de producție n elege că reprezintă acti itatea ociala n care oa enii
explotează și odifică ele ente din natură cu ajutorul ijloacelor de produc ie n cadrul
ntrepinderii, n ederea realiză rii de bun uri ateriale de tinate nece ită ilor de consum a
ci iliza iei o enești . În ele ent i portant reprezintă acti itatea de produc ie , care cuprinde :
 fabricația propriu -zi ă a bunului aterial indu trial care reprezintă o acti itate
realizată cu ajutorul proce ului de producție indu trial;
 lucrările de laborator care sunt de cercetare și a i ilare n fabricaț ie a noilor produse
ceea ce reprezintă acti ități le legate n od direct de fabricația propriu -zi ă a unui
produ ino a ional.

Figura 1.1 Condi ionările proce elor de produc ie

1CIOROIANU LIXANDRINA, Planificarea și organizarea produc iei, uport de cur , 2010

7
Conform literaturii din domeniul economic e con tată că factorii care c ontribuie la
de fășurarea proce ului de producție unt:
 acțiunile conștiente ale angaja ilor ceea ce reprezintă forța de uncă;
 obiectele muncii care sunt resursele naturale;
 mijloacele de uncă, care reprezintă capitalul;
 procesele naturale.
Sub raport tehnico -material proces ul de producție este totalitatea proceselor tehnologice,
a proce elor de uncă și a proce elor natural din cadrul unei organiza ii care participă la
obținerea unor produse au la executarea er iciilor ce reprezintă obiectul de acti itate al unei
ntreprinderii.
Fabricația e te un ter en econo ic care e nifică o acti itate de producție care
tran for ă ateriile pri e cu ajutorul unor utilaje , n produse finite de un nive l de calitate c t
mai nalt și cu co turi c t mai reduse.
Proce ele de producție unt di izate n :
 Procese elementare de produc ie ;
 Procese complexe de produc ie .
Proce ele de producție elementare reprezintă acele proce e prin care produsul finit se
obține printr -o ingură operație tehnologică n cadrul unui ntreg proce .
Proce ele de producție complexe unt n o entul c nd asupra obiectelor muncii se
execută ai ulte operații tehnologice din cadrul unui proce de produc ie .
Din punct de vedere a mo dului n care angajatul din cadrul unei ntreprinderi acționează
a upra obiectelor uncii, n cadrul proce ului de producție e di ting ur ătoarele tipuri de
procese: procese le tehnolog ice, procese le de muncă și procese le naturale.
Activitatea de prod ucție e realizează cu ajutorul proces elor de producție, a cărui
de fășurare e te condiționată de di erși factori, confor reprezentării figurei 1.1.
Proce ul de producț ie din cadrul unei entită i industrial e expri ă totalitatea acțiunilor
conștiente ale oa enilor care acționează prin intermediul ijloacelor de uncă a upra obiectelor
muncii, potrivit unui anumit flux tehnologic stabilit preventiv , n conformitate cu scopul
tran for ării lor n bunuri ateriale de tinate con u ului indi idual au con u ulu i productive
a ocietă ii , dar și a proce elor naturale care au ca cop tran for area obiectelor uncii .
”Proce ul tehnologic reprezintă un an a blu de operații tehnologice prin care e
realizează un produ din aterie pri ă confor unui flux tehnologic stabilit preventiv sau repere
co ponente ale ace tuia, n ace t caz fiind odificată at t for a, c t și tructura , co poziția
chi ică a ateriilor pri e pe care le prelucrează n cadrul fluxului.

8
Proce ul de uncă e te odalitatea prin care factorul u an acționează a upra obiectelor
uncii prin inter ediul ijloacelor de uncă, n copul tran for ării lor n bunuri ateriale.
Proce ul natural reprezintă proce ul n o entul n care e produc odificări fizice,
chimice, biologice ale materiilor prime, ub acțiunea factorilor naturali n cadrul ntreprinderii,
proce ele naturale fiind pecifice anu itor ra uri indu triale, precu indu tria ali entară, de
prelucrare a le nului, chi ică, far aceutică. ” 2
În confor itate cu marile di er ități a proce elor de producție ace tea sunt grupate n
raportul anumitor criterii similare, c ele ai utilizate criterii de grupare a proce elor de producție
n cadrul unei ntreprinderi fiind :
a) n raport cu odul de participare la obținerea produ ului finit;
b) n raport cu gradul de continuitate;
c) n raportul de obținere a produ ului finit;
d) n raport cu gradul de periodicitate al de fășurării n ti p ;
e) n raport cu natura tehnologică a opera iilor de fășurate;
f) n raport cu natura acti ită ilor de fășurate ;
g) n raport cu odul de executare a proce u lui de produc ie.

a) n raport cu odul de participar e la obținerea produ ului finit proce ele de producție e
grupează n ai :

Figura 1. 2 Cla ificarea proce elor de producție n raport cu odul de participare la obținerea
produsului finit

1. Proce ele de producție de bază care reprezintă procesele ce au drept scop transformarea
diferitor aterii pri e n produ e finite, care n ace t cop repre zintă obiectul de
acti itate al unei ntreprinderi. Proce ele de bază e grupează n ai ulte categorii de
orientare:

2CIOROIANU LIXANDRINA, Planificarea și organizarea produc iei, uport de cur , 2010

9
 proce e de bază pregătitoare care reprezintă acti itatea executării unor operații de
pregătire a aterialelor, a pie elor au a e ifabri catelor nece are prelucrării propriu –
zise;
 proce ele de bază prelucrătoare cu ajutorul cărora e efectuează operațiile de prelucrare
propriu -zi ă a ateriilor pri e n scopul obținerii produ elor finite.
 proce ele de bază de ontaj au fini are care contribuie la obținerea n for ă finită a
produselor.
2. Proce ele de producție auxiliare care in de obținerea unor produ e au lucrări ce nu
con tituie obiectul acti ității de bază al ntreprinderii, dar care a igură și condiționează
buna de fășurare a proce elor de bază n cadrul ei .
3. Proce ele de producție de de er ire care reprezintă executarea unor servicii care
contribuie prin realizarea lor la de fășurare a proce elor de uncă de bază și a proce elor
auxiliare.

b) După gradul de continuitate procesele d e producție unt: proce e de producție continue
și proce e de producție periodice.
Proce ele de producție continue reprezintă o tran for are continuă a ateriilor pri e n produ e
finite n in talații de aparatură, pe perioada fluxului de producție para et rii tehnologici fiind
ne chi ba i, iar p roce ele de producție periodice e caracterizează prin aceea că produ ele sunt
elaborate ub for ă de șarje la di tanțe de ti p egale cu ti pul nece ar pentru elaborarea unei
șarje n cadrul unei ntreprinderi.

c) În raportul de obținere a produ ului finit e deo ebe c : proce e de producție directe;
sintetice; și analitice.

Figura 1.3. În raportul de obținere a produ ului finit

10
Proce ele de producție directe reprezintă c nd produsul finit e obține ca ur ar e a
executării unor operații ucce i e a upra aceleiași materii prime .
Proce ele de producție intetice duc la obținerea produ ului finit după prelucrarea
ucce i ă a ai ultor aterii pri e .
Proce ele de producție analitice duc la obținerea a ai ultor produse finite n ur a unor
prelucrări ucce i e a unei ingure aterii pri e .
d) În raport cu gradul de periodicitate al de fășurării n ti p sunt : ciclice și neciclice.

Figura 1.4. În raport cu gradul de periodicitate al de fășurării n ti p

Procesele de producție ciclice sunt caracterizate prin un comportament repetiti și unt
specifice tipului de produc ție de erie are au de a ă, n cadrul acestor procese prelucrarea
produselor are loc pe loturi de fabricație .
Proce ele de producție neciclice sunt repetate la perioade ari de ti p și unt pecifice
pentru tipul de pr oducție de erie ică.

e) În raport cu natura tehnologică a opera iilor de fășurate : p rocese chimice; procese de
chi bare a configurației; procese de asamblare și procese de tr ansport.

Figura1.5 – În raport cu natura tehnologică a acti ită ilor de fășurate

Procesele chimice sunt efectuate n in talații cap ulate n cadrul cărora ateriile pri e e
tran for ă n ur a unor reacții chi ice au ter ochi ice .

11
Procesele de schimba re a configurației au la bază operații le de prelucrare ecanică a
materiilor prime cu ajutorul unor așini au agregate tehnologice.
Procesele de asamblare a igură u darea au ontajul unor uban a ble n ederea
obținerii produ ului finit.
Procesele de tr ansport a igură depla area ateriilor de la un loc la altul n interiorul
ntreprinderii.

f)În raport cu natura acti ită ilor de fășurate :

Figura 1.6 – În raport cu natura acti ită ilor de fășurate
Proce ele de producție propriu -zise reprezintă tran for area efecti ă a ateriilor pri e și
a aterialelor n bunuri econo ice n cadrul unei ntreprinderi.
Procesele de depozitare a igură pă trarea n condiții le conform standardelor a materiei
pri e, a aterialelor, a e ifabricatelor și a produ e lor finite.
Procese de transport unt cele care a igură depla area diferitelor ateriale au produ e de
la un loc de uncă la altul n cadrul ntreprinderii.

g)În raport cu odul de executare a proce ului de produc ie :

Figura 1. 7 – În raport cu odul de executare a proce ului de produc ie

12
Procesele manuale reprezintă proce ele n care uncitor ii acționează n od direct au cu
ajutorul culelor a upra obiectelor uncii, n ederea tran for ării lor n produ e finite.
Procesele manual -mecanice sunt descrise prin operații executate anual și parț ial
ecanizat de către uncitor.
Procesele mecanice sunt reprezentate prin operații executate ecanizat, uncitorul fiind
cel care conduce n od direct diferitele așini și utilaje.
Procesele automate sunt e fectuate prin intermediul unor așini, utilaje au in tala ții
auto atizate, uncitorii a nd rolul de a ur ări și upra eghea buna lor funcționare.
Proce ele de aparatură sunt efectuate n a e, n recipiente au n alte in talații cap ulate,
pre ăzute c u ecani e care for ează aparatura de ă ură și control. În cadrul proce elor de
aparatură sunt petrecute reacții chi ice, cu unt cele de neutralizare, oxidare, ulfonare, nitrare,
și proce e fizice, cu unt cele de e aporare, cri talizare, u care, pre cu și proce e
termochimice sau electrochimice din cadrul unei ntreprinderi .

1.2. Metode de organizare a proceselor de producție

Analiz nd uccint di er itatea ntreprinderilor care și de fășoară acti itatea n cadrul
econo iei naționale și ondiale , pot fi tabilite anu ite etode ș i tehnici de organizare a
proce elor de produc ie pe grupe de ntreprinderi, a ndu- e n edere anu ite criterii comune.
În proce ul de organizare a producției de bază are influența gradul de tran for are a produ elor
finite, precu și gradul de co plexitate a op erațiilor proce ului tehnologic din cadrul unui flux
tehnologic. În o entul actual e cuno c patru tipuri de bază a etodelor de organizare a
proce elor de produc ie :
1. Organizarea produc iei n flux
2. Organizarea prod ucției pe grupe o ogene de așini și in talații
3. Organizarea celulară a fabricației
4. Organizarea producției n condițiile auto atizării

1. Organizarea producției n flux – Acea tă etodă de organizare a produc iei reprezintă o for ă
uperioară de organizare a proce ului de producție n cadrul ntreprinderilor indu triale, fiind
aplicată n od eficient n toate cazurile n care e poate de făcut per anent executarea unei
operații au a unui grup de produ e pe anu ite locuri de uncă, a igur ndu-se, ca o con diție
nece ară . Amenajarea co pletă a locurilor de uncă e poate a igura dacă e te re pectată relația
Q•nt>Ft , unde:

13
Q – olu ul producției ce trebuie executat din produ ul con iderat;
nt – nor a de ti p pe produ pentru operația dată;
Ft – fondul de ti p di ponibil al așinii pe care e execută operația.
Din o entul n care acea tă condiție , e creează pre i ele ur ătoarelor acțiuni:
 fixarea locurilor de uncă la care ur ează ă e fabrice un produ au o pie ă din cadrul
unui flux ;
 tabilirea operaț iilor de executat pentru fabricarea produsului sau a pieselor necesare ;
 a pla area locurilor de uncă n funcție de ordinea executării operațiilor din cadrul unui
flux;
 a igurarea depla ării diferitelor ateriale, produ e au pie e de la un loc de uncă l a
altul, cu ajutorul unor mijloace de transport necesare .
Ur ătoarea etapă după ndeplinirea ace tor pre i e, e trece la incronizarea executării n ti p a
operațiilor și la e fectuarea a unei unități de pro du la inter ale de ti p egale, precu și la
folosirea unor mijloace de transport automatizate pentru deplasarea produselor .
Organizarea producției n flux este forma de organizare caracterizată prin pecializarea
locurilor de uncă n executarea diferitelor produse , lucrări au er icii din cadrul une i
ntreprinderi , reunind proce ele și operațiile ele entare.

2. Organizarea producției pe grupe o ogene de așini și in talații – Organizarea acestui mod de
producție pe grupe o ogene de așini și utilaje au in talații , reprezintă forma de organizare a
producției caracterizată prin organizarea unităților de producție după principiul tehnologic, care
e caracterizează prin caracterul uni er al al locurilor de uncă și desigur al așinilor și
utilajelor, ceea ce duce la executarea unei nomenclaturi foar te largi de produse sau de piese , prin
depla area obiectelor uncii au a produ elor de la un loc de uncă la altul n cadrul unei
ntreprinderi .
Exi tența unui nu ăr are de companii care execută o ga ă largă de produ e n loturi
foarte ici au n uni cate i pune adoptarea unui i te de organizare a producției de bază
caracte ristic prin utilizarea unor etode de organizare care ă core pundă fabricării de produse
unice au n erii ici. Aceste metode fiind pecifice organizării producției pe grupe o o gene de
așini și in talații . Con ider nd tră ăturile producției n erie ică și ale celei indi iduale,
caracteri ticile principale ale organizării producției pe grupe o ogene de așini și in talații unt:
1. utilajele unt a pla ate n cadrul unităților de producție, pe grupe o ogene de
așini și utilaje au in talații din cadrul unei companii ;
2. utilajele și echipa entele tehnologice au un caracter uni er al, ceea ce per ite
fabricarea unei game foarte largi de produse cu același parcur tehnologic ;

14
3. unitățile de producție unt organizate după principiul tehnologic;
4. unitățile de producție unt con tituite și amplasate pentru efectuarea anumitor faze
sau stadii ale procesului tehnologic;
5. fabricarea unor produ e de are co plexitate, organizarea unităților d e producție
n ace t caz e face după principi ul poziției fixe, produ ele ră n nd fixe, iar
muncitorii e depla ează de la un loc de uncă la altul, n ordinea executării
operațiilor, la anu ite inter ale de ti p dinainte tabilite de către ntreprindere .
6. locurile de uncă unt dotate cu utilaje universale, care permit executarea unui
anu it tip de lucrăr i la mai multe produse ;
7. trecerea produ elor de la un loc de uncă la altul n proce ul de prelucrare, se
face bucată cu bucată au n loturi ici, cu ari ntreruperi n proce ul de
fabricație, ceea ce are drept con ecință un ciclu are de producție și tocuri ari
de producție ne fini ată ;
8. Procesul tehnologic de fabricație pentru executarea produ elor n erie ică au
unica le se defin esc la nivelul loc ului de uncă, de către tehnologi au uncitori;
9. o pondere are n ti pul de uncă o are ti pul de pregătire

Majoritatea caracteristicilor specifice n prodece ul organizării producției n erie ică și
unicate sunt considerate drept caracteristici ale organizării producției pe grupe omogene de
așini și in talații din cadrul unei ntreprinderi.
Organizarea producției pe baza grupe lor o ogene de așini și utilaje au in talații
prezintă o erie de a antaje și deza antaje, care pot influența gradul de beneficiu economic a
producției. Deci avantajele ace tei for e de organizare a producției unt:
– procesul de asigurare unei ari flexibilități n folo irea i jloacelor de uncă put nd fi
utilizate la fabricarea unei ari arietăți de produ e;
– crearea unor condiții pentru o ndeplinire n rit a progra ului de producție, e entualele
defecțiuni ale unor utilaje neproduc nd perturbări n proce ului de producție;
– a igurarea unei conduceri eficiente a unității de producție din cadrul ntreprinderii , prin
gruparea pe utilaje omogene.
Dezavantajele acestei forme de organizare fiind :
– este necesar un olu de tran port și anipulare ridicat , ce crează dificultă i ;
– este necesar un grad superior de calificare al muncitorilor;
– se propune un ciclu de producție ridicat;
– este necesar o aten ie mult mai complex ă n ederea a igurării unei calități uperioare a
producției.

15
Organizarea unităților de producție conform principiul tehnologic reprezintă momentul
tabilirii ordinii de a pla are a ubunităților de produ cție și a diferitelor așini și utilaje n
cadrul unităților de producție. Ace t moment de discomfort e te nlăturat prin folo irea unor
etode precu : etoda erigilor, etoda ga elor ficti e au repartizarea pe uprafețele de
producție a ubunităților cu ajutorul calculatoarelor electronice din cadrul ntreprinderii .

3.Organizarea celulară a fabricației – În ntreprinderile care fabrică o ga ă largă de produ e, n
serii mici sau individual , cu ar fi acelea producătoare de unelte, așini textile, produ e
electronice, e folo ește organizarea celulară.
Ace t i te de organizare a producției este caracteriz at prin gruparea mai multor feluri de
așini pe baza cerințelor a igurării prelucrării confor unor tehnologii de grup i pu e de
fabricarea anumitor pi ese.
Celulele de fabricație prezintă grupe de așini au utilaje con tituite pentru fabricarea unor
piese sau semifabricate, care sunt componente ale subansamblelor sau ale produselor, piese sau
semifabricate grupate după a e ănarea ec enței de operații din ntreprindere prin proce ul de
prelucrare n grupe.
În cadrul ace tor celule lucrează echipe de angaja i pecializați n executarea operațiilor din
grupa re pecti ă.
Spre deosebire de organizarea pecifică tehnologiei de grup n cadrul unei celule se face
prelucrarea co pletă a grupei de pie e repartizate pre prelucrare n proce ul de fabricare .
Avantajele organizării celulare a producției sunt reprezentate de :
– reducerea ciclului de prelucrare a pieselor n proce ul de produc ie ;
– scurtarea circui telor de transport a pieselor ceea ce duce la reducerea timpului de
ntreruperi interoperaționale;
– creșterea calității pie elor executate;
– a igurarea unei folo iri ai bune a ti pului di ponibil al așinilor și a ti pului de lucru
al uncitorilor n ca drul celulei de fabricație din interiorul ntreprinderii ;
– a igurarea po ibilită ții trecerii la policalificare ceea ce reprezintă lucrul la mai multe
așini și lucrul n acord global;
– creșterea producti ității uncii ceea ce duce l a momentul folosirii unui personal, a unor
utilaje și SDV -uri pecializate n executarea operațiilor pecifice celulei de producție;
– reducerea tocurilor de producție ceea ce duce la accelerarea itezei de rotație a
mijloacelor circulante.

16
În cadrul țărilor dez oltate are loc o experiență a an ată n aplicarea ace tui i te de
organizare a producției, ceea ce prezintă do ezi concrete ale uperiorității ei co parati cu alte
for e de organizare a producției.

4. Organizarea producției n condițiile auto atizării
Una dintre cerin ele primordiale a organizării oderne a producției o reprezintă
auto atizarea proce elor de uncă și adoptarea pe acea tă bază a unor truc turi optime
tehnologice, orga nizatorice.
Prin auto atizarea proce elor de producție e ur ărește eli inarea acceselor directe a
operatorului u an, a igur ndu- e de fășurarea lor n confor itate cu anu ite cerințe i pu e de
tandardele interna ionale .
Principalele a antaje ale auto atizării sunt reprezentate de :
– duce la creșterea producti ității uncii;
– bunătățește calitatea muncii;
– reduce efortul intelectual depus de angaja i n cadrul proce ului de producție.
Auto atizarea prezintă un i te de organizare a producției care se bazează pe folosirea
aparatelor, dispozitivelor sau mecanismelor automate care p ermit realizarea procesului de
producție din cadrul companiei fără participarea ne ijlocită a uncitorilor, doar ub controlul și
supravegherea lor.
Auto atizarea proce elor de producție e poate face, n două grupe ari precum :
a) tipul de automatizare i plă;
b) tipul de auto atizare co plexă.
Auto atizarea i plă e te prezentată prin introducerea aparatelor, a așinilor au
di poziti elor auto ate n proce ul de producție au n derularea altor acti ități din cadrul
ntrepinderii , cu copul realizării unor operații au acti ități fără participarea angajatului , acestuia
revenindu -i rolul de a upra eghea și de a conduce proce ul de producție.
Auto atizarea i plă e refer ă la procese le tehnologice de bază și la proce e auxiliare au
de servire , care p ot fi realizate prin ur ătoarele for e:
– automatizarea controlului;
– protecția și blocajul auto at;
– reglajul automat.
Auto atizarea co plexă este forma a auto atizării care e bazează pe folo irea și pe
co binarea auto atizărilor i ple din cadrul un ui proce tehnologic , a igur nd executarea n
od auto atizat a unui an a blu de operații de producție de bază și auxiliare, cu unt
operațiile de producție, control, tran port, reglaj, protecție, blocaj.

17
Auto atizarea co plexă e te nt lnită la ni elu l unei așini, a unei in talații, a unor
agregate n o entul n care poate fi auto atizată o operație, o ucce iune de operații au toate
operațiile dintr -un ciclu operațional, dea e eni poate fi nt lnită n cadrul unor linii tehnologice,
a unor ecții sau a unor uzine complet automatizate.
Confor condi iilor de i ple entare a auto atizării n organizarea proce ului de
producție, e utilizează ur ătoarele for e de auto atizare:
– auto atizarea con ențională;
– automatizarea de ansamblu;
– conducerea cen tralizată a proce ului tehnologic;
– conducerea auto ată cu calculator a proce ului tehnologic.
Auto atizarea con ențională e te caracterizată prin auto atizarea unei părți a proce ului
tehnologic prin care e a igură realizarea unor perfor anțe uperioare cu caracter local sau
general , ea poate fi:
– locală, c nd e ur ărește enținerea unor anu iți para etri la alori con tante au n
li itele ariației i pu e de către proce ;
– co plexă, n o entul c nd prin co binarea ai ultor auto atizări locale e
ur ărește obținerea unor perfor anțe uperioare ale proce ului tehnologic.
Automatizarea de ansamblu e te caracterizată prin folo irea unor co binații de
auto atizări con enționale și de ecanizări pentru executarea unor părți au tadii ale proce ului
tehnologic.
Conducerea centralizată a proce ului tehnologic prezintă acea for ă de auto atizare care
prin executarea auto atizată a tuturor operațiilor proce ului tehnologi c, conducerea procesului
realiz ndu- e de către un operator, de la o ca eră de co and ă au de la un panou de co andă.
Conducerea centralizată se petrece cu ajutorul unui calculator neintegrat n proce , de tipul
„off-line", ca urmare n proce ul de conectare pri ește infor ații pri ind odul de derulare al
procesului tehnologic, care le prelucrează și le furnizează operatorului, care decide a upra
comenzilor care trebuie date.
Conducerea auto ată n care e te i plicat un calculator a proce ului tehnologic reprezintă
acea for ă de auto atizare a i te ului de organizare a producției caracte rizată prin
auto atizarea ntregului proce tehnologic n proce ul căruia e realizează opti izarea
conducerii procesului tehnologic cu ajutorul calculatorului electronic integra t direct n fluxul de
producție, fiind prezentat confor tipul „on line", cal culatorul inter enind direct n proce ul
tehnologic pentru a da co enzile nece are pe baza infor ațiilor pri ite de la proce e, n ace t
od eli in ndu- e co plet inter enția o ului n proce ul de conducere a producției.

18

Tabelul 1.2.1
CARACTERISTICI
MET ODA DE PRODUCȚIE

n flux n serie indi iduală
Volu ul producției foarte mare mare redus
Nomenclatura
producției foarte restr n ă restr n ă foarte largă
Gradul de specializare
a utilajelor specializat specializat
sau universal universal
Amplasarea ut ilajelor n concordanță cu
fluxul tehnologic ixtă neregulată
Respectabilitatea
fabricației continuă pentru un
produ au un nu ăr
restr ns de produse regulată pentru cea ai
are parte a producției neregulată
Rit icitatea producției foarte mare ridicată la produsele cu
grad mare de
repetabilitate nedeter inată
Durata ciclului de
producției foarte ică ică mare

1.3. Structura ciclului de producție

Ciclul de produc ie al unui produ reprezintă perioada de ti p din o entul lan ării n
fabrica ie ub for ă de aterie pri ă și p nă n o entul ie șirii lui sub forma de produs finit.
Ciclul de produc ie prezintă o ucce iune a acti ită ilor prin care ateria pri ă trece, n mod
organizat, pentru a fi tran for ată n produs finit, conform tehnologiei adoptate de entitate . În
cadrul parcur ul unui ciclu de produc ie o pie ă trece toate fazele proce ului de produc ie de la
prima recep ionare și p nă la depozitarea lui.
Durata ciclului de producție este caracterizat de intervalul de timp necesar obținerii unui
produ finit, din o entul intrării n fabricație a ateriei pri e și p nă la efectuarea controlului
final de calitate și depozitare a produsului.

19
Durata ciclului de produc ie poate fi exprimata in minute, ore, zile lucratoare. Aceast a
depinde de procesu l de produc ie ș i de produsul fabricat și e tabilește at t pentru fiecare produs
n parte, c t și pentru ntreprindere .
Ciclul de pro ducție e te un indicator de bază n acti itatea unei unitați entită i , i portanța a
fiind din influența pe care o exer cită a upra: olu ului de producție; ări ii capacitații de
producție; necesarului de aprovizionat cu materii prime ; termenelor de li rare a produ elor către
diferiți clienți.
În tructura duratei ciclului de producție al unui produ sunt cuprinse ur ătoa rele criterii :
a) perioada de lucru care este for ată din: ti pul de pregătire – ncheiere , timpul necesar
pentru CTC, timpul necesar efect uării operațiunilor tehnologice, timpul pentru transport intern;
timpul pentru procesele naturale;
b) perioada de ntreprinderi , for ată din: ntreruperi ntre chi buri; ntreruperi n timpul
schimbului.
Ti pul de pregătire contribuie la efectuarea diferitor acti ității naintea prelucrării obiectelor
muncii : reglarea utilajelor, aducerea utilajului la parametri ini țiali, con ultarea docu entației,
curățarea locului de uncă , etc.
Timpul necesar n copul efectuării operațiilor tehnologice au ciclul tehnologic are la bază
timpul efectiv pentru prelucrarea, a a blarea parțială și totală a produsului.
Timpul pentru procesele naturale este la acele produse la care prin tehnologia de fabricație e
pre ăd anu ite tran for ări ale obiectelor uncii din cadrul ntreprinderii ca ur are a acțiunii
factorilor naturali .
Timpul necesar pentru transport area internă a produ selor sau materiei prime este necesar
depla ării obiectelor uncii ntre diferitele unități de producție ale ntreprinderii și ntre locurile
de uncă din ecțiile au atelierele n care e fabrică produ ul.
Ti pul nece ar efectuării CTC -ului e ia n con iderație n o entul n care nu se suprapune
altor ele ente din tructura ciclului de producție. Întreruperile datorate regi ului de lucru apar
n cazul unităților care lucrează cu ăptă na de lucru cu ntreruperi . Ace te ntreruperi
reprezintă zile de od ihnă libere și ărbători le calendaristice . Întreruperile care e datorează
regimului de lucru se nregi trează la unitățile ce și de fășoară acti itatea ntr -un nu ăr de
chi buri ai ic dec t nu ărul axi posibil. Întreruperile n interiorul chi bul ui conform
organizării producției, pot fi con ecința lucrului pe loturi au pot ă apară n ituația necorelării
capacităților de producție ale diferitelor erigi de producție.

20

Figura 1. 8 – Structura duratei ciclului de produc ie

”Structura duratei ci clului de producție e te in fluențată de ur atorii factori precu caracterul
producției; natura procesului tehnologic; ni elul de nze trare tehnică etc.
Lu nd n con idera ie influența ace tor factori, e nregi trează diferențe ale tructurii durate i
ciclului de producție la ntre prinderi aparțin nd aceleiași ra uri indu triale au unor ra uri
industriale diferite , n o entul n care durata ciclului de fabricație depășește 30 de zile, e
con ideră că e nregi trează un ciclu lung de producție.
Țin nd cont de ele entele care intră n tructura duratei ciclului de producție, rezultă că ace ta
se poate exprima prin for ula ur ătoare :
Dcp = tpi + Dct + tpn + ttr + tCTC + ti , unde:
Dcp = durata ciclului de producție;
tpi = ti pul de pregătire – nchei ere pe produs;
Dct = durata ciclului tehnologic;
tpn = durata proceselor naturale;
ttr = durata operațiilor de tran port intern;
tCTC = durata operațiunilor de CTC;
ti = ti pul de ntreruperi. ”3

În ace t cop e te nece ar de analizat isteme le de organizare n ti p a operațiilor tehnologice,
care n proce ul determinării duratei ciclului de producție, proble a centrală e te legată de
tabilirea duratei operațiilor tehnologice, din oti ul că pot fi executa te simultan la diferite

3 CIOROIANU LIXAN DRINA, Planificarea și organizarea produc iei, uport de cur , 2010

21
locuri de uncă iar gradul de egalitate depinde de etoda folo ită pentru binarea n ti p a
operațiilor tehnologice.
Conform metodei de binare n ti p a operațiilor tehnologice din cadrul ntreprinderii se
nțelege odul n care e organizează fluxul tehnologic , fiind r e arcat că n practică e
utilizează trei tipuri de binare n ti p a operațiilor tehnologice:
– ucce i ă;
– paralelă;
– ixtă.
1. Si te ul de binare ucce i ă a operațiilor tehnologice are ca bază executarea prelucrării
tuturor pieselor din lot la o operație și nu ai după aceea lotul e tran portă către prelucrarea la
operația ur ătoare a fluxului tehnologic.
Dct = np Σ ti , unde:
i=1
Dct = durata ciclului tehnologic n cazul binării ucce i e n ti p ;
np = nu ărul de produ e din lot;
ti = durata operației "i" din cadrul fluxul tehnologic;
i = 1 … n operații din cadrul fluxul ui tehnologic.
Acea tă se utilizează n condițiile producție i indi iduale au de erie ică, a vantajul acestei
metode fiind de a per ite o ur ărire relati i plă a fa bricației produ elor.
Dezavantajul folosirii metodei succesive este determinat de mai multe criteria :
– durata mare a ciclului tehnologic;
– creșterea olu ului de producție neter inată;
– căderea itezei de rotație a ijloacelor circulante

2. Siste ul de binare paralelă n ti p a operațiilor tehnologice prezintă proce ul de
organizare a lucrului n care e a igură at t paraleli ul n prelucrarea și tran portul fiecărei
piese de la prima operație p nă la ulti a operație din fluxul tehnologic.
”Pentru a re pecta cerințele ace tei etode, n proce ul de deter inare grafică a duratei
ciclului tehnologic se va proceda astfel: se va prezenta prima pie ă din lot la toate operațiile și
se vor prezenta apoi ur ătoarele pie e la fiecare operație n pa rte.
În cadrul operației principale, operația cu cea ai lungă durată n care e a igură continuitatea
funcționării utilajelor pe t oată durata prelucrării lotului, n ă l a celelalte operații, ntre pie ele
co ponente ale lotului or exi ta taționări de u tilaje. Durata acestor ntreruperi e calculează n
dependen ă de diferența ntre operația principală și durata fiecărei operații n parte.

22
Generaliz nd formula de calcul analitic a duratei ciclului tehnologic prin metoda para lelă
reie e că :
Dct = Σ ti + (np – 1)tp, unde :
Dct = durata ciclului tehnologic n condițiile binării paralele;
tp = durata operației principale , coeficientul axi ”4
Si te ul de binare paralelă e aplică n pecial la producția de a ă au erie are. ”
Principalul ei avantaj l con tituie faptul că e realizează cea ai curtă durată a ciclului
tehnologic. Dezavantaje fiind ntreruperi n funcționarea utilajelor și folo irea forței de uncă
la operațiile ale căror durate unt ai ici dec t ti pul operației cu durata axi ă.

3. Sistemul mixt este caracteriz at prin procesul parallel al prelucrării diferitelor pie e din lot la
operațiile de pe fluxul tehnologic ca n cazul i te ului paralel, dar și prin continuitatea
prelucrării ntr egului lot la fiecare operație care e te caracteri tică i te ului ucce i .
Privind respecta rea cerințe lor ale metodei ixte, e tabilește n od core punzător, la
fiecare operație tehnologică, o entul nceperii lucrului la pri a pie ă din lot, a tfel nc t ă e
a igure continuitate n procesul de prelucrare a tuturor pieselor din lot .
Mo entul trecerii pri ei pie e din lot de la o operație la alta e te n dependen ă de raportul de
ări e ntre operația re pecti ă și durata operației ur ătoare. În ace t scop pot fi nt lnite
urmatoarele ituații: c nd durata operației ur ătoare e te ai are au egală cu durata operației
anterioare, ti+1 ti ≥ ti; și c nd durata operației ur ătoare e te ai ică au egal ă cu durata
operației anterioare, ti + 1 ti ≤ ti.
Analiz nd pri ul caz reie e că pri a pie ă din lot a trece n prelucrare la operația ur ătoare
imediat ce ea și a ter ina prelucrarea la operația anterioară, iar n al doilea caz, pri a pie ă din
lot, după ce -a prelucrat la operația anterioară, a trece n prelucrare la ur ătoarea ope rație după
un decalaj de timp. Procesul de respectare a ace tui decalaj ntre o entul ter inării pri ei
pie e la operația anterioară și o entul nceperii prelucrării pie ei re pecti e la operația
ur ătoare condiționează continuitatea prelucrării tuturor pieselor din lot chiar și la operația
ur ătoare.
”Relația pentru calculul duratei ciclului tehnologic prin etoda ixtă e te:
Dctm = Σ ti + (np – 1)tn + ΣDi,i + 1 , unde:
tn – reprezintă durata ulti ei operații din fluxul tehnologic;
ΣDi, i +1 – estsu a decalajelor ce apar ntre diferite operații "i" și "i+1", atunci c nd ti ≥ ti+1.
În practică e ai folo ește și o altă relație de calcul pentru studierea duratei ciclului
tehnologic prin etodă ixtă:

4 http://documents.tips/documents/sisteme -de-organizare -in-timp-a-productiei -ciclul -de-productie.html

23
Dctm = Σ ti +( Σ tl – Σ ts)(np -1) , unde:
Σ t l – suma timpilor lungi;
Σ t s – u a ti pilor curți;
În ace t caz o operație "i" e con ideră ti p lung de execuție dacă durata ei, re pecti ”ti”, e
ai are dec t operația a nterioară și n același ti p e ai are au egală cu operația ur ătoare.
Deci condiția că “ti“ ă fie operație lungă e te: ti -1< ti ≥ ti+1
Operația “ti” are ti p curt dacă ndeplinește condițiile: ti + 1 ≥ t < ti+1 ”5
Deci metoda ixtă e te aplicată n cazul producției de erie ijlocie și n unele ituații la
producția de e rie mare , co par nd duratele ciclului tehnologic stabilite prin cele trei metode de
binare n ti p a operațiilor tehnologice rezultă că cea ai ică durată e obține n cazul
etodei paralele și cea ai are n cazul etodei ucce i e. Metoda ixtă cond uc nd la o
durată inter ediară.

5 http://documents.tips/documents/sisteme -de-organizare -in-timp-a-productiei -ciclul -de-productie.html

24
II. ANALI A ACTIVIT ȚII ”ANDIGOR” SRL
2.1. Caracteristica general a întreprinderii
Întreprinderea ” ANDIGOR ” SRL reprintă o co panie care are la bază o colaborare prin
care a implementat un proi ect n colaborare cu Academia de Stiinte a Moldovei, care e bazează
pe producerea ș i comercializarea cerealelor din sori z.
Sorizul e te o plantă de Sorg care a fo t ob inută prin hibrizarea a două plante de Sorg.
Academicianul, domnul Gheorghe Moraru, a ob inut acea tă plantă acu 50 de ani cu copul de
a nlocui la nivel mondial cultura de ore z.
În Republica Moldo a, printr -o uncă de decenii, au fo t crea i hibrizi de org nalt
productivi cu bob comestibil – ticlo , a e ănător cu orezul, care n prez ent e ră p ndește sub
denumirea de soriz (sorghum oryzoidum). În o entul acutal cercetă rile științifice și
e inologia orzului unt prelungite, și e con ideră că orizul poate fi folo it n produc ia de
ali ente ănătoa e și repre zintă o ariantă ie ftină n proce ul de furajare a
animalelor.Cerc etătorul al cărui nu e e te tr n legat de oriz e te Gheorghe Moraru, șeful
laboratorului pecializat n tudierea culturilor de oriz și org de la In titutul de Genetică
Fiziologie și Protec ia Plantelor al Acade iei de Știin e a l Moldo ei. Ace ta anun nd
autorită ile enită n izită la in titut că actual ente unt o ologați 4 hibrizi de oriz de elecție
oldo enea că, inclu i Pișce oi 1 și Poru beni 6 n Republica Moldo a , Poru beni 6 și
Oxa t n Ucraina și Poru beni 3 n cadrul Federați ei Ru ă. Hibridul SAȘM 3 era, n octo brie
anul trecut, ncă n te tări la Co i ia de Sta t a Republicii Moldo a, iar n prezent arată că e te un
hibrid de success.
”Confor particularităților orfo -biologice, planta de oriz e te i ilară cu planta de org
pentru boabe și e caracterizează cu rezi tență porită la ecetă ndelungată ajung nd p nă la
două – trei ăptă ni , uportă oluri alinizate și n co parație cu poru bul e te nepretențioa
față de fertilitatea olului. Sorizul uportă te peraturi nalte ale aerului pe fundalul ecetei
ndelungate, care pentru celelalte gra inee n ace te condiții de in fatale. La for area unei
unități de a ă u cată orizul con u ă circa 25-30 % de u iditate ai puțin dec t porumbul și
de 1,5 ai puțin dec t orezul.Șeful laboratorului pune că n cazul re pectării tehnologiei de
culti are și recoltare n ter enii pre ăzuți, producția orizului e te la ni elul poru bului, dar n
anii ecetoși, ai ale n partea de ud a Republicii Moldo a, recolta depășește poru bul cu 2 – 3
t/ha de boabe. În condițiile cli atice a pre din ara anului 2012, cel ai eceto din ulti ii 60 de
ani pentru fer ierii oldo eni, hibrilul Pișce oi 1, culti at de fer ierul Va ile Ciorbă din atul

25
Cruglic, ra ionul Criuleni a de on trat producția de 3,6 t/ha boabe, pe c nd poru bul n ace te
condiții pe loturile ecine nu a for at boabe pe știuleți.
În ur a cercetărilor științifice efectuate n in titutele de ra ură, bobul de oriz a fo t nalt
apreciat n cali tate de aterie pri ă pentru producerea concentratelor ali entare, prepararea
garniturilor diferitor alimente, printre care multe originale, inclusiv dietetice. Conținutul are de
icroele ente, ita ine și iod, precu și gră i ile ușor a i ilabile pentru organismul omului,
ridică aloarea crupelor de oriz la cea ai naltă cară, contribuind poziti la eli inarea
ub tanțelor noci e din organi și la reducerea conținutului de hole terină, ceea ce a igură
icșorarea ri curilor de boli cardio a culare.Anal iza biochi ică a crupelor de oriz și
degu tarea bucatelor preparate din ele de on trează că, crupele de oriz bine fabricate unt
analogice celor de orez ( ndeo ebi după calitățile gu tati e) și pot nlocui parțial ace t produ .
Confor afir a iilor lui G heorghe Moraru, per pecti a hibrizilor de org org x iarbă de Sudan
culti ate pe terenurile experi entale ale in titutului, e te una pro i ătoare. Acești hibrizi unt
rezi tenți la ecetă și nu unt afectate de boli și dăunători, nu unt pretențioși la fe rtilitatea solului
și pot fi eficient culti ați pe terenuri erodate și olonizate. La for area unei unități de a ă
u cată hibrizii de org x iarbă de Sudan utilizează cu 25 -30% ai puțină u iditate, de c t
poru bul. Prezența forței ari de a pirație a răd ăcinilor fa orează ab orbția u idității
uple entare din ol, care nu e te di ponibilă pentru alte culturi. ”6
În 100 kg de a ă erde e con ine 23,5 unită i nutriti e, 0.8 kg de proteine digerabile și
p nă la 8 kg de glucide olubile. Hibrizii cre c bine după co it și n dependență cu u iditatea
olului pot da două -trei recolte pe an, aproximativ 60 -80 de tone de a ă erde la hectar. E te un
indice ult uperior poru bului și la culti area ace tei culturi pe uprafe e ari, fortificarea
bazei furajere, a r fi e identă. Firma ” ANDIGOR ” SRL produce e in e de oriz ș i cultivă
planta din anul 2005. Acea tă activitate a luat a ploarea din 2010 ș i s-a implementat sistemul de
outsourcing. Acest sistem presupune contr actarea er iciilor, for nd ast fel un siste m de
anage ent. Deși fir a nca nu a fost certificata ISO, deoarece dorește ă fie certificată ISO
Gluten Free ș i din ace t punct de edere n R epublica Moldova nu se acrediteaz ă a tfel de
certificări interna ionale, fir a oricu reuș este ă-și de fășoare activitatea cu certificatele locale
și rezultatele de laborator din UE.
Prin metoda outsourcing, se cotracteaz ă er iciile de culti are, orărit ș i ambalare. Toate
aceste ericii unt onitorizate de că tre anagerii fir ei pentru ca ă fie respectate toa te

6 http://agrointel.ro/74214/ce -este-sorizul -si-de-ce-il-cultiva -fermierii -din-republica -moldova/

26
normele de inofensivitate si de calitat e. Produ ele din oriz ob inute, dup ă proce ul de orărit și
a balare, unt produ e fără gluten și bogate n substan e nutriti e, perfecte pentru a nlocui
orezul au gr ul, deoarece n Republica Moldo a se importă orez de calitatea a treia , Academia
de Știinte recomand ă ca toate produ ele de orez ă fie nlocuite cu cele de soriz.
În ga a de produ e e regă sesc: crupe boabe, crupe brizate, griș și făină.
Aceste produse sunt recomandate s ă fie inclu e n etapa de di er ificare a ali enta iei
copiilor, deoarece con inutul de proteine ș i tot co plexul de ita ina B, ub tan e vitale pentru
consumul zilnic e regă ește n ace t produ .
La ni elul nzărilor, fir a co ercializează la ni el local, n uper arket -urile din tară dar
n extern, fă c nd export n I talia pentru compania Barilla si Rom nia, prin odalitatea ănzarilor
online.
Proce ul de producere n ine i plică proce ul de culti are și oră rit. Pentru a elimina
ri cul conta ină rii cu gluten, din pol inizare au conta inare la oară , sunt alese locuri speciale.
De exempl u, teritoriul pe care e culti ă orizul nu are n ecinatate n raza de 5 k planta ii de
gr u, orz au ecară, toate care con in gluten. Moara care e te contractată pentru a prelucra
boabele colectate, nu a prelucrat niciodata boabe care con in gluten. Respectiv produsele sunt
gluten free, fară conta ină ri.
Pentru a infor a ș i a promo a produ ele n Ro nia, firma ANDIGOR SRL, după ce fac e
export de produ e, organizează regulat Ateliere de gă tit făra gluten, la Bucureș ti.
Ace te ateliere per it clien ilor intă, n mare pa rte a ele cu copii alergici, ă cunoa că
metoda de preparare a produ elor co plexe fără gluten, de ex: p ine, bi cui i, pandispanuri,
pizza, burgeri, deserturi toate din prod usele din soriz.
Planurile de iitor con tau n a introduce gri șul de oriz n grădini ele și școlile din ară
pentru a fi nlocuit cu gri ul de gr u, care nu e te reco andat de pediatri și nutri i oniști.
Prin activitatea sa, firma A NDIGOR SRL reușește ă valorifice ideile autohtone, create n
cadrul Acade iei de Ș tiinte din Republica Moldova dar și ă pro o eze un od de ia ă
ănăto , at t la ni el de ară c t și de regiune ( UE).
Fir a „Andigor” indepline te toate nor ele confor certificarilor i actel or constituitive
de baza. Standardizarea e te un factor i portant care, la ni el national, influențează a upra
ntregii econo ii naționale, ocrotirii ieții și ănătății oa enilor, protecției ediului nconjurător
și are copul ă eli ine barierele tehn ice n calea integrării țării n co erțul internațional.
Conform Standartului de firma SF 40197194 -002: 2013, societatea Andigor are stabilita cerintele
pentru indicii de calitate si inofensivitate, ambalare, etichetare, regulile de receptie, metodele de
incercare, transport si depozitare, toate aceste fiind elaborate pe baza consultaroo documentelor
normative si hotararilor de stat care se refera la o grupa de produse de morarit. Conform

27
anumitor GOST -uri si SM -uri specificate in Standardul de Firma, produ sele de soriz sunt
clasificate in functie de modul de prelucrare in urmatorul asortiment:
– Crupe de soriz intregi si slefuite;
– Brizura de soriz;
– Gris de soriz marca T;
– Faina de soriz.
Materia prima a acestor produse sunt boabele de soriz nesflefuite care co respund
Regulamentului sanitar privind contaminatii din produsele alimentare, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 520 din 22.06.210. Pentru preambalarea si ambalarea produselor se utilizeaza:
– Pungi din polipropilena sau din hartie, autorizate de catre Se rviciul de
Supraveghere de Stat a Sanatatii Publice pentru contact cu produsele alimentare si
insotite de aviz sanitar;
– Saci din polipropilena sau cutii de carton ondulat, autorizate de catre Serviciul de
Supraveghere de Stat a Sanatatii Publice pentru uti lizare in contact cu produsele alimentare si
insotite de aviz sanitar; Regulile de verificare a calitatii se elaboreaza pentru loturi conform
GOST 26312.1.
Caracteristicile organoleptice ale produselor din soriz se evalueaza de catre producator
la fiecare lot de produs in procedarea etapei de preambalare. Controlul caracteristicilor
fizico -chimice in produse se efectueaza in baza de contract minimum o data la 10 zile
lucratoare intrun laborator acreditat din domeniu. In cazul obtinerii rezultatelor
nesatis facatoare ale incercarilor pentru oricare din caracteristici trebuie sa fie efectuate
incercari repetate pe un esantion dublu prelevat din acelasi lot. Rezultatele incercarilor
repetate se considera definitive si se refera la lotul intreg.
Pentru a -si exe rcita activitatea de comert, firma Andigor a reusit sa indeplineasca toate
normele si cerintele necesare conform cadrului legal, astfel certificatele pe care le detin sunt:
– Certificat de inofensivitate pentru materia prima si pentru toate produsele
derivat e;
– Certificat de inregistrate oficiala pentru siguranta alimentelor;
– Aviz sanitar pentru produsele alimentare si nealimentare.
– Rezultatele de laorator al „In titutul Na ional de Cercetare -Dezvoltare pentru
Bioresurse Alimentare – IBA București” pentru fie care produs in parte, rezultatele
privind depistarea prezentei glutenului.
Produ ele fără gluten unt un exe plu de ali ente func ionale in er e, n care glutenul
e te eli inat/exclu și nu inclu , ca al i con tituien i. De fapt, produ ele aglutenice con t ituie, n

28
prezent, un do eniu n plină efer e cență, iar reprezentantele principale unt cerealele și
derivatele cerealiere. Alegerea orizului ca obiect de cercetare in cadrul UTM a fo t deter inată
de core punderea ace tei culturi tendin elor actuale de dez oltare a agriculturii n ara noa tră și
pe plan ondial și anu e:
 Sorizul e te o cereală locală cu poten ial are n di er ificarea
orti entului de produ e cerealiere și porirea ecurită ii ali entare a popula iei;
 e te nepreten ioa ă fa ă de condi iile pedocli aterice și fertilizan i,
rezi tentă fa ă de dăunători;
 are producti itate naltă la hectar ( n ediu 7 t/ha).
Lan area produ elor aglutenice din aterie pri ă locală pe piața de con u a Moldo ei
contribuie la a eliorarea ali entației populaț iei cu intoleranță la gluten și la bunătățirea
ănătății publice n țara noa tră.
În Republica Moldo a lip e c date tati tice referitoare la inciden a aladiei celiace
datorită dificultă ii de diagno ticare a ace tei boli și a tabloului clinic co un cu alte patologii,
dar cercetărille preli inare ate tă o inciden ă a aladiei de 1:650 copii . Diagno ticarea și
onitorizarea copiilor cu aladia celiacă e face n cadrul In titu iei Medico -Sanitare Publice,
In titutul de Cercetări Știin ifice n Do eniul O crotirii Ma ei și Copilului, iar copiilor
diagno tica i cu aladia re pecti ă li e acordă in aliditate de gradul II.
Valorificarea orizului n ali enta ie va permite diversificarea sortimentului de produse
cerealiere locale și a pori ecuritatea ali en tară a popula iei n Republica Moldo a.
Cercetările pri ind apartenen a orizului la grupul de cereale aglutenice unt actuale.
Elaborarea produselor alimentare aglutenice pe baza ingredientelor derivate din boabele de
Sorghum Oryzoidum destinate celor ce uferă de intoleranță la gluten și alab orbție, c t și
per oanelor ănătoa e, per ite alorificarea re ur elor locale n producerea ali entelor
funcționale cu rol curati .
Reglementarea produselor aglutenice – Nor ele pri ind produ ele aglutenice și con i nutul
de gluten sunt armonizate la nivel european, conform Codex Alimentarius.
Produ ele ali entare pentru per oanele cu tulburări corelate con u ului de gluten, care
con tau n ( au conțin) unul au ai ulte ingrediente care nlocuie c gr ul, ecara, o ă zul sau
arietățile lor ncrucișate nu trebuie ă conțină un ni el de gluten de pe te 20 g/kg n ali entul
final v ndut con u atorului. Etichetarea, prezentarea și publicarea ace tor produ e conțin
ențiunea „fără gluten” . Produ ele ali entare care au un conținut de gluten ub 20 g/kg
produ finit, dar ai are de 100 g/kg de gluten n produ ul final unt etichetate ca produ e
ali entare cu „conținut foarte căzut de gluten”. Acea tă etichetare pecifică nu e aplică dec t
alimentelor dietetice . Etiche tarea produ elor aglutenice trebuie ă includă infor ații referitoare

29
la caracteri ticile peciale ale produ ului, la aloarea energetică au conținutul de glucide,
protide, lipide etc . Excluderea co pletă a glutenului din rația ali entară e te greu real izabilă.
Cerealele interzi e celiacilor e gă e c n nu eroa e produ e ali entare și ri cul de conta inare
accidentală cu prola ine toxice e te ereu actual pe toată durata proce elor tehn ologice n
indu tria ali entară. Pentru obținerea produ elor aglutenice, e te nece ar aplicarea unui plan de
control a ateriei pri e și a produ elor finite la unitățile de producere și anu e: onitorizarea
per anentă a proce ului tehnologic, a ediului de lucru, a echipa entelor, in talațiilor și
for atarea adec ată a operatorilor. Tendin ele actuale n elaborarea produ elor aglutenice e
bazează, preponderent, pe utilizarea ateriei pri e aglutenice ca cerealele aglutenice.
Valoarea nutriti ă a boabelor d e soriz – Sorizul e te o cultură cerealieră relati nouă. Cu
toate ace tea, n unele ur e bibliografice unt deja en ionate alorile principalelor
macronutrimente ale boabelor integrale de soriz . Reeșind din ariabilitatea are a co pozi iei
chimice a c ulturilor de org ( n dependen ă de condi iile pedocli aterice, fertilizan i etc.) și
pentru aprecierea ju tă a rezultatelor ulterioare, -a con iderat nece ar deter inarea co pozi iei
chimice a boabelor native de soriz, care constituie ateria pri ă, din prelucrarea căreia rezultă o
ga ă largă de deri ate.
U iditatea boabelor de oriz a fo t de circa 12,4%, rezultat ce le cataloghează n categoria
cerealelor uscate (W=12…14%), confor cla ificării ace tora după con inutul de u iditate [ 15].
Valorile de i iditate e ncadrează n li itele ad i ibile regle entate de docu enta ia nor ati
tehnică. Pentru oriz, ca și pentru toate cu lturile cerealiere, e te pecific con inutul nalt de
glucide (81,56 %/ .u.), dintre care partea ajoritară (circa 77,3 %/ .u.) re ine a idonului.
Valorile con inutului de glucide unt apropiate celor indicate n ur ele bibliografice (71% -gr ul
integral, 73 % -sorgul, 77,2 % -orezul integral [ 122]. Co pozi ia chi ică a boabelor integrale de
oriz e te prezentată n Figura .

Figur a 2.1.. Co pozi ia chi ică a boabelor integrale de oriz (%/ .u.)
Co pozi ia chi ică a boabelor de oriz e te co plexă și i ilară altor cereale, cu
predominarea glucidelor, urmate de proteine, lipide etc. Proteinele sunt de calitate medie

30
și con in to i a inoacizii e en iali, li itant fiind lizina. Con ine cantită i ari de pota iu,
magneziu, fosfor și cantită i redu e de calciu, fier și odiu. A fost demonstrat caracterul
aglutenic al sorizului (Sorghum Oryzoidum), confirm ndu- e lip a frac iunilor toxic e ale
prola inelor re pon abile de tulburările corelate con u ului de gluten, ce argu entează
utilizarea a ca aterie pri ă igură pentru elaborarea produ elor alimentare aglutenice.

2.2. Analiza economico – inanciar a companiei ”ANDIGOR ” SRL
În prezent, ntreprinderea ”ANDIGOR ” SRL și de fășoară acti itatea ntr -o perioadă
econo ică, c nd piața de de facere e te foarte flexibilă. Confor analizei acti ității financiaro –
economice a ntreprinderii n ulti ii ani, a e ur ătoarele date tati tice și indicatori
econo ici care caracterizează acti itatea ”ANDIGOR ” SRL . Tot aici e te reprezentată
influența trategiei de di er ificare prin orti ent și influența ei a upra indicatorilor econo ici,
ce caracterizează acti itatea financiară a ntreprinder ii.
Analiza acti ității econo ico -financiare a ntreprinderii arată flexibilitatea indicatorilor
econo ici n diferite perioade de ti p.
Conform datelor raportului financiar pe anul 2015 -2016, unt analiza i ur ătorii indicatori
economici :
Structura v eniturilor din nzări pe tipuri de acti itate operațională;
Aprecierea dina icii și tructurii profitului (pierderii) p nă la i pozitare;
Analiza factorială a profitului (pierderii) din acti itatea operațională;
Aprecierea n dina ică a ări ii ș i structurii profitului (pierderii) din activitatea
neoperațională;
Aprecierea dina icii rentabilității eniturilor din nzări;
Analiza tructurii patri oniului ntreprinderi;
Calculul și analiza factorială a patri oniului net;
Analiza dinamic ii lichidită ii prin etoda expre ;
Analiza coeficien ilor de ndatorare a ntreprinderii.

Toate calcule unt realizate n tabele, unde unt co para i doi ani de acti itate operațională
a ntreprinderii, anii 2015 -2016 .

31
0 200000 400000 600000 800000 1000000 1200000 1400000
Total active venituri din vînzări profit brut 2015
2016 Pe baza datelor prezentate n bilanțul contabil pentru anii 2015 -2016 a fo t efectuată
analiza tructurii acti ului și pa i ului bilanțier, ur ărind, ai ale , deter inarea unor rate care
caracterizează relațiile exi tente ntre di er ele ele ente patri oniale.
Tabelul 2 .2.1.
Analiza alorii și dina icii patri oniului ntreprinderii ”ANDIGOR ” SRL pentru anii
2015 -2016, lei
Indicatori Periada, lei Abaterea relati ă, %
2015 2016 2016/2015
Total active 1123904 1248876 124972
Venituri din
nzări 38112 679229 641117
Profit brut 20771 94214 73443
Sursa: Rapoart ul financiar ale ”ANDIGOR ”SRL 2015 -2016

Dacă unt analizate alorile și dina ica patri onială a co paniei ”ANDIGOR ” SRL e
ob er ă că totalul de acti e e te n creștere cu 124972 lei, ceea ce e te de on trat de anul 2015 ,
n care e te 1123904 lei și n 2016 de 1248876 lei. Veniturile din nzări dea e eni unt n
creștere cu 641117 lei, n 2015 fiind de 38112 lei, iar n 2016 de 679229 lei. Profitul brut a
co paniei ”ANDIGOR ” SRL e te la fel n creștere cu 73443lei, ceea ce este prezentat de anul
2015 n care e te de 20771 lei,și 2016 de 94214 lei.
To i acești factori de on trează că cifra de afaceri a co paniei e te poziti ă, și e te n
creștere,deci afacerea are aloare pe pia a de de facere.

Figura 2.1.

Elaborat n baz a tabelului 2.2.1

32
Tabelul 2.2 .2.
E olu ia acti elor
Indicatori 2015, lei Pondere, % 2016, lei Pondere, % Abaterea
ab olută, lei Abaterea
relati ă, %
Active
imobilizate 209056 18.60 179212 14,35 -29844 85,72
Active
circulante 914848 81.40 1069664 85,65 154816 116,92
Total active 1123904 100 1248876 100 124972 111,11
Sursa: Rapoartul financiar ale ”ANDIGOR”SRL 2015 -2016
E olu ia acti elor co paniei reprezintă un factor i portant n proce ul de dez oltare a
co paniei, din oti ul dacă co pania crește atun ci ea pro per. Confor tabelului e ob er ă că
acti ele i obilizante feră o cădere de 29844 lei, cu 14,28% ai pu in n 2016 n co para ie cu
2015. Acti ele circulante cre c n 16,92% , n anul 2015 e te con tituind 914848 lei, iar n 2016
de 1069664 lei . Dar totalul acti elor totuși unt n creștere cu 124972lei, ceea ce reprezintă
11,11%, n ti pul c nd n 2015 era 1123904 lei, iar n 2016 de 1248876 lei.

Figura 2.2.

Elaborat n baza tabelului 2.2.2
0 200000 400000 600000 800000 1000000 1200000 1400000
active imobilizante active circulante total active 2015
2016

33
Tabe lul 2.2.3
E olu ia pa i elor
Indicatori 2015, lei Pondere, % 2016, lei Pondere, % Abaterea
ab olută,
lei Abaterea
relati ă %
Capital
propriu 33972 3,02 45021 3,36 11049 132,52
Datorii pe
termen lung – – – – – –
Datorii
curente 1089932 96,98 1293897 96,64 203965 118,71
Total
pasive 1123904 100 1338918 100 215014 119,13
Sursa: Rapoartul financiar ale ”ANDIGOR”SRL 2015 -2016

Figura 2.3.

Elaborat n baza tabelului 2.2.3

Conform tabelului 2.2.3. ob er ă că capitalul propriu al ”ANDIGOR ” SRL crește cu
11049 lei, n baza anului 2015 unde e te de 33972 lei, iar n 2016 de 45021 lei.
Datorii pe ter en lung co pania nu are , ceea ce reprezintă un beneficiu i portant.
În ă datoriile curente cre c cu 18,71%, ceea ce reprezintă un deza antaj, n 2015 datoriile
curente fiind de 1089932 lei, iar n anul 2016 de 1293897.
Deci totalul pa i elor co paniei cre c cu o aloare de 19,13% ceea ce reprezintă 215014 lei. 0 200000 400000 600000 800000 1000000 1200000 1400000
capital propriu datoriipe termen lung datorii curente 2015
2016

34
Tabelul 2.2.4.
Calculul și analiza tructurii ur elor de finan are a acti elor
Indicatori 2015 2016 Abaterea
%
Coeficientul de autonomie 0,03 0,033 0,003
Coeficientul de atragere a ur elor pru utate 0,969 0,966 -0,003
Coeficientul corela iei dintre ur ele pru utate și cele proprii 32,08 28,73 -3,35
Rata ol abilită ii generale 1,03 1,03 –
Rata generală de acoperire a capitalului pr opriu 33,08 29,73 -3,35
Sursa: Rapoartul financiar ale ”ANDIGOR” SRL 2015 -2016
Figura 2.4.

Elaborat n baza tabelului 2.2.4
Formulule care stau la baza acestui tabel sunt :
 Coeficientul de autonomie = Capital propriu /Total pasive
 Coeficientul de atrager e a ur elor pru utate = Datorii pe ter en lung și curente/Total
pasive
 Coeficientul corela iei dintre ur ele pru utate și cele proprii = Datorii pe ter en lung
și curente/ Capital propriu
 Rata ol abilită ii generale= Total pasive/ Datorii pe termen lung și curente
 Rata generală de acoperire a capitalului propriu = Total pasive/ Capital propriu

Coeficientul de autono ie n 2015 e te de 0,03 , iar n 2016 de 0,033, abaterea fiind de
0,003. Coeficientul de atragere a ur elor pru utate n 2015 fiind de 0,969, iar n 2016 de
0,966, abaterea fiind de -0,003. Coeficientul corela iei dintre ur ele pru utate și cele proprii
n 2015 e te de 32,08, iar n 2016 de 28,73, abaterea e te de -3,35. Rata ol abilită ii generale
e te tabilă de 1,03. Rata gener ală de acoperire a capitalului propriu de crește cu 3,35%, n 2015
fiind de 33,08, iar n 2016 de 29,73. 0 5 10 15 20 25 30 35
Coeficientul de
autonomie Coeficientul de
atragere a
surselor
împrumutate Coeficientul
corelației dintre
sursele
împrumutate și
cele proprii Rata
solvabilității
generale Rata generală
de acoperire a
capitalului
propriu 2015
2016

35
Tabelul 2.2.5.
Analiza dina icii și tructurii eniturilor ntreprinderii ” ANDIGOR ” SRL pentru anii
2015 -2016, lei
Indicatori 2015, lei 2016, lei Abat erea
Ab olută,lei Relati ă,%
Venituri din v nzări 38112 679229 64117 17,82
Alte venituri din activitatea
opera ională 315173 50000
-265173 0,15
Venituri din alte acti ită i – – – –
Total venituri 353285 729229 375944 2,06
Sursa: Rapoartul financia r ale ”ANDIGOR”SRL 2015 -2016

În cadrul co paniei ” ANDIGOR” SRL eniturile de nzări cre c cu o aloare de 17,82
%, n aloare de 64117 lei, n 2015 fiind de 38112 lei, iar n 2016 fiind de 679229 lei. Alte
enituri din acti itatea opera ională cade cu 265173 lei, n 2015 fiind de 315173 lei, iar n 2016
fiind de 50000 lei. Venituri din alte acti ită i co pania ” ANDIGOR” SRL nu are , a nd ca
ga ăde produ e doar 4 produ e , care unt n for ă largă făcute. Totalul veniturilor pentru anul
2015 au fost de 353285 lei, iar n 2016 de 729229 lei, ceea ce a du la o creștere generală de
375944 lee, cu o abatere relati ă de 2,06.
Figura 2.5.

Elaborat n baza tabelului 2.2.5
0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000
Venituri din vînzări Alte venituri din
activitatea
operațională Venituri din alte
activități Total venituri 2015
2016

36
Tabelul 2 .2.6.
Analiza dina icii și tructurii cheltuielior ntreprinderii ” ANDIGOR ” SRL pentru anii
2015 -2016, lei
Indicatori 2015,
lei 2016,
lei Abaterea
ab olută, lei
2016 \2015 Abaterea
relati ă, %
2016 \2015
Varia ia tocurilor 136507 25462 -111045 0,18
Costul v nzărilor ărfurilor ndute 17341 21418 4077 1,24
Cheltuieli privind st ocurile – – – –
Cheltuieli cu personalul privind
remunerarea muncii 78652 78834 182 1,0023
Contribu ii de a igurări ociale de tat
obligatorii și pri e de a igurare
obligatorii de a i ten ă edicală 21529 21679 150 1,0069
Cheltuieli cu a ortizarea și d eprecierea
activelor imobilizate 55716 39444 -16272 0,71
Alte cheltuieli 300237 – -300237 –
Cheltuieli din alte acti ită i 136507 597797 461290 4,38
Total cheltuieli 473475 784634 311159 1,66
Sursa: Rapoartul financiar ale ”ANDIGOR”SRL 2015 -2016
Figura 2.6.

Elaborat n baza tabelului 2.2.6
0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000 900000
2015
2016

37
Varia ia tocurilor n 2015 e te de 136507 lei, iar n 2016 de 25462 lei, ceea ce e te n
cădere cu 111045 lei , abaterea relati ă fiind de 0,18 %. Co tul nzărilor ărfurilor ndute
e te de 17341 lei n 2015, și 21418 lei n 2016, care e te n creștere cu 4077 lei, cu 1,24
abaterea relati ă. Cheltuieli pri ind tocurile nu unt ceea ce reduce cifra cheltuielilor.
Cheltuielile cu per onalul pri ind re unerarea uncii cu 182 lei, cu 1% , n dependen ă de anul
2015 de 78652 lei, iar n 2016 de 78834 lei. Contribu ii de a igurări ociale de tat obligatorii și
pri e de a igurare obligatorii de a i ten ă edicală dea e eni au cre cut cu 150 lei., n 2016
fiind de 21529 lei,iar n 2016 de 21679 lei. Cheltuieli cu a ortizarea și deprecierea acti elor
imobilizate unt n cădere cu 16272 lei, n 2015 de 55716 lei, iar n 2016 de 39444 lei.Alte
cheltuielile au fo t nt lnite doar n 2015 n aloarea de 300237lei. Cheltuieli din alte acti ită i
unt n creștere cu 46129 0, cu 4,38 % ai ult dec t n anul precedent.
Tabelul 2. 2.7
Analiza dina icii și tructurii profitului brut a ntreprinderii ” ANDIGOR ” SRL pentru
anii 2015 -2016, lei
Indicatori 2015, lei 2016, lei Abaterea
Ab olută , lei Relati ă%
Venituri din v nzări 38112 679229 641117 17,82
Costul v nzărilor 17341 21418 4077 1,24
Profitul brut 20771 94214 73443 4,54
Sursa: Rapoartul financiar ale ”ANDIGOR”SRL 2015 -2016
Figura 2.7.

Elaborat n baza tabelului 2.2.7 0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000
Venituri din vînzări Costul vînzărilor Profitul brut 2015
2016

38

Confor tabelului 2.2.8 ob er ă că n anul 2 015 e te de 38112, iar n 2016 de 679229 lei, cu o
abatere de 641117lei. Co tul nzărilor n 2015 e te de 17341 lei , iar n 2016 de 21418 lei.
Proftiul brut e te n creștere cu 73443, cu abaterea relati ă de 4,54%.

Tabelul 2 .2.8.

Dina ica și tructura profitului p nă la i pozitare și profitului net a ntreprinderii ”
ANDIGOR ”SRL pentru anii 2015 -2016, lei
Indicatori 2015, lei 2016, lei Abaterea
Ab olută, lei Ab olută a
ponderii, %
Rezultatul din acti itatea opera ională 120190 55405 -64785 0,46
Rezultatul din alte acti ită i – – – –
Profit p nă la i pozitare 120190 55405 -64785 0,46
Cheltuieli privind impozitul pe venit 10649 14348 3699 1,35
Profit net al perioadei de gestiune 130839 69753 -61086 0,53
Sursa: Rapoartul financiar ale ”ANDIGOR” SRL 2015 -2016

Figura 2.8.

Elaborat n baza tabelului 2.2.8 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000
Rezultatul din
activitatea
operațională Rezultatul din
alte activități Profit pînă la
impozitare Cheltuieli
privind
impozitul pe
venit Profit net al
perioadei de
gestiune 2015
2016

39

Rezultatul din acti itatea opera ională din anul 2015 e te de 120190, iar n 2016 de
55405, ceea ce reprezintă o abatere ab olută de 64785 lei. Rezultate din alte acti iă i nu unt
remarcate n cadrul co paniei. Profitul p nă la i pozitare reprezintă rezultatul din acti itate
opera ională. Cheltuielile pri ind i pozitul pe enit e te de 10649 lei n 2015 și de 14348 lei n
2016 , ceea ce reprezintă o abatere de 3699 lei.
Proftiul net al perioa dei de ge tiune reprezintă 130839 lei n anul 2015, și 69753 lei n
anul 2016 , ceea ce are o cădere de 61086 lei.

Tabelul 2.2.9.
Calculul și analiza indicatorilor rentabilită ii nzărilor ntreprinderii SRL „ ANDIGOR ”
pentru anii 2015 -2016, lei
Indicat ori 2015 2016 Abaterea
ab olută
Rentabilitatea eniturilor din nzări 54,5 13,87 -40,63
Rentabilitatea opera ională 315,35 8,15 -307,2
Rentabilitatea v nzărilor n baza profitului p nă la i pozitare 315,35 8,15 -307,2
Rentabilitatea netă a eniturilor din v nzări 343,3 10,27 -333,03
Sursa: Rapoartul financiar ale ”ANDIGOR”SRL 2015 -2016
Figura 2.9.

Elaborat n baza tabelului 2.2.9
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Rentabilitatea
veniturilor din
vînzări Rentabilitatea
operațională Rentabilitatea
vînzărilor în baza
profitului pînă la
impozitare Rentabilitatea netă
a veniturilor din
vînzări 2015
2016

40
Rentabilitatea eniturilor din nzări = (Profit brut/ Venituridin nzări) *100%
Rentabilitatea opera ională = (Re zultatu l din activitatea opera ională / Venituridin nzări) *100%
Rentabilitatea nzărilor n baza profitului p nă la i pozitare = (Profit p nă la i pozitare /
Venituridin nzări) *100%
Rentabilitatea netă a eniturilor din nzări = (Profit net al perioadeide g estiune/ Venituridin
nzări) *100%
Rentabilitatea eniturilor din nzări e te n cădere cu 40,63 %, iar cea opera ională cu 307,2%.
Rentabilitatea nzărilor n 2015 e te de 315,35 , iar n 2016 de 8,15, ceea ce reprezintă o cădere
de 307,2%.
Tabelul 2 .2.10.
E olu ia indicatorilor de lichiditate a ntreprinderii SRL „ ANDIGOR ” pentru anii 2015 –
2016, lei
Indicatori 2015 2016 Abaterea
ab olută

Lichiditatea generală 0,84 0,83 -0,01
Lichiditatea inter ediară 0,59 0,63 0,04
Lichiditatea i ediată 0,09 0,18 0,09
Sursa: Rapoartul financiar ale ”ANDIGOR”SRL 2015 -2016
Figura 2.10.

Elaborat n baza tabelului 2.2.10
0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
Lichiditatea generală Lichiditatea intermediară Lichiditatea imediată 2015
2016

41
For ulele utilizate la calculul lichidită ii:
Lichiditatea generală = Acti e curente/datorii curente
Lichiditatea inter ediară = (Acti e cure nte – Materii -Mărfuri) / Datorii curente
Lichiditatea i ediată = (Nu erar n ca ier și la conturi curente + alte crean e curente)/Datorii
curente

Lichiditatea general n 2016 cade cu 0,01 , n 2015 fiind de 0,84, iar n 2016 de 0,83.
Lichiditatea interme diară n 2015 e te de 0,59, iar n 2016 e te de 0,63, ceea ce reprezintă o
creștere de 0,04. Lichiditatea i ediată e te la fel n creștere cu 0,09, n anul 2015 fiind de 0,09,
iar n 2016 de 0,18.

42

III. METODE DE PERFECȚIONARE A FU NCȚIUNII DE
ORGANI ARE A PRODUCȚIEI ÎN CADRUL COMPANIEI
3.1.Analiza metodelor actuale de organizare a producției în cadrul companiei
analizate

În cadrul entită ilor de producție, tipul de producție n a ă ocupă ncă o pondere
pri ordială . Acest tip de produc ție e caracterizează prin ur ătoarele criterii de bază :
 fabricarea unei game redu e de produ e, n continuu și n cantități ari;
 pecializare naltă at t la locurile de uncă, și la ni elul companiei ;
 depla area produ elor de la un loc de uncă la altul se face cu ajutorul unor
mijloace de transport speci ale;
 din punct de vedere organiza ional, locurile de uncă și angaja ii care le utilizează
au un grad nalt de pecializare fiind a pla ate n ucce iunea operațiilor tehnologice;
Tipul dat de producție n a ă creează condiții excelente pentru folo irea pe cară largă a
proce elor de producție auto a te, cu efecte deo ebite n proce ul de creștere a eficienței
economice a companiei .
În condițiile creșterii concurenței neloiale co pania ”ANDIGOR ” SRL , a ob er at că a
apărut nece itatea de a dezvota un fel de i te e care ă producă pe principiile producției n flux,
dar n condițiile producției de erie, deci a unor i te e integrate , și inteligente de organizare a
producției. Ele e nt lnesc sub div erse denumiri, cum ar fi : progra are liniară , metoda
PERT ,metoda CPM , etoda „Ju t in Ti e” . Ace te tipuri de organizare a uncii n o entul
actual e nt lne c n cadrul co paniei.
Metoda p rogramării liniar e este utilizată n opti izarea alocării re urselor de diverse
genuri n cadrul co paniei tudiate.
Progra area liniară ține cont de două ele ente de bază ceea ce și a făcut recurgerea la
folosirea ei , acestea fiind obiecti e și re tricții.
E te nece ar de re arcat că p rogra area liniară poate fi folo ită n ge tiunea producției
pentru rezolvarea unor probleme apărute n proce ul de organizare, ca pre exe plu :
– de repartizare a producției pe diferite așini de lucru n condițiile axi izării
profitului;
– pri ind tran portul produ elor ntre locuri le de unca și ntre ace tea și punctele
de di tribuție , ceea ce duce la ușurarea uncii ;

43
– de deter inare a cantităților din di er e bunuri ce trebuie produ e n cadrul
ntreprinderii .
Ur ătoarea etodă utilizată la o entul actual n cadrul ntreprinderii este Metoda
Drumului Critic .
Principiul de bază a ace tei etode e te de analiză a drumului critic care con tă n
di izarea unui proiect n părți co ponente, la un ni el care ă per ită analizarea și coreltarea
logică și tehnologică a ace tora, deci ă facă tot posibil ul pentru tabilirea interacțiunilor ntre
părțile co ponente. Ace te părți co ponente unt acti itățile unor acțiuni co plexe și de bază n
cadrul unei ntreprinderi .
La definirea criteriilor de acti ități din cadrul co paniei ”ANDIGOR” SRL specialistul
care participă la acea tă operație , care e te un peciali t n do eniu folo ește experiența a
pentru a ră punde, pentru fiecare acti itate la ntrebările care unt de bază :
”Ce alte acti ități ur ează au preced n od nece ar acea tă a ctivitate nece ară n
proce ul de produc ie ?”;
”care e te durata acti ității de produc ie ?”.
În acest caz e te ai ușor de i te atizat toată infor a ia ntr -un tabel care conține
acti itățile proiectului, intercondiționările ntre acti ități și durate le acestora , ceea ce duce la
analiza e eni entelor petrecute și n așteptare .
Acest gen de tabel este necesar ă conțină cel puțin ur ătoarele ele ente:
 acti itățile de bază : n acea tă parte e enu eră acti itățile proiectului,
fiind pu e n e idență pri ntr-o denumire sau printr -un simbol special;
 condiționări le : care se precizează, pentru fiecare acti itate n parte și
acti itățile i ediat precedente, prin i bolurile lor;
 durata de lucru și organizare : pentru fiecare acti itate e precizează durata
de execuție, ntr -o anu ită unitate de ă ură.

Tipurile de analiză a dru ului critic e bazează pe sistematizarea proiectului printr -un
graficic, elementele tabelului care este asociat acestuia este suficient pentru a construi graful
core punzător , pentru o izualizare ai eficientă a datelor pri ite .
Metoda dată e te un procedeu de analiză a dru ului critic n care ingurul criteriu de bază
analizat este timpul:
 fiecărei acti ități i e acordă un eg ent orientat nu it arc ;
 fiecărui arc i e atribuie o aloare egală cu durata acti ității pe care o de fășoară ;
 unirea a două acti ități e reprezintă prin ucce iunea a două arce adiacente unul altuia .

44
În ace t caz n odurile grafului necesar reprezintă momentele caracteristice ale proiectului,
reprezent nd tadii de realizare a acti ităților din cadrul unui proces de lucru.
Procedeul dat e bazează pe exi tența unei a e ănări bipartide ntre ele entele unui
proiect care reprezintă acti ități le , evenimentele și ele entele unui graf care unt arce și
noduri.
Pentru reprezentarea corectă a proiectului necesar de realizat dar și pentru o tandardizare
a reprezentării n de enarea grafului e re pectă ur ătoarele criterii de corectitudine :
1. fiecare activitate fiind reprezentată printr -un arc a cărui orienta re indică, pentru
acti itate, de fășurarea ei n ti p;
2. un arc e te li itat prin două noduri care i bolizează o entele de nceput și de
sf rșit ale executării acti ității core punzătoare;
3. lungi ea fiecărui arc, n general, nu e te proporțională cu lungi e a acti ității;
4. acti itățile or fi reprezentate prin arce de for a:

sau sau sau

sau sau sau

Lungi ea și nclinarea arcului ntr-un mod anumit au n edere nu ai con iderente
grafice, pentru urm ărirea ușoară a ntregului graf
5. deoarece respectarea tuturor criteriilor nu se poate face doar cu arce care au la
bază o corespund ere doar prin acti itățil e proiectului, or exi ta și arce care nu core pund nici
unei acti ități din cadrul unui graf , care or fi reprezentate punctat și care, pentru unitatea
prezentării sale , or fi nu ite acti ități ficti e , care au durata timpului 0
6. n o entul reprezentării unor dependențe de tipul "ter inare – nceput" n care
tAB > 0, or fi introdu e de către pecial ist niște arce reprezentate prin linii duble, care core pund
intervalului t AB, care au e nificația unor așteptări și care or fi nu ite acti ități de așteptare
dintr -un proces de lucru
În proce ul analizei proiectului care con tă n deter inarea duratei minime a proiectului,
deter inarea inter alelor de ti p n care poate a ea loc fiecare din e eni entele reprezentate
prin noduri și de igur și deter inarea inter alelor de ti p n care pot fi pla ate acti itățile
necesare , a tfel nc t ă e re pecte to ate criteriile și ă se obțină ti pul ini de execuție al
proiectului.

45
Deasemeni este necesar de punctat c ele ai i portante alori ce trebuie calculate după ce
rețeaua a fo t tra ată :
 cel ai de re e o ent de ncepere a unui e eni ent care reprezintă
cel mai apropiat moment la care un nod poate fi atins;
 cel mai t rziu moment de realizare a unui eveniment reprezintă n proce
cel ai depărtat o ent la care un nod trebuie atin pentru ca proiectul
ă e finalizeze la data tabilită.
Cel ai de re e și cel ai t rziu ti pde ncadrare e te reprezentat, n compartimente
core punzătoare fiecărui nod a tfel:

În ace t caz t ermenul cel mai devreme de efectuare și fini are a evenimentului se face prin
parcurgerea nor ală a rețelei de bază ,care ncepe de la nodul de tart și ter ină cu nodul final.
Timpul care este considerat n cazul dat "cel mai ini ial moment de realizare a nodului de
nceput" al proiectului e poate tabili arbitrar , dar dese ori fiind considerat ca zero. Momen tul de
realizare a unui eveniment de bază reprezintă un punct n ti p și nu o perioadă de ti p. Deci ,
dacă ti pul e te e galat și ă urat n ăptă ni este necesar ă exi te o con enție potri it căreia
nu ărul de ăptă ni ce apare ntr -un nod eveniment r eprezintă fie nceputul procesului , fie
sf rșitul ăptă nii re pecti e. Dacă ace t lucru nu e te prestabilit cu precizie ini ială , fiecare
membru al e chipei poate interpreta diferit infor a ia.
După etapa n care e tabilește o entul de realizare pentr u pri ul nod, e electează
arbitrar orice nod i ediat ur ător și e calculează cel ai de re e o ent de realizare a
e eni entului fiecăruia din tre ele. Nu contează ordinea n care unt ale e nodurile , din motivul
că rețeaua nu conține bucle, și se poate tabili ntotdeauna care e te nodul "ur ător", pentru care
ă e calculeze cel ai de re e o ent al procesului .
Termenele necesare pentru a fi calculate pentru evenimente le prestabilite unt utile n
primul r nd pentru calculul termenelor pentru activi tățile propuse , dar ele er e c și pentru
evaluarea etapei de realizare al proiectului, verific nd dacă ter enele de realizare pentru fiecare t
t i

td

Identificatorul evenimentului
Termenul cel mai t îrziu de
realizare a evenimentului Termenul cel mai
devreme de
realizare a
evenimentului
tt

46
e eni ent e află n inter alul de fluctuație necesar .
.
Printre avantajele metodei date care e te utilizată n c adrul co paniei ”ANDIGOR ” SRL
este necesar de e idențiat că:
 determinarea cu anticipa re a duratei generale de execuție a proiectelor
complexe;
 pe ti pul de fășurării proiectului de bază este necesar un control
per anent al execuției ace tuia;
 explicitar ea legăturilor logice și tehnologice dintre acti ități;
 e idențierea acti ităților critice;
 e idențierea acti ităților necritice, care di pun de rezer e de ti p;
 per ite efectuarea de actualizări periodice fără a reface graful;
 oferă ntreaga posibilitate de a efectu are a calcule lor de optimizare a
duratei unui proiect, după criteriul co tului;
 reprezintă o etodă operati ă și rațională care per ite progra area n
ti p a acti ităților dar lu nd n con idera ie seama de resurse.
Dezavantajele acestei metod e sunt:
 greutatea de enării grafului unui peciali t ai lab calificat, care e te n
curs de studiere , fiind foarte greu de reprezentat exact toate condiționările din
proiectul de bază , n condițiile n care ace tea unt foarte co plicate iar de enul
trebuie ă fie de tul de i plu și clar pentru to i care unt i plica i n proiect nc t ă
fie inteligibil și util;
 chiar dacă e re pectă toate regulile de efectuare a grafului, ră ne ncă
de tule ariante de de enare a tfel nc t două reprezentări ale ac eluiași proiect de bază
făcute de doi indi izi pot ă fie diverse;
 din cele de mai sus se ob er ă că reprezentarea e te gre a chiar dacă toate
criteriile ar fi de tipul "terminare – nceput" cu precedență directă, ncercarea de a
for a graful n condițiile exi tenței și a celorlalte tipuri de interdependențe duc nd
foarte r apide la un de en extre de ncărcat și greu de utilizat .

Metoda Fix la timp au care e te nu ită Ju t in Ti e e te con iderată ca ca o condi ie
i portantǎ pentru ob inerea unei organizǎri uperioare a produc iei de bază . Aplicarea ei
contribuie la reducerea co turilor de produc ie aferente tocǎrilor de aterii pri e, ateriale,
piese de chi b și uban a ble. Acea tă etodă a apărut ca o criticǎ adu ǎ metodei clasice de

47
organizare, ca re are la baza a exi ten a stocurilor tampon constituitind n general ederea
eli ină rii efectelor unor e eni ente nepre ă zute n o entul proce ului de organizare a
produc iei. Existen a acestor stocuri face ca li rǎrile de aterii pri e ș i materiale ǎ nu fie
sincronizate c u progra ele zilnice de fabrica ie, acea tă conduc nd la o ǎrire con iderabilă a
ni elului ace tor tocuri, a nd drept efect creș terea volumului fondurilor imobilizate.
Introducerea acestei metode n cadrul nrepinderii ”ANDIGOR” SRL a necesitat
reorganizari ale progra ǎrii produc iei și ale fabrica iei, care nece itǎ incronizarea ș i corelarea
proceselor de fabrica ie pentru a se produce at t c t trebuie și c nd trebuie, etoda aplic ndu -se la
două ni eluri diferite: n interiorul i te ului de produc ie și n afara ace tuia n rela iile cu
furnizorii.
Metoda just in time are la baza a principiul confor că ruia toate comenzile de fabrica ie
trebuie tran i e ulti ului loc de uncǎ al proce ului tehnologic, ace ta fiind transmi s
necesarul ui de pie e și uban a ble locului de uncă precedent etc. Prin acest mod de lucru,
această etodă e deo ebeș te de sistemul clasic de produc ie care are la baza a ideea cǎ
deciziile de fabrica ie trebuie ǎ fie tran i e pri ului loc de uncǎ din fluxul tehnologic și, de
aici nainte, la toa te celelalte locuri de uncǎ, fără să e intere eză dacǎ toate produ ele fabricate
au desfacer e a igurată .
Aceasta forma de organizare de produc iei presupune gruparea opera iilor a e ănătoare n
vederea sc urtǎrii ti p ului de aș teptare. În acest fel, orice activitate va fi influen atǎ de acti itatea
atelierului final, ace t loc de uncǎ fiind punctual de unde a ncepe mplementarea metodei Just
in Time . Pentru ca metoda dată să poată func iona, est e necesar ca proce ul de produc ie ǎ fie
simplificat prin elim inarea tocurilor inter ediare ș i finale.
Aplicarea metodei date n cadrul co paniei ”ANDIGOR ” SRL i pune a igurarea unei
calită i core punză toare produ elor fabricate n ntreprindere, deoarece or ice co ponentǎ e
executǎ doar n cantitatea co andată, produ ele cu defec iuni pot influen a negati produc ia
zilnicǎ ș i conduce chiar l a toparea proce ului de produc ie. Condi ia se poate realiza fol osind
etoda Seiban, aplicată pentru pri a data n anii 1980 n Japonia, a nd patru etape principale:
a) stabilirea planurilor de produc ie cu trei luni nainte a perioadei stabilite ;
b) lansarea co enzilor de aterii pri e și ateriale nu ai după ntocmirea acestor
planuri;

48
c) punerea la punct, n luna n cur a progra elor ăpta nale sau zilnice;
d) corectarea planurilor adoptate cu e entualele co enzi care au apă rut ulterior.
După ce au fo t ter inate ace te lucrări n interiorul ntreprinderii, se trece la aplicarea
celei de a doua etape a acestei metode, care const ă n a convinge furnizorii s ă li reze zilnic, dupǎ
ce sec ia de ontaj ncepe realizarea produ ului, cantită ile de aterii pri e ș i materiale
comandate.

3.2. Modalit ți de per ecționare a activit ții de producție în cadrul companiei

În industr ia producătoarea de bunuri din di er e do enii , sisteme le de fabrica ie se
odernizează n fiecare zi , apărind odalită i care duc la ob inerea perfor an elor propuse.
Dintre acestea, cele mai import ante unt: i te ele de fabrica ie cu inteligen ă artifi cială,
i te ele holonice ș i cele bionice de cur nd apărute n izorul știin ei .
În perioada ulti ilor ani de exi ten ă o generalizare a auto atiză rii ar fi al proceselor de
produc ie, ur are firea c a integră rii robo ilor indu triali n proce ele de fabri ca ie moderne , a
apari iei celulelor flexibile de produc ie, a utilizării robo i lor autonomi cu capacit ă i enzoriale
porite, a nlocuirii aproape complete a omului n anumite proce e tehnologice ce nece ită efort
fizic mare sau condi ii periculoa e de uncă și a dez oltării inteligen ei artificial sportite ca
per i ă teoretică, dar ș i a ociată cu un puternic suport tehnologic.
Metodele le și ijloacele de produc ie ale industriei automatizate sunt bulversate de
prezen a calculatoarelor, a robo ilor, a a utomatelor programabile, a comenzilor numerice etc.
” După apari ia aș inilor -unelte cu comand ă de cod , e olu iile au fo t n principal marcate
de dez oltarea ntr-un ritm accelerat al tehnicii de calcul, a centrelor de prelucrare, a
tehnologiilor de grup , a senzorilor, a t ehnicilor de odelare geo etrică ș i de proce are grafică a
datelor, a i ulării, a sistemelor și tehnicilor de diagnosticare a limbajelor de progra are la nalt
ni el , a inteligen ei artificiale.
Un rezultat fire c n dez oltarea tehnol ogică l con tituie apari ia mecatronicii, o co bina ie
inergică și i te atică a ecanicii, electronicii ș i a infor aticii, care integrează
microprocesoarel e n structurile electromecanice, acestea devenind astfel inteligente.
Mecatronica este un domeniu ino a ional , care include: micro – si nanotehnologii le,
senzori, sisteme le de ac ionare, ateriale co pozi ii ș i inteligente , sisteme de conducere,
interfe e o – așină , structuri evoluate de procesare, i te e de proiectare integrată . ”7

7 http://documents.tips/documents/sisteme -moderne -de-fabricatie.html

49
Prin termenul de sistem de inteligen ă artificială e n elege că reprezintă un sistem car e
interac ionează cu mediul nece ar pre analiză sau pentru a realiza acea tp interac iune de bază ,
sistemul f ie ia din ediu energia nece ară la elaborarea proce elor ale și o con ertește n
energie m ecanică și căldura di ipată, fie anipulează infor a iile oferite din exterior .
În decur ul e olu iei a aparatelor de fabrica ie, au exi tat aș ini elementare, conduse de
către un factor uman, ma șini progra ate ă e co porte ntr-un anumit fel progra at de către
factorul u an, ai a an ate dec t primele și la momentul actual așini cu proprietă i senzoriale,
cu capacitate a de planificare a opera iilor nece are, recunoaș tere formelor, na igare, n ă are ele
fiind numite sisteme intelig ente .
Acestea și modifică comporta mentul ca o adaptare la modificarile din mediul ui interior ș i
exter ior.
Si te ele de fabrica ie care au la bază inteligen a artificială, capabile de a lua decizii, e
deo ebe c de aș inile programate care de fășoară opera ii la bază de repetare , capabile și ele de
modificarea propriului comportament, dar la baza a fiind indicele unor co enzi date de că tre
un factor uman. Inteligenta artificială nglobată ntr -o așină are scopul de a bună tă i
capacită ile ale fu nc ionale, și de a face aș ina mai prietenoas ă cu utilizatorul ș i cu factorii
mediul ui.
Aceste sisteme de inteligen ă artificial interactionează direct cu mediul ău prin
intermediul unor intr ări exprimate prin informa tii, energie, aterial, ac iune pe bază ecanică
a ediului a upra așinilor , dar ș i pe baza unor ieș iri cu ar fi infor a ii, energie , ac iuni
directe n cale de exercitate de așini a upra ediului .
”Si te ele de fabrica ie inteligente pot opera individual sau co nectate n cadrul uno r alte
i te e. În ace t caz, perfor an ele globale ale acestor sisteme sunt superioare sumei
performan elor aș inilor co ponente. De a e enea, așinile inteligente operează autono ,
fară un control total al operatorului uman, dar cu posibilitatea de a c olabora cu acesta; pot opera
n medii nestructurate, care pot fi periculoase sau lipsite de confort.
Domeniile de aplicabilitate al sistemelor inteligente unt ariate: inginerie nucleară ,
industrie ali entară , tehnică aero – pa ială , con truc ii, transport, inginerie bio edicală ,
exploatare minereu, gaz , pe trol, tingere incendii, aplica ii ilitare , inter en ii subacvatice. etc.
O mașină inteligentă cuprinde ur ătoarele i te e de bază :
a. Sub i te ul de percep ie, care are rolul de a colecta, stoca, p roce a și di tribui infor a ii
despre stare a actual a așinii și a ediului n care opereaz ă;
b. Sub i te ul de cunoaș tere, care are rolul de a e alua infor a iile colectate de la
ub i te ul de percep ie și de a planifica ac iunile aș inii;

50
c. Subsistemu l de execu ie, re pon abil cu de fășurarea tuturor ac iunilor așinii, pe bază
in truc iunilor de la cele două ub i te e; in truc iunile primate de la subsistemul de cunoastere
deter ină comportamentul planificat, iar cele de la subsistemul de perceptive deter ină
comportamentul reactiv.
d. Sub i te ul de autointre inere, care are rolul de a en ine așina n condi ii bune de
func ionare. Ace t ub i te a igură o onitorizare inter itentă a co portării aș inii pentru a
preveni eventualele defecte sau pent ru a le sesiza imediat ce apar n cazurile particulare
autointre inerea poate n e na chiar ș i autoreparare;
e. Subsistemul de conversie a energiei, care a igură cantitatea și for a de energie nece ară
pentru ca toate celelalte ub i te e ă aibă o bună fu nc ionare.”8
Componentele de bază cu a pect fizic din structura acestor subsisteme sunt reprezentate de :
enzorii ș i traductorii, actuatorii, icroproce oarele, re elele de co unica ii, di poziti ele de
intrare/ieșire, efectorii finali, u rsele de energie , etc.
Si te ele de fabrica ie cu bază de inteligen ă artificială pot fi individual e, de exemplu
pentru controlul criteriilor de precizie a l anumitor ro i dintate au conectate n cadrul altor
i te e de bază din proce ul de produc ie .
Elementul de sistem de fabrica ie de tip holonic este un mod de organizare care este bazat
pe integrarea factorului uman , a utilajelor tehnologice și a calculatoarelor n unită i autonome și
cooperante n oti ul creș terii flexibilită ii, a configurabilită ilor ș i robuste ii sistemului de
perturba ii și la aria ii interioare ș i exter ioare .
Sistemul de fabrica ie de tip holonic nu reprezintă un nou gen de tehnologie, dar o
ncercare de binare ș i utilizare a unor tehnologii existente cu ar fi baza de co unica ii n
dependen ă direct de calculator, reglare de centralizată, agen i inteligen i, diagnoza bazată pe
model, etc.
Termenul de holon a fost introdus de Arthur Koe tler i e te o co bina i e dintre cuv ntul
grec “holo ” ca reprezintă un ntreg sși ufixul “o n” care prin traducere reprezintă parte.
Ter enul de holon reprezintă un bloc autono și cooperati alt tuturor sistemelor de
fabrica ie , fiind inclu ă și o component ă de proce are a infor a iei ș i o component ă de
proce are fizică de bază n ti pul pro cesului de organizare ; ce poate asigura transfo rmarea,
tran portul, e orarea ș i alidarea infor a iei au a obiectelor fizice ș i poate face parte din alt
holon.
Tipul de i te de fabrica ie holonic este format la baza a din ai ul i holoni care
cooperează intre ei pentru atingerea un or scopuri comune și care integrează o totalitate de
activită i de fabrica ie , de la ge tiunea co enzilor p nă la proiectare, produc ie ș i marketing.

8 http://documents.tip s/documents/sisteme -moderne -de-fabricatie.html

51
Prin procesul de cooperare se n elege proce ul n care un set de ntreprinderi dez oltă și
execută planuri pentru ndeplinirea unui scop prestabilit din ti p de către per oanele co petente
n do eniu . Așa, se pot construi sisteme de tip co plex, care unt eficiente n utilizarea
resur elor, rezi tente la perturba ii de gen intern și extern , care unt adaptate la chi bă rile din
mediu nconjurător .
Fiecare unitate de produc ie care unt n bază reprezentate de capacitatea de produc ie,
re ur a tehnologică pot reprezenta un holon. Co portarea de tip holonică poat e fi expri ată
prin două tendin e complementare de autoafir are ș i de integrare n cadrul proce ului nece ar .
Stabilitatea ele entelor de holoni rezultă din posibilitatea de a ac iona autono , fară o
a i ten ă continuă , de la nivel superior, n itua ii dificile imposibile .
Fiind tudiată idea dată la general autono ia reprezintă capacitatea unei ntreprinderi au
ec ii de a crea, de a erifica ș i de a executa propriul plan, conform unei st rategii elaborate de
tip ediu ș i mare n cadrul proce elor de p roduc ie .
”Autonomia holonilor se refera la: controlul local si operarea masinilor, optimizarea la
nivel local , autoordonantare, auto -configurare, autodiagnoza, autoinvatare, autoreparare etc.
Structura sistemelor holonice de fabricatie are la baza o erar hie functionala si unitati
autosimilare(o structura repetabila la toate nivelurile) , iar ca suport informatic, proiectarea
orientata pe obiecte. Un exemplu de sistem de fabricatie holonic il reprezinta cel conceput in
Anglia , pentru telefoanele celulare, si contine noua holoni: client , manager contabil , produs, de
supraveghere , fabricatie , linie , reparatie , resursa , subansamblu.
Sistemele de fabricatie bionice au fost produse in Japonia si au functii care imita
comportarea organismelor biologice ca : autoorganizarea , autorecuperarea si autodezvoltarea. ”9
Prin termenul ino a ional de i te de fabrica ie bionic e ine de realizarea unor sisteme
cu iteză mare de răspuns, care se a ociază ar onio n ediul natural. Acea ta e ob ine,cu
ajutorul sistematizării infor a iei privind anumite produse pe parcur ul ntregului ciclu de ia ă .
Cea ai nouă știin ă care a dez oltat foarte rapid e te bionica.
No iunea dată fiind introdu ă de către americanul Steele, n aniul 1960 care n general
provine provine din alăturarea no iunilor de biologie și electronică ,pentru a de e na cercetările
n do eniul ciberneticii orientate n special spre studiul i ulării ecanice a unor func ii
caracteristice organismelor vii sau nu .
”Bionica a fost definita ca stiin ta care studiaza functiile organismelor vii si simularea prin
mijloace tehnice a acestor functii. Printre obiectivele cercetarii bionice actuale , o atentie speciala
este acordata studiului sistemului nervos conceput ca retea hipercomplexa de senzori, studiile
organelor senzoriale si ale organelor efectoare.

9 http://documents.tips/documents/sisteme -moderne -de-fabricatie.html

52
Studiul organelor efectoare si al proceselor de transmitere a comenzilor catre organelle
efectoare reprezinta o parte esentiala a bionicii.
Solu iile exi tente n natura vie in acest domeniu sunt extrem e de diverse si de ingenioase.
Cercetarile curente din domeniul acestor sisteme abordeaza probleme ca :
a. modelul de tip biologic al produsului;
b. sistemul de proiectare de tip ADN (acid dezoxiribonucleic) ;
c. functiile de prelucrare biologica a datelor etc.”10

În proce ul de tudiere și odalitate de i itare a acestor modele , e te de o ine ti abilă
utilitate n nenu ărate circu tan e.
Lu nd ca exe plu poate fi citat cel ale domeniului construc iei manipulatoarelor automate .
Domeniul biomecanicii repre zintă o ra ură a biofizicii care aplică principiile ecanicii n
tudierea ș i explicarea unor fenomene fiziologice de nivel a organismelor vii. Biomecan ismul
e te acel i te ecanic nt lnit n organismele vii, care are criteria comune cu mecanismul.
Meca nismul reprezintă un sistem mecanic n proce ul căruia corpurile material e au
co ponente ntre care exi tă anu ite legături mobile și care și di er ifică pozi ia relati ă ub
ac iunea di er elor for e, cu scopul ndeplinirii unor func ii necesare .
”Siste mele de fabricatie bionice utilizeaza aceste elemente de paralelism in
prelucrare,pentru a evidential aplicatiile si conceptele de modelare. Astfel, fabricatia bionica va
opera cu component distributive interconectate intr -un sistem viu .
Masinile -unelte, c a si componente ale sistemelor bionice comunica intre ele in legatura cu
deciziile luate.
Procesele specifice componentelor sistemelor sunt comparate cu informatia genetica
(umana).
Astfel, informatiile referitoare la procesul de prelucrare a unei piese su nt inmagazinate in
produs si apoi comunicate, in vederea luarii unei decizii privitoare la programarea prelucrarii
respective. De exeplu, o piesa virtuala care detine informatiile de prelucrare este reprezentata
printr -un element de modelare numit modelon.”11
În ace t caz aceștea co unică ntre ei ș i conlucrează n cadrul unui y te de fabrica ie
cu odeloanele ce reprezintă n totali ente resursele necesare, pentru a produce piesele fizice
prelucrate.
În același cop i ilar e te po ibil de a concepe un mediu bionic de proiectare: la nivel
superior de organizare , unde exi tă modelonul de rf , unde e dez oltă pecifica iile acti ită ii

10 http://documents.tips/documents/sisteme -moderne -de-fabricatie.html
11 http://documents.tips/documents/sisteme -moderne -de-fabricatie.html

53
de proiectare, care sunt transmise submodeloa nelor ni elurilor inter ediare și odelonului de
bază.
În general ace ta execut nd opera iile asociate nivelului inferior al proce ului, n copul
realizării pecifica iilor transmise.
Tran iterea infor a iei n ace t caz e petrece de la modelonul superior la modeloanele
de pe niveluri inferioare care de ine a e ănător odu lui n care e te co unicată o informa ei
de gen ADN.
”De-a lungul timpului, conducerile firmelor au acordat o atentie prioritara gestionarii
banilor, materialelor , utilajelor si oamenilor. Astazi, ele au ajuns sa recunoasca importanta
capital a unei a cincea resurse : Informatia.
Utilizarea diverselor tipuri de sisteme de fabricatie in procesele de productie este insotita
de urmatoarele efecte:
– cresterea preciziei de executie si mentinerea stabilitatii acesteia in timpul desfasurarii
proceselor, facilit and optimizarea fabricatiei si obtinerea de produse inalt calitative
– cresterea gradului de automatizare si de informatizare a fabricatiei
– cresterea productivitatii muncii
– cresterea nivelului de calitate la produsele industrial fabricate
Evaluarea uti lizarii sistemelor de fabricatie presupune analizarea acestora pe urmatoarele
criteria: economic, de calitate si de competitivitate ”12
Analiz nd uccinr e fectele economice de utilizare a unui i te de fabrica ie care are ca
cop ur ărirea introducer ii progresului teh nic e deter ină prin proces de comparare cu
rezultate ob inute anterior aplică rii acestuia.
Ca scop primordial este urmărire eficientă a fiecărui i te de fabrica ie, care co pară
costurile reale cu cele standard e, care se urmărește cifra de afaceri și volumul cheltuielilor,
nivelul profitului ș i al in e ti iilor.
Realiz nd o sarcină de fabrica ie care implică proce ul de realizare a unor tran for ări
ntr-o anu ită odalitate de ucce iune și anu ite condi ii de eficien ă econo ică .
Concuren a tot mai are și di er ă a pie ei e te factorul care deter ină producă torii de a a
accepta e olu ia tehnică , și deasemeni caută cel mai potri it cenariu de fabrica ie care ntr -o
anu ită perioadă ă prezinte un grad ridicat de recepti itate la cerin ele pie ii, prin odalită i de
chi bare ș i i te atizare a fabrica iei ceea ce presupune adoptarea i te elor de produc ie
modernernizate ală turi de preocuparea con tant și continuă de creș tere a calită ii produselor.
Dea e eni e re pectă astfel cel mai important principiu de pia ă: care con tă n proce ul de a

12 http://documents.tips/documents/sisteme -moderne -de-fabricatie.html

54
produce necesar ul n o entul potri it , la momentul necesar, de calitate naltă ș i la pre uri c t
mai scazute.
Proce ul de prelucrare c t ai flexibilă face po ibilă aducerea la porirea eficien e i
produc iei de a ă la nivelul produc iei de locuri a mai multor game de produse.
În ace t caz produc ia pe locuri cor e punde unei econo ii de cop. Î n acelasi moment ,
eficien a volumului mediu este bine co pen ată prin eliminarea costurilor de reorgani zare a
produc iei ș i a timpului necesar pentru trecerea de la un produs la altul.
În copul deter inării eficiente a proce ului economic de utilizare a unui sistem de
fabrica ie se i pugn anu ite criteria și anu e :
– proce ul de ntocmire a bugetului de cheltuieli propriuzi și ur ă rirea abaterilor de la
bugetul preconizat ș i căutarea cauzelor abaterilor;
– deasemeni procesul de adoptare a unui plan de e iden e de corec ie a abaterilor ș i a
odalită ilor de eliminare a cauzelor care le -au determinat;
– pregatirea profesionala de ni el nalt prin odalită i de oti are și creș tere a capacită ii
de uncă a angaja ilor ;
– analiza situatiei economico -financiare cu i plica ii a upra ă ririi fondurilor alocate n
proce ul de organizare odernizate a produc ie i .
Alt criteriu de bază e te c alitatea care este un ter en co plex, ce e referă la un process
ntreg de produse, care au un caracter dina ic ș i deasmenei un grad mare de generalizare.
Factorul de ca litate a produc iei e expri ă prin randament , consu muri specifice , indicatori de
utilizare, grad de mecanizare, automatizare, cibernetiz are, robotizare, cheltuieli de ntre inere, de
protec ie a mediului, etc.
Analiz nd c ondi iile și criteriile de calitate corespunz ătoare a fiecă rui produs n parte au
materie pri ă care unt pre azute n standard e, n norme interne .
Criteriul de fiabilitate reprezintă aptitudinea unui produ s de a func iona fără defec iuni, la
un moment dat sau ntr-un anumit interval de timp.
Calitatea unui produs este baza fiind impu s ncă din faza de proiectare; ace stă este urmat
de faza de fabrica ie, care reprezintă o etapă important ă de realizare a calit ă ii produsului,
condi ionat de calitatea materiilor prime și a celor auxiliare , care răspund de func ionare a
instala iei la parametri necesari și de conducere a instala iei de către un personal calificat n
domeniu.
Dupa procesul de execu ie, produsul este livrat către beneficiar , prin intermediu direct sau
prin furnizori. În aceast moment, cali tatea produsulu i este influen ată de calitatea de depozit are, a
transportului și a altor activit ă i. Procesul de creștere a calită ii produs ului implică creșterea
costurilor n toate cele trei faze men ionate, ceea ce reprezintă spre final costul produsului gata.

55
Flexibili tatea sistemului duce la reducerea timpul ui total de prelucrare, prin mi șcarea
timpului și procesului de reorganizare , care la r ndul său introduce unele procedur i a căror
aplicare determin ă ob inerea de produse de naltă calitate și precizie.
”Se pot pune in evidenta urmatoa rele orientari principale privind calitatea produselor:
– orientarea spre perfectiune;
– orientarea spre produs ( calitatea fiind ansamblul caracteristicilor de calitate ale
produsului) ;
– orientarea spre procesul de productie ( produsul este de calitate cand corespunde
specificatiilor
stabilite prin proiect) ;
– orientarea spre costuri ( produsul ofera anumite performante la un pret accesibil);
– orientarea spre utilizator ( corespunde cerintelor cumparatorului referitoare la protectia
vietii si a sanatat ii, la protectia mediului , la aspecte tehnice placute , la conservarea energiei, la
riscul redus de exploatare a produselor, la valorificarea resurselor natural). ”13
Deasemeni un factor important n acest caz este criteriul de competitivitate . Într-un sistem
de fabrica ie de gen linie tehnologic ă, fluxur ile de materiale , de materii prime, de energie și de
informa ii se intercondi ionează direct, n scopul ob inerii unor semifabricate și subansamble
av nd o informa ie ncorporat ă la nivel c t mai ridicat.
”Competivitatea sistemelor va fi determinata de aceasta informatie incorporata. O solutie
prin care se poate imbunatatii competivitatea consta in a face intreprinderea sa evolueze spre
conceptul de sistem integrat de productie. Acest mod de organizare industriala are ca scop
cresterea reactivitatii int reprinderii si optimizarea fabricatiei.Este un proces de simplificare a
procesului de productie, urmat de unificarea intreprinderii prin automatizare si
integrare.Simplificarea consta in suprimarea orcarei activitati inutile care nu adauga valoare
produsul ui. Acesta presupune reconsiderarea fluxurilor in intreprindere, in scopul de a simplifica
metoda de gestiune a productiei si de a reduce termenele de fabricatie si timpii de schimbare a
echipamentelor, de a evolua marimea loturilor lansate in fabricatie, a productiei in curs, a
stocurilor, a costurilor indirecte de transport si magazinare, a procedurilor etc.
In toate sectoarele economice competivitatea este puternic determinata de capacitatea
producatorilor de a se adapta la schimbarile tehnologice si la viteza de obtinere a unui nou
produs.”14

13 http://documents.tips/documents/sisteme -moderne -de-fabricatie.html
14 http://documents.tips/documents/sisteme -moderne -de-fabricatie.html

56
Operatorul angajat trece n spatele termin alelor, intervenind inteligent n procesul de
adaptare a robo ilor și a sistemelor flexibile, gradul de orga nizare, caracterul de produc ie și
planul ui de fabrica ie.
În cazul n care sistemul de fabrica ie este de gen economic și calitat iv, atunci va permite
ob inerea produse lor competitive pe pia ă, care fac fa ă concuren ei, și se nnoiesc mereu și
satisfac cump ărătorii.
Genul de produc ie n masă asigură utilizarea sistemelor de fabrica ie moderne, conduc nd
la cost uri joase de produc ie, n condi iile de auto matizare a produselor de produc ie si de
folosire a robo ilor industria li cu character de inteligen ă artificială.
”Conceptul modern de masina -unealta presupune un cadru de baza pe care se pot grefa
diverse sisteme sau dispozitive dependente sau inde pendente de acesta privind ctionarea si
comanda.
Conducerea asistata de calculator a masinii -unelte face posibila automatizarea sistemelor
de alimentare -evacuare si selectarea variatiei optime de prelucrare ( a parametrilor tehnologici, a
schimbarii sculel or programarii manipulatoarelor atasate masinii).
Acest proces are ca scop scaderea pretului de cost, cresterea posibilitatilor de utilizare a
masinii, cresterea complexitatii pieselor prelucrate, scurtarea timpului necesar pentru producerea
unui nou produ s si cresterea calitatii obtinute.
Prin urmare, flexibilitatea programului permite imbunatatirea simulata a productivitatii si a
calitatii produselor, precum si reducerea timpului total, odata cu cresterea efectiva a capacitatii
sistemului de a produce ne supravegheat. ”15

15 http://documents.tips/documents/sisteme -moderne -de-fabricatie.html

57
CONCLUZII

Analiz nd literatur a n baza temei ”Metode modern e de organizare a produc iei” , se
observă n perioadă de timp modalită ile de produc ie au evoluat foarte mult.

58
BIBLIOGRAFIE

Manuale, lucrări știin ifice:

1. Abrudan I., Si te e flexibile de fabricație – concepte de proiectare și anage ent ,
Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1996
2. Bărbule cu, C, B gu, C. – Manage entul producției indu tria/e. Culegere, dezbateri,
tudii de caz, proble e, Editura Econo ică, București, 2002
3. Bărbule cu, C. – Diagno ticarea ntreprinderi/or n dificultate econo ică: trategii și
politici de redre are și dina izare a acti ității, Editura Econo ică, București, 2002
4. Bărbule cu, C. – Manage entul producției indu triale, ( oi. III) trategia econo ică a
ntreprinderii ca in tru ent de concretizare și realizare a ei, Editura Syl i, București,
1997
5. Bărbule cu, C. – Manage entul producției, oi. I și II, Editura Syl i, București, 1997
6. Cănănău N., ș.a., Calitatea totală, Ed. Tehnică, Chișinău, 1998
7. Cănănău N., ș.a., Si te e de a igurare a calității, Editura Juni ea, 1998
8. C r tea, Gh. – Manage entul producției, Edi tura Interprint, București, 1994
9. C r tea, Gh., P r u, F. – Econo ia și ge tiunea ntreprinderii, Editura Econo ică,
București, 1999
10. Catrina D. ș.a.,Mașini -unelte cu co andă nu erică, Uni er itatea Politehnica,
București, 1993
11. Cri tea I., Tehnologii și echi pa ente de control, Uni er itatea din Bacău, 1996
12. Ione cu S. Si te ele calității pentru intreprinderile ecanice, Re i ta “Standardizarea”
nr. 8/1994
13. Lefter, V., Ga rilă, T. (Coordonatori) – Econo ia ntreprinderii, Editura Econo ică,
București, 1998
14. Lefte r, V., Manolescu, A. – Manage entul re ur elor u ane, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1995
15. Manolache S., Proiectarea tehnologiei de control pe așinile de ă urat n coordonate
– opti izarea orientării pie ei și a palpatorului, Lucrările e iun ii de co unicări
științifice a Uni er ității “Petru Maior”, Vol. III., Mașini unelte – Echipamente, ISBN
973-8084 – 10-5, Editura “Petru Maior” Tg. Mureș, 2000
16. Manolescu, A. – Manage entul re ur e/or u ane, Editura Econo ică, București, 2003
17. Pruteanu O., ș. a., Manage entul calității totale, Ed. Juni ea, Iași, 1998.
18. Șoaita, D. ș.a., Mașini -unelte, Editura Uni er ității “Petru Maior, Tg. Mureș 1999.

59
19. Verboncu, I., Popa, I. – Diagno ticarea fir ei, Editura Tehnică, București, 2003
20. Vodă V., Proceduri tati tice tip ISO pentru analiza calității, INID, București, 1999
21. Zorlențan, T., Burduș, E., Căprăre cu, Gh. – Manage entul organizației, Editura
Econo ică, București, 1998

Resurse internet:

1. http://documents.tips/documents/sisteme -moderne -de-fabricatie.html
2. http://www.google.de/search7hl = ro&q = metoda + pert&btnG = C%C4%83utare +
Google
3. http://www.google.de/search7hl = ro&q = metoda + pert&start = 20&sa – N
4. http://www.google.ro/sea rch7hl – ro&q – planificarea + si + organizarea +
productiei&btnG – C%C4%83utare + Google&meta
5. http://www.google.ro/search7hl – ro&q – planificarea + si + organizarea +
productiei&btnG – C%C4%83utare + Google&meta
6. www.ase.ro/biblioteca
7. www.softedu.eu/organizare/organizare.html
8. www.studentie.ro/Referat_TIPURI_DE_PR0DUCTIE
9. www.svedu.ro/curs/ei/c8.html