ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA [601420]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
ȘCOALA MASTERALĂ DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI BUSINESS
CATEDRA CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ ECONOMICĂ

C.Z.U.: 658.155:005.585(478)(043 )

BARGAN CRISTINA

EVALUAREA ȘI RAPORTA REA POZIȚIEI ȘI
PERFORMANȚEI FINANCI ARE A EN TITĂȚII

TEZA DE MASTER
DOMENIUL GENERAL DE S TUDII : 36. ȘTIINȚE ECONOMICE
DOMENIUL DE FORMARE P ROFESIONALĂ : 364. FINANȚE ȘI 361. CONTABILITATE
PROGRAMUL DE MASTERAT : FINANȚELE ȘI CONTABILITATEA FIRME I

Conducător științific :
dr., conf. univ. Lazari L iliana
_____________________
(semnătura)
Autor:
Student: [anonimizat]151, frecvență
Bargan Cristina
______________________
(semnătura)

Chișinău – 2017

Admis la susținere:
Șef catedră:
dr., conf. univ. Lazari Liliana
________________________
”___”______________20___ Admis la susținere:
Șef catedră:
dr., conf. univ. Lazari Liliana
________________________
”___”______________20___

2

CUPRINS

Declarația privind propria răspundere ……………………………………………… …………………………. 3
Lista abrevierilor …………………………………………………………………………………………………………. 4
Lista tabelelor ……………………………………………………… ………………………………………………………. 5
Lista figurilor …………………………………………………………………………………………………………….. .. 6
Introducere …………………………. ………………………………………………………………………………………. 7

I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND RAPORTAREA POZIȚIEI ȘI
PERFORMANȚEI FINANCI ARE A ENTITĂȚII
1.1. Poziția și performanța financiară a entității – fundament de luare a deciziilor .. 10
1.2. Divergențe și convergențe aferente raportării poziției și performanței financiare
conform cadrului național și internațional ……………………………………………………. .. 17

II. EVALUAREA ȘI RAPORTA REA POZIȚIEI FINANCIARE A
ENTITĂȚII
2.1. Lucrări premergătoare necesare elaborării bilanțului ………… ……………….. ………. 30
2.2. Raportarea poziției financiare a entității prin prisma bilanțului …………. …………. 35
2.3. Evaluarea informației bilanțului …………………. ……………. …………………………………. 41

III. RAPORTAREA ȘI MĂSURAREA PERFOMANȚEI FINANCIARE A ENTITĂȚII
3.1. Raportarea performanței financiare a entității prin situația de profit și pierdere
…………………… ………………………………………………………………………………………………… 46
3.2. Măsurarea performanței financiare a entității …………………. …………………………. .. 55

CONCLUZII …………………… ……………. ………………………………………………………………………….. 61
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………………. ……… 65
ADNOTARE (în română) …………………………………………………………… …………………………….. . 68
ADNOTARE (în engleză) ………………………………………………………………………………………… …. 69
ANEXE …………………………………………………………………………………………………… ……………….. 70

3

Declarația privind propria răspundere

Subsemnata, Cristina Bargan absolvent al Academiei de Studii Economice din
Moldova, programul de masterat „Finanțe și contabilitatea firmei”, declar pe propria
răspundere că teza de master pe tema „ Evaluarea și raportarea poziției și performanței
financiare a entității ” a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciod ată la un
alt program de masterat sau instituție de învățământ superior din tara sau din străinătate ,
iar exemplarul prezentat și înregistrat la catedră corespunde integral cu varianta
electronică plasată în sistemul Anti -plagiat.
De asemenea, declar că su rsele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului :
– fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând referința
precisă a sursei;
– redarea/reformularea în cuvi nte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;
– rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

________________________
Numele Prenumele
________________________
Semnătura

____________
Data

4
Lista abrevier ilor

SIC – Standardul International de Contabilitate
SIRF – Standardul International de Raportare Financiară
SNC – Standardul National de Contabilitate
ÎMM – Întreprinderile mici și mijlocii
ODIMM – Organizația de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii
UE – Uniunea Europeană
ONU – Organizația Națiunilor Unite

5
Lista tabelelor

Nr. crt. Denumirea tabelului
Tabelul 1. Analiza principalilor indicatori ai activității economico -financiare a entității
Avante SRL în dinamică pe ntru perioada 2015 -2016
Tabelul 1.1. Aspecte generale privind raportarea financiară în conformitate cu SIRF
Tabelul 2.1 . Analiza poziției financiare a activelor entității Avante SRL prin prisma
bilanțului pentru perioada 2014 -2015
Tabelul 2.2. Analiza coeficienților de lichiditate în cadrul entității Avante SRL prin
prisma bilanțului pentru perioada 2014 -2015
Tabelul 2.3. Analiza generală a surselor de finanțare a activelor entității Avante SRL prin
prisma bilanțului pentru perioada 2014 -2015
Tabelu l 3.1.
Tabelul 3.2.

6

Lista figurilor

Nr. crt. Denumirea figurii
Figura 1.1 . „Modelul celor 3 P: Productivitate, Profitabilitate și Performanță”
Figura 1.2 Importanța indicatorilor performanței pentru utilizatorii informațiilor c ontabile
Figura 1.3 Interferența imaginii obiective cu trăsăturile calitative ale informațiilor
financiare
Figura 2 .1 Modelul de principiu al bilanțului contabil

7
INTRODUCERE

Importanța și actualitatea temei cercetate . Dintotdeauna, d eținerea unei inf ormații
veridice a fost foarte importantă în luarea unor decizii, mai ales atunci când aceasta are o natură
financiar -contabilă. În procesul de luare a deciziilor la nivelul managementului, prima sursă de
date este o informație economică de calitate, oferi tă de-a lungul timpului de contabilitate a
financiară , accentuând încă o dată impo rtanța acesteia la nivel global .
Totuși, o informație contabilă nu este relevan tă și utilă pentru utilizatorii săi , dacă aceasta
nu este prelucrată conform unor cerințe și reg uli și este prezentată haotic . Astfel, pentru
preze ntarea unor informații reale, corecte și bine structurate au fost elaborate o serie de situații
financiare, care descriu poziția și performanța financiară a entităților din întreaga lume.
Republica Moldov a fiind influențată de diferiți factori economici, politici și sociali, a
elaborat diverse acte normative care reglementează modul de întocmire, raportare a acestor
situații financiare, dar și evaluarea stării financiare a entităților.
Scopul și obiectivel e tezei respective constau în prezentarea regulilor și cerințelor impuse
de legislația națională și internațională în vigoare, privind raportarea și evaluarea poziției și
performanței financiare a unei entități. În legătură cu această cercetare, a fost sta bilit o serie de
obiective, atât teoretice cât și practice, care sunt prezentate mai jos:
– de a descoperi sensul și valoarea conceptului de poziție și performanță financiară;
– de a determina problemele, avantajele, convergențele și divergențele dintre raport area
financiară la nivel național și internațional;
– de a specifica modul de prelucrare a informațiilor contabile și prezentarea ac estora în
situațiile financiare în conformitate cu legislația în vigoare;
– de a analiza poziția financiară a unei entități prin intermediul informațiilor oferite de
bilanț;
– de a evalua performanța financiară a entității prin prisma situației de profit și pierdere.
Toate aceste obiective au fost stabilite pentru a ajuta la o înțelegere mai profundă a
subiectului de cercetare și a i mportanței studiului.
Obiectul cercetat. Partea practică a acestei tezei a fost bazată informațiile contabile și pe
situațiile financiare oferite de entitatea Avante SRL .
Avante SRL a fost fondată în anul 1990, iar din anul 1997 este o companie speciali zată în
vânzarea angro a produselor petroliere (motorină și benzină) , având două depozite petroliere, la
nordul și centrul Republicii Moldova . De curând, a obținut și licența pentru vânzarea cu
amănuntul a produselor petroliere , ca urmare a deschiderii pri mei stații PECO , localizată în
localitatea Răuțel, raionul Fălești.

8
De asemenea, compania oferă servicii de producere și livrare a autocisternelor; de
depozitare a combustibilului; de cântărire auto; spălătorie auto, dar și alimentație publică .
Conform d atelor ANRE privind importul motorinei din 2016 , Avante SRL se poziționează
printre primele 7 întreprinderi . Conform Asociației oamenilor de Afaceri din Moldova, în cadrul
conferinței ”Antreprenorii Moldovei -Capitalul Privat Moldovenesc” , compania Avante SRL
a ocupat locul nouă după cifra de afaceri din zece cele mai mari companii cu capital privat
moldovenesc.
La sfârșitul anului 2016, compania Avante SRL a avut 69 angajați, dintre care personal
administrativ 25 persoane, iar muncitori 44 persoane. Se cția de contabilitate din această
entitate este compusă din patru contabili și patru operatori ai informațiilor contabile. Pentru
oferirea unei imagini gene rale despre situația companiei din anul 2016 în comparație cu anul
2015, mai jos este prezentat un t abel cu principalii indicatori ai a ctivității economico –
financiare (Tabelul 1 .).
Tabelul 1.
Analiza principalilor indicatori ai activității economico -financiare a entității Avante
SRL în dinamică pentru perioada 2015 -2016
milioane lei
Nr. Indicatorul Anul 2015 Anul 2016 Abaterea (+/ -)
1. Venitul din vânzări 777,1 891,0 + 113,9
2. Profit brut 45,2 61,5 +16,3
3. Profit net 10,5 25,3 +14,8
4. Total Active 214,8 288,8 +74
5. Total Datorii 115,9 164,6 +48,7
Sursa: elaborat de autor .
Entitatea Avante SRL a înregistrat în anul 2016 venituri din vânzări în mărime de 891,0
milioane lei, ceea ce constituie cu 113,9 m ilioane lei sau 14,65% mai mult față de perioada de
gestiune precedentă. Prin urmare au crescut și activele total e ale entității (mai ales: mijloa cele
fixe, mărfurile, numerarul și creanțele comerciale); datoriile comerciale și creditele bancare pe
termen scurt, toate acestea fiind direct legate de activitatea operațională desfășurată de
companie. Activitatea operațională a entității include mai mu lte tipuri de activități, dar cea mai
importantă fiind comercializarea cu ridicata a produselor petroliere. În iulie 2016 a mai apărut o
activitate și anume în domeniul alimentației publice. În octombrie 2016. Avante SRL a mai
început și comercializarea p roduselor petroliere cu amănuntul în stații de alimentare.
Subiectul cercetării constă în analiza modul de raportare și evaluare a situațiilor financiare
ale entității Avante SRL în conformitate cu regulamentele naționale.

9
Metodologia de cercetare. Ca me tode specifice au fost utilizate analize financiare și
economice în dinamică pe baza situațiilor financiare efectuate în conformitate cu cerințele
naționale. La realizarea lucrării științifice s-au aplicat metode matematice și statistice de analiză,
sintez ă și comparație.
Baza informațională a tezei este constituită din literatura de specialitate națională și
internațională în vederea raportării și evaluării poziției și performanței financiare a entității. În
calitate de acte normative și informații teoreti ce au fost utilizate: Legea contabilității nr. 113 -XVI
din Republica Moldova; Proiectul Legii Contabilității; Standardele Naționale de Contabilitate;
Standardele Internaționale de Contabilitate; Standardele Internaționale de Raportare
Financiară; Directive le Uniunii Europene ; Cadrul general conceptual pentru raportarea
financiară; de asemenea și diferite cărți , publicații și studii de specialitate .

10
Capitolul I. ABORDĂRI CONCEPTUAL E PRIVIND
NORMALIZAREA ȘI ARMO NIZAREA CONTABILITĂȚ II

1.1. Poziția și performanța financiară a entității – fundament de luare a
deciziilor
Scientia potentas est! sau “ Cunoașterea înseamnă putere” (Francis Bacon, in Meditatioanes
Sacrae , 1597).
Dezvăluind esența acestei fraze este că informația înseamnă putere, mai ales, celui care o
deține. În domeniul economic, informația trebuie să ofere avantaje competitive companiilor și
utilizatorilor care posedă aceste date.
Informația contabilă trebuie să ofere o imagină clară despre poziția și performanța
financiară tu turor utilizatorilor. Această imagine este prezentată prin întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare impuse de legislația națională în vigoare.
Poziția financiară a entității, în mod simplu, înseamnă poziția activelor și pasivelor
întreprinderii și modul în care entitatea utilizează resursele aflate la dispoziția sa pentru a adapta
cerințele de afaceri în schimbare și solvabilitatea. Aceste informații sunt prezentate în Situația
poziției financiare, cunoscută sub denumirea de Bilanț.
Performanța fin anciară a entității care se referă la capacitatea entității de a utiliza resursele
economice disponibile într -o manieră profitabilă și la modul în care entitatea a reușit să obțină
fluxuri de numerar considerabile prin consumarea unor astfel de resurse. Ac este informații sunt
prezentate în Situația de Profit și Pierdere.
În cele din urmă, schimbările în poziția financiară înseamnă modul în care activitățile de
afaceri au afectat participația investitorilor în entitate. Aceste informații sunt necesare de căt re
utilizatori pentru a evalua dacă entitatea a contribuit în mod satisfăcător la investițiile lor sau nu.
De asemenea, utilizatorii sunt interesați să știe cât de mult numerar și echivalente de numerar au
fost generate și unde au fost utilizate, adică flu xuri de numerar. Aceste informații sunt prezentate
sub forma unei declarații privind fluxurile de numerar și a unei declarații privind modificările
capitalurilor proprii.
Deși fiecare declarație servește unui anumit obiectiv, toate aceste afirmații nu treb uie
respectate izolat deoarece sunt interconectate și pentru a obține impresia completă a afacerii,
trebuie să le privim în totalitate sau în ansamblu, în loc să le analizăm separat.
În literatura de specialitate, termenul de performanță este definit în di ferite moduri.
Conform lui Erich L. Kohlar, „Acesta este un termen general aplicat unei părți sau tuturor
activităților desfășurate de către o entitate într -o perioadă de timp; de multe ori cu referire la

11
asigurarea unui management eficient al costurilor d in perioada precedentă sau cea
planificată.“ Potrivit lui Robert Albanese, „Performanța este folosită pentru a înțelege eforturile
extinse pentru atingerea obiectivelor în mod eficient și realizarea acestor obiective implică
utilizarea integrată a resursel or umane, financiare și naturale.“
Deci, performanța se referă la prezentarea rezultatelor obținute cu calitate de către
managementul companiei.
Noțiunea de performanță fiind mai complexă decât rentabilitatea și productivitatea, implică
în sine aspectele e conomice, operaționale și comerciale ale unei entități, și anume:
– Costurile , care fiind optimizate pot aduce un profit ridicat comparative cu prețurile
existente pe piață;
– Flexibilitatea , care exprimă capacitatea operațională a companiei de a se adapta la
modificările apărute pe piață;
– Siguranța de funcționare a companiei potrivit acțiunilor planificate fără intervenția unor
abateri;
– Viteza ciclului operațional , ce reprezintă optimizarea costurilor privind stocurile;
– Calitatea procesului de producție.
Pentr u a înțelege mai bine interdependența dintre performanță, profitabilitate și
productivitate, mai jos, este prezentată figura 1.1. “ Modelul celor 3 P ”.

Figura 1.1. „Modelul celor 3 P: Productivitate, Profitabilitate și Performanță”
Sursa: Tangen, 2005, pa g. 50

12
Productivitatea este partea centrală a Modelului celor 3P și are mai degrabă o definiție
operațională simplă fiind raportul dintre cantitatea de ieșire (adică produsele fabricate în mod
corect care îndeplinesc specificațiile lor) și cantitatea de int rare (adică toate tipurile de resurse
care sunt consumate în procesul de transformare). Astfel, deși este dificil de măsurat cantități
diferite utilizând același standard, conceptul de productivitate este pur și simplu un fizic. Prin
urmare, acest fenomen trebuie tratat ca atare. Profitabilitatea este, de asemenea, văzută ca o
relație între ieșiri și intrări, dar este o relație monetară care include influența prețului.
Performanța este termenul umbrelă de excelență și include rentabilitatea și productivitat ea
precum și alți factori non -cost, cum ar fi calitatea, viteza, de livrare și flexibilitate.
Mai mult decât atât, performanța poate fi utilizată atât atunci când se discută activitatea
companiei din punct de vedere intern (adică de intrare) și extern (adi că de ieșire). Eficacitatea și
eficiența sunt doi termeni oarecum inter -funcționali atunci când vine vorba de ceilalți trei
termeni. Ei pot, totuși, să fie separați printr -o deosebire clară. Prima poate fi legată de
performanța externă (adică producția ori entată) în timp ce acesta din urmă poate fi legat de
performanța internă a unui proces (intrări orientate), care are ca rezultat următoarele două
definiții. Eficacitatea reprezintă gradul în care rezultatele dorite sunt realizate și este un termen
utilizat atunci când este focalizată producția în procesul de transformare. Eficiența reprezintă cât
de bine resursele procesului de transformare sunt utilizate.
Modul tradițional de a analiza performanța unei entități este de a utiliza măsuri ai
performanței fin anciare, cum ar fi randamentul investițiilor, profitul și fluxul de numerar, etc. Cu
toate acestea, s -a descoperit că aceste tipuri de măsuri includ un șir de limitări și se susține că un
sistem de măsurare a performanței nu se poate baza doar pe măsuri ai performanței financiare,
deoarece acestea nu reflectă în mod corespunzător cerințele pe care o companie trebuie să le
îndeplinească în mediul de afaceri competitiv de astăzi. Prin urmare, interesul pentru măsurarea
performanței ca un subiect de cercetare a crescut în mod semnificativ în ultimele două decenii,
unde s -a depus mult efort în special pentru elaborarea și dezvoltarea unor noi sisteme de
măsurare a performanței, care pot face față problemelor comune asociate cu utilizarea măsurilor
performanței f inanciare.
Performanța financiară în sens mai larg se referă la gradul în care obiectivele financiare
sunt sau au fost realizate și reprezintă un aspect important al managementului riscului financiar.
Este procesul de măsurare a rezultatelor politicilor și operațiunilor unei firme în termeni
monetari. Acesta este folosit pentru a măsura sănătatea financiară globală a firmei pe o anumită
perioadă de timp și poate fi, de asemenea, utilizat pentru a compara firme similare în cadrul
aceleiași industrii sau pent ru a compara industriile sau sectoarele în agregare.

13
Firmele și grupurile interesate, cum ar fi managerii, acționarii, creditorii și autoritățile
fiscale, caută să răspundă unor întrebări importante precum:
1. Care este poziția financiară a firmei la un momen t dat?
2. Cum este performanța financiară a firmei pe o anumită perioadă de timp?
La aceste întrebări se poate răspunde cu ajutorul unei analize financiare a unei firme.
Analiza financiară presupune utilizarea situațiilor financiare. O situație financiară est e o colecție
de date care este organizată conform procedurilor contabile logice și consecvente. Scopul său
este de a transmite o înțelegere a unor aspecte financiare ale unei firme de afaceri. Aceasta poate
să arate o poziție financiară pentru o perioadă a numită de timp, ca în cazul unui bilanț, sau poate
dezvălui o serie de activități într -o anumită perioadă de timp, ca în cazul unei situații de profit și
pierdere. Astfel, termenul "situații financiare" se referă, în general, la două declarații de bază:
Bilanțul și Situația de Profit și Pierdere.
Bilanțul afișează poziția financiară (condiția) firmei la un moment dat. Acesta oferă un
instantaneu care poate fi considerat o imagine statică. Bilanțul este un rezumat al poziției
financiare a unei entități la o dată anumită care indică: Total Active = Total Datorii + Capital
Propriu.
Situația de Profit și Pierdere reflectă performanța firmei pe o perioadă de timp. Această
situație este un rezumat al veniturilor și cheltuielilor unei firme pe o anumită perioadă, c are se
încheie cu venitul sau pierderea netă aferentă perioadei.
În literatura națională, performanța financiară a unei companii este reprezentată de
ansamblul rezultatelor obținute, care confirmă productivitatea, profitabilitatea și eficacitatea
acțiunilo r întreprinse în raport cu rezultatele planificate. Conform cadrului contabil național,
performanța întreprinderii poate fi caracterizată pe baza Situației de Profit și Pierdere, care
conține informații despre:
1. veniturile – creșteri ale beneficiilor econom ice înregistrate în cursul perioadei de
gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării
datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția celor legate de
contribuțiile proprietarilor;
2. cheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune
sub formă de ieșiri sau reduceri ale valorii activelor sau de creșteri ale datoriilor care
contribuie la diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestuia proprietarilor;
3. rezultatele financiare – profitul (pierderea) calculat ca diferență dintre veniturile și
cheltuielile perioadei de gestiune. [1.3.]

14
Cu toate acestea, situațiile financiare nu dezvăluie toate informațiile legate de operațiunile
financiare ale unei firme, dar furnizează informații extrem de utile, care evidențiază doi factori
importanți de rentabilitate și de soliditate financiară.
Astfel, termenul de performanță nu poate fi pus într -un cadru strict de definiție. Este un
fenomen indistinct și poate fi interpretat și măsurat în diferite moduri. Diferiți utilizatori din
propriile lor puncte de vedere pot evalua din diferite unghiuri și aspect termenul de performanță.
Un analist financiar va judeca performanța din punctul de vedere al profitabilității și al creșterii
economice. Un planificator economic va fi preocupat cu distribuția egală a câștigurilor și
utilizarea eficientă a resurselor. Un economist va fi preocupat cu distribuția egală a câștigurilor și
utilizare efici entă a acestora.
Analiștii financiari evaluează deseori performanța de producție și productivitatea firmei
(performanța totală a afacerii), performanța profitabilității, performanța de lichiditate,
performanța capitalului de lucru, performanța mijloacelor fixe, performanța fluxului de numerar
și performanța socială. Diferitele analize ale indicatorilor financiari includ: analiza capitalului de
lucru; analiza structurii financiare; analiza activității; analiza profitabilității, iar fiecare tip de
analiză est e importantă pentru diferiți utilizatori ( figura 1.2. ).

Figura 1.2. Importanța indicatorilor performanței pentru utilizatorii informațiilor
contabile
Sursa: elaborat de autor
Sunt interesați de rezultatele de succes și evoluția viitoare companiei . Sunt interesați de rezultatele de succes și evoluția viitoare companiei .
Sunt interesați de structura financiară, c apacitatea de autofinanțare, rentabilitatea
și lichiditatea companiei, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Sunt interesați de structura financiară, c apacitatea de autofinanțare, rentabilitatea
și lichiditatea companiei, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Sunt interesați de controlul intern, o situație ș i performanță financiară mai bună
(evaluarea situației financiare actuale a firmei, evalu area oportunităților privind
această poziție, randamentul investițiilor furnizate de diversele active ale Sunt interesați de controlul intern, o situație ș i performanță financiară mai bună
(evaluarea situației financiare actuale a firmei, evalu area oportunităților privind
această poziție, randamentul investițiilor furnizate de diversele active ale
Sunt interesați de câștigurile prezente și viitoare planificate , precum și de
stabilitatea acestor câștiguri (evaluarea rentabilității ș i situației financiare a Sunt interesați de câștigurile prezente și viitoare planificate , precum și de
stabilitatea acestor câștiguri (evaluarea rentabilității ș i situației financiare a
Creditorii Creditorii
Fondatorii Fondatorii
Investitorii Investitorii
Managerii Managerii

15
Necesitatea unor informații contabile credibile prezentate în situațiile financ iare ale unei
entități a sporit apariția unei serii de caracteristici calitative pentru raportarea acestora. Această
serie de caracteristici monitorizează procesul de prelucrare a informației contabile, fiind bază de
reglementare, în cazul în care standard ele de contabilitate nu prevăd careva stipulații referitor
îndepărtării anumitor probleme apărute în acest proces. Conform Legii contabilității nr. 113 -XVI
din 27.04.2007, informația din situațiile financiare trebuie să corespundă următoarelor
caracterist ici calitative:
a) inteligibilitatea;
b) relevanța ;
c) credibilitatea;
d) comparabilitatea.

Figura 1.3. Interferența imaginii obiective cu trăsăturile calitative ale informațiilor financiare
Sursa: elaborat de autor
Caracteristicile calitative specificate se aplică în conformitate cu standardele naționale de
contabilitate, iar abateri de la caracteristicile calitative specificate pot fi admise în cazuri
excepționale . Orice astfel de abateri, precum și motivele care le -au determinat, trebuie pre zentate
în notele explicative împreună cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor,
situației financiare și a profitului sau pierderii [1.1.].
Informațiile trebuie clasificate, caracterizate și prezentate în
mod clar și concis.
Informațiile trebuie să fie complete, neutre și fără erori
semnificative.
Informațiile trebuie să fie importante pentru utilizatori și
să-i ajute pe aceștia să evalueze evenimentele trecute,
prezente sau viitoare, să confirme sau să corecteze
evaluările lor anterioare.
Informațiile trebuie să fie importante pentru utilizatori și să -i ajute
pe aceștia să evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare,
să confirme sau să corecteze evaluările lor anterioare.
Inteligibilitatea Inteligibilitatea
Relevanța Relevanța
Credibilitatea Credibilitatea
Comparabilitatea Comparabilitatea
Caracteristici calitative ale situațiilor financiare Caracteristici calitative ale situațiilor financiare

16
Informațiile situațiilor financiare conțin o semnificație deosebită, pentru că influențează
asupra luării anumitor decizii manageriale, efectuarea prognozelor curente, cât și pentru
perioadele viitoare.
Inteligibilitatea situațiilor financiare apare atunci când informațiile sunt clare și presupune
că utilizatorii dețin date suficiente despre activ itatea entității și despre operațiunile care le
întreprinde aceasta.
Relevanța informațiilor din situațiile financiare presupune că acestea trebuie să ajute
utilizatorii în luarea deciziilor prezente și viitoare. Informațiile contabile sunt relevante atunc i
când acestea generează o diferență în deciziile întreprinse de utilizatori, au o valoare predictivă,
valoare de confirmare sau ambele, și anume:
 Valoarea predictivă a informațiilor contabile presupune interpretarea rezultatelor
curente a proceselor între prinderii cu scopul de a previziona decizii viitoare;
 Valoarea de confirmare a datelor financiar -contabile implică un feedback privind
evaluările anterioare.
Informațiile contabile pot avea în același timp și valoare predictivă, cât și valoare de
confirmar e, deoarece între acestea există o legătură puternică. De exemplu, informațiile privind
venitul pentru anul curent, care pot fi utilizate ca bază pentru prognozarea veniturilor în anii
viitori, pot fi, de asemenea, comparate cu previziunile pentru anul cur ent, realizate în anii
anteriori. Rezultatele acestor comparații pot ajuta utilizatorii să corecteze și să îmbunătățească
procesele utilizate pentru realizarea previziunilor anterioare.
Situațiile financiare sunt credibile în cazul în care acestea nu co nțin erori semnificative și
eliminarea acestor mici erori nu va influența asupra deciziilor economice. Adică, în acest context
un rol important îl joacă pragul de semnificație, deoarece acesta completează importanța
caracteristicilor calitative a informațiilo r financiar -contabile [2.1.]
Conform Proiectului Legii Contabilității din 01.12.2016, cerințele privind caracteristicile
calitative ale informațiilor din situațiilor financiare s -au modificat comparativ cu legea în
vigoare, și anume, apar două grupuri de c aracteristici: fundamentale și amplificatoare .
Caracteristicile calitative fundamentale sunt:
a) Relevanța;
b) Reprezentarea exactă.
Caracteristicile calitative amplificatoare sunt:
a) Comparabilitatea;
b) Verificabilitatea;
c) Oportunitatea;
d) Inteligibilitatea.

17
Analizân d caracteristicile fundamentale, se observă modificarea denumirii de credibilitate
în reprezentarea exactă a informațiilor din situațiile financiare , însă trăsătura acestei
caracteristici rămâne neschimbată. De asemenea, rămâne neschimbat în totalitate con ceptul
relevanței informațiilor financiar -contabile.
Dacă se analizează caracteristicile calitative amplificatoare, trebuie constatată apariția a
două caracteristici noi: oportunitatea și verificabilitatea informațiilor contabile. Oportunitatea
constă în f aptul că informațiile sunt disponibile pentru utilizatori în timp util pentru a le influența
deciziile, iar verificabilitatea – constă în asigurarea posibilității utilizatorilor de a verifica direct
sau indirect informațiile din situațiile financiare [1.2. ].

1.2. Divergențe și convergențe aferente raportării poziției și performanței
financiare conform cadrului național și internațional

Un sistem de contabilitate fiabil și eficient joacă un rol vital în economia unei țări. Acest
lucru nu a fost niciodată mai ad evărat decât este în prezent, pe măsură ce piețele ajung tot mai
mult la nivel mondial pentru a permite afacerilor, investițiilor și tranzacțiilor să aibă loc în multe
țări. Astfel, a apărut o presiune crescută asupra corporațiilor și țărilor de a oferi da te cât mai
fiabile, relevante și exacte. Potrivit unui studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite (ONU),
avantajele unui cadru fiabil de raportare financiară pentru o țară includ o creștere economică mai
mare, o alocare mai eficientă a resurselor, cos turi mai mici de capital, o mai mare
comparabilitate a informațiilor financiare pentru investitori, precum și o mai mare disponibilitate
din partea investitorilor să investească peste hotare.
Cu această creștere a globalizării, nevoia unor situații financi are comparative a condus la
creșterea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în jurul lumii. În prezent,
există 119 jurisdicții care necesită standarde SIRF pentru toate sau majoritatea entităților publice
de contabilitate. Creșterea ac estor standarde internaționale de contabilitate evidențiază la nivel
mondial dorința de a crește calitatea standardelor de contabilitate, precum și compatibilitatea
acestor standarde de la țară la țară.
Odată cu creșterea SIRF, vine, de asemenea, o dezbate re cu privire la meritele standardelor
pentru dezvoltarea țărilor în curs de dezvoltare. În timp ce termenul „țările în curs de
dezvoltare“ este destinat să grupeze țările care împărtășesc unele dintre aceleași trăsături,
realitatea este că acesta cuprinde o cantitate mare de țări, cu istorie și cultură diferită. Aplicarea
unui standard global la un asemenea grup mare și divers de țări este o provocare majoră, și există
diferențe de opinie în ceea ce privește dacă beneficiile primite depășesc costurile. Nev oia de

18
îmbunătățire a sistemului de contabilitate și raportare financiară în aceste țări este evidentă. Cu
toate acestea, ceea ce nu este atât de evident este dacă punerea în aplicare a SIRF face mai mult
bine decât rău, și care este cea mai bună abordare pentru adoptarea SIRF pentru diferite țări.
Necesitatea de a îndeplini cerințele economiei mondiale dictează trecerea entităților din
Republica Moldova la contabilitate în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare
Financiară. Implementarea SI RF în Republica Moldova a fost un proces dificil, dar în același
timp unul important, având ca obiectiv principal creșterea, transparența și fiabilitatea situațiilor
financiare în interiorul țării, față de acționari, autorități de stat, precum și în rândul investitorilor
și organizațiilor financiare internaționale. Aspecte generale privind raportarea financiară în
conformitate cu SIRF în Republica Moldova sunt prezentate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1.
Aspecte generale privind raportarea financiară în conformi tate cu SIRF
Caracterul obligatoriu adoptării SIRF în Republica Moldova
Cine aplică SIRF la etapa reală
din Republica Moldova?
Este aplicarea SIRF o obligație
sau o permisiune?

Sunt necesare sau permise SIRF
pentru companiile ale căror
titluri de valoar e nu sunt
comercializate într -o piață
publică? Entitățile de interes public.

Este o obligație pentru toate entitățile de interes public,
începând cu 01.01.2012. SIRF, de asemenea, pot fi adoptate
de către alte entități, inclusiv de Întreprinderi Mici și M ijlocii
(IMM -uri) din Republica Moldova.
SIRF sunt necesare pentru toate entitățile de interes public,
chiar dacă titlurile lor de valoare nu sunt comercializate pe o
piață publică. Entitățile de interes public sunt entitățile
financiare, fondurile de inve stiții, societățile de asigurare,
fondurile de pensii private și entitățile ale căror acțiuni sunt
tranzacționate la bursa de valori.
Traducerea SIRF
În ce limbă sunt utilizate SIRF
în Republica Moldova?
Cum are loc procesul de
traducere? Asigură acest p roces
o traducere actualizată la cele
mai recente modificări în SIRF? În Republica Moldova, SIRF sunt traduse în limba română.

Traducerea în limba română este pregătită sub îndrumarea
Fundației SIRF. Standardele cu cele mai noi modificări sunt
publicate p e pagina oficială a Ministerului Finanțelor din
Republica Moldova.
Aplicarea SIRF pentru ÎMM
Există SIRF special adoptate Nu.

19
pentru IMM -uri?
Dacă nu, există careva intenții
de a elabora SIRF pentru ÎMM –
uri în cel mai apropiat viitor? Nu, pentru că la e tapa actuală au fost elaborate noi Standarde
Naționale de Contabilitate (SNC), conform căruia toate ÎMM –
urile ar trebui să raporteze situațiile financiare.
Sursa: Articolul ”Accounting and Management Information Systems” Vol.13, No.2, 2014, www.cig.ase.ro
(citat 03.03.17)
Dificultățile principale cu care țara noastră se confruntă în contextul ajustării naționale a
sistemul de contabilitate la standardele internaționale sunt:
– Număr insuficient de experți contabili care cunosc activitatea SIRF și cum să le aplice
în practică, deoarece există cunoștințe teoretice, dar există o lipsă de experiență
practică;
– Lipsa de transparență în mediul de afaceri local;
– Instabilitate fiscală cauzată de schimbările legislative frecvente;
– Dificultatea de a percepe esența SIRF în etapele timpurii ale reformei de punere în
aplicarea în practică;
– Limitele impuse de sistemele informatice învechite existente;
Problemele principale care apar în punerea în aplicarea SIRF în Republica Moldova:
– Cele mai multe dintre entitățile din țară sunt ÎMM -uri și implementarea SIRF este
scumpă pentru ei;
– Resurse financiare insuficiente, care derivă din costuri ridicate generate de tranziția la
SIRF și reforma contabilă;
– Materialele educaționale nu îndeplinesc ac tivitatea SIRF și planurile de studiu nu oferă
o instruire adecvată pentru viitorii specialiști;
– Neconcordanțe între versiunea de traducere a SIRF în limba română și rusă.
Cu toate acestea, conexiunea la SIRF oferă o serie de avantaje pentru Republica Mold ova,
inclusiv:
– Creșterea transparenței mediului investițional de afaceri local și străini;
– Asigurarea comparabilității informațiilor contabile la nivel mondial;
– Reducerea corupției și fraudelor contabile și fiscale nedetectate;
– Dezvoltarea controlului inte rn și extern;
– Finalizarea organelor principale în reglementarea contabilității și auditului;
– Creșterea specialiștilor în domeniu;
– Dezvoltarea relațiilor internaționale cu alte țări;
– Creșterea competitivității și a atractivității investițiilor companiilor d in Moldova;
– Modernizarea sistemului educațional și adaptarea acestuia la standardele internaționale;

20
– Dezvoltarea pieței de capital în Moldova;
– Identificarea mai ușoară a problemelor financiare la nivelul entităților și măsuri
corespunzătoare pentru a le co mbate.
Armonizarea cadrului juridic al sistemului de contabilitate, în conformitate cu cerințele
SIRF vor conduce la formarea unei practici internaționale acceptate. Ca rezultat, va fi posibilă
consolidarea situațiilor financiare internaționale pentru comp aniile multinaționale și potențialii
investitori străini vor avea o mai mare încredere. SIRF, de asemenea, asigură o transparență mai
mare în raportarea financiară, dar, și, o mai bună înțelegere a performanței financiare a raportării
entității crescând ac cesul la piețele financiare internaționale.
Odată cu adoptarea unui limbaj global , care va permite ca raportarea financiară să fie
percepută corect, piețele de capital vor fi promovate și dezvoltate în mod activ. Implementarea
SIRF, de asemenea, va reduce costurile de raportare financiară și entitățile de audit extern,
eliminând necesitatea multiplelor seturi de pregătire a situațiilor financiare. Nu în ultimul rând,
punerea în aplicare a SIRF facilitează integrarea economică a țării noastre în UE.
Evoluț ia contabilității în Republica Moldova poate fi descrisă ca o modalitate de încercări
și greșeli, dar și o experiență valoroasă pentru toate părțile interesate. Acest proces de evoluție
poate fi împărțit în patru etape :
Etapa I , începând cu declararea inde pendenței în 1991 până în 1997. În timpul primei
etape contabilitatea nu a fost împărțită în contabilitate financiară și managerială. În ciuda unor
restructurări implementate, aceasta a continuat să fie influențată de sistemul administrativ
sovietic și s -a caracterizat prin impunerea unor planuri și decizii centralizate, astfel încât rolul de
contabilitate în conducerea unei companii a fost minimizat. Sistemul de contabilitate a fost
conceput pentru a satisface nevoile de informație economică pentru autorit ăților fiscale și a
celorlalte autorități ale statului. Însă, această situație nu vizat pe deplin necesitățile altor
participanți. Lipsa contabilității manageriale nu asigura păstrarea secretelor comerciale ale
entităților, precum și oportunitățile limitat e de dezvoltare și de aplicare în mod autonom a
metodelor de contabilitate managerială, concepute pentru satisfacerea nevoilor entităților de a
stoca informații interne.
Bazele metodologice și organizatorice ale contabilității au fost supra -reglementate, c eea ce
a limitat capacitatea entităților de a -și forma propriile politici contabile, și de asemenea, a afectat
dezvoltarea și posibilitățile creative ale profesioniștilor contabili ale căror activitate a fost
orientată spre executarea unor operațiuni simpl e. Elaborarea reformelor în domeniile
contabilității, rapoartelor financiare și auditului în Moldova a început în 1996. Mai multe cerințe
de dezvăluire a informațiilor financiare au fost elaborate în Legea privind societățile pe acțiuni
în 1997 și în Legea privind piața valorilor mobiliare în 1998.

21
Etapa a II -a (1998 -2006), s -a caracterizat prin aprobarea reformei contabile la 1 ianuarie
1998; contabilitatea managerială a fost separată de contabilitatea financiară, care au dus la o
restructurare completă a organizării și metodologiei sistemului contabil. Această etapă a inclus,
de asemenea, dezvoltarea Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), comentarii privind
punerea în aplicare a noului sistem de raportare financiară și noul Plan de conturi. Partea
principală a SNC a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998, în conformitate cu Conceptul de reformă
contabilă, aprobat de Decretul guvernului nr. 1187 din 24 decembrie 1997 "Despre reforma
contabilității". SNC s -au bazat pe Standardele Internaționale de Conta bilitate (IAS) și a coincis
cu cerințele de bază ale IAS din ediția 1990 -1995. Acesta a fost confirmată de consultanții
Băncii Mondiale și de cercetările comparative desfășurate în 1999 în cadrul programului TACIS
"Uniunea Europeană – Republica Moldova". D ezvoltarea legislativă și instituțională a fost
caracterizată de decizia Ministerului de Finanțe de a stabili Consiliul de Consultanță
Metodologică pentru a ajuta la administrarea contabilității în economia națională și în instituțiile
publice, care a fost aprobat prin Decretul Guvernului nr. 849 din 28 iulie 2006, cu modificările
corespunzătoare.
Dezvoltarea și îmbunătățirea contabilității manageriale în Moldova derivă din nevoia de a
corespunde directivelor UE și SIRF. Cu toate acestea, cadrul legal de co ntabilitate nu îndeplinea
în deplină măsură cerințele economice ale pieței, de asemenea, nu a permis utilizatorilor să
obțină volumul necesar de informații pentru luarea deciziilor și nu a oferit transparență. Astfel,
Planul de Acțiuni pentru Politica Euro peană de Vecinătate semnat de Uniunea Europeană și
Republica Moldova a fost adoptată la 22 februarie 2005 pentru o perioadă inițială de trei ani.
Progresele înregistrate de implementarea acestui Plan au fost revizuite în rapoartele Comisiei
Europene în 200 4, 2006, 2008 și 2009. Rapoartele de evaluare a progresului înregistrat de RM au
fost publicate de Ministerul Afacerilor Externe și Integrare Europeană a Republicii Moldova în
noiembrie 2007 și ianuarie 2009. În ceea ce privește cadrul legal, există 39 de referințe în Planul
de Acțiuni pentru Politica Europeană de Vecinătate UE -Moldova, inclusiv unele cerințe specifice
pentru elaborarea și implementarea legilor și politicilor contabile și de audit bazate pe
standardele europene și internaționale.
Etapa a II I-a (2007 -2013). Sistemul de Raportare Financiară, cu excepția anumitor tipuri
de entități, cum ar fi instituțiile financiare, nu au permis utilizatorilor să obțină informațiile
financiare necesare pentru a lua decizii economice și nu au furnizat transpare nță. De asemenea,
informațiile din situațiile financiare nu au fost disponibile utilizatorilor externi, care au un impact
negativ asupra deciziilor economice luate de aceștia. În acest context, a fost crucial ca actualele
reglementări contabile să corespun dă Directivelor UE și SIRF respective. Rezultatul a fost
caracterizat prin modificări semnificative ale legislației marcate de elaborarea și aprobarea Legii

22
Contabilității nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007 și Legea nr. 61 -XVI din 16 martie 2007 privind
activ itatea de audit. Consiliul Național de Coordonare pentru Strategia de Dezvoltare a țării și
elaborarea reformei în domeniul auditului a fost aprobat prin Ordinul nr. 61 la 8 iunie 2007 de
către Ministerul Finanțelor. În timpul acestei etape Standardele Int ernaționale de Raportare
Financiară au început să fie aplicate în Republica Moldova conform Hotărârii Guvernului nr. 238
din 29 februarie 2008. Un pas important a fost înființarea Consiliului de Supraveghere a
Auditului în vederea reglementării și supraveg herii procesului de audit, aprobat de Decretul
guvernului nr. 1450 din 24 decembrie 2007. A fost, de asemenea, creat Serviciul de informații
privind situațiile financiare (acum Serviciul Situațiilor Financiare), care este o nouă instituție
care împreună cu Biroul Național de Statistică îndeplinesc funcțiile de colectare, prelucrare și
centralizare a situațiilor financiare, publicarea periodică a rezumatelor rapoartelor financiare,
prezentarea acestora utilizatorilor și monitorizarea respectării termenelor d e prezentare a
rapoartele financiare ale companiilor.
Inițiativele de îmbunătățire a sistemului contabil în decembrie 2008 au condus la aprobarea
Planului de dezvoltare a contabilității și auditului în sectorul privat pentru perioada 2009 -2011,
ceea ce con firmă angajamentul Guvernului pentru integrarea economică a țării în economia
europeană și îndeplinește, de asemenea, condițiile economice și instituționale stabilite în Planul
de acțiuni pentru Politica Europeană de Vecinătate a UE și a Republicii Moldova .
Faza IV (2014 – prezent). Principalele reforme în contabilitate și audit au fost realizate în
Moldova în 2006 și conceptele care ar fi trebuit să fie aliniate cu Directivele UE privind
divulgarea financiară existau deja sau erau deja în vigoare. În acela și timp, au fost necesare
eforturi continue pentru a alinia în totalitatea sistemul și legislația RM la standardele UE,
deoarece atât Legea contabilității din 2007, cât și Legea privind activitatea de audit din același
an au fost doar parțial compatibile cu Directivele UE și, prin urmare, a necesitat modificări
ulterioare. În această perioadă în conformitate cu Legea contabilității nr. 113 -XVI din 27 aprilie
2007, cu modificările și completările ulterioare și Decretul Guvernului nr. 1507 din 31
decembrie 2 008 "privind aprobarea Planului de dezvoltare a contabilității și auditului în sectorul
privat pentru perioada 2009 -2014", cu modificările și completările ulterioare, Ministerul
Finanțelor a aprobat ordinele nr. 118 și 119 din 6 august 2013, unde au fost a probate noile
Standarde Naționale de Contabilitate, noua metodologie de contabilizare a costului de producție
și calculare costurilor de producție și servicii, indicații metodice de contabilitate pentru
persoanele fizice care conduc afaceri și noul Plan de conturi care se recomandă să fie aplicat de
la 1 ianuarie 2014 și este obligatorie de la 1 ianuarie 2015. În această perioadă, învățământul
profesional pentru contabili și auditori este organizat prin dezvoltarea programelor de formare cu
accentuări speci ale asupra aplicării practice a SIRF, ISA și Codului de etică, oferind materialele

23
de instruire referitoare la implementarea practică a acestora, coordonarea continuă a formării
profesionale cu implicarea Ministerului Finanțelor și Ministerului Educației ș i Tineretului,
oferind asistență organizațiilor internaționale pentru schimbul de experiență și participarea la
cursurile organizate de asociațiile profesionale. În 2011 -2015, Ministerul Finanțelor
intenționează să introducă SIRF pentru IMM -uri ca standard e opționale de nivel secundar, dar în
același timp tinde să mențină structura actuală a SNC, actualizându -le în conformitate cu
evoluțiile recente din SIRF. Alte activități planificate sunt următoarele:
 Înființarea unui grup de lucru pentru pregătirea prop unerilor de modificare ulterioară a
Legii privind activitatea de audit (prima întâlnire a fost programată pe 8 septembrie
2010);
 Să solicite permisiunea Federației Internaționale a Contabililor (IFAC) de a utiliza
traducerea oficială a IAS și Codului de et ică al contabililor profesioniști și să le aprobe
în Moldova.
În prezent în Republica Moldova, contabilitatea este reglementată de diverse acte
normative, cel mai important act fiind Legea Contabilității nr.113 -XVI din 27.04.2007 , după
care Standardele Na ționale de Contabilitate ce au la bază Directivele UE, Cadrul general
conceptual pentru raportarea financiară, IAS 1 “Prezentarea situațiilor financiare” și IAS 7
“Situația fluxurilor de trezorerie” [1.3.].
Dacă s -ar face o paralelă între practica internaț ională și cea națională, atunci cea mai mare
diferență între acestea ar fi că SIRF nu sunt legate de norme juridice , însă SNC și celelalte acte
normative se bazează pe legislația civilă, adică are o formă juridică . Practica internațională
recunoaște eleme ntele contabile ale entității bazându -se pe natura economică a acestora, ceea ce;
de fapt, nu exclude caracteristicile de fiabilitate și validitate a informației contabile.
Din această diferență, derivă o altă caracteristică specifică SIRF, și anume, că standardele
internaționale oferă informații practice mai simple și mai accesibile pentru contabili. SIRF conțin
explicații și aplicații practice referitor înregistrării elementelor contabile, aceasta însemnând
faptul că normele internaționale sunt mai ușor de utilizat decât cele naționale [3.2.].
O altă deosebire importantă este faptul că practica internațională oferă metode alternative
de recunoaștere și evaluare a elementelor contabile . De exemplu, SNC „Imobilizări corporale
și necorporale“ spune că evalu area activelor se recomandă să fie efectuată doar în baza valorii
sale contabile. Cu toate acestea, o entitate poate aplica modelul valorii reevaluate în ceea ce
privește activele nominalizate, dacă aceasta menționează acest lucru în politicile sale contab ile,
bazându -se pe dispozițiile SIRF corespunzătoare [3.2.].
Recunoașterea elementelor de raportare – un nou termen pentru practicile contabile din
Moldova. Cu toate acestea, nou este doar denumirea, dar nu și esența acestui concept.

24
Recunoașterea element elor de raportare – reprezintă stabilirea posibilității de a îl reflecta în cont
ca aparținând unui anumit cont de grupare a obiectelor. Astfel, identificând activele entității
dobândite ca marfă, adică, stabilind că activul respectiv îndeplinește caracte risticile mărfurilor ca
obiect contabil, vom pune în aplicare procedurile de recunoaștere a valorilor dobândite în calitate
de mărfuri în scopul formării rapoartelor financiare ale entității.
„Principiile“ conțin o definiție comună a conceptului de „recuno aștere“, potrivit căreia –
acesta este procesul de încorporare în situațiile financiare ale obiectului, care corespunde
definiției elementelor de raportare și, în același timp, îndeplinește următoarele criterii de
recunoaștere:
 probabilitatea că orice bene ficiu economic asociat cu acest element raportat este primit
sau pierdut de companie;
 obiectul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată în mod credibil.
În SIRF termenul „probabilitate“ înseamnă că evenimentul în cauză cel mai probabil o să
se întâ mple. Nu se stabilesc careva parametri cantitativi ai gradului de certitudine a acestui
eveniment. În asemenea mod, pentru ca obiectul să fie recunoscut în activul bilanțului, trebuie să
corespundă definiției unui activ, adică, intrarea de beneficii econom ice viitoare de la obiectul
respectiv trebuie să fie probabilă, iar obiectul în sine trebuie să aibă o valoare monetară sigură.
Dacă în practicile contabile moldovenești datele contabile sunt interpretate ca niște valori
absolute, fără a fi pusă în discuți e aplicarea corectă a reglementărilor de evidență contabilă (cu
alte cuvinte, ideea unei interpretări probabilistică a obiectelor contabile este complet străină
practicii de contabilitate din Moldova), fundamentele teoretice ale SIRF, dimpotrivă, iau în
considerare natura probabilistică a datelor contabile ca fiind una dintre principalele lor
caracteristici. Înțelegerea acesteia caracterizează abordarea față de evaluarea și interpretarea
informațiilor contabile, care prin definiție, pot să nu fie în măsură să reprezinte adevăruri
absolute.
Astfel, examinând cerințele de bază ale abordării SIRF la tratarea imobilizărilor ca
categorie contabilă, putem spune că principala caracteristică a acestuia este recunoașterea naturii
economice a imobilizărilor ca un argu ment decisiv în recunoașterea și evaluarea acestora.
Aceasta este cea mai importantă diferență între interpretarea dispozițiilor practici moldovenești și
SIRF, unde principalul criteriu de recunoaștere a valorii unei imobilizări este volumul drepturilor
legale a organizației față de aceasta. Principalele condiții ale posibilității de recunoaștere a
activului conform SIRF este probabilitatea beneficiului economic viitor asociat cu acest activ și
fiabilitatea dimensiunilor sale monetare.
Evaluarea profitului și reflectarea schimbărilor capitalului propriu în rapoartele
companiilor, în conformitate cu conceptul de menținere a capitalului este una din diferențele de

25
bază între metodologia de contabilitate definită de SIRF și fundamentele metodologice ale
practi cilor contabile existente în Moldova.
Diferențele existente constau în faptul că profitul nu este văzut ca diferența dintre valoarea
nominală a obligațiunilor care apar în urma vânzărilor întreprinderii, dar ca și cantitate care
demonstrează evaluarea creș terii reale (din punct de vedere al teoriei economice) a bunăstării
firmei, ce permite fondatorilor să vorbească despre obținerea veniturilor din investițiile făcute în
activitatea companiei respective.
Contabilitatea națională percepe capitalul propriu, în mod tradițional, în contextul
determinării sale de către economiștii școlii clasice, care consideră capitalul ca un factor de
producție, adică, volum total de bunuri, cu ajutorul cărora compania obține venituri. Cu toate
acestea, conform lui A. Smith, c apitalul propriu se divizează în capital de bază (care obține
venituri fără implicarea acestuia în circulare sau schimbare de proprietar) și capital circulant
(care aduce venituri doar în timpul circulației acestuia) [2.2.].
Din acest punct de vedere, capi talul este definit și ca element contabil. Această abordare o
are, de exemplu, și V.F. Paliy. El definește capitalul ca fiind „valoarea fondurilor investite în
activitatea economică“. După părerea sa, în raport ar trebui să fie reflectate „mișcarea și
transformarea“ capitalului „în procesul de circulație“ [2.3.].
Această interpretare a capitalului corespunde ecuației de echilibru bine -cunoscute:
Activ = Pasiv (1.1.)
Dezvăluind conținutul elementel or situațiilor financiare, principiile SIRF definesc capitalul
propriu ca active nete, și anume ca un „interes rezidual în activele entității după deducerea
tuturor datoriilor sale“. Acesta este motivul pentru care secțiunea din bilanț, care dezvăluie
sursele proprii de finanțare ale entității, în limba engleză sunt denumite „equity“, în una dintre
variantele de traducere înseamnă „pondere“, iar sensul este de ponderea capitalurilor proprii în
cadrul companiei.
În primul rând, trebuie să accentuăm faptul că această definiție corespunde următoarei
ecuații de echilibru:
Active – Pasive = Capital (1.2.)
În forma cea mai generală, capitalul (și valoarea acestuia) este determinat de diferența
dintre valorile contabile a le activelor și datoriilor entității. Astfel, capitalul este văzut nu atât de
mult ca urmare a evaluării unor evenimente trecute, ci ca urmare a estimărilor prezente ale stării
actuale a entității, care în mare parte (comparativ cu estimările evenimentelor din trecut) pot
servi ca bază pentru deciziile investiționale, orientate spre viitor.
Anume aceasta este ideea care stă la bază și justifică utilizarea evaluării elementelor de
bilanț la valoarea justă, reprezentarea acestora la valoarea actualizată a flu xurilor de numerar

26
viitoare. Valoarea capitalului companiei este format, pe de o parte, datorită reflectării faptelor
vieții economice în timpul perioadei de raportare, iar pe de altă parte – ca rezultat al evaluării
elementelor din bilanț ca o componentă a poziției financiare a entității la data raportării.
Astfel, atribuirea unei secțiunii „Capital“ în bilanțurile actuale din Moldova, în
conformitate cu normele contabile în vigoare, este de fapt o respectare formală a tendințelor de
convergență cu SIRF, fără valoare metodologică reală. Este evident că această afirmație poate fi
controversată, numai din cauza faptului că, în conformitate cu instrucțiunile de utilizare ale
Planului de conturi, secțiunea VII din contul „Capital“ este proiectată „pentru a com pila
informații despre starea și circulația capitalurilor a organizației.“ Cu toate acestea, reglementările
moldovenești actuale privind conceptul de contabilizare a capitalului nu sunt încă stabilite.
Analizând interpretarea și recunoașterea datoriilor în situațiile financiare ale unei companii
conform SIRF, observăm două criterii de recunoaștere:
– Așteptarea ieșirii resurselor, care servesc drept sursă de beneficii economice;
– Măsurarea fiabilă a datoriilor companiei către contractori.
În acest caz, probabi litatea unei ieșiri de resurse și fiabilitatea măsurării datoriei sunt
considerate strict din punct de vedere economic. Contabilizarea și recunoașterea datoriilor
conform SNC, reflectă doar fapte realizate din punct de vedere juridic. Contabilizarea
evenim entelor cum ar fi „fapte condiționate ale activității economice“ sunt neobișnuite pentru un
contabil din Republica Moldova și nu ar prinde rădăcini în practica națională.
Abordarea SIRF este mult mai coerentă în acest sens și poate stabili în mod rezonabi l
intervalul de timp pentru situațiile financiare. Desigur, acest principiu corespunde cu ideea
priorității formei economice asupra celei juridice în vederea reflectării operațiunilor companiei.
În conformitate cu SIRF datoriile sunt recunoscute în bilanțul entității, în cazul în care la
data raportării aceasta are datorii care pot fi evaluate și punerea în aplicare a acestora va duce la
o ieșire de active. Dacă unul din aceste lucruri lipsește, d atoriile în bilanț nu sunt recunoscute.
Contul pe care ar trebui să fie reflectată obligația este determinat de acuratețea posibilă a
datoriilor în valoare monetară. În cazul în care este evident când, cui și cât de mult compania
trebuie să plătească, atun ci este recunoscută datoria (cont de plată). În cazul în care acești
parametri au un caracter estimativ, în bilanț este reflectată o datorie estimată (înainte acest cont
era numit „rezervă“). Prin urmare, în bilanț nu pot fi datorii (ca rezerve) care să pl ătească pentru
viitoarele, încă nerecunoscute cheltuieli, cum ar fi costul reparațiilor de mijloace fixe. În plus, în
conformitate cu SNC -urile în bilanț există rezerve referitoare la cheltuielile viitoare, pe când în
SIRF acest principiu este inacceptabil .
De asemenea, SIRF -urile permit un grad mult mai mare de armonizare a măsurării
datoriilor în comparație cu normele naționale, care permit raportarea cifrelor estimate. Acest

27
lucru nu se referă la utilizarea metodei de reducere, dar la pregătirea estimăr ilor bazate pe
judecata profesională a existenței datoriei, și probabilitatea unei ieșiri de resurse și operațiuni. De
exemplu, nevoia de recunoaștere și mărimea estimării datoriilor într -un proces de judecată sunt
determinate pe baza unei evaluări de cătr e avocații companiei.
Comparând veniturile și cheltuielile , am observat că acestea au cele mai misterioase și
diferite interpretări conform SIRF. Foarte neobișnuite și îndrăznețe la prima vedere sunt
afirmațiile că:
o Activul – este o cheltuială amânată;
o Datoria – este venitul firmei;
o Creanța – este pierderea entității, partea care are un caracter permanent și nu poate fi
acoperită în funcționarea normală a întreprinderii;
o Bilanțul companiei – o reflectare a rezultatului dinamicii veniturilor și a cheltuielil or
sale;
o Profitul perioadei – este o parte din câștigurile anterioare și costurile viitoare.
Aceste afirmații sunt niște încercări de a dezvălui conținutul imaginii poziției financiare a
entității prin categoria „venituri“ și „cheltuieli“.
Practic, orice t eorie completă (sau conceptul) în contabilitate oferă propria sa interpretare a
conceptelor misterioase. SIRF -urile, de asemenea, au propria sa interpretare despre ce înseamnă
venituri și cheltuieli într -o entitate, iar fără această explicație devine impos ibil de a înțelege
informațiile despre poziția financiară a firmei conținute în situațiile financiare întocmite în
conformitate cu SIRF. Această întrebare este deosebit de relevantă pentru practicile contabile
curente în Moldova, deoarece reglementările na ționale actuale în domeniul contabilității sunt
inspirate din tratamentul SIRF referitor veniturilor și cheltuielilor, făcându -l ordin legal
obligatoriu pentru contabilii din Moldova.
Conform SIRF, recunoașterea veniturilor și a cheltuielilor – este o afi rmare a utilizatorilor
de informații contabile că cheltuielile au fost efectuate și veniturile au fost încasate. Aceste
afirmații depind de înțelegerea și interpretarea principiilor de corespundere și definire în timp, și
determină alegerea compoziției și a structurii de raportare în ceea ce privește posibilitatea
divulgării a informațiilor cu privire la venituri și cheltuieli al companiei.
Poate că este imposibil să se numească teorie contabilă, aceea care ar spune că pentru
raportarea veniturilor și chelt uielilor entității este destinat exclusiv un anumit component al
situațiilor financiare. Cu toate acestea, combinând o serie de interpretări existente ale
conținutului situațiilor financiare, există două abordări generale în definirea metodologiei de date
privind veniturile și cheltuielile companiei de raportare:

28
 în conformitate cu prima dintre ele, datele despre venituri și cheltuieli se includ atât în
bilanț, cât și în situația de profit și pierdere;
 conform celei de a doua, veniturile și cheltuielile com paniei sunt recunoscute în situația
de profit și pierdere.
Desigur, ar trebui să fie accentuată, cel puțin, o a treia abordare, potrivit căreia informațiile
referitoare la veniturile și cheltuielile entității într -o altă înțelegere a acestor categorii se c onțin
toate elementele situațiilor financiare. Această abordare permite succint și cuprinzător să
evalueze starea reală a afacerilor în cadrul companiei. Astfel, ar fi justificată declarația că situația
fluxurilor de numerar furnizează informații cu privir e la veniturile și cheltuielile entității pentru
care, în acest caz, se aplică un alt principiu decât cel prevăzut, de recunoaștere a momentului
definit în timp – mișcarea reală a banilor. Compararea acestor date cu privire la veniturile și
cheltuielile co mpaniei cu informațiile din situația de profit și pierdere permite în acest caz, de a
determina măsura în care datele privind veniturile și cheltuielile corespund fluxului real de
numerar din companie. În plus, putem spune că situația modificărilor în capi talul propriu este, de
asemenea, o formă a situației privind veniturilor și cheltuielilor, deoarece creșterea surselor
proprii de finanțare ca o activitate de finanțare a companiei poate fi tratată ca obținerea venitului.
Anume această atitudine a fost ado ptată de SIRF. Mai jos, luând în considerare caracteristicile
reflectării rezultatelor financiare ale organizației, vor fi enumerate cele mai importante deosebiri
referitor componenței și structurii situațiilor financiare de recunoaștere a veniturilor și
cheltuielilor conform noile cerințe SIRF.
Prima diferență ar fi modul de raportare a acestora, și anume, faptul că conform SNC 5
„Prezentarea rapoartelor financiare” acestea sunt prezentate într -o formă fixă, stabilită în prin
acest standard, însă conform I AS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” modul lor de prezentare
are o formă liberă, cu condiția să conțină o listă de indicatori obligatorii. De asemenea,
clasificarea națională a veniturile este mult mai extinsă decât cea internațională, astfel conform
SNC veniturile se separă bazându -se pe tipuri de activități, și anume: venituri din activitatea
operațională, venituri din activitatea neoperațională, venituri din activitatea de investiții, venituri
din activitatea financiară, venituri extraordinare, pe c ând conform SIRF există venituri din
activități curente și câștiguri. Următoarea deosebire este reflectarea venitului extraordinar în
Situația de profit și pierdere, unde, conform practicii naționale acest tip de venit este reflectat ca
element separat, în să conform SIRF reflectarea separată a acestor venituri este interzisă. De
asemenea, practica națională nu oferă nici un standard separat care reglementează modul de
evaluare și raportare a cheltuielilor.
În concluzie, trebuie accentuat faptul că SIRF nu s unt, în primul rând, un set de
reglementări recomandabile, ci un ghid de aplicare în practică teoria economică a contabilității,

29
având la bază poziția școlii anglo -americane de contabilitate. Vorbind despre importanța
abordării SIRF, trebuie menționat fapt ul că aceste interpretări reprezintă unu dintre posibilele
puncte de vedere privind elementele contabile, iar în consecință determină conținutul unei
imagini a poziției financiare a companiilor, reflectate în situațiile lor financiare. Această
abordare nu poate fi considerată „cea mai bună“ sau „cea mai rea“ pentru practica națională.
Aceasta permite doar un grad mai mare de autenticitate pentru a arăta utilizatorilor care
raportează una dintre caracteristicile poziției financiare a companiei – componenta e conomică,
cu accent major pe posibilitatea estimărilor rentabilității și independenței financiare a entității.

30
Capitolul II. EVALUAREA ȘI RAPORTAREA POZIȚIEI
FINANCIARE A ENTITĂȚII

2.1. Lucrări premergătoare necesare elaborării bilan țului

Întocmirea bilanțului unei entități cu totul setul de documente de sinteză reprezintă un
proces de centralizare a tuturor informațiilor financiar -contabile cu scopul de a dezvălui în final
o imagine complexă a poziției entității prin indicatorii săi economico -financiari.
Desfășurarea corectă a acestui proces este însoțită de o serie de lucrări premergătoare,
unele fiind de natură preliminară, iar altele cu privire la elaborarea și completarea directă a
bilanțului.
Etapele preliminare de închidere a e xercițiului financiar și de întocmire a bilanțului sunt:
1. Inventarierea generală a elementelor contabile;
2. Decontarea cheltuielilor și veniturilor anticipate aferente perioadei de gestiune;
3. Determinarea și reflectarea diferențelor de curs valutar;
4. Întocmirea înregistrărilor de corectare;
5. Determinarea cotei curente a activelor imobilizate și datoriilor pe termen lung [1.4.].
Aceste lucrări premergătoare de întocmire a bilanțului reprezintă un proces complex de
colectare, prelucrare și verificare a informațiilo r din registrele contabile și cartea mare a entității.
Prima etapă de întocmire a bilanțului este cea a inventarierii generale a patrimoniului ,
care reprezintă o lucrare preliminară în vederea determinării situației obiective a entității.
Inventarierea se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind inventarierea , aprobat
prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29 mai 2012.
Entitatea efectuează inventarierea:
 la începutul activității, scopul principal fiind stabilirea și evaluarea elementelor de activ
și datorii ce constituie aportul în capitalul social:
 cel puțin o dată pe parcursul perioadei de gestiune, de regulă, la sfârșitul perioadei de
gestiune.
Entitățile pot efectua inventarierea și până la sfârșitul perioadei de gestiune, cu condiția
evaluării corecte și înregistrării rezultatelor inventarierii în situația financiară. În cadrul
inventarierii:
1. se stabilește existența efectivă a elementelor de activ și datorii (imobilizărilor
necorporale și corporale, investițiilor financiare, stocurilo r, mijloacelor bănești din

31
casierie și conturile curente în instituțiile financiare, documentelor bănești, volumului
producției în curs de execuție, creanțelor și datoriilor);
2. se verifică integritatea activelor prin compararea existenței efective a acestor a cu datele
contabilității;
3. se constată creanțele compromise și datoriile cu termenul de prescripție expirat;
4. se stabilesc bunurile care parțial sau total și -au pierdut calitatea inițială;
5. se constată bunurile neutilizate în activitatea entității;
6. se veri fică respectarea regulilor și condițiilor de păstrare a stocurilor, mijloacelor și
documentelor bănești, precum și condițiile de întreținere și păstrare a mașinilor,
utilajelor și a altor imobilizări corporale.
Conducătorul entității numește prin Ordinul ( Dispoziția) privind efectuarea inventarierii –
comisia de inventariere. Membrii comisiei de inventariere pot fi înlocuiți numai în baza
Ordinului (Dispoziției), emis de conducătorul entității. În componența comisiei se includ:
a) conducătorul entității sau a ltă persoană împuternicită (președintele comisiei);
b) contabilul -șef sau altă persoană împuternicită, iar la entitățile, unde ținerea contabilității
este transmisă unei entități de audit sau consultanță – reprezentantul acestei entități;
c) șefii subdiviziunilo r (serviciilor) structurale;
d) specialiști în domeniu.
Elementele de activ și datorii supuse inventarierii se înscriu în formulare -tip:
 INV-1 „Lista de inventariere a imobilizărilor”
 INV-2 „Lista de inventariere a stocurilor (cantitativ -valorică)”
 INV-3 „Lis ta de inventariere a stocurilor (valorică)”
 INV-4 „Lista de inventariere a bunurilor transmise temporar unor entități”
 INV-5 „Lista de inventariere a activelor în curs de execuție”
 INV-6 „Lista de inventariere a animalelor înregistrate separat”
 INV-6.1 „Li sta de inventariere a animalelor înregistrate în grup”
 INV-7 „Proces -verbal de inventariere a mijloacelor și documentelor bănești”
 INV-8 „Lista de inventariere a formularelor tipizate de documente primare cu regim
special” [1.5.].
După ce a avut loc inventa rierea, se întocmește un proces -verbal privind rezultatele
inventarierii, iar, mai apoi, acesta împreună cu listele de inventariere se transmit comisiei
centrale sau conducătorului entității. Următorul pas este compararea datelor în urma inventarierii
cu cele contabile, iar diferența dintre acestea este înscrisă în lista de inventariere INV -11
„Registru de verificare a rezultatelor inventarierii”.
Plusurile constatate cu ocazia inventarierii se evaluează:

32
 imobilizările necorporale și corporale, stocurile și alte active curente – la valoarea justă
la data constatării;
 creanțele, datoriile, mijloacele și documentele bănești – la valoarea nominală.
Lipsurile și pierderile din deteriorarea bunurilor se evaluează:
 imobilizările necorporale și corporale – la val oarea de bilanț la momentul constatării
acestora;
 stocurile și alte active curente – la valoarea contabilă (cost efectiv, valoare de intrare,
valoarea realizabilă netă);
 bunurile deteriorate parțial – la suma pierderilor efective stabilite de comisia de
inventariere sau experți independenți;
 creanțele, datoriile, numerarul și documentele bănești – la valoarea nominală.
Se permite compensarea reciprocă a plusurilor cu lipsuri pentru aceeași perioadă de gestiune,
același gestionar, aceeași subdiviziune și la aceeași denumire, și în cazul când se transmit bunuri
de la un gestionar la altul fără întocmirea documentelor primare. Pentru efectuarea
compensărilor reciproce pentru cantități egale între plusuri și lipsuri, persoanele responsabile
prezintă comisiei de inventariere explicații detaliate privind cauzele resortului bunurilor.
Decontarea veniturilor și cheltuielilor anticipate aferente perioadei de gestiune se descrie
printr -o serie de înregistrări contabile care trebuie întreprinse:
 sumele corespunzătoare cheltuielilor și veniturilor anticipate se identifică și se
înregistrează ca costuri, cheltuieli sau venituri;
 costurile indirecte de producție se distribuie conform cerințele reglementate de SNC
“Stocuri”;
 Se închid conturile contabilității manageriale.
Determinarea și reflectarea diferențelor de curs valutar. Conform SNC “Prezentarea
situațiilor financiare” , elementele monetare în valută străină (numerarul, creanțele, datoriile,
inclusive avansurile acordate și primate, investițiile financiare, cu excepți a acțiunilor și cotelor
părți etc.) se recalculează prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data raportării
și se reflectă în bilanț în conformitate cu SNC “Diferențe de curs valutar și de sumă” .
Elementele nemonetare în valută străină (i mobilizările necorporale și corporale, goodwill -ul,
stocurile, capitalul social etc.) nu se supun recalculării și se înregistrează în situațiile financiare,
conform cursului oficial al leului moldovenesc la data recunoașterii inițiale a acestora.
Diferenț ele de curs valutar, favorabile și nefavorabile, care apar ca rezultat al recalculării
conform cursului oficial al leului moldovenesc la data raportării, se recunosc ca venituri și
cheltuieli curente și se contabilizează în modul următor [3.3.]:
 la suma di ferențelor de curs valutar favorabile:

33
Dt 241 “Casa”
Dt 243 “Conturi curente în valută străină”
Dt 161 “Creanțe pe termen lung”
Dt 221 “Creanțe comerciale”
Dt 224 “Avansuri acordate curente”
Dt 411 “Credite bancare pe termen lung”
Dt 421 “Datorii comercial e pe termen lung”
Dt 511 “Credite bancare pe termen scurt”
Dt 521 “Datorii comerciale curente” etc.
Dt 622 “Venituri financiare”
 la suma diferențelor de curs valutar nefavorabile:
Dt 722 “Cheltuieli financiare”
Dt 241 “Casa”
Dt 243 “Conturi curente în valu tă străină”
Dt 161 “Creanțe pe termen lung”
Dt 221 “Creanțe comerciale”
Dt 224 “Avansuri acordate curente”
Dt 411 “Credite bancare pe termen lung”
Dt 421 “Datorii comerciale pe termen lung”
Dt 511 “Credite bancare pe termen scurt”
Dt 521 “Datorii comercial e curente” etc.
Diferențele de curs valutar care apar din operațiunile cu agenții economici nerezidenți sunt
legitimate printr -o notă contabilă, iar acele diferențe care apar din operațiunile economice cu
rezidenții Republicii Moldova sunt justificate prin actul de confirmare a creanțelor și datoriilor în
valută străină.
Dacă în contractele încheiate între agenții economici rezidenți în Republica Moldova a fost
stabilit cursul oficial de schimb, atunci diferențele de sumă referitoare recalculării respective lor
creanțe și datorii nu sunt determinate la data raportării.
Întocmirea înregistrărilor de corectare. În scopul respectării principiului contabil legat
de necompensarea reciprocă a elementelor de active și pasiv, la întocmirea bilanțului, în SNC
“Prezen tarea situațiilor financiare” se stipulează că conturile de evidență a decontărilor să fie
corectate. Soldurile creditoare ale conturilor de activ și soldurile debitoare ale conturilor de
pasiv, aplicate în cursul perioadei de gestiune pentru evidența oper ațiunilor economice cu
titularii de avans, bugetul de stat, diferiți debitori și creditori, trebuie să fie decontate pentru
respectarea principiului contabil menționat anterior.

34
La data raportării, decontarea soldurilor creditoare ale conturilor de active și soldurilor
debitoare ale conturilor de pasiv, utilizate în cursul anului de gestiune pentru evidența
decontărilor cu [3.3.]:
 Clienții (cumpărătorii):
Dt 221 “Creanțe comerciale”
Dt 523 “Avansuri primite curente”;
 Furnizorii:
Dt 224 “Avansuri acordate cu rente”
Dt 521 “Datorii comerciale curente”;
 Bugetul de stat privind diversele impozite, taxe și alte plăți:
Dt 225 “Creanțe ale bugetului”
Dt 534 “Datorii față de buget”;
 Titularii de avans și personalul privind alte operațiuni:
Dt 225 “Creanțe ale persona lului”
Dt 534 “Datorii față de personal privind alte operații” etc.
Determinarea cotei curente a activelor imobilizate și datoriilor pe termen lung. În
conformitate cu SNC “Prezentarea situațiilor financiare” , entitățile trebuie determine cota
curentă a ac tivelor imobilizate și a datoriilor pe termen lung, care se reflectă în componența
activelor circulante și/sau a datoriilor curente. Determinarea acestor cote sunt bazate pe
contractele de credit (împrumut, leasing etc.) și perfectate prin intermediul note lor contabile la
data raportării prin următoarele formule contabile [2.1.]:
 Înregistrarea cotei curente a activelor imobilizate sub formă de:
o Investiții în părți neafiliate (afiliate):
Dt 251 “Investiții financiare curente în părți neafiliate”
Ct 141 “Inve stiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”;
o Creanțe comerciale etc.:
Dt 221 “Creanțe comerciale”
Ct 161 “Creanțe pe termen lung”;
o Avansuri acordate:
Dt 224 “Avansuri acordate curente”
Ct 162 “Avansuri acordate pe termen lung” etc.
 Reflectarea co tei curente a datoriilor pe termen lung privind:
o Creditele bancare (împrumuturile):
Dt 411 “Credite bancare pe termen lung”
Ct 511 “Credite bancare pe termen scurt”

35
o Leasingul financiar:
Dt 413 “Datorii pe termen lung privind leasingul financiar”
Ct 521 “Datorii comerciale curente”
Ct 544 “Alte datorii curente” etc.
o Veniturile anticipate:
Dt 424 “Venituri anticipate pe termen lung”
Ct 535 “Venituri anticipate curente”
o Provizioanele:
Dt 426 “Provizioane pe termen lung”
Ct 538 “Provizioane curente” etc.
Proces ul de închidere a conturilor de venituri și cheltuieli apare doar la sfârșitul perioadei
de gestiune, iar sumele acumulate pe clasele a VI -a și a VII -a se trec la rezultatul financiar total
(contul 351). Acest cont se utilizează doar la sfârșitul perioadei de gestiune cu scopul de a
reflecta o imagine asupra rezultatului dintre veniturile și cheltuielile obținute din diversele
activități alte companiei, sau mai exact oferă informații asupra performanței financiare a entității.

2.2. Raportarea poziției financi ară a entității prin prisma bilanțului

Bilanțul contabil este întocmit în baza unui formular tipizat aprobat de Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova. Acesta compară poziția financiară a perioadei curente de
gestiune și celei precedente. Conturile d in bilanț sunt grupate după destinația acestora și nu se
permit compensări reciproce între conturile de activ și cele de pasiv. Datele înscrise în bilanțul
companiei trebuie să corespundă cu informația reflectată în contabilitate, în urma inventarierii și
tuturor corectărilor de rigoare. Recunoașterea și evaluarea elementelor contabile ale entității se
efectuează conform regulilor impuse de SNC.
În mare parte, completarea bilanțului reprezintă prelucrarea și transcrierea datelor din
bilanțul precedent și di n balanța de verificare a conturilor sintetice a companiei. Procesul de
prelucrare a informațiilor contabile privind perioada de gestiune curentă implică selectarea,
gruparea și însumarea soldurilor din balanța de verificare a conturilor sintetice.
Contul 351 “ Rezultatul financiar total” este un cont de pasiv și de comparare, în
credit înregistrându -se decontarea veniturilor acumulate și pierderea netă a perioadei de
gestiune, iar în debit – decontarea cheltuielilor suportate și profitului net al perioadei de
gestiune. Acest cont la finele perioadei d e gestiune nu are sold. Contul 351 “ Rezultatul financiar total” este un cont de pasiv și de comparare, în
credit înregistrându -se decontarea veniturilor acumulate și pierderea netă a perioadei de
gestiune, iar în debit – decontarea cheltuielilor suportate și profitului net al perioadei de
gestiune. Acest cont la finele perioadei d e gestiune nu are sold.

36
Valoare fiecărui element contabil este determinată în baza relației următoare:

În conformitate cu SNC, bilanțul contabil conține trei elemente de bază, care sunt legate
direct de evaluarea poziției financiare a întreprinderii, și anume:
1. Active;
2. Capital Propriu;
3. Datorii.
Echilibrul global între aceste elemente contabile poate fi exprimat prin intermediul unor
ecuații. Acestea permit să fie comparat capitalul propriu cu datoriile entității, rezultând rata de
asigurare a independenței financiare a entității. Analiz ând din această perspectivă, ecuația
demonstrează capacitatea entității de a -și acoperi datoriile și de a asigura finanțarea acesteia din
sursele proprii.
Având în vedere structura bilanțului compusă din cele trei elemente, atunci pot fi delimitate
două ec uații:
1. Sub formă de diferență:
Activ – Datorii = Capital Propriu (2.1.)
2. Sub formă de secțiuni separate:
Activ = Capital Propriu + Datorii (2.2.)
În această ordine de idei, mai jos este preze ntat modelul de principiu al bilanțului contabil
(figura 2.1.).

Soldul
elementului
la sfârșitul
perioadei de
gestiune Soldul
elementului
la sfârșitul
perioadei de
gestiune
Soldul
elementului
la începutul
perioadei de
gestiune
Soldul
elementului
la începutul
perioadei de
gestiune

Creșterea
elementului
în timpul
perioadei de
gestiune Creșterea
elementului
în timpul
perioadei de
gestiune
Micșorarea
elementului
în timpul
perioadei de
gestiune Micșorarea
elementului
în timpul
perioadei de
gestiune

37

Figura 2.1. Modelul de principiu al bilanțului contabil
Sursa: elaborat de autor
o Imobilizările necorporale reprezintă toate imobilizările nemonetare care fizic nu îmbracă o
formă material ă, identificabile și controlabile de entitate, în conformitate cu prevederile din
punctul 4 al SNC “Imobilizări necorporale și corporale” [SNC “Imobilizări necorporale și
corporale” ]. Acestea includ invențiile, mărcile, know -how-urile, francizele și alte i mobilizări
necorporale și sunt incluse în rândul 010 Imobilizări necorporale din bilanț (Anexa 1 Bilanț ).
Entitatea Avante SRL are în gestiunea sa imobilizări necorporale la contul 1125 Programe
informatice și 1129 Alte imobilizări necorporale , cum ar fi:
 program 1C;
 soft iiko pentru cafenea;
 cheltuieli de constituire;
 alte imobilizări necorporale.
Modul de evaluare, calculare și raportare a acestor elemente sunt re glementate de SNC
“Imobilizări necorporale și corporale”, prevederile căruia au fost luate în considerare la

38
elaborarea politicilor contabile ale entității (Anexa 2 Politica contabilă) . Astfel, valoarea
imobilizărilor necorporale se calculează ca diferența dintre soldurile finale ale conturilor 112
“Imobilizări necorporale” , 113 “Amortizarea imobilizărilor necorporale” și 114 “Deprecierea
imobilizărilor necorporale” reflectate în balanța de verificare a entității Avante SRL (Anexa 3
Balanța de verificare. ). Astfel, valoarea de bilanț a imobilizărilor necorporale reflectate în bilanț
constituie suma de 19 396 lei (Anexa 1 Bilanț ), adică 51 262 lei – 31866 lei (Anexa 3 Balanța
de verificare. ).
 Imobilizările corporale în curs de execuție sunt imobilizările corp orale procurate sau
aflate în procesul de creare și de pregătire pentru utilizare după destinație, până la transmiterea
lor în exploatare . Acestea conțin construcții în curs de execuție, utilaj destinat instalării, utilaj și
alte obiecte până la punerea în funcțiune, investiții capitale ulterioare [SNC “Imobilizări
necorporale și corporale” ].
Evidența acestor tipuri de imobilizări este exprimat de diferența dintre conturile 121
„Imobilizările corporale în curs de execuție” și 127 „Deprecierea imobilizărilo r corporale în
curs de execuție” și se reflectă în rândul 020 din bilanț. Trebuie de menționat faptul că pe acest
cont este reflectat un cost efectiv sau reevaluat al imobilizărilor în curs de execuție, iar crearea
lor implică un proces îndelungat de pro curare, montare și instalare sau construire până la punerea
acestora în funcțiune. Compania Avante SRL la finele anului 2016 a avut o construcție în curs de
execuție (contul 1211) în valoare de 1 966 158 lei (Anexa 1 Bilanț ), iar suma acesteia coincide
cu cea din balanța de verificare a companiei (Anexa 3 Balanța de verificare. ).
 Terenurile reprezintă imobilizări corporale sub formă de teritorii funciare (de pământ)
deținute de entitate cu drept de proprietate sau primite în arendă financiară (leasing finan ciar)
pentru a fi folosite în activitatea entității. Această categorie de imobilizări conține terenuri fără
construcții, terenuri cu construcții și terenuri cu zăcăminte. Specificul în contabilizarea
terenurilor este faptul că aceasta se face separat pentr u terenuri și clădiri, chiar dacă acestea sunt
achiziționat la un preț unic. Astfel, costul de intrare se repartizează între obiectele cumpărate
proporțional valorii juste a fiecărui obiect în parte [ SNC “Imobilizări necorporale și
corporale” ].
La sfârșit ul perioadei de gestiune, entitatea Avante SRL înregistrează în balanța de
verificare terenuri în valoare de 3 137 942 lei ca diferență dintre conturile 122 „Terenuri” și
129 „Deprecierea terenurilor” (Anexa 3 Balanța de verificare. ), fiind compus din îns umarea
soldurilor finale din conturile 1221 „Terenuri în curs de pregătire pentru utilizare prestabilită”;
1222 „Terenuri fără construcții”; 1223 „Terenuri cu construcții” și 1224 „Terenuri cu
zăcăminte” ale companiei. Această sumă este, de asemenea, refle ctată în rândul 030 Terenuri
din bilanț.

39
 Următorul rând în bilanțul companiei este rândul 040 Mijloace fixe, care reprezintă
imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depășește plafonul
valoric prevăzut de legislația fiscală sau pragul de semnificație stabilit de entitate în politicile
contabile. Aici se includ clădiri, construcții speciale, mașini și utilaje, instalații de transmisie,
mijloace de transport, instrumente, inventar, costuri capitale privind ameliorarea terenuril or, alte
mijloace fixe (investiții capitale pentru mijloace fixe primite în leasing operațional, fonduri de
bibliotecă etc.), mijloace fixe primite în leasing financiar. [ SNC “Imobilizări necorporale și
corporale” ]
Conform politicii de contabilitate a enti tății Avante SRL , amortizarea mijloacelor fixe este
calculată în baza metodei liniare utilizând următoarele durate de exploatare:
 Clădiri – 40 ani ;
 Echipamente și instalații – 5 ani ;
 Vehicule – 7 ani;
 Calculatoare – 3 ani ;
 Altele – 3 ani .
În alte cazuri, durata de utilizare și valoarea reziduală a fiecărui obiect se determină la data
transmiterii obiectului în utilizare. (Anexa 2 Politica contabilă) .
La finele anului 2016 în cadrul entității analizate, valoarea mijloacelor fixe s -a calculat ca
diferența din tre soldurile finale ale conturilor 123 „Mijloace fixe” și 124 „Amortizarea
mijloacelor fixe” – 129 „Deprecierea mijloacelor fixe” , respectiv 67 817 982 lei – 13 280 803
lei conform balanței de verificare (Anexa 3 Balanța de verificare. ). Astfel, suma de 54 537 178
lei a fost reflectată în rândul 040 Mijloace fixe din bilanțul entității (Anexa 1 Bilanț ).
 Resursele minerale sunt imobilizări corporale sub forma de costuri capitalizate ale
lucrărilor de explorare (pregătire spre extracție), pentru care este demonstrată fezabilitatea
tehnică și viabilitatea comercială. Acestea se recunosc în componența imobilizărilor corporale
după finalizarea lucrărilor de explorare dacă:
 proprietățile resurselor decopertate corespund definiției imobilizărilor corporale;
 volumul resurselor decopertate este identificabil, controlabil, pentru care este
demonstrată fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială;
 costul resurselor poate fi dete rminat credibil.
Aceste resurse se reflectă în bilanț la rândul 050 Resurse minerale și pot fi verificate cu
înregistrarea din balanța de verificare ca diferența dintre 125 „Resurse minerale” și 126
„Amortizarea și deprecierea resurselor minerale”.
 Un alt element din bilanțul unei entități sunt activele biologice imobilizate , care în
conformitate cu SNC “Particularitățile contabilității în agricultură”, punctul 13, reprezintă

40
activele biologice mature care asigură obținerea multiplă a produselor agricole și /sau a activelor
biologice adiționale pe parcursul unei perioade ce depășește un an (de exemplu, viile, livezile,
plantațiile de pomușoare roditoare, culturi multianuale de flori, de furaje, legumicole, vacile,
ovinele, porcinele, cabalinele adulte) precum și activele biologice imature care se află în
perioada de pregătire spre utilizare după destinație (de exemplu, viile și livezile plantate, până la
transferarea lor în categoria pe rod). Componența și modul de determinare a costului de intrare a
activelor biologice imobilizate este condiționat de sursa de intrare a acestor active. [SNC “
Particularitățile contabilității în agricultură ”]
Valoarea acestor active este calculată ca diferența dintre contul 131 „Active biologice
imobilizate în curs de execuție” + 132 „Active biologice imobilizate” – 133 „Amortizarea și
deprecierea activelor biologice imobilizate”, fiind reflectată în rândul 060 Active biologice
imobilizate.
 În rândurile 070 Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate și 080 Investiț ii
financiare pe termen lung în părți afiliate se înscrie valoarea investițiilor pe termen lung
(acțiunile procurate, cotele de participație, obligațiunile procurate, împrumuturile acordate, alte
investiții pe termen lung) care se determină în conformitate cu SNC „Creanțe și investiții
financiare” și SNC „Pârți afiliate și contracte de societate civilă” . [SNC “Prezentarea
situațiilor financiare” ].
Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate sunt înregistrate în balanța de
verificare a entității la contul 141 „Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”, iar
investițiile financiare pe termen lung în părți afiliate sunt înscrise la contul 142 „Investiții
financiare pe termen lung în părți afiliate”. La finele anului 2016, entitatea Avante SRL
înregistrează la rândul 080 suma de 1 002 760 lei , care reprezintă cote de participație la trei
entități -fiice, (Anexa 1 Bilanț ) această valoare fiind confirmată în balanța de verificare a entității
la contul 142. (Anexa 3 Balanța de verificare. )
 În conformitate cu reglementările impuse de SNC „Investiții imobiliare”, investițiile
imobiliare constituie proprietatea imobiliară deținută (de proprietar sau locatar în baza unui
contract de leasing financiar), mai degrabă în scopul închirierii și/sau p entru creșterea valorii
acesteia, decât pentru a fi:
– utilizată în producție, pentru furnizarea de bunuri, prestarea serviciilor sau în scopuri
administrative;
– vândută în procesul desfășurării normale a activității. [SNC „Investiții imobiliare” ]
Conform pol iticii contabile ale entității Avante SRL , pragul de semnificație privind
delimitarea investiției imobiliare de proprietatea imobiliară utilizată de posesor în cazul în care

41
entitatea dă în locațiune o parte a imobilului, iar cealaltă parte este ocupată d e entitate, se
stabilește în mărime de 20% din totalul suprafeței (Anexa 2 Politica contabilă) .
Valoarea acestor investiții este calculată ca diferența dintre conturile 151 „Investiții
imobiliare” și 152 „Amortizarea și deprecierea investițiilor imobiliare ” din balanța de
verificare a entității, această valoare fiind înregistrată în rândul 090 din bilanț.
 Creanțele pe termen lung reprezintă drepturile entității ce rezultă din operațiuni sau
evenimente trecute și închiderea acestora prevede intrări de benefi cii monetare, dar cu un termen
de stingere mai mare de 12 luni din data raportării. Evidența acestora se reglementează în baza
SNC „Creanțe și investiții financiare” .
Acestea se raportează în rândul 100 Creanțe pe termen lung din bilanț, iar valoarea sa es te
verificată cu contul 161 cu aceeași denumire, din balanța de verificare a entității.
 Avansurile acordate pe termen lung sunt identificate ca plăți efectuate în contul procurării
ulterioare a bunurilor, serviciilor, lucrărilor și se contabilizează ca maj orare a creanțelor curente
și diminuarea numerarului, dar la care termenul de stingere depășește 12 luni. Ca și în cazul
creanțelor pe termen lung, acestea sunt reglementate de SNC „Creanțe și investiții financiare” .
Raportarea acestora în bilanț se face în rândul 110 Avansuri acordate pe termen lung,
valoarea lor fiind transpusă din balanța de verificare la contul 162 cu aceeași denumire.
 Ultimul element din clasa activelor imobilizate este alte active imobilizate reflectate în
bilanț la rândul 120 Alte a ctive imobilizate. Aici se înscrie suma cheltuielilor anticipate pe
termen lung, valoarea activelor privind impozitul pe venit și a altor active imobilizate. Tot aici se
reflectă și alte active pe termen lung, care nu au fost incluse în conturile mai sus m enționate din
capitolul I Active Imobilizate. Valoarea acestora poate fi găsită la contul 171 „Alte active
imobilizate” în ba lanța de verificare a entității [SNC “Prezentarea situațiilor financiare” ].
 În rândul 130 Total Active Imobilizate se indică valoar ea cumulativă a tuturor activelor
imobilizate, determinată prin relația: rd. 010 + rd. 020 + rd. 030 + rd. 040 + rd. 050 + rd. 060
+ rd. 070 + rd. 080 + rd. 090 + rd. 100 + rd. 110 + rd. 120 . Astfel, la sfârșitul perioadei de
gestiune valoarea totală a act ivelor imobilizate este de 60 663 434 lei, adică 19 396 lei +
1 966 158 lei + 3 137 942 lei + 54 537 178 lei + 1 002 760 lei. (Anexa 1 Bilanț )
A doua clasă din bilanțul unei entități o reprezintă activele circulante, mai jos descriindu -se
modul de evaluare și raportare a fiecărui element ce se conține în această clasă.
Stocurile constituie active circulante care sunt:
1. destinate pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a activității;
2. în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității;
3. sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care
urmează a fi folosite în procesul de producție, pentru prestarea serviciilor și/sa u în alte

42
scopuri gospodărești. [SNC “Stocuri” ] Modul și regulile de evaluare și includere a
bunurilor materiale în componența stocurilor este reglementat de SNC “Stocuri”.
 Rândul 140 Materiale al bilanțului entității este descris de bunurile destinate con sumului
atât în cadrul procesului de producție sau al prestării de servicii, cât și în cadrul necesităților
comerciale și administrative ale entității.
Fiecare element component al materialelor joacă un rol important în activitatea
companiilor, asigurând d esfășurarea continuă a procesului de producție. Astfel, după conținutul
natural -substanțial al materialelor pot fi distinse:
 Materii prime și materiale de bază;
 Materiale consumabile [2.1.].
Conform politicii contabile a entității Avante SRL , evidența sto curilor se determină cu
ajutorul metodei costului mediu ponderat. Entitatea folosește aceeași formulă de determinare a
costului pentru toate stocurile având natură și utilizare similară pentru entitate (Anexa 2 Politica
contabilă) .
În cadrul entității anal izate, suma materialelor la sfârșitul perioadei de gestiune constituie
312 493 lei și este înregistrată în balanța de verificare a entității în contul 211 “Materiale”
(Anexa 3 Balanța de verificare. ).
 Următorul rând din clasa activelor circulante din cate goria stocuri este rândul 150 Active
biologice circulante, ce sunt distinse ca fiind animalele la creștere și îngrășat care includ unele
grupe biologice mature (de exemplu, iepuri de casă, animale cu blană, păsările adulte) și imature,
cum ar fi animalele tinere (de exemplu, vițeii, purceii, miei) și animalele rebutate din cireada
(turma) de bază și trecute la îngrășat. La recunoașterea inițială, activele biologice circulante sunt
evaluate la costul de intrare, fiind determinat în funcție de sursa intrării [SNC “ Particularitățile
contabilității în agricultură ”].
Reglementările privind evidența acestei categorii de materiale sunt expuse în SNC “
Particularitățile contabilității în agricultură ”. Pentru completarea rândului 150 din bilanț, este
necesar de tra nspus valoarea înregistrată în soldul final al contul 212 “Active biologic
circulante” din balanța de verificare a entității.
 A treia componentă a stocurilor este rândul 160 Obiecte de mică valoare și scurtă durată,
care conform punctul 6 din SNC “Stocuri ”, sunt definite ca fiind bunuri le valoarea unitară a
cărora nu depășește plafonul stabilit de legislație sau pragul de semnificație prevăzut în politicile
contabile, ind iferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu mai mare de un an,
indiferent de valoarea unitară (de exemplu, instrumente și dispozitive cu destinație generală și
specială, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic, inventar de producție, îmbrăcăm inte și

43
încălțăminte specială, dispozitive de protecție, lenjerie, construcții și dispozitive provizorii,
inventar sportiv și turistic și alte obiecte similare).
De asemenea, același standard în punctul 51 -52 prevede că:
 transmiterea în exploatare a OMVSD , valoarea unitară a cărora nu depășește 1/6 din
plafonul stabilit de legislație, se contabilizează ca majorare a costurilor/cheltuielilor
curente, activelor imobilizate etc. și diminuare a stocurilor;
 transmiterea în exploatare a OMVSD a căror valoare uni tară depășește 1/6 din plafonul
stabilit de legislație se decontează la costuri/cheltuieli curente, active imobilizate etc.
prin calcularea uzurii.
Punctul 53 al aceluiași standard specifică:
 uzura OMVSD se calculează în mărime de 50% din valoarea obiectel or diminuată cu
valoarea reziduală probabilă – la transmiterea acestora în exploatare și 50% – la ieșirea
acestora din exploatare (casare). [SNC “Stocuri” ]
Astfel, pentru evidența sintetică a OMVSD este utilizat contul de activ 213 “Obiecte de
mică valoare și scurtă durată” , iar pentru evidența sintetică a uzurii OMVSD este preconizat
contul de pasiv 214 “Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată” . În consecință, pentru
calcularea valorii OMVSD indicată în bilanț în rândul 160 este necesar de a face diferența dintre
contul 213 și 214 .
În această ordine de idei, la finele anului 2016 entitatea Avante SRL a înregistrat ca
valoare totală a OMVSD suma de 798 229 lei (Anexa 1 Bilanț ), adică 895 321 lei – 97 092 lei
din balanța de verificare a entității (Anexa 3 Balanța de verificare ).
o Producția în curs de execuție constă din bunurile care nu au trecut toate etapele de
prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor tehnice și
recepției sau necompletate în întregime, pre cum și costurile aferente serviciilor și lucrărilor în
curs de execuție. Aceasta este determinată prin inventarierea producției neterminate la finele
perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a etapei de efectuare a
operații lor tehnologice și evaluarea acesteia la costul efectiv. [SNC “Stocuri” ]
La sfârșitul perioadei de gestiunea compania Avante SRL a avut producție în curs de
execuție în valoare de 3 842 lei , fiind compusă din suma totală a producției din activitatea de
alimentație publică pe care o desfășoară întreprinderea. Această valoare este înregistrată în
contul sintetic de activ 216 “Producție în curs de execuție” reflectat în balanța de verificare, dar
și în rândul 170 Producție în curs de execuție și produse din b ilanțul entității (Anexa 1 Bilanț ).

44
2.3. Evaluarea informației bilanțului și a anexelor

Fondul de rulment net
Fondul de rulment net = Active circulante − Datorii curente (2.3.)

Fondul de rulment net = Capital permanent − Active imobil izate (2.4.)

Rata autofinanțării activelor indică gradul de acoperire a activelor cu capital propriu.
Creșterea acestei rate contribuie la sporirea independenței financiare a entității. Pentru echilibrul
financiar al întreprinderii este necesar ca capitalul propriu să fie egal sau mai mare ca 1/3 din
activele bilanțului, fapt ce reprezintă o premisă a autonimiei financiare a întreprinderii [2.5.] .
Rata autofinanțării activelor =
(2.5.)
Rata autofinanțării activelor circ ulante exprimă capacitatea de acoperire a acivelor
circulante cu fond de rulment. Nivelul acestui indicator variază înre unu și zero. Un indicator
cuprins între 0,5 și 1 indică despre o gestionare eficientă a stocurilor și creanțelor, care permite
crearea, la întreprindere, a unei marje de siguranță necesară asigurării continuității procesului de
producție [2.5.] .
Rata autofinanțării activelor c irculante =
(2.6.)
Rata imobilizărilor măsoară gradul de investire a capitalului în active imobilizate. O
pondere ridicată a activelor imobilizate în totalul patrimoniului poate conduce, în anumite
perioade, la dificult ăți de trezorerie [2.5.] . Nivelul optim pentru acest coeficient este mai mic
egal de 2/3.
Rata imobilizărilor =
≤
(2.7.)
Rata mijloacelor fixe
KMF =
(2.8.)

Tabelul 2.1.
Analiza poziției financiare a activelor entității Avante SRL prin prisma bilanțului pentru
perioada 2014 -2015

45
coefi cienți
Nr. Indicatorul Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016 Abaterea +/-
2014/2016 Abaterea +/-
2015/2016
1. Rata autofinanțării
activelor 0,503 0,460 0,430 -0,073 -0,030
2. Rata autofinanțării
activelor circulante 0,281 0,276 0,278 -0,003 +0,002
3. Rata imobil izărilor 0,308 0,254 0,210 -0,098 -0,044
4. Rata mijloacelor fixe 1,144 0,841 0,899 -0,245 +0,058
Sursa: elaborat de autor (Anexa 1)

Rata lichidității curente este cel mai general și frecvent utilizat coeficient, care implică
compararea activelor circu lante cu datoriile curente. Acest indice arată dacă entitatea dispune de
active circulante suficiente pentru achitarea datoriilor curente în sumă deplină. Intervalul optim
este de la 1 până la 2,5, ceea ce indică o situație financiară favorabilă.
Lc =
(2.9.)
Unul din dezavantajele acestei rate este că lichiditatea curentă nu ia în considerare structura
activelor circulante. Într -adevăr, ele pot să aibă o dimensiune suficientă, dar o structură
inadecvată. Este evident că numerarul sau creanțele sunt mai ușor disponibile pentru achitarea
datoriilor decât stocurile de mărfuri și materiale.În acest context, analiza lichidității curente se
completează prin calcularea și interpretarea lichidității intrmediare și lichidității abso lute [2.4.].
Rata lichidității intermediare reprezintă un caz particular al lichidității curente, condiționat
de faptul excluderii din componența activelor lichide a st ocurilor, precum și a altor active
circulante.
Sensul economic al lichidității intermediare: acest coeficient reflectă cota datoriilor curente
care întreprinderea este capabilă să achite prin mobilizarea mijloacelor bănești, investițiilor
financiare și cr eanțelor pe termen scurt [2.4.] . Nivelul optim al acestui coeficient trebuie să fie,
de regulă, inferior lui 1.
Li =
(2.10 .)
Cel mai strict și dur criteriu de apreciere a lichidității îl reprezintă coeficientul lichidității
absolute . În cadrul calculării acestuia, se compară cele mai lichide active circulante cu datorii
curente.
După conținutul său economic, acest coeficient ca racterizează cota datoriilor curente care
întreprinderea este capabilă să achite imediat utilizând numai numerarul și investițiile financiare

46
disponibile la moment. Intervalul opt im de 0,2 – 0,3 este apreciat, pentru că acesta ar exprima
raționalitatea une i întreprinderi bine administrate din punct de vedere financiar [2.4.] .
La =
(2.11 .)

Tabelul 2.2.
Analiza coefi cienților de lichiditate în cadrul entității Avante SRL prin prisma bilanțului
pentru perioada 2014 -2015
coeficienți
Nr. Indicatorul Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Abaterea +/-
2014/2016 Abaterea +/-
2015/2016
1. Rata Lc 1,392 1,382 1,386 -0,006 +0,004
2. Rata Li 1,172 1,200 1,230 +0,058 +0,030
3. Rata La 0,001 0,008 0,014 +0,013 +0,006
Sursa: elaborat de autor (Anexa 1)
Entitatea Avante SRL, la finele anului 2016 a înregistrat un coeficient al lichidit ății curente
de 1,386 , observându -se că această rată se încadrează perfect în limitele intervalului optim. La
sfârșitul perioadei de gestiune, activele circulante ale entității au crescut cu aproximativ 69 de
milioane de lei față de 2015, iar cu circa 107 milioane lei față de 2014. Totuți această evoluție
pozitivă poate fi interpretată favorabil, deoarece entitatea își poate onora obligațiu nile
contractuale în scurt timp, insuflând încredere creditorilor.
Evoluția lichidității intermediare este un a pozitivă, având o creștere de 0,058 în anul 2016
față de 201 4 și 0,030 în 2016 față de 2015. D ar luând în considerarea nivelul optim, atunci se
observă că în fiecare an aceasta depășește limita, ceea ce înseamnă că structura activelor nu este
tocmai potrivită în vederea acoperirii datoriilor curente.
Dacă se analiz ează rata lichidității absolute , atunci se observă că în 2016 aceasta a
înregistrat un coeficient de 0,014, având o tendință pozitivă față de anul 2014 și 2015, cu o
creștere de 0,013 și, respectiv, 0,006. Totuși, se observă că entitatea întâlnește careva dificultăți
nesemnificative în momentul acoperirii datoriilor sale curente din cauza unei limite de numerar
disponibile mai mic decît nivelul optim.
Prin urmare, se propune ca entitatea Avante SRL să ofere o atenție mai sporită la structura
activelor circu lante cu scopul de a mări numerarul disponibil și a micșora stocurile, pentru a fi
mai sigură în îndeplinirea obligațiunilor sale contractuale.

Rata de îndatorare globală

47
Rîgl =
(2.12 .)
Rata de îndatorare la termen
Rîtr =
(2.13 .)
Rata autonomiei financiare la termen
Raf tr =
(2.14 .)
Rata autonomiei financiare globale
Raf gl =
(2.15 .)

Tabelul 2.3.
Analiza generală a surselor de finanțare a activelor entității Avante SRL prin prisma
bilanțului pentru perioada 2014 -2015
coeficienți
Nr. Indicatorul Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Abaterea +/-
2014/2016 Abaterea +/-
2015/2016
1. Rata îgl 0,496 0,539 0,569 -0,062 -0,265
2. Rata îtr 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000
3. Rata aftr 1 1 1 0,000 0,000
4. Rata afgl 0,503 0,460 0,430 -0,073 -0,030
Sursa: elaborat de autor (Anexa 1)

48
Capitolul III. RAPORTAREA ȘI MĂSURAREA PERFOMANȚEI
FINANCIARE A ENTITĂȚII

3.1. Raportarea performanței financiare a entității prin situația de profit și
pierdere

3.2. Măsurarea performanței financiare a entității

Măsurarea p erformanțelor este un subiect care a primit o atenție considerabilă în ultimele
decenii. Există multe motive pentru utilizarea măsurilor de performanță într-o companie, dar
poate cea mai importantă este că acestea vor ajuta îmbunătăți productivitatea atunci cân d este
folosit corect.
Productivitatea este de o importanță vitală pentru capacitatea unei companii de a concura și
de a face profitu ri în timp. O companie care nu este capabil ă să utilizeze eficient resursele sale ,
pentru a crea valoare pentru clienții săi , nu vor supraviețui în mediul de afaceri c ompetitiv de
astăzi. În orice caz, dezvoltarea măsu rilor de performanță pe deplin funcționale și adecvate
(adică un set de indicatori) s-a dovedit a fi o sarcină foarte dificilă , însă nu imposibilă. Astfel în
continuare va fi descrisă o serie de indicatori care exprimă performanța entității.

Costul capitalului propriu (Rf)
Numărul de rotații al activelor curen te (n)
Durata unei rotații a activelor curente (Dr)
Rata rentabilității vânzărilor (Rv)
Rata rentabilității față de resursele consumate (Rcost)
Rentabilitatea economică (Re)
Rentabilitatea activelor (Ra)
Rentabilitatea activelor curente (R ac)
Rentabilitatea capitalului permanent (Rcp)

49
Costul capitalului propriu
Rf = C c.pr. =

Numă rul de rotații al activelor circula nte
n =

Durata unei rotații a activelor c irculan te
Dr =
× 360 zile
Rentabilitatea activelor
Ra =
× 100%
Renta bilitatea economică
Re =
× 100%
Rentabilitatea capitalului permanent
Rcp =
× 100%
Rentabilitatea activelor c irculan te
Dr =
× 100 %
Rata rentabilității vânzărilor
Rv =
× 100 %
Rata rentabilității față de resursele consumate (Rcost)
Rcost =
× 100 %

50

BIBLIOGRAFIE

I. ACTE NORMATIVE
1.1. Legea contabilității nr. 113 -XVI din 27.04.2007, Monitorul Oficial nr. 90 -93/399 din
29.06.2007
1.2. Proiectul legii contabilității din 01.12.2016
1.3. Ordin privind aprobarea Standardelor Naționale de Co ntabilitate nr. 118 din 06.08.2013,
Monitorul Oficial nr. 233 -237/1534 din 22.10.2013
1.4. SNC “Prezentarea situațiilor financiare ” aprobat prin Ordinul privind aprobarea
Standardelor Naționale de contabilitate nr. 118 din 06.08.2013. Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.233 -237/1534 din 22.10.2013
1.5. Regulamentul privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.60 din
29.05.2012. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166 -169 din 10.08.2012.
1.6.

II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, B ROȘURI

2.1. Grigoroi, L.; Lazari, L.; Bîrcă, A.; Ghedrovici, O.; Gherasimov, M.; Mihailă, S.; Erhan, L.;
Badicu, G.; Bajan, M.; Țurcan, L.; Gudima, G.; Țurcanu, L., Contabilitatea întreprinderii ,
Chișinău. Cartier . 2017, ISBN: 978 -9975 -86-139-7;
2.2. Смит, А. Иссле дования о природе и причинах богатства народов // Антология
экономической классики. Эксмо , 1993, ISBN: 978-5-699-18389 -0;
2.3. Палий, В.Ф. Теория бухгалтерского учета: современные проблемы. Бухгалтерский
учет, 2007, ISBN: 5 -85428 -177-5;

51
2.4. Țiriulnicova, N.; Paladi,V.; Gavriliuc, L.; Chirilova, N.; Furtuna, D., Analiza rapoartelor
financiare , Chișinău. Tipografia Centrală. 2004, ISBN: 9975 -78-300-7;
2.5. Botnari, N., Finanțele întreprinderii, Chișinău. Editerra Prim. 2008, ISBN: 978-9975-
9801-0-4
III. PUBLICAȚII ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR, SIMPOZIOANELOR
3.1. Contabilitatea și auditul în contextul integrării economice europene; progrese și așteptări,
conferința științifică internațională, 2013, Chișinău, ASEM , ISBN 978 -9975 -4242 -7-1.
3.2. Nederiță, Al., Implementăm noile SNC, “Contabilitate și audit”, 2015, n.1, p.9
IV. ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE
4.1. Accounting and Management Information Systems Vol.13, No.2, 2014, www.cig.ase.ro

V. RESURSE ELECTRONIC E
5.1. Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară aprobat de Consiliul pentru
Standarde Internaționale de Contabilitate , IASB [online] Disponibil:
http://www.mf.gov.md .
5.2. Paralela între SNC și SIRF în ce privește contabilitatea veniturilor , IASB [online]
Disponibil: http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&idc=44&id=2378

52

ADNOTARE

În teză este analizat modul de raportare și evaluare a poziției și performanței financiare în
cadrul unei entită ți, fiind accentuată relevanța existenței situațiilor financiare. Importanța
acestora este exprimată de nevoia prezentării unor informații credibile, reale și bine structurate
pentru a simplifica modul de înterpretare a acestor date, iar în consecință , de a ajuta utilizatorii în
procesul de luare a deciziilor.
În prezent, modul de raportare și prezentare a situațiilor financiare este reglementat de
Legea Contabilității nr.113 -XVI din 27.04.2007, dar și de Standardele Naționale de Contabilitate
ce au la bază Directivele UE, Cadrul general conceptual pentru raportarea financiară, IAS 1
“Prezentarea situațiilor financiare” și IAS 7 “Situația fluxurilor de trezorerie” .
Autorul a analizat situațiile financiare ale entității Avante SRL, a relatat detaliat despre
modul de r aportare a bilanțurilor și situațiilor de profit și pierdere ale acesteia, după care a
evaluat poziția și performanța financiară prin prisma situațiilor financiare respective.
Utilizând indicatorii financiari de evaluare a poziției și performanței financiare, au fost
expuse concluzii și recomandări, accentuând momentele cele mai problematice, care necesită o
atenție mai sporită.
Prin urmare, în capitolul concluzii și recomadări sunt propuse acțiuni în vederea unei
gestiuni mai eficiente a entității și o raportare cât mai reală a patriomoniului acesteia.

53

ANNOTATION

The thesis analyzes how to report and evaluate the position and financial performance
within an entity , emphasizing the relevance of the financial statements. Their importance is
expressed by the need to present credible, real and well -structured information in order to
simplify the interpretation of these data and, consequently, to help users in the decision -makin g
process.
At present, the reporting and presentation of financial statements is regulated by the
Accounting Act no. 113 -XVI of 27.04.2007, as well as by the National Accounting Standards
based on the EU Directives, the Conceptual Framework for Financial Re porting, IAS 1
"Prese ntation of Financial Statements " and IAS 7 "Statement of Cash Flows ".
The author analyzed the fi nancial statements of Avante L td., reported in detail s how to
report its balance sheets and profit and loss statements, and then assessed its p osition and
financial performance through its financial statements.
Using financial indicators to measure position and financial performance, conclusions and
recommendations were highlighted, emphasizing the most problematic moments that require
more attention.
Consequently, in the conclusions and recommendations chapter, are proposed actions for a
more efficient management of the entity and a more realistic reporting of its patrimony.

54

Anexa 1.

55

56

57

58

59

ANEXE