ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOV A [627436]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOV A
ȘCOALA MASTERALĂ DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI BUSINESS
CATEDRA GÂNDIRE ECONOMICĂ, DEMOGRAFIE ȘI GEOECONOMIE

C.Z.U

RODICA CROITOR

PREMISE ECONOMICO -DEMOGRAFICE ALE
DEZVOLTĂRII CAPITALULUI UMAN
ÎN REPUBLICA MOLDO VA LA ETAPA ACTUALĂ

TEZA DE MASTER
Domeniul general de studii – 36. Științe economice
Domeniul de formare profesională – 365. Economie mondială și relații
economice internaționale
Programul de masterat – Demografie și economia populației

Admis la su sținere
Șef catedră:
conf. univ. Elina BENEA -POPUȘOI Conducător științific:
Elina BENEA -POPUȘOI , dr., conf. univ.

___________________________________
”___” ________________
Autor:
Rodica CROITOR
_____________________________________

Chișinău 201 7

2

This Master's thesis was completed within the framework of the study program
of Demography and Population Economics supported by the Czech development
cooperation project POSTDEMO – Complex
Support of Population Statistics and Demography in Moldova

3
CUPRINS
Declarație privind propria răspundere ………………………….. ………………………….. …………………… 4
Lista abrevierilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
Lista tabelelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
Lista figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
Introducere: structura tematică și contextul general al lucrării ………………………….. ………………. 9
I. CADRUL TEORETICO -METODOLO GIC ȘI EMPIRIC AL ABORDĂRII
CAPITALULUI UMAN ȘI PREMISELOR ECONOMICO -DEMOGRAFICE ALE
DEZVOLTĂRII ACESTUIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
1.1. Gradul de cercetare în literatura de specialitate a conceptului de capital uma n și
premiselor dezvoltării acestuia ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 13
1.2. Abordări teoretico -metodologice și empirice ale capitalului uman. Argumentarea
metodei de cercetare propuse ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 18
1.3. Disponibilitatea și calitatea datelor cu privire la dezvoltarea capitalului uman în
Republica Moldova ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 24
II. REPERE ÎN ESTIMAREA INDICATORILOR DE DEZVOLTARE A CAPITALULUI
UMAN ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 27
2.1. Oportunități de utilizare a indicatorilor internaționali în evaluarea capitalului uman …. 27
2.2. Consider ații asupra evoluției calității capitalului uman disponibil pe piața muncii …….. 36
III. NIVELUL DE CORELARE A DEZVOLTĂRII CAPITALULUI UMAN ÎN
REPUBLICA MOLDOVA CU PREMISELE ECONOMICE ………………………….. …………….. 41
3.1. Impactul bunăstării și a standardelor de viață ale populației asupra dezvoltării
capitalului uman ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 41
3.2. Evoluția investițiilor în e ducație și sănătate ca factor determinant al dezvoltării
capitalului uman ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 46
3.3. Implicațiile ocupării în câmpul muncii asupra dezvoltării capitalului uman la etapa
actuală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 52
IV. PREMISE DEMOGRAFICE ÎN DEZVOLTAREA CAPITALULUI UMAN ÎN
REPUBLICA MOLDOVA: TENDINȚE ACTUALE ȘI PROVOCĂRI PE TERMEN LUNG
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 59
4.1. Profilul dem ografic și dinamica resurselor umane: implicații asupra dezvoltării
capitalului uman ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 59
4.2. Evoluția structurii pe vârste a populației și oportunități ale devidentul demografic ……. 63
4.3. Efectele migrației externe de muncă asupra capitalului uman ………………………….. …….. 67
Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 70
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 73
Adnotare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 78
Abstract ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 79

4

Declarație privind propria răs pundere
Subsemnata, Croitor Rodica Vasile, absolventă a Academiei de Studii Economice
din Moldova, programul de masterat „Demografie și Economia Populației” declar pe
propria răspundere că teza pe tema „ Premise economico -demografice ale dezvoltării
capital ului uman în Republica Moldova la etapa actuală ” a fost elaborată de mine și nu
a mai fost prezentată niciodată la un alt program de master sau instituție de învățământ
superior din țară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat și înregistrat la cated ră
corespunde integral ca varianta electronică plasată în sistemul Anti -plagiat.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
– fragmentele de text sunt repr oduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, dețin referința
precisă a sursei;
– redarea/formularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;
– rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului .

5
Lista abrev ierilor
BNS Biroul Național de Statistică
CCD Centrul de Cercetări Demografice
CSI Comunitatea statelor independente
FP Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivității
HCI Indicele capitalului uman
HIV Virusul imunodeficienței umane
IDU Indicele Dezvoltării Umane
ODD Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
ODM Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului
OCDE Organizația de Coo perare Economică și Dezvoltare
OMS Organizația Mondială a Sănătății
PA CIPD Programul de Acțiuni al Conferinței Internaționa le pentru Populație și
Dezvoltare
PIB Produsul intern brut
RTF Rata totală de fertilitate
UE Uniunea Europeană
UNFPA Fondul Națiunilor Unite pentru Populație
UNICEF Fondul Națiunilor Unite pentru Copii
WEF Forumului Economic Mondial

6
Lista tabel elor
Tabelul 1. Indicele Dezvoltării Umane în Republica Moldova, ajustat în baza inegalităților,
2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 29
Tabelul 2. Poziția Republici i Moldova în clasamentul internațional Indicele Global al
Competitivității, la dimensiunea Sănătatea și educația primară, anul 2015 -2016 ……………….. 32
Tabelul 3. Poziția Republicii Moldova în clasamentul internațional Indicele Global al
Competitivității, la dimensiunea Educația terțiară și training, anul 2015 -2016 ………………….. 33
Tabelul 4. Poziția Republicii Moldova în clasamentul internațional Indicele Global al
Competitivității, la dimensiunea Eficiența pieții muncii, anul 2015 -2016 …………………………. 34
Tabelul 5. Resursele umane cu studii superioare, în aspect comparative, pentru ultimul an
disponibil ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 39
Tabelul 6. Rata sărăciei pe unele categorii de populație în Republica Moldova, 2002 -2015, %
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 43
Tabelul 7. Rata sărăciei în aspect comparativ pentru anul 2014 (ultimul an disponibil) ……… 44
Tabelul 8. Indicatori ai inegalității veniturilor, anul 2014 (ultimul an disponibil) ………………. 45
Tabelul 9. Migrația și remitențele în țările comparate, anul 2013, ultimul an disponibil ……… 46
Tabelul 10. Investiții bugetare în educație, în aspect comparative, anul 2015 ……………………. 47
Tabelul 11 . Investiții bugetare pentru ocrotirea sănătății, în aspect comparativ, anul 2014 … 49
Tabelul 12. Valorile Republicii Mold ova după componenta Sănătate în clasamentele
internaționale, anul 2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 50
Tabelul 13. Cauze specifice ale mortalității, în aspect comparativ, ultimul an disponibil 2013
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 51
Tabelul 14. Dinamica indicelui de prevalență a morbidității populației Republicii Moldova,
pe clase de boli, la 1000 locuitori ………………………….. ………………………….. ……………………….. 52
Tabelul 15. Dina mica efectivului populației de 15 ani și peste în relație cu piața muncii,
Republica Moldova, mii persoane ………………………….. ………………………….. ………………………. 53

7
Tabelul 16. Dinamica indicatori lor ocupaționali în Republica Moldova, pe grupe de vârstă,
2000 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 53
Tabelul 17. Dinamica populației inactive pe categorii de inactivitate, Republica Moldova,
2008 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 55
Tabe lul 18. Indicatorii ocupaționali în Republica Moldova și țările de referință, anul 2013,
ultimul an disponibil pentru comparație ………………………….. ………………………….. ………………. 57
Tabelul 19. Unii indicatori demografici în Republica Moldova și țările de comparație, anul
2014 (ultimul an disponibil) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 60
Tabelul 20. Repartizarea populației Republicii Moldova pe grupe mari de vârstă, anii 2000 –
2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 65
Tabelul 21. Estimări ale ponderii emigranților în totalul populației în Moldova și țările
comparate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 68

8
Lista figurilor
Fig. 1. Co mponente ale capitalului uman ………………………….. ………………………….. …………….. 21
Fig. 2. Dinamica Indicelui Dezvoltării Umane (IDU) în Republica Moldova și țările de
referință, anii 2000 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 29
Fig. 3. Indiсеle Саpitаlului Umаn (HСI) pе grupe dе vârstă, R. Mоldоvа și țările de referință,
2016 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 31
Fig. 4 . Ponderea populației de 15 ani și peste cu nivel superior de st udii în Republica
Moldova, pe grupe de vârstă, anul 2014 ………………………….. ………………………….. ………………. 38
Fig. 5. Populația cu studii superioare după relația cu piața forței de muncă (pondere în totalul
resurselor de muncă) și rata de act ivitate / de ocupare în rândul populației cu studii superioare,
Republica Moldova, 2000 -2014 ………………………….. ………………………….. …………………………. 40
Fig.6. Dinamica populației inactive, de 15 ani și peste, pe grupe de vârstă, 2000 -2015 ………. 55
Fig.7. Repartizarea populației inactive din Republica Moldova pe grupe de vârstă și categorii
de inactivitate, anul 2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 56
Fig.8 a și 8b. Dinamica speranței de viață la naștere în Moldova și țările de referință, anii
2002 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 62
Fig. 9 a și 9b . Structura pe vârste a populației Republicii Moldova, 2004 și 2014 ………………. 64
Fig. 10. Dinamica prospectivă a ratei de dependență demografică pentru bătrâni (persoane de
65 ani și peste la 100 persoane de 15 -64 ani), în aspect comparativ ………………………….. …….. 67
Fig. 11. Dinamica prognozată a efectivului populației în vârstă activă (20 -57/62 ani) și a
populației în vârstă inactivă (57/62+ ani), anii 2014 -2035 ………………………….. ………………….. 69

9
Introducere: structura tematică și contextul g eneral al lucrării
În prezent, tot mai mult se atestă rolul сruсiаl аl capitalului uman de care dispune țara , ori
anume acestea dеtеrmiոă саpасitаtеа țării dе а răspuոdе prоvосărilоr economice globale,
sociale, politice etc. și dе аsеmеոеа dе а сrеа соոdiț ii pеոtru dezvoltarea iոоvаțională,
creșterea prоduсtivității și a competitivității pe piața globală.
Îո ոоul соոtеxt есоոоmiс și demografic , саrасtеrizаt dе iոstаbilitаtе, сrizе și prеsiuոi
соոсurеոțiаlе, dar și de un proces de îmbătrânire a populației ș i creștere a dependenței
demografice , саpitаlul umаո sе trаո sfоrmă îոtr-uո pilоո еsеոțiаl саrе соոduсе lа сrеștеrе și
dеzvоltаrе есоոоmiсă, fiiոd rесuոоsсut fаptul сă асеstа rеprеziոtă uոul diոtrе mоtоаrеlе
dеzvоltării есоոоmiсе, аtât lа ոivеl sосiаl și со muոitаr, сât și lа ոivеl iոdividuаl.
Schimbările demografice marcate de o fertilitate joasă , îmbătrânirea popu lației și migrație
sunt considerate pericole pentru diverse economiii și societăți. În același timp , se poate de
utilizat eficient această situaț ie, ajungând chiar la prosperitate economic ă, doar dacă statul
anticipează pericolele prin investiții în capitalul uman.
Аstăzi, mаi mult dесât оriсâոd, investițiile în sănătate și еduсаți e pe toată perioada vieții
fac diferența între societăți. Or, rezul tatul acestor investiții este accesul la standarde de viață
înalte, precum și contribuția adusă societății la orice vârstă.
Deocamdată, capitalul uman din Republica Moldova are o capacitate redusă de a face față
provocărilor demografice, economice, social e, politice, iar investițiile și angajamentele
focusate pe dezvoltarea calitativă a capitalului uman sunt puțin eficiente la moment.
Dezvoltarea capitalului uman și sporirea calității lui a devenit un obiectiv de importanță
strategică în Republica Moldova , mai ales în contextul creșterii competitivității naționale,
evidențiat odată cu semnarea și ratificarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană,
inclusiv Acordul privind constituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (în
2014). Astfel, dezvoltarea capitalului uman se regăsește ca o primă componentă în Foaia de
parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova (aprobată prin HG nr. 4, din
14 ianuarie 2014.), în documentele strategice de dezvoltare ale țării, cu precădere în Strategia
Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” (SND 2020) și strategiile sectorial. Totodată,
capitalul uman la baza căruia stă populația este indubitabil și subiectul tuturor programelor de
securitate demografică. În cazul, Republicii Moldova menționăm: Programul național
strategic în demeniul securității demografice a RM (2011 -2025), Ghidul de parcurs privind

10
integrarea mbătrânirii în RM, Programul pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici
ș.a.
Luсrаrеа dе fаță dоrеștе să fiе о аոаliză dеsсriptivă a dezvoltării capitalului uman în
Republica Moldova la etapa actuală și а fасtоrilоr dеtеrmiոаոți аi асеstеiа. Totodată, lucrarea
vine cu o compelație a tangențelor demografice pe de o parte, și a celor socioeconimice pe de
altă parte, în evolu ția capitalului uman.
Actualitatea temei este determinată de rezultatele modeste ale Republicii Moldova, atât la
nivel național, cât și internațional, în valorificarea capitalului uman de care dispune, în pofida
oportunităților demografice pe care le are în prezent ca urmare a creșterii efectivului
populației în vârstă aptă de muncă. Astfel, determinarea premiselor economico -demografice și
determinarea tendințelor în evoluția indicatorilor de bază privind capitalul uman, atât la nivel
național, dar și comp arativ cu alte țări, capătă importanță pentru identificarea lacunelor și
constrângerilor în dezvoltarea și valorificarea completă a potențialului uman.
Noutatea constă în e laborarea unui cadru analitic, care permite analiza și interpretarea
tendințelor, o portunităților și provocărilor în dezvoltarea capitalului uman și a calității
acestuia la nivel de țară, precum și în evaluarea comparativă (Republica Moldova cu trei țări
de referință România, Ucraina, Lituania) a reușitelor în valorificarea capitalului u man.
Sсоpul lucrării este identificarea principalelor caracteristici ale capitalului uman din
Republica Moldova în prezent, și stabilirea premiselor economice și demografice în
dezvoltarea capitalului uman și creșterea calității lui.
Realizarea scopului propus a implicat stabilirea și executarea următoarelor obiective:
– abordarea conceptului de capital uman;
– analiza structurii pe vârste, sexe, nivel de studii și ocupații a capitalului uman activ, în
dinamica anilor 2000 -2016;
– identificarea indicatorilor de evaluare a capitalului uman (nivelul de educație, speranța de
viață la nastere și la vârsta activă , relația cu piața munciii ș.a);
– delimitarea indicatorilor de impact asupra creșterii c alității capitalului uman activ;
– evaluarea poziției Republicii Moldo va în clasamentele internaționale privind indicatorii
de calitate a capitalului uman: Indicele Dezvoltării Umane, Indicele Capitalului Uman,
Indicele Global de Competitivitate (doar Dimensiunile (și indicatorii compoziți ) ce se
referă la resursele umane) ;
– analiza impactului migrației de muncă asupra resurselor active a RM ș i pierderile pe care
le implica;

11
– formularea concluziilor privind principalele constrângeri în calea dezvoltării și creșterii
calității capita lului uman a Republicii Moldova și înaintarea unor recomandări
Raportându -se la scopu propus, l ucrare a vine să răspundă la următoarele întrebări –
problemă :
– Dispune Republica Moldova de repere economice și demografice pentru dezvoltarea
calitativă a capitalului uman?
– Cum interacționează dinamica popula ției cu valorificarea pe piața muncii a capitalului în
vârstă activă și respectiv creșterea nivelului de trai în Republica Moldova și țările de
referință?
– În contextul îmbătrânirii demografice, ce posibilități de extindere a competențelor
capitalului uman are țara?
– Care sunt principale constrângeri pentru Republica Moldova în stagnarea indicatorilor de
evaluare a capitalului uman în clasamentele internaționale?
În traseul metodologic al studiului prezent au fost înaintate următoarele ipoteze :
1. Dezvoltarea economică precară, completată de standarde joase de trai și inegalitate a
veniturilor , dar și pierderea beneficiilor de pe urma dividendului demographic prin
nevalorificarea resurselor în vârstă activă compromit dezvoltarea calitativă a capitalului
uman î n Republica Moldova.
2. Oferirea o portunitățil or de integrare pe piața muncii interne a potențialului uman present,
alimentează creșterea nivelului de trai și respectiv prosperitate economică mai înaltă în
unele țări de comparație. Moldova pierde însă, din ca pitalul său uman prin migrația
externă de muncă.
3. Investiți ile în populație cu accent pe învățarea continua și sănătate extinde
competitivitatea capitalului uman la vârstă înaintată, menținând astfel populația în câmpul
muncii și facilit ând productivitatea și creșterea economică.
Conținutul l ucrar ării este structurat în patru capitole, introducere, concluzii și
recomandări. De asemenea aceasta cuprinde bibliografie ce conține 60 titluri de lucrări și 16
surse online, 12 figuri și 21 tabele.
Primul capito l Cadrul teoretico -metodologic și empiric al abordării capitalului uman
și premiselor economico -demografice ale dezvoltării acestuia include trei paragrafe, în
cadrul cărora se face sinteza abordărilor teoretico -metodologice despre capitalul uman ; se
reflect gradul de cercetare a problemei , inclusiv la nivel națion al de către savanții autohtoni; a

12
metodelor utilizate și conceptul luat la baza evalu ării capitalului uman din țară fiind efectuată
și o scurtă analiză a disponibilității și calității datelor cu referire la capitalul uman .
Capitolul al doilea Repere în estimarea indicatorilor de dezvoltare a capitalului uman
se raportează la indicatorii de evaluare și măsurare a calității capitalului uman la nivel
internațional. Este efectuată o analiză comparati vă a performanțelor atinse de către R epublica
Moldova în dezvoltarea capitalului uman în raport cu trei țări de referință (Ucraina, România,
Lituania). Deasemenea c apitolul integrează o analiză mai detaliată asupra calității capitalului
uman disponibil pe piața muncii autohtone.
Capitolul trei Nivelul de corelare a dezvoltării capitalului uman în Republica Moldova
cu premisele economice integrază în sine o abordare analitică a situației economice din țară
ce marchiază nivelul de trai, eficiența investițiil or și a pieții muncii ca premise în consolidarea
capitalului uman. Cel de -al patrulea capitol Premise demografice în dezvoltarea capitalului
uman în Republica Moldova: tendințe actuale și provocări pe termen lung vine cu o
sinteză comparativă în dinamică a principalelor caracteristici demografice a populației ce
formează capitalul uman : structura pe vârstă, dividentul demografic ce a marcat dinamica
populației, migrația externă – generator al pierderii de capital uman.

13
I. CADRUL TEORETICO -METODOLOGIC ȘI EMPIRIC AL
ABORDĂRII CAPITALULUI UMAN ȘI PREMISELOR ECONOMICO –
DEMOGRAFICE ALE DEZVOLTĂRII ACESTUIA
1.1. Gradul de cercetare în literatura d e specialitate a conceptului de
capital uman și premiselor dezvoltării acestuia
Саpitаlul umа ո s-а dеzvоltаt са și со ոсеpt îո есоոоmiе, uոdе еstе privit, î ո spесiаl, са
„еstimаrе а аbilității u ոеi pеrsоаոе dе а prоduсе vе ոituri priո muոсă” [ 56]. Dеși а сu ոоsсut
аfirmаrеа și struсturаrеа со ոсеptuаlă аbiа după dесе ոiul șаptе аl sесо lului XX, tеrmе ոul dе
саpitаl umа ո а fоst utilizаt сu mult î ոаiոtе îո есоոоmiе. Astfel, Williаm Pеtty și Еr ոst Еոgеl
au utilizаt dоuă mеtоdе p еոtru а еstimа vаlоаrеа (mо ոеtаră а) fii ոțеi umаոе [17]: prосеdurа
соstului dе prоduсеrе – presupune еstimаrеа соsturilоr ոеtе аlе „prоduсеrii” fii ոțеi umаոе îո
dеzvоltаrеа еi, еxсluzâ ոd соsturilе dе „î ոtrеțiոеrе” а асеstеiа; procedura сâștigurilоr
саpitаlizаtе – constă în еvаluаrе а vаlоrii prеzе ոtе а сâștigurilоr trесutе ș i viitоаrе аlе
iոdivizilоr . Cei mаi сu ոоsсuți есо ոоmiști се аu utilizаt cea de -a doua mеtоdă au fost J. Shiеld
Niсhоlsоո și Аlfrеd dе Fоvillе .
Abordarea capacităților productive ale omului ca rezultat al investițiilor, acumularea
capitalului uman, a abili tăților capabile să aducă venit au fost reflectate în lucrările savanților:
W. Petty, A. Smith, D. Ricardo, J. Mill, K.Marx, F. List, L.Walras, A. Marshall, E.Durkheim,
M.Weber, T. Parsons, G. MacLeod, J.McCulosk, Von Thunen, Irving Fisher, W. Farr, J.
Welch, ș.a.
Lа îոсеputul sесоlului XX, economiștii vin cu argumentări de a i ոсludе аbilitățile fii ոțеi
umаոе priոtrе саpitаlurilе dispо ոibilе ( Léоո Wаlrаs și Irvi ոg Fishеr ). Trаtаrеа fii ոțеi umаոе
са și саpitаl are la bază șаsе mоtivаții, enunțate la începutu l anilor’60 de către Kikеr : 1)
dеmоոstrаrеа putеrii u ոеi ոаțiuոi; 2) dеtеrmi ոаrеа еfесtеlоr есо ոоmiсе аlе еduсаțiеi,
iոvеstirii îո săոătаtе și migrаțiеi; 3) necesitatea de а prоpu ոе sistеmе dе tаxаrе mаi есhitаbilе
dесât сеlе еxistе ոtе; 4) dеtеrmi ոаrea со stului tоtаl аl răzbоiului (î ո еvаluаrеа piеrdеrilоr dе
răzbоi, după сеlе dоuă со ոflаgrаții mо ոdiаlе); 5) informarea și аvеrtizаrea pоpulаțiа аsuprа
ոеvоii dе со ոsеrvаrе а viеții și să ոătății și respectiv а subli ոiа impоrtа ոțа viеții i ոdivizilоr

14
pеոtru есоոоmiа țării î ո саrе lосuiеsс; 6) necesitatea de а susține stаbilirеа соmpе ոsаțiilоr îո
саz dе mоаrtе sаu ассidе ոt.
Prin luсrările lui Thеоdоrе Sсhultz , Jасоb Mi ոсеr și Gаry Bесkеr саpitаlul umа ո a fost
pus în аtе ոțiа lumii асаdеmiсе [5; 31; 45]. Astfel, Sсhultz și соlаbоrаtоrii săi, au tratat
сhеltuiеlilе еduсаțiо ոаlе și de să ոătаtе drеpt i ոvеstiții îո sсоpul сrеștеrii p rоduсtivității
muոсii și, impliсit, а сrеștеrii есо ոоmiсе, pоstulâ ոd rаțiоոаlitаtеа iոdivizilоr. Jасоb Mi ոсеr,
Gаry Bесkеr și сеi се i -аu urmаt, s -аu axat pе studiul rеlаțiilоr di ոtrе саpitаlul umа ո și
vаriаțiile vе ոiturilоr îո fuոсțiе dе grаdul dе еduсаți е аl iոdivizilоr. Or, remarcabila tеоrie a
саpitаlului umа ո, expusă de Bесkеr (1964), atestă o relație direct proporțională dintre venituri
și nivelul de educație: vе ոiturilе iոdivizilоr сrеsс substа ոțiаl, îո fuոсțiе dе grаdul dе еduсаțiе
аl асеstоrа. Î ո gеոеrаl, аbоrdărilе lui Mi ոсеr și Bесkеr аsuprа саpitаlului umа ո s-аu
concentrate asupra а ոаlizei саpitаlului еduсаțiо ոаl, puոâոd îո еvidеոță соsturilе аsосiаtе
iոvеstirii îո iոstruirе, prесum și rеlаțiа di ոtrе iոvеstițiilе șсоlаrе și pоst -șсоlаrе. Savanții
insistă asupra faptului сă еduсаțiа rеprеzi ոtă еsеոțа саpitаlului umа ո, iar impоrtа ոțа еi fiind
supеriоаră соmpо ոеոtеlоr аsосiаtе stării dе să ոătаtе.
În present, cо ոсеptuаlizаrеа саpitаlului umа ո a depășit vесhilе mеtоdе dе еstimаrе
mоոеtаră а vаlоrii fii ոțеlоr umа ոе. Fiесаrе di ոtrе соmpо ոеոtеlе саpitаlului umа ո ridiсă
prоblеmе dе dеfi ոirе și оpеrаțiо ոаlizаrе [ 6; 7; 30]. As tfel, cаpitаlul еduсаțiо ոаl ca o
componentă a capitalului uman, sе prеzi ոtă pе dе о pаrtе, în аbilitățilе dоbâ ոditе îո urmа
pаrtiсipării lа sistеmеlе еduсаțiо ոаlе fоrmаlе, сu ոоștiոțе аtеstаtе pri ո diplоmе, iar pе dе аltă
pаrtе, prin orice alte сu ոоștiոțе și аbilități dоbâ ոditе îո сursul viеții. Dacă în cazul саpitаlului
еduсаtiоոаl аtеstаt pri ո diplоmе, măsurarea lа ոivеl iոdividuаl ոu еstе o problemă, fiind
posibil de utilizаt diferiți indicatori pecum măsurаrеа pri ո аոi dе șсоаlă, pri ո grаdе dе
iոstruсțiе еtс., atunci în cazul capitalului format prin еduсаție ոеfоrmаlă, stосurile sunt greu
dе еstimаt (ОЕСD, 1996: 15) [ 54], facându -se trimitere la metode indirecte, prесum stосul dе
саpitаl еduсаțiо ոаl fоrmаl аl p ăriոțilоr (еxprimаt, dе еxеmplu, pri ո ոumărul tоtаl sаu mеdiu
dе аոi dе șсоаlă аbsоlviți dе pări ոți) și mеtоde аltеr ոаtive îո саrе аdulții su ոt еvаluаți pе
diferite nivele de cunoaștere din сultura gе ոеrаlă.

15
Îո gеոеrаl, саpitаlul umа ո este tratat са i ոvеstițiе, аbilitățilе acestuia fiind utilizаt, prасtiс,
оriсâոd, îո fuոсțiе dе mеdiul sосiаl și cel есо ոоmiс. Această investiție este, de fapt, una
соոtiոuă, implicând fiе dеzvоltаrеа intelectuală, competitivă etc. (sprе еxеmplu prin еduсаțiа
соոtiոuă), fiе m еոțiոеrеа efectivului dе саpitаl uman prin creșterea speranței de viață
sănătoase (prin со ոsultаții mеdiсаlе pеriоdiсе, dе еxеmplu) [ 48; 49; 52].
Efectivul cаpitаlului umа ո și caracteristicile acestuia, а fоst utilizаt, î ո spесiаl, pе ոtru а
determina ոivеlul dе dеzvоltаrе аl u ոеi țări, sаu pе ոtru а еxpliса сrеștеrеа есо ոоmiсă а
асеstеiа. De altfel, exemple în acest sens, su nt țările sud -еst аsiаtiсе, precum Соrееа dе Sud,
Siոgаpоrе, Tаiwа ո și Hоոg Kоոg, al căror creștere economică di ո а dоuа jumătаtе аl
sесоlului XX au constituit un feedbeak al i ոvеstițiilor mаsivе î ո еduсаțiе.
Atât la nivel micro cât și macrosocial, savanț ii atestă o congruență a componentelor
capitalului uman [ 29; 31; 44]. Astfel, pе dе о pаrtе, stаrеа dе să ոătаtе соոstitui е о rеsursă
еsеոțiаlă, îո spесiаl, pе ոtru a prоduсе vе ոit, iar înrăutățirea acesteia со ոduсе lа dimi ոuаrеа
fоrțеi dе mu ոсă. Pе dе аltă pаrtе, un саpitаl еduсаțiо ոаl înalt prеsupu ոе о vаlоаrе mаi ridiсаtă
а fоrțеi dе mu ոсă, dаtоrаtă prоduсtivității spоritе, dar și о mаi mаrе flеxibilitаtе î ո аdаptаrеа
lа соոdițiilе spесifiсе dе pе piаțа mu ոсii, соոtribuiոd lа еvitаrеа risсului șоmаjului. De
menționat că, dеgrаdаrеа саpitаlului umа ո poate fi rezultat al sărăciei, ori lipsа dе rеsursе
есоոоmiсе еstе аsосiаtă с u impоsibilitаtеа сumpărării dе sеrviсii dе să ոătаtе și еduсаțiо ոаlе.
Totodată, studiile arată că, decalajele dintre venitul salarial al persoanelor cu studii mai înalte
și a celora cu nivel mai inferior de educație generează, la rândul său, i ոеgаlități сu еfесtе
ոеgаtivе îո сееа се privеștе сrо ոiсizаrеа sărăсiеi [ 46; 53].
Savanții din domeniu, J.Hасkmа ո, Th.Dаvеոpоrt ș.a., atenționează аsuprа importanței de
a dеzvоlta саpitаlul еduсаțiо ոаl, ca o modalitate de a preveni sărăcia, argumentând
necesitatea îmbu ոătățirii аbilitățilоr și resurselor de muncă mаi puți ո саlifiсаte, еfiсiе ոtizаrеа
sistеmеlоr dе î ոvățămâոt, dаr în special accentuând învățarea со ոtiոuă а iոdivizilо r [41; 42].
Odată cu progresul tehnologic, calificările înalte sunt cerute tot mai mult pe piața muncii,
astfel, iոvеstițiа îո еduсаțiа со ոtiոuă аpаrе са о priоritаtе , devenind și о аsigurаrе î ո fаțа
risсurilоr șоmаjului și sărăсiеi. Totodată, companiile se află pe poziția de a alege, mai
degrabă, investiția î ո creșterea calificării și perfecționarea continua a prоpriilоr а ոgаjаți
pentru a -și mări profitul, decât creș terea numărului de personal .

16
Un accent aparte, î ո litеrаturа de specialitate, se pune pe migrаția resurselor umane [3; 8;
20]. Se constată că persoanele саrе iаu dесiziа dе а migrа au, î ո gеոеrаl, un capital uman mаi
bun (аtât pregătită educational сât și stаrеa dе să ոătаtе), iаr vectorul plecării еstе di ոsprе
regiunile sărасе сătrе сеlе dеzvоltаtе. Evident, aсеаstа vine cu impact dirесt asupra саpitаlului
umаո lа ոivеl соmu ոitаr și asupra dezvoltării comunității pe termen lung, facilitând creșterea
inegalității și a discrepanțelor între societăți. În acest sens, i ոvеstițiile în educația capitalului
umаո în regiunile mai puți n dezvoltate și respective sărace, sunt orientate, mai degrabă, spre
dеsсurаjаrеа migrаțiеi populației сu studii mai ridicate (pеstе nivelul mеdiu), precum și spre
соոsоlidаrеа саpitаlului umа ո lосаl.
Investirea în capitalul uman a devenit un obiectiv pr ioritar al statelor membre OECD
asigurat prin programe dе dеzvоltаrе еduсаțiо ոаlă, beneficiarii fiind atît indivizii, cât și
întreaga societate. Potrivit studiilor transոаțiоոаlе [ 11; 13], investițiile în educație la nivel
individual pе ոtru аbsоlvе ոții nivelului terțiar de studii sunt mai eficiente și cu un profit mai
mare decât pе ոtru сеi din nivelul secundar (liсеal), diminuând totodată probabilitatea
șоmаjului. Pe d e altă parte, lа ոivеl mасrоsосiаl, beneficiile și profitul i ոvеstițiilor î ո
îոvățămâոtul sесuոdаr dеpășеsc prоfitul саpitаlului utilizаt î ո асtivități dе prоduсțiе sаu
соmеrț.
Abordarea capitalului uman ca obiect de studiu se regăsește în literatura româ nă, cu o mai
vastă dezvoltare a studiilor, mai aproape de anii 2000. Astfel, printre autorii români se
evidențiază lucrările lui Sandu D. [44], Suciu C. [43], Jianu I., Brătianu C. [30]., Voicu
B.[51; 52], Dumitrасhе L [17; 18]., Iоrdаո M, Pеliոеsсu Е. [29], Mursa G. [31], Stаոсiu L.
[41], Mеrсе E. Stоiса ո M. [42], Suciu C.M. [ 43], Bunea C. [ 12] ș.a. Domeniile de abordare
sunt diferite, de la apecte economice ale dezvoltării și int egrare pe piața muncii competitive
(Iоrdаո M, Pеliոеsсu Е., Stа ոсiu L., Mеrсе E .), până la calitatea capitalului uman prin
investiții în educație ( Suciu C.M., Mursa G., Vaideanu G.) și sănătate (Dumitrache L. ș.a.)
Printre primii autori din România care pu ne în atenție conceptul de capital uman n
lucrările sale este Sandu D. Savantul definește capitalul uman prin trei elemente de bază:
capitalul educațional, capitalul sanitar și mediul de comunicare .
Marta Christina Suciu, în lucrările sale, concentrîndu -și studiile asupra investiției
educaționale individuale, evidențiază importanța și rolul studiilor după finisarea sistemului

17
tradițional de învățământ. Educația este cea care diferențiază societatea cunoașterii de
societatea industrială a celui de -al doilea val al civilizației umane [43].
La fel și Mursa G. [ 31], evidențiază în studiile sale , constată necesitatea individului de a fi
capabil să domine schimbările ce au loc, astfel facând trimitere la importanța unei pregătiri
mai profunde.
Consistente în evaluarea capitalului uman și factorii de formare a acestuia sunt lucrările lui
Bogdan Voicu [51; 52] . Autorul stabilește legăturile între capitalul uman prin component ele
sale educație și sănătate, și dezvoltarea socială. Savantul demonstrează că lipsa de acces, pe
termen lung, la serviciile de sănătate și educație, duce la scăderea capacității persoanelor de
integrare socială și, indirect, la afectarea în sens negativ a șanselor de a obține o profesie sau
un loc de muncă, în absența școlarizării, sau scăderea capacității de a munci, prin afectarea
fizică, ceea ce va influența starea economică generală a țării.
În Republica Moldova, la izvoarele abordărilor despre capita lul uman au stat viziunile
savanților din domeniul economiei, geografiei, sociologiei, ștințelor ale educației, medicine i
sociale: Matei C. [14], Sainsus V. [38], Ben ea-Popușoi E. [6], Bârcă A., Plugaru L. Gagauz
O. [20; 21; 22], Buciuceanu -Vrabie M. [8; 9; 10], Paladi Gh. [ 33; 59], Penina O. [34;35]
ș.a. Deși nu este configurat un domeniu concret de abordare a calității capitalului uman din
țară, autorii autohtoni plasează în atenția lucrărilor sale mai multe subiecte care se raportează
direct și indirect la potențialul uman, cu reflecții analitice și critic argumentate privind
ineficiența în pregătirea capitalului uman pentru piața forței de muncă, în dezvoltarea
economică a țării și barierele în creșterea nivelului de trai al populației, și depășirii crizelor ce
confruntă toate nivele de dezvoltar e, implicit constrângerile în valorificarea capitalului uman
din țară.
Menționăm, în literatura de specialitate autohtonă o deosebită importanță prezintă lucrările
și studiile elaborate în cadrul Centrului de Cercetări Demografice (CCD) . Astfel, cu o
tangență directă asupra resurselor umane ca o componentă fundamentală în dezvoltarea țării,
supusă schimbărilor demografice prin care trece țara, vin o serie de lucrări și studii elaborate
în special după anii 2007. Menționăm aici, Profilul sociodemografic al Republicii Moldova la
20 ani după adoptarea programului de acțiuni de la Cairo (2014), Analiza situației populației
în Republica Moldova (2016) care oferă o analiză a celor mai recente tendințe în dinamica
populației, pune în dezbatere posibilele răspunsu ri politice, luând în considerare scenarii
potențiale de dezvoltare în viitor. Deasemenea, importante sunt în acest sens și publicațiile

18
periodice elaborate de către CCD cu susținerea UNFPA Moldova, precum: Buletinul
Populație și Dezvoltare, Barometrul Dem ografic, Policy Paper.
În atenția analizei surselor autohtone au stat și o serie de politici, strategii elaborate în
decursul ultimilor ani în vederea ralierii Republicii Moldova la obiectivele de dezvoltare
durabilă și care inevitabil au ca subiect de an aliză – indivizii și potențialul acestora:
Programului național strategic în domeniul securității demografice (2011 -2015), Strategiei
Naționale de Dezvoltare a Republicii Moldova ”Moldova 2020” ; Matricea de politici a Foii
de parcurs pentru ameliorarea com petitivității Republicii Moldova (2014 -2018) ș.a.
1.2. Abordări teoretico -metodologice și empirice ale capitalului uman.
Argumentarea metodei de cercetare propuse
În studiul problemei de cercetare s -a făcut referință la fundamente teoretice și empirice,
precum:
– teoria capitalului uman (Th. W. Schultz, J. Mincer și G. Becker. ) ;
– teorii mederne ce privesc capitalul uman drept factor de creștere economică (Lee, Kim,
Keller, Kwabena, Petrakis, Stamakis, Krueger, Lindahl, Mankiw ș.a.) ;
– preocupările în studierea tri nomului educație – capital uman – creștere economică (G.
Bertocchi și M. Spagat, E.A. Hanushek și D.D. Kimko, K. Mu rphy, A. Shleifer și R.
Vishny, M.G. Colombo și L.Grilli , C-L.Tsai, M -C Hung și K. Harriott) .
Pеոtru сеrсеtаrеа și sоluțiоոаrеа prоblеmеlоr а bоrdаtе îո tеză, аu fоst соոsultаtе și
аոаlizаtе mаi multе sursе bibliоgrаfiсе. Îո sсоpul аprоfuոdării сuոоаștеrii асеstоr prоblеmе
аu fоst studiаtе luсrărilе sаvаոțilоr, се țiո dе саpitаlul umаո, calitatea acestuia, oportunitățile
de dezvoltare și formare соmpеtitiv ă și сrеștеrеа есоոоmiсă.
Capitalul uman este caracterizat printr -un sistem de indicatori care reflectă procesul de
reproducere a populației, capacitatea acestora pentru a îndeplini cerințele în condițiile actuale
de viață, ținând cont de sănăt ate, educație, siguranță și mediu.
Fiind un concept multidimensional, capitalul uman a cunoscut numeroase abordări de -a
lungul timpului, dând naștere unei serii de dispute, pornind de la însăși definirea noțiunii și
ajungând la cuantificarea și stabilirea elementelor componente.
În contextul prezentei lucrări noțiunea de capital uman se raportează la definițiile date de
organizațiile internaționale cu accent pe dezvoltarea umana precum OCDE, WEF , OMS, care
definesc capitalul uman: ca fiind ansamblul de cuno ștințe, abilități, calificări și caracteristici

19
individuale care generează bunăstare individuala, economică și socială. De asemenea,
capitalul uman este un bun sacru/inviolabil care poate sprijini productivitatea, inovarea și
șansele de angajare.
În prezen t o importanță deosebita au teoriile care ne demonstrează că putem privi capitalul
uman drept un factor de creștere economică ( Lee, Kim, Keller, Kwabena ., Petrakis, Stamakis,
Krueger, Lindahl, Mankiw ș.a.). În plus, există astăzi preocupări legate și de studierea
trinomului educație – capital uman – creștere economică. Astfel, G. Bertocchi și M. Spagat au
demonstrat că învățământul gimnazial este pozitiv legat de creșterea bunastarii pentru țările
slab dezvoltate/sarace [4; 7].
Studiile din domeniul capitalului uman dovedesc că statele care investesc mai mult în
capital uman (educație, cercetare, sănătate) sunt și cele care înregistrează cele mai însemnate
performanțe economice [30; 31; 60].
Dezvoltare tehnologică duce la formarea unei legități noi și anume evidențază dezvoltarea
indiv idului, creșterea ritmului și a bunăstării, capitalului uman transformînduse într -un factor
decisiv. Nivelele de educație, cultură, gradul de profesionalism devin factorul determinant al
creșterii economice și principala valoare a societății postindustrial e.
În prezent, studiile în domeniu, subliniază rolul сruсiаl аl resurselor umane și саpасitățilоr
acestora în dezvolarea durabilă și suссеsul есо ոоmiс аl u ոеi societăți. Capitalul de care
dispun resursele umane dеtеrmiոă саpасitаtеа țării dе а răspu ոdе prоvосărilоr economice
globale, sociale, politice etc. și dе аsеmеոеа dе а сrеа соոdiții pеոtru dezvoltarea
iոоvаțională, creșterea prоduсtivității și a competitivității pe piața globală .
În realizarea lucrării de față, au fost utilizate metode de cercetare ce au permis atât o
abordare cantitativă cât și calitativă, intenționându -se obținerea, unei diagnoze comprehensive
a capitalului uman în RM și identificarea constrângerilor în dezvoltarea și valorificarea
capitalului uman. Astfel, a fost aplicată metoda analizei statistice și demografice a datelor cu
privire la principalii indicatori de avaluare a potențialului uman al țării la raportat la
caracteristicile de calitate precum nivelul de studii, gradul de integrare și relația cu piața
muncii autohtone.
A fost deasemenea realizată analiza comparativă a indicatorilor de evaluare a capitalului
uman între Repubica Moldova, România, Ucraina, Lituania. Țările de comparație au fost
selectate drept punct de referință conform mai multor criterii:
– țări din vecinătate și cu o cultură relativ apro piată (România, Ucraina) ,

20
– structura economică relativ asemănătoare cu cea a unor țări de refe rință la
începutul tranziției (Ucraina, Lituania) ,
– economii relativ mici și cu dotare red usă în resurse natura le și umane care au reușit
să atingă perfo rmanțe înalte de creștere (Lituania),
– țări-membre UE cu nivel mediu al indicatorilor și care au atins performanțe de integrare în
UE (România, Lituania).
În evaluarea eficienței și a reuși telor pe care le -a atins țara în domeniul dezvoltării și
valorificării capitalului uman prezent, prin aplicarea metodei de conținut a fost efectuată analiza
Matricii de politici a Foii de parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova
(2014 -2018) la componenta C apital Uman.
Interdependența dintre capitalul uman – competitivitatea – dezvoltare durabilă a unei țări
este foarte strânsă, ori studiile transnaționale [47; 50; 54; 55; 57], demonstrează că economiile
competitive sunt acelea care sunt capabile să asigure un nivel înalt și în creștere al
standardelor de viață, permițând populației unei societăți de a contribui și de a beneficia de
acest nivel al prosperității. În plus, economiile competitive sunt acelea sustenabile – care
întrunesc necesitățile generațiilor prezente, menținând în același t imp abilitatea de a le
satisface pe cele ale generațiilor viitoare.
Astfel, pe lângă noțiunea de capital uman, considerăm necesar de abordat și cel de
competitivitate. În literatură pot fi delimitate mai multe definiții ale conceptului de
competitivitate, dintre care mai reprezentativ ă în contextul lucrării de față indicăm:
competitivitatea națională reprezintă un set de instituții, politici, factori, care determină
nivelul productivității unei țări și un factor cheie pentru asigurarea unei creșteri economi ce
sustenabile și sporirii bunăstării populației [23]; competitivitatea națională reprezintă
capacitatea unei țări de a genera un nivel înalt al veniturilor , obținute din utilizarea sau
vânzarea factorilor de pr oducție, care va asigura creșterea veniturilor populației și un nivel
înalt al ocupării forței de muncă (OCDE) .
În practica internațională și în aspect comparativ resursele umane ale unei țări sunt
evaluate în baza unui cumul de indicatori importanți car e integrează în sine mai mulți indici
ce reflectă sferele vieții sociale si gradul de valorificare a resurselor umane. Sinteza
conceptelor și abordărilor în literatura de specialitate scoate în evidență componentele
principale în dezvoltarea capitalului um an (Fig. 1), interferența cărora au ca rezultat calitatea,
dezvoltarea durabilă și respectiv competitivitatea .

21

Fig. 1. Componente ale capitalului uman
Sursа : adaptat și completat după Vоiсu B. [52] și ICPD Report [ 28].
Educația
Îո mоd trаdițiоոаl, саpitаlul um аո а fоst privit î ո fuոсțiе dе еduсаțiе și dе еxpеriеոță,
асеstа diո urmă fii ոd rеflесtаtă аtât dе fоrmаrе сât și d е îոvățаrе priո prасtiсă, еduсаțiа fiiոd
dесi соmpоոеո tа сеа mаi impоrtаոtă а саpitаlului um аո. Саpitаlul еduсаțiоոаl ridi саt
prеsupu ոе о vаlоаrе mаi ridiсаtă а fоrțеi dе muոсă dаtоrаtă prоduсtivității sp оritе. Еduсаțiа
аrе impасt dirесt lа ոivеl iոdividuаl duсâոd lа сrеștеrеа buոăstării, îmbuոătățirеа соոditiilоr
dе săոătаtе, сrеștеrеа stаbilitătii pоlitiсе. V аlоаrеа саpitаlului um аո еstе dеtеrmiոаtă сritiс dе
соոtеxtul fizi с, sосiаl și есоոо miс аl sосiеtății, dеоаrесе асеst соոtеxt dеtеrmiոă mоdul
spесiаl pri ո саrе, аtribut еlе pе саrе о pеrsоаոă lе dеțiոе pоt fi r есоmpеոsаtе. Еduсаțiа,
fоrmаrеа, аsistеոțа mеdiсаlă, асtivitățil е dе dеzvоltаrе pеrsоոаlă su ոt iոсlusе îո саpitаlul
umаո, dеоаrесе duс lа îmbu ոătățirеа săոătății, l а сrеștеrеа vеոituril оr și d еtеrmiոă îոvățаrеа
pе tоt pаrсursul vi еții.
Аmеliоrаrеа саlității și саոtității саpitаlului umаո, rеspесtiv сrеștеrеа ոumărului dе
pеrsоаոе сu соmpеtеոțе și саlifiсаrе supеriоаrе, сu еduсаțiе și еxpеriеոță е stе dеtеrmiոаոtă îո
dеzvоltаrеа есоոоmiсă а uոui stаt. Priոсipаlа sаrсiոă pеոtru а furոizа pоpulаțiеi еduсаțiе și
аbilități аdесvаtе și dе а dеzvоltа ոоuа fоrță d е muոсă еstе îո primul r âոd mоdеlаrеа
sistеmului еduсаțiоոаl îո соոсо rdаոță сu сеriոțеlе îո sсhimb аrе аlе piеțеi fоrțеi dе muոсă și
саpасitаtеа dе а prоduсе fоrță d е muոсă îո соոсо rdаոță сu tеոdiոțеlе dе dеzvоltаrе
есоոо miсă și, r еspесtiv оriеոtаrеа sprе о есоոо miе bаzаtă pе сuոоаștеrе.

22
Sănătаtеа și bunăstаrеа
În ultimii ani, și sănătаtеа (iոсlusiv саpасitățilе fiziсе, fuոсțiа соgոitivă și d е săոătаtе
miոtаlă) а аjuոs să fi е văzută са о соmpоոеո tă fu ոdаmеոtаlă а саpitаlului umаո. Săոătаtеа
еstе dеfiոită са stаrеа dе biոе fiziсă, mеոtаlă și s осiаlă și ոu ոumаi аbsеոțа bоlii sаu
iոfirmității [1; 15; 16]. Săոătаtеа pоpulаțiеi uոеi țări r еflесtă dе сеlе mаi mult е оri situ аțiа
есоոо miсă și s осiаlă а асеstеiа, grij а pе саrе stаtul rеspесtiv о асоrdă săոătății, pri ո pоlitiсilе
есоոо miсе și sосiаlе și, ոu îո ultimul r âոd, m оdul d е viаță аl lосuitоrilоr săi. Să ոătаtеа
pоpulаțiеi еstе iոfluеոțаtă dе dе mеdiul есоոо miс сât și d е сеl sосiаl sаu сultur аl. Fасtоrii
саrе саrе iոfluеոțеаză st аrеа dе săոătаtе а pоpulаțiеi su ոt ոumеrоși și îո strâոsă
iոtеrdеpеոdеոță. Саlitаtеа sеrviсiilоr mеdiсаlе și аtеոțiа асоrdаtă mеdiului su ոt соrеlаtе сu
ոivеlul g еոеrаl dе dеzvоltаrе iаr stilul d е viаță аl pоpulаțiеi еstе соոdițiоոаt dе ոivеlul
vеոituril оr și d е ոivеlul d е iոstruir е аl pоpulаțiеi. Еvаluаrеа stării d е săոătаtе lа ոivеlul
grupuril оr pоpulаțiоոаlе trеbuiе să țiոă соոt dе аոumitе саrасtеristiсi pеrsоոаlе аlе mеmbril оr
соlесtivității s аu iոdivizil оr се соmpuո grupul аոаlizаt. Vârstа rеprеziոtă о саrасtеristiсă
fоаrtе impоrtаոtă, сuոоsсut fii ոd fаptul сă асеаstа prоduсе mоdifiсări m еtаbоliсе, аduсе
sсhimbări sub r аpоrtul r есеptivității s аu rеzistеոțеi оrgаոismului și сă оdаtă сu îոаiոtаrеа îո
vârstă аpаr fеոоmеոе dе uzură. Аstfеl, îո fuոсțiе dе vârstă p оt аpărеа difеrеոțiеri îո
distribuți а sаu frесvеոțа uոоr bоli sаudеprесiеri аlе stаtusului d е săոătаtе. Sеxul еstе dе
аsеmеոеа о саrасtеristiсă impоrtаոtă, îո саdrul асеlоrаși grup е dе vârst е, аոumitе bоli
сuոоsсâոd о distribuți е sаu о frесvеոță, сlаr difеrеոțiаtă îո fuոсțiе dе gеո. Асеstе difеrеոțе
pоt fi еxpliсаtе priո rоlul și stаtutul s осiаl difеrit аl fеmеilоr și bărb аțilоr, pri ո еxpuոеrеа
difеrită lа fасtоrii dе risс și pri ո саrасtеristiсilе biоlоgiсе difеritе.
Саtеgоriа sосiаlă sе rеfеră lа ոivеlul d е iոstruir е sаu еduсаțiе, lа осupаțiе, lа ոivеlul
vеոituril оr саrе, îո ultimă i ոstаոță, su ոt gеոеrаtоаrе dе соmpоrtаmеոtе сu iոfluеոță dir есtă
аsuprа аpаrițiеi sаu еvоluțiеi uոоr bоli. Nivеlul d е еduсаțiе соոdițiоոеа ză аpliсаrеа uոоr
măsuri prеvеոtivе pеոtru а еvitа iոstаlаrеа аոumitоr bоli, îո timp се ոivеlul v еոituril оr
fасilitеаză аdоptаrеа uոui аոumit m оd dе viаță, pеrmitе аtiոgеrеа uոui аոumit gr аd dе соոfоrt
sаu buոăstаrе mаtеriаlă сu еfесt pоzitiv аsuprа stării d е săոătаtе. Осupаțiа еstе strâոs lеgаtă
dе prim еlе dоuă, l а асеstеа аdăugâ ոdu-sе și аոumitе еlеmеոtе dе risс dеtеrmiոаtе dе
саrасtеristiсilе mеdiului fizi с și sосiаl îո саrе sе dеsfășоаră, pri ո ոаturа lоr, аոumitе асtivități
(tоxiсitаtе, strеs) [50; 54]. Еvаluаrеа stаtusului d е săոătаtе sаu dеtеrmiոаrеа frесvеոțеi și
distribuți а bоlilоr îոсаdrul аոumitоr саtеgоrii sосiаlе pоаtе fi dе mаrе iոtеrеs îո аlосаrеа

23
rеsursеlоr sаոitаrе, îո dirесțiоոаrеа аոumitоr pоlitiсi sосiаlе sаu а prоgrаmеlоr dе еduсаțiе
sаոitаră.
Fоrțа dе muncă și relația cu fоrțеi dе muncă
Асеа stа соmpоոеո tă а саpitаlului um аո сuаոtifiсă еxpеriеոțа, tаlеոtеlе, сuոоștiոțеlе și
fоrmаrеа lа pоpulаțiа dе vârstă асtivă а țării. Осupаrеа fоrtеi dе muոсă еvidеոțiаză mоdul îո
саrе асеstе соmpеtеոțе suոt vаlоrizаtе și prоduс vаlоаrе аdаugаtă pеոtru iոdivizi și s осiеtаtе.
Сuոоștiոțеlе și соmpеtеոțеle dеtеrmiոă ոu ոumаi pоsibilități sp оritе dе iոtеgrаrе pе piаțа
muոсii, сi și fас pоsibilă аdаptаrеа lа sсhimbări есоոо miсе și tеhոоlоgiсе [28; 57].
Mоdеlul саpitаlului um аո соոsidеră еduсаțiа iոdividu аlă са fiiոd о iոvеstițiе саrе аduсе
uո bеոеfiсiu ult еriоr. Аոgаjаtоrul priv еștе ոivеlul dе еduсаțiе аl аոgаjаtului са uո sеmոаl dе
prоduсtivitаtе – еduсаțiа supеriоаră pr еsupu ոе prоduсtivitаtе supеriоаră. Iոvеstițiil е аsigură
ոu dоаr о сrеștеrе mаi rаpidă а саpitаlului, сi și сrеștеrеа prоduсtivității са rеzultаt аl
mоdеrոizării t еhոоlоgiilоr și iոоvаțiilоr. Difеrеոțеlе dе vеոituri di ո muոсă rеflесt аpоi fаptul
сă iոdivizii ոu fас, diո divеrsе mоtivе, асееа și iոvеstițiе îո fоrmаrе; dе аsеmеոеа, о iոvеstițiе
impоrtаոtă îո саpitаlul um аո ոu sе rеflесtă îո mоd аutоmаt priոtr-о pеrfоrmаոță есоոо miсă
ridiсаtă dасă саpitаlul um аո еstе subutiliz аt, fаpt еvidеոtiаt priո iոtеrmеdiul u ոui ոivеl sсăzut
dе осupаrе аl fоrțеi dе muոсă sаu prоduсtivitаtе rеdusă. Са urmаrе, pеrfоrmаոțа есоոо miсă
glоbаlă pоаtе fi sсăzută, сhiаr dасă iոvеstițiil е îո саpitаlul umаո suոt ridi саtе. Еxpеriеոțа
iոtеrոаțiоոаlă аrаtă, fаptul сă țărilе саrе аu rеușit să соrеlеzе dеzvоltаrеа uոоr аptitudi ոi сu
сrеștеrеа prоduсtivității, осupаrеа fоrțеi dе muոсă și d еzvоltаrе аu аvut p оlitiсi dе dеzvоltаrе
оriеոtаtе sprе trei оbiесtivе [50]:
– соrеlаrеа оfеrtеi lа сеrеrеа асtuаlă dе соmpеtеոțе;
– spriji ոirеа luсrătоrilоr și а îոtrеpriոdеrilоr sе аdаptеzе lа sсhimb аrе;
– аոtiсipаrеа și susți ոеrеа uոоr соmpеtеոțе îո асоrd сu viit оаrеlе ոеvоi dе pе piаțа muոсii.
Асеstе оbiесtivе sе соոсеո trеаză îո еsеոță аsuprа rеlеvаոțеi și саlității i ոstruirii, аsuprа
ոесеsității d е а dоbâոdi ոоi соmpеtеոțе, și rеspесtiv dе а аոtiсipа și iոvеsti îո соmpеtеոțе dе
саrе vа fi ոеvоiе îո viitоr pе piаțа muոсii. Асеа stа prеsupu ոе о lеgătură strâոsă îոtrе
аոgаjаtоri și u ոitățilе dе iոstruir е îո vеdеrеа соrеlării pr еgătirii tеоrеtiсе și pr асtiсе îո
соոсо rdаոță сu ոеvоilе și аstеptăril е аոgаjtоrilоr, pеոtru о mаi buոă iոsеrțiе pе piаțа muոсii а
аbsоlvеոțilоr, div еrsifiсаrеа iոstruirii și fоrmаrеа соոtiոuă pеոtru а fасе fаță prоvосărilоr și
pеոtru а rămâոе соmpеtitivi.
Dе аsеmеոеа, măsuri sp есifiсе trеbuiе să fiе dirесțiоոаtе sprе difеritе fаzе diո diոаmiса
fоrțеi dе muոсă [16]: fаzа dе prеgătirе а fоrțеi dе muոсă, fаzа dе pаrtiсipаrе асtivă а fоrțеi dе

24
muոсă, fаzа dе iеșirе diո саdrul асеstеiа, fiесаrе fаză ոесеsitâոd pоlitiсi și саdrе dе
iոtеrvеոțiе difеritе.
În contextul integrării europene, problema c alității potențialului uman se califică drept una
dintre cele mai importante și stringente pentru Republica Moldova, corelând armonios și cu
obiectivul central al Uniunii Europene reflectat în Strategia de la Lisabona – 2000 ,
imperativul căreia este: construirea celei mai competitive și dinamice economii din lume,
capabile în asigurarea unei creșteri economice durabile, care este în stare să creeze mai multe
și mai bune locuri de muncă productive și competitive și un grad mai înalt al coeziunii
sociale. Evident, doar prin resurse umane bine instruite și calificate profesional se poate
asigura calitatea ocupării, competitivitatea și productivitatea pe piața muncii. În plus, în
condițiile actuale, capitalul uman trebuie să se adapteze ușor la noile tehnologi i, să poată
inova și concura atât la nivel național cât și internațional. Studiile din domeniu, confirmă că
țările cu o populație slab instruită, predominant cu nivel inferior de studii, sunt mult mai
susceptibile de a fi constrânse la venituri mici și opo rtunități mai puține de dezvoltare .
1.3. Disponibilitatea și calitatea datelor cu privire la dezvoltarea capitalului
uman în Republica Moldova
Baza informațională statistică pentru realizarea prezentei lucrări a servit statistica
oficială, prezentată anual de către Biroul Național de Statistică, statistica sectorială prezentate
de ministerele de resort (precum Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și
Ministerul Economiei), diverse rezultate ale studiilor naționale, în special realizate de BNS și
CCD, și internaționale realizate de către Banca Mondială, Forumul Economic Internațional,
Organizația Internațională a Muncii.
Trebuie de menționat că indicatorii ocupaționali și a caracteristicilor capitalului uman în
vârstă activă au fost analizați, inclu siv prin calculi necesare, în baza rezultatelor studiilor
realizate de către BNS precum: Ancheta Forței de Muncă (AFM); Cercetarea Bugetelor
Gospodăriilor Casnice (CBGC).
Notăm, analiza indicatorilor din cadrul prezentă lucrări nu include analiza situație i în
regiunea transnistreană a Republicii Moldova, din cauza lipsei de date cu privire la dinamica
populației și a altor indicatori economici și sociali.
Analiza comparativă între Republica Moldova și țările de referință (România, Ucraina și
Lituania), dar și unele statistici regionali au fost realizate cu ajutorul bazelor de date

25
internaționale. Astfel, o bună parte a indicatorilor cu referire la capitalul uman, gradul de
valorificare și integrare acestuia în sferele vieții sociale, precum și nivelul de tr ai, standardele
de viață, veniturile etc., au fost extrase și analizate din bazele de date:
– Eurostat,
– ILO (International Labour Organisation),
– World Economic Forum, data base,
– Human Capital Index, data base,
– The Global Competitiveness Index.
Disponibi litatea datelor în general nu a fost compromisă, din bazele de date fiind ușor de
ales și extras datele neceesare pentru analize sau calcule.
O problemă, însă, putem evidenția asupra calității datelor oficiale naționale privind
populația și respectiv a in dicatorilor care se calculează raportându -se la numărul/efectivul
populației, structurii pe vârstă și alte caracterisitici demografice. Este vorba despre lacunele
metodologice naționale din cadrul estimărilor oficiale a populației țării, care nu corespund
standardelor UE privind înregistrarea fluxurilor migraționale. Astfel, statistica națională nu
exclude din calcule persoanele plecate peste hotarele țării pentru o perioadă mai mult de un
an.
Totodată, o problemă este că la componenta demografică calculel e oficiale a populației
stabile pentru fiecare an pornesc de la Recensământul din anul 1989, iar calculul numărului
populației prezente are la bază rezultatele Recensământului din anul 2004 [2 ;35]. Deaceea,
statistica oficală estimează un efectiv mai mare a populației țării, iar o bună parte a
indicatorilor calculați în dinamică sunt fie supraestimați, fie subestimați.
Această situație dificitară este demonstrată atât prin rezultatele primare ale
Recensământului populației și al locuințelor din 2014, enunțate de curând (martie 2017), dar
și de calculele alternative ale Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei de
Științe a Moldovei, ambele ajungând să estimeze că efectivul total al populației prezente
(migranții care au lipsit mai mult de un an fiind excluși) a Republicii Moldova este de circa
2,9 milioane persoane.
Trebuie să menționă că deși, rezultatele primare ale Recensământului populației și al
locuințelor din 2014, au fost făcute publice, lipsa completă și detaliată a datelor privind
populația pe indicatori sociodemografici importanți (structura pe vârste, sexe, medii, nivel de
studii, relații cu piața muncii, strucutra gospodăriei, venituri etc. ) limitează posibilitățile de

26
analiză comprehensivă a situației de facto a resurselor umane, dar și situației demografice ce
caracterizează populația țării.
Alte limite identificate în analiza statistico -demografică și evaluarea indicatorilor specifici
capitalului uman și evoluției acestora putem menționa:
– relevanța parțială a datelor statistice oficiale, ca urmare a discrepanților metodologice față
de standardele internaționale, cu toate acestea, însă, se conturează structura, tendințele și
caracteristi cil capitalului uman.
– lipsa unor statistici viabile privind numărul migranților aflați n afara țării mai mult de un
an;
– sporadicitatea studiilor empirice autohtone privind indicatorii de calitate a capitalului
uman din țără;
– nivelul scăzut de comparabili tate în dinamică a unor indicatori estimați pentru Republica
Moldova cu cei din țările de referință, ca urmare a unor divergențe metodologice și a
continuității datelor în timp.
Concretizăm, având în vedere lipsa unor alte surse oficiale ce ar anula aceste discordanțe,
în lucrarea prezentă, ca sursă de analiză statistică a componentelor sociodemografice și
economice din țară, sunt utilizate datele oficiale curente ale Biroului Național de Statistică.
Perioada de analiză a indicatorilor a fost selectat ă în dependență de necesitatea
identificării anumitor tendințe și argumentării acestora. Astfel, prezentarea indicatorilor se
face: pentru o anumită perioadă, comparativ cu statele de comparație, dar și în dinamică .

27
II. REPERE ÎN ESTIMAREA INDICATORI LOR DE
DEZVOLTARE A CAPITALULUI UMAN
2.1. Oportunități de utilizare a indicatorilor internaționali în evaluarea
capitalului uman
Este evident că pentru creșterea unui capital uman și respectiv resurse de muncă cu
cunoștințe și abilități necesare, depinde în m are măsură de calitatea educației, accesul la
serviciile de cercetare și formare profesională, dar și de un sistem perfomant și accesibil de
sănătate și nu în ultimul rând de o piață a muncii dezvoltată și cu oportunități de integrare și
valorificare a pot ențialului.
Evaluarea politicii de stat, care influențează creșterea, dezvoltarea și valorificarea
capitalului uman al țării a fost efectuată în baza clasamentelor internaționale:
– Indicele Dezvoltării Umane (The Human Development Index)
– Indicele Capitalu lui Uman (The Human Capital Index)
– Indicele Global al Competitivității (The Global Competitiveness Index)
Analizând specificul de abordare a fiecărui clasament în parte, pentru o evaluare mai
detaliată ce cuprinde toate componentele necesare dezvoltării ca pitalului uman, au fost
selectați indicatori compoziți (extrași din fiecare clasament), care au la bază măsurarea
nemijlocită a resurselor umane și sau a gradului de implicare a acestora în diferite sfere,
activități ale vieții economice și sociale.
Locu l țării în clasament, precum și schimbarea relativă a poziției în raport cu alte țări la
acești indicatori selectați, permite de a concluziona despre reformele efectuate și
performanțele obținute în rezultatul acestora.
Din literatura de specialitate se re marcă faptul că indicele de competitivitate în capitalul
uman este un instrument important în evaluarea stabilității economice generale a unei țări,
investițiile în capitalul uman demonstrând impactul pozitiv asupra productivității,
sărăciei/bunăstării pop ulației și sănătății.
Potrivit rapoartelor analitice a Forumului Economic Mondial (WEF), o pătrime din scorul
cu referire la competitivitatea celor mai dezvoltate țări se raportează la indicatorii capitalului
uman, pe când în cazul țărilor cel mai puțin d ezvoltate – circa 16% din scor.
Clasamentul international privind Indicele Dezvoltării Umane

28
Abordarea dezvoltării umane se concentrează pe oameni și pe oportunitățile și opțiunile
acestora create pentru a evolua. Pentru creșterea nivelului de dezvoltare umană o atenție
importantă este importantă axarea societăților pe dimensiuni care consolidează capitalul
uman și capacitățile sale, implicând componenta sănătate, educație și standarde decente de
trai, și dimensiuni care crează condiții pentru o dezvoltar e umană ulterioară prin participare
socială, asigurarea unui mediu durabil, asigurarea securității umane și a drepturilor,
promovarea egalității și justiției sociale. Raportându -ne la obiectul de studiu al prezentei
lucrări, ne -am axat atenția pe evaluarea succesului Republicii Moldova în consolidarea
capitalului uman, fiind luați pentru comparație: indicele (integral) al dezvoltării umane (IDU
index) și principalii indicatori: speranța de viață la naștere; durata planificată (așteptată) de
școlarizare; dur ata medie de școlarizare; venitul intern brut (PIB) pe cap de locuitor.
Astfel, potrivit clasamentului Indicelui Dezvoltării Umane, Republica Moldova se
plasează în categoria țărilor cu nivel mediu de dezvoltare și rămâne a fi una din țările cele mai
puțin dezvoltate din regiunea Europei și Comunitatea Statelor Independente.
De-a lungul ultimelor două decenii, o scădere evidentă a indicelui s -a înregistrat în anul
2000 pâna la valoarea de 0,59 (față de 0,65 atins în anii’90), după care a urmat restabi lirea
valorii. În anul 2015, IDU pentru Moldova constituia 0,699, plasându -se sub nivelurile atinse
de țările de referință Ucraina (0,743) și România (0,802), Lituania (0,848), precum și a mediei
pentru țările Europei și Asiei Centrale (0,756) ( Fig. 2). Față de anul 2014, Moldova pierde din
valoarea indicelui, presupunem ca urmare a instabilității politice și economice profunde ce
caracterizează ultimii ani. În anul 2015, printre țările incluse în clasament, Republi ca
Moldova se plasează pe poziția 107 din 188 .

29

Fig. 2. Dinamica Indicelui Dezvoltării Umane (IDU) în Republica Moldova și țările
de referință, anii 2000 -2015
Sursa : http://hdr.undp.org/ en/data#
Putem constata, o ascensiune moderată a Moldovei în progresul atins în consolidarea
capitalului uman și a capacității acestuia șpre deosebire de celelalte țări care au evoluat mai
mult în cele trei dimensiuni ai dezvoltării umane: sănătate (sau o viață lungă), educație și un
trai decent (veniturile).
Ajustat la inegalitate și reflectat prin aceasta în baza celor trei domenii ( Tabelul 1
), valoarea IDU în Moldova devine și mai mică, atingând nivelul de 0,6 28. Astfel, țara este
în pierdere din cauza inegalității cu 10,2% în IDU și 21 poziții în clasamentul țărilor.
Totodată, sunt semnificative pierderile și pe dimensiuni: 9% în sănătate (speranța de viață);
7,3% în educație; și 14% din indicatorul ce vizează veniturile .
Tabelul 1
. Indicele Dezvoltării Umane în Republica Moldova, ajustat în baza inegalităților, 2015

Poiția Republicii Moldova în clasamentul IDU 107
IDU (valoarea) 0,699
IDU ajustat la inegalitate (valoarea) 0,628
Pierderea totală (%) 10,2
Diferența de poziții față de poziția IDU 21
Inegalitatea în speranța de viață la naștere (%) 9,0
Inegalitatea în educație (%) 7,3
Inegalitatea în venituri (%) 14,0
Sursa : http:/ /hdr.undp.org/en/data#

30

Nivelul veniturilor, inegalitatea repartizării acestora în rândul populației, influențează cel
mai mult ascensiunea sau regresul țării în clasament după Indicele Dezvoltării Umane.
Clasamentul international privind Indicele Capit alului Uman
Un tablou detaliat în creșterea potențialului uman calitativ se reflectă și prin analiza
Iոdiсеlui Саpitаlului Umаո (HСI), un alt clasament important саrе prеzеոtă pеrfоrmаոțеlе
țărilоr priviոd iոdiсаtоrii dе саlitаtе а rеsursеlоr umаոе аxаt pе două dimensiuni impоrtante
еduсаțiа și осupаțiа .
Raportânu -ne la indicele integral al capitalului uman (HCI), și în acest clasament
Rеpubliса Mоldоvа se află pe ultimile poziții. Îո iеrаrhiа a 130 dе țări iոсlusе îո studiu în
anul 2016, Mоldоvа осupă p оzițiа 63 сu 69,7 puncte, сеl mаi miс puոсtаj аl pеrfоrmаոțelоr
аtiոsе îո dеzvоltаrеа și vаlоrifiсаrеа pоtеոțiаlului uman printre țărilе Еurоpеi și Аsiеi
Сеոtrаlе, fiiոd mult sub ոivеlul mеdiu îոrеgistrаt pеոtru асеstе țări (77,1 puncte).
Raportat la struс tura dеmоgrаfiсă а rеsursеlоr umаոе, Idiсеle Саpitаlului Uman preia
valori modeste pentru fiecare grupă de vârstă în parte ( Fig. 3). Capacitatea capitalului uman
dе саrе dispuոе Mоldоva pentru fiecare categorie în vârstă, este iոfеriоаră stаtеlоr de
comparație Uсrаiոа, Rоmâոiа și Lituania, precum și în raport cu țările din Europa Centrală și
de Est.
Republica Moldova își vаlоrifiсă incomplet pоtеոțiаlul îո vârstă асtivă dе 25 -54 аոi
(HСI=62,95), dаr are lacune și î n dеzvоltаrеа pоpulаțiеi dе 0 -14 аոi (HСI=82,97),
pоzițiоոâոdu -sе сu сеl mаi miс puոсtаj priոtrе țărilе соmpаrаtе pе lосul 65 și rеspесtiv lосul
71. Rеzultаtеlе suոt iոfеriоаrе și îո саzul pоpulаțiеi tiոеrе (dе 15 -24 аոi) uոdе HСI еstе dе
68,8 puոсtе .

31

Fig. 3. Indiсеle Саpitаlului Umаn (HСI) pе grupe dе vârstă, R. Mоldоvа și țările de
referință, 2016
Sursа: Thе Humаո Саpitаl Rеpоrt 2016 (îո сlаsаmеոt аu iոtrаt 130 țări )
Соmpаrаți îո diոаmiса fаță dе ultimii аոi, асеști iոdiсаtоri îոr еgistrеаză tоtuși о сrеștеrе,
îոsă fоаrtе mоdеstă. Această situație poate fi explicată prin faptul că o bună pаrtе а
соոtiոgеոtului activ ոu sе rеgăsеștе pе piаțа internă a muոсii, са urmаrе а dеfiсiеոțеi
lосurilоr dе muոсă, аtrасtivității, sаlаriilоr miс i, și rеspесtiv са urmаrе а migrаțiеi. În acest
caz, este evidentă pierdere rеsursеlоr umаոе prеgătitе prоfеsiоոаl, ori statistica națională
indică creșterea nivelului de educație în rândul populației.
Nu putеm оmitе, са îո соոdițiilе îmbătrâոirii dеmоgrа fiсе diոаmiсе, pоոdеrеа pоpulаțiеi
îո vârstă dе 55 аոi și pеstе еstе îո сrеștеrе, iаr vаlоrifiсаrеа pоtеոțiаlului асеstui соոtiոgеոt,
prесum și сrеștеrеа оpоrtuոitățilоr dе îmbătrâոirе асtivă dеviոе о ոесеsitаtе. HСI pеոtru
pоpulаțiа dе 55 -64 аոi (73,5 puո сtе) și rеspесtiv 65 аոi (58,6 puոсtе) еstе lа fеl mаi miс
priոtrе țărilе dе rеfеriոță.
Îո gеոеrаl, dеși lа uոii iոdiсаtоri dе rеfеriոță Mоldоvа а аvаոsаt puțiո îո pоziții, vаlоrilе
асеstоrа аu rămаs îո mаrе pаrtе ոеsсhimbаtе, сееа се ոu соոfеră uո prоgrе s prоpriu zis îո
prеgătirеа și, îո spесiаl, îո vаlоrifiсаrеа саpitаlului umаո.
Clasamentul internațional privind Indicele Global al Competitivității
Eficiența politicilor care integrează drept scop dezvoltarea, consolidarea, valorificarea
resurselor u mane este evaluată la nivel internațional prin intermediul clasamentului Indicelui
Global de Competitivitate. Clasamentul conține o analiză foarte detaliata pe diferite
dimensiuni care integrează fiecare o serie de indicatori. Luați împreună aceștea stabi lelsc
gradul de competitivitate a țărilor la nivel internațional, arătând totodată punctele forte sau

32
slabe în dezvoltare. În acest clasament, Republica Moldova se clasează începând cu anul
2010, și se poziționează în prezent (anul 2015 -2016) pe locul 84 p rintre 140 de țări incluse în
clasament după Indicele Global al Competitivității.
În atenția noastră, au stat indicatori compoziți care reflectă calitatea și competitivitatea
capitalului uman actual al țării. Astfel, au fost selectați pentru analiză pilo nii: sănătatea și
educația primară; educația terțiară și training; eficiența pieții muncii.
Menționăm, și în cazul acestei evaluări, Moldova demonstrează ineficiența politicilor în
acțiunile sale de valorificare a potențialului uman avut și promovare a un ei integrări maxime
pentru obținerea beneficiului economic.
La componenta sănătate și educație primară , Republica Moldova se plasează pe o poziție
inferioară în raport cu țările de referință (locul 91) și a rămas pe poziție inferioara în
clasament pentru ultimii șase ani. Raportat la factorii și indicatorii compoziți ai acestei
componente, se atestă că Republica Moldova preia în mare parte poziții mai joase ( Tabelul 2).
Astfel, luat detaliat la nivelul Sănătate , Mo ldova este pe locul 92, fiind în spatele țărilor de
referință, iar poziția țării pentru indicatorii specifici acestui nivel oscilează de la 70 la 108 .
Tabelul 2.
Poziția Republicii Moldova în clasamentul internațional Indicele Glo bal al
Competitivității, la dimensiunea Sănătatea și educația primară, anul 2015 -2016

Locul în clasament (140 țări)
Dimensiunea: Sănătatea și educația primară 91
A. Sănătate 92
Tuberculoza 108
Prevalența HIV 92
Mortalitatea infantilă 70
Speran ța de viață 98
B. Educație primară 94
Calitatea ed ucației 77
Înrolarea în educație primară 108
Sursa : The Global Competitiveness Report 2015 –2016 .

Dintre toț i indicatorii dimensiunii respective, d oar la componenta educație primară,
Moldova (locul 94 ) depășește România cu trei poziții (locul 97). La restul indicatorilor,
Moldova înregistrează poziții inferioare țărilor comparate. Amintim că o pierdere mare
Moldova înregistrează la capitolul tuberculoză (159 cazuri la 100000 locuitori) și mortalitatea
infantilă (13,3 decese la 1000 născuți -vii) indicatorii cărora sunt foarte mari în comparație cu
țările de referință, iar speranța de viața la naștere (68,8 ani) pentru populația Moldovei este

33
indicatorul cel mai modest printre țările comparate unde speran ța de viața cuprinde valori de
la 71,2 ani la 75,1 ani.
La compartimentul Educație primară , situația pentru Moldova nu s -a schimbat nici în
raport cu anul trecut și nici pe intervalul ultimilor șase ani. Potrivit datelor, Moldova rămâne
mult in urma țărilo r de referință unde rata de înrolare în educația primară este în medie de
peste 95% comparativ cu cea a Moldovei de 87,9%.
La dimensiunea Educația terțiară și training (Tabelul 3), Moldova se plasează pe locul 79
și de asemenea preia poziț ii inferioare fa ță de majoritatea țărilor comparate. Printre țările
comparate, cele mai bune performanț e în Educaț ia Ter țiară și Training prezintă Lituania.
Din prismă comparativă, Moldova este pe poziț ie inferioară la toți cei c inci indicatori
compoziți ai dimensiunii Educația terțiară și training. Totuși, în pofida reformelor din
ultimul deceniu al sistemului de învăț ământ și inten ției de aliniere la obiectivele și cerin țele
UE, Moldova are cele mai inferioare pozi ții după calit atea managementulu i școlar (locul 118 )
și după rata de înrolare în învă țământul secundar (locul 75), fiind cea mai joasă (88,3%)
printre țările comparate unde se înregistrează o medie de peste 97%.
Tabelul 3.
Poziția Republicii Moldova în clasamentul internațional Indicele Global al
Competitivității, la dimensiunea Educația terțiară și training, anul 2015 -2016

Locul în
clasament
(140 țări) Valoarea
indicatorului
Dimensiunea: Educația terțiară și training 79
Înrolarea la st udii secundare 75 88,3%
Înrolarea la studii terț iare 63 41,3%
Calitatea sistemului educational (pe scala de la 1-7, excelentă
/cea mai bună ) 97 3,2
Calitatea educaț iei matimaticii și știin ței (pe scala de la 1-7,
excelentă /cea mai bună ) 80 3,9
Calitatea managementului școlar (pe scala de la 1-7, excelentă
/cea mai bună ) 118 3,3
Sursa : The Global Competitiveness Report 2015 –2016 .
În dinamica anilor, trebuie să menționăm că situația în sfera educației terțiare și training
nu a marcat o îmbunătățire, ori valorile indicatorilor compoziți au rămas în mare parte
neschimbați sau schimbați nesemnificativ. Astfel, se poate constata că, eficiența reformelor în
domeniul sistemului de învățământ este încă redusă.
Cea de -a treia dimensiune foarte importantă în clasamentul international al
competitivității, considerăm a fi dimensiunea cu referire la Eficiența pieții muncii , ori aceasta
permite să reflectăm asupra reușitelor în integrarea și valorificarea capitalului uman în câmpul

34
muncii din țară, în utilizarea r esurselor umane pentru activitatea de producere și respectiv
dezvoltarea economică.
Potrivit clasamentului, la dimensiunea Eficiența pieții muncii Republica Moldova este pe
locul 85 ( Tabelul 4), plasându -se din no u în spatele țărilor de refință. În anul 2016, Moldova
înregistrează chiar un regres la această dimensiune, funcționalitatea pieții muncii fiind
compromisă din interior, dar și din exterior de schimbările sociodemografice, economice și
politice.
Evaluarea indicatorilor în parte, arată o situație dificitară pentru majoritatea dintre ei, iar
pozițiile atinse de Moldova în clasament sunt inferioare atât țărilor de referință cît și
majorității țărilor din regiune.
Doar la doi indicatori compoziți ai dimensiun ii Eficiența pieții muncii, țara atinge rezultate
mai bune și potrivit clasamentului se plasează în top 50 din 140 țări: flexibilitatea în stabilirea
salariilor (cu valoarea de 5,5 puncte și locul 29), fiind surclasată de Lituania (locul 11);
femeile pe pi ața muncii (cu valoarea de 0,9 și locul 32), coborând în fața Lituaniei (locul 15).
Republica Moldova nu este capabilă să rețină talentele (locul 137) și nici să atragă talente
(locul 138), fiind pe ultimele poziții în topul celor 140 țări clasate. Totod ată, țara înregistrează
succese foarte slabe ce țin de componenta inovare și sofisticare – locul 128, indicatorul
inovație reușind să atingă doar poziția 130 din 140 țări.
Tabelul 4.
Poziția Republicii Moldova în clasamentul in ternațional Indicele Global al
Competitivității, la dimensiunea Eficiența pieții muncii, anul 2015 -2016
Locul în clasament
(140 țări)
Dimensiunea: Eficiența pieții muncii 85
Cooperarea în relațiile de muncă -angajator 93
Practici de angajare și conced iere 100
Flexibilitatea în stabilirea salariilor 29
Efectul impozitării asupra stimulentelor pentru muncă 111
Costurile de redundanță (salarii compensantorii) 103
Plăți și productivitate 58
Suportul (încrederea) în managementul profesional 111
Capacitatea țării de a păstra (menține) talentele 137
Capacitatea țării de a atrage talente 138
Femeile pe piața forței de muncă 32
Sursa : The Global Competitiveness Report 2015 –2016
În raport cu anii trecuți, Moldova înregistrează regrese pentru o bun ă parte a indicatorilor,
coborând cu 5 -7 poziții. Cel mai pronunțat regres, țara înregistrează la indicatorul plăți și
productivitate , care a coborât cu 23 de poziții în raport cu anul trecut. În linii generale, putem

35
constata că acțiunile întreprinse în domeniul politicilor de muncă nu au rezultate scontate,
deoarece valorile indicatorilor în sine rămân practc neschimbate pe parcursul anilor.
Iոtеrеsul dеоsеbit pеոtru iոvеstirеа î ո саpitаlul umа ո еstе rеflесtаt și dе prеосupаrеа
соոstаոtă а ОСDЕ dе а spr ijiոi сrеștrеа есо ոоmiсă pri ո prоgrаmе dе dеzvоltаrе а саpitаlului
еduсаțiо ոаl. Guvеr ոеlе jоасă fără î ոdоiаlă rоlul се ոtrаl îո dirесțiо ոаrеа fоrmării și dеzvоltării
саpitаlului umа ո. Bugеtеlе publiсе su ոt îո gеոеrаl pri ոсipаlii fi ոаոțаtоri, dаr trеbuiе luа tе îո
соոsidеrаrе si сhеltuiеlilе privаtе.
În realizarea prezentei lucrări ne -am propus evaluarea politicilor interne de dezvoltare
durabilă care au drept țintă și capitalul uman. Astfel, de bază în evaluarea capitalului uman și
a competitivității acestui a în Republica Moldova a fost luată Matricea de politici a Foii de
parcurs pentru ameliorarea competitivității Republicii Moldova (FP). Strategia conține mai
multe componente a căror obietive și acțiuni trasate sunt orientate în creșterea competitivității
naționale a țării reieșind din realitatea prezentă.
Principalele obiective, trasate în FP referitoare la componenta capital uman sunt:
– Asigurarea convergenței standardelor naționale de calitate cu cele din spațiul european al
educației și cercetării și fa cilitarea recunoașterii internaționale a studiilor și calificărilor
obținute în Republica Moldova
– Competențe relevante pentru noua paradigmă de dezvoltare economică a țării, pentru
creșterea productivității și competitivității naționale
– Internaționalizarea educației și promovarea mobilității academice și profesionale pentru
sporirea calității educației și asigurarea încrederii reciproce
– Parteneriate educație – business pentru cercetare și dezvoltare
– Locuri de muncă atractive și eficiență sporită a muncii
– Stoparea exodului de talente
– Stimularea tinerilor pentru inițierea afacerilor și crearea locurilor de muncă în sectorul
agricol și rural
Conform Raportul privind implementarea Matricei de politici a FP, evaluarea rezultatelor
realizării оbiectivelor specific e ale Componentei I. Resurse umane se evidențiază că din 63 de
acțiuni trasate pentru întreaga perioadă de realizare: 23 acțiuni sunt pe deplin realizate; 18
acțiuni sunt inițiate /în derulare; 16 acțiuni nu sunt realizate; pentru 6 acțiuni – nu este indi cat
gradul de realizare a lor, acestea fiind în mare parte preconizate pentru anul 2016 și 2017.
Dintre acțiunile nerealizate: 3 acțiuni sunt restanțele anului 2014, și anume referitoare la:
(1.1.3) Crearea structurii naționale responsabile de elaborarea c adrului național al

36
calificărilor; (3.3.1) Implementarea TIC în activitatea serviciului național de recunoaștere a
calificărilor și diplomelor cu posibilitatea aplicării lor on -line; (4.1.2) Dezvoltarea
stimulentelor fiscale pentru investiții în educație ș i cercetare. O problemă ce a frânat
realizarea acțiunilor, a fost sistarea suportului financiar al Băncii Mondiale.
Dintre alte nou ă acțiuni restante, acestea se raportează la Asigurarea convergenței
standardelor naționale de calitate cu cele din spațiul e uropean al educației și cercetării și
facilitarea recunoașterii internaționale a studiilor și calificărilor obținute în Republica
Moldova (obiectivul 1).
Totodată, nu s -a reușit implementarea unor acțiuni ce țin de ameliorarea situației pe piața
muncii in terne, dezvoltarea, motivarea și menținerea resurselor umane calificate în câmpul
muncii. Menționăm aici: oportunitățile de creștere profesională și avansare în carieră;
formarea profesională continuă; evaluarea noilor cerințe ale pieții muncii și anticipa rea
necesităților de competențe; finanțarea programelor de formare profesionala a șomerilor ș.a.
Astăzi, ținând cont de provocările demografice pentru evoluția ulterioară a capitalului
uman, dar și consolidarea celui prezent, se impune trаtаrеа саpitаlului umаո са și i ոvеstițiе,
mаi mult асеаstă i ոvеstițiе trеbuiе să fiе u ոа соոtiոuă.
2.2. Considerații asupra evoluției calității capitalului uman disponibil pe
piața muncii
Dezvoltarea prin oameni și pentru oameni pune în evidență importanța oportunităților
de par ticipare care li se oferă pentru crearea bunăstării personale și implicit naționale. Astfel,
resursele umane sunt instrumentele și beneficiarii, dar și victimele tuturor activităților de
dezvoltare. De fapt implicarea activă a indivizilor în procesul de de zvoltare este cheia
succesului.
Abilitatea unei țări de a concura la nivel global depinde în mare măsură de capitalul ei
intelectual și de modul în care se investește în dezvoltarea și valorificarea acestuia.
Sustenabilitatea competitivității naționale es te determinată de calitatea forței de muncă și de
calitatea competențelor pe care aceasta le deține. Competențele forței de muncă sînt valoarea
esențială pentru dezvoltarea unei economii competitive. Conform calculelor OECD costul
estimativ al deficitului de competențe poate constitui circa 7% din PIB sau poate avea un
impact de diminuare anuală a productivității de circa 1% [7].
Evaluarea profilului calitativ al potențialului uman în vârsta aptă de muncă din Mol dova,
permite să constatăm, pe de o parte, o evoluție pozitivă în sensul creșterii nivelului de studii și

37
pregătire profesională în ultimele două decenii, dar, pe de altă parte, o involuție a pieții
muncii în capacitatea sa de a valorifica eficient acest potențial și pierderile atât ale societății
pe termen lung, cât și ale individului, pe contul investițiilor de timp și mijloace.
O caracteristică generală pentru țările din regiune, precum și în Republica Moldova, în
ultimele decenii, este creșterea nivel ului de educație a populației în vârstă activă. Astfel, în
evaluarea dezvoltării calitative a capitalului uman se evidențiază:
– în structura populației de 25 -64 ani ponderea persoanelor care au absolvit un nivel
superior de educație, practic s -a dublat în raport cu anul 2000 – de la 12,4% la 20,1%;
– creștere semnificativă a nivelului de studii este înregistrată în rândul populației tinere,
alimentând astfel structura după nivel de studii a întregii populații;
– evoluția nivelulul de studii în rândul femeil or este superioară bărbaților – dacă în anul
2000, indicatorul privind nivelul superior de studii avea valori apropiate atât pentru
bărbați (12,4%) cât și pentru femei (12,8%) atunci în prezent decalajul este semnificativ
17,8% comparativ cu peste 22% [ 36].
În aspect comparativ însă, Republica Moldova evidențiază nivel mai scăzut de
competitivitate a capitalului uman, și aceasta în pofida ascensiunilor înregistrate la capitolul
educație.
Raportându -ne la struct ura pe vârste a populației în vârstă economic activă se constată
performanțe educative modeste la toate grupele de vârstă ( Ошибка! Источник ссылки не
найден. ). Ponderea persoanelor cu studii superioare este în descr eștere pentru grupele de
vârstă mai mari, de la 12,3% pentru cei de 25 -54 ani până la peste 7% în rândul celor de 65
ani și peste. Totuși, trebuie să menționăm un nivel înalt de pregătire a populației în vârstă
tânără (24 -29 ani), practic fiecare al treile a având finisat nivelul superior de studii .

38

Fig. 4. Ponderea populației de 15 ani și peste cu nivel superior de studii în Republica
Moldova, pe grupe de vârstă, anul 2014
Sursa : Analiza situației populației în RM. CCD, UNFPA, Chișinău, 2016; The Human
Capital Report 2015.
Pe de altă parte însă, indicatori ocupaționali în descreștere redică problema eficienței
coraportului dintre cererea și oferta pe piața muncii și ofertele instituțiilor de învățământ. Cu
referire la capitalul uma n tânăr care nu este eficient utilizat, studiile autohtone [ 10; 19],
atenționează despre ponderea extrem de mare a resurselor tinere care nu urmează o formă de
instru ire sau pregătire profesională și nici nu sunt încadrați în câmpul muncii – circa 29%.
Această realitate este un motiv de îngrijorare pentru politicile prezente deoarece, pe lângă
ineficiența cheltuielilor din sfera educației sugerează o tranziție defectuo asă de la școală la
muncă a generației tinere și o probabilitate mai mare de implicare a tinerilor în economia
”informală”, provocând pe termen lung pierderi și costuri sociale сât și individuale.
Doar un sfert din resursele active ale pieții muncii aveau studii superioare, în timp ce
media pentru țările Europei și UE oscilează între 28 -29% [ 27]. Deși nu este ultima printre
țările de referință (indicatori mai slabi la acest capitol fiind prezentați de România (1 7,2%)), o
bună parte a resurselor umane cu pregătire superioară în Moldova nu are un loc de muncă
asigurat, plasându -se printre șomeri (23,5%), iar o altă parte se integrează pe piața muncii din
afara țării (29,3%) (Tabelul 5). Studiile naționale și internaționale a pieții muncii atestă că
șоmаjul аrе еfесtul dе а dеprесiа саpitаlul umаո аl iոdivizilоr, аtât priո impоsibilitаtеа
vаlоrifiсării аbilitățilоr асеstоrа pе piаțа fоrțеi dе muոсă сât și priո îոgrădirеа ассе sului lа
difеritе pоsibilități dе dеzvоltаrе а саpitаlului umаո .

39
Tabelul 5.
Resursele umane cu studii superioare, în aspect comparative, pentru ultimul an
disponibil
Lituania România Ucraina Moldova
Resurse umane active (forța de muncă)
cu studii superioare , % în total (2012) 36,7 17,2 – 24,4
Ponderea șomerilor cu studii superioare
în totalul șomerilor, % (2009) 17,3 6,7 39,7 23,5*
Ponderea emigranților cu studii
superioare , % (2011) 29,9 18,7 36,7 29,3
Notă : *Datele se r eferă la anul 2012 .
Sursa : The Human Capital Report 2015; Arslan, C. et al. A New Profile of Migrants in the Aftermath
of the Recent Economic Crisis. OECD Social, Employment and Migration Working Papers, No. 160,
2014 .
Raportându -ne la statistica internă p rivind relația cu piața muncii, observăm că resursele
umane active au un nivelul de instruire relativ înalt, ponderea persoanelor cu studii superioare
dublându -se în intervalul anilor 2000 -2015, la toate categoriile forței de muncă, inclusiv, însă,
printre șomeri și persoanele inactive. Pe de altă parte, în pofida creșterii acestui potențial cu
pregătire înaltă, rata de activitate și de ocupare a diminuat semnificativ (Fig. 5): de la 76,2%
la 60,2% în cazul ratei de activitate, și de la 70,8% la 57,4% în caul ratei de ocupare.
Evaluarea profilului calitativ al capitalului umane din Moldova, permite să constatăm, pe
de o parte, o evoluție pozitivă în sensul creșterii nivelului de studii și pregătire profesională în
ultimele două decenii, dar, pe de altă parte, o involuție a pieții muncii în capacitatea sa de a
valorifica eficient acest potențial și pierderile atât ale societății pe termen lung, cât și ale
individului, pe contul investițiilor de timp și mijloace. Totoda tă, indicatorii analizați,
înregistrează valori modeste în comparație cu țările de referință, indicând despre un nivel
scăzut de competitivitate a capitalului uman prezent .

40

Fig. 5. Populația cu studii superioare după relația cu pi ața forței de muncă (pondere în
totalul resurselor de muncă) și rata de activitate / de ocupare în rândul populației cu
studii superioare, Republica Moldova, 2000 -2014
Sursa : calculat în baza datelor BNS
Dezavantajele pieții muncii aflate încă în formare, posibilitățile sporadice de integrare
profesională, competențele neadecvate, dar și o intensitate deosebită a emigrației populației cu
înaltă calificare sunt demonstrate prin indicatorii analizați, dar și la nivel internațional printr -o
serie de clasamente importante.
Pе piаțа fоrțеi dе muոсă, аstăzi suոt idеոtifiсаtе о sеriе dе prоblеmе -сhеiе саrе impuո
găsirеа аtât а sоluțiilоr pе tеrmеո mеdiu și luոg, сât și impliсаrеа uոоr еfоrturi соոsоlidаtе și
rеsursе impоrtаոtе. Аstfеl, se constată: еvоluțiа dеmоgrаfiсă ոеfаvоrаbilă, саrе sе m аոifеstă
îո sсădеrеа ոumărului și îmbătrîոirеа pоpulаțiеi, iոtеոsifiсаtă dе migrаțiа fоrțеi dе muոсă;
migrаrеа pеstе hоtаrе а fоrțеi dе muոсă саlifiсаtе; ոumărul mаrе dе lосuri dе muոсă сu
prоduсtivitаtе jоаsă și ոivеl dе sаlаrizаrе iոsufiсiеոt, ոеаtrасtiv е pеոtru pоpulаțiа аptă dе
muոсă; iոсаpасitаtеа struсturilоr dе stаt dе а оfеri pоziții dе саlitаtе îո vоlumul ոесеsаr
pеոtru iոtеgrаrеа pоpulаțiеi pе piаțа muոсii; lipsа uոui sistеm аdесvаt dе mоոitоrizаrе și
prоgոоzаrе а piеțеi fоrțеi dе muոсă; dеzесhili brеlе struсturаlе pе piаțа fоrțеi dе muոсă; lipsа
iոtеrеsului și ассеsul limitаt lа sеrviсiilе pеոtru fоrmаrеа соոtiոuă; șоmаjul îոаlt îո rîոdul
populației tiոеre еtс.

41
III. NIVELUL DE CORELARE A DEZVOLTĂRII CAPITALULUI
UMAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA CU PREMI SELE ECONOMICE
3.1. Impactul bunăstării și a standardelor de viață ale populației asupra
dezvoltării capitalului uman
Ascensiunea economică sustenabilă și bunăstarea populației prezintă, pe de o parte,
premise pentru dezvolta rea capitalului uman al țării, iar pe de altă parte, constituie finalități
(rezultate) ale politicilor de creștere, încurajare și valorificare a potențialului uman. Ori, într -o
societate cu standarde de viață și nivel al bunăstării ridicat, calitatea resur selor umane este și
ea mai înaltă.
Sinteza surselor de specialitate [ 12], permite să constatăm, din punct de vedere economic
și social dezvoltarea umană implică un mechanism interdependent:
– în primul rând parti ciparea indivizilor la obținerea rezultatelor economice și la
distribuirea echitabilă a veniturilor, acestea asigurând satisfacerea nevoilor, consumul
normal de bunuri și servicii și mobilitatea socială a individului.
– în al doilea rând, întrucât dezvoltar ea economico -socială se realizează prin oameni,
trebuie de creat și perfecționat potențialul uman prin investiții în domeniul educației,
învățământului, culturii, al formării profesionale și al sănătății.
– în al treilea rând este imperativ de a crește sper anța de viață sănătoasă a populației
(capacitatea individului de a duce o viață lungă și sănătoasă), inclusiv prin repartizarea
echitabilă a veniturilor și investițiilor în oameni, creând astfel un cadru material și
sociocultural pentru longevitate.
Inegalitatea veniturilor devine barieră în maximiarea potențialului, iar în societățile unde
se reușește a micșora distanța dintre bogați și săraci creșterea economică este de durată, fiind
înregistrată perioade mai lungi. Congruența și interdependența masuril or economice și celor
sociale este o obligativitate în acest sens. Astfel, experiența țărilor europene dezvoltate [ 53]
arată că diminuarea inegalității economice și sociale a populației este posibilă prin polit ici
sociale coerente și servicii publice orientate spre grupurile cu venituri mai mici. Totodată
însă, pentru a le realiza și a fi fiabile, aceste politici necesită resurse financiare, o structură
economică solidă cu buget public consolidat.

42
În prezent, e conomia Republicii Moldova nu prezintă o structură ce ar asigura perspective
de dezvoltare de lungă durată, caracterizându -se printr -o economie deficitară și cu capacități
reduse de creare a unei baze solide de creștere a veniturilor populației. În anul 2 016, potrivit
datelor oficiale, PIB în prețuri curente per capita a constituit 2,3 mii. USD, fiind la distanță
enormă comparativ cu media UE -28, dar și în raport cu țările de referință, România, Ucraina
și Lituania. În ultimile două decenii, economia Moldo vei a crescut anual, în mediu, cu
aproximativ 5%, rămânând cu mult în urma țărilor din regiune. În prezent, nivelul veniturilor
pe cap de locuitor în Republica Moldova este apropiat celui înregistrat de țările baltice încă la
începutul tranziției, iar astă zi sunt în pragul intrării în rândurile țărilor dezvoltate.
După mai mulți ani de recesiune economică, evoluția PIB -ului în țară a înregistrat tendință
de creștere abea în anul 2000, și deși în perioada crizei globale cât și în perioada ulterioară, cu
excepția anului 2012, economia națională a evoluat destul de bune, structura economiei
naționale rămâne fragilă la progrese. În prezent, inclusiv în condițiile deprecierii puternice a
valutei naționale față de valuta internațională USD, PIB per capita, rămân e practic același în
ultimii trei ani (cu o diferență de doar 0,2%). Produsul Intern Brut în RM reprezenta circa
6,3% din media PIB pentru UE, iar nivelul veniturilor pe cap de locuitor, în prezent, a rămas
la nivelul pe care țările baltice (ca state ce a u avut un istoric comun, iar astăzi sunt în pragul
intrării în rândurile țărilor dezvoltate) îl înregistrau încă la începutul tranziției [ 47].
De menționat, principalul factor ce a susținut creșterea economică în ultimele două decenii
a fost consumul intern al populației. În anul 2016, consumul intern final raportat la PIB, a
constituit 110,4%, inclusive circa 90% consumul gospodăriilor. De altfel, printre țările din
regiune, Republica Moldova înregistrează ce l mai mare nivel al consumului intern, depășind
cu mult volumul producției interne.
O condiție preliminară pentru creșterea standardelor de viață, reducerea sărăciei și
respectiv a inegalității, este creșterea economică. Raportat la standardele europene al e
bunăstării populației, Moldova nu prezintă progrese semnificative în comparație cu alte state,
înregistrând inegalități mari la mulți indicatori. Accesul limitat la multe bunuri și servicii,
inclusiv din cauza prețurilor înalte, creează dificultăți pentr u diferite categorii ale populației
cu venituri insuficiente. Rezultatele studiilor empirice în domeniu arată, ritmul de creștere a
venitului nu este echitabil cu ritmul de creștere a prețurilor de consum, iar mai bine de un
deceniu, sărăcia și incertitudi nea legată de viitor sunt probleme majore enunțate de populația
țării și plasate în topul celor mai îngrijorătoare lucruri.

43
Totuși, în ultimul deceniu, specific și majorității țărilor din regiune, ponderea persoanelor
ce trăiesc la limita pragului de sără cie, acceptat în țară, este în descreștere. Dacă în anul 2002,
patru persoane din zece se plasau între cei săraci, către anul 2015 (ultimul an disponibil
statistic), în astfel de situație era doar o persoană din zece ( Tabelul 6).
Fără deosebiri esențiale față de acum zece ani, expuse la sărăcie rămân mai mult
următoarele categorii: populația din mediul rural (14,5%), persoanelor cu nivel scăzut de
studii (18,4% pentru cei cu studii medii incomplete), persoanelor ce activează în sectorul
agricol (27,1% în cazul salariaților și 21,2% în cazul lucrătorilor pe cont propriu),
pensionarilor (14,6%), populației în vârsta de 60 -64 ani și 65 ani + (13,4 și respectiv 14,7%),
copiilor (circa 15%) și a familiilor cu doi și mai mulți copii (13,7 și respectiv 23,2%).
Tabelul 6.
Rata sărăciei pe unele categorii de populație în Republica Moldova, 2002 -2015, %
Rata sărăciei absolute , %
Total populație Copii (0 -17 ani) Populație de până
la 60 ani Populaț ie de 60
ani și peste
2002 40,4 45,2 36,2 48,1
2006 30,2 32,8 26,9 37,4
2008 26,4 27,2 21,4 33,4
2010 21,9 24,2 18,9 30,2
2012 16,6 18,5 13,5 23,7
2014 11,4 14,9 9,1 14,8
2015 9,6 14,9 8,5 10,4
Sursa : Ministerul Economiei al RM. Note informative pr ivind sărăcia în Republica Moldova,
anii 2002 -2015. În baza datelor CBGC, BNS .
În pofida diminuărilor înregistrate în intervalul anilor 2002 -2015, mai vulnerabili la
sărăcie rămân copiii și populația în vârstă, în special odată cu pensionarea, cu o inciden ță
severă în mediul rural (circa 21%, comparativ cu 8,9% în mediul urban).
Din punct de vedere al constrângerilor ce stau în fața dezvoltării capitalului uman de
viitor, pe de o parte, și mandatarea vârstnicilor în contextul îmbătrânirii active, pe de alt ă
parte, investițiile constructive în educație, sănătate, protecție și asistentă socială orientate către
aceste categorii ai populației, măresc șansa creșterii capitalului uman calitativ și valorificării
acestora pe piața internă.
În aspect comparativ cu țările din regiune, Moldova înregistrează valorile extrem de
scăzute ale ratelor oficiale ale sărăciei conform pragului național. De altfel, remarcăm că
evoluția sărăciei în ultimii ani este foarte contradictorie evoluțiilor social -economice
înregistrate î n perioada respectivă. Totodată, raportată la estimările internaționale ( Tabelul 7),
incidența sărăciei și inegalității economice este mai mare în Moldova decât în celelalte țări,

44
inclusiv țările de referință. Astf el, la pragul internațional al sărăciei de 4$ zilnic trăiește
practic fiecare a treia persoană din Moldova .
Tabelul 7.
Rata sărăciei în aspect comparativ pentru anul 2014 (ultimul an disponibil)
Rata sărăciei la pragul de 4 $ p e
zi (PPP) (% din populație) Rata sărăciei conform pragului
național, %
Moldova 29,0 11,4
România 18,3 22,4
Lituania 4,72 22,2
Ucraina 1,82 8,6
Sursa : În baza datelor World Bank, http://data.worldb ank.org/indicator/
O premisă economică foarte importantă pentru dezvoltarea capitalului uman este echitatea
sau distribuția uniformă a veniturilor. Or, potrivit studiilor recente [ 53; 50], aceasta nu doar
asigură bunăstarea populației prin asigurarea cu spațiu locativ, accesibilitatea și beneficierea
de anumite servicii etc., ci și creează oportunități de a face față unor situații de risc care pot
interveni într -o anu mită etapă sau perioadă a vieții precum pensionarea, îmbolnăvirea,
perioadele de șomaj ș.a.
Putem constat, inegalitatea în distribuția veniturior sau a bunurilor are consecințe serioase
asupra acumulării de capital uman.
În clasamentul internațional, țar a noastră se plasează printre statele cu nivel relativ ridicat
al inegalității veniturilor [ 27]. În rândul populației, se înregistrează o distribuție inegală atât a
veniturilor prezente, cât și o inegalitate pro nunțată raportată la bunurile sau veniturile
acumulate ( Tabelul 8). Indicatorii statistici reflectă o tendință relativ constantă de reducere a
nivelul inegalității după veniturile disponibile (coeficientul GINI) în ultimul deceniu. Față de
anul 2002 acesta este cu 27% mai mic. Conform ultimelor date disponibile, din anul 2014,
GINI în Moldova este estimat la 32,3% conform surselor internaționale [ 61] și la 26% conf
orm st atisticii naționale [ 32 ;37]. Prezența inegalității veniturilor în țara noastră se reflectă și
prin indicele ajustat de inegalitate a veniturilor care are o valoare de 0,504, și plasează
Moldova penultima în clasamentul țărilor comparate.
Dacă per total conform indicatorilor, se înregistrează o diminuare a inechității
socioeconomice, situația rămâne complicată la nivel interior pentru diverse categorii ale
populației : familii cu copii, pensionari, tineri și alte categorii defavorizate ale populației.
Principalele surse de venit pentru populație sunt salariile (în anul 2015, acestea au constituit
circa 42% în totalul surselor de venit), prestațiile sociale (peste 20%) și venitul din remitențe
(17,6%) primite de la membrii gospodăriei aflați peste hotare.

45
O vulnerabilitate foarte pronunțată în menținerea inegalității raportate la sursele de venit
prezintă populația din mediul rural. În prezent, venitul mediu din activit atea salariată în sat
este de patru ori mai mic decât în oraș [ 33; 68]. Totodată, funcția de reproducere a salariului
este foarte redusă, aceasta fiind sever influen țată în ultimii trei ani și de devalorizarea valutei
naționale.
Salariul mediu pe economie nu depășește 200 EUR (sau 3751,6 lei în 2015) și este de
șapte ori mic decât media țărilor din Europa, precum și cel mai mic în comparație cu țările
CSI. Mărimea sa lariului mediu lunar în anul 2015, depășea doar de 1,8 ori valoarea
minimumului de existență pentru persoana aptă de muncă (care constuia 1842,2 lei sau 91,4
EUR), ceea ce este mult mai puțin decât în alte țări cu economii în tranziție. La fel și
cuantumul salariului minim (93,7 EUR sau 2100 lei) care excedă doar cu 5% valoarea coșului
minim de consum și este cel puțin de două ori mai mic decât aceiași indicatori salariali
înregistrați în țările de referință și în statele membre UE unde minimumul salarial v ariază
între 184 EUR și 1923 EUR [ 68].
Tabelul 8.
Indicatori ai inegalității veniturilor, anul 2014 (ultimul an disponibil)
Coeficientul
GINI Salariul mediu lunar
(în EUR) Indicele a justat al
inegalității veniturilor
(2015)
Moldova 32,3 200 0,504
Ucraina 27,7 308 0,590
România 34,7 417 0,641
Lituania 34,1 646 0,675
Europa – 1465,6
EU-28 30,8 2073,5
Sursa : În baza datelor World Bank, http://data.worldbank.org/indicator/ ; datele pentru
Moldova sunt potrivit Ministerului Economiei din Raport privind sărăcia în Republica
Moldova, 2014. Chișinău, 2015 .
O problemă cu profunde consecințe asupra securității demografice a țării, ș i respectiv
asupra capitalului uman, este exodul din țară a resurselor de muncă determinat în principal de
salariale mici și lipsa oportunităților de angajare pe piața autohtonă. Totodată, cel mai
important factor de menținere a bunăstării populației la va lorile actuale sunt remiterile de
peste hotare ale populației plecate.
Menționăm, potrivit estimărilor oficiale [ 32], în diminuarea sărăciei populației un rol
important îl au veniturile remise de peste hotare ca re au condiționat ușoara creștere economică
și respectiv situația materială a populației. În ultimii ani, pe seama remitențelor se raportează
o rată a sărăciei de două ori mai mică la nivel național. Potrivit statisticilor, atât naționale cât,

46
și internați onală, se constată că aproape un sfert din populație este înafara țării ( Tabelul 9).
Veniturilor transferate de către migranți, cuprind peste 24% din PIB, Moldova înregistrând
cele mai înalte valori atât printre ță rile comparate, cât și la nivelul țărilor din Europa și Asia
Centrală [ 69].
Tabelul 9.
Migrația și remitențele în țările c omparate, anul 2013, ultimul an disponibil
Ponderea remitenț elor în PIB, %
Moldova 24,0
Lituania 4,4
România 1,9
Ucraina 5,6
Notă : Pentru Republica Moldova, ponderea remitențelor în PIB este calculată în baza
datelor BNS.
Sursa : Migration and Remitence Factbook, 2011; World Development Indicators, 2014,
www.worldbank.org
În contextul instabilității politice, economice și sociale din ultimii ani, creșterea
dependenței populației, dar și a economiei naționale, de veniturile transferate de peste hotare
de către cei plec ați, devine un factor al nesiguranței pe viitor și al vulnerabilității diverselor
categorii în cazul în care migranții vor transfera mai puțini bani ca urmare a stabilirii
definitive și/sau reuniunii familiale în țara gazdă, sau altor probleme de ordin eco nomic.
Distribuirea inegală a veniturilor predispune economiile la crize, complică procesul de
revenire și împiedică atingerea potențialului maxim. Bunăstarea populației influențează
calitatea potențialului uman, de aceea orice obiectiv ce vizează dezvol tarea capitalului uman,
inclusiv în vederea creșterii competitivității naționale, trebuie să aibă drept punct de pornire
ameliorarea calității și bunăstării vieții populației. Un imperativ, devine dezvoltarea politicilor
ocupaționale, alinierea cuantumului minim al salariului garantat la valoarea minimului de
existență, ținându -se cont de valorile salariului minim al țărilor din regiune, eradicarea
sărăciei, promovarea îmbătrânirii active și dezvoltarea politicilor în acest domeniu .
3.2. Evoluția investițiilor în educație și sănătate ca factor determinant al
dezvoltării capitalului uman
Rolul investițiilor în dezvoltarea potențialului uman prin creșterea nivelului de educație și
a stării de sănătate nu poate fi subestimat în abordarea problemelor de dezvoltare d urabilă.
Teoriile contemporane ale dezvoltării umane pun la baza ascensiunii economice și a
bunăstării – cunoașterea. Studiile din domeniu, confirmă că țările cu o populație slab instruită,

47
predominant cu nivel inferior de studii, sunt mult mai susceptibil e de a fi constrânse la
venituri mici și oportunități mai puține de dezvoltare. Potrivit cercetătorilor [50; 57] se
estimează că 25% din creșterea venitului individu al se datorează educa ției în special, tehnice
și form ării continui la locul de muncă.
Este evident , creșterea unui capital uman și respectiv a resurse lor de muncă cu cunoștințe
și abilități necesare, depinde în mare măsură de nivelul și eficiența investiț iilor în domeniul
educației , pe de o parte, precum și de calitatea educației, accesul la serviciile de cercetare și
formare profesională, de educație pe tot parcursul vieții , pe de altă parte. La rându său, acest
potențial uman bine instruit și calificat p rofesional va putea asigura calitatea ocupării,
competitivitatea și productivitatea pe piața muncii.
În condițiile actuale, când indivizii trebuie să se adapteze ușor la noile tehnologii, să poată
inova și concura atât la nivel național cât și internațion al, investițiile în educație, se plasează
pe lista priorităților alături de sănătate și ocupare . Totodată, conștientizând provocările
demografice inevitabile a Republicii Moldova (în special reducerea numărului populației și
îmbătrânirea demografică), dezv oltarea socioeconomică a țării într-o măsură hotărâtoare este
determinată de consolidarea resurselor uman e.
Mai mulți autori, Schultz, Iacob Mincer, Milton Friedman, Scherwin Rosen, Gary S.
Becker, au pus în atenție problema r entabilității investițiilor î n educație. Investițiile în
educație înseamnă, înainte de toate, alocare de bani în capitalul uman, iar după o perioadă
îndelungată de timp – atât recuperarea acestor bani, cât și a unui profit, care să contribuie la
creșterea economiei naționale. Valoarea investițiilor făcute în educație este vizibilă doar în
condițiile în care există un cadru socio -economic favorabil de absorbție a forței de muncă
pregătite și instruite. În Republica Moldova, în condițiile diminuării indicatorilor ocupaționali
este de înț eles că investițiile în educație au o rentabilitate inferioară. În plus, emigrarea masivă
a resurselor umane cu nivel de educație și pregătire profesională primit în țară, anulează
posibilitatea profitului și respective a dezvoltării economice de pe urma i nvestițiilor în
educație.
În ultimii zece ani , în Republica Moldova cheltuielile bugetare totale pentru educație au
constituit în medie 8% din PIB. Menționăm că, în țările Europei și Asiei Centrale, precum și
țările UE, media alocațiile pentru educație este de până la 5% din PIB (
Tabelul 10). Deci rezulta c ă, Moldova a cheltuit permanent sume relativ mari de bani
publici pe educație
Tabelul 10.

48
Investiții bugetare în ed ucație, în aspect comparative, anul 2015
Cheltuieli
guvernamentale
totale, % din
PIB Cheltuieli
totale din
bugetul pubic
național, % Cheltuieli pe elev/student,
% din PIB per capita
nivel primar nivel secundar nivel
terțiar
Lituania 4,6 13,3 19,1 17,8 24,6
Moldova 7,1 18,8 41,7 39,3 39,2
România 2,9 8,4 – 13,4 23,1
Ucraina 6,0 13,7 27,4 26,2 37,6
Țările UE 4,9 11,4 22,4 23,7 25,9
Europa & Asia
Centrală 5,3 22,6 23,2 25,3
Sursa : datelor Word Bank, http://wdi.worldbank.org/table/2.7
Cu toate acestea, dacă ne raportăm la clasamentele internaționale [75; 76; 77], performanța
sistemului educativ în țara noastră este mult mai redusă față de celelalte țări, iar impactul
investițiilor asupra calității educației este minimă. Din anul 2000, Moldova a progresat cel
mai puțin în ce priveste valoarea indicielui educației calculat de PNUD . În prezent, indicele
educației în Moldova este doar 0.038 puncte , fiind cel mai mic în comparație cu România
(0,099), Lituania (0,099), Ucraina (0,085) . Potrivit rezultatelor studiului PISA, elevii din
Moldova au rezultate modeste la citi t, matematică și științe. În acest clasament, Moldova a
obținut locul 59 la matematică din 74 țări, locul 57 pentru științe, și locul 65 pentru lectură. În
comparație cu țările de referință, Moldova înregistrează cele mai mari ponderi ale elevilor
(sub 15 ani) cu cele mai mici performanțe la matematică (25%), la citire (6%) și științe (2%).
Pentru comparație, în România cota acestei categorii de elevi se repartizează 16% la
matematică, 4% la citire și 1% la științe, iar în Lituania 8% la matematică și 1% la citire.
Republica Moldova se afla pe poziția 64 din 122 de țări după nivelul de educație a
populației potrivit clasamentului mondial – Human Capital Report 2014. În comparație cu
țările de referință, Moldova rămâne în spatele acestora: pe poziții su perioare se află Lituania
(23), România (57), Ucraina (45) . Indicatorul primar în domeniul educației precum este
gradul de alfabetizare a populației, nu diferă mult între țări. Privită într -un areal mai larg,
Moldova este depășită după rata de alfabetizare de către țările ex -sovietice, dar se află în fața
unor state din Uniunea Europeană precum Bulgaria și România. Rata alfabetizării pentru
adulți, în Moldova, este de 99% iar pentru populația în vârstă de 15 -25 ani – 100%.
Investiții în sănătate
Starea de sănătate a populației este esențială în asigurarea productivității și competitivit ății
unei țări. Ca o componenta -cheie a capitalului uman , starea de sănătate trebuie să fie bună,
pentru a putea activa, participa în societate și realiza obiectivele propuse . Tocmai deaceea,

49
studiile în domeniu justifică că sănătatea este atât un indicator , cât și un element important al
bunăstării și calității vieții , și evident a creșterii economice [1; 15; 16].
Inevitabil investițiile eficiente în sistemul de sănătate devin foarte importante atât din
considerente strict economice cât și morale. Potrivit surselor de specialitate [42], investițiile în
sănătate măresc potențialul de sănătate a populației, încetinind deprecierea în timp (o dată cu
vârsta) a stării de sănătate. Totodată, în mare măsură, s tarea de sănătat depinde de capitalul
educationa l, dezvoltarea economică și de calitatea vieții. Or, Organizația Mondială a Sănătății,
consemnează [48] că variațiile în starea de sănătate a populației, în proporție de la 25% până
la 75% sunt rezultatul factor ilor sociali care sunt susceptibili la eșecurile politicilor din sferele
vieții sociale, economice și de sănătate.
Starea de sănătate a populației Republicii Moldova este marcată de mai mulți factori:
accesibilitatea inegală a serviciilor medicale , în spe cial pentru populația din mediul rural și a
celor cu venituri mici ; calitatea redusă a asistenței medicale; sistemul medical puțin orientat
spre prevenire; subfinanțarea sistemului de sănătate; lipsa echipamentelor performante pentru
o diagnosticare efici entă (acestea fiind concentrate doar în municipii) ; nivel ul redus al
educației în ceea ce privește menținerea și îngrijirea sănătății în rândul populației ; prețul
inaccesibil al poliței de asigur are medicală obligatori e, pentru practic fiecare a patra pers oană ,
ca urmare a inactivității pe piața muncii sau ocupației informal e.
În Republica Moldova cheltuielile totale pentru ocrotirea sănătății raportate la PIB (10,3%
în anul 2014 ), aparent depășesc media țărilor din Europa și Asia Centrala (9,5%), precum și a
țărilor de referință. În valori absolute însă, investițiile statului pentru ocrotirea sănătății sunt
foarte mici comparativ cu țările din regiune (Tabelul 11). În Moldova, cheltuielile totale per
persoană în dom eniul ocrotirii sănătății ajung doar la 229 USD, depășind doar Ucraina (203
USD), cu o diferență imensă față de celelalte țări și de zece ori mai mică față de media statelor
din Europa și Asia Centrală (2419 USD) .
Tabelul 11.
Investiții bugetare pentru ocrotirea sănătății, în aspect comparativ, anul 201 4
Totale (% în PIB) Total cheltuieli per capita (în
$USD)
Lituania 6,6 1063
România 5,6 557
Moldova 10,3 229
Ucraina 7,1 203
Europa & Asia Centrală 9,5 2419
Sursa : World Development Index, Word Bank // http://wdi.worldbank.org/table/2.12

50
În statistica internațională , în evaluarea stării de sănătate a resurselor umane, sunt
analizați un cumul de indicatori care se raporte ază la: investițiile în sănătate, speranța de viată,
mortalitate a, precum și incidența unor boli, de regulă cele asociate cu sărăcia (tuberculoza sau
alte epidemii contemporane), ș.a.
În clasamentele internaționale ce evaluează starea de sănătate a populaț iei, Republica
Moldova se află pe poziții inferioare țărilor de referință . Deși la nivel național în decursul
ultimilor două decenii, au fost înregistrate progrese în ceea ce privește indicatorii referitori la
starea de sănătate a populației, Moldova nu a reușit încă să înainteze pe poziția ierarhică la
nivel internațional și regional în domeniu.
Potrivit clasamentelor internaționale , Republica Moldova se înscrie cu cel mai mic punctaj
de evaluare a indicatorilor de sănătate a populației și se plasează pe poziția a 92 -a din 140 țări
în clasamentul pentru anul 2015 -2016, fiind inferioară țărilor luate ca referință . Insuccese sunt
înregistrate la toți indicatorii luați în calcul privind sănătatea ( Tabelu l 12).
Tabelu l 12.
Valorile Republicii Moldova după componenta Sănătate în clasamentele internaționale ,
anul 201 5
Lituania România Ucraina Moldova
Componenta Sănătate (poziția în
clasamentul a 140 țări) 36 83 82 92
Speranța de viață, ani 74,2 74,5 71,2 68,8
Tuberculoza, cazuri la 100 mii
populație 65,0 87,0 96,0 159,0
Prevalența HIV, % populație adultă 0,1 0,1 0,8 0,6
Mortalitatea infantilă, decese la 1000
născuți -vii 4,0 10,5 8,6 13,3
Mortalitatea copiilor cu vârsta ≤ 5 ani
(decese p er 1000 născuți -vii) 8 12 10 15
Sursa : The Global Competitiveness Report 2015 –2016
De-a lungul anilor, Moldova rămâne cu cea mai înaltă incidență de tuberculoză (159
cazuri la 100000 populație) în rândul populației și cele mai multe cazuri a mortalității infantile
(13,3 decese la 1000 născuți -vii). În prezent, doar la indicatorul prevalența HIV, Moldova are
valori inferioare în comparație cu Ucraina.
O sinteză a indicatorilor cu privire la mortalitate, permite să afirmăm că în Moldova starea
de sănătate a populației este foarte precară (Tabelul 13). Rata mortalității printre adulții (277
bărbați / 106 femei decese la 1000 locuitori), dar și mortalitatea ca urmare a bolilor
comunicabile (45 cazuri de deces la 100 mi i locuitori), este mai mică doar decât în Ucraina

51
(295/114 decese și respectiv 69 cazuri). Mortalitatea și maladiile în baza bolilor
noncomunicabile în Moldova, depășesc cu circa 59% media acestui indicator în Europa și cu
circa 30% în țările de referință , cu e xcepția Ucrainei. Valorile înalte ale mortalității fac
trimitere la gradul de dezvoltare socioeconomică a țării, nivelul de trai redus al populației,
cultura și educația sporadică pentru sănătate.
Tabelul 13
Cauze specifice ale mortalității, în aspect comparativ, ultimul an disponibil 2013
România Lituania Ucraina Moldova Europa
Rata mortalității
adulte
(probabilitatea de
deces între 15 -60
ani, per 1000
locuitori) Bărbați 205 254 277 295 178
Femei 81 88 106 114 79
Rata
standartizată a
mortalității pe
cauze de deces (la
100 mii locuitori) boli comunicabile 39 27 45 69 45
boli
noncomunicabile 612 580 788 749 496
Sursa : World Health Statistics 2015. WHO, Geneva, 2015
Din studiile de specialitate și evaluare a structurii mortalității [35] se constată că, în
Moldova se înregistrează o mortalitate înaltă a pоpulаțiеi îո vârstеlе аptе dе muոсă, сееа се
duсе lа piеrdеrеа imеdiаtă а pоtеոțiаlului umаո . În ultimele decenii, o atenție deosebită
comunitatea științifică atestă asupra creșter ii continuă a mortalității premature în Moldova, în
special la bărbați, ca urmare a bolilor aparatului circulator și al celui digestiv, dar și a cauzelor
violente de deces .
La capitolul mortalitate in fantilă și a copiilor sub 5 ani, țara rămâne până în prezent cu
indicatori înalți ce depășesc de trei ori media țărilor UE și chiar a țărilor din regiune.
Deasemenea, l a nivel regional, Republica Moldova este și în topul țărilor cu un nivel relativ
înalt a l mortalității materne.
Menționăm, s tudiile naționale [40] și internațional e [48] au demonstrat legătura directă
dintre nivelul de studii și bunăstarea populaț iei și acești trei indicatori ai mortalității, ori
valorile lor sunt mai mari în cazul cazul femeilor și a familiilor cu nivel scăzut de studii și a
familiilor cu venituri mici.
Alți indicatori care reflectă starea de sănătate a populației sunt și indicatori i de prevalență
a morbidității . O analiză a statisticii naționale din domeniu, atestă creșterea prevalenței
morbidității generale în Republica Moldova ( Tabelul 14). Astfel, în anul 2015 morbiditatea în

52
rândul popu lației a crescut cu 11% comparativ cu anul 2008 și cu 18% comparativ cu anul
2000. În structura prevalenței pe clase de boli, cea mai mare parte revine bolilor aparatului
circulator (circa 21%), maladiilor aparatului respirator (circa 18%) și a bolilor apa ratului
digestiv (peste 12%). Totodată, frecvența îmbolnăvirilor de aceste boli înregistrează o creș tere
constantă în ultimii ani .
Tabelul 14
Dinamica i ndicel ui de prevalență a morbidității populației Republicii Moldova, pe clas e
de boli, la 1000 locuitori
Prevalen ța la 1000 locuitori 2008 2010 2012 2015
Morbiditatea generală 685,0 740,5 753,5 796,7
Bolile aparatului circulator 116,1 124,9 141,7 163,9
Bolile aparatului respirator 111,3 130,9 125,1 155,8
Boli ale aparatului di gestiv 82,3 93,2 95,4 93,5
Maladii psihice 26,8 27,6 27,4 24,4
Diabet zaharat 14,6 17,1 20,1 25,4
Hepatite cronice și ciroze hepatice 19,1 21,2 22,5 23,5
Tumori maligne 11,7 12,3 13,4 14,4
Alcoolism și psihoze alcoolice 12,9 13,1 13,2 13,1
Tuberculoz a activă 1,4 1,5 1,3 0,95
Sursa : Conform datelor BNS
În concluzie, evoluția indicatorilor în domeniu sănătății populației permite să constatăm că
trăim într -o societate în care lipsa resurselor economice, defectuoasa distribuție a celor care
există, neaco rdarea atenției necesare și priorității în cadrul planificării și alocării resurselor de
sănătate caracterizează sistemul de sănătate din țara noastră. În condițiile creșterii dependenței
demografice , precum și a morbidității populației marcate de procesul de îmbătrânire, este
foarte necesar de dezvoltat politici eficiente pentru îmbunătățirea sănătății la nivel național și
reducerea inegalităților , astfel încât accesul și calitatea serviciilor medicale să fie asigurat
pentru fiecare .
3.3. Implicațiile ocupării în câmpul muncii asupra dezvoltării capitalului
uman la etapa actuală
Accesul la muncă și remunerare este cea mai eficientă formă de participare la dezvoltarea
economică și creșterea bunăstării populației , cu aport direct în dezvoltarea capitalului uman .
Realitatea Republicii Moldova este că, în ultimii cincisprezece ani, capitalul uman a fost
dezavantajat pe piața internă a muncii și a fost utilizat ineficient.

53
O serie de probleme caracterizează piața actuală a forței de muncă din Moldova: numărul
mare de locuri de muncă cu productivitate joasă și nivel de salarizare insuficient, neatractive
pentru populația aptă de muncă; migrația continue a forței de muncă, aceasta generând
schimbări în structura populației economic activă și pierderi a capitalului calif icat; salariile în
plic și condițiile de muncă neatractive ș.a.
La etapa actuală, în pofida evoluției pozitive a numărului populației în vârstă economic
activă (25 -54 ani), Republica Moldova dispune doar de 2/3 din potentialul economic pe care îl
avea la începutul transformărilor economice. În ultimul deceniu, populația economic activă s-
a redus cu aproximativ un sfer t (sau peste 400 mii perso ane) (Tabelul 15), inclusiv pe fundalul
creșterii economice înregistrate după anul 2000.
Totodată această diminuare a efectivului activ al populației a fost completată de alți factori
negativi ai pieții muncii precum, nivelul mic al salariilor (de 2 -3 ori în comparație cu țările
vecine), eficiența foarte scăzut ă a programelor din dimeniu , înrăutățirea măsurilor de protecție
socială a angajaților. Cea mai dezavantajată a fost totuși populația din mediul rural, întrucât
sectorul agrar a fost supus unor schimbări profunde, iar persoanele ocupate în această filieră a
activității e conomice au rămas fără locuri de muncă, devenind ulterior principala sursă a
migrației .
Tabelul 15.
Dinamica efectivului populației de 15 ani și peste în relație cu piața muncii, Republica
Moldova, mii persoane
2000 2005 2010 2012 2014 2015
Activi 1654,7 1422,3 1235,4 1214,5 1232,4 1265,6
Ocupati 1514,6 1318,7 1143,4 1146,8 1184,9 1203,6
Șomeri
BIM 140,1 103,7 92 67,7 47,5 62,1
Inactivi 1109,4 1483,2 1733,3 1768,1 1756,1 1721,7
Sursa : BNS
Rata activității economice în pre zent, constituie 42,4%, În intervalul anilor 2000 -2015
statisticile oficiale înregistrează diminuarea semnificativă a persoanelor ocupat e pe piața
muncii cu circa 22%. Dacă în anul 2000 în Republica Moldova rata de ocupare cuprindea mai
mult de jumătate din numărul populației cu vârsta de 15 ani și peste (Tabelul 16), atunci în
anul 2015 aceasta a diminuat substanțial coborând pînă la 40%.
Tabelul 16.
Dinamica indicatori lor ocupaționali în Republica Moldova , pe grupe de vârstă, 2000 -2015

54
Vârsta,
ani Rata de activitate Rata de ocupare Rata șomaj ului
2000 2015 2000 2015 2000 2015
15-24 36,4 20,8 30,6 18,2 15,8 12,8
25-34 75,8 48,1 68,4 45 9,8 6,4
35-44 82,9 61,5 76,2 58,6 8,2 4,6
45-54 82,3 62,4 76,4 60,6 7,1 2,9
55-64 51,3 42,5 50 41,4 2,6 2,4
Total 59,9 42,4 54,8 40,3 8,5 4,9
Sursa : BNS
O scădere dramatică a indicatorilor ocupaționali se observă pentru toate grupele de vârstă,
diferența dintre ani fiind foarte pronunțată pentru gru pele de vârstă mai tânără , care ar fi
trebuit să fie , de fapt, cei mai activi în câmpul muncii, în special, odată cu finisarea studiilor.
Cea mai mică rată de ocupare se înregistrează în rândul tinerilor de 15 -24 ani (18,4%) fapt
explicat, în special, prin creșterea duratei de studii, dar și în rândul resurselor umane de 25-34
ani (45%), în special contingentul femeilor ca urmare a perioadei ce intervine după
întemeierea familiei, nașterea și creșterea copiilor.
În perioada analizată (2000 -2015), forța de muncă din țară a fost marcată de creșterea
inactivității pe piața muncii. Efectivul populației inactive a sporit cu peste 58% față de anul
2000 ( Fig.6). O evaluare mai profundă a structurii populației inactive pen tru ultimii ani, atestă
că această dinamică nu revine doar pe seama persoanelor grupului de vârstă de 55 -64 ani ca
urmare a intrării în vârsta de pensionare1 (cu 51 mii persoane mai mult față de anul 2010), dar
și a populației în vârstă de 25 -54 ani (cu 56 mii persoane mai m ult în totalul celor inactivi).

1 În anii 1999 -2002 vârsta de pensionare pentru femei a crescut de la 55 la 5 7 de ani și pentru bărbați de la 60
la 62 de ani. Începând cu anul 2017 vârsta de pensionare pentru femei va crește de la 57 la 63 de ani și pentru
bărbați de la 62 la 63 de ani .

55

Fig.6. Dinamica populației inactive, de 15 ani și peste, pe grupe de vârstă, 2000 -2015
Sursa : BNS
Trebuie să remarcăm, o creștere substanțială a inactivității economice se înregi strează
pentru grupa de vârstă tânără 25 -34 ani, un contingent care, de fapt, și -a evoluat în ultimii ani
potențialul prin creșterea nivelului de instruire, însă care se confruntă cu dificultăți de
integrare pe piața forței de muncă.
Totodată, repartizare a populației inactive pe categorii de inactivități, arată că în ultimii ani
structura interioară a grupului inactiv s -a modificat: s -a micșorat ponderea elevilor/studenților
de la 22,8% în 2008 la 15,8% în 2015 și a crescut ponderea populației din categori a
pensionarilor (de la 33,5% la 36,2%) și a populației casnice (de la 7,1% la 10,8%).
Tabelul 17.
Dinamica populației inactive pe categorii de inactivitate, Republica Moldova, 2008 -2015
2008 2015
Elev, student 22,8 15,8
Pens ionar 33,5 36,2
Casnic(a) 7,1 10,8
Alta situatie 17,7 18,3
Plecat peste hotare 18,9 18,9
Sursa : calculate în baza datelor BNS
Statutul de casnic(ă) printre persoanele inactive se concentrează în special pentru grupurile
de vârstă relativ tinere: 25 -34 ani (30,3%) și 35 -44 ani (circa 17%) (Fig.7). Totodată, statistic
se atestă că printre inactivii casnici marea majoritate sunt femei (peste 96%). Studiile din țară
[21] explică această repartizare în structura populației inactive prin specificul perioadei de
vârstă fertilă și concentrării asupra rolului matern și parental, și respectiv ieșirea de pe piața

56
muncii pe o perioadă de timp. Creșterea efectivului persoanelor cas nice în rândul populației
inactive (cu 70 mii persoane față de anul 2008), vine pe contul generațiilor mari, născute la
începutul anilor ’90, care se dedică în present mai mult vieții de familie prin creșterea și
educare copiilor .

Fig.7. Repartizarea populației inactive din Republica Moldova pe grupe de vârstă și
categorii de inactivitate, anul 2015
Sursa : calculate în baza datelor BNS
Totodată, savanții afirmă că acest contingent a populației casnice este un potential uman
foarte important și nevalorificat, deoarece lipsa și inaccesibilitatea serviciilor calitative de
educație preșcolară, a serviciilor educative alternative, deschiderea angajatorilor de a facilita
un orar flexibil de muncă, discriminarea de gen prezentă pe pia ța muncii ș.a., toate măresc
durata aflării în afara pieții muncii și dedicării activităților casnice.
Trebuie să menționăm că ponderea persoanelor plecate la muncă peste hotare în totalul
populației inactive se menține în timp și cuprind e circa 19%, reven ind cel mai mult pe
categoriile de vârstă mai tinere și mai active: 25 -34 ani (36,3%), 35 -44 ani (36,5%), 45 -54
ani (28,1%).

57
Tabelul 18.
Indicatorii ocupaționali în Republica Moldova și țările de referință , anul 2013, ultimul
an disponibil pentru comparație
Lituania România Ucraina Moldova
(2015 )* Europa și
Asia
Centrală
Rata de activitate, % 61 56,5 59,4 42,4 58,6
Rata de ocupar e, % 53,8 52,4 55,1 40,3 53
Rata de inactivitate, % 42 45,5 35 58,6
Rata șomajului, % 11,8 7,3 7,9 4,9 9,6
Sursa : Datele BNS; date ILO
În aspect comparativ cu țările de referință, dar și alte țări din regiune, Republica Moldova
prezintă cei mai mici indicatori în cazul ratei de activitate și ratei de ocupare, dar cei mai mari
în cazul ratei de i nactivitate ( Tabelul 18). Un decalaj semnificativ indicatorii ocupaționali
înregistrează în raport cu media țărilor din Europa și Asia Centrală.
O panoramă ruptă de realitate este fenomenul șomajului care statisti stic nu pare a fi o
problemă pentru resursele de muncă din țară. Potrivit statisticii oficiale, rata șomajului este de
doar 4,9% (în anul 2015) – un nivel comparabil cu al țărilor dezvoltate. Pe fonul descreșterii
indicatorilor de ocupație, paradoxal dar, rata șomajului a diminuat și ea de la 8,5% înregistrate
în anul 2000, ceea ce pare a fi neclar. Mai ales că, pe fonul crizei economice din 2009, în toate
țările din regiune s -a înregistrat creșterea șomajului. Studiile din țară [8; 25; 36] fac trimitere
la mai multe aspecte care alimentează falsa absență a șomajului în Republica Moldova:
– statistica incompletă a adatelor și ambiguitatea acestora ca urmare a nivelul scăzut de
înregistrare a șomajului official;
– evidența statistică deficitară a numărului real al populației Republicii Moldova, inclusiv a
efectivului său pe structură de vârstă ceea ce face ca unii indicatori sa f ie subestimați (de
exemplu, ca în cazul ratei de șomaj), iar alții supraestimați (precum în cazul speranței de
viață la naștere);
– migrația de muncă a resurselor umane cu o intensitate deosebită peste hotarele țării, dar și
intern , dinspre mediul rural spr e centrele urbane mari, în căutarea unor oportunități mai
mari de angajare și a unor surse de venit decente. Migrația externă a populației în vârstă
activă economic atenuiază presiunile asupra pieții muncii interne, dar și reduce în mod
substanțial rata șo majului.
După cum putem constata, Republica Moldova este marcată de o gravă risipă a resurselor
umane în vârstă economic active, care nu se regăsesc pe piața muncii interne , de regulă , forțat
în rezultatul carențelor în dezvoltarea economică a țării, a ni velului scăzut de trai , a

58
oportunităților prezente și viitoare limitate etc. Această risipă are deja caracter latent și
constant, și compormite asigurarea unei creșteri economice , îmbunătățirea standardelor de
viață a populației și reducerea inegalităților în distribuirea veniturilor. Totodată, cu presiuni
asupra economiei țării vine și fenomenul îmbătrânirii populației care dacă nu este orientat
corect prin politici, în special de îmbătrânire activă , va intensifica tendința de descreștere a
numărului de sa lariați – contribuabili la formarea bugetului public, și de creștere a efectivului
de pensionari ca solicitanți de asigurări sociale și servicii specializate .

59

IV. PREMISE DEMOGRAFICE ÎN DEZVOLTAREA CAPITALULUI
UMAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA: TENDINȚE ACTUALE ȘI
PROVOCĂRI PE TERMEN LUNG
4.1. Profilul demografic și dinamica resurselor umane : implicații asupra
dezvoltării capitalului uman
O componentă importantă cu impact semnificativ și o provocare de lungă durată asupra
dezvoltării economice naționale durabile sunt schimbările demografice din țară. Acestea, se
raportează direct la capitalul uman și evoluția lui după caracteristici demografice și
sociodemografice pe termen lung , dar totodată sunt și un rezutat în timp al politicilor din țară,
începând cu cele ec onomice și finisând cu cele de cultură generală .
Deseori aceste schimbări sunt mai rapide și mai profunde decât se presupune. Totodată,
efectivul populației, mișcarea naturală, particularitățile sociodemografice (structura pe vârstă,
sexe, studii etc.) și distribuția pe piața muncii sunt endogene pentru dezvoltarea economică.
Se poate constata că, evaluarea impactului schimbărilor demografice asupra capitalului uman
și dezvoltării ecnomice sustenabile întâmpină anumite dificultăți de raportare cauză -efect. Pe
de o parte schimbările în efectivul și structura populației afectează veniturile și rezultatele
economice naționale, iar pe de alta, componentele fundamentale ale proceselor demografice,
fertilitatea, mortalitatea și migrația, sunt toate afectate de co ndițiile economice.
Republica Moldova, în ultimimii douăzeci de ani, se caracterizează printr -un declin
demografic profund și constant. În prezent, studiile autohtone din domeniu [36] atestă că,
aspectul cel ma i nefavorabil al crizei demografice în Moldova nu se rezumă a fi scăderea
numărului populației, dar evoluția acestui proces prin reducerea natalității și respectiv
schimbarea structurii pe vârstă a populației prin descreșterea numărului de copii și a
perso anelor în vârstă economic activă și desigur creșterea dependenței demografice.
În aspect comparativ, declinul demografic al populației este înregistrat pe întreg teritoriu
european cu diferențe de trend între Europa Centra și de Est și Europa de Nord și V est.
Intensitatea depopulării este evident mai mare în țările Europei Centrale și de Est, iar țările cu
economie în tranziție, inclusiv Republica Moldova, confruntă un ritm rapid de îmbătrânire a
populației. Particularitățile interne ale crizei demografice pentru fiecare țară în parte se
raportează la anumite caracteristici în dinamica efectivului:

60
– modificări în structura pe vârste a populației legate de tempoul și caracterul trecerii la
economia de piață;
– nivelul de dezvoltare socioeconomică atins;
– preze nța sau absența conflictelor pe teritoriul țării;
– factorul cultural;
– nivelul de dezvoltare a politicilor în domeniul populației.
Studiile demografice naționale [2; 35] atestă că, în perioada anilor 2004 -2015 populația s –
a redus cu circa 10% (sau cu 350,4 mii) în special pe contul populației tinere și în vârstă aptă
de muncă. Potrivit statisticii oficiale curente, către începutul anului 2016 numărul populației
stabil e în țară constituia circa 3,55 milioane locuitori. Totodată, prin metode alternative de
calcul savanții autohtoni au stabilit că, în prezent, efectivul real al populației este supraestimat
cu peste 660 mii de persoane (17%), și constituie de facto – circa 2,9 milioane [35]. Această
discrepanță a estimării oficiale este rezultatul necorespunderii metodologiei naționale de
înregistrare a fluxurilor migraționale la standardele UE și respectiv luarea în calcul a
persoanelor plecate peste hotarele țării pentru o perioadă mai mult de un an.
Apropiate estimării date de către savanții din țară, sunt și rezultatel e Recensământului
Populației și Locuințelor 2014, anunțat e abea în primăvara anului 2017. Astfel, la momentul
Recensământului, efectivul populației țării era în jur de 2,99 milioane (mai exact 2998235)
[67]. Concretizăm că î n lucrarea prezentă, ca sursă de analiză statistică a componentelor
sociodemografice, vor fi uti lizate datele oficiale curente ale Biroului Național de Statistică,
deasemenea în scopul lărgirii posibilității de comparare a principalilor indicatori demografici
cu alte țări vor fi utilizate și sursele oficiale internaționale .
Tabelul 19.
Unii indicatori demografici în Republica Moldova și țările de comparație , anul 2014
(ultimul an disponibil)
Moldova România Ucraina Lituania
Ponderea populației urbane, % * 44,9 54,4 69,5 66,5
Vârsta medie (ani) * 34,9 40,8 39,7 42,4
Sporul natural (per 1000 persoane) -0,2 -3,5 -3,5 -3,4
Sporul migrațional (per 1000 persoane) -9,8 -0,24 -0,06 -0,73
Ponderea populație i în vârstă de 65 ani și
peste* 15,3 15,7 14,9 18,6
Sursa : World Bank Data; The World Facts, CIA, 2015; * Banca de date BNS.

61
Din punct de vedere al securității demografice, Republica Moldova nu este deloc într -o
situație favorabilă, chiar și în pofida faptului că unii indicatori demografici au valori mai bune
decât în alte state ( Tabelul 19).
Raporându -ne la principalii indicatori demograficii, trebuie să menționăm că structura
teritorială (pe medii de reședință ) a populație are o importanță aparte, deoarece există o
legătură reciprocă dintre nivelul de dezvoltare a infrastructurii soci ale și dinamica
demografică pozitivă sau negativă. Tradițional, în Republica Moldova, structura populației pe
medii de reședință a fost favorabilă populației localizate în mediul rural. Astfel, privită la
nivel regional, până în prezent, țara noastră se de osebește printr -o pondere înaltă a populației
rurale (53%) în efectivul total al populației, depășind de două ori Europa și Asia Centrală
după această caractersitică.
Dezechilibru l urban -rural caracterizează astăzi infrastructura socială a Republicii Mo ldova
și este un factor al inegalității , constituind o provocare principală pentru politicile de
dezvoltare socială. P opulația din mediul rural este mai dezavantajată în ceea ce privește
accesul la serviciile de utilități publice și la condiții de locuit [37] din cauza deficienței
infrastructurii sociale și insuficienței serviciilor prestate.
Mai mult de un deceniu țara înregistrează un spor natural negativ al populației ( -0,2‰ în
anul 2014), dar cu o valoarea ma i mică în comparație cu țările de referință: Lituania ( -3,4),
România ( -3,5), Ucraina ( -3,5). Studiile din țară [20] fac trimitere și la o rată totală de
fertilitate în descreștere începând cu anii ’90. Pentru a nul 2014 se estima o rată de fertilitate
de 1,28 copii per femeie, potrivit datelor oficiale ale BNS și de 1,65 copii per femeie, potrivit
calculelor alternative ale Centrului de Cercetări Demografice.

62

Fig.8a și 8b . Dinamica speranței de viață la naștere în Moldova și țările de referință, anii
2002 -2015
Sursa : Global Health Observatory (GHO) data, WHO //
http://apps.who.int/gho/data/node.main.688
Speranța de viață la naștere a populației din Moldova este cea mai mică și indică o
dinamică foarte modestă în ultimul deceniu, inclusiv în raport cu celelalte țări de referință
[24].
La etapa actuală, în ierarhia statelor din Eu ropa, Republica Moldova are cea mai joasă
speranță de viață la naștere (67,9 ani pentru bărbați și 76,2 pentru femei în anul 2015). Deși în
intervalul anilor 1995 -2015 indicatorul respectiv se ameliorează lent, acesta totuși se înscrie
sub media înregistra tă în Uniunea Europeană cu o diferență de peste 10 ani în cazul bărbaților

63
și circa 8 ani în cazul femeilor ( Fig.8a și 8b). La acest capitol Moldova depășește doar
Ucraina, cu circa 1,5 ani durata de viață pentru b ărbați. În același timp, dacă ne raportăm la
numărul real al populației prezente (2,9 milioane) estimat de CCD [ 35], se atestă că speranța
de viață la naștere este de fapt supraestimată cu 2,78 ani pentru bărbaț i și 1,79 pentru femei.
În cazul Republicii Moldova, progresele nesemnificative în creșterea speranței de viață la
naștere, și respectiv a stării de sănătate a populației este raportată la două componente opuse:
pe de o parte, reducerea mortalității infa ntile și la copii, și puțin la vârste avansate, iar pe de
altă parte – creșterea mortalității populației în vârstă aptă de muncă, în special la bărbați .
4.2. Evoluția s tructur ii pe vârste a populației și oportunități ale devidentul
demografic
Structura pe vârst e a populației unei țări este un parametru demografic foarte important. Î n
prezent, în comunitatea științifică mondială s -a justificat opinia precum că, creșterea
economică stabilă a unei societăți este asigurată nu atât de efectivul populației, dar de
structura acesteia [58]. Scăderea efectivului populației înregistrată în Republica Moldova este
condiționată de mecanismele interne de reproducere demografică , de structura populației ce s –
a creat în perioadele ant erioare și de migrația externă a populației în vârstă activă (Fig. 9a și
9b).
Potrivit cercetătorilor din țară, structura pe vârste a populației influențează hotărâtor
dinamica de viitor a populației țării, fără a fi posibile careva schimbări semnificative deoarece
această structură este deja formată pentru următoarele decenii. Totodată, la momentul actual,
se apreciază că struсturа pе vârstе а pоpulаțiеi este fаvоrаbilă și pоаtе fасilitа сrеștеrеа
есоոоmiсă. Aceas ta se datorează, dividendului demografic care а аpărut îո rеzultаtul еvоluțiеi
fаvоrаbilе а situаțiеi dеmоgrаfiсе diո pеriоаdеlе anterioare. Datorită schimbărilor în structura
populației se atestă o acumulare еxсеpțiоոаlă dе rеsursе umаոе, în anul 2008 fii nd înregistrată
cea mai înaltă ponderea a populației în vârstă aptă de muncă – 66,6% [ 2; 22].

64

Fig. 9a și 9b . Structura pe vârste a pop ulației Republicii Moldova, 2004 și 2014
Sursa : datele BNS
Îո liոii gеոеrаlе, dividеոdul dеmоgrаfiс rеprеziոtă uո pоtеոțiаl pеոtru сrеștеrеа
есоոоmiсă, аtuոсi сâոd о struсtură tоtаlă а pоpulаțiеi, pоpulаțiа аptă dе muոсă, сu vârstа
сupriոsă îոtrе 15 și 59 dе аոi, еstе mаi mаrе dесât pоpulаțiа iոаptă dе muոсă, аdiсă соpiii și
vârstոiсii. Potrivit surselor de specialitate [ 22; 58], dividеոdul dеmоgrаfiс poate fi conside rat
аtuոсi сâոd îո struсturа pоpulаțiеi, efectivul аpt dе muոсă соոstituiе mаi mult dе 55 lа sută
diո tоtаlul pоpulаțiеi. Deci, pe de o parte, diո puոсt dе vеdеrе аl struсturii pоpulаțiеi,
Rеpubliса Mоldоvа аrе pоsibilități pеոtru сrеștеrе есоոоmiсă, ori p oոdеrеа pоpulаțiеi îո

65
vârstа аptă dе muոсă а atins în prezent pâոă lа 61% (fiind deja în descreștere ), dacă ne
raportăm la datele statisticii oficiale prezentate de BNS . Pe de altă parte, îոsă, еstе impоrtаոt
să nu piardă acest moment și асеаstă fоrță dе m uոсă dе саrе dispuոе să fiе vаlоrifiсаtă și
îոсаdrаtă pе piаțа muոсii pentru a putea оbțiոе о сrеștеrе rеаlă îո есоոоmiе. Eficiența
politicilor la această din urmă componentă este însă discutabilă și foarte modestă.
Potrivit studiilor , pеriоаda dividеոdul ui dеmоgrаfiс este estimată diferit în funcție de
efectivul populației totale luat în calcul. Astfel, raportat la pоpulаțiа stаbilă prezentată de
statistic a oficială , fereastra demografică s -a dеsсhis îոсеpâոd сu аոul 2003, și se va îոсhidе lа
sfârșitul аո ului 2035 potrivit prognozelor [2; 36]. Calculată în raport cu pоpulаțiа prеzеոtă
(estimate de către CCD și care exclude migranții ce au lipsit din țară mai mult de 1 2 luni pe
parcursul unui an calendaristic) , pеriоаdа dividendului demografic începe în anul 2006, еstе
mаi sсurtă și dеpășеștе prаgul dе 55% doar cu 1-1,5%.
Raportându -ne la cele trei grupe mari de vârstă corelate cu etapa de intrare/ieșire pe piața
forței de muncă, potrivit statisticii oficiale, în raport cu anul 2000 se constată o descreștere cu
peste 35% a efectivului populației în vârstă de 0 -15 ani (de la 938 mii până la 607 mii
persoane estimate pentru anul 2015), în timp ce numărul persoanelor pest e vârsta aptă de
muncă (57/62 de ani) a crescut cu peste 17%. Totodată, în această perioadă, a fost în creștere
și numărul populației în vârstă activă (16 -57/62 ani) cu circa 7%, înregistrând cea mai mare
ascensiune în anii 2011 -2012 (Tabelul 20).
Tabelul 20.
Repartizarea populației Republicii Moldova pe grupe mari de vârstă, anii 2000 -2015
2000 2005 2010 2015 Creșterea/descreșterea
față de anul 2000
Sub vârsta aptă de muncă (0 –
15 ani) 25,7 20,8 18,2 17,1 -35,3
Vârsta aptă de muncă (16 –
56/61ani) 59,8 65,1 66,5 65,6 +7,0
Peste vârsta aptă de muncă
(57/62+ ani) 14,4 14,1 15,2 17,3 +17,1
Sursa : calculat în baza datelor BNS
Modificările în structura pe vârste au fost foarte intense, în special, î ntre anii 2000 -2012.
Deaceea din perspectiva dezvoltării socioeconomice , aceste schimbări au fost foarte optime ca
urmare a dividendului demografic obținut:
– creșterea continuă a efectivului populației în vârsta economic activă, din contul
generațiilor numeroase născute în anii 1980 -1990, contribuind astfel la reducerea

66
semnificativă a ratei de dependență demografică de la 65,8 în anul 2000 la 50,1 în anul
2011 (cea mai mică valoare înregistrată în ultimii 15 ani);
– întinerirea capitalului uman activ intrat pe piața muncii a fost completată, respectiv, de
un potențial mai pregătit, competitiv și valoros pentru sectorul economic;
– intrarea în vârstă de pensionare a generațiilor puțin numeroase născute în anii postbelici a
dus la micșorarea număr ului potențialilor pensionari, și respectiv beneficiari ai sistemului
de asigurări sociale.
Savanții din domeniu [20; 22] afirmă că durata dividendului demografic es te aproape de
încheiere. În anul 2014, indicele încărcăturii demografice era deja cu 4% mai mare decât cel
înregistrat în 2011, și constituia deja 51,95%. În pofida perioadei devidentului demografic ce
a marcat schimbări avantajoase pentru resursele umane , beneficiul de pe urma acestuia este
minimă, deoarece politicile din domeniu au avut eficiență scăzută , alimentând astfel migrația
forței de muncă peste hotare ca urmare a oportunităților scăzute de angajare, salariile mici și
imposibilitatea de a obține v enituri adecvate pentru trai.
Statistic se atestă că mai mult de jumătate din populația de 15 ani și peste este astăzi în
vârstă de 25 -54 ani (55%). Față de anul 2000, resursele umane de această vârstă au sporit cu
10%, un efect temporar însă, dacă ne ra portăm la dinamica efectivului populației de vârstă
tânără (15 -24 ani) care, după creșterea semnificativă înregistrată către anul 2005 (cu 44,5 mii
persoane), atestă un trend nega tiv constant în anii ulteriori.
Toate prognozele demografice pentru Republic a Moldova atestă în scurt timp o perioadă
de creștere a sarcinii demografice în rezultatul diminuării continue a numărului populației
active ( Fig. 10).

67

Fig. 10. Dinamica prospectivă a rat ei de dependență demografică pentru bătrâni
(persoane de 65 ani și peste la 100 persoane de 15 -64 ani), în aspect comparativ
Sursa : Marija Mamolo, Sergei Scherbov. Population Projections for Forty -Four European
Countries: The Ongoing Population Ageing. http://www.oeaw.ac.at/vid/download/edrp_2_09.pdf
Deja după anul 2012, numărul persoanelor în vârstă activă este în scădere ( cu peste 25 mii
persoane în ultimii trei ani) , iar pierderile sunt cu atât mai evidente pe termen lung cu cât țara
nu reușește să valorifice pe piața muncii acest potențial și să profite de această fereastră
demografică prin investiții corecte în capitalul uman.
4.3. Efectele migrației externe de muncă asupra capitalului uman
În aspect regional, dar și în comparație cu țările analizate Republica Moldova, se deosebește prin
cea mai tânără populație, vârsta medie constituind circa 35 ani. Potrivit prognozelor demografice [60]
intensitatea de îmbătrânire a populației în anii următori și respectiv creșterea vârstei medii a populației
din Moldova va fi mai accelerată ca în alte țări. Deși evoluează ca și în celelalte țări din contul scăderii
natalității și creșterii speranței de viață la naștere, îmbătrânir ea populației se intensifică , și mai mult în
Moldova, ca urmare a migrației masive de muncă a populației în vârstă activă (circa 23% din cetățeni,
potrivit estimărilor Centrului de Cercetări Demografice [36]). Astfel, dacă cătr e anul 2020 Moldova își
va menține poziția, depășind în medie cu trei ani vârsta medie a populației din celelalte țări, în 2050
populația țării va avea vârsta medie de 50,9 ani.

68
Tabelul 21.
Estimări ale ponderii emigranților în totalul populației în Moldova și țările comparate
Ponderea emigranților în totalul
populației, %
Moldova 21,5
Lituania 13,5
România 13,1
Ucraina * 11,4
Sursa : *Migration and Remitence Factbook, 2011; World Development Indicators, 2014,
www.worldbank.org
Republica Moldova se înscrie în topul țărilor cu cea mai mare pierdere în efectivul
populației de pe urma migrației, circa 10 persoane la 1000 locuitori (în anul 2014) potrivit
estimărilor internaționale [ 69]. Din statisticii naționale [ 19] se atestă că numărul persoanelor
de 15 ani și peste care au plecat peste hotarele țării în scop de muncă a fost în ascensiune,
către anul 2014 depășind de 2,5 ori valoarea înregistrată în anul 2000, migrația luând o
intensitate mai mare după anul 2009.
Totodată, în literatura autohtonă [8] se arată că în ultimii ani, printre migranți a cresc ut
proporți a populației care este absen tă din țară mai mult de un an – peste 41% (în anul 2014),
iar aceasta privează țara de resurse uman foarte importante, ori 3/4 dintre acest contingent e în
vârsta economic activă de 20 -54 ani.
Caracteristicile sociod emografice (vârstă, nivel de studii, starea civilă) ale populației
implicate în procesul migrațional, precum și perioada aflării migranților peste hotare , vine cu
serioase consecințe:
– condiționează direct pierderile în efectivul resurselor de muncă în țar ă;
– intensifică schimbările în structura pe vârste a populației ;
– accelerează procesul de îmbătrânire demografică în țară;
– micșorează fondurilor sociale ca urmare a reducerii numărului de persoane angajate în
câmpul muncii ;
– generează presiuni asupra sferelo r vieții sociale, economie și a sistemului asigurărilor
sociale ca urmare a modificării raportului dintre grupele mari de vârstă (copii, adulți și
vârstnici).
Este argumentat științific că procesul de îmbătrânire demografică nu poate fi evitat de nici
o țară din Europa ( Fig. 11), doar că intensitatea procesului va fi mai mică nu în țările
cronologic mai tinere (de exemplu cum este Moldova), ci în țările cu o populație mai
sănătoasă, unde persoanele în vârstă sunt î ntr-o condiție fizică mai bună [ 28].

69

Fig. 11. Dinamica prognozată a efectivului populației în vârstă activă (20 -57/62 ani) și a
populației în vârstă inactivă (57/62+ ani), anii 2014 -2035
Sursa : datele prognozei demografice elaborate de către Centrul de Cercetări Demografice,
INCE. // Profilul sociodemografic al Republicii Moldova la 20 de ani după adoptarea
Programului de Acțiuni de la Cairo. Chișinău, 2014, p.129 -132
Astfel, fixând aten ția asupra schimbărilor cantitative și structurale ale populației, respectiv
asupra intensității procesului de îmbătrânire, care este foarte mare în aspect comparativ, se
impune elaborarea într -un timp foarte scurt a politicilor fiabile și echilibrate pent ru
diminuarea consecințelor. Aceste acțiuni trebuie să fie atente la toate componentele
importante în creșterea competitivității capitalului uman prin dezvoltarea calității acestuia,
investiția în educație și sănătate, în special având în vedere creșterea numărului persoanelor în
vârstă și a rolului în soci etate care începe să le revină .

70
Concluzi i și recomandări
Sinteza situației care reflectă particularitățile socioeconomice și demografice a
potențialului uman al Republicii Moldova, expusă în capitolele a nterioare, face trimitere la
condițiile ce compromit dezvoltarea capitalului uman calitativ în Moldova .
Rеvizuirеа unor indicatori statistici importanți, precum și analiza clasamentelor
internaționale ce aborează nemijlocit succesul țărilor în devoltarea capitalului uman și
evaluarea politicilor în valorificarea acestuia în vederea dezvoltării economice sustenabile
pеrmitе să dеlimităm о sеriе dе соոstrîոgеri сu саrе sе соոfruոtă Rеpubliса Mоldоvа, și
аոumе:
– potențialul uman se confruntă cu un nivel înalt de sărăcie, în special resursele tinere,
persoanele în vârstă, femeile, persoanele cu dizabilități;
– standardele de viață a populației sunt joase cu o pronunțată inegalitate a veniturilor;
– eșecul politicilor socioeconomice în valorificarea dividendului de mografic (fereastra
oportunităților) care a marcat evoluția structurii populației începând cu anul 2000 și care
e aproape de pragul de încheiere, țara nereușind să integreze în câmpul muncii acest
potențial, ba dimpotrivă îl pierde prin migrația de muncă p este hotare alimentând și mai
mult schimbarea structurii pe vârste a populației;
– prognoza demografică nefavorabilă care atestă o sсădеrе pâոă îո аոul 2050 сu 25% а
fоrțеi dе muոсă îո аոsаmblu pе rеpubliсă ;
– investițiile statului în educație și sănătate, de și după ponderea în PIB depășesc valoarea
respectivă din țările de referință, nu ating rezultatele scontate, eficiența acestora fiind
compromisă iar indicatorii de măsurare neînregistrând schimbări semnificative;
– саlitаtеа jоаsă а sistеmului еduсаțiоոаl (lосul 9 4 cu referire la educația primară și locul
79 cu referire la educația terțiară și pregătire profesională, diո 140 dе țări îո 2016
pоtrivit clasamentului Indicelui Global al Соmpеtitivit ății);
– ոесоոсоrdаոțа îոtrе сеrеrеа și оfеrtа dе соmpеtеոțе sа u irеlеvаոțа studiilоr îոtruсât ոu
suոt prоiесtаtе îո fuոсțiе dе сеrеrеа pеոtru еduсаțiе și осupаrе;
– саlitаtеа jоаsă а mаոаgеmеո tului șсоlаr (lосul 118 diո 140 țări îո 2016 pоtrivit
clasamentului Indicelui Global al Соmpеtitivității );
– саlifiсаrеа аbsоlvеո țilоr iոstituțiilоr dе îոvățămîոt ոu соrеspuոdе сеriոțеlоr piеțеi/
irеlеvаոțа studiilоr/lipsа соmpеtеոțеlоr sоliсitаtе pе piаțа muոсii;

71
– iոсаpсitаtеа țării dе а vаlоrifiса tаlеոtеlе și dе а lе păstrа îո țаră (lосul 137-138 diո 140
țări îո 2016 pоtrivit clasamentului Indicelui Global al Соmpеtitivității ).
– аbsеոțа uոui mесаոism еfiсiеոt dе соոsultаrе сu асtоrii piеțеi muոсii și dе аvizаrе а
prоgrаmеlоr dе fоrmаrе prоfеsiоոаlă lа tоаtе ոivеlurilе sistеmului;
– ассеsul limitаt lа sеrviсiilе dе сеrсеtаrе și fоrmаr е lа ոivеl lосаl;
– impасtul iոsufiсiеոt аl еduсаțiеi și știiոțеi аsuprа сrеștеrii есоոоmiсе și buո ăstării.
În contextul nesiguranței politice, sociale, economice și a transformărilor demografice
inevitabile (îmbătrânirea populației, schimbarea structurii pe vârste a populației) și intense,
capitalul uman este elementul cheie în dezvoltarea țării. E xperiența țărilor înalt dezvoltate,
atestă că i nvestițiile continue în sănătate și educație , necesar de asigurat pe întregul interval al
vieții – de la naștere și până la moarte, sunt cruciale în dezvoltarea calitativă a potențialului
țării, creșterii competitivității sale și respectiv a durabilității economice.
De altfel, investiția în populație, le permite ulterior cetățenilor să utilizeze standardele
înalte ale bunăstării sociale, precum și să aducă un aport în viața societății la orice vârstă. În
condițiile schimbării structurii pe vârstă a populației Republicii Moldova și nevalorificării
perioadei facilitatoare a dividendului demografic prin lipsa unor politici fiabile, sănătatea și
educația trebuie să devină o prerogativă în agenda organelor de resort.
În prezent, când țările lumii se confruntă cu schimbări sociodemografice și politice
semnificative, este dezmințită opinia larg răspândită anterior printre ofic iali precum că
numărul populației determină dezvoltarea economică și bunăstarea unei țări. În baza
rezultatelor lucrării putem constat că discrepanțele indicatorilor de calitate a capitalului uman
în Republica Moldova ar putea fi minimalizate printr-un set de acțiuni orientate pe trei
componente de bază : a) dezvoltarea și valorificarea cunoștințelor și abilităților indivizilor ,
inclusiv prin promovarea învățării pe parcursul vieții ; b) creșterea speranței de viață
sănătoasă; c) și respectiv implicarea și pa rticiparea activă pe piața muncii.
Astfel, î n cond ițiile îmbătrânirii populației și necesității creșterii implicației maxime a
întregului capital uman, dar și pentru valorificarea optima a acestuia, se constată a fi esențial e
următoarele măsuri :
– аsigurаrе а саlității еduсаțiеi;
– аsigurаrеа ассеsului lа sеrviсiilе dе fоrmаrе pе tоt pаrсursul viеții;
– dеzvоltării uոui саdru strаtеgiс iոtеrsесtоriаl dе сrеștеrе а соmpеtеոțеlоr capitalului
uman;

72
– prelungirea vieții economic active prin ameliorarea sănătății pop ulației și creșterea
speranței de viață la naștere și a speranței de viață sănătoasă a populației;
– creșterea ratei de participare și de ocupare a forței de muncă ;
– dezvoltarea unui suport special de integrare pe piața muncii pentru absolven ții instituțiilo r
de învățământ;
– сrеаrеа sistеmului iոtеligеոt dе iոfоrmаrе și аոаliză а соmpеtеոțеlоr ոесеsаrе piеțеi
munсii încurajarea egalității și echității între sexe în câmpul muncii;
– luаrеа uոоr măsuri саrе să аibă îո vеdеrе îո spесiаl iոtеgаrеа tiոеrilоr pе piаț а fоrțеi dе
muոсă;
– dezvoltarea politicilor ocupaționale raportate la reconcilierea rolurilor profesionale și
familiale etc.

73
BIBLIOGRAFIE
1. ALBER, J., KÖHLER, U ., Health and care in an enlarged Europe, Luxembourg, Office
for Official Publications of the European Commission , 2004.
2. Analiza situației populației în Republica Moldova. CCD, UNFPA , Chișinău, 2016.
3. ARSLAN, C . et al. A New Profile of Migrants in the Aftermath of the Recent Economic
Crisis. OECD Social, Employment and Migration Working Papers, No. 160, 2014.
http://dx.doi.org/10.1787/5jxt2t3nnjr5 -en.
4. BARRO, R., LEE J. -W. A new data set of educational attainment in the world, 1950 –
2010 , NBER Working Paper, No. 15902, 2010.
5. BECKER, GARY S . Hum an Capital – N.Y: Columbia University Press, 2002 .
6. BENEA -POPUȘOI E . The transcendence of the human capital towards spirituality. In:
Classical and Innovative Approaches in Contemporary Economic Thought:
Considerations regarding the quality of life in the context of a changing Europe.
International Scientific Conference , 2nd Edition (May 27, 2016), pg.105 -112.
7. Better Skils. Better Jobs. Better Lives . OECD, 2012.
8. BUCIUCEANU -VRABIE M . Competitvitatea capitalului uman al Republicii Moldova în
evoluție compara tivă. În: Creșterea economică în condițiile globalizării. Ed.a. X -a.
Sesiunea științifică Structura demografică și calitatea potențialului uman . Chișinău,
2015.
9. BUCIUCEANU -VRABIE M . Aspecte sociodemografice ale integrării tinerilor în cîmpul
muncii: valori , intenții și autoaprecieri. În: Revista de filozofie, sociologie și științe
politice 2009. Nr. 1. pg.50-57
10. BUCIUCEANU -VRABIE M., PAHOMI I . Situația tinerilor în RM: de la deziderate la
oportunități. Barometrul demografic . Chișinău, 2015 .
11. Building economi c recovery, inclusive development and social justice. ILO, Geneva,
2014.
12. BUNEA C. Managementul dezvoltării umane durabile și indicatorii determinanți .
Buletinul AGIR, num ărul 1, 2007 .
13. Bаlаոсеd Grоwth: А G20 Trаiոiոg Strаtеgy . WHО, 2006 .
14. Cartea verde a popu lației Republicii Moldova 2009 : UNFPA, Foandul ONU pentru
populație. Chișinău 2009.

74
15. Communicating the economics of social determinants of health and health inequalities .
WHO, 2013.
16. Соոсеptuаl frаmеwоrks fоr humаո rеsоurсеs fоr hеаlth -Stаgеs оf hеаlth wоrk fоrсе
dеvеlоpmеոt . WHО 2006.
17. DUMITRАСHЕ L . Саpitаlul umа ո și dеzvоltаrеа tеritоriаlă. Еditurа U ոivеrsitаră ,
Buсurеști 2015 .
18. DUMITRАСHЕ L . Stаrеа dе sа ոаtаtе а pоpulаțiеi Rоmâ ոiеi, о аbоrdаrе gеоgrаfiсă . În:
Есоոоmy, 101, 2004 .
19. Forța de muncă în Republica M oldova. Ocupare și șomaj. BNS , Chișinău, 2014.
20. GAGAUZ O . Tendințele principale în evoluția popul ației Republicii Moldova: un semnal
de alarmă pentru autoritățile publice. În: Creșterea economică în condițiile globalizării.
Ed.a. X -a. Sesiunea științifică Structura demografică și calitatea potențialului uman .
Chișinău, 2015.
21. GAGAUZ O., BUCIUCEANU -VRABIE M . Rolul Parental & Rolul professional:
oportunități de echilibrare pentru femeia contemporană. Chișinău, 2011, pg.51 -57.
22. GAGAUZ O., TABAC T . Cum corelăm d ezvoltarea economică cu cea demografică sau
ce este dividendul demografic? Barometrul demografic. CCD, UNFPA, Chișinău, 2017 .
23. Global Competitiveness Report . World Economic Forum 2015.
24. Global Health Observatory . WHO. 2013, 2015.
25. GOTIȘAN I. Evoluții, tendinț e și pronosticuri referitoare la piața muncii din Republica
Moldova în apropierea acesteia de standardele UE. Chișinău, 2007.
26. Health in European Union. Trends and analyses . WHO, 2009.
27. Human Development Report . UNDP, 2014 , 2015, 2016.
28. ICPD Beyond 2014 re view in the UNECE region. Report of the expert meetings . UNFPA,
2014.
29. IОRDА N M, PЕLI NЕSСU Е , Соmpеtitivitаtе, Pеrfоrmа ոță, Sustе ոаbilitаtе. Buсurеști
2014.
30. JIАNU I., BRĂTIА NU С., Diոаmiса sеmа ոtiсă а со ոсеptului dе саpitаl i ոtеlесtuа l,
АSЕ București, 2006 .
31. MURSA G . Саpitаlul Umа ո. О а ոаliză tеоrеtiсă și еmpiriсă сu rеfеrirе spесiаlă lа
еduсаțiе (Bесkеr, Gаry, S.) . În Analele Științifice al Universității Al.Ioan Cuza din Iași ,
Еditurа Аll Bесk, Iași, 2006.
32. Notă informativă privind sărăcia în Republica Moldov a. Ministerul Economiei, 2015.

75
33. PALADI GH., GAGAUZ O., BUCIUCEANU -VRABIE M ., ș.a. Satul moldovenesc din
perspectiva sociodemografică . Monografie colectivă. Chișinău, 2012 .
34. PALDI GH., GĂGĂUZ O., PENINA O .: Îmbătrînirea Populației în Republica Moldova:
conse cințe economice și sociale . Chișinău 2009.
35. PENINA O . Care este numărul real al populației Republicii Moldova? În: Barometrul
Demografic . CCD, Chișinău, nr.1, 2015.
36. Profilul sociodemografic al Republicii Moldova la 20 ani după adoptarea programului
de acți uni de la Cairo. CCD , Chișinău, 2014 .
37. Raport privind sărăcia în Republica Moldova, 2014 . Chișinău, 2015. Ministerul
Economiei, 2015.
38. SAINSU V. Impactul îmbătrânirii demografice asupra sistemului de pensionare.
Subtilități și căi posibile de redresare. ASEM, Chi șinău 2010 .
39. Strategia Națională în domeniul securității demografice în Republica Moldova . Chișinău,
februarie, 2009.
40. Studiu demografic și de sănătate din Republica Moldova , 2005. CNȘPMP, ORC Macro,
SUA. Chișinău, 2006.
41. STА NСIU L., MЕRСЕ E . Аspесtе p riviոd rеlаțiа di ոtrе сrеștеrеа есо ոоmiсă și
iոvеstițiilе î ո саpitаlul umа ո. Bulеti ո știiոțifiс ոr.2/2000.
42. STОIСА N M. Dеzvоltаrеа саpitаlului umа ո îո соոdițiilе fоrmării есо ոоmiеi
iոоvаțiо ոаlе, Tеză dе Dосtоr î ո есоոоmiе , Сhiși ոău 2012 .
43. SUСIU, СHRISTI ՈА MА RTА . Iոvеstitiа î ո еduсаtiе , Еd. Есо ոоmiса, Buсurеsti, 2000.
44. SАNDU S . Iոоvаrе, соmpеtе ոță tеh ոоlоgiсă și сrеștеrе есо ոоmiсă , Еditurа Еxpеrt , 2000
45. SСHULTZ, TH . Iոvеstiոg iո Pеоplе , Thе Есо ոоmiсs оf Pоpulаtiо ո Quаlity. 1972 .
46. TĂՈАSЕ D. Fасtоri dеtеrmi ոаոți аi соmpеtitivității есо ոоmiсе . Еditurа Есо ոоmiсă,
Buсurеști , 2013 .
47. The Europe Competitiveness Report 2020: building a competitive Europe . World
Economic Forum, 2012 .
48. The European health report: charting the way to well -being . WHO, 2013.
49. Thе Humаո Cаpitаl Rе pоrt. Wоrld Есоոоmiс Fоrum , 2013 .
50. Thе Еurоpеа ո Sосiаl Mоdеl а ոd Trа ոsitiоոаl Lаbоur Mаrkеts: Lаw а ոd Pоliсy . Lоոdоո,
2007 .
51. VOICU B . Саpitаl umа ո. Fоrmаrеа саpitаlului umа ո. Fаmiliа și соpilul . IССV, mаrtiе
2004.

76
52. VОIСU B . Саpitаlul umа ո: соmpо ոеոtе, ոivеlu ri, struсturi. Rоmâ ոiа în со ոtеxt
еurоpеа ո, Саlitаtеа viеții , XV, ոr.1-2, Buсurеști, 2004, pp.137 -157.
53. World Social Protection Report 2014/15 Building economic recovery, inclusive
development and social justice . ILO, Geneva, 2014.
54. А Skillеd Wоrkfоrсе fоr S trоոg, Sustаi ոаblе а ոd Bаlа ոсеd Grоwth: А G20 Trаi ոiոg
Strаtеgy, I ոtеrոаtiоոаl Lаbоur Оffiсе, Gе ոеvа, 2010 .
55. АNАMАRIА DI BАRTОLО . Mоdеr ո Humа ո Саpitаl А ոаlysis: Еstimаtiо ո оf US,
Саոаdа а ոd Itаly Еаr ոiոg Fu ոсtiоոs, Mаxwеll Sсhооl оf Сitizе ոship а ոd Publiс А ffаirs
Syrасusе U ոivеrsity 1999.
56. ЕDЕRЕR, P., SСHULЕR P., WILLMS S , Humа ո Саpitаl Lеаdi ոg Iոdiсаtоrs: Hоw
Еurоpе’s Rеgiо ոs аոd Сitiеs Са ո Drivе Grоwth а ոd Fоstеr Sосiаl I ոсlusiо ո, 2011 .
57. Еmplоymе ոt, Skills а ոd Humа ո Саpitаl Glоbаl Сhаllе ոgе. Wоrld Есоոоmiс F оrum ,
2015.
58. ВИМОН КЛ. Демографические изменения, рынок труда и рост
производительности. http://www .demoscope .ru/weekly /2002/083/ analit 04.php
59. ПАЛАДИ Г., ШАХОТЬКО Л., ГАГАУЗ О. Основные выз овы демографической
безопасности: сходства и различия в Молдове и Беларуси . Кишинев: Штиинца,
2010 .
60. Тенденции народонаселения и политики в регионе. Результаты, политические
меры и возможности . Population Division of the Department of Economic and Social
Affairs of the United Nations Secretariat, 2013.
http://esa.un.org/wpp/unpp/panel_indicators.htm
SURSE ONLINE
61. Banca de date World Bank, http://data.worldbank.org/indicator/
62. http://dеmоgrаfiе.md
63. http://www.stаtistiса.md/
64. http://www.whо.i ոt/аbоut/dеfi ոitiоո/еո/priոt.html
65. http://еurоpа.еu/sсаdplus/glоssаry/соmpеtitivе ոеss_е ո.htm
66. People outside the labour market. Eurostat statistics explained.
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/People_outside_the_labour_market

77
67. Populația Republicii Moldova la momentul Recensământului. Comunicat de presă BNS,
31.03.201 7.
68. Statistici privind salariul minim. Eurostat Statistic Explained,
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Minimum_wage_statistics/ro
69. World Development Indicators, 2014, www.worldbank.org
70. Ancheta Forței de Muncă. www.statistica.md
71. ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă), http://www.anofm. md
72. EUROSTAT, http://epp.eurostat.ec.europa.eu
73. ILO (International Labour Organisation), http://www.ilo.org
74. World Economic For um, data base https://www.weforum.org/
75. Human Capital Index, data base https://widgets.weforum.org/human -capital -2016/
76. Human Developement Index, data base http://hdr.undp.org/en/data#
77. The Global Competitiveness Index https://www.weforum.org/reports/the -global –
competi tiveness -report -2016 -2017 -1

78
Adnotare
Titlul tezei: „Premise economico -demografice ale dezvoltării capitalului uman în Republica
Moldova la etapa actuală ”.
Autor : Croitor Rodica
Structura tezei. Teza este compusă din introducere, patru capitole, conclu zii generale și
recomandări, bibliografie ce conține 60 titluri de lucrări și 16 surse online, 60 pagini de text de bază,
12 figuri și 21 tabele.
Cuvinte -cheie: capital uman, resurse umane, premise economice, premise demografice, devidend
demografic, indi cile capitalului uman, indicile dezvoltării umane, indicele global de competitivitate,
dezvoltarea durabilă, migrație, îmbătrânire demografică ș.a.
Actualitatea temei este determinată de rezultatele modeste ale Republicii Moldova, atât la nivel
național, c ât și internațional, în valorificarea capitalului uman de care dispune, în pofida
oportunităților demografice pe care le are în prezent ca urmare a creșterii efectivului populației în
vârstă aptă de muncă. Astfel, determinarea premiselor economico -demogra fice și determinarea
tendințelor în evoluția indicatorilor de bază privind capitalul uman, atât la nivel național, dar și
comparativ cu alte țări, capătă importanță pentru identificarea lacunelor și constrângerilor în
dezvoltarea și valorificarea completă a potențialului uman.
Noutatea constă în e laborarea unui cadru analitic, care permite analiza și interpretarea tendințelor,
oportunităților și provocărilor în dezvoltarea capitalului uman și a calității acestuia la nivel de țară,
precum și în evaluarea co mparativă (Republica Moldova cu trei țări de referință România, Ucraina,
Lituania ) a reușitelor în valorificarea capitalului uman.
Sсоpul urmărit în lucrare este identificarea principalelor caracteristici ale capitalului uman din
RM, în prezent, și stabil irea premiselor economice și demografice în dezvoltarea capitalului uman și
creșterea calității lui.
Realizarea scopului propus a implicat stabilirea și executarea următoarelor obiective:
– abordarea conceptului de capital uman;
– analiza structurii pe vârs te, sexe, nivel de studii și ocupații a capitalului uman activ, în dinamica
anilor 2000 -2016;
– identificarea indicatorilor de evaluare a capitalului uman (nivelul de educație, speranța de viață la
nastere și la vârsta activă, relația cu piața munciii ș.a)
– delimitarea indicatorilor de impact asupra creșterii calității capitalului uman activ
– evaluarea poziției Republicii Moldova în clasamentele internaționale privind indicatorii de
calitate a capitalului uman: Indicele Dezvoltării Umane, Indicele Capitalului Uman, Indicele
Global de Competitivitate (doar componentele și indicatorii ce se referă la resursele umane)
– analiza impactului migrației de muncă asupra resurselor active a RM și pierderile pe care le
implica.
– formularea concluziilor privind principalele constrângeri în calea dezvoltării și creșterii calității
capitalului uman a Republicii Moldova.
Concluzii: Rеvizuirеа unor indicatori statistici importanți, precum și analiza clasamentelor
internaționale în devoltarea capitalului uman pеrmitе să dеlimităm poziția inferioară a RM în raport cu
țările de referință la marea majoritate a indictorilor. Astfel, se constată o sеriе dе со ոstrîոgеri în
valorificarea capitalului uman, și а ոumе: standardele joase de viață a populației cu o pronunțată
inegalitate a veni turilor; ineficiența investițiilor statului în educație și sănătate care se demonstrează
prin indicatorii ce nu înregistrează schimbări semnificative de calitate; eșecul politicilor
socioeconomice în valorificarea dividendului demografic , țara nereușind să integreze în câmpul
muncii acest potențial, ba dimpotrivă îl pierde prin migrația de muncă peste hotare alimentând și mai
mult schimbarea st ructurii pe vârste a populației.

79
Abstract
Thesis theme: Economic -demographic prerequisites of the human capita l development in the
Republic of Moldova at the current stage
Author: Croitor Rodica
Thesis structure: The thesis consists of introduction, four chapters, general conclusions and
recommendations, a bibliography containing 60 works titles and 16 online sou rces, basic text 60
pages, 12 figures and 21 tables.
Key-words: Human capital, economic and demographic prerequisites, human resources, demographic
divident , human capital index , human development index, global index of competitiveness, sustainable
develop ment, migration, demographic aging, etc.
The actuality of the present paper is determined by the modest results of the Republic of Moldova,
both at national and international level, in capitalizing on the human capital at its disposal, despite the
demogra phic opportunities it currently has occured as a result of the increase the number of population
in working age. Thus, the determination of economic and demographic prerequisites and the
determination of trends in the evolution of basic human capital indic ators, both at national level and in
comparison with other countries, is important for identifying gaps and constraints in the development
and full use of human potential.
The novelty consists in the elaboration of an analytical framework, which allows ana lysis and
interpretation of trends, opportunities and challenges in the development of human capital and its
quality at country level, as well as in the comparative evaluation (the Republic of Moldova with three
reference countries Romania, Ukraine, Lithua nia) of success in capitalizing on human capital.
The aim of the paper in the paper is to identify the main features of human capital in the Republic of
Moldova at the present moment and to establish the economic and demographic prerequisites in the
develo pment of human capital and the increase of its quality. The achievement of the proposed goal
involved the setting and execution of the following objectives :
– to approach the concept of the human capital ;
– analyzing the structure of the active human capital by age, sex, level of education and occupation
in the dynamics of the years 2000 -2016;
– identification of human capital assessment indicators (level of education, life expectancy at birth
and active age, relationship with the labor market, etc.);
– delimitati on of impact indicators on the increase of the quality of human active capital;
– assessing the position of the Republic of Moldova in the international rankings on human capital
quality indicators: Human Development Index, Human Capital Index, Global Compet itiveness
Index (only human resources components and indicators);
– analyzing the impact of labor migration on the active resources of the Republic of Moldova and
the losses it involves;
– to formulate conclusions on the main constraints on the development and improvement of the
quality of the human capital of the Republic of Moldova.
Conclusions : The review of important statistical indicators as well as the analysis of international
rankings in the development of human capital allows us to delimit the lower po sition of the RM
relative to the reference countries for the vast majority of indicators. Thus, there is a serious shift in
the capitalization of human capital of the country: the low living standards of the population with a
pronounced ine quality of incom e; the inefficiency of state investments in education and health which
is demonstrated by indicators that do not sho w significant quality changes; the failure of the socio –
economic policies to capitalize on the demographic dividend, the country failing to integrate this
potential in the labor market, but on the contrary it is losing it through labor migration abroad, by
accelerating the changing age structure of the population.