ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN M OLDOVA [618274]

1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN M OLDOVA
Școala Masterală de Excelentă în Economie si Busin ess
Catedra Cibernetică și Inf ormatică Economică

C.Z.U :004.42(478)(043)

Panainte I on

Proiectarea sitului web pentru s atul
“Popeștii de J os”
TEZĂ D E MASTER

Domeniul g eneral de studii: 44. Științ e exacte
Domeniul d e formare profesională: 444.1 Inf ormatică
Programul d e masterat: 444.2 M anagementul Inf ormațional

Admis l a susțin ere Autor:
Șef catedră: masterand: [anonimizat]. MI -151m
prof.univ. Ion Bolun Panainte I on
______________________ _________________
“____”____________201 7 Conducător științifi c:
Andronatiev Vict or

________________

Chișinău – 2017

2
Decl arația privind pr opria răspundere
Subsemn atul, P anainte I on, absolvent: [anonimizat], St atistică și Inf ormatică
Economică al Academiei de Studii Ec onomice din M oldova, speci alizarea Management
Informațional, decl ar pe pr opria răspundere că tez a de m aster pe tem a: „Elaboararea situ web
pentru s atul “P opeștii de J os”” a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezent ată nici odată la un
alt program de m asterat sau instituție de învățămînt superi or din ț ară sau din străinăt ate, iar
exempl arul prezent at și înregistr at la catedră c orespunde integr al cu v arianta electr onică pl asată
în sistemul Anti-plagiat.
De asemene a, declar că sursele utiliz ate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indic ate
cu respect area regulil or de evit are a plagiatului:
– fragmentele de text sunt repr oduse int ocmai și sunt scrise in ghilimele, dețin and
referinț a precisă a sursei;
– redarea/reformul area în cuvinte pr oprii a textel or altor autori conține referinț a precisă;
– rezum area ideilor altor autori conține referinț a precisă a origin alului.

Panainte Ion
________________
(semnătura)

3
ADNOTARE
la teza de m asterat „Proiectarea sitului web pentru satul
“Popeștii de Jos”
a student: [anonimizat]151m, Facultății Cibernetică, St atistică și Inf ormatică
Economică al Academiei de Studii Ec onomice din M oldova, speci alizarea
Management Inf ormațional
Panainte I on

Teza de licență este rerfect ată pe 76 de ragini f ormatul A4 și cu rrinde 20
figuri, 10 tabele, 19 surse bibli ografice și 4 ragini de anexe.
Suvinte sheie: utiliz ator, sit web, intrări, ieșiri, vizit ator, utiliz ator, interf ață,
desing, b aza de date, rr oduse rr ogram, eficienț a.
Rolul rrincip al a sitului web pentru s atului „Popeștii de J os”, re rrezintă
îmbunătățire a relațiilor dintre cetățeni și rrimărie, s atisfacerea aștertărilor
rotențialilor vizit atori.
Teza constă din intr oducere, 4 c aritole, bibli ografie, c oncluzii, list a
abrevieril or și 2 anexe. În primul capitol este c aracteriz at satul din rersrectiv a
esenței ec onomice și conținutul pr oblemei,fiind analizate resursele inf ormaționale
și orortunitățile sitului. Al doilea capitol este c onsacrat rroiectării de ansamblu,
fiind determin ate obiectivele, definire a intrăril or, ieșiril or, arborele de ragini și
echiramentele și rrogram neces are. Al treilea capitol este c onsacrat rroiectării de
detaliu a sitului, anume structur a funcți onală a sitului, intrările, ieșirile, b aza
informațională și a interfeței, re alizarea rrogramelor și rrocesul tehn ologic.
Capitolul patru rerrezintă alegere a metodei de apreciere a eficienței sitului și
estim area eficienței sitului web.
Situl web el aborat coresrunde necesit aților locuitorilor satului

4

ANNOTATION
to the thesis of the license „ Devel op web site f or the vill age
„Popeștii de J os”
of the student of gr. MI-151m ,
Faculty of Cybernetics, St atistics and Inf ormatics of the Academy of Economic
Studies of Moldova, speci alizing in Inf ormation Management
Panainte I on

The thesis of the license is perfectly 76 p ages A4 format and contains 20
figures, 10 t ables, 19 bibli ographic s ources and 4 rages of annexes.
Keyw ords: user, web site, in ruts, outruts, visit or, user interf ace design,
database, software, efficiency.
The rrimary role of the web site f or the vill age "Popeștii de J os" is t o
impr ove rel ations between citizens and town h all meeting the ex rectations of
rotential visit ors.
The thesis c onsists of an intr oducti on, four ch arters, bibli ograrhy,
conclusi on, list of abbrevi ations and 3 annexes. The first chapter is ch aracterized
village in terms of economic essence and content of the rroblem being analyzed
information res ources and oprortunities f or the site. The second chapter is dev oted
to the overall design, the determined objectives, defining in ruts, outruts, tree p ages
and equi rment and fixtures necess ary. The third chapter is dev oted to the det ailed
design of the site, n amely the functi onal structure of the site, inputs, outputs, and
interf ace inf ormation base, rrogram and rrocess. Chapter four is the ch oice of
meth od for assessing the effectiveness of the site and estim ate the efficiency of the
website.
Web site devel ored meet the needs of vill age residents

5
CUPRINS
INTR ODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 6
I. Prezenț a web al informațiilor privind s atul “P opeștii de J os” ………………… 9
1.1 Caracteristic a gener ala a satului “P opeștii de J os” ………………………….. ………………………… 9
1.7 Esenț a economico-organizatorică și c onținutul pr oblemei ………………………….. ……………. 13
1.3 Analiza resursel or informaționale ………………………….. ………………………….. ………………… 15
1.1 Justific area oportunității re alizării sitului web si f ormul area problemei ……………………… 17
II. PROIECT DE ANSAMBLU AL SITULUI WEB „ Popeștii de J os” …….. 19
2.1 Obiectivele sitului web ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 19
2.7 Definire a ieșiril or ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21
2.1 Determin area intrăril or ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 25
2.4 Arborele de p agini al sitului web ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
2.5 Echip amente și pr oduse pr ogram neces are ………………………….. ………………………….. …….. 27
III. PROIECT DE DET ALIU AL SITULUI WEB ………………………….. ………. 31
3.1 Structur a funcțională a sitului Web ………………………….. ………………………….. ………………. 31
3.2 Proiectarea ieșiril or ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 32
3.3 Proiectarea intrăril or ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 40
3.2 Proiectarea bazei inf ormaționale ………………………….. ………………………….. ………………….. 43
3.5 Proiectarea interfeței sitului Web ………………………….. ………………………….. …………………. 48
3.5.1 Conseptul de web desing re septiv ………………………….. ………………………….. …………………. 48
3.5.2 Strategia de link building ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 50
3.1 Realizarea programelor………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 51
3.7 Procesul tehn ologic de pr ocesare a datelor………………………….. ………………………….. …….. 54
IV. EFICENȚ A ECONOMICĂ A SITULUI WEB ………………………….. ……… 56
4.1 Apreciere a eficienței ec onomice a locației Web ………………………….. …………………………. 57
4.2 Estim area eficienței sitului Web ………………………….. ………………………….. …………………… 57
CONCLUZIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 59
BIBLI OGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 60
LIST A ABREVIERIL OR ………………………….. ………………………….. ………………. 62
ANEX A 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 63
ANEX A 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 64

6
INTR ODUCERE
Internetul oferă omului m odern o grăm adă de avantaje, care îi ușure ază sau îi
îmbunătățesc vi ața, fie îl ajută să ec onomisească timp, b ani, fie să -și găse ască un
partener de vi ață, fie îi oferă m odalități de a-și petrece timpul simțindu -se mai bine
(cel puțin pe m oment) etc. Din păc ate însă utiliz area internetului prezintă și
anumite pr obleme, peric ole, pe c are este f oarte bine c a oricine intră pe net să le
știe, să le c onștientizeze, și să se fere ască de ele. Astfel, după părere a mea, iată
care sunt princip alele avantaje și peric ole ale internetului în prezent:
 Avantaje
 Accesul l a informații,din t oate domeniile (p olitica,sport,mete o)
 Comerțul electr onic
 Publicit ate
 Posibilit atea de a-ți face public a o parere(de a te face auzit)
 Socializare (comunic are rapidă si f acilă cu oriunde de pe gl ob)
 Dezavantaje
 Accesul l a internet este permis oricui,indiferent de virstă,indiferent de
pricepere si experientă in d omeniul inf ormatic
 Jocurile de n oroc
 Infracțiunile,ileg alitațile și fr audele c are pot avea loc pe internet
 Identit atea virtu ala nu coincide cu ce a reala(cel puțin nu t ot timpul)
 Informațiile pers onale nu sint in sigur anța
Scopul lucrării c onstă în „Proiectarea sitului web pentru s atul
“Popeștii de J os”, care să s atisfacă preferințele și cerințele vizit atorilor actuali și
potențiali. Pentru acest sc op este nev oie de re alizat:
1. Proiectarea de ansamblului a sitului;
2. Analiza resursel or informaționale;
3. Proiectarea de det aliu a sitului;
4. Argument are oportunit ăților.

7
În timpul actual, tehn ologiile web au o importanță m are, aproape în t oate
domeniile de activit ate um ană. De exemplu, unele servicii pe c are le oferă webul
sunt:
Servicii online:
 conferin țe web ;
 e-mail.
Servicii de c ăutare sunt :
 motoare de c ăutare;
 direct oare online.
Tema lucrării se d atorează tendinței s ocietății de -a se inf ormatiza și folosirea
tehnicii de c alcul în pr ocesul de ușur are accesului l a informații, d ar și de
comunic are inf ormației și ideil or spre un anumit auditoriu, c are este interes at de
informația aceasta, ca rezult at va duce l a implic area cetățenil or mai activă l a luat
decizii.
În timpul actual, oamenii preferă s a acumuleze inf ormații pe c are îi
interese ază într -un m od mai ușor și simplu, fără c a să depuie anumite ef orturi și
pierdere de timp. C aută mijl oace nu c omplic ate, d ar eficiente de red are a
informației într -un timp scurt și cheltuieli reduse.
O locația web v a piermite prezent are potențialului ec onomic și cultur al al
unui s at cu un minim ef ort, efect decent și timp redus. Un sit web reprezintă o
posibilit ate de autoexprim are, de pl asarea publicității, de dem ostrare la lume a
ideilor într o formă inte resantă, c omplet ată cu vide o, audio, grafică ș. a., atribute
care determină o percepere c alitativă a informației.
Informația care va fi prezent ată pe sit, v a fi accesibilă prin f orma paginilor
web, de l a orișice c alculator care va fi conectat la Internet. Această p osibilit ate va
piermite inf ormarea rapită a accesorului l a locul prefer at și timpul d orit. Spre
deosebire de alte tipuri de m ass medi a care transmit inf ormații într -un timp anumit
și pe un terit oriu anumit, aceasta este accesibil din orișice c olț al lumii și nu
contează timpul. De aici rezultă c ă are loc economisire a timpului.

8
Baza metodică a servit m anualele, cărțile did actice și m onografii, public ații
online despre pr oiectarea de ansamblu și de det aliu a unui sit web.
Acestă teză include următ oarea structură:
 pagina de titlu ;
 declarația pe pr opria răspundere ;
 adnotare;
 cuprins;
 introducere;
 4 capitole;
 concluzii;
 bibliografie;
 lista abrevieril or;
 anexe.
Introducere a reprezintă imp ortanța practică și te oretica lucrării, ce este
informația, Internetul, d ar în speci al situl web, este definit sc opul și serviciile pe
care le oferă webul.
Capitolul 1 „Prezenț a web a informațiilor privind s atul Popeștii de J os”
cuprinde c aracteristic a gener ală a satului, esenț a economico – organizatorică și
conținutul pr oblemei, d ar și analiza resursel or informaționale și nu în ultimul rând
justific area oportunității re alizării sitului web și f ormul area problemei.
Capitolul 2 Pr oiectare de ansamblu al sitului web „ Popeștii de J os” cuprinde
obiectivele sitului web, definire a intrărilor și ieșiril or, arborele de p agini al sitului
web și echip amentele, pr oduse pr ogram neces are.
Sapitolul 3 Reprezintă pr oiectarea de det aliu a sitului. A fost preciz at
structur a informațională, au fost proiectate ieșirile și intrările sitului. De asemene a a
fost re alizat proiectarea bazei inf ormaționale și interf ața sitului web. St abilire a
procesului tehn ologic de pr ocesare a datelor și re alizarea programelor.
Capitolul 4 Are ca scop procesul de alegere a metodei de apreciere și
estim area eficienței sitului web.

9
I. Prezenț a web al informațiilor privind s atul “P opeștii de J os”
1.1 Caracteristic a gener ala a satului “Popeștii de J os”
O fărâmitură de ist orie
Legend a spune că denumire a satului se tr age de l a numele P opescu, pe c are l-ar fi
avut unul dintre b oierii l ocului. D ocument ar satul este atestat la 1552, l a început cu
denumire a Fântân a Pantei. În dezv oltarea sa, satul s-a format din d ouă părți – care
au început a fi numite P opeștii de Sus și P opeștii de J os, lucru v alabil până astăzi.
La 1802, ambele l ocalități au fost dăruite Mănăstirii Sfântul Spirid on din I ași. În
1856 creștinii își zidesc o biserică de pi atră, cu hr amul „N aștere a Maicii
Domnului”. Peste ș ase ani, adică l a 1862, este c onstruită Șc oala parohială,
administr ată de biserică. L a 1923, în P opeștii de Sus, er au o bancă p opulară, o
moară de apă, alta cu aburi, o școală prim ară mixtă, o școală complement ară, post
de jandarmi, p oștă rur ală.
Despre ei p opeștenii spun că sunt oameni gospodari, sărit ori la nevoie și buni
creștini. Cert este că prin m ahalalele în c are am ajuns nu am văzut băleg ar la
poartă. Și d oar la Popești am văzut, de ocamdată, ca în magazinele sătești să se
vândă televiz oare și frigidere! [21]
– De ce tr agi clopotele? – De funie!
Am avut senz ația, deși am sosit în ultimele minute ale vecerniei, că slujb a s-a ținut
pentru n oi. Intr asem în biserică împreună cu Nelly Iuc ol, cun oscută în s at mai ales
după numele de f ată – Scoferța, cu gând de a vorbi cu părintele. În rest, țipenie de
mirean în sfântul locaș. Vocile c oristel or – una dintre ele chi ar fata parohului –
păreau că v or să cuprindă t ot satul, să intre în c asele tutur or celor care nu și -au
făcut timp să tre acă pe l a sfântul lăc aș.
Grigore Lăcustă, p arohul bisericii cu hr amul N aștere a Maicii D omnului, ne -a
întâmpin at cu căldură. Slujește l a Popești dej a de 10 ani, din 1996, când a fost
redeschisă biseric a. Fiind de prin părțile l ocului, își amintește cum, în vremurile în
care religi a era consider ată opiu pentru p opor, își făce au semnul crucii când trece au
pe lângă p oarta lăcașului, deși acesta era închis.
„Slavă D omnului că au fost păstr ate cheile bisericii l a creștinii – moș Simi on
Cârăpilă și m oș Chirică Trifăilă. Nu au permis nimănui să intre c a să ponegre ască
sfântul lăc aș. Moș Simi on era chemat pe l a instanțele r aionale și întreb at: „De ce
tragi clopotele?”. D a el le răspunde a: „De funie”.
Anul acesta biseric a din P opești împlinește 150 de ani. Se zice că în 1856 sfântul
locaș a fost înălț at pe temeli a celui vechi, din lemn. „Mândri a noastră e ic oana

10
Mariei M agdalena, adusă prin 1905, din Greci a, de niște călugări. Am avut și un
semn de l a ea – în 10 ani de când slujesc aici, în ajunul sărbăt orii în cinste a ei,
candela a ars până a doua zi, fără a se stinge, lucru f oarte rar. Asta ne-a bucur at
mult – credem că este un semn divin”, spune p arohul.[21]
Licărul sper anței

De la traseu, până l a intrarea în sat, cale de vre -un km, m ai mult m -am întrist at
decât bucur at. Ruinele f ostului c omplex z ootehnic, c are întâmpină pe oricine intră
în Popești, nu au cum să creeze o bună disp oziție. L a fel și clădirile abandonate ale
fostului p arcauto. Vara, bănuiesc, nu e pre a evident peis ajul dez olant. Nu v om
căuta vinovații, doar să nu se înțele agă că vin a o poartă copacii, c are, toamnă fiind,
și-au lăsat straiele, dezg olind un trist t ablou.
Nu m -am lăs at furată de aceste sentimente, căci cei d oi tineri, elevi l a Liceul
teoretic „I on Cre angă” din l ocalitate, care mi -au ieșit în întâmpin are, aveau licăr de
bucurie în ochi. Citiseră ei despre vizitele n oastre în diferite s ate și nu ar fi crezut
că revist a „Natura” va veni în ospeție și în l ocalitatea lor. Tinerii de l a Popești v or
să schimbe lucrurile în bine. D ovadă este și străduinț a cu care au muncit pentru a
transforma fosta baie, răm asă de izbeliște, într-un Centru l ocal de resurse pentru
tineri, singurul din întreg r aionul Dr ochia.
La Centrul de resurse am și făcut primul p opas. Tot aici am aflat și primele d ate
despre P opești. Cel m ai tânăr vizit ator al Centrului l ocal de resurse, de num ai trei
ani, mi-a cântat „Ghiță” de Cle opatra și mi -a descifr at taina: Ghiță nu trebuie să
vină cu mân a goală, ci să aducă ci ocolate.[21]
Pe valea Căinarului

O dimine ață rece, d ar nem aipomenit de frum oasă am admirat, în ce a de-a doua
zi, în v alea râului Căin ari, care împarte Popeștii în d ouă. Aveam în f ață căsuțele
bătrânești, așezate pe p artea stângă a râului, c are, vopsite cu v ar, păre au, pe
fundalul arăturii, rupte dintr -un colț de r ai. O liniște pr ofundă inund a valea,
cuprinzându -mă, pentru câtev a momente, în mre aja ei. Mi -am dat seamna,
contemplând frumusețe a din jur, de ce se simt mândri cei de l a Popești – Cel de
Sus le -a dăruit un peis aj de b asm, pe c are-l ocrotesc cum p ot mai bine.

11
Bibli oteca din s atul P opeștii de J os va purt a numele scriit orului I oan
Mânăscurtă .
Nu orice s at se p oate mândri cu f aptul că a dăruit lumii un scriit or. Așa că vizit a
scriit orului I oan Mânăscurtă nu a trecut nevăzută și a fost pregătită de c onsăteni
până în cel m ai mic det aliu.
În discuți a cu sătenii, scriit orul și -a amintit de copilări a sa și de f aptul că bibli oteca
a fost locul unde petrece a foarte mult timp. Din păc ate, pe p olițe a găsit cărți vechi,
multe dintre c are scrise în gr afie chirilică.
„Întâlnire a cu pământe anul n ostru v a da naștere l a ceva nou. Cred că pe viit or vom
avea mai mulți citit ori în bibli otecă, m ai multe cărți citite. A sosit cu un l ot de c arte
care sperăm să fie citite”, a afirmat Olga Maxim, bibli otecară.
„E o responsabilitate ca să contribuie cu cev a la prosperarea bibliotecii, d ar și o
responsabilitate a noastră c a să pr omovam opera lui, să f acem în fel și chip c a
elevii să cite ască, nu num ai să ste a la calculator”, a menți onat Maria Donos,
profesoară, Gimn aziul „I on Cre angă”.
„Eu de fiec are dată când am fost invit at am venit cu dr ag la sătenii mei, de fiec are
dată e o bucurie pentru mine să revin l a baștină”, a spus I oan Mânăscurtă.
Cel m ai tare l-a emoționat pe scriit or decizi a consătenil or ca biblioteca din
localitate să-i poarte numele. V a deveni astfel a doua bibliotecă din r aionul
Drochia care poartă numele unui scriit or născut pe aceste mele aguri.

12
Satul Popeștii de J os este o localitate in R aionul Dr ochia situata la latitudine a
48.0733 l ongitudine a 28.0305 si altitudine a de 146 metri f ata de nivelul m arii.
Aceasta localitate este in administr area or. Dr ochia. Conform recens amintului din
anul 2010 p opulatia este de 1 902 l ocuitori. Dist anța directă pîn a în or. Dr ochia
este de 24 km. Dist anța directă pîn a în or. Chișinău este de 139 km. [21]
Conform recensămîntului din anul 2010 in s atul Popeștii de J os locuiesc 1902
oameni,dintre c are 930 b arbați si 972 femei .[21]
Componenț a pe naționalitați:

13
Evoluția satului P opeștii de J os in ultimii 100 de ani :

1.7 Esenț a economico-organizatorică și c onținutul pr oblemei
Esenț a economico-organizatorică a problemei c are este abordată exprimă
aspectul său ec onomic, met odele și principiile de organizare sau ansamblul de
măsuri privind sigur anța rezolvării acestei a.
În condiții ec onomie de pi ață o mare imp ortanță o are m odul efectiv de
gesti onare a informației, timpul și desigur că operativitatea de care ne dă d ovadă
pentru prelucr area a informației.
Prim a etapă de inf ormatizare se referă l a automatizarea celor mai
importante activități ce țin de prelucr area datelor, un a dintre c are este pr oblem a
automatizării evidenței evenimentel or din s atul Popeștii de J os.
Elaborarea sitului web pentru s atului „ Popeștii de J os” este destin at pentru
formarea unei tehn ologii de utiliz are-administr are a informațiilor referit oare la
evenimentele din s at.
Necesit atea creării „sitului web pentru s atul Popeștii de J os”, constă în
faptul că este un sat frumos si pitoresc și dispune de un p otențial turistic, pentru
ca să se dezv olte turismul rur al, iar acest sit e web ar pute a fi o sursă de
informatizare pentru viit orii vizitatori și turiști.

14
Un m are plus ar constitui acest sit web, de exemplu ar fi un m od destul de
favorabil pentru inf ormarea cetățenil or despre pr oiectele c are au loc în s at și
despre activitățile ce o să se întâmple într -o perioadă de timp, le -ar piermit e
cetățenil or în timp re al sa fie inf ormați despre activit atea satului.
Astfel în c adrul pr oblemei studi ate se v or distinge următ oarele
compartimente c are necesită lucrul cu c alculatorul în sc opul ec onomisirii
timpului și a altor criterii.
Sunt prevăzute următ oarele funcții și regimuri de lucru:
 asigur area conducerii primăriei cu inf ormația curentă despre evidenț a a
tot ce se int amplă în s at;
 obținere a operativă a informației referit ore la evenimente;
 obținere a informației rezult ative în aspectele d orite;
 înregistr area informației de păstr are îndelung ată cu sc opul utilizării
repet ate;
 ridicarea nivelului și c alității dirijării.
Sunt în aintate următ oarele cerințe f ață de b aza de date (BD) pentru “ situl
web al satului P opeștii de J os”:
 punere a la dispoziție a posibilitățil or comode de utiliz are a informației
neces are (vizu alizarea flexibilă pe m onitorul calculatorului, vizu alizarea
explicită a fișierel or tabelare, anexel or, posibilități de c onfigur are a
imprim antei);
 baza de d ate „sitului web al satului Popeștii de J os” este destin ată
pentru functi onarea corecta al sitului;
 sarcina bazei de d ate „Sitului web al satului Popeștii de J os” este de a
organiza o procedură c oncretă de deservire a acestor necesități ale
prim ariei cu asigur area posibilitățil or ulteri oare de dezv oltare a
tehnologiei de administr are.
Periodicitatea și termenii de funcți onare a bazei de d ate:

15
 baza de d ate „Sitului web al satului Popeștii de J os” este utiliz ată
constant, la cerinț a utiliz atorului în c azul prezenței inf ormației neces are.
Condițiile l a care se suspende ază funcți onarea bazei de d ate:
 în cazul defectel or mijl oacelor tehnice;
 în c azul defectel or parțiale, ori totale a informației existente în
mijloacele tehnice.
1.3 Analiza resursel or informaționale
Pentru a crea o aplicație web(p agina web, l ocație web), este neces ar de a cunoaște
cel puțin un limb aj de pr ogramare. Cel m ai princip al limb aj de pr ogramare web
care sta la baza creării unei p agini web este HTML, el c onține t ot neces arul de a
construi un site de l a zero până l a etapa de utiliz are, dar in p as cu ev oluția globala
construire a unui site f olosind d oar limb ajul HTML este p osibila dar primitiv a,
adică cul ori slabe, efecte m ai puține, extr agerea datelor imp osibila, interf ață
simpl a la care dese ori utiliz atorul ign ora informația și căut a in alta parte cev a mai
bine c onstruit. De aceea, pentru a creea un pr oduct reușit este nev oie de a cunoaște
și a folosi alte limb aje de pr ogramare ca PHP și CSS, ele sunt bune venite pentru
aranjarea mai corecta mai frum os a obiectel or in p agina, cre area efectel or,
extragerea datelor etc.
HTML (HyperText M arkup L anguage) este un limbaj de m arcare utiliz at pentru
crearea paginilor web ce p ot fi afișate într -un browser (sau navigator). Sc opul
HTML este m ai degr abă prezent area informațiilor – paragrafe, f onturi, t abele
ș.a.m.d. – decât descriere a semanticii d ocumentului. HTML este o formă de
marcare orientată către prezent area documentel or text pe o singur a pagină,
utilizând un s oftware de red are speci alizat, numit agent utiliz ator HTML, cel m ai
bun exemplu de astfel de s oftware fiind browserul web. HTML furniz ează
mijloacele prin c are conținutul unui d ocument p oate fi adnotat cu diverse tipuri de
metadate și indic ații de red are. Indic ațiile de red are pot varia de la decorațiuni
minore ale textului, cum ar fi specific area faptului că un anumit cuvânt trebuie
sublini at sau că o imagine trebuie intr odusă, până l a scripturi s ofistic ate, hărți de
imagini și f ormul are. Met adatele p ot include inf ormații despre titlul și autorul
documentului, inf ormații structur ale despre cum este împărțit d ocumentul în
diferite segmente, p aragrafe, liste, titluri etc. și inf ormații cruci ale care permit c a
documentul să p oată fi leg at de alte documente pentru a forma astfel hiperlink -uri
(sau web-ul).[22]

16
HTML este un f ormat text pr oiectat pentru a putea fi citit și edit at de oameni
utilizând un edit or de text simplu. T otuși scriere a și modificarea paginilor în acest
fel solicită cun oștințe s olide de HTML și este c onsum atoare de timp. Edit oarele
grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedi a Dreamwe aver, Adobe
GoLive sau Micr osoft FrontPage permit c a paginile web s a fie tr atate asemănăt or
cu d ocumentele W ord, d ar cu observ ația că aceste pr ograme genere ază un c od
HTML c are este de multe ori de pr oastă calitate.[22]
HTML se p oate gener a direct utilizând tehn ologii de c odare din p artea serverului
cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicații ca sistemele de gesti onare a
conținutului , wiki-uri și forumuri web genere ază pagini HTML. [22]
HTML este de asemene a utiliz at în e-mail. Majoritatea aplicațiilor de e -mail
folosesc un edit or HTML înc orporat pentru c ompunere a e-mail-urilor și un m otor
de prezent are a e-mail-urilor de acest tip. F olosirea e-mail-urilor HTML este un
subiect c ontroversat și multe liste de m ail le blochează intenți onat.[22]
Codurile c are urme ază a fi scrise pentru cre area unui site se scriu in diferite
editoare de texte, l a alegere a utiliz atorului dej a. Exist a editoare foarte perf ormante
care includ dej a structuri de c oduri specifice limb ajului, chi ar și ș abloane g ata
tipărite. Printre primele f olosite pentru pr ogramarea web este simplul „n otepad”
care este integr at in sistemul de operare al oricărui c alculator. Notepadul este un
editor foarte simplu c are nu c onține absolut nici o structur a, combin ații , șabloane
etc.
Editoare de texte des f olosite in ziu a de azi sunt: HTML -Kit, Dre amwe awer, ASP,
Notepad++. Pentru l ocația care urme ază a fi efectu ata voi folosi edit orul de texte
Notepad++. N otepad++ este un editor de text gratuit pentru Wind ows, găzduit
la Sourcef orge. Programul permite edit area codului sursă specific unui număr m are
de limbaje de pr ogramare,precum C, C++, PHP,HTML, CSS , Pascal, Cobol.[22]
Facilități rem arcabile sunt:
 Colorare sint actică pentru 48 de limb aje de pr ogramare (se p oate modifica de
către utiliz ator);
 Tipărire a color a codului sursă ( WYSIWYG );
 Autocomplet are = deducere a și întregire a automată a cuvântului de c od din
biblioteca utiliz ată;
 Interf ață cu m ai multe ferestre (utilize ază tab-uri);

17
 Suport pentru căutări/înl ocuiri cu expresii regul ate PERL;
 Suport pentru m acroinstrucțiuni.
Notepad++ se b azează pe m otorul Scintill a, fiind pr ogramat în C++ și
utilizând Win32 API și bibli oteca STL, asigurând astfel o execuție r apidă și un
consum redus de res urse.
Alte resurse cu ajutorul căr ora voi iniți a locația web pentru s atul Z aim sunt:
 Informația gener ala despre aceasta localitate(populația, nivelul de
dezv oltare, supr afața etc.)
 Poze care reprezent a elementele cultur ale, pers onalități, l ocuri ist orice
și toate peis ajele c are in întreg v or reprezent a cartea de vizită a satului.
 Accesul l a baza de date ce ține de pers onalul primăriei și a liceului.
 Informații despre pr oiecte reușite in ultimii ani.
 Informații despre pr oiecte plănuite.

1.1 Justific area oportunității re alizării sitului web si f ormul area problemei
Satul P opesti de J os este un s at mare ,cu o istorie b ogata cu tr aditii p astrate din
stramosi .Dup a cum stim situ atia in tara nu este un a din cele m ai bune ,este criz a
,economie sc azuta ,cu s alarii mici si din acest m otiv o mare parte din p opulatia
Republici M oldova este nev oita sa plece peste h otare,in c autarea unei surse de
venit pentru asi intretine f amilia ramasa aici in t ara.Din p acate situ atia aceasta se
reflect a si asupr a satului meu.Din acest m otiv m -am gindit s a elaborez acest
site,in m are parte pentru ei ,pentru oamenii din s at care sunt dep arte de c asa,ca
sa poata si ei s a afle ce se m ai intimpl a acasa ,in satul lor natal .
Este neces ara realizarea locației web a acestei l ocalități chi ar și pentru f aptul de a
fi cun oscut. Re alizarea locației web v a fi un lucru bun venit chi ar și pentru
locatarii acestui s at, ei v or fi puși l a curent cu evenimentele ce se v or petrece,
poate cu pr oiectele c are se re alizează, lucrările spre ev oluție, s au chiar poate vor
apăre a sponsori a diferit or proiecte s au cercuri sp ortive, s au pur și simplu ajutor
din p artea locatarilor, fiind că in ziu a de azi internetul este princip ala sursa de
informare la care utiliz atorul apele ază în primul rând.

18
După cum s -a evidenți at mai sus că un site – informațional nu are scopuri
comerci ale, dar de multe ori se întâmplă c a se găsesc d onatori, sp onsori, ajutor
pentru pr oiecte, pl anuri, etc. Deci aceasta tot este o cauza motivanta pentru
realizarea locației web a localității P opestii de J os.
Reieșind din c ondițiile limit ate de d otare a primăriii cu h ard, soft precum și nivelul
de instruire a personalului în sfer a informatică, s -a stabilit c a situl pr oiectat să fie
de o complexit ate medie în lucru, asigurând în același timp îndeplinire a tutur or
cerințel or față de sit, din punct de vedere a normelor de prelucr are a datelor

19
II. PROIECT DE ANSAMBLU AL SITULUI WEB „Popeștii de
Jos”
În acest c apitol au fost evedenți ate etapele pr oiectării de ansamblu al sitului
web „ Popeștii de J os” acesta presupunând m odelarea conceptu ală a sitului și
formul area concepției gener ale din punct de vedere funcți onal și structur al.
Componentele de sistem au fost stabilite, legăturile dintre asestea și
funcți onalitatea lor.
În urm a studiului obiestivelor sunt definite sarasteristicile viit orului sit. Sunt
definite intrările și ieșirile, pentru sa în capitolul următ or să fie lămurit amănunțit
cum are loc modul de implement are a asestora
Deasemene a în acest c apitol este reprezent at arborele de p agini al sitului,
structur a are o stabilitate foarte bună. În fin al, au fost analizate echip amentele și
produse pr ogram neces are care vor fi folosite l a crearea sitului web pentru s atul „
Popeștii de J os”.

2.1 Obiectivele sitului web
Când concepem un sit de Internet trebuie s ă considerăm t oate amănuntele.
Începând cu c ompania, produsele și serviciile oferite de aceasta, obiectivele sitului,
preferințele și nev oile clientului c ombin ate cu cun oștințele n oastre, trebuie să ne
gândim l a publicul țintă, l a preferințele și nev oile acestui a. Combinând t oate
aceste a și realizind un site care să s atisfacă toate necesit ațile. Este greu să
mulțumești pe t oată lume a, e nev oie de t alent și de experientă, sper c a în cest sit să
se înc adreze ambele.
Dacă o frază nu v a fi clară menită de -a preciz a obiectivele și sc opul sitului,
el nu v a avea succes m are.
„Elaborarea sitului web pentru s atului Popeștii de J os”, va fi un sit destul de
util pentru primări a satului. Cuvenit f aptului că el aborarea unui sit este neces ar
orișicare firme , instituții s. a., este o metodă destul de bună de inf ormare pentru t oți
utiliz atorii , aceasta redă o posibilit ate mai mare de -a afla despre activitățile c are se
petrec în primărie, prin el aborarea unui sit, decât din alte surse.

20
Scopul princip al al acestui sit c onstă în f aptul de -a aduce l a cunoștință
utiliz atorii despre activit atea și existenț a primăriei s atul Popeștii de J os.
Princip alele obiective în re alizarea sitului sunt :
 prezenț a informației din sit să fie atractivă, interes antă și uș or de găsit ;
 utiliz area să fie uș oară;
 vizualizarea să fie bine structuriz at.

Particul aritățile sitului implică câtev a cerințe c are sunt de b ază:
 conținutul să fie afișat într -un m od rapid;
 existen ța unui m otor de căut are în b aza cuvintel or cheie ;
 plasarea informației apărute pe sit ;
 posibilit ate de adăugare, ștergere, m odificare a informației;
 posibilit atea de-a adăuga un coment ariu;
 șansa de vede a starea vremii.
Situl v a avea posibilit atea de-a fi accesat prin intermediul expl oatoarelor:
Chrome, Firef ox, Opera ș.a.
Grafica nu înse amnă nimic plictisit or sau obișnuit, ci d oar că e re alizată
folosind tehn ologii actuale cu im agini GIF s au JPEG. Internetul se oriente ază spre
informație și livr area acestei a rapid prin urm are designul gr afic pentru situri web
trebuie s a fie eleg ant, d ar în același timp oarecum simplu. Utiliz atorii d oresc
informație de c alitate, nu p agini web c olorate sau animații inutile. Altă pr oblemă
în realizarea unui design st andard o reprezintă c ompatibilit atea între expl oratoarele
web f olosite în m od curent precum M ozilla Firef ox, Chr ome sau Opera [2.1].
Necesitățile de design sunt:
 imaginile s ă fie pr oprii;
 documentele ce f ace obiectul unei hiperlegături trebuie să fie :
1. doc,PDF atunci când sunt d ocumente;
2. PNG, JPG im agini;
3.rar, zip când sunt arhive.

21
 banerul din antet trebuie să fie reprezent at și să conțină l ogoul.

Este neces ar de cre at pagini cu inf ormații despre s atul Popeștii de J os:
 date gener ale (supr afața satului, num arul p opulației, densit atea, limb a
oficială );
 mediul ge ografic (clim a, așezarea geografică, rețe aua hidrografică,
relieful, flora, fauna, resurse n aturale);
 istorie (d ate ist orice despre s at, istoria cum a aparut satul);
 simb olurile s atului ;
 arta și cultur a (oameni de știință și cultură c are sunt origin ari din s atul
Popeștii de J os).
Pagini c are conține inf ormație despre primărie :
 despre prim ar;
 date gener ale despre primărie;
 adresări l a primar.
Pagini c are conțin anunțuri, activități din terit oriu c are au loc, d ocumente,
obiceiurile s atului, g alerie pentru f otografii și vide o.
Deasemene a important este să fie p agina cu noutăți, pentru c a vizitatorii să
aibă un interes m ai mare de -a vizita această pagină web.

2.7 Definire a ieșiril or
Faptul că structur a unui sit e presupune o abordare dublă, din p artea de
vedere al administr atorului și utiliz atorului, v a cuprinde următ oarele mijl oace de
ieșiri :
 afișarea plasării c onținutului de către administr atorul sitului ;
 afișarea plasării c onținutului de către utiliz atori cu drept de autori;
 statistic a numărului de vizit atori.

22

Afișarea plasării c onținutului de către administr atorul sitului reprezintă
afișarea interfeței sitului. Interf ața poate fi reprezent ată c a o ieșire unică a
sistemului. Aceasta va include :
 afișarea meniului, c are piermite n avigarea în interi orul sitului;
 afișarea paginii princip ale și p aginilor în c onformitate cu regulile c are au
fost definite de administr ator;
 afișarea publicității c are vor fi pl asate pe p aginile sitului ;
 afișarea diferit or tipuri de d ocumente și a imaginilor, având p osibilit atea
descărcării acestora de către utiliz ator.
Cel m ai imp ortant aspect al ieșiril or este interf ața grafică . În pr ocesul de
elaborare a sitului ne v om conduce de următ oarele principii:

Principiul 1. C oncentr area asupr a utiliz atorilor și a necesitățil or lor
Acest princiupiu este cel m ai imp ortant, el p are a fi pre a vag, deficil de
urmărit și uș or de ign orat în timpul când ne prese ază. C oncetr area asupra
utiliz atorilor și a necesitățil or lor presupune începere a proiectului prin oferire a
răspunsului l a întrebările următ oare:
 pentru cine v a fi destin at acest sit?
 ce activit ate va susține?
 pentru ce este re alizat acest sit?
 cum îi v a ajuta pe utiliz atori?
 care vor fi cun oștințele și aptitudinile utiliz atorilor? Cum le v a îmbunătăți
activit atea acestora?
Pentru răspundere a la întrebările aceste a este nev oie de anumit timp. În acest
proces trebuie să fie implic ată și primări a, supliment ar pot fi efectu ate sondaje, p ot
fi purt ate discuții [6].

23
Principiul 2. Lu area în consider are a funcțiil or și apoi prezent area
În timpul când se începe lucru l a un serviciu, pr ogramatorii încep să decidă
cum v a arata aplicația viitoare. Unii schițe ază aspectul pe f oaie, alții se f olosesc de
anumite pr ograme. Când are loc începere a acestei et ape p ot fi cre ate anumite
produse ce nu v or avea funcți onalități imp ortante, d ar în schimb v a conține multe
funcții și c omponente irelev ante pentru utiliz atori.
Presupunere a care stă l a baza principiului este că interf ața de utiliz ator a
unui s oft nu reprezită d oar prezent area softului. Interf ața reprezintă m ai mult decât
este perceput de ochii omului s au accesat de m ouse. E a are structură, adâncime și
funcți onalitate. Interf ața este c onectată la structur a și funcți onalitatea întreagă a
sistemului l a care îi aparține.
La acest principiu este imp ortant să se răspundă l a următ oarele întrebări:
 ce opțiuni v a oferi aplicația?
 cu ce fel de d ate se v a lucra în cadrul aplicației?
 ce noțiuni v a oferi utiliz atorilor aplicația web?

Principiul 3. C onformarea cu viziune a utiliz atorilor asupr a sarcinii
Aplicațiile ar trebui să fie pr oiectate din punctul de vedere al utiliz atorului.
Într-un m od clar, acest lucru nu se p oate de f acut, atunci când nu se cun oaște
opinia utiliz atorului.
La acest principiu intră următ oarele aspecte:
 folosirea vacabularului a utiliz atorilor, dar nu celui pr opriu – evitarea
limbajului tehnic, c are nu este cun oscut de c ătre utiliz atori;
 păstr area a detaliilor despre cum lucre ază situl, utiliz atorii nu sunt
interes anți cum lucre ază el, d ar doresc să obțină rezult atele c are le sunt
așteptate;
 găsire a punctului de c ompromis între c omplexit ate și putere.
Programatorii țin să cre adă: cu c âte m ai multe opțiuni cu atât m ai mult
control și putere și adică e m ai bine [6]. D ar utiliz atorii au nev oie de

24
suficiență funcți onalitate pentru a face lucrul, nici m ai mult, nici m ai
puțin.

Principiul 4. De a nu se c omplet a sarcinile utiliz atorilor
Acest principiu reprezintă că s arcina utiliz atorului – indeferent de cee a ce
dorește el să f acă acesta – este destul de c omplic at. Aplicația nu ar trebui s -o mai
complice.
Sarcinile obișnuite trebuie să fie uș oare. Utiliz atorii au obiective ce trebuie
să fie speci ale sau obișnuite. Aplicația trebuie să recun oască nivelul acesta de
complexit ate. D acă o sarcină v a fi obișnuită și predictibilă, utiliz atorul nu v a pune
multă f orță pentru realizarea ei.

Principiul 5. Furniz area informației, d ar nu num ai a datelor
Datele reprezintă niște f apte brute, c are nu sunt organizate și trebuiesc
procesate. D atele c onstituie cev a întâmpl ator și simplu, d ar nu sunt de f olos până l a
momentul când sunt organizate.

Principiul 6. S oluționarea problemel or și test area aplicației
Testarea aplicației reprezintă pr ocesul de analiză pentru ev aluarea
trăsăturil or a produsului și a detect a diferenț a din c ondițiile existente.
Rolul testării reprezintă:
 detect are erorilor – trebuie c a să încerc am întrun m od intenți onat ca
lucrurile să nu me argă bine pentru st abilire a anumit or lucruri c a să se
întâmple l a momentul când nu ar trebui;
 verific area – adică test area, respectiv a componentel or sep arate pentru a
preciz a consistenț a și c onformitatea, prin met oda de avaluare a
rezult atelor față de cerințele specific ate anterior;
 validarea – procesul de verific are reprezintă c a tot ce a fost realizat să
corespundă cu cee a ce dorește utiliz atorul.

25
2.1 Determin area intrăril or
În timpul p arcursului a procesului de utiliz are corespunzăt or al sitului
putem rem arca existenț a a două tipuri de intrări:
 intrări unice ;
 intrări repet ate.
Intrările unice reprezintă intr oducere a unei c antități de inf ormație doar o
singură d ată pe t ot parcursul ciclului de vi ață a sitului.
Intrările repet ate reprezintă inf ormația de pe sit c are este actualizată
perm anent. M odificările p ot fi de c onținut (m odificarea informației, adăug area,
ștergere a), dar și de stuctură (ștergere a diferit or categorii, p agini, adăug area,
modificarea).
Modificările de c onținut p ot fi:
 plasarea activitățil or ce au loc pe terit oriul s atului P opeștii de J os;
 înnoirea galeriei f oto;
 înnoirea galeriei vide o;
 plasarea anunțurilor;
 actualizarea informațiilor gener ale despre s at;
 și alte m odificări.

2.4 Arborele de p agini al sitului web

Mai jos va fi schiț ată structur a posibila a arborelui de p agini a locației
web pentru s atul Popeștii de J os. Caseta din mijl ocul p aginii cu inf ormația
”Istoria” va prezent a informația din cl auza deschis a(Acasa, Știri, f oto ,
vodeo etc.) i ar casetele din p arți va fi prezent l a orice p agina al arborelui
deschisă. De exemplu se v a accesa din men iu princip al fere astra cu
”Evenimente ” atunci meniul așa și va ramine sus, cel din stâng a tot, și
desigur aplicațiile c are reprezintă pr ognoza mete o , cursul v alutar, votul.

26
Însa in pagina deschis a noua fereastra din mijl ocul p aginii v a reprezent a
deja știrile c are vor fi actualizate pe site. Vezi m ai jos posibilul arbore de
pagini a proiectului ce va fi cre at.

Fig. 2.8 Schem a structurii l ocației web p osibile.

27
2.5 Echip amente și pr oduse pr ogram neces are
La acest m oment pi ața resursel or informatice este echip at cu un set l arg de
echip amente , c are asigură nivelul perf ormant pentru re alizarea obiectivel or care au
fost pr opuse. Deci, c a să asigurăm întregul pr oces de evidență, este nev oie de
echip amente tehnice minime.
Echip amentele minime și sistemul de operare neces are pentru cre area
„sitului web pentru s atul Popeștii de J os” sunt următ oarele:
 Wind ows 7 Pr ofessional;
 Processor: Intel(R) Celer on(R) CPU ;
 RAM: 2.00 GB;
 HDD 320Gb;
 Mouse;
 Tastatură.
Resursele program reprezintă seturi de programe și date utiliz ate pentru
soluționarea anumit or probleme. Programul este transcriere a într-un limbaj de
programare a unui algoritm, altfel – programul este o secvență de instrucțiuni sau
simplu cod. Utiliz atorul (user) este oricare doritor să îndepline ască anumite lucrări
la calculator. Prin lucrare ( sarcină, task) vom subînțelege un set de acțiuni, neces are
pentru îndeplinire a unui lucru anume. Sarcina poate conține mai mulți pași. Pași de
task sunt unități de lucru, care vor fi îndeplinite consecutiv, de exemplu trei pași –
compilare, încărc areși execut are.
Componența resursel or program poate ca să conțină toată gama de produse
de programare care sunt formate din sistem de operare, programe de aplicații și
driverele.
Resursele de program care vor fi folosite pentru elaborarea sitului web
pentru satul Popestii de Jos sunt:
PHP – este un limbaj de pr ogramare. Numele PHP pr ovine din limba
engleză și este un acronim recursiv : Php: Hypertext Preprocessor. Folosit iniți al
pentru a produce p agini web din amice, este f olosit pe sc ară largă în dezv oltarea
paginilor și aplicațiilor web. Se f olosește în princip al îngl obat în c odul HTML , dar

28
începând de l a versiune a 4.3.0 se p oate folosi și în m od „linie de c omandă” ( CLI),
permițând cre area de aplicații independente. Este unul din cele m ai imp ortante
limbaje de pr ogramare web open-source și server -side, existând versiuni
disponibile pentru m ajoritatea web serverel or și pentru t oate sistemele de
operare. Popularitatea de care se bucură acest limbaj de pr ogramare se datorează
următ oarelor caracteristici :
 familiaritatea;
 simplit atea;
 eficien ța;
 securit atea;
 flexibilit atea;
 gratuitatea.[23]
CSS – Css-ul este un limbaj de stilizare al elementelor html, al tagurilor
html. Denumirea CSS provine din expresia Cascading Style Sheets . In Web
Design -ul modern, pentru stilizarea paginilor web se foloseste numai CSS. Acest
lucru inseamna ca de la culoarea literelor si a backgroundului pana si la
pozitionarea elementelor de pe o pagina web, totul este stilizat prin CSS. Stilurile
folosite pe o pagina pot fi incorporate in pagina respectiva sau pot fi chemate din
fisiere externe, fisiere css. [24]
SQL – SQL (Structured Query Language) este în prezent, unul din cele mai
puternice limbaje structurate pentru interogarea bazelor de date relaționale . Este un
limbaj neprocedural ș i declarativ, deoarece utilizatorul descrie ce date vrea să
obțină, fără a fi nevoie să stabilească modalitățile de a ajunge la datele respective.
Nu poate fi considerat un limbaj de programare sau unul de sistem, ci mai degrabă
face parte din categoria li mbajelor de aplicații, fiind orientat pe mulțimi. Foarte
frecvent, este utilizat în administrarea bazelor de date client/server, aplicația client
fiind cea care generează instrucțiunile SQL. [25]
Adobe Ph otoshop – este un software folosit pentru edit area imaginilor
digitale pe calculator, program pr odus și distribuit de c ompania americ ană Adobe
Systems și care se se adrese ază în speci al profesioniștil or domeniului.

29
Adobe Photoshop, așa cum este cun oscut astăzi, este vârful de l ance al
gamei de pr oduse software pentru edit are de im agini digit ale, fotografii, gr afică
pentru tipar, video și Web de pe pi ață. Ph otoshop este un pr ogram cu o interf ață
intuitivă și c are permite o multitudine extr aordinară de m odificări neces are în m od
curent pr ofesioniștil or și nu num ai: editări de lumin ozitate și contrast, culoare,
focalizare, aplicare de efecte pe im agine s au pe z one (selecții), retuș are de im agini
degradate, număr arbitrar de c anale de culoare, sup ort de c anale de cul oare pe 8, 16
sau 32 biți, efecte third -party etc. Există situ ații specifice pentru un pr ofesionist în
domeniu când alte p achete duc l a rezult ate m ai rapide, însă pentru prelucrări
gener ale de im agine, întrucât furnize ază instrumente s olide, l a standard industri al,
Photoshop este efectiv i ndispens abil.[26]
HTML – Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide
Web ) este HTML ( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in
care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar
fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, f ac
din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web.
Primele specificatiile de baza ale Web -ului au fost HTML, HTTP si URL.
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners -Lee la CERN in 1989. HTML a fost
vazut ca o posibilitate pentru fizicieni i care utilizeaza computere diferite si
schimbe intre ei informatie utilizind Internetul. Erau prin urmare necesare citeva
trasaturi : independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea
documentelor. Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi afisat
in mod asemanator de computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori diferite ),
lucru vital pentru o audienta atit de variata. [27]
WordPress – WordPress este platforma soft cea mai utilizată atunci când
vrei să creezi un fr umos sit web sau un blog.
Ne place să spunem că WordPress este gratuit dar în același timp este și
neprețuit!

30

Orientarea sa pe estetică, standarde web și ușurința de folosire îl fac alegerea
#1 printre jurnaliști, scriitori sau blogeri obișnuiți. În plus, faptul că e disponibil
gratuit fiind soft liber, permite distribuirea sa gratuită dar și o per sonalizare pe
placul fiecărui a.
Pe scurt, WordPress este alegerea pe care trebuie s -o faci dacă dorești să
creezi un sit, un blog sau o simplă pagină personală și nu vrei să ai bătăi de cap cu
personalizarea sau configurarea sa. [28]

Programele de aplicații – este nivelul superi or al sistemului de pr ogramare,
adică este f oarte apropiat de utiliz ator. Alcătuit din t otalitatea programelor care
sunt destin ate pentru rez olvarea unor programe imp ortante. Pentru c a lucrul să fie
mai efencitiz at, calculatoarele trebuie să aibă diferite s ofturi:
 aplicații bir otică:Adobe Re ader,Micr osoft Office 2010;
 pentru arhivarea și dez arhivarea documentel or: WinR AR;
 internet: expl orator web;
 aplicații pentru o securit ate asigur ată;
 limbaje pentru pr ogramare;
 multimedi a: audio, vide o, grafică.

31
III. PROIECT DE DET ALIU AL SITULUI WEB

3.1 Structur a func țională a sitului Web
Strustura funsțională a sitului web pentru s atul „Popeștii de J os” presupune
existenț a a două tipuri de utiliz atori:
1. administr atorul
2. vizitatorul .
Administr atorul are resp onsabilitatea pentru c a situl să fun sționeze 24 din 24
de ore și să -l întrețină. Când are loc apariția noutățil or sau alte evenimente,
administr atorul intervine pentru a introduce inf ormația care a apărută în sit.
Folosind un edit or comod, administr atorul p oate red acta, adăug a în m od vizu al
informația neces ară în situl web. Pentru oricare inf ormație, d ocument,
administr atorul are posibilit atea de-a autoriza sau ascunde inf ormația.
Administr atorul are următ oarele p osibilități:
 configur area paginilor;
 adăugarea noutățil or, anunțuril or, evenimentel or destin ate pentru
utiliz atorii externi ;
 șterge a ori includere a posturil or, modificarea lor;
 răspundere a la mesajele cetățenil or.
Interf ața utiliz atorului este o modalitate, cu ajutorul c areia vizitatorii
interasționează cu sistemul inf ormatic. E a asigură intrările și ieșirile. Interf ața cu
utiliz atorul arată elementul critic pentru asigur area securității și plăcere a de-a
utiliz a sistemul.
Vizit atorul are următ oarele p osibilități asupra sitului :
 accesul l a informție de pe sit;
 căutare inf ormației cu opțiune a „săutare”;
 contactarea cu administr atorul sitului;
 expunere a păreriil or, coment ariilor și a mesajelor.

32
Structur area sitului pe somponente se efectui ază pentru ușur area navigării
pentru utiliz atori, care accese ază pentru prim a data acest sit, fără ar avea cunoștințe
mari de -a folosi calculatorul. Situl web al satului P opeștii de J os, este structur at
într-un m od încât să pună l a dispoziția vizitatorilor informații utile despre primărie
și evenimentele c are au loc pe teritoriul s atului.
Domeniile princip ale în c are se v a reprezent a informația pe sit sunt
următ oarele:
 activit ățile din terit oriul s atului;
 anunțuri, n outățile c are apar;
 galerie f oto și vide o, care cuprinde inf ormațiile de l a activitățile c are au
loc în sat;
 cele m ai utile c ontacte pentru cetățeni.
Structur a fucțională reprezintă elementele și p aginile sitului c are sunt
comode de accesat, paginile princip ale au legături între ele. Pentru găsire a
infomației neces are nu trebuie de pus ef ort mult, d oar cu câtev a clicuri.
Deasemene a informația este structur ată intr -un m od simplu, adică p aginile au o
aliniere și structură c omodă pentru inf ormațiile prezent ate pe p agini. Din punct de
vedere vizu al structur a sitului este atractiv, este c onfortabil pentru ochiul
vizitatorului.
3.2 Proiectarea ieșiril or
Pentru pr oiectarea ieșiril or este neces ar de st abilit schem a gener ală a sitului.
Deasemene a este nev oie de respect at o anumită structură :
 proiectarea antetului (he ader);
 secțiunea centr ală, conținutul (c ontent) ;
 bara laterală, inf ormații supliment are (sideb ar);
 secția de jos (f ooter).
Schem a gener ală a sitului web – există dej a anumite st andarte de st abilire a
componentel or pentru cre area unui sit în industri a design -ului web. În figur a 3.1.

33
este dem ostrată schem a a sitului web pentru s atul „Popștii de J os” fiind m arcate
princip alele secțiuni.

Figur a 3.1. Schem a gener ală a sitului web
Proiectarea antetului are de osebită imp ortanță, fiindcă aici se află
informația care atrage privire a utiliz atoruilui în primul rând. Așadar, este neces ar
ca informația care este pl asată în antet să fie atrăgăt oare în așa fel încât să nu
respingă vizit atorul, d ar să-l intereseze și să revie.
Antetul sitului v a fi format din:
 logotip și denumire a satului;
 un ce as atractiv;
 meniul de b ază;
 slidesh ow cu im agini din s at.

Structur a funcți onală este de multe ori reprezent ată de abilitatea meniului
consfătuit de utiliz ator, aparținând atenției pe c are-i oferă pr oiectantului l ogic.
Succesul sitului web p oate fi căpăt at prin ex aminara păreril or utiliz atorilor cu Fdfdffgfgfg

Footer

Footer Header
Sideb ar Content

34
scopul precizării nev oilor lor de inf ormare. Meniul sitului nu necesită să fie
complic at, de oarece p oate fi greu de înțeles și de utiliz at. Formativele sitului
necesită a fi structur ate așa încât să reprezinte funcți onalitatea acestui a. Sunt
situații când utiliz atorul întâmpină dificultăți n avigând meniul sitului web, aceasta
ar pute a duce l a costuri supliment are și ar necesit a de refăcut. Pentru e vitarea
acestor dificultăți este neces ar ca stuctur a meniului să c orespundă necesitățil or și
așteptăril or viit orilor utiliz atori.
Principiile după c are a fost cre at meniul sunt :
 componentele și sc opul trebuiesc să fie destul de cl are și simple,
pentru accesarea satisfăcăt oare a utiliz atorului ;
 utiliz area meniului trebuie s ă fie c onfortabilă pentru utiliz ator, dar și,
implicit pentru funcți onalitățile sitului.
Meniul sitului web pentru s atul „Popeștii de J os” a fost cre at după arborele
de pagini din p aragraful 2.4, c apitolul 2 ( vezi Figur a 3.2).
Figur a 3.2. Meniul sitului web
La proiectarea logotipului a fost folosit Adobe Ph otoshop. M arimea lui fiind
de 85x67px având o imagine de osebită.
Pentru un design m ai atractiv este neces ar de un slidesh ow, prin care vor fi
afișate im agini de pe terit oriul s atului. Pentru acest sc op vom folosi extensi a pentru
Wordpress c are este numită Met a Slider. De asemene a există un ce as atractiv
pentru vizit atorii sitului.

35
Orișice sit este f ormat din m ai multe p agini, c are are o pagină pricip ală sau
inițială, de unde plecă legăturile l a paginile secund are, interi oare. Schemele și
structurile de n avigare a situril or sunt diferite, în c alitate de sc opuri. Sunt d ouă
tipuri de p agini web : pagini de c onținut și p agini de n avigare. Paginile de n avigare
sunt cre ate prin extr acția informațiilor însemn ate din p aginile de c onținut și
prezent area acestei a într-un m od element ar utiliz atorilor (vezi Figur a 3.3).

Figur a 3.3. Prim a pagină a sitului web pentru s atul „Popeștii de J os”
Scopul p aginilor de n avigare este ușur area procesului de căut are a paginilor
de conținut c are îndeplinesc preferințele utiliz atorilor. Paginile de c onținut sunt
punctele fin ale la care ajunge utiliz atorii după străb aterea unei succesiuni de p agini
de navigare. Drumul de p arcurgere cu cât este m ai mic, cu atât situl este m ai
comod de utiliz at pentru vizit atori
Pagina care are o mare imp ortanță este p agina princip ală, adică p agina de
start. Aici sunt incluse ultimile n outăți de pe terit oriul s atului P opeștii de Jos,
anunțuri. Pentru c a vizitatorii să -și creeze o impresie bună de l a prima vedere.
Titlul p aginii, cuvintele cheie și descriere a trebuie p oziționate așa încât să prezinte

36
materialul prezent at în d oar câtev a cuvinte. Elementele c omune dintre p agina de
start și celel alte p agini nu este d oar gama de cul ori, d ar și b ara laterală cu
informații supliment are.
A doua pagină a sitului web este c onsacrată satului P opeștii de J os aici intră :
datele gener ale despre s at, statistic a, istoria satului, arta și cultur a, simb olurile
satului și șc oala medie. De exemplu statistic a (vezi Figur a 3.4).

Figur a 3.4. St atistic a

A treia pagină din meniu reprezintă “Intruniri” în acest c ompartiment intră
următ oarele subp agini: discursul prim arului, d ate despre primărie, bi ografia
prim arului și c ontactarea prim arului. Un exemplu cum ar una din intruniri v a arata
în felul următ or (vezi Figur a 3.5):

37
Figur a 3.5. Intrunire

38
În timpul utilizării sitului web, d acă apar anumite pr obleme de accesare,
utiliz atorul are posibilit atea de-a se consult a în pagina “despre sit”, aici sunt
informațiile c are reprezintă m odul de utiliz are a sitului, adică ce este neces ar
pentru deschidere a și vizu alizarea documentel or care au extensi a .DOC, .PDF,
deasemene a pentru deschidere a și vizu alizarea galeriei vide o ș.a. (vezi Figur a 3.6):

Figur a 3.6. M odul de utiliz are a sitului
Pentru vizu alizarea vizitatorilor sitului este neces ar de utiliz at Yandex
metric a, pentru aceasta este neces ar înregistr area pe metrik a.yandex.ru , unde se
oferă c odul c are trebuie de înregistr at în sit. Acesta are funcți a de-a analiza
numarul de vizit atori după criteriile :
 vizitatori unici;
 sesiuni;
 vizionări;

39
Acesta este un instrument destul de imp orant. St atistic a poate fi v azută de
orișicine cu ajutorul unui click pe y andex metric a (vezi Figur a 3.7).

Figur a 3.7. Vizu alizarea vizitatorilor sitului

În caz că vizit atorul găsește o informație de c are are nev oie, pentru aceasta
este nev oie să utilizeze instrumentul “print and PDF” (vezi Figur a 3.8).

Figur a 3.8. Intrument pentru descărc area informației

La accesare se deschide o fereastră unde se alege opțiune a dorită, cum ar fi:
print area informației, descărc area cu ajutorul PDF s au trimitere a prin p oșta
electr onică. De asemene a există p osibilit atea de red actare: schimb area mărimii,
ștergere a imaginilor, textului ș. a (vezi Figur a 3.9).

Figur a 3.9.Pr ocesul de descărc are a informației

40
Vizit atorii sitului au posibilit atea de-a viziona cursul v alutar sau să
calculeze v aluta dorită direct pe sit (vezi Figur a 3.10).

Figur a 3.10. Cursul v alutar
3.3 Proiectarea intrăril or

Proiectarea intrăril or de det aliu unde se precize ază sursele de inf ormații și
structur a logică pentru d ate din fiec are pr oces. D atele au posibilit atea de-a intra
într-un sistem prin intermediul unui f ormular, document s au temin ale, așadar ca
compoziția logică a datelor dicte ază un f ormat fizic al acestui a.
Întrările în sistem reprezintă m odificările de c onținut, cum ar fi: adăug area
noutățil or, anunțuril or, activitățil or de pe terit oriu, im aginilor, ștergere a și
actualizare inf ormațiilor etc. ori cel or de structură cum ar fi m odificarea
componentel or meniului, m odificarea formatului și structurii apariției a
informațiilor pe p agini etc. Primul c az, adică m odificările de c onținut, se f ac în
modul de red actare HTML s au vizu al. Iar în al doilea caz, modificările au loc prin
procesul de c od, adică intr oducere a sau schimb area anumit or funcții, cl ase etc.
Proiectarea formul arelor și er anelor, are loc în b aza principiil or structur ale,
a transparenței, îndeplinire a lor treburie să fie uș or de înțeles și ghid ată.
Deasemene a trebuie să fie simplu și prieten os pentru utiliz ator, să îndrumeze
utiliz atorul, în c azul când are loc apariția unei er ori, să fie c omod de perceput
eroarea și de-o corectat.

41
Structur a formul arului de c ontact este reprezent at în figur a 3.11. Prin
intermediul acestui f ormul ar utiliz atorul are posibilit atea de-a expedi a un mes aj
administr atorului p aginii web s au prim arului s atului. Pentru efectu area acestui
proces este neces ar ca utiliz atorul s a completeze următ oarele câmpuri : Nume,
Prenume, Adresa de e-mail, C onfirm area adresei de e -mail și Mes ajul. Aceste a
sunt d atele c are sunt obligatoriu de c omplet at.

Figur a 3.11. Vide oformatul formul arului de c ontact
În situ ația când nu sunt c omplet ate toate câmpurile obligatorii sau sunt
introduse d ate inv alide, utiliz atorului i -se arată câmpuri le neces are de îndeplinit ori
câmpurile c are conțin d ate valide.
Pentru căut area informației în sit, utiliz atorul p oate să acceseze meniul s au
să utilizeze funcți a de-a căuta. Pentru utliz area acestei funcții, există b ara laterală
unde se află un câmp speci al pentru căut are rapidă. Utliliz atorul i se oferă
posibilit atea de-a căuta informația neces ară , d oar încluzând cuvântul cheie c are se
referă l a informația dorită, în figur a 12 este prezent at căut area rapidă pe situl web.

42

Figur a 3.12. Căut area informației în sit
Căut area fiind reușită apare inf ormația neces ară, dar în c azul când nu apare
nimic se ivește mesajul “Nici un d ocument nu c orespunde criteriul de căut are .
Încerc ați o altă căut are!”.
Pentru a vede a dacă utiliz atorii sunt s atisfăcuți de designul sitului web și
informațiile c are sunt afișate, există s ondajul de opinie pentru sit, unde utiliz atorii
selecteză o variantă de răspuns s au își exprimă părere a. Deasemene a pot vizu aliza
răspunsurile t otale de opinii, după numărul de v oturi s au prin pr ocentu aj. Sondajul
de opinie arată în felul următ or (vezi Figur a
3.13):

Figur a 3.13. S ondaj de opinie despre sit
În timpul actualizării m anuale pot fi efectu ate m odificări de c onținut,
adăug area unei inf ormații noi, red actarea, dar și m odificări de structură : editare,
adăug are, m odificare. Interf ața prin intermediul cărui a administr atorul gesti onează
conținutul sitului web este uș or de f olosit. În b aza interfeței sunt d ouă regimuri de
vizuale pentru adimistr area de conținut. Pentru a administr a, administr atorul v a
trebui să dețină abilități de operator având cun oștințe inf ormatice st andart de
folosirea calculatorului și internetului. D atele c are v or fi înregistr ate în
documentele de intr are vor fi intr oduse în b aza de date cu ajutorul un or modoalități

43
speci alizate a web sitului. C are vor permite într oducere a datelor de l a tastatură pe
baza de vide oformat și de v alidare a datelor.
3.2 Proiectarea bazei inf ormaționale
Proiectare a bazei inf ormați onale reprezintă determinare a totală și c ompletă a
atributel or de intrare necesare pentru primire a ieșiril or sistemului, d ar și grupare a
lor într -un întreg omogen de entități în înfățiș area creării în pr oiectarea de det aliu
a fișieril or [18 ].
Procesul de pr oiectare a bazei inf ormaționale admite implic area
urmăr oarelor etape:
 structur area bazei inf ormaționale în entități ;
 stabilire a conținutului ba zei inf ormaționale de intrare și algoritmii
folosiți.
Pentru st abilitatea necesității de atribute l a intrare este nev oie de st abilire a
procesul prin c are va avea loc primire a informațiilor cuprinse în situ ațiile de ieșire
proiectate.
Atributele de intr are sunt ex aminați și structur ați în entități, însă algoritmii
pentru c alcul sunt prezent ați în pr ocedurile de expl oatare. Acești algoritmi se p ot
expune c a expresii algebrice, t abele de decizii. C onsistenț a bazei inf ormaționale
este dependentă de algoritmii în c oncordanță cu specificul sist emului obiect.
Structur area bazei inf ormaționale în entități necesită sep ararea ansamblului
atributel or la intrare în grupe omogene, fix area legăturii dintre aceste a.
Proiectarea bazei inf ormaționale reprezintă o acțiune c omplexă fiind
structuriz ată în d ouă stadii: pr oiectare fizică și pr oiectare logică.
Proiectarea logică a bazelor de d ate are strânsă legătură cu m odelarea
conceptu ală a datelor, pr ocesul de m odelare logică a datelor se desfăș oară în
paralel cu celel alte activități ale proiectării l ogice.
Proiectarea fizică a bazei de d ate este t otalitatea de fișier e interc onectate,
conținând nucl eul de date necesare unui sist em inf ormatic. Acesta admite fix area
formatelor sub c are vor fi repr ezentate atributel e, dar și pr oiectarea sistemel or de
accesare a datelor, selectarea tehnologiilor folosite pentru a stoca date.

44

Tabelul 3.1
Structur a tabelului wp_users

Tabelul 3.2
Structur a tabelului wp_usermet a

45
Tabelul 3.3
Structur a tabelului wp_link

Tabelul 3.4
Structur a tabelului wp_p osts

46
Tabelul 3.5
Structur a tabelului wp_p ostsmet a

Tabelul 3.6
Structur a tabelului wp_ options

Tabelul 3.7
Structur a tabelului wp_c omments

47
Tabelul 3.8
Structur a tabelului wp_c ommentmet a

Tabelul 3.9
Structur a tabelului wp_terms

Tabelul 3.10
Structur a tabelului wp_g allery

48
3.5 Proiectarea interfeței sitului Web
3.5.1 Conseptul de web desing re septiv
Web desingn -ul re septiv (RWD – Resp onsive web desing) reprezintă
abordarea web desing, pentru cre area situril or pentru a prezent a o experiență
optimă de vizu alizare, fiind uș or de n avigat și de citit, cu minime redimensi onări,
pentru multe disp ozitive [17]. Posibilit atea vizualizării sitului în timpul călăt orie
sau în timpul de rel axare în c onfortul c asei. Utili zatorii au contolul asupra „unde ”
și „cum” au acces l a conținutul sitului web.
Design -ul receptiv se el aboreză pentru trei c ategorii de mec anisme :
monitoare deskt op, telef oane m obile și t ablete (vezi Figur a 3.14):

Figur a 3.14. Disp ozitivele pentru c are se implemente ază design -ul receptiv[18]

În acest c az sunt ș ase puncte utiliz ate (vezi Figur a 3.15) [19], din c are doar
trei fiind de imp ortanță m are, sunt utliliz ate pe l arg în situ ația design -ului
reseptiv : 480 rx, 720 rx, 1024 rx. De asemene a sunt altele trei m ai rar utiliz ate:
320rx, 720rx și 900 rx.

49

Figur a 3.15. Pragurile utiliz ate pentru design -ul receptiv

Ethan Marcotte a fost invent atorul acestui c oncept, pentru prim a data acest
termin a fost public at în m ai 2010, fiind numit „ A List Apart”. O dissiplină
emergentă denumită „ arhitestura reseptivă ” , însepuse cu întreb area sum sp ațiile
fizice p ot să răspundă l a prezent a oamenil or care trec prin el e. Miles Kemp și
Michael F ox au expus acestă ab ordare ca un sistem cu mai multe busle în s are se
intră într -o sonvers ație. Schimb de inf ormații contructiv și sontinuu, pentru
existenț a interacțiunii bil aterale dintre mediu și utiliz ator.
Deci, aceasta reprezintă m odul în c are sunt înțelese lu srurile în obiectul de
web d esing. Pr oiectarea diferit or modele pentru diferite feluri de disp ozitive, în l oc
putem tr ata ca fațete ale aceleași practici. Re alizarea proiectării pentru un c az de
vizualizare optimă, apoi are loc înc orporarea tehnologiile întemei ate pe st andarde
în m odelele de c are este nev oie, fiindcă să nu fie d oar flexibile, d ar și să fie
adaptate la necesitățile utiliz atorului și mediului. De aici rezultă că este necesit atea
aplicării în pr actica de web design r eceptiv.
În timpul actual tot mai multe pers oane utilize ază tel efoanele m obile ori
tabletele pentru n avigarea situril or web. Luând în vedere acest lucru, dezv oltatorii
și designerii web d oresc să utilizeze această experiență pe t oate mec anismele.

50
După această met odă a apărut c onceptul de web d esign r eceptiv, având p otențialul
de adaptare a designului în c alitate de r ezoluție.
Luke a fost cre atorul unui satalog modele de multi – dispozitive. Spune a că
în comparere cu abordare simplă a web design receptiv, pr actica de RESS – web
design re septiv pe secțiune de server, oferă o experință de f olosire m ai bine
optimiz ată.
Conceptul de design r eceptiv și a utilizării, părerile speci aliștilor se împ art,
susțin că c onceptul aduce urm atoarele argum ente:
 economii de b ani și de timp prin pr oiectarea și dezvoltarea unui sit, d ar
nu a mai mult or situri sep arate;
 necesitatea gesti onării d oar a unui singur c onținut și nu ale mai mult or;
 actualizarea sitului are loc o singur ă dată, cu o scurtă peri oadă de timp
supliment ară pentru p otrivire a situril or la diferite medii.

3.5.2 Strategia de link building
Linkurile au fost primul criteriu utiliz at de cre atorii Google in st abilire a autoritatii
unei p agini. B azandu-se pe r atiune a ca “cu c at o pagina are un c ontinut m ai
valoros, cu atat mai multe alte site -uri de pe Internet v or pune link spre e a in mod
natural”, ei au acordat acestui element o pondere f oarte imp ortanta in algoritmul de
raking.
In timp, pe m asura ce tehn ologia a evoluat si a permis pr ocesarea unui v olum m ai
mare de d ate, algoritmii G oogle s-au rafinat perm anent, ajungand astazi sa tina
cont de sute de criterii in st abilire a relev antei unei p agini. Desi c ontest ate de multe
voci, linkurile au ramas un f actor de r anking f oarte imp ortant pentru G oogle, fiind
extrem de dificil s a obtii si s a pastrezi o vizibilit ate bun a in rezult atele G oogle fara
un profil de linkuri de c alitate.
In cadrul c ampaniilor SEO DWF, utiliz am o gama variata de tactici pentru
obtinere a de linkuri relev ante pentru site -urile pe c are le optimiz am. Pe b aza
acestei experiente, expunem 7 dintre cele mai bune tehnici de link building, in
viziune a noastra. Exist a pe web mii de articole, in c are puteti s a descoperiti sute de
tehnici de linkbuilding, ins a noi am ales sa le prezent am doar pe cele m ai bune 7,
adica pe acelea cu care am obtinut cele m ai bune rezult ate SE O in cadrul DWF

51
Este p osbil c a unele dintre aceste met ode sa implice c osturi, ins a prin fiec are
metoda se pot obtine linkuri relev ante si in m od gratuit, in m asura in care se
investeste ef ortul neces ar. De asemene a, am inclus met ode doar “proactive”, adica
nu lucruri de genul “scrieti c ontinut de c alitate si linkurile se v or obtine in m od
natural”.
Activit atea de link building este un element centr al in orice str ategie eficient a de
SEO. De obicei, spre aceasta sunt directi onate 30 – 70% din resursele existente
(bugetul c ampaniei), in functie de situ atia concret a a site-ului s au de punctul l a
care acesta se gaseste (ex: de cele m ai multe ori, la inceputul unei c ampanii SE O se
aloca resurse m ai multe pentru identific area si rez olvarea problemel or tehnice,
urmand ca ulteri or sa se pune m ai mult accent pe z ona de link building). [19]

3.1 Realizarea programelor

Pagina princip ală a sitului web reprezintă c artea de vizită, cee a ce îl v a face
pe vizit ator să n avigheze înc ontinu are, să se reînt oarcă l a sit ori să părăse ască
pagina și să nu m ai revie.
Ca pagina princip ală să fie atrăgăt oare, utiliz area ei necesită de -a fi comodă
și aparența să fie atrăgăt oare, să intui ască trebuințele și preferințele utiliz atorilor.
Antetul și b ara princip ală sitului web sunt c omponentele c are se vor ivi pe
fiecare pagină a sitului, fără anumit e schimbări.
Antetul cuprinde im aginile s atului repr ezentate prin sliduri și meniul pentru
navigare.
Bara princip ală este f ormată din m ai mult e componente. Aceasta oferă
posibilit atea vizionării p osturil or curente, c oment ariile recente p ostate în sit,
prognoza mete o a satului și opțiune a de ușur are a căutării pe sit.

Panoul administr ației sitului web, est e alcătuit din m ai multe c omponente:
1. Modulul de administr are a comentariilor sitului. C omentariile sitului
sunt m oderate de administr ator, având p osibilit atea de-a le pr oba,
ștergere a unelor coment arii nesatisfacătoare.

52
2. Modulul de administr are a sonținutului medi a. Prin intermediul asestei
opțiuni are loc inser area imaginilor, vide orilor pe p aginile sitului web,
deasemene a pot fi sreate albume cu im agini.
3. Modulul de administ are a paginilor. Trecere a datelor se re alizează cu
ajutorul unui red actor, poate fi efectu ată prin d ouă mijl oace: în formă
vizuală după criteriul WYSIWYG (What You See Is What You Get) ori
utilizând c omenzi HTML.
4. Modulul de administr are a aplicațiilor su c are int erasționează situl. Au
fost inclus e în sit anumite m odule externe, spr e exemplu, m odalitatea
de-a face legătură prin intermediul sitului cu prim arul, cetăț enilor li se
oferă ș ansa de-a expedi a mesaje.
5. Modulul de administr are a utiliz atorilor. Din m omentul cr eării sitului
web, există administr ator. Acesta poate elabora alți utiliz atori, oferindu –
le anumite dr epturi în funsție de r olul lor. Administr atorului i s e oferă
șansa de-a prelucr a datele altor utiliz atori ori ștergere a utiliz atorilor.
6. Modulul de s onfigur are a sitului. C onfigurările princip ale a sitului p ot fi
modificate, de exemplu : adresa URL, d enumire a sitului, adresa de
email pentru c onsemnare.
Situl web pentru s atul „ Popeștii de J os” a fost realizat cu ajutorul pl atformei
WordPress. Această pl atformă este scrisă în limb ajul PHP, f olosind pentru
gesti onarea bazelor de d ate sistemul MySQL. Dispunând de un sistem de ș abloane
înscris e în limb ajele HTML și CSS. Avantajele m ajore prezent ate în W ordPress
sunt simplit atea și numer oase plugin -uri c are p ot fi cr eate, p ot modifica
funcți onaliatea sitului. Spr e deosebire de alte pr ograme renumite pentru dez oltarea
situril or web, aceste limb aje de pr ogramare sunt c omode chi ar și pentru înc epători
sau pentru c ei care nu s -au mai întâlnit cu așa activități de pr ogramare. Am ales
acest sistem de administr are, findc ă se de osebește de alte sisteme prin nivelu de
automatizare mai puternic și gesti onarea informațiilor de pe sit prin int ermediul
blocurilor de inf ormații.

53
De exemplu : informațiile c are vor apărea pe paginile sitului, sunt într oduse
din p anoul CMS de administr are, selectând c omanda post, adaugă p ost nou (vezi
Figur a 3.16).

Figur a 3.16. Adăug area unei n oi informații

Deci, după ce inf omația utilă a fost într odusă, l a tastarea butonului
“Public are”, informația întrodusă se duce în b aza cu date. Apoi, în c odul ș ablonului
paginii web este un t ag speci al, care răspunde de inf ormațiile c are apar pe orișicare
pagină a sitului web . Când c odul este pr ocesat, sistemul observă t agul și
examine ază link -ul la pagina la care a fost execut ată adresarea. Informația extrasă
din b aza de d ate pentru p agină și este amplasată în l ocul t agului. Așa are loc
procesul de substituire a tagului cu inf ormația extrasă din b aza cu date.
Faptul acesta permite re alizarea simplă a noilor pagini pentru sitului web
pentru s atul „Popeștii de J os” , fără a depune m ari eforturi. Asemene a taguri sunt
multe în acest sistem de administr are a sonținutului și fiec are îndeplinește funcți a
sa. De exemplu t agul “site title și t agline” cu ajutorul lor are loc într oducere a
denumire a paginii, t ag care într oduce în c odul p aginii d ate pentru m otoarele de
căutare, aceste

54

date pot fi tr ansformate pe p agina de set are din meniul de administr are a
sitului ( vezi Figur a 3.17).

Figur a 3.17. Într oducere a titlului pentru situl web

3.7 Procesul tehn ologic de pr ocesare a datelor
Procesul tehn ologic de pr ocesare a datelor reprezintă somunic area dintre
utiliz atori și c alculator sau programe, are loc în regim de di alog. Principiul
rezolvării pr oblemel or la calculator, în timpul în c are se re alizează schimb de
comunic are între om și c alculator, determin at de sontinuit atea operațiilor de
clarificare, este numit pr ocesul de prelucr are a informației în regim de di alog [2].
Procesul tehn ologic la orișice aplicație pentru a prosesa, străb ate următ oarele
etape (vezi Figur a 3.20):

55

Figur a 3.20. Pr ocesul tehn ologic de pr ocesare a informației
Pentru situl web, a satului „P opeștii de J os”, procesul tehn ologic de
procesare a informațiilor apare atunci când pe sit sunt p ostate activități de pe
teritoriu, anunțuri, n outăți. Fiindcă apariția lor are loc perm anent, de asemene a pe
sit sunt public ate informații sub f ormă de d ocumente.
Există necesit atea bazei de d ate, unde inf ormațiile c are nu m ai sunt actuale
vor fi st ocate, pentru a duce o evidenț a la activitățile ce au avut loc pe terit oriu și
care au fost public ate pe situl web.
Procesul tehn ologic de pr ocesare a informațiilor cuprinde aceleași etape, d ar
sub un alt aspect diferit. D atele sunt obținute de l a primări a satului, d ar și de l a

56
locuitorii s atului, cum ar fi anunțurile. D atele obținute sunt c ontrolate de
administra torul sitului și răspunzăt orii primăriei, pentru piermitere a publicării
acestor anunțuri s au noutăți. Afișarea pe sit, aduce l a cunoștința vizitatorilor despre
noutățile apărute. După o anumită peri oadă de timp apar alte inf ormații imp ortante,
iar cele vechi sunt șterse de pe paginile sitului, apoi rămânând a fi stocate în baz a
de date. Sunt st ocate în b ază de d ate, fiind păstr ate un timp oarecare, pentru a duce
o evidență distinctă a evenimentel or și aseea ce-a fost adus l a informarea
locuitorilor satului.
Fucți a procesului tehn ologic de pr ocesare a datelor este reducere a lucrului
manual și utiliz area internetului cu sc opul de -a face ca informația să ajungă m ai
rapid la societate. Fără pretindere a folosirii hârtiei, d osumentele publi sate fiind în
format elestronic, find accesibile din orice l ocație prin intermediul unui c alculator
conectat la internet. Acest pr oces este f avorabil din punctul de vedere a timpului,
nu are loc pierdere de timp până când inf ormația ajunge l a destin atar și este absolut
gratuită.
Așadar, un sc op princip al al procesel or tehn ologice de pr ocesare a
informațiilor, ar constitui orietarea societății către tehn ologia neformul aristă,
anume l a micșorarea folosirii hârtiei în c alitate de sup ort intermedi ar, situl web ar
fi cel m ai conven abil în acest c az.
Procesul tehn ologic p oate fi expus prin suvinte, d ar cea mai accentu ată cale, este
prezent area lui gr afică prin scheme. Aceasta oferă ș ansa prezentării cât mai
accentu ate și univ oce a caracterul și ordine a efectuării operațiilor. În anexa 2 este
prezent at procesul tehn ologic de pr ocesare a informației a sitului web pentru s atul
„Popeștii de J os”.
IV. EFICEN ȚA ECONOMICĂ A SITULUI WEB
După cum a fost accentu at în primul c apitol că pr oiectul l ocația WEB pentru
satul Popeștii de J os , este un site informațional și nu c omerci al, nu este c onstruit
cu sc opul de a primi un venit, d ar totuși, de multe ori se întâmpl a, ca se găsesc,
donatori, sp onsori pentru a ajuta in anumite pr oiecte etc.

57
4.1 Apreciere a eficienței ec onomice a locației Web

Satul Popeștii de J os este un s at mare, cu tr adiții păstr ate, locuri ist orice, c are
se afla in moderniz are, mereu este in căut area finanțarea și implement area noilor
proiecte. Pr oiectarea locației WEB pentru acest s at este bine venită. L ocația WEB
a satului Popeștii de J os va avea aspect inf ormațional, și p oate fi uș or accesat din
orice c olț al planetei. Avem o mulțime de cetățeni c are trăiesc peste h otare dej a de
câțiv a ani, și nu riscă s a vizite ază satul doar din c auza că nu v or pute a sa plece
înapoi. Unul dintre sc opurile site -ului v a fi de ai pune l a curent cu evenimentele și
starea localității, i ar ei v or ajuta cu ce p ot pentru dezv oltarea economica.
Un alt scop al site -ului este atragerea turiștil or, care se aduna la un număr de
câtev a sute, anual acești turiști, l a accesarea site-ului v or fi curi oși de n oile
schimbări.

4.2 Estim area eficienței sitului Web
Orișicare tip de sistem inf ormatic c are a fost re alizat, trebuie să
îndepline ască d orințele, cerințele utiliz atorului. S uantific area așteptăril or
reprezintă ev aluarea subsistemului inf ormatis.
Stabilire a efisienței ec onomice adminte :
 evaluarea efortului c are a fost depus pentru execut area funsționării
sistemului ;
 evaluarea consecințel or esonomice ale fun sționării și într oduserii.
Evaluând ef ortul s are a fost depus se p oate de c oncretiz at prin însum area
întregil or sheltuieli în dependenț a cotegoriilor din sare fac parte aceste a, adică
aceștia sunt [4] :
 sheltuieli de re alizare;
 sheltuieli de expl oatare.
În m omentul actual elaborarea unui sit web nu este un pr oces așa de
complic at în c omparație cu vre o 10 ani în urmă, fiindcă această industrie avansează
tot mai mult pe zi ce trece. În m omentul de f ață produsele pr ogram p ot fi
descărc ate și assesate din internet s au există avantajul găsirii a diferit or tutoriale și

58
instrucțiuni pentru a ne ușur a folosirea lor. Însă unele sosturi pentru împliment area
sitului sunt neces are:
 stabilire a sitului pe server sostul ar fi circ a 900 lei ;
 înregistr area numelui de d omeniu, în această situ ație se d orește c a
domeniul sumpăr at să c onțină și denumire a satului, aproximativ
costul p oate ajunge până 3900 lei pe an;
 costul sitului este aproximativ 12000 lei, în această situ ație pentru tez a
de master situl web pentru s atul „Popeștii de Jos” va fi efectu at gratis.
Crearea sitului nu pretinde cheltueli m ari în somparație su sheltuielile îndur ate
dacă va trebui de utiliz at hârti a ca suport de inf ormație, dar sâte resurse um ane se
va folosi pentru a realiza informația publică pentru l ocuitorii satului.

59
CONCLUZI E
Știm că trăim într-o lume a vitezei , în care informația este la doar câteva click -uri
distanță.
Crearea unui website nu mai este demul o alternativa ci o necesit ate.Sunt o serie de
avantaje precum promovare,informare,vinzari si asa mai departe.
Pentru ca un site să fie cu adevarat folositor atit pentru proprietar cit si pentru
utiliz atori el trebuie sa respecte citev a reguli :conținutul trebuie să fie unic,atit
pentru site-ul propriu zis cit și fată de alte site-uri, trebuie sa fie cit se poate de
detaliat si să descrie toate fețele unui subiect .Conținutul trebuie sa fie atractiv,să
conțină imagini sau video și sa fie ușor de citit.Site-ul este calitativ atunci cind
vizitatorii petrec mult timp pe dinsul .Un site bun este cel care ii face pe utiliz atori
sa revin ă.
Eu cred că site-ul web este un organism viu care trebuie intreținut si optimiz at in
continu pentru a da roade .
Actualizarea perm anenta a site-uli inseamă prezen ța a unui numar mai mare de
vizitatori.
Site-ul meu a fost realizat in primul rind pentru promovarea imaginii satului natal.
Eu cred ca va fi de folos și pentru consatenii mei acest site,vor fi mai informați ,vor
avea unde sa pună la discu ție mai multe idei,vor putea organiza mai multe
evenimente ,o sa poată sa plaseze anunțuri (gratis).Pina la urma acest site va fi o
carte de vizită pentru satul meu.
În concluzie : un site web corect realizat și actualizat aduce beneficii în timp.

60
BIBLI OGRAFIE
Manuale, monografii și lucrări didactice
1. Bolun I., Costas I., Gamețchi A., Zacon T., Delim arschi B. Elaborarea
tezel or de licen ță la speci alitatea “Cibernetic ă și informatică economică”. –
Chișinău: Editur a ASEM , 2001.
2. COSTAȘ I. Tehn ologii de procesare a informației economice . – Chișinău:
Editur a ASEM , 2011.
3. Solean Angela, Casian Angela, Chistr aga Boris, Ciocârlan Aliona, Costas
Ilie, Zlatina Natalia, Serduni Sergiu . Ghid privind elaborarea și susținere a
tezei de licen ță. – Chișinău: ASEM , 2011.
4. ZACON T. Pr oiectarea sistemel or informatice. N ote de curs . – Chișinău:
ASEM.
5. Dumitru Gh. A. Popestiide Jos . Chem area vetrei străm oșești.
6. JOHNS ON J. GUI Bl oopers: D on’ts and D o’s for Software Devel opers
and Web Designers. – San Dieg o, USA: Morgan Kaufmann Publishers.
7. Buse R. N ote de curs “Pr oiectarea sistemel or informatice” .,
8. Cotelea V. “M odele și algoritmi de pr oiectare logică a bazelor de d ate”,
ASEM, Chișinău, 2009.
9. Florentin a Rodica Niculescu. “Pr oiectarea paginilor Web – HTML, CSS,
JavaScript”, Editur a Fund ației R omâni a de Mîine, București, 2007.
10. Ionel S. Pr oiectarea paginilor WEB, București: Editur a Teora, 2006,
200 p ag.
11. Trăian Anghel. Pr ogramarea în PHP . Ghid pr actic. I ași: Editur a
POLIROM, 2005.
1.1. CZEGEL B., Tehnical Support on the Web – Designing and Managing an Effective E -Support
Site. – John Wiley & S ons, 2001. – 376 p.
12. Czegel B., Tehnic al Supp ort on the Web – Designing and M anaging an
Effective E -Supp ort Site. J ohn Wiley and Sons, 2001, 376 p ag.

61

Resurse electr onice
13. Web desing, http://www.h atline.r o/continut/webdesign/
14. Informația, http://r o.wikipedi a.org/wiki/Inf orma%C8%9Bie
15. Date despre s at, http://r o.wikipedi a.org/wiki/S at
16. http://cie. ase.md/r o
17. Resp onsive web desing http://bl og.bluebitb ox.ro/2013/07/web -design –
receptiv -responsive -web.html
18. Reprezent area design -ul web resp onsive
http://www.d aylightmedi a.ca/2012/07/resp onsive -web-design/
19. Strategia de link building https://dwf.r o/blog/link -building -avansat-7-
tehnici -de-obtinere -linkuri -utiliz ate-campaniile-seo-dwf/
20. Pragurile pentru design -ul receptiv http://bl ogs.position2.com/resp onsiv
eweb -design -101
21. Informatie despre sat http://romanism.ro/satul -popesti -drochia/
22. https://ru.wikipedia.org/wiki/HTML
23. PHP https://ru.wikipedia.org/wiki/PHP
24. CSS http://it.webdesign -galaxy.ro/ce -este-css/
25. SQL http://vega.unitbv.ro/~cataron/Courses/BD/BD_Cap_5.pdf
26. https://ro.wikipedia .org/wiki/Adobe_Photoshop
27. http://invatahtmlake.3x.ro/ceestehtml.html
28. https://ro.wordpress.org/

62
LIST A ABREVIERIL OR
 ASP-active server pages
 WSDM – Web Site Design Method
 OOHDM – Object -Oriented Hypermedi Design Method
 UWE – based Web Engineering
 WWW – world wide web
 HTPP – Hypertext Transfer Protocol
 PhP – Personal Home Page
 HTML – HyperText Markup Language
 Css – Cascading Style Sheets
 JS – JavaScript
 UWA – Ubiquitous Web Application
 OOWS – Object -Oriented Web Solution
 HDM – Hypertext Design Model
 W3DT – World Wide Web Design Technique
 SOHDM – Scenario -based Object -Oriented Hypermedia Design Methodology
 HFPM -Hypermedia Flexible Process Modeli ng

63
ANEX A 1
APROB
șef catedră
prof. univ, dr. h ab.
Ion BOLUN______________
“____” _______________ 2017

Graficul c alendaristic de execut are a tezei de licență
Ion PANAINTE

1. Tem a tezei de licență : Proiectarea sitului web pentru satul „P opeștii de J os”
2. Termenul limită de prezent are a tezei de li sență l a catedră : __
________ 2017
3. Etapele exe sutării tezei de licență:

Nr. Etapele Termenul de
îndeplinire Viza de
exesutare
1. Stabilire a obiestivelor și aprobarea
planului pr ovizoriu al tezei de li sență Februarie 2017
2. Studiere a sursel or bibli ografise 10.02.17 – 25.02.1 7
3. Aprobarea planului tezei 21.02. 17– 28.02.1 7
4. Culegere a materialelor practise 15.02.17 – 10.03.17
5. Elaborarea și prezent area
• Sapitolului I
• Sapitolului II
• Sapitolului III
• Sapitolului IV
20.02.17 – 14.03.1 7
15.03.1 7 – 24.03.17
25.03.17 – 25.04.17
26.04.17 – 05.05.17
6. Prezent area variantei fin ale a tezei
7. Prezent area tezei de licență l a satedră
8. Susținere a publică a tezei de li sență

Student : _______________

64
ANEX A 2
Procesul tehn ologic de pr ocesare a datelor

75
7

65

74
6
76
14

66

eshfuhsdfuhsd dufhdsu dhfuhd dhfds sdhfs i oh

75
13