ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM Cercetarea și… [623663]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN
BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN
TURISM

Cercetarea și îmbunătățirea calității
serviciilor la Hotelul Parliament

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. univ. dr. Mădălina Lavinia ȚALĂ
ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 1
CAPITOLUL I
TURISMUL. SCURTĂ INCURSIUNE ÎN ISTORICUL HOTELĂRIEI ………………………….. ………………………….. . 2
I.1. Scurt istoric al hotelăriei europene ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
Type chapter title (level 1) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
Type chapter title (level 2) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
Type chapter title (level 3) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. ii

1

INTRODUCERE
Realizarea lucrării cu titlul “Cercetarea și îmbunătățirea calității serviciilor la Hotelul
Parliament” a reprezentat o oportunitate de consolidare a cunoștințelor mele privind turismul
practicat în cadrul acestei întreprinderi.
Lucrarea de față reprezintă o cercetare despre calitatea serviciilor hoteliere prestate în
unitatea bucureșteană de cazare, anu me Hotelul Parliament. În ansamblu, s -a dorit realizarea
unui studiu de analiză și sinteză care, prin conținut, structură și metode utilizate să contribuie
atât la clarificarea aspectelor legate de serviciul de ospitalitate cât și la idei de îmbunătățire a le
acestora.
Dezvoltarea explozivă a industriei hoteliere dar și în domeniul turismului, pe plan
general, în ultimii ani, a dus la creșterea masivă a acestui sector, din mai multe puncte de vedere.
Cifrele din încasări, pe plan mondial, arată că acest sec tor de activitate a ajuns in topul celor
mai profitabile industrii.
Utilizate inițial de către drumeții antici, unitățile de cazare au ajuns să fie prezente în
aproape fiecare oraș locuit din lume. Astfel, treptat, de -a lungul timpului, pentru unele regiuni
sau chiar țări, economia ajunge să fie susținută într -un procentaj foarte mare de caracterul
turistic al acelor meleaguri.
În ceea ce privește metodologia, în realizarea lucrării de față s -a urmărit utilizarea unor
mijloace și tehnici cât mai variate, care să surprindă calitatea serviciilor hoteliere de la
începuturile ei și până în prezent, importanță cu precădere asupra Hotelului Parliament.
Investigația științifică ce a stat la baza acestui studiu a debutat cu o primă etapă, cea de
informare, în care s -au folosit ca metode de lucru: ordonarea bibliografiei și întocmirea de fișe
pe baza acesteia, studiul materialului apărut în literatura de specialitate, culegerea de date pe
probleme, sursele de informare fiind foarte diverse – surse documentare istorice (documente
istorice, izvoare), utilizând și surse statistice (recensăminte, anuare statistice etc.), apoi și
diverse lucrări din arhivele statului (București).
Pentru întreg suportul metodologic acordat, doresc să expr im întreaga mea recunoștință
față de Conf. univ. dr. Mădălina Lavinia Țală, sub îndrumarea căreia a fost realizată prezentul
studiu. Experiența didactică ale îndrumătorului și profesionalismul acestuia m -au determinat să

2
elaborez o lucrare al cărei conținu t constituie un fundament de plecare pe drumul cercetării
calității serviciilor turistice dar și a metodelo de îmbunătățire a acestora.

3
Capitolul I
Turismul. Scurtă incursiune în istoricul hotelăriei
Turismul reprezintă una dintre cele mai importante elemente din comerțul internațional.
Acesta antrenează, prin efectul său multiplicator, ramuri economice a căror dezvoltare depinde
și de această activitate (de ex.: servicii, transporturi, industria alimentară, construcții etc.) .
Având în vedere acest lucru, contribuția pe care turismul, ca și componentă a sectorului terțiar,
o poate cuprinde în evoluția economică a unui stat, impun integrarea sa în elementele strategice
pe care orice țară le deține în momentul stabilirii strateg iei generale de dezvoltare economică.
Se utilizează frecvent în literatura de specialitate concepte variate, cu privire la
noțiunile de potențial turistic și turism. Leveille -Nizerolle oferă o definiție a conceptului de
turism în anul 1938, precizând f aptul că “turismul este ansamblul activităților nelucrative ale
omului, în afara ariei de reședință”.1
În concluzie, termenul de “turism” este folosit cel mai frecvent și reprezintă o activitate
ce presupune deplasarea, staționarea de la câteva ore, la mai multe zile și atingerea într -o
localitate, într -o regiune sau pe un traseu a unui obiectiv cum ar fi odihnă, recreere, tratament
balnear, afaceri, co nferințe, manifestări științifice etc. Este pus în evidență caracterul dinamic
al fenomenului, sfera de activitate înglobând tot mai multe elemente în permanență.
I.1. Scurt istoric al hotelăriei europene
Dezvoltarea din toate punctele de vedere ale f ormelor de cazare ca și întreprinderi de
producție privind schimbul de servicii este subscrisă originii și importanței obiceiurilor
popoarelor primitive, obiceiuri care au căpătat putere de lege odată cu trecerea timpului.
Condițiile de viață propice au av ut un rol important în formarea primelor nuclee sociale.
Exploatarea energiilor naturale a reprezentat una dintre activitățile umane primare. Odată cu
trecerea timpului, umanitatea realizează că nu poate produce tot ceea ce îi este necesar luând
nevoile fi ecărui individ în parte și începe să aprecieze operativitatea combinării energiilor
productive, stimulând astfel apariția conglomeratelor umane în scopul obținerii unui randament
sporit al propriei munci. Astfel apare schimbul de marfă și surplusul. În sco pul multiplicării
posibilităților de schimb, sporește interesul pentru mijloacele de transport și utilizarea efectivă
a căilor naturale de comunicații. Centre tot mai populate sunt așezate de -a lungul drumurilor
practicabile de schimburi. Se instaurează te rmenul de “târguri”, ca o primă manifestare
specifică viitoarei economii monetare.

1 Leveille Nizerolle -“Le tourisme dans l'économie contemporaine ”, Paris, Recueil Sirey ,1938, pg. 82

4
Creșterea nevoilor și cererii dar și mai buna satisfacție a acestora promovează
întreprinderea de activități productive și ospitalitatea remunerată se înfiripă astfel, trept at,
pentru a crea un nou proces de producție, în schimbul serviciilor de hrană și adăpost. Călătorii
încep să simtă nevoia de confort, de comoditate, pe parcursul drumului străbătut, nevoie ce nu
mai poate fi satisfăcută de primirea spontană într -un oareca re lăcaș domestic. Nu cu mult timp
după este sesizat chiar de către colectivități rostul construirii unor așezăminte destinate
trecătorilor, în preajma celor mai distinse rute de comunicație, cu scopul de a face mai plăcută
călătoria negustorilor, șolilor , oameni ai guvernatorilor etc.
Izvoarele istorice atestă faptul că popoarele grecești au meritul de a fi considerați
întemeietorii unei forme organizate de activitate ospitalieră. Se consideră faptul că respectul
acestui popor cu privire la călători era nemărginit, astfel că în anul 776 î.H., în timpul Jocurilor
Olimpice, era reglementat un regulament potrivit căruia se înceta orice formă de ostilitate.
Spre deosebire de greci, arhaicii romani vedeau în orice străin o amenințare, un
potențial dușman. Cu timpul și prin asimilarea culturii și obiceiurilor Greciei Antice, această
mentalitate primitivă se modifică. Prin urmare, în anul 240 î.H. Imperiul Roman începe să
instituționalizeze protecția pelgrinilor.
O varietate de localuri funcționa în perioad a de apogeu a poporului roman ( de ex.:
“Coquinae”, “Cauponae”, “Tabernae”, “Popinae”.) ce ofereau adăpost și hrană contra unor
compensații materiale.
Transporturile de persoane și mărfuri – una dintre limtele economiei medievale –
alcătuiau un sistem d e legături susținut de rețele de popasuri și hanuri care, la distanțe de o zi
de mers depărtare, constituiau baza dezvoltării aglomerărilor urbane care vor evolua mai târziu
în mari centre comerciale. Braudel vorbește despre existența hanurilor atestate în a doua
jumătate a secolului al XII -lea ca find niște “grajduri lungi în care caii ocupă mijlocul iar laturile
rămân stapanilor”.2
În perioada renascentistă se perfecționează căile și mijloacele de comunicație,
organizarea militară, luxul clasei bogate și introducerea clasei de mijloc constituie condiții
foarte bune pentru promovarea de întreprinderi de călătorii, nu doar în scopuri comerciale ci și
în scop d e plăcere. Prin urmare, exigențele celor care poposesc în lăcașurile ospitaliere
specializate sunt tot mai rafinate, iar acest rafinament crează faima gazdei.
Franța devine reprezentativă pentru îmbunătățirile din acest domeniu, devenind
faimoasă în secol ele XVII și XVII în special pentru arta servirii și primirii clienților.

2 Fernand Braudel – “Memory and the Mediterranean ”, editor Knopf Doubleday Publishing Group, 2011

5
Odată cu întemeierea burgheziei, structurile de primire se dezvoltă și apar primele
hoteluri și restaurante clasice. A avut loc o dezvoltare a structurilor receptoare, în urma
răspândirii obiceiurilor de călătorie. Astfel, au luat naștere primele mari hoteluri și primii
hotelieri în Europa.
Cel mai de seamă reprezentant al hotelariei secolului al XIX -lea poate fi considerat
Cesar Ritz. El a pus baza unor hoteluri de înaltă clasă, precum “Grand Hotel” din Monte Carlo,
“Carlton” din Londra”, “Grand Hotel” din Roma și nu în ultimul rând “Ritz” din Paris.3
O evoluție însemnată are loc în urma refacerii economice dup ă cel de -al Doilea Război
Mondial, când mijloacele de transport atât terestre cât și aeriene înregistrează o dezvoltare
spectaculoasă. Zeci de milioane de oameni au început să migreze în scop de recreere. Se observă
creșterea masivă a hotelurilor și a agen țiilor de turism, urmând ca acestea să diversifice oferta
prin includerea a numeroase activități artizanale și comerciale. Acest ansamblu complex duce
la definirea în totalitate a termenului de industrie turistică.
1.2 Scurt istoric al hotelăriei românești
Pe teritoriul țării noastre, precum în Grecia Antică sau Franța, au existat forme de cazare
specific fiecărei epoci. Primele mărturii referitoare la activitatea ospitalieră românească aduc în
discuție termenul de “hanuri”, considerate unități ospitaliere tradiționale.
Termenul de “han” provine din limba turcă (han -handjy), popular la sud de Dunăre
datorită schimburilor comerciale din zona deltei.
Din notele de călătorie luate pe Valea Prahovei, în anul 1836, ale lui George Bariț,
provin unele relatări: “ Pe drumurile importante din Țara Romanească, din Moldova și din
Transilvania, la răscruci sau la gura văilor, se ridică mai întotdeauna un han cu carciumă și odăi
incălzite, uneori cu cerdac spațios și totdeauna cu curte largă cu grajd și fanta nă, unde drumeții
găseau adăpost sigur și hrană pentru ei și pentru vite. Când singurul mijloc de călătorie era
trăsura de postă, hanurile jalonau drumurile tării la distanțe egale. A fi fost hangiu pe vremea
aceea nu era treabă rea ; multe averi s -au făcu t așa. Hanul era în tot timpul anului un centru de
activitate viu, cu o permanentă pregrinare de călători, ce se întâlneau punând la cale afaceri,
înnodând intrigi de dragoste ori răzvrătiri politice…”4 , “M-am oprit la un han ținut de văduva
prințului Brâncoveanu, cel din urmă din familia acestuia. Așa se numesc casele cele de oaspeți
mari, la care noi le zicem făgădău sau cârciume sau tractir uri. ”
Dezvoltarea vieții economico -politice a țării poate fi considerată ca fiind bazată într -o
oarecare măsură pe apariția hanurilor. O contribuție masivă la urbanistica orașului dar și loc de

3 Annals of Tourism Research, Volume 15, Issue 1, 1988, Pages 47 -62
4 George Barițiu – “Foaie pentru minte, inimă și li teratură ”, Supliment literar al Gazetei de Transilvania, 1838

6
popas pe drumurile comerciale sunt două dintre aspectele c ele mai importante ale înființării
acestor unități de cazare.
În București hanurile aveau o structură diferită față de celelalte din țară. Reprezentau
atât o curiozitate plină de farmec a orașului dar și atracție pentru călătorii apuseni.
Primul han ates tat documentar pe teritoriul capitalei actuale ale țării a fost construit de
către Manole Zaraful și de soția sa, în apropierea bisericii Sfântu Gheorghe.
O clasificare a hanurilor este făcută de George Potra, în funcție de trecut istoric, așezare,
mărim e și rol economic, astfel:5
• Hanuri negustorești: Gabroveni, Manuc, Hanul cu Tei;
• Hanuri boierești: Bălăceanu, Suțu, Golescu, Kretzulescu, Văcărescu;
• Hanuri domnești: Șerban Vodă, Sf. Gheorghe, Constantin Vodă;
• Hanuri mănăstirești și bisericești: Cernica, Colțea, Filaret, Golgota, Sărindar Ecaterina,
Sf. Spiridon;
• Hanuri de mahala: mici, aflate la periferie, se mai numeau și țărăneș ti sau făgădăuri.
Hanurile erau la mare căutare în vreme de pace, cu rol ospitalier, în timpul jefuirilor ori
când orașul era atacat de trupe străine, sau în cazuri catastrofale, când apăreau epidemiile de
ciumă. Construcția lor cu multiple funcționalit ăți era un aspect care îi atrăgea pe drumeți.
“ Aveau în compunere o vastă curte de formă pătrată, inconjurată de ziduri puternice
de cărămidă. Fațada dădea spre curte. Comunicația cu stradă se făcea printr -un singur gol de
poartă, tăiat pe una din latur i și astupat în timpul nopții de uși masive de stejar intărite cu fier.
Clădirea propriu -zisă se desfășura în interiorul curții, de jur împrejurul zidurilor și alipită
acestora. Se compunea dintr -o serie de pivnițe adânci, deasupra cărora se găseau prăvăli ile
înșirate unele langă altele și acoperite cu bolți. Prăvăliile aveau, la început, acces numai din
curte, mai târziu fiind puse în legătură și cu strada. La etajul întâi, deasupra prăvăliilor, se
înșirau camerele, ale căror uși și ferestre dădeau pe o ga lerie deschisă, sprijinită pe stâlpi, la
care se ajungea pe două scări, dispuse una în fața celeilalte pe două laturi. Aceste scări
decorative și pitorești, dădeau în câte un foișor asemănător cu cele de la casele țărănești. ”
Șerban Cantacuzino deschide seria marilor hanuri bucureștene, între anii 1683 și 1686
construind Hanul Șerban Vodă, clădire pe terenul căreia se află astăzi Palatul Băncii Naționale
a României.
Cel mai ilustru han de la începutul sfârșitul secolului al XVI -lea este Hanul Sf.
Gheor ghe-Nou, construit de Constantin Brâncoveanu în perioada 1695 -1698. Avea un număr

5 George Potra – „Din Bucureștii de altădată ”, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981

7
total de peste 200 de încăperi (pivnițe, odăi) și era considerat central datorită poziției sale în
apropierea Podului Târgului din Afară (Calea Moșilor de astăzi).
Bucureșt iul se bucură de consturirea numeroaselor hanuri după anul 1740, dintre care
amintim Greceanu, Sf. Spiridon Vechi, Câmpineanu, Stravropoleos, Kretzulescu, Zlătari,
Filaret, Colțea, Hanul cu Tei etc.
Hanul lui Manuc este ultimul dar și cel mai mare han con struit în București după anul
1800.
Bătrânul Han al lui Manuc este aproape o legendă, un monument durat din lemn și
amintiri pentru un București necruțător, însă darnic în iubire, o relicvă de suflet desenată,
fotografiată, pictată și cantată de artiști, onorată de mari spirite, de oameni politici, generali și
pictori, dar mai ales de mul țimea de negustori de toate felurile, asupra cărora a plutit și continuă
să plutească amintirea celui mai fermecător om al începutului de secol XIX, părintele vestitului
han, strălucitul Manuc -Bei.
Construit între anii 1806 și 1808, în plin centru al orașului, pe un teren aflat lângă fosta
Curte Domnească, peste drum de Biserica Curtea Veche, Hanul lui Manuc a introdus o nouă
concepție arhitecturală. Având deschidere pe latura dinspre râul Dâmbovița, construcția este
diferită față de vechile hanuri -cetăți. Ambianța plăcută este creată încă de la intrarea în han,
prin ornamente la uși și ferestre, în interior aflându -se foișoare și arcade. Subsolul adăpostea 15
beciuri ma ri; 23 de prăvălii se aflau la parter, 10 magazii, 20 de odăi și 2 saloane mari. Numărul
mare de drumeți care înnoptau la Manuc era asigurat de cele 107 odăi care se aflau la etaj.
După o decădere a hanului în anul 1817, în urma unei reparații generale , Lambru
Vasilescu denumește locația Hotel Dacia, gazda celebră a numeroaselor evenimente mondene
din acea perioadă.
Influența crescândă a culturii occidentale de pe teritorul României duce la un declin
major al aprecierii calității serviciilor hanului. Începând cu anul 1877 este semnalată prezența
hotelurilor europene, având un confort superior celui primit la vechile hanuri.
În lucrarea “La Roumanie” (1844), francezul Vaillant consemnează existența deja a 20
de hoteluri, la care se adăugau do ar 20 de hanuri6. Acest lucru denotă faptul că hotelurile sunt
în creștere iar clasicele hanuri își pierd din valoare.
În anul 1867, sub supravegherea arhitectului român Orăscu, începe construcția celui
mai mare hotel bucureștean, Hotelul I. Herdea, ulterior numit Hotel du Boulevard, care și -a
păstrat renumele și funcționalitatea pană în ziua de azi.

6 Jean Alexandre Vaillant – “La Roumanie ”, 1844, pg 115

8
Hotel Veneția din Piața Kogălniceanu, construit în 1923 poartă amprenta stilului baroc
al începutul ui de secol.
Multe hoteluri, astăzi incă în funcțiune, datând de la sfârșitul secolului XIX și începutul
secolului XX, ne amintesc de vremea strălucirii lor “ europene ” : hotelul Dacia din Lugoj,
hotelul Vulturul Negru din Oradea , hotelul Continental d in Cluj, hotelul Dacia din Satu Mare,
hotelul Minerva din Craiova și multe altele. Sunt construcții incărcate de istorie și cu arhitectură
spectaculoasă.
Serviciul de restaurație nu trebuie exclus din conceptul de ospitalitate, mai ales când
este vorba de spre hoteluri sau hanuri.
Poate fi considerat că aproximativ aceleași etape de evoluție au fost înregistrate și în
sectorul de alimentație publică, cu precizarea că, prin prestanța oferită, atât hanul cât și hotelul
se adresează în mare parte unei client ele fragile (cu sejur variabil sau în tranzit). Sectorul de
alimentatație publică satisface atât cerințele unor consumatori de tranzit cât și cele ale populației
rezidente.
Dionisie Pop Marțian a efectuat primul recensământ în Țara Românească în anul 1860 ,
în București și conform studiului, sunt menționate 1403 de cârciumi și pivnițe. Cu numai 38 de
ani în urmă acestei perioade se înregistrau în Catastiful Patentarilor circa 400 de cârciumi.7
Apar primele fabrici de bere la marginea Bucureștiului după anul 1800. În anul 1866 se
inaugurează “Carul cu bere”, un pol renumit și în zilele noastre pentru numărul ma re de turiști
care aleg să guste din bucătăria românească.
După anul 1869 se înființează marile fabrici de bere, printre care Bragadiru și Luther.
Sectorul serviciilor se bucură de apariția cafenelelor și cofetăriilor, ambele de influență
străină, occide ntală și orientală în egală măsură, înregistrându -se în anul 1832 un număr de 15
cofetării în București.
Schimbarea regimului social din anul 1989 aduce o scădere dramatică a gradului de
ocupare în rândul hotelurilor, excepție fac însă hotelurile din capi tală și din centrele de interes
pentru oamenii de afaceri străini.
1.3 Hotelieri celebri
1.3.1 JW Marriott este un lanț hotelier de lux al Marriott International. Este numit după
John Willard Marriott, fondatorul Marriott Corporation. Hoteluri JW Marriott se află la un nivel
mai înalt decât hotelurile tradiționale Marriott, oferind camere și facilități mai luxoase. Marca

7 Grigore Chiriță – „Societatea din Principatele Unite Române în perioada constituirii statului național (1856 –
1866) ”, Editura Academiei Române, 2004

9
JW Marriott a fost înființată în 1984, odată cu deschiderea primului său hotel din Washington,
D.C.
John Willard Marriott s -a născut la d ata de 17 septembrie 1900 și a decedat pe 13 august
1985. A fost un intreprinzător și om de afaceri american. El a fost fondatorul Marriott
Corporation (care a devenit Marriott International în 1993), compania mamă a unuia dintre cele
mai mari lanțuri hote liere din lume și de servicii alimentare. Compania a crescut de la un mic
stand de bere din Washington D.C., în 1927, la un lanț de restaurante de familie pană în 1932,
ulterior, la primul său motel în anul 1957. Pe vremea când a murit, compania Marriott o pera
1400 de restaurante și 143 de hoteluri, inclusiv două parcuri tematice, înregistrând anual
venituri de 4,5 miliarde de dolari, cu 154.600 de angajați. Interesele companiei chiar s -au extins
la o linie de nave de croazieră.
Fondatorul american s -a născut la Marriott Settlement (actualul Marriott -Slaterville,
Utah), fiind al doilea din cei opt copii ai lui Hyrum Willard Marriott și Ellen Morris Marriott.
Copil fiind, "Bill", așa cum a fost numit J. Willard, a ajutat la cultivarea sfeclei de zahăr și l a
oilor în ferma familiei sale. La vârsta de 13 ani, Marriott a cultivat salată pe câteva hectare, iar
recolta, la sfârșitul verii i -a adus 2.000 de dolari, pe care acesta i -a dat tatălui său. În anul
următor, Hyrum i -a încredințat lui Marriott, fiul său c el mai mare, 3000 de oi pe care urma să
le vândă și l -a trimis în San Francisco, neînsoțit.
La vârsta de 21 de ani, tânărul a trecut prin Washington D.C., în lunile de vară ale anului
1921.
“…a mers de la Capitol Hill până la Monumentul din Washingt on pe jos, pe trepte, până
în vârf, a coborât, apoi iar a urcat, plimbându -se în jurul memorialului Lincoln. Pe oriunde
trecea, turiștii și pietonii erau transpirați din cauza căldurii și aerului uscat. În drumul său spre
hotel a fost martorul unei imagini pe care nu a putut -o uita: un comerciant cu cărucior care
ieșise în stradă vindea limonadă, sucuri și înghețată, care în câteva minute se terminau și trebuia
să meargă să umple iar căruciorul cu produse pentru a reveni.”
Marriott a absolvit Universita tea de stat Weber în anul 1923, unde a deținut funcția de
președinte al grupului de studenți și și -a luat licența în iunie 1926, finalizând studiile la
Universitatea din Utah. În curând, Marriott a simțit nevoia de a fi propriul său șef. El a auzit
despre franciza “A&W Root Beer” a unui văr și amintindu -și de întâmplarea cu acel comerciant
de produse de la Washington, D.C., el a decis să se aventureze într -o afacere.
În 1927, el a obținut de la A & W Root Beer drepturi de franciză pentru Washington,
D.C., B altimore, Maryland, Richmond și Virginia; el s -a mutat apoi la Washington pentru a
deschide un stand de bere cu partenerul său de afaceri, Hugh Colton. S -a întors în Utah două

10
săptămani mai târziu și s -a căsătorit cu Alice Sheets pe 9 iunie 1927. Odată cu sosirea toamnei
și cu adăugarea de meniuri mexicane la meniu, standul a devenit The Hot Shoppe, un restaurant
de familie popular. În 1928, el a deschis prima unitate – la est de Mississippi, iar afacerea a fost
încorporată ca Hot Shoppes, Inc.
Lanțul de r estaurante ale lui Marriott a crescut, iar compania a devenit publică în 1953.
În 1957, și -a extins afacerea la hotel, deschizând primul hotel Marriott -de fapt un motel, Twin
Bridges Motor Hotel 8 din Arlington, Virginia. Compania a devenit Marriott, Inc., în 1967.
Două mari lanțuri au fost adăugate grupului, restaurantele de familie Big Boy în 1967 și
restaurantele de familie Roy Ro gers în 1968.
De-a lungul anilor, interesele companiei Marriott s -au extins. Continuând cu serviciile
alimentare, Marriott a inventat în cele din urmă serviciul alimentar al companiei aeriene. Acest
segment al întreprinderii continuă să fie o mare parte a afacerii lor, furnizând servicii de
alimentație pentru multe companii aeriene majore. Marriott oferă, de asemenea, servicii de
alimentație la multe colegii și școli elementare.
Marriott era un muncitor energic și rar se odihnea, preferând să -și conducă compania.
Mulți au susținut faptul că gândul lui permanent era legat de cum să conducă și să -și
imbunătățească compania: "Managerii lui niciodată nu știau la ce oră din zi sau din noapte va
apărea la ușa bucătăriei și va da un raid aproape în fugă prin buc ătărie, cămară, spații de
depozitare, frigidere, își va trece un deget peste rafturi pentru a verifica dacă este praf, va
verifica pe sub mese și în sertarele de tacâmuri, camerele de depozitare, a tăvilor care urmează
să fie servite și era vai și amar dac ă totul nu era imaculat, curat, luminos, lustruit, făcut cu
eficiență, făcut bine." 9
Chiar și după ce compania a început să includă sute de restaurante și hoteluri, Marriott
a promis că va inspecta personal fiecare unitate de cel puțin patru ori pe an.
Marriott și -a temperat cererile rigide de perfecțiune cu devotament față de angajații săi.
Potrivit fiului său, Bill Jr.,:
"În stabilirea culturii socie tății, a fost acordată o atenție deosebită și o îngrijire iubitoare
plăcută muncitorilor plătiți la oră. Când au fost bolnavi, el a mers să -i vadă, când au avut
probleme, i -a scos din necazuri; a creat o loialitate de familie." 10

8 Site Plan for Former Twin Bridges Site County Board Agenda Item, October 15, 2005, Arlington County
Government Website
9 O'Brien, Robert, “ Marriott: The J. W. Marriott Story” , Salt Lake City, Utah: Deseret Book Co, 1977
10 Interviu video cu Bill M arriott, pentru revista Forbes, http://www.forbes.com, 2014

11
Potrivit Marriott însuși (dintr -un segment video -înregistrat):
"Trebuie să -i faci pe angajați fericiți. Dacă angajații sunt fericiți, vor face clienții
fericiți". (J. W. Marriott).
În 1935, Marriott a fost diagnosticat cu o boală numită limfom și i -a fost dat între șase
luni și un an pentru a trăi. Cu toate acestea, a supraviețuit până în 1985.
1.3.2 Hilton Resort & Spa este unul dintre cele mai cunoscute rețele hoteliere din
întreaga lume. C onrad Hilton a deschis primul său hotel în Cisco, Texas în 1919 . Compania
originală a fost fondată de Conrad Hilton. În 2017 existau mai mult de 570 de proprietăți Hilton
Hotels & Resorts în 85 de țări și teritorii pe șase continente. Proprietățile sunt fi e deținute,
gestionate sau francizate de către operatori independenți.
Conrad Hilton, un american de origine germană, s -a născut în anul 1887 în San Antonio,
New Mexico și a decedat în anul 1979. Mama sa i -a spus în permanență că rugăciunea era cea
mai bun ă investiție pe care o va face vreodată.
De mic copil Hilton a dezvoltat abilități antreprenoriale în timpul în care lucra la
magazinul general al tatălui său din Socorro County, New Mexico, care a fost parțial
transformat într -un hotel cu 10 camere. Acest lucru a fost urmat de experiențe variate, incluzând
o decizie de a deveni bancher.
El a cumpărat primul său hotel, hotelul de 40 de camere Mobley din Cisco, Texas, în
1919. Hotelul s -a dovedit a fi o afacere atat de atrăgătoare încât sala de mese a fost t ransformată
în încăperi suplimentare pentru a satisface cererea.
El a continuat să cumpere și să construiască hoteluri în tot Texasul, inclusiv Dallas
Hilton, deschis în 1925; Abilene Hilton în 1927; Waco Hilton în 1928; și El Paso Hilton în
1930. El a con struit primul său hotel în afara Texasului, în 1939, în Albuquerque, New Mexico,
cunoscut astăzi ca Hotel Andaluz. În timpul Marii Depresiuni, Hilton a fost aproape forțat să
falimenteze și a pierdut câteva din hotelurile sale. Cu toate acestea, a ramas ma nager al unui
lanț combinat și în cele din urmă, acesta a redobândit controlul asupra celor opt hoteluri care
au rămas.
Pe parcursul următorului deceniu, el s -a extins spre vest, spre California și spre est până
la Chicago și New York, încoronându -și exti nderea cu achiziții precum Stevens Hotel din
Chicago (cel mai mare hotel din lume, a fost redenumit Conrad Hilton) și legendarul Waldorf –
Astoria din New York. A format Hilton Hotels Corporation în 1946 și Hilton International
Company în 1948.11

11 Oppenheim er, Jerry “ House of Hilton: From Conrad to Paris: A Drama of Wealth, Power, and Privilege ” (Three
Rivers Press. 2007)

12
Între anii 1950 și 1960, expansiunea mondială Hilton Hotels a facilitat atât turismul
american, cât și afacerile de peste hotare ale compa niilor americane. A fost primul lanț
internațional de hoteluri din lume, stabilind în același timp un anumit standard mondial pentru
cazarea la hotel. În cele din urmă, Hilton deținea 188 de hoteluri în 38 de orașe din SUA, printre
care hotelul Mayflower d in Washington, D.C., Palmer House din Chicago, Plaza Hotel și
Waldorf -Astoria din New York, alături de alte cincizeci și patru de hoteluri din străinătate.
Hilton a obținut diplome onorifice de la Universitatea din Detroit (1953), Universitatea DePaul
(1954), Colegiul Barat (1955), Colegiul Adelphi (1957), Universitatea Sophia, Tokyo (1963) și
Universitatea din Albuquerque. Autobiografia lui Hilton, “Be My Guest”, a fost publicată în
1958 de către Prentice Hall. În 1966, Hilton a predat conducerea fiulu i sau, Barron.
La 3 ianuarie 1979, Hilton moare din cauze naturale, la vârsta de 91 de ani. Este
înmormântat în Cimitirul de la Calvary Hill, un cimitir catolic din Dallas, Texas. Lasă 500.000
de dolari celor doi frați, 100.000 de dolari fiicei sale Franc esca și 10.000 de dolari pentru fiecare
nepot al său. Cea mai mare parte a averii sale a fost lăsată în seama Fundației Conrad N. Hilton,
pe care o înființase în 1944. Fiul său, Barron Hilton, care a petrecut o mare parte din cariera sa
ajutând la construi rea hotelului Hilton Hotels, a contestat voința tatălui său, deși era în calitate
de președinte, director executiv și președinte al consiliului de administrație. S -a ajuns la o
înțelegere și prin urmare, Barron Hilton a primit 4 milioane de acțiuni ale înt reprinderii
hoteliere, Fundația Conrad N. Hilton a primit 3,5 milioane de acțiuni, iar restul de 6 milioane
de acțiuni au fost plasate în asociația W. Barron Hilton Charitable Remainder Unitrust. După
moartea lui Barron Hilton, activele Unitrust sunt trans ferate Fundației Hilton, unde Barron se
află în consiliul de administrație ca președinte.
La 25 decembrie 2007, Barron Hilton a anunțat că va lăsa aproximativ 97% din averea
sa (estimată la 2,36 miliarde de dolari), într -o unitate de caritate care va fi în cele din urmă
îmbinată cu Fundația Conrad N. Hilton. Prin renunțarea la fondul său, Barron nu numai că a
donat averea pe care și -o însușise singur, dar a revenit la Fundația Hilton Conrad, acumulată de
tatăl său, care, de altfel, ar fi mers la Conrad N. H ilton Foundation cu 30 de ani în urmă dacă
Barron nu ar fi contestat voința lui Conrad.
1.3.3 Casa Capșa – a reprezentat cea mai bună cofetărie din Europa. În prezent este un
complex hotelier care este compus din hotel, restaurant, săli de conferință, salo ane private și o
cofetărie.
Situată pe Calea Victoriei, era cea mai mare firmă de restaurante și cofetării din
România, cunoscută în toate centrele Europei precum loc al boemei din București.

13
Casele și curtea boierului Radu Slătineanu ocupau, la sfârșitul sec. XVII, locul unde este
astăzi construit complexul. În anul 1830, italianul Eronimo Momolo (fost bucătar al domnului
Grigorie IV Ghica) a cumpărat casele și a deschis un local la parter renumit pentru preparatele
cu specific italienesc și oriental iar din partea de sus a clădirii a deschis o sală de baluri, loc în
care se țineau cele mai frumoase baluri din oraș. Clădirea a fost cumpărată în 1868 de frații
Capșa, Constantin și Grigore, care au deschis ulterior Cofetăria „La doi frați, Constantin și
Grigore Capșa”. În anul 1876 Constantin se retrage din asociere, rămânând numai Grigore. Pe
lângă cofetărie, acesta ridică un hotel în 1886 și apoi Cafeneaua „Capșa” (în 1891).
Succesul Casei Capșa a dus la apariția mai multor fabrici de ciocolată si bomboane, care
își deschid și magazine de desfacere în București, Iași, Sinaia etc.. În 1869, Casa Capșa a devenit
furnizor al Curții Domnești, dar și al altor case regale, precum cea a Serbiei și Bulgariei.
Una dintre aprecierile critice însemnate aparține scriito rului român, Tudor Arghezi, care
considera Casa Capșa ca fiind “singurul local intelectual de pe Calea Victoriei”12.

12 Valentina Bilcea, Angela Bilcea, “ Dicționarul monumentelor și locurilor celebre din București ”, București:
Editura Meronia, 2011, p. 97

14
CAPITOLUL II
TURISMUL DE AFACERI
Turismul de afaceri este segmentul lucrativ, cu creștere rapidă, al celui mai mare sector
industrial din lume.
Sunt nișe bune în turismul de afaceri pentru economiile în curs de dezvoltare și pentru
economiile în tranziție. Aceste țări se pot comercializa ca locații eficiente din punctul de vedere
al costurilor, dar exotice, unde obiectivele corporative pot fi îndeplinite într -un cadru întineritor.
Sunt identificate tendințele competitive și satisfacerea nevoil e călătorilor de afaceri atât pentru
eficiență, cât și pentru relaxare.
Turismul de afaceri presupune o serie de activități de relaxare îmbinate cu călătorii de
afaceri. Turiștii de afaceri sunt mai puțin constrânși din punct de vedere financiar decât turi știi
de agrement, cheltuind în medie de două ori mai mult pe zi. Deciziile lor de cumpărare sunt
influențate în primul rând de capacitatea lor de a folosi timpul eficient în cadrul programului de
călătorie de afaceri.
Deoarece două treimi dintre călătorii de afaceri își extind călătoriile de afaceri pentru
plăcere atunci când pot, se crează un potențial enorm pe această piață. Se așteaptă ca turismul
de afaceri să fie una dintre cele mai puternice piețe de creștere pentru furnizorii de servicii de
turism î n anii următori. Economiile în curs de dezvoltare și în tranziție interesate de
extinderea veniturilor din turismul de afaceri trebuie să se concentreze atât pe călătorii
individuali de afaceri, cât și pe piețele de întâlniri și convenții.
Călătorii de afa ceri sosiți în București au de obicei ceva timp liber atunci când sunt
departe de casă. Este foarte probabil ca aceștia să participe și la alte activități turistice dacă
efortul depus pentru vizita în Capitală este minim și riscurile sunt scăzute. În mod o bișnuit,
hotelurile servesc drept punct de plecare în ceea ce privește furnizarea de informații și opțiuni
turistice. Persoanele care stau mai mult timp la proprietăți hoteliere bucureștene de lungă durată
vor căuta și opțiuni turistice de seară și de week end.
Capitala României, Bucureștiul, a fost unul dintre cele mai dinamice orașe din Europa
pentru numărul turiștilor străini, dar vizitatorii internaționali nu cheltuiesc prea mult în oraș,
arată un studiu internațional.
Bucureștiul ocupă locul al 8 -lea în Europa pentru creșterea anuală medie a numărului
de turiști internaționali care vizitează orașul între 2009 și 2016, cu o creștere de 7,3%, potrivit
ultimului studiu al Global Destinations Cities Index 2016, realizat de Mastercard.

15
Circa 1,05 milioane de turiști străini urmează să viziteze Bucureștiul în acest an. Astfel,
Bucureștiul se situează pe locul 81 în clasamentul global al celor mai populare destinații pentru
vizitatorii internaționali.
Praga este orașul cu cea mai mare cotă din Europa de Est (20 ), cu 5,81 milioane de
vizitatori estimați în acest an. Budapesta se află pe locul patru, în clasamentul general, cu 3,36
milioane de turiști străini, Moscova este pe locul 59, cu 1,83 milioane de turiști, iar Varșovia
este pe locul 72, cu 1,37 milioane de turiști.
Capitala Bulgariei Sofia este pe locul 84, cu 1.01 milioane de vizitatori internationali.
Cu toate acestea, Bucureștiul este ultimul în ceea ce privește banii cheltuiți de turiștii străini în
oraș. 1.05 milioane de vizitatori internaționali aștep tați la București în acest an ar putea cheltui
310 milioane USD, cu aproximativ 30% mai puțin decât cei care vor vizita Sofia (440 milioane
USD). Aceasta înseamnă că turiștii străini cheltuiesc, în medie, mai puțin de 300 USD în
București, comparativ cu pe ste 430 USD în Sofia.
Turiștii care vizitează Varșovia vor cheltui 510 milioane USD, sau aproximativ 370 USD pe
persoană. Budapesta va obține 950 de milioane de dolari de la vizitatorii străini sau o medie de
280 USD pe persoană, iar Praga va câștiga aprox imativ 2,7 miliarde USD, ceea ce reprezintă
peste 460 USD pe vizitator.13
Număr Review -uri
Hoteluri 170 39.625
Închirieri de agrement 458 190
Locuri de vizitat 338 50.441
Restaurante 1.701 94.313
Discuții despre București 2.387 –
Tab. Nr. 1 – Păreri ale turiștilor din București , (sursa: TripAdvisor.ca)
Capacitatea de cazare a Bucureștiului a ajuns să fie aproape triplă în ultimii 15 ani. Au
apărut hoteluri noi, operate în management sau sub franciză de către lanțuri internaționale, dar
și multe apartamente în regim hotelier clasificate oficial și hosteluri, dedicate în special
tinerilor.
Până anul trecut, de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă operau 32 de companii aeriene,
dintre care 8 low cost. Principalele destinații ca număr de zboruri sunt Londra, Roma,
Frankfurt Viena, Istanbul, Amsterdam și Paris totalizând peste 66 de destinații directe. De
asemenea, în București sunt prezente la momentul actual 16 branduri hoteliere internaționa le.

13 https://www.romania -insider.com/bucharest -tourism/

16
În ultimii ani, infrastructura Bucureștiului a fost îmbunătățită considerabil, iar orașul a
devenit mai curat și îngrijit. Turiștii străini sunt atrași atât de către oportunitățile de distracție,
precum și de prețurile foarte accesibile. O formă de caz are din ce în ce mai căutată este
reprezentată de apartamentele în regim hotelier. Amplasate ultracentral și central, acestea oferă
un raport calitate -preț extrem de bun. Pe de altă parte, în București se organizează foarte multe
evenimente, de toate tipu rile.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2016, Bucureștiul a primit 2.065.012 de
turiști care au înregistrat 3.355.893 de înnoptări. Dintre aceștia, 901.731 au fost turiști români
iar 1.163.281 , turiști străini. Cifra turiștilor a crescut de la an la an, în anul 2013 fiind înregistrați
doar 1.328.190 de turiști, iar în 2012, 1.245.425 de turiști. În anul 2001, Capitala primea doar
471.126 de turiști. (Tab.nr.2).
In luna iulie a anului precedent, Bucureștiul înregistra circa 172 de structuri de cazare
clasificate, de la hoteluri de 5 stele până la hosteluri, vile și rețele de apartamente în regim
hotelier. Referitor la hoteluri, acest oraș deține 127 de hoteluri, 25 de hosteluri, 9 pensiuni
trusitice si 10 vile turistice. După cum se vede, major itatea hotelurilor sunt dedicate oamenilor
de afaceri și orientate, deci, pe segmentul business.
Numărul de camere existente în structurile de primire turistică cu funcțiune de cazare
turistică din București este de 10.493 și este împărțit conform Tabelului nr. 4.

An 2015 2016
Total Români Străini Total Români Străini
Nr.
Sosiri
turiști in
București 1.850.857 798.519 1.052.341 2.065.012 901.731 1.163.281
-din care
hoteluri 1.800.630 762.653 1.037.977 1.994.987 854.246 1.140.741
Tab.nr. 2 – Nr. sosiri turiști în București,
(sursa: Elena Mihaela Iagăr – „Turismul românesc – Breviar statistic”, INSSE, 2017)

An 2015 2016

17
Total Români Străini Total Români Străini
Nr.
înnoptări
turiști in
București 3.039.584 1.259.077 1.780.507 3.355.893 1.402.718 1.953.175
-din care
hoteluri 2.952.526 1.202.114 1.750.412 3.235.598 1.325.334 1.910.264
Tab.nr. 3 – Nr. înnoptări în București,
(sursa: Elena Mihaela Iagăr – „Turismul românesc – Breviar statistic”, INSSE, 2017)

Structura
turistică Hoteluri Hosteluri Moteluri Vile
turistice Pensiuni
turistice
Nr.
camere
în
București 9.959 326 8 105 95
Tab.nr. 4 – Nr. camere disponibile în București,
(sursa: Elena Mihaela Iagăr – „Capcitatea de cazare turistică existentă la 31 Iulie 2017”,
INSSE, 2017)

Forumul Economic al Chinei și al Europei Centrale și de Est, Finala UEFA Europa
League 2017 -2018 sau chiar recentul meci de fotbal dintre România și Israel nu par să aibă prea
multe în comun. Cu toate acestea, industria ospitalității din București are cu s iguranță un punct
de vedere distinct -aceste evenimente sunt surse de venit foarte importante pentru industrie. Din
păcate, ele sunt, de asemenea, izolate, rămanand ocazional, dar foarte binevenite resurse de
venit, în plus, deoarece profitul din segmentul turismului de agrement este aproape inexistent
pentru unii dintre cei din această ramură.
Festivalul de muzică a fost “cel mai important eveniment din anul precedent, iar în
septembrie toți hotelierii au fost cu adevărat mulțumiți de gradul de ocupare și v eniturile aduse
de toți turiștii din București”14 a declarat Ana -Maria Ciotec, directorul departamentului de
vânzări și marketing la Crowne Plaza București. Festivalul George Enescu de 23 de zile a
reprezentat o mină de aur pentru toate hotelurile de lux din București, la fel finala Ligii Europei,
când orașul a fost invadat de suporteri. Acești turiști străini, spre deosebire de români, sunt gata
să cheltuiască mai mult, îndreptându -și atenția către un confort mai mare oferit de hoteluri de

14 www.govnet.ro/Interviu -cu-Ana-Maria -Ciotec

18
înaltă clasă. Și întrucât găsesc cazare de lux în România la prețuri mult mai mici (prețul pe
noapte într -un hotel de cinci stele dintr -un mare lanț internațional din București începe de la
aproximativ 90 de euro, în timp ce o n oapte în același hotel, cu facilități similare, în Madrid,
este de peste 150 de euro) nu este o surpriză faptul că aceste hoteluri se bucură de un aflux de
turiști atunci când se întâmplă astfel de evenimente.
Cu toate acestea, situația generală este destu l de dură în aceste zile, când urmele crizei
economice sunt incă vizibile. Este adevărat că Bucureștiul nu a fost niciodată o adevărată
destinație turistică de odihnă pentru străini, aceia care se vor caza într -un hotel de înaltă clasă,
precum românii nu a u astfel de viziune asupra turismului și caută frecvent cele mai ieftine
locații. Cu toate acestea, are un mare potențial, sau cel puțin aceasta este fraza cea mai auzită
atunci când este vorba despre turismul din România.
Cele mai recente rapoarte ale I nstitutului Național de Statistică indică o creștere a
numărului de turiști în acest an.
Prin urmare, pană când acest potențial este fructificat și durata șederii va crește,
hotelierii nu au altă opțiune decât să se adapteze. Asta a făcut majoritatea hot elierilor de lux,
concentrându -se pe nișa turistică de afaceri și de evenimente, transformând Bucureștiul într -o
destinație de afaceri, mai ales pentru străini și încercând, în același timp, să îmbunătățească
veniturile din segmentul venit în scop de odihn ă.
Turismul de afaceri reprezintă o nișă care îi ajută pe hotelieri să rămană pe piață.
Estimările indică faptul că aproximativ 80% din veniturile hotelurilor de lux se datorează
turismului pentru afaceri și evenimente.
"Într-adevăr, aproximativ 80% din ve nituri provin din turismul de afaceri deoarece, în
general, Bucureștiul este o destinație de afaceri. În prezent, el depinde în cea mai mare parte de
oamenii de afaceri, oameni din zona corporatistă", confirmă Adrian Adam, Director de Vânzări
și Marketing la Radisson Blu București.
Radisson Blu este în prezent cel mai de succes hotel de cinci stele din București, dat
fiind faptul că are cea mai mare rată de ocupare – aproximativ 80% și, probabil, pentru că este
și cel mai nou, fără a menționa poziția sa pe Bulevardul Victoriei, în centrul Bucureștiului. De
asemenea, este cel mai mare hotel de cinci stele din România, având în vedere oferta de cazare
care include mai mult de 700 de camere, opt restaurante și baruri și mai multe săli de conferințe.
Cu toate ac estea, problemele comune cu care se confruntă întreaga industrie nu au scumpit nici
Radisson – turismul de afaceri este principala sursă de venit, în timp ce turismul de odihnă abia
a început să crească, arătând totuși o îmbunătățire în ultimii ani.

19
"Cred că lucrurile sunt influențate unele de altele, pentru că de fapt am fost în cea mai
mare parte o destinație de afaceri cu câțiva ani în urmă, suntem și acum, dar oamenii care vin
aici pentru afaceri și descoperă destinația pot împărtăși parerile despre pos ibilitățile pe care le –
ar avea un turist sosit pentru odihnă și astfel am reuși probabil să ne dezvoltăm", explică Daniela
Dumitrescu, coordonator regional de marketing al Radisson pentru Europa de Sud -Est.
Cu toate acestea, Bucureștiul este puțin probabil să devină o destinație de agrement fără
eforturi serioase, rămânând în principal o destinație de afaceri. Este puțin probabil ca cineva să
vină la București să petreacă o vacanță de una sau două săptămâni aici, pentru că Bucureștiul
nu este un loc făcut p entru asta. Se potriveste pentru zonele montane si maritime, dar numai ca
loc de plecare într -o vacanță, ori pentru ultimele zile din concediu. Este portivit, de altfel, pentru
vizitele de afaceri care durează de obicei nu mai mult de 1 -2 zile.
Aceleași pr obleme, un alt hotel – Ramada Plaza. Turiștii care caută cazare în hotelul de
patru stele situat în nordul Bucureștiului sunt în mare parte oameni de afaceri, componenta de
agrement a veniturilor de la Ramada fiind mult mai redusă comparativ cu veniturile pe care
hotelul le obține de la turismul de afaceri. Aceasta se datorează faptului că, deși hotelul ar fi
ocupat pe deplin în timpul săptămânii, problema turismului de agrement afectează acest
procent, ceea ce duce la o rată de ocupare semnificativ mai scă zută în zilele de vineri, sâmbătă
sau duminică. Iar acest lucru este o situație greu de admis, conform lui Daniel Ben -Yehuda,
fost directorul general al Ramada Plaza și Ramada Park – "Din cauza faptului că Bucureștiul
este o destinație corporativă, în zile le libere pentru afaceri, adică weekend -uri, și lunile iulie,
august, decembrie și ianuarie, ne confruntăm cu o scădere foarte mare a cererii." Ei își
concentrează eforturile asupra îmbunătățirii ofertei de petrecere a timpului liber pentru a
menține cât m ai mult posibil hotelul ocupat în astfel de perioade: "În mod sigur, în timpul
weekend -urilor, încercăm să atragem afaceri de agrement și city -break -uri din alte țări. Acesta
este un proces în desfășurare, la care lucrăm".15
Un efort destul de mare este încadrarea Bucureștiului în topul orașelor preferate pentru
city break -uri. Este o provocare pentru că orașul nu reprezită încă o destinație aleasă cu ușurință
pentru a petrece un city break. Destul de multe agenții de turism se luptă să dezvolte la scară
mai largă acest concept în Capitală. Acest lucru afectează majoritatea hotelurilor, deoarece
problema cu rata de ocupare din week -end nu este resimțită doar la Ramada Plaza. Chiar dacă
în timpul săptămâ nii rata de ocupare este de 100%, zilele de vineri, sâmbătă și duminică nu trec
neobservate, hotelierii fiind mulțumiți dacă se înregistrează chiar si 40%.

15 http://www.horecainsight.ro/da niel-ben-yehuda -sheraton

20
Când vorbim despre turismul de afaceri în ziua de astăzi, nu ne referim la excursii de
afaceri în mo d strict, ci la un concept care cuprinde o gamă largă de activități. Cunoscută în
mod obișnuit ca industria MICE (Meetings, Incentives, Conventions and Exhibitions – întâlniri,
stimulente, convenții și expoziții) – aceast segment aduce anual încasări de mi lioane.
Cât de importantă este această sursă de venit pentru hotelieri este destul de evident,
deoarece Crowne Plaza a cerut declasificarea de la cinci la patru stele pentru a putea beneficia
de congrese medicale care nu pot fi ținute în hoteluri de cinci stele. Cu toate acestea, decizia a
fost atribuită politicii mondiale care evaluează lanțul Crowne Plaza la patru stele – "Crowne
Plaza a decis să se alinieze la lanțul Crowne Plaza în întreaga lume. (…). Crowne Plaza este
considerat mai luxos decat de pa tru stele – de obicei în Europa nu se mai ține cont de numărul
de stele. Având în vedere alinierea globală, am decis într -adevăr să ne întoarcem la patru stele
de la cinci stele, ceea ce a facilitat organizarea multor congrese în domeniul farmaceutic și ca re
au limitări și interdicții asupra hotelurilor de cinci stele. Decizia a fost strategică și, de
asemenea, a ajutat la creșterea vânzărilor. Și, într -adevăr, afacerea cu domeniul farmaceutic a
sporit după ce hotelul s -a transformat în patru stele ", expli că Ana Maria Ciotec.16
Concurența este, totuși, dură și hotelurile fac eforturi pentru a se menține și pentru a
obține o parte cât mai mare din totalul de aproximativ 700 de milioane de euro, atât cât se
rulează în industria ospitalieră. În timp ce Crowne Plaza profită de serviciile sale alimentare și
băuturi, mulțumită unui bucătar executiv indian foarte apreciat, care a devenit un factor
important de decizie pentru clienții săi atunci când vine vorba de a alege locul unde să
organizeze un eveniment, potrivit lui Ciotec, Ramada Plaza beneficiază de distanța foarte mică
până la Ramada Park. Fostul hotel Park este evaluat la trei stele, oferind o alternativă accesibilă
la Ramada Plaza – "Conceptual avem o idee foart e inteligentă. În primul rând suntem două
hoteluri cu un total de 567 de camere care au o zonă de lobby comună cu o piscină interioară și
o piscină exterioară, o conexiune între cele două hoteluri, două restaurante, aproximativ 22 de
săli de întâlnire, dec i, practic, avem pachetul complet.”
În acest caz, hotelierii lucrează la crearea de oferte convingătoare și dezvoltarea
segmentului evenimentelor sociale menite să atragă turiști și alții decât oamenii de afaceri sau
chiar și ei, dar în timpul zilelor libe re. Evenimente precum nun ți, botezuri și petreceri private
au devenit o țintă importantă pentru hotelurile de lux.

16 www.govnet.ro/Interviu -cu-Ana-Maria -Ciotec

21
O strategie de a atrage evenimentele sociale, cum ar fi nunți, petreceri private etc. o
reprezintă crearea unui peisaj unic în curțile hotelu rilor prin amenajarea grădinilor de langă sau
din zona acestora. Pot fi organizate chiar și evenimente culinare în aer liber.
Pe langă calitatea serviciilor oferite, aceștia acordă o atenție deosebită dezvoltării unor
relații puternice cu clienții, pentr u a se asigură că se întorc – "Este foarte clar că oamenii
cumpără de la oameni și când ai în echipă oameni de calitate care construiesc rela ții foarte bune
cu colaboratorii, se asigură o clientelă regulată și loială. Și aici ne -am concentrat foarte mult p e
echipa de vânzări, pe echipa de evenimente și de multe ori oaspeții revin, mulțumită
angajaților", spune Ana Maria Ciotec.
Deoarece adaptabilitatea merge împreună cu creativitatea, multe hoteluri bucureștene
lucrează continuu la implementarea unui concept care vizează combinarea întâlnirilor de afaceri
importante cu alimente stimulente pentru creier (pe ște, produse integrale, fructe și legume,
produse provenite din surse locale, mai pu țină carne etc.) în acela și timp "îndeplinirea
responsabilită ții" față de mediu, asigurându -se că evenimentele pe care le organizează nu au
impact negativ asupra mediului.
România se află în top 50 de țări din lume (locul 45), privind numărul de evenimente
găzduite. Evenimentele corporatiste îi fac pe hotelieri să se si mtă din nou pe piață, mai
încrezători, conferințele și seminariile incluse în diverse proiecte finanțate din fonduri europene
tind să se normalizeze, iar expozițiile par a se bucura de un număr mai mare de participanți și
vizitatori. Hotelierii sunt printr e cei mai mari beneficiari ai activității MICE. Potrivit
statisticilor, majoritatea veniturilor provin din hoteluri din București și de orașele principale din
România, rezultate venite din organizarea de congrese, conferințe și alte tipuri de întâlniri. 75 %
din oaspeții cazați într -un oraș, în hotel, vin să participe la evenimente de afaceri și MICE.
Capitala României găzduiește o serie de muzee, teatre, opere și concerte, galerii de artă și multe
librării.
Tendințe de viitor privind industria ospitalieră d in București
Hoteluri care doresc să intre pe piață fac parte din marile lanțuri internaționale precum Marriott,
Rezidor și Hilton, dar vor să introducă noi branduri. Ei și -au creat deja renumele și acum doresc
să vină cu servicii hoteliere mai reduse, în ceea ce privește calitatea, dar mai flexibile, care
vizează alte segmente sau anumite nișe.
În afară de centrul orașului, zona de nord a Bucureștiului este de interes pentru
investitori, deoarece există peste 200.000 de mp de spații de birouri. Desi anul t recut nu a fost
înregistrată nicio activitate, în special din cauza creșterii prețurilor terenurilor, se speculează că,

22
în viitorul apropiat, dezvoltatorii de hoteluri vor securiza terenul pentru noua construcție, sau
clădirile de birouri care beneficiază de spațiu extins vor fi reconvertite în hoteluri.
Redeschiderea hotelului Grand Hotel du Boulevard
Este una dintre cele mai vechi clădiri din București și de o frumusețe uimitoare. Fostul
Grand Hotel du Boulevard, în centrul orașului, va fi redeschis la s fârșitul anului 2019, sub marca
de lux Corinthia Hotels și după inițiativa companiei de restaurare, așa cum s -a întâmplat și cu
multe alte clădiri impunatoare din Europa.
Corinthia Hotels este o companie internațională de lux, cu sediul în Malta, care și -a
anunțat intenția de a -și extinde portofoliul de hoteluri de cinci stele prin deschiderea pe data de
28 martie a unei noi proprietăți de lux în Capitală. Corinthia Grand Hotel du Boulevard
Bucharest se va deschide pe 1 decembrie 2019, de Ziua Națională a R omâniei și va oferi peste
50 de camere și apartamente, opțiuni de servit masa, o sală de bal mare, spații de întâlnire de
tip boutique și multe alte facilități de lux.
Un comunicat de presă precizează că fosta “bijuterie” a fost construită în 1867, clădire a
fiind ultima dată folosită drept hotel, cu peste un deceniu în urmă, și va fi acum supusă unei
renovări extinse pentru a se conforma standardelor de semnătură a luxului și stilului
neschimbate asociate cu Corinthia.
Unitatea urmărește tradiția Corinthiei de restaurare a hotelurilor mari din secolul al XIX –
lea din Europa. Corinthia Hotel Londra, hotelul Corinthia Budapest, fostul Grand Hotel Royal
și hotelul Corinthia St. Petersburg din Rusia, sunt toate proprietățile de referință din secolul al
XIX-lea, c are au fost achiziționate, reamenajate și relansate de Corinthia Hotels. La Bruxelles,
fostul Grand Hotel Astoria a fost achiziționat în 2016, iar lucrările sunt în curs de desfășurare
pentru a transforma proprietatea înapoi în splendoarea sa originală.
De ce este important: Prezența unui nou lanț de cinci stele, cum este Corinthia, în
România ar demonstra că piața hotelieră românească este atractivă pentru investitorii străini.
Fiecare hotel de cinci stele deschis în București este un semn că orașul este î n creștere din punct
de vedere economic și că aici vin și se cazează tot mai mulți oameni de afaceri importanți și
turiști cu venituri mari
Grand Hotel du Boulevard, una dintre clădirile emblemă ale Bucureștiului, situat în plin
centru al orașului, era înc his de mai bine de un deeniu, iar redeschiderea sa sub un brand
internațional aduce un mare plus pieței hoteliere a Capitalei.
Reprezentantul Boulevard estima în toamnă că discuțiile privind franciza ar putea să fie
concretizate până la finalul acestui an și că, ulterior, ar mai dura încă 12 luni pentru ca hotelul
să fie pregătit să primească turiști.

23
Conform celor mai recente date furnizate de Compania Națională de Aeroport, în
primele șase luni ale anului 2016 s -a înregistrat o creștere de 8,6% față de 20 15 în numărul de
zboruri, o evoluție care depășește tendința globală de creștere în Europa.
Această tendință ascendentă continuă să influențeze în mod pozitiv industria ospitalității
din România și investițiile planificate de marii investitori pe piața hot elieră de patru și cinci
stele în următorii ani.
"Cu primele semne ale depășirii crizei financiare începând cu perioada anilor 2013 –
2014, am observat o creștere și în ceea ce privește cifrele de operare în industria hotelieră, cel
puțin în București"17, a spus Raluca Buciuc, director asociat a Serviciilor de Evaluare și
Ospitalitate din cadrul Colliers International. În acest an se observă creșterea pe segmentul de
patru și cinci stele susținută de cerer ea corporativă, în timp ce pe segmentul de trei și patru stele
apare o creștere mai mare datorită sectorului de agrement. Acesta din urmă vine împreună cu
dezvoltarea pozitivă din București și este din ce în ce mai mult văzută ca o destinație urbană
promov ată de operatorii turistici europeni, astfel că tot mai multe grupuri se întâlnesc fie direct
în București, fie prin croaziere pe Dunăre.
Cu toate acestea, Buciuc adaugă că, în ciuda perspectivei pozitive a turismului de
odihnă, 75 -80% din cerere continuă să fie generată de segmentul corporativ. Mai mult, potrivit
studiului de piață Colliers International pentru București, RevPAR (venitul din cazare pentru o
cameră) a crescut cu 15% anul trecut față de anul 2014, în timp ce în acest an a rămas destul de
constant. RevPAR aferent secțiunii de cinci stele a înregistrat o creștere de șase la sută față de
anul 2014, în timp ce până la sfârșitul anului 2016 s -a înregistrat o creștere de la opt la nouă
procente. Rata medie de ocupare în București a ajuns la 82% pe piața de patru stele și
aproximativ 74% pe cea de cinci stele.
Pentru a compara România cu alte țări din regiune, este de ramrcat faptul că tariful
mediu actual al hotelurilor de cinci stele din Bucuresti este de aproximativ 90 de euro (88 Euro),
în timp ce la Budapesta (Ungaria) acesta a ajuns la 110 Euro, iar în Republica Cehă, 130 -140
Euro.
Referitor la întâlnirile de tip business, în acest an, se înregistrează o creștere
nesemnificativă de 2 -3 procente, deoarece Bucureștiul nu se bucură de o mare infra structură
pentru conferințele mari. Gazdele românești se pot baza pe Romexpo, Sala Polivalentă, Sala
Palatului, dar sunt vechi și neprimitoare în comparație cu standardele și cerințele moderne ale
acestui segment. Ajutorul în această privință ar trebui să vină de la autoritățile române.

17 http://www.zfcorporate.ro/turism -hoteluri/colliers

24
În plus, potrivit managerilor hotelurilor, aspectul cel mai îngrijorător este faptul că
România se clasează pe locul trei privind cel mai mare deficit de talente din lume, după cum
reiese din raportul privind forța de muncă Manpower, ceea ce înseamnă că specialiștii sunt din
ce în ce mai rari. Astfel, lanțurile hoteliere care și -au îndreptat privirea spre București pentru
extindere, se vor confrunta cu același impediment. O soluție la această problemă este
demonstrată de exp erți: creșterea salariilor la nivel de industrie, care va spori ulterior prestigiul
profesiilor de ospitalitate, cum ar fi recepționerul, ospătarul sau managerul hotelului, care nu
sunt în prezent foarte apreciate.
Importanța digitală
Digitalizarea, proces ul de mutare a diferitelor operațiuni de la offline la online, care
maximizează utilizarea informațiilor pentru a crește eficiența afacerii, a devenit cel mai recent
cuvânt cheie în aproape toate domeniile economice, iar industria hotelieră nu face excepți e.
Potrivit experților, două treimi dintre călători spun că Wi -Fi gratuit nelimitat influențează
opțiunea de cazare, în timp ce aproape fiecare dintre ei verifică recenziile hotelului online
înainte de a călători și tot mai multe rezervări se fac prin apli cații instalate pe smart phone -uri.
În acest context, managerii hotelurilor trebuie să se adapteze rapid pentru ca serviciile
lor să răspundă așteptărilor și stilului de viață al oaspeților lor în viitor.
În întreaga lume, lanțurile hoteliere internaționa le au început deja să devină inovatoare
și să dezvolte și implementeze diferite instrumente online. De exemplu, Hilton a lansat atât
aplicația HHonors, care vă ajută să rezervați și să alegeți camera, cât și un sistem Digital Keys,
care a fost introdus în unele dintre proprietățile Hilton și permite oaspeților să efectueze Check –
In / Out folosind telefoanele mobile personale. Potrivit reprezentantului Colliers, Marriott a
lansat, de asemenea, un sistem cheie pentru camerele mobile, Starwood (recent achiziți onat de
Marriott) care oferă majordomi roboți, în timp ce Hyatt este foarte implicat în conectarea cu
clienții prin intermediul canalelor media sociale.
În România, totuși, tendința tocmai a început. În timp ce unii manageri au rămas
conservatori și preferă "contactul uman", alții au început să importe know -how-ul internațional.
Astfel, de exemplu, Sheraton Bucharest Hotel (parte a Starwood Hotels & Resorts Worldwide)
intenționează să aibă în următoarele câteva luni un sistem fără cheie pentru a acces a camerele
prin intermediul smart phone -urilor, în timp ce reprezentanții Athenee Palace Hilton București
spun că, în următorii câțiva ani, clienții vor avea posibilitatea de a -și personaliza în totalitate
șederea în avans: de la alegerea camerei exacte, p lanurile digitale, la achiziționarea de upgrade –
uri și cereri speciale pentru livrarea de articole în cameră.
Radisson Blu: digitalizarea devine o cerință de bază pentru oaspeții care stau la hotel

25
Digitizarea este și va rămâne cuvântul cheie pentru câțiva ani, iar hotelul Radisson Blu
din București, cea mai mare unitate de ospitalitate de cinci stele din România, a îmbrățișat
conceptul, deoarece marca a dezvoltat o aplicație numită "One Touch App". Potrivit lui Markus
Kraus, directorul general al hotelului Radisson Blu Hotel București și al hotelului Park Inn
Radisson, acesta este un instrument esențial pentru a vă asigura că oaspeții au o experiență
pozitivă în hoteluri și este un punct cheie de referință pentru oferte, informații despre hotel și
informați i locale.
"Digitizarea nu numai că a influențat felul în care hotelurile sunt comparate, selectate și
rezervate prin diferite canale digitale, dar devine, de asemenea, o cerință de bază pentru oaspeții
care se cazează la hotel", spune Kraus. "Din ce în ce mai multe servicii hoteliere sunt legate de
aplicații care influențează în mare măsură călătoriile clientului. De la întâmpinare, pe tot
parcursul șederii, până la feedback și la recomandarea hotelului, toate se mișcă treptat pe
platformele digitale. Servi ciul de digitalizare, Radisson Blu a dezvoltat o aplicație numită One
Touch App. "18
De asemenea, Kraus subliniază faptul că, datorită tendinței digitale, hotelurile, prețurile
și serviciile devin mai ușor com parabile și, prin urmare, diferențierea serviciilor și a produselor
devine mai importantă. Cu toate acestea, deși există un grad mai înalt de digitalizare, dorința
pentru un serviciu personalizat și din partea unei persoane, nu scade.
"Adevărat, în ziua de azi puteați să faceți check -in și să ieșiți la un hotel fără să vedeți
niciun angajat al hotelului", spune el. "Din punct de vedere tehnic, toate acestea se pot face
printr -un smart phone, iar clienții așteaptă o mulțime de personalizări în timpul sejurul ui. De la
mesajul personalizat de întâmpinare, facilitățile camerei, până la băutura preferată la barul
hotelului. Hotelierul de astăzi trebuie să se asigure că știe preferințele călătorilor moderni pentru
a-i impresiona și a -i păstra ".19
"Investim în modernizarea facilităților existente ale Radisson Blu si adăugăm diverse
mâncăruri și băuturi pentru a creste în continuare opțiunile de cinat pentru oaspeții noștri",
spune el. "Războiul pentru talent a ajuns, d e asemenea, în industria hotelieră din București.
Luăm o abordare strategică în această problemă și ne reînnoim inițiativele în materie de resurse
umane, având reputația de hotel preferat pentru clienți și în plus dorim să devenim și angajatorul
preferat în industria noastră ", concluzionează acesta.
Sheraton continuă pe drumul către dezvoltare și intenționează să se extindă cu
până la 100 de camere în viitor

18 http://www.thediplomat.ro/articol.php?id=7597
19 http://www.thed iplomat.ro/articol.php?id=7597

26
Hotelul Sheraton de cinci stele, care a deschis oficial porțile în luna septembrie a anului
trecut , după o investiție de șapte milioane de euro, numără 12 săli de întâlnire și 270 de camere,
dintre care 27 de apartamente și un apartament prezidențial. Daniel Ben -Yehuda, directorul
general al unității, consideră că Bucureștiul se află în prezent într -o situație de scădere a
numărului de hoteluri de cinci stele, deoarece în timpul sezonului este dificil să găsești cazare.
Astfel, Sheraton a achiziționat în acest an un teren langa hotel și intenționează să își mărească
numărul camerelor cu pana la 100 de u nități pentru a ține pasul cu cererea.
"Rata medie de ocupare a hotelului a fost peste anii trecuți și ne -am alăturat nivelului de
ocupare al concurenților noștri, dar în perioada septembrie și octombrie am fost aproape la
capacitate maximă", spune el. "Es te imposibil să găsești o cameră de cinci stele în acea
perioadă, mai ales la jumătatea săptămânii. Considerăm că dacă aveam mai multe camere, le –
am fi vândut, deci lucrul logic de făcut este să crestem capacitatea. Am cumparat o bucată de
teren lângă care intenționăm să construim un spa, o altă sală de banchet, o sală mare de întâlniri
și câteva camere mai mari, între 60 și 100. Planul se întinde pe următorii trei ani, iar investiția
va fi destul de substanțială .“20
Directorul general adaugă că o altă consecință a ofertei reduse și a cererii mari va fi
creșterea tarifelor. El estimează că tariful pe cameră se află într -o tendință crescătoare. Cu toate
acestea, pentru She raton, creșterea a depășit 10% anul acesta, deoarece unitatea s -a transformat
de la un hotel de patru stele (fostul Howard Johnson) la un hotel de cinci stele. Cu toate acestea,
tarifele sunt încă în urma concurenților, cu posibilitate mare de a le mări și ei în viitor.

Nr. crt. Hotel Oraș Nr. camere Clasificare Deschidere
1. Courtyard by Marriott București 259 4* 2019
2. Aviators Park Otopeni 250 3* 2020
3. ibis Operei București 150 3* 2019/2020
4. Lido by Phoenicia București 119 4* 2018/2019
5. Indigo București 100 4* 2019
6. ibis Aviației București 96 3* 2018
Tab.nr. 5 – Hoteluri planificate și aflate în construcție,
(sursa: Institutul Național de Statistică, Ministerul Turismului, calcule C&W Echinox)

Capacitatea de cazare din București va crește în următorii trei ani cu minimum 10%,
ținând cont de proiectele hoteliere planificate sau aflate deja în construcție, unități noi urmând

20 https://www.profit.ro/povesti -cu-profit/turism

27
a fi dezvoltate și în majoritatea orașelor mari ale țării, în condițiile în care piața locală a avut în
2017 cel de-al șaptelea an consecutiv de creștere.
Piața hotelieră din București este dominată de hoteluri de 4* și 5*, care reprezintă peste 70%
din capacitatea totală, în timp ce hotelurile de 1* și 2* au o pondere de doar 10%. Totodată,
aproape 47% din camerele hotelurilor din București sunt operate sub sigla lanțurilor
internaționale, față de o medie de doar 7,5% la nivel național. În această ierarhie, Capitala este
urmată de Sibiu (37,6%), Oradea (27,3%) și Cluj -Napoca (18,9%), potrivit unui studiu realizat
de C&W Echinox.21
Bucureștiul este depășit de Constanța în ceea ce privește numărul de camere și
capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estiv al,
în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulți turiști decât în Constanța.
Între orașele analizate de C&W Echinox, cel mai ridicat indice net de utilizare a locurilor
de cazare în hoteluri s -a înregistrat anul trecut în Iași (45,6 %), București (44,7%) și Cluj –
Napoca (44,6%), iar cele mai mari creșteri ale numărului de sosiri în hoteluri au fost consemnate
în Cluj -Napoca (24,2%), Oradea (19,8%) și Brașov (11,3%). Cu o creștere de doar 3,5%,
numărul de sosiri în hotelurile din Bucure ști a crescut sub media națională, de 8%.22
În ceea ce privește sectorul de tranzacții, piața hotelieră locală a fost în 2017 a doua cea
mai atractivă din regiune, după Polonia, fiind consemnate dou ă tranzacții majore cu o valoare
cumulată de 183 de milioane de euro, și anume vânzarea complexului Radisson Blu din
București și a Hotel Vienna House Easy Airport (fostul Angelo Otopeni).
Bucureștiul rămâne în continuare o destinație preponderent de busin ess, fapt reliefat și
de durata medie de ședere în hotelurile din oraș, de doar 1,63 zile, indicator aflat la un nivel
comparabil pieței hoteliere din Varșovia. În schimb, hotelurile din Praga își primesc turiștii, în
medie, pentru 2,35 zile, în timp ce în Budapesta cazarea medie are o durată de 2,25 zile, cele
două orașe fiind destinații mai atractive pentru turismul de tip city -break.
Investiții și tendințe pe viitor
Hotelul de cinci stele Sheraton din București, parte a lanțului Marriott International, a
investit 250.000 de euro în deschiderea Skyview Pool, o piscină amplasată în zona de Spa, care
după cum îi spune chiar numele este încon jurată de geamuri și oferă vedere către cer, dar și o
panoramă a orașului.
O echipă dedicată a lucrat mai bine de șase luni la acest proiect al hotelului amplasat în
Piața Romană, în inima Capitalei. „Piscina Skyview Pool era un pas firesc în evoluția Sheraton

21 Roxana Roșu în Ziarul Financiar Corporate – Turism & Hoteluri
22 Institutul Național de Statistică, Ministerul Turismului

28
Bucharest Hotel. Ca hotel de 5 stele (…) am simțit că era nevoie să completăm oferta de
facilități cu una dintre cele mai solicitate atracții“, a declarat Daniel Ben -Yehuda, directorul
general al hotelului.
Investitorul spune că este interesat să cumpere și alte terenuri în zone centrale din
București, pentru proiecte imobiliare.
Un proiect mixt format dintr -un hotel și un bloc de locuințe, situat pe Bulevardul Unirii
din București va fi gata până la finalul anului 2019. Investiția de aproximativ 20 de milioane de
euro este făcută de dezvoltatorul imobiliar Adrian Polec, 33 de ani.
Șantierul din apropierea magazinului F64 și a Tribunalului București, vizavi de
Biblioteca Națională a României, a fost organizat anul trecut, iar în prezent se lucrează la
construcție.
„Lucrările evoluează bine, am terminat cel de -al treilea subsol și ne ocupăm de cel de –
al doilea. Vor fi 8 6 de locuințe și 100 de camere în hotelul de 11 etaje, cele două clădiri vor fi
lipite una de cealaltă“, spune Adrian Polec.
Viitorul hotel se va afla în fața unei zone lăsate în paragină de autorități, un teren de
peste 100.000 de metri pătrați, cunoscut ca Esplanada, după numele unuia dintre proiectele care
au fost planificate să fie construite acolo, dar care a picat.
„Mai căutăm terenuri pentru dezvoltări ulterioare, mă interesează zonele centrale, de la
Piața Unirii până la Piața Victoriei, pentru oric e tip de dezvoltare imobiliară, nu doar locuințe
și hoteluri.“