ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [631728]

1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

Proiect la disciplina MONEDĂ
MONOGRAFIA MONETARĂ A ROMÂNIEI

Proiect realizat de: Pitron Irina -Mădălina
Pîrvan Ana Carina
Seria B, grupa 1512

An școlar 2019 -2020

2
Scurtă prezentare a României (poziționare geografică, evenimente
importante care au marcat evoluția economică a țării respective)
Rom ânia este un stat situat în sud-estul Europei Centrale , pe cursul inferior al Dunării,
la nord de peninsula Balcanic ă și la țărmul nord-vestic al Mării Negre .Pe teritoriul ei este situat ă
aproape toată suprafa ța Deltei Dunării și partea sudic ă și central ă a Mun ților Carpa ți. Se
învecineaz ă cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și est
și Republica Moldova la est, iar țărmul Mării Negre se găsește la sud-est.
Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale , economia Rom âniei se claseaz ă pe
locul 49 dintr -un număr total de 175 economii naționale în privin ța ușurinței de a face afaceri,
înregistr ând astfel o poziție mai bună decât alte țări din regiune, precum Ungaria și Cehia. În
plus, acela și studiu a considerat că Rom ânia a fost în 2006 a doua țară din lume ca ritm al
reformelor mediului de afaceri, după Georgia.
Economia Rom âniei este o economie de piață, conform Constitu ției din 1991. Conform
acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comer țului și protec ția concure ței loiale. În
economia Rom âniei acționeaz ă așadar legea cererii și a ofertei . La baza acesteia se află
proprietatea privat ă care trebuie protejat ă și garantat ă.

Indicatorii economici
Indicatorul economic constituie expresia numerică a laturii cantitative
afenomenelor și proceselor economice în anumite condiții de spațiu și timp. El permite
evidențierea acestor fenomene și procese sub aspect cantitativ, structural sicalitativ, ca și
interdependențele dintre anumite subsisteme ale economiei naționale .

1. CURSUL DE SCHIMB (moneda):
Cursul de schimb sau cursul valutar reprezint ă prețul unei unități monetare din moneda
unei țări, exprimat în unități monetare ale altei țări. O defini ție mai exact ă a cursului de schimb
ia în considerare tipul de cotație care leagă cele două monede participante la raportul de schimb.
Poate fi fix sau flexibil. Un curs de schimb este fix atunci când două țări cad de acord
să-l mențină astfel, prin intermediul politicii monetare. Cel mai cunoscut sistem valutar fix a
fost etalonul -aur; spre sfârșitul anilor 1850, o uncie de aur valora 20 de dolari americani și 4
lire sterline, de unde rezulta o rată de schimb de 5 dolari pentru o liră. Un curs de schimb este
flexibil dacă două țări convin să permit ă ca fluctua țiile pieței interna ționale să determine cursul,
prin intermediul cererii și ofertei. Cursul de schimb fluctueaz ă odată cu exporturile și
importurile unei țări. Majoritatea comer țului mondial se desfășoară cu cursul valutar flexibil,
ce variaz ă între limite relativ fixe.
Practic, cursul valutar este prețul în baza căruia o valut ă se schimb ă cu alta, respectiv
raportul dintre o moned ă național ă și una străină.
Exist ă două tipuri de cursuri:
I. Curs oficial
Se stabile ște zilnic de Banca Național ă pe baza raportului dintre cererea și oferta de
valute. Baza obiectiv ă a nivelului cursului de schimb o reprezint ă raportul dintre puterea
de cump ărare a celor două valute în țările respective. Actualizarea pe site-ul BNR se
face de obicei după ora 13 și este valabil pentru ziua următoare.
II. Curs de piață
Cursul de piață se public ă cu două mărimi și anume:
a) Cotația BID – prețul cererii din punct de vedere al intermediarului care efectueaz ă o
tranzac ție valutar ă (intermediarul sau market maker -ul poate fi o casă de schimb, ghișeul
unei bănci). Cota ția BID este cunoscut ă sub denumirea de curs de cumpărare.
b) Cotația ASK – prețul ofertei din punct de vedere al intermediarului care efectueaz ă o
tranzac ție valutara. Dacă un client adreseaz ă un ordin de vânzare valut ă, acesta

3
echivaleaz ă pentru intermediar cu o cump ărare la prețul BID, în timp ce dacă un client
adreseaz ă un ordin de cump ărare valut ă, acesta echivaleaz ă pentru intermediar cu o
vânzare la prețul ASK. De aceea, cotația ASK este cunoscut ă sub denumir ea de curs de
vânzare .
Cursurile de vânzare și cump ărare afișate la începutul zilei pot fi modificate de bănci în
funcție de evolu ția pieței valutare și de interesul de cump ărare/v ânzare existent de-a lungul
zilei.
În funcție de termenul de plată, se stabilesc:
a) Curs la vedere (SPOT) , definit ca fiind cursul zilei în care se încheie tranzac ția de
vânzare -cump ărare de valut ă, curs la care se lichideaz ă tranzac ția, în aceea și zi sau
cel mai târziu după 48 de ore, când se procedeaz ă la predarea -primirea sumelor
cuvenite. Termenul cu înțeles contrar este cel de curs la termen (FORWARD).
b) Curs la termen (FORWARD) , definit ca fiind cursul pentru tranzac țiile de valut ă
care prevăd livrarea valutei și primirea contravalorii ei pe bază de negociere pentru o
opera ție la termen. Se stabile ște în ziua încheierii tranzac ției ca un preț preconizat a
se realiza. Fiind un preț trecut în contract, el se respect ă indiferent de nivelul cursului
zilei de lichidare.

În ceea ce privețte Româ nia:
Banca Național ă a Rom âniei este singura institu ție autorizat ă să emită însemne monetare
sub form ă de bancnote și monede , ca mijloace legale de plată pe teritoriul Rom âniei.
Bancnotele și monedele sunt acceptate la valoarea nominal ă pentru plata tuturor obliga țiilor
publice și private. Moneda național ă este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.
Programul de emisiune a însemnelor monetare este elaborat de către Banca Național ă a
Rom âniei astfel încât să asigure necesarul de numerar în strict ă concordan ță cu necesit ățile
reale ale circula ției bănești. Valoarea nominal ă, dimensiunile, greutatea, desenul și alte
caracteristici tehnice ale bancnotelor și monedelor pot fi stabilite numai de către banca central ă,
iar grafica este protejat ă prin înregistrarea la Oficiul de Stat pentru Inven ții și Mărci din
Rom ânia.
Retragerea din circula ție a bancnotelor și monedelor poate fi făcută numai de către Banca
Național ă a Rom âniei, în scopul schimb ării însemnelor monetare sau înlocuirii exemplarelor
uzate ori necorespunz ătoare. Criteriile care stau la baza clasific ării bancnotelor în uzate,
deteriorate și fără putere circulatorie se regăsesc în Anexa 3 din Regulamentul BNR nr. 4/2013
privind verificarea calității bancnotelor românești în vederea recircul ării.
În vederea creșterii nivelului de siguran ță a bancnotelor, dar și a reducerii costurilor pe
termen mediu, Banca Național ă a Rom âniei a trecut din 1999 la emisiunea pe suport polimer.
Banca Național ă a Rom âniei colaboreaz ă, tehnic și legislativ, cu institu țiile abilitate pentru
protejarea monedei naționale împotriva contrafacerilor. La Banca Național ă a Rom âniei se
efectueaz ă expertizele pentru determinarea autenticit ății bancnotelor și monedelor suspecte de
a fi contraf ăcute și se ține eviden ța numărului de falsuri apărute pe teritoriul țării.
2005 este anul denomin ării monedei naționale , care a reprezentat acțiunea de reducere a valorii
nominale a însemnelor monetare, prin tăierea a patru zerouri, 10000 lei vechi devenind 1 leu
nou, încep ând cu data de 1 iulie 2005, iar codul interna țional al leului s-a transformat din ROL
în RON.
Alături de însemnele monetare, Banca Național ă a Rom âniei are dreptul de a emite
moned ă în scop numismatic , omagiind astfel personalit ăți din viața cultural ă și științifică
româneasc ă și interna țional ă sau marc ând evenimente reprezentative pe plan intern și
interna țional.

4
2. POPULAȚ IA:
In raportul din 2019, populatia Romaniei era de 19,41 milioane locuitori.
Sectorul popula ției afecteaz ă stabilitatea financiar ă prin două canale:
I. Gradul mare de îndatorare
II. Poziția valutar ă scurt ă de amploare semnificativ ă
Pe parcursul anului 2010 îndatorarea popula ției s-a mai temperat din cauza factorilor de:
 Ofertă – standardele și termenii credit ării practicate de bănci s-au menținut în
anul 2010 la un nivel ridicat de restrictivitate;
 Cerere

Decizia de îndatorare a fost ampl ă la nivelul societ ății românești. Num ărul persoanelor cu
credite la bănci sau IFN este de circa 4,3 milioane persoane (respectiv 43 la sută din popula ția
activ ă a Rom âniei, în martie 2011), în scădere față de anul 2009 (cu 4,7 la sută).
Îndatorarea popula ției nu este concentrat ă la nivelul anumitor bănci – indicele Herfindahl –
Hirschman se află sub pragul critic, iar evolu ția pe tipuri de credite (imobiliare sau de consum)
este asem ănătoare. În consecin ță, eventuale măsuri suplimentare de temperare a gradului de
îndatorare au eficien ță mai mare prin aplicarea la nivel macropruden țial (și nu la nivel
micropruden țial).
Gradul mare de îndatorare a popula ției ar putea indica și faptul că modelul actual de
desfășurare a activit ății bancare trebuie să se modifice pe termen mediu, prin canalizarea într-
o mai mare măsură a activit ății spre sectorul companiilor nefinanciare.
Deteriorarea poziției valutare este efectul exclusiv al creșterii datoriei în valut ă (cu 1 miliard
lei, în perioada decembrie 2009 – martie 2011), volumul depozitelor nou constituite în moned ă
străină cresc ând în acela și interval cu 0,7 miliarde lei. Riscurile unei poziții valutare scurte au
început să se manifeste, capacitatea popula ției de a-și onora serviciul datoriei pentru creditele
în valut ă fiind mai redus ă decât cea pentru creditele în moned ă național ă.
Datele comunicate de Banca Națională a României (BNR) indică creșterea volumului
creditelor neguvernamentale noi cu 13% lună/lună, la 6.8 miliarde RON în decembrie. Această
evoluție a fost determinată de majorarea creditului nou acordat companiilor, cu un ritm lunar
de 34%, la 4.5 miliarde RON.
Pe de altă parte, creditul nou către populație s-a redus cu 13% lună/lună, la 2.3 miliarde
RON. Comparativ cu decembrie 2014 volumul creditelor neguvernamentale noi s-a majorat cu
45%, componentele companii și populație urcând cu 44%, respectiv 48%. Se notează dinamica
creditelor noi în euro (65% an/an) și dolari (352% an/an), expresie a revenirii cererii pentru
împrumuturi în valută (dat fiind nivelul redus al ratelor de dobândă). Creditul în RON a urcat
cu 32% an/an în ultima lună din 2015.
Astfel, anul trecut volumul total al creditelor neguvernamentale noi a consemnat un
avans de 29.5% an/an, la 66.1 miliarde RON (maximul din 2011). Componentele euro, RON
și dolar au consenmat ritmuri de evoluție an/an de 21.2%, 29.9%, respectiv 114.8%. Se
evidențiază creșterea componentei persoane fizice, cu 52.9% an/an (la 28.1 miliarde RON), iar
în cadrul acesteia dinamica creditului acordat pentru locuințe (58.9% an/an, la 10.1 miliarde
RON).
Totodată, creditele noi acordate companiilor au urcat cu 16.4% an/an, la 38 miliarde
RON. Astfel, în 2015 ponderea creditelor neguvernamentale noi în PIB s-a majorat la 10%, cel
mai ridica t nivel din 2011.
Statisticile prezentate mai sus confirma momentul favorabil din piață creditului,
susținut de intensificarea cererii (pe fondul accelerării economiei) și redinamizarea ofertei
(după un amplu proces de ajustare în sectorul bancar), într-un context dominat de declinul
ratelor de dobândă spre minime istorice.

5
Pentru perioada următoare ne așteptam la consolidarea momentului favorabil în sfera
creditării. În scenariul central previzionam creșterea soldului creditului neguvernamental total
cu ritmuri an/an de 5.5% în 2016, 7.4% în 2017 și 8.9% în 2018.
Creditul neguvernamental a crescut în luna aprilie cu 3,7 la sută (3,1 la sută în termeni
reali) față de luna martie 2007, până la nivelul de 102 606,1 milioane lei. Creditul în lei a
crescut cu 3,9 la sută (3,4 la sută în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei
a crescut cu 3,4 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 4,3 la sută). La 30
aprilie 2007, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 52,6 la sută (47,0 la sută în
termeni reali) față de 30 aprilie 2006, pe seama majorării cu 54,8 la sută a componentei în lei
(49,2 la sută în termeni reali) și cu 50,3 la sută a componentei în valută exprimată în lei
(exprimată în euro, creșterea creditului în valută a fost de 56,9 la sută).

3. STRUCTURA AGREGATELOR MONETARE
Încep ând cu luna ianuarie 2007, Banca Național ă a Rom âniei public ă indicatorii
monetari în structura utilizat ă de Banca Central ă European ă.
Masa monetar ă în sens larg (M3) a fost la sf ârșitul lunii aprilie 2007 de 113 134,9 milioane lei.
Față de luna martie 2007 aceasta a crescut cu 0,3 la sut ă (-0,2 la sut ă în termeni re ali), iar în
raport cu aprilie 2006 masa monetar ă a crescut cu 28,5 la sut ă (23,9 la sut ă în termeni reali).

6
Activele externe nete au scăzut în luna aprilie cu 0,6 la sută, până la 36 981,9 milioane
lei. Aceast ă evolu ție a fost rezultatul reducerii cu 0,6 la sută a componentei "Valute
convertibile" și al diminu ării cu 0,8 la sută a componentei "Aur".
Activele interne nete au crescut cu 0,8 la sută, înregistr ând nivelul de 76 153,0 milioane
lei.

4. PRODUSUL INTERN BRUT (PIB)
Este unul dintre indicatorii principali utilizați pentru a evalua situația economică a unei
țări. Acesta reprezintă valoarea totală în dolari a tuturor bunurilor și serviciilor produse într-o
anumită perioadă de timp, deseori denumită totalitatea economiei . De obicei, PIB-ul este o
comparație cu trimestrul sau anul precedent. De exemplu, dacă PIB-ul unui stat în trimestrul
III al anului 2018 este de 3%, economia țării a crescut cu 3% în perioada acestui trimestru. În
timp ce ratele trimestriale de creștere reprezintă o măsură periodică a modului în care economia
se îndreaptă, cifrele anuale ale PIB sunt adesea considerate drept referință pentru economie per
ansamblu .
Formulă P IB: PIB = consum + investiții + exporturi − importuri , dar se mai poate
exprima și prin: PIB = consum privat + consumul statului+ investiții + (e xporturi − importuri )

7
Componentele PIB:
a) Consumul privat – este în mod normal cea mai mare componentă a PIB, reprezentând
cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate în: bunuri durabile,
bunuri perisabile și servicii. Exem ple: hrană, chirie, bijuterii.
b) Cheltuielile statului – sau consumul sectorului public, reprezintă suma tuturor
cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite și servicii. Include salariile angajaților din
sectorul public, cumpărarea de armament etc
c) Investițiile – includ investiții în fabrici, echipamente, inventar și nu include schimburile
de active existente. De exemplu: construcția unei mine, cumpărarea de software, cumpărarea
de mașini și echipamente. Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuințe fac parte din investiții.
d) Exporturile – reprezintă exporturile brute ale unei țări, incluzând bunuri și servicii,
destinate consumului într -o altă țară
e) Importurile – reprezintă importurile brute.Importul înseamna vânzarea de produse a
unei tari altei tari.

Tabel 3: Valoarea PIB -ului pe ani

În 2019, Produsul Intern Brut al României a crescut cu 4,1% față de 2018, până la 1.053
miliarde lei, cele mai importante contribuții la creșterea acestuia fiind date de investiții și
consumul gospodăriilor, în timp ce o contribuție negativă a avut -o expor tul, potrivit datelor
publicate de Institutul Național de Statistică – INS.

5. PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE (PPC)
În economie , paritatea puterii de cumpărare (PPC) este o metodă folosită pentr u a
calcula o rată de schimb alternativă între monedele a două țări. PPC -ul măsoară puterea de
cumpărare a unei monede, într -o unitate de măsură internațională (de regulă, dolari) , deoarece
bunurile și serviciile au prețuri diferite în unele țări comparativ cu altele.
Ratele de schimb ale parității puterii de cumpărare sunt folosite pentru compararea
nivelului de trai din țări diferite. Produsul intern brut (PIB) al unei țări este măsurat inițial în
moneda locală, asa că orice comparație între două țări necesită monede convertibile.
Comparațiile bazate pe ratele de schimb nominale sunt considera te nerealiste, acestea
nereflectând diferențele de preț între țări. Diferențele dintre PPC și ratele de schimb nominale

8
pot fi semnificative. Spre exemplu, PIB -ul/cap de locuitor în Mexic este de aproximativ 6.100
USD, în timp ce în funcție de PPC este de 9.000 USD.
Paritatea puterii de cumparare se calculează ca o rata de schimb alternativă între
monedele celor două țări, comparând un "coș de bunuri", după urmă toarea formulă:

Imaginea 1

Unde: S = rata de schimb valu tar dintre valuta 1 ș i valuta 2
P1 = Valoarea bunurilor î n valuta 1
P2 = Valoarea bunurilor î n valuta 2

6. BITCOIN
Bitcoin (din limba engleză bit: unitate de informație binară și coin: monedă ), este un sistem
de plată electronică descentralizat și o monedă digitală ( criptomonedă ) opensource creată în
2009 de Satoshi Nakamoto . Bitcoin (BTC) a fost creat pentru a asigura protecția investițiilor și
finanțarea liberă a afacerilor, fără a face apel la instituții financiare și în afara oricărei
constrângeri și reglementări. Numele Bitcoin se referă de asemenea și la programul opensou rce
pentru folosirea acestor monede, cât și la rețeaua peer-to-peer (de la egal la egal) pe care acesta
o formează.
Spre deosebire de majoritatea monedelor, Bitcoin nu se bazează pe încrederea într -un
emitent central. Bitcoin folosește o bază de date distribuit ă peste noduri ale unei rețele de la
egal la egal (peer -to-peer) pentru a inventaria tranzacțiile și se folosește de criptografie pentru
a furniza funcții de bază pentru securitat e cum ar fi asigurarea că bitcoinii nu pot fi cheltuiți
decât de cel care îi deține și doar o singură dată.
Construcția monedei Bitcoin permite deținerea și transferul anonim de valoare.
Bitcoinii pot fi salvați pe un computer personal sub forma unui fișier portofel sau pot fi stocați
cu un serviciu de portofel al unei terțe părți, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimiși prin
intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă Bitcoin . Topologia de la egal la egal și
lipsa unei administrații centra le fac nefezabil ca o autoritate, un guvern, etc. să manipuleze
valoarea Bitcoinului sau să introducă inflație prin producerea lor.
Bitcoin este una din primele implementări a concep utului numit „ criptomonedă ”
(cryptocurrency), prima dată descris în 1998 de Wei Dai pe mailing listul Cyperpunk .
Tehnologie :
Sistemul Bitcoin funcționează pe baza unei rețele peer -to-peer și a criptografiei
asimetrice. Criptografia asimetrică utilizează o pereche de chei asimetrice (publică și privată).
Termenul de „asimetric” provine de la utilizarea de chei diferite pentru a îndeplini două funcții
opuse (criptare și decriptare), fiecare fiind inversul celeilalte. Transferul de sume între conturile

9
publice folosește cheile criptografice publice pentru a confirma tranzacțiile și a preveni dubla –
cheltuire .
Cheia publică este utilizată pentru criptarea unui text, care apoi nu poate fi decodificat
decât folosind cheia privată corespunzătoare. Criptarea cu cheie publică este folosită în
tranzacțiile cu Bitcoin pentru a asigura confidențialitatea.
Cheia privată este utilizată pentru a decripta textul cifrat și pentru a crea o semnătură
digitală. Un mesaj creat cu cheia privată a emițătorului poate fi verificat de oricine, prin acces
la cheia publică corespunzătoare, astfel asigurându -se autenticitatea mesajului.
Principiile sistemului sunt descrise în referatul din 2008 a lui Satoshi
Nakamoto. Bitcoin folosește algoritmul SHA -256, ca protocol de proof -of-work .

Imaginea 2

7. CEREREA Ș I OFERTA DE BANI
Cererea și ofert a este un model economic din teoria economică dezvoltat de Antoine
Augustin Cournot , publicat în 1838 . În 1868 Alfred Marshall a încercat să utilizeze acest
model pentru a explica economiile competitive și a face predicții asupra p rețului și a
cantității de bunuri produse .
Cererea reprezintă nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin intermediul pietei,
adică prin vânzare -cumpărare. Cererea are drept suport puterea de cumpărare a oamenilor;
de aceea, ea exprimă , în acela și timp, cantitatea de bunuri si servicii cerute , la un moment
dar, la prețurile existente, considerând date veniturile și preferințele cumpărătorilor.
Cererea poate fi :
 individuală , adică din partea unui singur cumpărător la un bun economic sau la altul;
 totală , adică din partea tuturor cumpărătorilor la bunul sau serviciul respectiv;
 agregată sau globală care exprimă ansamblul cererii din partea tuturor cumpărătorilor
și la toate bunurile și serviciile existente; aceasta se exprimă în forma bănească, fiind astfel
posibile măsurarea și compararea.
Cererea, ca volum, structura și nivel al cerințelor de consu m, se schimbă de la o perioadă
sau alta, având, deci, un caracter dinamic . Principalii factori de care depinde dinamica cererii
sunt: nevoile, venitul si prețul. Relația dintre cheltuielile de consum și venit a fost analizată în

10
sec al XIX -lea pentru prima dată, de către E.Engel și poartă denumirea de "curba lui Engel".
Cercetând bugetele de familie din mai multe țări, acesta a desprins concluzia potrivit căreia
importanța relativă a diferitelor cheltuieli de consum în raport cu venitul se modifică diferit.
Astfel, s -a observat, că atunci când venitul crește, ponderea cheltuielilor pentru alimente scade,
ponderea cheltuielilor pentru îmbrăcăminte și locuință este relativ constantă, iar ponderea
cheltuielilor pentru servicii (educație, cultură etc.) crește. C ererea se află în raport invers
proporțional fata de preț: când prețul crește, cererea scade, deoarece la un venit dat posibilitatea
de cumpărare se micșorează; când prețul scade, cererea crește.
Legea cererii exprimă relația dintre cerere și preț, în cadr ul căreia cererea evolueză în sens
invers față de preț.

Imaginea 3

Oferta reprezintă cantitatea de bunuri sau servicii pe care un agent economic este
dispus să o ofere spre vânzare într -o anumită per ioadă de timp. Oferta ca și cererea se referă la
un preț anume, și poate fi privită ca ofertă a unui bun, a unei industrii, a unei firme și ca ofertă
totală de piață. Desigur, în funcție de nivelul cererii, cantitatea care se vinde efectiv poate să
difere de cantitatea oferită.
Oferta elastic ă, se manifestă atunci când modificarea procentuală a ofertei o depășește
pe cea a prețului. De exemplu, dacă prețul crește cu 10%, oferta sporește cu mai mult de 10%.
Elasticitatea ofertei se măsoară cu ajutorul coeficientului elasticității care exprimă
gradul modificării ofertei în funcție de schimbarea prețului:
Imaginea 4

Unde: Keo/p – coeficientul de elasticitate a ofertei în funcție de preț;
ΔO – variația ofertei unui bun economic;
ΔP – variația prețului unui bun economic;
O1 – oferta la nivelul curent;
O0 – oferta la nivelul de bază;

11
P1 – prețul la nivelul curent;
P0 – prețul la nivelul de bază.

Graficul 1

8. GRADUL DE INCLUZIUNE FINANCIARĂ
Incluziunea financi ară reprezintă conceptul conform caruia indivizii și întreprinderile
au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi
tranzacțiile financiare, plățile, economisirea, creditarea și produsele de asigurare, l ivrate într -o
manieră responsabilă și durabilă. Fiind capabili să aibă acces la un cont curent pentru derularea
tranzacțiilor, este un prim pas către o incluziune financiară mai largă, deoarece un astfel de
produs de bază permite oamenilor să economisească, să trimită și să primească bani. Un cont
curent poate servi și ca o poartă de acces către alte servicii financiare, motiv pentru care
asigurarea faptului că oamenii din întreaga lume pot avea acces la un cont de tranzacții este
punctul central al inițiativei Global Financial Access 2020 a Grupului Băncii
Mondiale. Accesul la dife rite produse financiare facilitează viața de zi cu zi și ajută familiile și
întreprinderile să -și planifice obiectivele pe termen lung până la urgențe neprevăzute. În calitate
de deținători de conturi curente, persoanele sunt mai predispuse să utilizeze și alte servicii
financiare, cum ar fi creditele și asigurările, pentru a începe sa -și extindă afacerile, să
investească în educație sau sănătate, să gestioneze riscurile, ceea ce poate îmbunătăți calitatea
vieții lor. Țările care au înregistrat cele mai mul te progrese în ceea ce privește incluziunea
financiară au pus în practică un mediu de reglementare și politici care să permită și au încurajat
concurența care dă posibilitatea băncilor și institutiilor financiare nebancare (IFN) să inoveze
și să extindă ac cesul la serviciile financiare. Cu toate acestea, crearea acestui spațiu inovativ și
competitiv trebuie să fie însoțită de măsuri adecvate de protecție a consumatorilor și de
reglementări pentru a asigura furnizarea responsabilă de servicii financiare.

12
BIBLIOGRAFIE:
1. https://www.financialmarket.ro/
2. https://www.wikipedia.org/
3. https://www.bnr.ro/Home.aspx
4. https://www.mediafax.ro/
5. file:///C:/Users/DELL/Downloads/20180330AP.pdf
6. https://data.worldbank.org/indicator
7. https://www.imf.org/en/Data