ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘTI [627707]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂ RI, BĂNCI
și BURSE de VALORI

LUCRARE DE LICENȚĂ

MANAGEMENTUL DEPOZITELOR BANCARE ȘI
MODALITAȚI DE ASIGURARE ȘI REASIGURARE A
ACESTORA

Condu cător științific :
Prof. univ. dr. Vasile Dedu

Absolvent: [anonimizat]
2014

1

Cuprins:

Introducere…………………………………… ………………………………………………………………… …………. ..2

Capitolul I – Sectorul bancar din România…………………………………………………………………… .4
-Rata nominală a dobânzii…….. ……………………………………………………………………………5
-Operațiunile pasive ale băncilor…………… ……………………………………………………………5
-Depozit ul bancar și clasifi carea lui……………………………………………………………………..6
-Depozitul Revolving si Escrow………………………………………………………………………….10
-Obiective manageriale………………………………………………………………………………………11
-Situații reale ale depzitelor……………………………………………………………………………….1 2

Capitolul II – Asigurarea și reasigurarea depozitelor……………………………………………………16
-Fondul de Garantare al Depozitelor Bancare)FGDB)………………………………………..16
-Sisteme de asigurare…………………………………………………………………………………………18

Capitolul III – Influența PIB -ului și a ratei inflației asupra ratei dobânzii……………………..21
-Studiul empiric…………………………………………………………….. ……… ………………………… 22

Concluzii………………………………………………………………………. ………………………………. ……………3 4

Bibliografie………………………………………………………………………………………….. ………… …………. .35

Anexe………………………………………………………………………………………………………… ………………..37

2

Introducere

Depozitele bancare au ocupa t întotdeauna un loc important î n literatura economică de
specialit ate, iar în lucrarea de fața am trasat câteva idei principale despre abordarea conceptuală
a acestora î n zon a euro, cu precădere î n România.
În cele ce urmează am încercat să aduc in prim plan modalită țile de gestiune ale
depozitelor bancare, având ca obi ectiv încadr area acestora in piața financiar -bancară, expunerea
principalilor factori de imbunătățire ai managementului lor, relațiile majore de interdependență
dintre depozite si celelalte produse și servicii bancare. Deasemenea am tratat si problema
asigurarii și reasigurarii depozitelor.
Odată cu trecerea timpului, activitatea banc ară s-a dezvoltat și ea exponen țial prin
îmbunătățirea și diversificarea produselor și serviciilor oferite, atragerea depozitelor fiind o
funție de bază a băncilor, mai mult chiar, un produs tradi țional al lor.
Tema aleasă, Managementul depozitelor bancare și modalități de asigurare și reasiugurare
a acestora este una de actualitat e, sistemul bancar fiind printe cele mai importante verigi ale
mecanismului economic mondial, oc upând un loc central în economia de piață . Cu alte cuvinte ,
necesitatea optimizării managementului depozitelor bancare de pe poziții teoretico -științifice și
practico -aplicative, reieșind din experiența mondială în domeniul activității de atragere a
depozitelor, este indiscutabilă.
În sens larg, băncile comerciale sunt intermediari fin anciari care concentrează
capitalurile disponibile din economie și le pun la dispoziția solicitanților de mijloace bănești
(persoane fizice și juridice, statul) sub formă de credite. Se realizează astfel o legătură de
interdependență pe de o parte, între d iferite categorii de clienți, unii având rolul de furnizori de
resurse, alții de utilizatori; de asemenea între aceștia și bancă – elementul motor și de asigurare
a echilibrului. O condiție importantă pentru a activa într -un mediu stabil și a obține profit ul dorit
o constituie prezența resurselor bancare suficiente. De asemenea, resursele trebuie să fie cât mai
stabile în timp, să cunoască o creștere continuă, corelată cu nevoia de finanțare a economiei, să
aibă o structură cât mai avantajoasă – predominant pe termen mediu și lung, și, nu în ultimul
rând, să fie obținute cu costuri minime.
Scopul lucrării constă în ab ordarea teoretică a noțiunilor referitoare la particularitățile
operațiunilor bancare, identificarea căilor de optimizare a lor – studierea modalităților de
constituire, menținere și ut ilizare eficientă a depozitelor bancare ca parte majoritară a resurselor
atrase , în corelare cu operațiunile creditare, precum și a problemei asigurării depozitelor.
Lucrarea este structurată în trei capitole, și încearcă o abordare cât mai exactă a proble mei
aduse în discuție . In cadrul demersului au fost aplicate metodele de analiză cantitativă și
calitativă, metoda analitică, deducției, analiza comparativă, static ă și dinamică, corelația ,
sinteză, gruparea, metode statistice, economice, analiza grafică a fenomenelor studiate .

3

În primul capitol este prezentat un scurt istoric al modului de apariție al lichidității
bancare, prezentarea operațiunilor pasive din cadrul băncilor comerciale și elemente tehnice ale
sistemului bancar din Român ia, abordări teoretice și conceptuale privind depozitele bancare și
direcții optime de management ale acestora. În al doilea capitol , accentu l cade pe modalitațile de
asigurare și reasigurare a depozitelor și pe in stituțiile avi zate și competente în scopul sc ăderii
riscului de neplată în momentul falimentului băncii. În capitolul III am decis sa analizez
influența modificării PIB -ului și a ratei inflației asupra rate i dobânzii de politică monetară ,
mai precis sensibilitatea ratei dobânzii la ev enimentele de ordin macroeconomic care se petrec
in economie.
Am optat pentru această temă din considerente de actualitate permanentă in care se află,
depozitele atrase fiind un element cheie in activitatea de baz ă a instituțiilor de credit, iar
asigurarea si reasigurarea lor conturând importanța majoră ocupată in cadrul economiei de piață.

4

Capitolul I

Sectorul bancar din Româ nia

Certificatele de depozit au apărut pentru prima data in China secolului al X-lea, fiind o
modalitate de echivalare între sumele înscrise pe el si contravaloarea lor in metal prețios. Nici în
Europa acest lucru nu a întârziat să apară, negustorii europeni își depuneau cantitatea de aur la o
bancă și primeau în schimbul acesteia un înscris, sub forma unui certificat de depozit nominal.
Avantajul era acela că în momentul în care aceștia se deplasau într -o altă localitate și aveau
nevoie de aur, se prezentau cu certificatul la o altă insti tuție de credit cu care banca la care a
depus avea relații și putea imediat să retragă aurul necesar desfășurării tranzacțiilor. Acest lucru
a adus îmbunătățiri majore în contextul economic, prin înlăturarea riscului și a cheltuielilor
necesare transportului metalului prețios.
Primele dovezi ale unei activități bancare se regăsesc în Orientul Apropiat (Babilon) și
Egiptul Antic, detalii referitoare la depozite, împrumuturi, dobânda percepută și rambursarea
creditelor întâlnindu -se deja în Codul lui Ham murabi (sec.XVIII î.e.n.). Prima banc ă a fost
creat ă in anul 1171, în Italia și se numea Banca de Rialto a Veneției, de aici pornind dezvoltarea
masivă și ulterioară a sistemului bancar, dovedit dupa ani și ani ca fiind un pilon important in
cadrul economiei de piață. Îmbunătățirea si diversificarea produs elor si serviciilor oferite de
bănci au făcut ca atragerea depozitelor sa fie una dintre principalele funcții ale unei instituții de
credit.
În dicționarul limbii române, cuvântul bani reprezintă "echivalentu l general al valorii
mărfurilor; m onedă de metal sau de hârtie recunoscută ca mijloc de schimb si de plată." De
aceea și termenul de bani este mai vechi decât cel de monedă, prin cel din urmă ințelegându -se
doar denumirea generică acordată pieselor metalice in scop tranzacțional. Deținătorii de monedă
aparțin atât sectorului bancar cât și a celui nebancar. Sectorul bancar al economiei unei țări este
reprezentat de băncile comerciale care dețin rezervele in moneda băncii centrale, iar sectorul
nebancar al economiei este reprezentat de agenții economici și de populație care detin monedă
metalica, bancnote și depozite in conturile curente la băncile comerciale.

Sectorul bancar di n România, din care fac parte 37 de bănc i la finele lunii decembrie
2013 , finanțează preponderent economia românească, asigurând a proximativ 92% din totalul
finanțărilor acordate de sistemul financiar românesc. Sistemul bancar s -a dovedit a fi rezilient pe
perioada crizei, continuând să acorde finanțare economiei României. Perspectivele de creștere
econonomică generate de miza atrage rii fondurilor europene, gradul de intermediere financiară ,
fac din România o destinație atractivă pentru investitorii în sistemul bancar.
Activele sistemului bancar se ridicau la 83 miliarde de euro, ponderea în Produsul Intern
Brut fiind de 62%. Struct ura sectorului bancar românesc la finele anului 2012 include două
bănci cu capital integral sau majoritar de stat, trei instituții cu capital majoritar privat autohton,

5

26 de bănci cu capital majoritar străin, opt sucursale ale unor bănci străine și o orga nizație
cooperatistă de credit.
Un alt element demn de adus in discuție este rata nominală a dobânzii pe care o
prezintă băncile. Pentru a se menține puterea de cumparare a monedei și a se exclude
deprecierea acesteia, rata reală a dobânzii, se c alculează ca diferență între rata nominală a
dobânzii și rata inflației iar în cazul în care rata dobânzii este mai mare decât rata inflației va
apărea fenomenul de rată negativă a dobânzii fapt ce conduce la plasarea banilor în bunuri sau
alte instrumente financiare bancare pentru a reuși să -și păstreze puterea de cumpărare.

Operațiunile băncilor comerciale vor presupune întotdeauna un risc potential de
nerambursare din cauza fluxurilor de fonduri. Cele trei mari operațiuni care se desfășoară la
nivelul b ăncilor comerciale sunt: operațiunile pasive, operațiunile active și operațiunile
desfășurate in afara bilanțului.

Operațiuni pasive ale băncilor
În această lucrare ne vom îndrepta atenția către operațiunile pasive ale băncilor
comerciale, opera țiuni ce reprezintă pentru instituția de credit modalitatea de atrag ere și
constituire a resurselor. Acestea au la bază două categorii de resurse de finanțare și anume
resursele proprii (fondurile proprii) și resursele atrase (depozite și certificate de depozit).

Principalele operațiuni pasive ale băncilor comerciale sunt:
-atragerea depozitelor pe diferite maturități de l a persoanele fizice si juridice .
-împrumuturile primte de la c lientela bancară si nebancară .
-constituirea capitalului social și a fondurilor proprii.
În acest caz, scopul băncii este acela de a atrage resursele de pe piața financiară și
utilizarea lor la acordarea de credite sau constituirea de depozite la alte bănci. Constituirea
resurselor necesare acestor activitați implică nist e costuri pentru băncile comerciale, fapt ce se
materializează în dobânzile platite la depozitele atrase si împru muturile acordate.

În continuare voi trata pe larg abordări teoretice asupra depozitelor bancare , clasificarea
acestora, precum si o direcție optimă de management a acestora.

Conform OUG 99/2006 cu privire la instituțiile de credit, prin depozit ințelegem o sumă
de bani incredințată băncii de catre o terță persoană, fizică sau juridică , în următoarele condiții:
-să fie în întregime rambursat ă cu sau fără dobândă, la cerere sau l a un termen stabilit de
comun a cord între bancă ș i deponent.
-să nu facă referire l a furnizarea de servicii sau transmiterea proprietății.

6

În categoria depozitelor intră atât disponibilitățile din conturi curente ( depozite la
vedere), cât și sumele plasate sub formă de depozite la termen, certificatele de depozit, carnetele
de economii.

Depozitul bancar reprezintă o formă clasică de economisire, prin care o persoană fizică
sau juridică încredințează o sumă de bani unei instituții de credit, în anumite condiții, în vederea
obținerii unui venit numit dobândă.
Depozitul se constituie, de regulă, pe baza Con tractului de depozit, încheiat între bancă,
în calitate de depozitar, și client, în calitate de deponent. Contrac tul de depozit este încheiat în
două exemplare și conține următoarele elemente: denumirea băncii și sucursala (agenția)
acesteia (locul în care clientul constituie depozitul) numele și prenumele clientului, codul
numeric personal, actul de identitate, tipu l depozitului, moneda, termenul, rata dobânzii, data
constituirii, data scadenței (maturității), opțiunea de capitalizare a dobânzii, opțiunea de
prelungire automată a depozitului, informații privind modul de calcul al dobânzii și alte
informații stabilite între instituție si client.
Instituțiile de credit stabilesc limitele minime, uneori și maxime pentru constituirea de
depozite. diferențiate în funcție de clienți, de tipurile de depozit, termen, valute.

Astfel, în urma celor menționate mai sus putem d istinge urm ătoarea clasificare a
depozitelor :

1) în funcție de monedă:
-depozitul in lei.
-depozitul in valută (EUR, USD, GPB, CHF).

2) în funcție de termen:
-depozitul la termen fix (1 lună, 3 luni, 6 luni, 9, luni, 12 luni, 2 ani) de la data cons tituirii
acestuia.
-depozitul la termen, cu scadența stabilită în funcție de opțiunea clientului sau la o anumită
dată (depozitul cu scadența la anumite evenimente cum ar fi aniversarea băncii, depozitul de
Crăciun), indiferent de momentul constituirii.
-depozitul overnight (pe o zi), facilitate oferită, ca și depozitul pe o săptămână, exclusiv
clienților care derulează operațiuni de valori mari și cu o frecvență ridicată.

În cazul în care depozitul este lichidat înainte de scadență, băncile plătesc d obânda la
vedere. Există și situații în care se plătește o dobândă mai mare decât cea la vedere, dar mai
mică decât cea inițială, ca de exemplu: în cazul unui depozit pe un an de zile, atunci când acesta
se lichidează în ultimul trimestru, sau situații în care băncile plătesc dobânda la vedere numai pe
o anumită perioadă, nu pe toată durata până la lichidare.

7

Pe lângă tipurile clasice de depozit prezentate anterior, există și depozite constituite de
persoane juridice cu alt scop in afară de cel de economis ire:
-depozitul pentru constituirea de garanții (pentru administratorii societăților comerciale,
conducerea executivă), sumele de bani respective neputând fi retrase de către titulari numai în
anumite condiții, de regulă, la prezentarea unei adeverințe p rin care entitatea în favoarea căreia a
fost constituit depozitul își exprimă acordul.
-depozitul colateral, constituit pentru garantarea unor angajamente asumate de bancă (credite,
deschideri de acreditive, scrisori de garanție). Lichidarea depozitului colateral se poate face
numai în cazul în care se îndeplinesc una sau mai multe dintre următoarele condiții:
-a expirat valabilitatea angajamentului asumat.
-prin executare, ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate de client.
-prin const ituirea unui alt depozit colateral, de o valoare mai mică, în condițiile
reducerii angajamentului.

3) în funcție de modalitatea de plată a dobânzii și a opțiunii de reînnoire a depozitului:
-depozitul cu plata dobânzii la scadență , care cuprinde următoa rele variante de acordare
stabilite în momentul realizării contractului :
-prelun girea automată a depozitului, cu capitalizarea dobânzii la scadență .
-prelungirea automată a depozitului fără capitalizarea dobânzii la scadență .

-depozitul cu plata lunară a dobânzii, în care dobânda se virează lunar in contul current al
deponentului. Și această modalitate aduce in discuție următoarele variante:
-prelungirea automată a depozitului.
-fără prelungirea automată a depozitului.

Depozitul care includ e capitaliza rea dobâ nzii, se prelungește automat pentru aceeași
perioadă de timp , suma nouă aferentă depozit ului fiind egală cu suma depusă inițial plus
dobânda acumulată până la data prelungirii.
În comparație cu depozitele prelungite fără capitalizarea dobânzii, s umele reprezentând
dobânda acumulată (lunar sau la scadență) se virează in contul curent deschis pe numele
deponentului.
De regulă, băncile nu percep comisioane de retragere , acest lucru se întâmplă doar
atunci când depozitele sunt lichidate la scadență.

4) în funcție de rata dobânzii:
-depozitul cu rată variabilă, situație în care banca poate modifica nivelul ratei dobânzii pe
perioada depozitului, în funcție de evoluția pieței, de politica BNR sau de politica proprie.
-depozitul cu rată fixă, situa ție în care banca asigură același nivel al ratei dobânzii pe toată
perioada depozitului, indiferent de evoluția pieț ei. Ce trebuie avut in vedere în acest caz, este

8

faptul că la reînnoirea automată a unui depozit, rata dobânzii este cea în vigoare la data
reînnoirii.

În pofida faptului că î n valoare nominală, dobânda fixă ar putea fi mai mică, ea ar putea
să aducă în timp un câ știg mai mare, motivul fiind acela că nivelul dobânzii variabile ar putea să
scadă într -un ritm alert în primele luni de după mome ntul constituirii depozitului , fapt ce aduce
un avantaj celui ce a optat pentru o dobândă fixă. Un alt avantaj al deponentului ar fi acela că se
știe cu exactitate care va fi suma pe care o va plăti banca la momentul desființării depozitului.
Dezavantajul unei dobânzi fixe este acela că, în cazul în care va avea loc un proces de creștere a
dobânzilor, clientul va primi mai puțini bani decât dacă ar fi mizat pe o dobândă variabilă.
Anumite instituții de credit adoptă și așa -numita rată progresivă a dobânzii – respectiv
creșterea procentului de dobândă în funcție de numărul de prelungiri ale depozitului sau în
funcție de sumă. Spre exemplu un depozit pe șase luni va beneficia la fiecare reînnoire de un
plus de dobândă (1% peste dobânda anterioară), un depozit pe trei ani va avea la trecerea
fiecărui semestru o dobândă cu 0,3 % mai mar e.
De regulă , rata dobânzii este mai mare la depozitele constituite pe perioade mai mari de
timp, dar există și situații în care banca poate oferi o dobândă mai avantajoasă pentru depozitel e
pe termen scurt, spre exemplu în momentul în care se anticipează o scădere a dobâ nzilor . Astfel,
in urma informațiilor prezentate mai sus, depozitele pot îmbrăca următoarele forme:

A) Contul de depozit la termen în lei .
Acesta se adresează clienț ilor persoane fizice și juridice sau entităților fără personalitate
juridică.
Condiț iile de acordare :
-semnarea unei convenții de depozit cu banca prin care se stabilesc suma, dobânda fixă sau
variabilă , scadența și persoanele împuternicite să efectueze op erațiuni.
-existența unei sume minime pentru constituirea depozitului la termen, care diferă de la o bancă
la alta.
-termenele uzuale de constituire a depozitelor în lei sunt de: l, 3, 6, 9, l2 ș i 18 luni.
-plata dobânzii se poate face lunar sau la scadenț a depozitului, într -un cont separat de unde
poate fi retrasă de titularul contului, sau poate fi capitalizată , mai exact titularul depozitului
poate opta pentru constituirea, la scadență, a unui nou depozit la o sumă care include depozitul
inițial și dobân da aferentă.

B) Contul de depozit la termen in valută
Se adresează clienților băncii, persoane fizice și juridice ori entități fără personalitate
juridică.
Condiți ile de acordare :

9

-semnarea unei convenț ii de depozit cu banca, prin care se stabilesc suma, dob ânda, scadențele,
perso anele autorizate să efectueze operaț iuni.
-existența unei sume minime pentru constituirea de depozite în valută, care diferă de la o bancă
la alta pe cele două categorii de clienți (persoane fizice, persoane juridice).
-retragerea su mei se poate face numai după expirarea scadenței, în caz contrar, titularul va
beneficia de dobânda la vedere pe perioada efectivă de existență a depoz itului.
-termenele uzuale de constituire a depozitelor sunt: 3, 6, 12, 18 luni, dar băncile pot accepta î n
cazul unor sume importante și alte term ene de constituire.
-retragerea dobânzii se poate efectua la scadență, din contul separat în care a fost bonificată, sau
poate fi capitalizată prin constituirea unui nou depozit care include și dobânda bonificată
anterior.
-unele societăți bancare au introdus în convențiile de depozit la termen în valută dar și în lei
posibilitatea prelungirii automate la scadență a depozitului, pe o nouă, perioadă, similară (3, 6,
12, 18 luni), capitalizând dobânda, evitând eforul s uplimenatar al cliențlor cu deplasarea la
bancă.

C) Certificatul de depozit
Acesta reprezintă un titlu de credit la termen emis de bancă,, care atestă depunerea unei
sume de bani pe baz a cărei, la scadență, se poate î ncasa atât suma depusă, cât și dobânda
aferentă.
Condiț iile de acordare :
-se adresează persoanelor fizice și juridice care pot obține certificate de depozit contra unor
sume de bani reprezentând valoarea nominală a acestora.
-temenele uzuale sunt de 3 ș i 6 luni, sau chiar un an.
-dobânda este fi xă și se înscrie pe certificat la data cumpără rii lui.
-certificatele de depozit pot fi nominale, prin înscrierea pe acesta și pe cotor a datelor de
identificare ale cum părătorului.
-plata dobânzii se face la scadență , iar în cazul răscumpărării înainte d e scadență, dobânda se
bonifică diferențiat.
Deasemenea, acest certificat are o remunerare orientată după nivelul de piață al dobânzii.

D) Certificatul de depozit cu discount
Se adresează persoanelor fizice și juridice ori entităților fără personalitate juri dică
rezidente în România.
Certificatul de depozit cu discount este un instrument bancar ce oferă posibilitatea
cumpărătorului să intre în posesia unui astfel de titlu plătind o sumă mai mică decât valoarea lui
nominală care se va încasa la scadență.

10

Diferența între suma de cumpărare și valoarea nominală a certificatului de depozit cu
discount o reprezintă tocmai "dobânda" care este "avansată" de bancă încă din momentul
cumpărării.
Condiț iile de acordare :
-certificatele de depozit cu discount sunt emise d e bănci atât în moneda națională, cât și în
valută .
-maturitatea poate fi de până la l2 luni.
-cumpărarea: în fiecare zi în perioada de la emitere până la scadență .
-răscumpărare a se poate face în oricare zi de la cumpărare până la scadență, banca bonificâ nd o
dobândă corespunzătoare de la cumpărare și până la data răscumpărării.

Ca urmare, deținătorul unui astfel de titlu care dorește să -l răscumpere înainte de
scadență se sustrage de la plăți suplimentare, prin plata unei dobânzi la vedere, așa cum se
întâmplă în cazul depozitelor la termen, ci, banca oferă dobânda la termen aferentă perioadei cât
a fost deținut efectiv certificatul.
-dobânda este variabilă pe motivul că certificatele de depozit cu discount sunt cotate zilnic de
banca emitentă.
-acesta oferă posibilitatea deținăt orilor de a efectua speculaț ii pe baza instrumentului , prin
urmărirea cotațiilor zilnice ale băncilor și achiziționarea când dobânda este mare (cotație joasă)
și răscumpărarea când dobâ nda este mai mică (cotație înaltă).

Depozit ul Revolving
Acest depozit permite fructificarea economiilor pe o perioadă de 3,6, 9 sau 12 luni.
Calculul si plata dobânzii se realizează lunar, în ziua lucratoare în care se împlineste luna
întreagă, iar aceasta se poate uliliza oricând, indiferent de t ermenul pentru care optează clientul
la constituirea depozitului. Un alt avantaj pe care îl prezintă acest tip de depozit este acela că
pentru depuneri constituite la o instituție, de către clienții aceleiași instituții, banca reține si
virează la Bugetul de Stat impozitul pe dobandă.

Depozitul Escrow
Contul Escrow este deschis la cererea unui client care doreste să pună la dispoziția unui
terț beneficiar (persoana fizică sau juridică), o anumita sumă de bani, in lei sau valută.
Condițiile în care banca va elibera banii din acest cont sunt stabilite într -o convenție încheiată
de bancă cu cele doua parți.
Facilitațile și serviciile aferente produsului: dobânda aferentă contului Escrow este
bonificată in contul titularului sau al beneficiarului, în funcți e de condițiile stipulate in contract,
titularul are dreptul de a recupera întregul disponibil din cont în cazul în care beneficiarul se află
în incapacitate de plată sau în stare de faliment dovedită. Deasemenea, operațiunile de transfer
între contul Escr ow și contul current al titularului nu se comisionează.

11

Dacă în contul Escrow se depunde valută, încasarea acestei sume de către beneficiar,
persoană juridică, presupune în prealabil vânzarea ei de către bancă pe piața valutară
interbancară, acesta urmân d sa să încaseze echivalentul în lei al sumei respective.
Însă destinația principală a unui depozit Escrow este reprezentată de blocarea unor sume
de bani până la încheierea unui contract (sau antecontract) sau îndeplinirea unor condiții
specificate într -un angajament scris încheiat între părți, reprezentând o garanție a utilizării
sumelor depozitate exclusiv pentru destinația stabilită de părți, având astfel rolul de a asigura
realizarea obiectivelor stipulate în respectivul angajament, oferind mai multă siguranță
fondurilor până la îndeplinirea condițiilor stipulate în contract.

În managementul pasivelor bancare , s-a manifestat ca o necesitate faptul că băncile
încearca din ce în ce mai mult să se sprijine pe oportunitatea si elasticitatea lor in asigur area
lichidității. Spre exemplu, fondurile comune de creanță (Money Market Mutual Funds)
reprezintă o modalitate aflată în ascensiune pentru autonomizarea administrării unor creanțe în
cadrul unui sistem specific.

Plecând de la aceste elemente, conducere a unei instituții de credit este într -o continuă
cercetare asupra unor noi strategii în scopul atingerii obiectivelor propuse in cadrul planului de
afaceri. Prin urmare, se conturează două tipuri de obiective:
Obiectivele pe termen scurt care se referă la modificarea structurii maturității
plasamentelor băncii, aducând în discuție repartiția optima a depozitelor interbancare și
previziunea evoluției ratelor de dobândă și alegerea intrumentelor de plasament în funcție de
caracteristicile acestora.
Obiectivel e pe termen mediu și lung care au în vedere remodelarea preferințelor
clienților de depozitare a resurselor pentru un anumit standard de scadențe, considerat optim de
către instituție. Aceste obiective se referă la modificarea ratelor de dobândă în funcție de
necesitatea de atragere de noi resurse la anumite termene, lansarea de noi produse și aplicarea
diferențiată de comisioane.
Măsurile care trebuie aplicate pentru atingerea acestor obiective pe termen mediu și lung
se pot implementa într -un timp relativ redus, dezavantajul fiind acela că rezultatele se vor lăsa
așteptate o bună perioadă de timp, datorită în special caracteristicilor mediului economic actual.
Formarea ratei de bază a dobânzii la depozite este un element esențial în strategia băncii.
Dobân da la depozit trebuie va fi utilizată în primul rând pentru majorarea profitabilității bănci i,
urmând apoi pentru atragerea clienților sau în lupta concurențială, deoarece cu cat este mai mică
marja între rata dobânzii la credite și rata dobânzii la depozi te, cu a tât mai sensibilă este banca
la modificările rat ei dobânzii la depozite pe piață .
Concluzionând cele prezentate mai sus deducem faptul că un management eficient
conduce spre atingerea obiectivelor, printr -o combinare a resurselor umane, fizice și f inanciare.
Acestea sunt concretizate mai departe în ansamblul de activitați care asigură alimentarea băncii

12

cu resurse și gestiunea financiară a rezultatelor, analiza plasamentelor și a resurselor și
planificarea financiară curentă și de viitor (bugetizare a financiară). Toate aceste elemente
conturează principalele obiective ale managementului bancar:

– maximizarea pr ofitului pe termen mediu și lung;
– satisfacerea cerințelor clienților, a salariaților, a angajaților și a acționarilor;
– diminuarea perma nentă a riscului specific;

În urmatoarele grafice am prezentat situația depozitelor bancare pe o perioadă de 8 ani
cu scopul de a observa sensibilitatea acestora atât la factorii interni, precum rata dobânzii
acordată de banci, cat și la facto rii externi precum evenimentele economico -financiare la nivel
mondial.

Graficul 1.1 – Evoluția depozitelor persoanelo r fizice (mii RON)
Sursa: Prelucrarea datelor preluate de pe site -ul BNR

Așa cum se poate observă și in graficul de mai sus, e voluția depozitelor persoanelor
fizice pe perioada analizată are un trend ascendent în ultimii ani, fapt ce releva gestiunea
promptă și managementul eficient al depozitelor bancare.

0,020.000.000,040.000.000,060.000.000,080.000.000,0100.000.000,0120.000.000,0140.000.000,0
ian.. 2007
mai.. 2007
sep.. 2007
ian.. 2008
mai.. 2008
sep.. 2008
ian.. 2009
mai.. 2009
sep.. 2009
ian.. 2010
mai.. 2010
sep.. 2010
ian.. 2011
mai.. 2011
sep.. 2011
ian.. 2012
mai.. 2012
sep.. 2012
ian.. 2013
mai.. 2013
sep.. 2013
ian.. 2014
mai.. 2014Depozite persoane fizice (2007 – mai 2014)

13

Graficul 1.2 – Evoluția depozitelor persoanelor juridice (mii RON)
Sursa: Prelucrarea datelor preluate de pe site -ul BNR

Pe baza graficului putem interpreta evoluția depozitelor persoanleor juridice ca fiind
mult mai sensibilă la modificarile pieței decât a persoanelor fizice, perioada imediat următoare
crizei finan ciare fiind resimtită mai intens de companii.

Graficul 1.3 – Evoluția depozitelor IFN (mii RON)
Sursa: Prelucrarea datelor preluate de pe site -ul BNR

Așa cum se poate observa, evoluția depozitelor Instituțiilor Financiare Nebancare a avut
un trend ascendent, în special în perioada 2009 -2010 , care a reprezentat momentul de apogeu a l
crizei financiare din România , însă în continuare vom observa că la nivel național această
0,010.000.000,020.000.000,030.000.000,040.000.000,050.000.000,060.000.000,070.000.000,080.000.000,0
ian.. 2007
mai.. 2007
sep.. 2007
ian.. 2008
mai.. 2008
sep.. 2008
ian.. 2009
mai.. 2009
sep.. 2009
ian.. 2010
mai.. 2010
sep.. 2010
ian.. 2011
mai.. 2011
sep.. 2011
ian.. 2012
mai.. 2012
sep.. 2012
ian.. 2013
mai.. 2013
sep.. 2013
ian.. 2014
mai.. 2014Depozite persoane juridice (2007 – mai2014)
0,02.000.000,04.000.000,06.000.000,08.000.000,010.000.000,012.000.000,014.000.000,016.000.000,018.000.000,0
ian.. 2007
mai.. 2007
sep.. 2007
ian.. 2008
mai.. 2008
sep.. 2008
ian.. 2009
mai.. 2009
sep.. 2009
ian.. 2010
mai.. 2010
sep.. 2010
ian.. 2011
mai.. 2011
sep.. 2011
ian.. 2012
mai.. 2012
sep.. 2012
ian.. 2013
mai.. 2013
sep.. 2013
ian.. 2014
mai.. 2014Depozite IFN (2007 – mai2014)

14

evoluție nu se concretizează pe termen lung, ci numai pe termen scurt, din pricina faptului că
IFN-urile au mai mult succes în perioadele de recesiune.

În continuare, am analizat structura depo zitelor bancare din România determinând
pondere a fiecarui tip de depozit, respectiv al persoanelor fizice, juridice și IFN , în volumul total
al depozitelor la nivelul sitemului bancar. Am decis sa reali zez această anali ză pe 2 ani,
respectiv 2012 și 2013 , urmărind să evidențiez stabilitatea ponderilor fiecarei categorii de
depozit in totalul depozitelor dar și sa observ eventuale le modificari ale acestor procente .

Graficul 1.4 – Structura depozitelor -2012

Graficul 1.5 – Structura depozitelor -2013

După cum se poate observa din cele doua grafice cea m ai mare pondere in totalul
depo zitelor este de ținută de plasamentele persoanelor fi zice, urm ată de plasamentele
62% 31% 7% Structura depozitelor 2012
PF
PJ
IFN
60% 33% 7% Structura depozitelor 2013
PF
PJ
IFN

15

persoanelor juridice , IFN-urile înregist rând cel mai scăzut procent . Ponderea ridicată a
depo zitelor gospodăriilor populației poate fi explicată din punct de vedere economic prin dorința
de maximi zare a veniturilor, care este o c aracterist ică a c omportame ntului economic rațional,
astfel încât persoanele care dețin un sur plus de nu merar, în general vor opta către plasarea
acestuia într -un depozit bancar , a că ror dobândă este relativ scăzută, însă care sunt garantate de
către stat, deci persoanele aleg investirea în depozite bancare at ât din prisma profitabilității, cât
și din cea a siguranței.
Persoanele juridice , de regulă, utilizează fondurile deținute pentru achiziția de bunuri,
utilaje , care să asigure o activitate profitabilă și o con tinuă dezvoltare, ceea ce explică ponderea
mai redusă a depozitelor acestora. Un alt motiv pentru care instituțiile nu aleg varianta blocării
resurselor în depozite bancare este capitalizarea redusă în comparație cu alt e produse în care
societățile pot investi și care pot genera venituri mai mari. Spre exemplu, deși prezintă un risc
mai ridicat, multe instituții vor opta pentru investirea capitalului în fondurile de investiții î n
detrimetrul plasamentelor ban care, întrucât câștigurile obținute sunt superioare.

Concluzionând ideile prezentate anterior se constată faptul că activitatea unei instituții
financiar -bancare și rezultatele obținute de a ceasta pot fi considerate, într -o anumită măsură,
drept oglinda calității propriilor clienți. Cu cât banca își indreaptă mai mult atenția asupra
clienților viabili și dezvoltă parteneriate de afaceri cu aceștia, cu atât evoluția propriilor
indicatori econo mico -financiari va înregistra un trend ascendent.

16

Capitolul II

Asigurarea și reasi gurarea depozitelor bancare

Asigurarea de produse și servicii competitive, în speță depozitele bancare, conferă atât
creșterea randamentului financiar al c lienților, cât și atingerea de catre bancă a unei cote de piață
cât mai ridicată. În continuare voi prezenta situația asigurării depozitelor bancare din România,
în contextual economiei acutuale.
În scopul protejării unei anumite categorii de deponenți, î n anul 1996 a luat ființă Fondul
de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) fiind singura schemă de garantare a
depozitelor din România. FGDB funcționează în baza Ordonanței Guvernului nr.
39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul
Bancar (republicată în 2010, cu modificările și completările ulterioare) . Conform legii, toate
instituțiile de cr edit, persoane juridice române precum și sucursalele băncilor străine, din afara
UE, autorizate de Banca Națională a României sunt obligate să participe la Fond. Depozitele la
aceste bănci sunt acoperite de către FGDB .
La data de 30 iunie 2012, depo zitele garantate de Fond însumau 144,8 miliarde lei,
reprezentând 45,7% din valoarea totală a depozitelor la instituțiile de credit parti cipante. De la
înființarea Fondului până în prezent, valoarea depozitelor garantate a cunoscut o creștere
continuă, ast fel, față de 1997, valoarea depozitelor garantate s -a majorat de circa 73 de ori, în
termeni nominali. Începând din data de 10 noiembrie 2011 Fondul de Garantare a Depozitelor în
Sistemul Bancar a fost cooptat în calitate de instituție membră în Comitetulu i Național pentru
Stabilitate Financiară (CNSF). Această colaborare urmărește consolidarea cadrului instituțional
pentru asigurarea stabilității financiare din România, FGDB fiind una dintre instituțiile care,
prin scopul și activitatea sa, contribuie la m enținerea și creșterea încrederii deponenților în
sistemul financiar -bancar.
Pe plan internațional, FGDB este membru activ al celor două organizații profesionale
existente în domeniul garantării depozitelor: Forumul European al Asigurătorilor de
Depozite (European Forum of Deposit Insurers – EFDI) și Asociația Internațională a
Asigurătorilor de Depozite (International Association of Deposit Insurers – IADI) . De
asemenea, FGDB dezvoltă și menține relații de colaborare cu instituțiile similare din întreaga
lume, promovând schimbul de experiență pentru identificarea celor mai bune practici din
domeniu.
În luna iunie a anului trecut , Guvernatorul B .N.R. Mugur I sărescu a declarat că cei care
au depozite de peste 100.000 de euro sunt puțini, până în 12.000 de persoane, și a ținut să afirme
că ar fi penibil să le dea sfaturi bogaților care au lichidități ce depășesc acest plafon garantat.
Este pentru prima dată cân d guvernatorul Băncii Naționale indică public numărul persoanelor

17

care au depozite de peste 100.000 de euro. Depozitele bancare sunt garantate în cazul
falimentului instituției de credit doar în limita a 100.000 de euro, iar riscul pentru sumele care
depăș ec acest plafon este asumat integral de către client . La sfârșitul anului trecut existau 16.500
de depozite ale persoanelor fizice mai mari de 100.000 de euro, cu o valo are cumulată de 16,2
miliarde de lei, conform celor mai recente date publicate de Fon dul de Garantare a Depo zitelor.
În eventuali tatea în tâmpinării unor probleme în care FGDB nu ar putea acoperi sumele
necesare implementării măsurilor transmise de BNR, diferența urmează să fie acoperită prin
împrumuturi atrase de la Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor Publice , în termen de
cel mult 5 zile lucrătoare de la data solicitării.
Depo zitele bancare const ituie pe de o parte obligații ale băncilor față de
depon enți, rezultate din mobilizarea capitalurilor disponibile, căi import ante de
consti tuire a resur selor de creditare ale băncii, iar pe de altă parte, creanțe față de bancă,
mijloace de plată pe care depun ătorii le pot utiliza pentru efectuarea plăților prin operarea în
cont. Resursele atrase constituie partea cea mai activă din resursele băncii, practic, pe seama
acestora banca își poate îndeplini funcția de investiții în econo mie, resur sele propr ii
având o pondere neînse mnată în investițiile făcute de bancă.

Resursele atrase de bancă necesare desfășurării activității, pot fi grupate în:
-Resur se depozit pe care banca le poate avea în porto foliul ei.
-Resurse nondepoz it pe care le poate procura în situații dificile, cum ar fi lipsa de
lichidități.
Din categoria resurselor de depozit pot fi menționate următoarele:
-Conturile de dispo nibilități ale agenților econo mici, persoanelor fizice, instituțiilor
financiare și pub lice, ale băncilor și trezoreriei statului reprezintă resursa cea mai ieftină
pentru bancă și se încadrează în categoria pasivelor cu volatilitate ridicată, banca putând
dispune de acestea în limita unui sold mini permanent fie pentru fructificare, prin
acordarea de credite pe termene foarte scurte, fie ca surse de lichidități.
-Depozit ele de economii la vedere care au un grad ridicat de lichidi tate pentru
posesori, pentru care banca bonifică dobânzi mici sau chiar deloc.
-Depo zitele de econo mii la termen ale persoan elor fizice și juridice cu maturitate până la
un an de zile si sunt bonificate la dobânda pieței.
-Cert ificatele de depozit .
-Depozit ele corespo ndente ale altor bănci care au volatilitate ridicată.
-Sumele în tranzit între unită țile băncii care pot fi fructificate pe termen foarte scurt.
-Depozitele colaterale sunt constituite drept garanții sau pentru efectuarea unor plăți ulterior
determinate.

18

De natura și termenul depozitelor depinde modul în care banca va valorifica aceste
resur se de creditare. Depo zitele la vedere sunt caracterizate prin elasticitate, având în vedere
că depun ătorii pot dispune în orice moment utilizarea lor pentru plăți sau retrageri din cont și
necesită pruden ță în utilizarea lor, deoarece în propo rții exagerate creează dificultăți băncilor.
Depo zitele la termen reprezintă o bază sigură de fructificare și utilizare în
procesul de creditare pe termen lung, corelat cu natura și durata acestor resurse.
Băncile pot să-și controleze depozitele prin intermed iul ratei dobânzii. Pentru atragerea
de depo zite băncile fac apel la serviciile de marketing de dezvoltare a produ selor bancare,
precum și prin bonificarea unor dobânzi atrăgătoare în funcție de natura depozit elor și prin
oferta agresi vă de certificate de depo zit de economi i. Inițial băncile s-au confruntat cu
proble mele prote cției depozit elor in reala țiile cu clienții.
Asigurarea depo zitelor prin angajarea respon sabilității restituirii depozit elor de
către alte bănci sau de către instituții specializate incubă o credibilitate pentru deponenți,
care au certitudin ea că depo zitele lor vor fi recup erate în cazu rile extreme de faliment al
băncilor, chiar daca aceasta va surveni cu o oarecare întârziere.

În practica bancară s-au dezvoltat de-a lungul timpului două sisteme de asigurare a
depo zitelor:
-sistemul mutual .
-sistemul organizat.
Sistemul mutual utilizat cu precădere în p ractica băncilor americane
presupune răspândi rea solid ară pentru toate b ăncile membre privind acoperirea cheltuielilor,
necesitate de satisfacere a obligațiilor băncilor declarate în stare de faliment.
Sistemul asigu rării organizate presupune exist ența unui asigurator care să
admin istreze fondul de asigurare constituit prin aportul băncilor asigurate. Și în sistemul
asigurării depozitelor se pune proble ma alegerii între soluția publi că și cea privată.
Teoretic și practic se promo vează și sisteme de asigurare mixtă.
Sistemul asi gurării or ganizate a d epozitelor implică de asemenea opțiun ea obligatoriu sau
facultativ. Unele opinii consid eră că opțiunea, respectiv gradul de angajare a băncilor în
procesul de asigurare depinde de severitatea supravegherii bancare, astfel:
-dacă reglem entările bancare sunt formale ele vor determina pentru bănci atitudini
agresive în managementul bancar.
-dacă normele de supra veghere bancară sunt mai severe, băncile agresive sunt cele mai
interesate în promo varea asigurării.
S-au făcut constatări că multe dintre băncile intrate în sistemul de asigurări și-au
relaxat compor tamentele de management, consid erându -se protejate.
Până la constituirea Fondului de Garantare a depozit elor în sistemul bancar,
nu toate băncile erau agreate de clienți, însă odată cu crearea Fondulu i, depone nții au

19

început să-și diminueze economi ile în limita plafonului garant at, depun ând practic la orice
bancă.
Fondul are următoarele resurse financiare:
-contr ibuțiile inițiale, anuale, inclusiv con tribuț iile ma jorate și spec iale ale instituțiilor de
credit.
-încasările din recuperar ea creanțelor Fondului, provenite din plata de compensații la
depozitele garantate, ca urmare a subro gării în dr epturi le depon enților garantați sau ca
urmare a recuperărilor din plățile efectuate în calitate de administrator special sau în cadrul
activității de lichidare, în cazul în care Fondul a fost desemn at în aceste calități.
-împru muturi:
-de la instituții de credit, de la societăți financ iare și de la alte instituții, cu excepția
Băncii Naționale a României.
-împru muturi obligatare, prin emisiune de titluri de valoare ale Fondu lui.
-alte resurse – donații, sponsori zări, asistență financ iară.
-venituri din investirea resurselor financiare disponibile.
-alte venitur i, stabilite conform legii.
Fiecare instituție de credit, plătește Fondu lui o contr ibuție anuală
reprezent ând o cotă din baza de calcul a contribuției stabilite pentru anul prec edent
anului de plată.

Resursele financiare disponibile pot fi investite de Fond în:
-titluri de stat, titluri garantate de stat și titluri de valoare emise de Banca Națională
a Român iei.
-depo zite la termen la instituții de credit, depozite ce nu pot depăși 25% din volumul
resur selor disponibile. Selectarea instituțiilor de credit pentru depozit ele la termen se va face
urmărindu-se minimizarea riscului plasa mentelor respe ctive potrivit norme lor stabilite de
Banca Națională a Român iei. Expunerea Fondului pentru fiecare instituție de credit nu poate
depăși 10% din volumul resurselor disponibi le.
-titluri de stat emise de statele memb re ale Uniunii Europene, titluri emise de băncile
centrale ale acestora și titluri emise de Trezoreria Statelor Unite ale Americii, investiții
care pot fi efectuate începând cu data aderării Român iei la Uniunea Europ eană.
În cazul în care pentru o institu ție de credit s-a deschis procedura falimentului,
Fondul plătește depo zitele garantate în moneda n ațională – leul, sub forma compensațiilor,
în limita plafonului de garantare, către deponen ții garantați, indiferent de moneda de
const ituire a depo zitului ori de numărul depozit elor. Fondul mai are și obligația de a publica,
în toată rețeaua teritorială a acesteia, pe site -ul propriu și în cel puțin două ziare de circulație
națională, informații privind indisponibilitatea depozitelor, compensarea acestora, perioada în
cursul căreia va avea loc compensarea și numele băncii împuternicite să efectueze plățile,
condițiile ce trebuie îndeplinite și formalitățile de urm at pentru obținerea compensației.

20

Depozite negarantate de Fond:
-Depozite plasate de către persoane le aflate în relații speci ale cu instituția de credit
în faliment.
-Depozite ale persoan elor fizice și juridice, inclusiv entități fără personalitate
juridică care au obținu t, pe bază individuală, rate de dobândă și concesii financiare
care au contribuit la agravarea situației financiare a instituției de credit.
-Depozite ale instituțiilor de credit, inclusiv cele provenind din fondu rile proprii ale
acestora.
-Depozite ale societăților de asigurare-reasigurare, inclusiv intermediarii în
asigurări.
-Depozite ale fondurilor de pensii.
-Depozite ale autorităților publi ce centrale și locale.
-microîntr eprinder ile, întreprind erile mici și mijlocii.
-Depozite colaterale, reprezentând garanții const ituite pentru operațiunile care au fost
desfășurate de depon ent cu instituția de credit declarată în stare de faliment.
-Depozite rezultate din tranzac ții pentru care au fost pronu nțate hotărâri
judecătorești definitive de condamn are pentru infracțiunea de spălare de bani.

În esență, în cazul deținerii unor sume importante de bani, se recomandă plasarea
acestora simultan la mai multe instituții de credit, în depozite la termen, într -o limită de
100.000 de euro pentru a aduce la 0 riscul de nerambursare, în cazul incapacității de plată a
băncii.

21

Capitolul III

Influența PIB -ului și a ratei inflației asupra ratei dobânzii

În cadrul stu diului de caz am decis sa analizez influența modificării PIB -ului și a ratei
inflației asupra ratei dobânzii de politică monetară. Datele utilizate în efectuarea analizei au
fost preluate de pe site -ul Eurostat și sunt trimestriale, perioada analiz ata fiin d 2008 -2013.
Întrucât seriile de date utilizate reprezintă serii d e timp, am decis sa utilizez un model
econometric de tip vector autoregresiv VAR .
Pe baza acestui model, evoluția unui vector care conține mai multe serii de observații,
este explicată de laguri ale fiecărei serii din componența vectorului. Concret, să presupunem că
avem mai multe variabile economice,
nt t t y yy …, ,,2 1 , despre care teoria economică ne spune că
se influențează reciproc. Dacă ele se influențează reciproc, înseamnă că evoluția în timp a unei
variabile depinde de evoluția în timp a celorlalte variabile. Totuși de cele mai multe ori o
variabilă la un moment de timp depinde și de valorile ei trecute.
.
Un model VAR are forma unde este vectorul variabilelor dependente, B
vectorul termenilor liberi, A matricea coeficientilor iar vectorul erorilor (perturbatiilor).
Prezentul variabilelor este dependent de propriul trecut. Un sistem econometric cu ecuatii
simultane poate fi pus in forma VAR. Aceste modele sunt destinate previziunii (avantaj: nu sunt
necesare previziuni ale variabilelor, inafara sistemului) si se utilizeaza deasemenea pentru a
analiza impactul unor perturbatii (socuri) aleatoare asupra variabilelor sistemului. Fiecare
variabila este exprimata functie de trecutul cel orlalte variabile din sistem. Forma generala
VAR(p) este redata prin ecuatia vectoriala:

unde este vectorul variabilelor dependente, matrici ale coeficientilor iar este vectorul
inovatiilor (erorilor); adica transpusa vectorului . Se presupune ca i novatiile
sunt necorelate cu trecutul acestora respectiv cu variabilele din partea dreapta a ecuatiei. Pentru
estimarea coeficientilor se utilizeaza metoda celor mai mici patrate pentru fiecare ecuatie in
parte, fara a se pierde din eficienta.Se utilizeaza atunci cand ne intereseaza interactiunea dintre
variabile.
Pentru estimarea unui model VAR trebuie parcurse mai multe etape. Se începe cu
specificarea modelului, prin alegerea variabilelor dependente care vor fi modelate. Acestea pot
fi, din puncte de ved ere teoretic, oricât de multe dar în practică suntem limitați de numărul de

22

observații disponibile. Dependența numărului de coeficienți de numărul de variabile endogene
nu este liniară, ci pătratică, și de ac eea, din punct de vedere al gradelor de libertate , această
alegerea a numărului variabilelor dependente este foarte importantă. Ca exemplificare se
consideră 3 lag -uri și 2 variabile endogene, acest model va necesita 12 coeficienți de estimat,
câte 6 în fiecare ecuație, dacă însă se dorește includerea a 3 variabile exogene cu 3 lag -uri,
fiecare ecuație va avea acum 9 coeficienți de estimat, fără considerarea trendului, în total 27.
Din acest motiv, numărul de variabile endogene care pot fi modelate simultan este limitat de
numărul de observații disponibil e. Un al doilea pas în specificarea modelului este alegerea
numărului de lag -uri. Cel mai simplu, alegerea numărului de lag -uri se face cu ajutorul
criteriilor informaționale. Criteriile informaționale cuantifică practic partea din variabila
endogenă care nu este explicată de model. Cele mai răspândite criterii informațioanale sunt
Akaike și Schwartz.
Între cele două criterii, Akaike sugerează un număr de la guri mai mare de cât Schwartz.
Valorile celor două criterii nu au nici o relevanță de sine, dar pe ntru decizia privind numărului
de lag -uri, se estimează diverse modele de lag -uri diferit e, iar pentru fiecare model se calculează
cele două criterii informaționale. Alegerea unuia sau a altuia se face comparând criteriile
informaționale și alegându -l pe cel care are valoarea c ea mai mică. Ca regulă, atunci când cele
două criterii dau rezultate contradictorii se recomand ă selectarea modelului care dă rezultate mai
bune la criteriul Schwartz.
Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă
suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în
toate ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an. Acesta se poate calcula și la
nivelul unei regiuni sau localități. PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor
private și a organizațiilor private non -profit, a cheltuielilor brute pentru investiții, a cheltuielilor
statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și câștiguril e din export din care se scad
cheltuielile pentru importuri.
Infla ția poate fi definit ă sub mai m ulte forme, de obicei reprezent ând sc ăderea pu terii de
cumpara re a unei unit ăți monetare. Rata infla ției se exprim ă de obicei sub form ă de procent și
determin ă evolu ția infla ției dintr -o anumit ă perioad ă de timp. Rata infla ției se afi șează în
termeni anuali: rata medie a infla ției și rata infla ției pe durata a 12 luni .
Rata infla șiei se calculeaz ș sub forma raportul ui dintre indicele mediu al pre țurilor dintr -un an si
cel al anului precedent di n care se scade 100. Rata infla ției la sf ârșitul anului repre zintă
creșterea pre țurilor de consum in luna decembrie a anului cur ent fa ță de aceea și lună a anului
precedent .
Încep ând cu 1 septembrie 2011, rata dobânzii de referință a Băncii Naționale a României
este rata dobânzii de politică monetară , stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al

23

Băncii Naționale a României (conform art.3. (1) di n Ordonanța nr. 13 din 24/08/2011 privind
dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru
reglementarea unor măsuri financiar -fiscale în domeniul bancar – Monitorul Oficial nr. 607 din
29/08/201 1).

Pentru început vom studia sta ționaritatea seriilor de date. Cele mai utilizate teste sunt
cele propuse de Dickey si Fuller.

Testul Dickey –Fuller(DF)

Presupunem că avem o serie de date dată sub următoarea formă:

unde termenul rezidual u t este un „zgomot alb”(un șir de variabile ale atoare (u t)t≥0, cu E[u t]=0 și
Var[u t]=σ2 formează un zgomot alb; reciproca nu este valabilă).
Dacă ρ=1, adică ecuația caracteristică atașată procesului are o rădăcină unitară, atunci relația (1)
este un proces random walk fără drift, despre care se știe că este un proces nestaționar.
Vom manipula ecuația (1) astfel:

unde δ=1 -ρ.
În practică se estimează ecuația (2), și se testează ipoteza nulă că δ =0, ceea ce implică
ρ=1. Deci, dacă δ=0, tragem concluzia că seria este nestaționară. În cazul în care δ≤0, seria este
staționară.
In Eviews 7, în ecuația testului putem adauga mai multe variabile, în funcței de tipul de
proces random walk pe care vrem s ă il folosim:Acestea sunt:

.
Testul Augumented Dickey –Fuller(ADF).
Ipoteza testului Dickey –Fuller era absența autocorelației seriale a variabilei reziduale ut.
In cazul în care există autocorelație serială al erorilor, Dickey și Fuller au propus testul ADF,
∑

Ipoteza nulă este aceeași ca și la testul DF, ambele teste având aceeși d istribuție asimptotică,
deci aceleași valori critice vor putea fi folosite. Pentru determinarea numărului de lag -uri
necesar a fi folosit pentru eliminarea autocorelației, se poate folosi un criteriu informațional(de
ex: AIC, SIC etc. ).

24

Tabelul 3.1
Stationaritatea datelor pentru PIB
ADF Test Statistic -4.457775 1% Critical Value* -3.7667
5% Critical Value -3.0038
10% Critical Value -2.6417
*MacKinnon critical values for rejection of hypothesis of a unit root.

Observ ăm că |-4.457775|> | -2.6417| ceea ce înseamn ă că seria este sta ționar ă deoare ce statistica
testului luat ă în valoare absolut ă este mai mare dec ât valoarea critic ă luată în valoare absolut ă.

Tabelul 3.2
Stationaritatea datelor pentru Rata Dobanzii.
ADF Test Statistic -2.602319 1% Critical Value* -2.6756
5% Critical Value -1.9574
10% Critical Value -1.6238
*MacKinnon critical values for rejection of hypothesis of a unit root.

Observam ca | -2.602319 |> |-1.9574 | ceea ce înseamn ă că seria este sta ționar ă deoare ce statistica
testului luat ă în valoare absolut ă este mai mare dec ât valoarea critic ă luată în valoare absolut ă.

Tabelul 3. 3
Stationaritatea datelor pentru Rata Inflatiei.
ADF Test Statistic -3.314246 1% Critical Value* -4.5743
5% Critical Value -3.6920
10% Critical Value -3.2856
*MacKinnon critical values for rejection of hypothesis of a unit root.

Observam ca | -3.314246 |> |-3.2856 | ceea ce înseamn ă că seria este sta ționar ă deoare ce statistica
testului luat ă în valoare absolut ă este mai mare dec ât valoarea critic ă luată în valoare absolut ă.

Tabelul 3.4

VAR Lag Order Selection Criteria
Endogenous variables: PIBB RD RI
Exogenous variables: C
Date: 06/30/14 Time: 16:24
Sample: 2008:1 2013:4
Included observations: 21

25

Lag LogL LR FPE AIC SC HQ
0 34.21378 NA 1.03E -05 -2.972741 -2.823524 -2.940357
1 77.38562 69.89726* 4.02E -07 -6.227202 -5.630332* -6.097666
2 83.23802 7.803194 5.79E -07 -5.927430 -4.882908 -5.700742
3 98.03390 15.50044 3.96E -07* -6.479419* -4.987244 -6.155578*
* indicates lag order selected by the criterion
LR: sequential modified LR test statistic (each test at 5% level)
FPE: Final prediction error
AIC: Akaike information cri terion
SC: Schwarz information criterion
HQ: Hannan -Quinn information criterion

Tabelul 3.5

Vector Autoregression Estimates
Standard errors in ( ) & t -statistics in [ ]
PIBB RD RI
PIBB( -1) -0.033607 -4.20E -05 0.000567
(0.26404) (9.1E -05) (0.00027)
[-0.12728] [-0.46257] [ 2.07673]

PIBB( -2) -0.490079 -1.17E -05 8.00E -05
(0.23940) (8.2E -05) (0.00025)
[-2.04710] [-0.14195] [ 0.32281]

PIBB( -3) 0.141954 -1.50E -06 0.000616
(0.25527) (8.8E -05) (0.00026)
[ 0.55609] [-0.01705] [ 2.33221]

RD(-1) -109.0861 1.316761 1.150154
(924.016) (0.31791) (0.95609)
[-0.11806] [ 4.14190] [ 1.20297]

RD(-2) 1395.819 -0.293449 -3.035105
(1464.69) (0.50394) (1.51554)
[ 0.95298] [-0.58232] [-2.00265]

RD(-3)

-1183.518

-0.087372

2.011552
(788.089) (0.27115) (0.81545)
[-1.50176] [-0.32223] [ 2.46680]

RI(-1) -252.2373 0.022374 0.720613

26

(213.945) (0.07361) (0.22137)
[-1.17898] [ 0.30396] [ 3.25521]

RI(-2) 27.62224 0.025219 0.238553
(279.195) (0.09606) (0.28889)
[ 0.09894] [ 0.26254] [ 0.82576]

RI(-3) -260.8180 -0.046454 -0.137557
(230.174) (0.07919) (0.23816)
[-1.13314] [-0.58659] [-0.57757]

C 45.33270 0.003533 -0.023228
(17.5079) (0.00602) (0.01812)
[ 2.58926] [ 0.58656] [-1.28218]
R-squared 0.501628 0.976282 0.785185
Adj. R -squared 0.093870 0.956876 0.609428
Sum sq. resids 1240.248 0.000147 0.001328
S.E. equation 10.61837 0.003653 0.010987
F-statistic 1.230209 50.30 904 4.467438
Log likelihood -72.62243 94.84644 71.72375
Akaike AIC 7.868803 -8.080614 -5.878452
Schwarz SC 8.366194 -7.583222 -5.381060
Mean dependent 17.95806 0.065552 0.051110
S.D. dependent 11.15482 0.017593 0.017580
Determinant R esidual
Covariance 1.23E -07
Log Likelihood (d.f. adjusted) 77.66514
Akaike Information Criteria -4.539537
Schwarz Criteria -3.047362

27

Tabelul 3.6

Știind c ă avem 3 variabile și 3 lag -uri asta înseamn ă că vom avea 9 r ădăcini
caracteristice care sunt prezente in graficul de mai sus.

28

Tabelul 3 .7

Inflația, de regulă, determină majorarea ratei dobânzii in vederea compensării
reducerii punterii de cumpărare a banilor. Aceasta însă poate duce și la sporirea o fertei
capitalului de împrumut, având în acest caz ca efect, tendința de scădere a ratei dobânzii.

În cele ce urmeaz ă vom comenta ecua ția care are ca variabil ă dependent ă rata dobanzii și ca
variabile independent e lagurile ratei dobanzii precum si lagu rile PIB-ului și ratei de inflatie. O
ecuatie de regresie este o rela ție de foma: , unde Y este variabila
dependent ă și X este o matrice cu variabile independent e. Pentru ca valorile coeficien ților
estimati sa fie bune, este necesar ca ecuația de regresie sa respecte urmatoarele ipoteze:
1) Relația între variabila dependentă(Y) și regresor(X) este una liniară:

2) Exogenitate strictă:
[ ]

29

Implicația acestei ipoteze es te că media necondiționată a variabilei reziduale este zero, adică
[ ]
3) Ipoteza privind independența variabilelor explicative( noțiune numită multicoliniariate,
specifică modelului multifactorial .
4) Ipoteza erori lor sferice:

Această ipoteză poate fi împărțită în două, și anume:
 Homoskedasticitatea erorilor: [ ]
 Absența autocorelației erorilor : [ ] .
Matricea de variant -covarianță a erorilor va avea, în cazul respectării acestei ipoteze următoarea
formă:
(

)
Abater ile cele mai frecvente de la ac eastă ipoteză sunt următoarele:
– Matricea de varianță -covarianță este diagonală î nsă elementele de pe diagonală sunt
diferite, adică ( ) . În acest caz spunem că erorile sunt
heteroskedastice.
– Matricea de varianță covarianță a erorilor nu mai este diagonală, adică ( ) ,
caz în care spunem că erorile sunt autocorelate.
5) Erorile sunt normal distribuite:
.

Tabel 3.8

Rezultatele ecua ției de regresie.

Dependent Variable: RD
Method: Least Squares
Sample(adjusted): 2008:4 2013:4
Included observations: 21 after adjusting endpoints
RD = C(11)*PIBB( -1) + C(12)*PIBB( -2) + C(13)*PIBB( -3) + C(14)*RD( -1)
+ C(15)*RD( -2) + C(16)*RD( -3) + C(17)*RI( -1) + C(18)*RI( -2) +
C(19)*RI( -3) + C(20)
Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C(11) -4.20E -05 9.08E-05 -0.462574 0.0652
C(12) -1.17E -05 8.24E -05 -0.141951 0.8897
C(13) -1.50E -06 8.78E -05 -0.017054 0.9867
C(14) 1.316761 0.317913 4.141897 0.0016

30

C(15) -0.293449 0.503935 -0.582316 0.5721
C(16) -0.087372 0.271146 -0.322234 0.7533
C(17) 0.022374 0.073609 0.303956 0.0766
C(18) 0.025219 0.096058 0.262537 0.0797
C(19) -0.046454 0.079192 -0.586591 0.5693
C(20) 0.003533 0.006024 0.586563 0.5693
R-squared 0.976282 Mean dependent var 0.065552
Adjusted R -squared 0.956876 S.D. dependent var 0.0175 93
S.E. of regression 0.003653 Akaike info criterion -8.080614
Sum squared resid 0.000147 Schwarz criterion -7.583222
Log likelihood 94.84644 Durbin -Watson stat 2.047271

Se observ ă că marea majoritate a coeficien ților sunt semnificativi d in punct de veder e
statistic, la un prag de rele vantă de 10%. Statistica Durbin -Watson este foarte apr opiată de
valoarea 2, ceea ce înseamn ă că autocorela ția erorilor de or dinul I a fost complet
eliminat ă.Varia ția vari abilei dependente este explicat ă în propor ție de 97 % de varia ția
variabilelor dependente, deci modelul este bun din acest punct de vedere.

Figura 3.9

Statistica d escriptiv ă a erorilor

31

Din figura de mai sus se observă proprietățile statistice ale seriei de erori. Putem observa
pe baza t estului Jarque -Bera că seria erorilor provine dintr -o distribuție normal (Ipoteza nulă a
testului JB este că seria de date este normal distribuită) iar pentru a accepta această ipoteză
probabilitatea aferentă testului trebuie să fie mai mare de 10%.
Jarque -Bera testează dacă o distribuție este normal distribuită. Se știe că, dacă erorile
urmează legea normală de medie zero și de abatere medie pătratică σu, atunci are loc relația:

 Pu tsi u1 .
Verificarea ipotezei de normalitate a erorilor se va realiza cu ajutorul testului Jarque –
Berra, care este un test asimptotic (valabil în cazul unui eșantion de volum mare), ce urmează o
distribuție hi pătrat cu un număr al gradelor de libertate egal cu 2, având următoarea formă:




243
62 2K Sn JB
~ χ
2
2;
unde: n = numărul de observații;
S= coeficientul de asimetrie (skewness), ce măsoară simetria distribuției erorilor în jurul mediei
acestora, care este egală cu zero, având următoarea relație de calcul:

313 1


n
iiy ynS

K = coefi cientul de aplatizare calculat de Pearson (kurtosis), ce măsoară boltirea distribuției (cât
de „ascuțită” sau de aplatizată este distribuția comparativ cu distribuția normală), având
următoarea relație de calcul:

414 1


n
iiy ynK

Testul măsoară dif erența dintre coeficientul de asimetrie și kurtotica distribuției
analizate cu cele ale distribuției normale. Testul are ca ipoteza nulă: seria este normal
distribuită. Astfel, dacă probabilitatea asociată testului este superioară nivelului de relevanță
ales (1, 5 sau 10 %) atunci ipoteza nulă este acceptată.

Ouput -ul prezintă histograma distribuției, media, mediana, valorile minime și maxime,
deviația standard, coeficientul de asimetrie, kurtotica seriei și testul Jarque -Bera.

32

Tabelul 3.10
Testul Whi te de heteroskedasticitate

White Heteroskedasticity Test:
F-statistic 2.722319 Probability 0.302348
Obs*R -squared 20.17650 Probability 0.322971

Test Equation:
Dependent Variable: RESID^2
Method: Least Squares
Date: 06/30/14 Time: 16: 47
Sample: 2008:4 2013:4
Included observations: 21
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C -0.000107 0.000181 -0.589819 0.6151
PIBB( -1) 3.28E -07 4.15E -05 0.007905 0.9944
PIBB( -1)^2 -1.53E -08 1.48E -06 -0.010328 0.9927
PIBB( -2) 8.58E -05 3.46E -05 2.478337 0.1315
PIBB( -2)^2 -3.05E -06 1.23E -06 -2.477946 0.1315
PIBB( -3) -6.67E -06 3.21E -05 -0.207561 0.8548
PIBB( -3)^2 2.14E -07 1.14E -06 0.187199 0.8688
RD(-1) -0.001304 0.006783 -0.192200 0.8653
RD(-1)^2 0.013312 0.044692 0.297866 0.7939
RD(-2) -0.004345 0.017905 -0.242642 0.8309
RD(-2)^2 0.028550 0.113198 0.252212 0.8244
RD(-3) 0.001177 0.011178 0.105310 0.9257
RD(-3)^2 -0.011149 0.069303 -0.160879 0.8870
RI(-1) 0.001419 0.001566 0.906243 0.4605
RI(-1)^2 -0.015956 0.014254 -1.119429 0.3794
RI(-2) 0.001093 0.001305 0.837096 0.4906
RI(-2)^2 -0.008717 0.011814 -0.737845 0.5374
RI(-3) 0.002173 0.002328 0.933330 0.4492
RI(-3)^2 -0.022582 0.021693 -1.040974 0.4072
R-squared 0.960786 Mean dependent var 6.99E -06
Adjusted R -squared 0.607857 S.D. dependent var 1.10E -05
S.E. of regression 6.91E -06 Akaike info criterion -21.46799
Sum squared resid 9.56E -11 Schwarz criterion -20.52294
Log likelihood 244.4139 F-statistic 2.722319
Durbin -Watson stat 2.785507 Prob(F -statistic) 0.302348

33

Testul White presupune construirea unei regresii auxiliare, bazată pe prespunerea
existenței unei relații de dependență între pătratul valorilor erorii, variabilele exogene incluse în
modelul inițial și pătratul valorilor acesteia .
Cu ajutorul testării în Eviews, se ver ifică semnificația parametrilor modelului nou
construit, iar dacă unul dintre aceștia este nesemnificativ, atunci ipoteza de heteroscedasticitate
a erorilor este acceptată. În acest sens se construiesc ipotezele:
=
non
Observăm din tabelul de mai sus faptul că probabilitatea de a greși atunci când
respingem ipoteza nulă este de aproximativ 30%, mult peste pragul minim de 10%, deci nu
respingem ipoteza nulă, caz în care acceptăm faptul că erorile sunt homoskedastice. Acest lucru
este în concordanță cu ipoteze le stabilite la începutul acestui studiu cu privire la validitatea
regresiei.

34

Concluzii
Prin abordarea acestei teme am încercat să expun cât mai convingător necesitatea unui
management de cali tate la nivelul băncilor și ava ntajele pe care le p rezintă acesta în contextul
economiei actuale. Am concluzionat că o gestiune optim ă și eficientă a resurselor instituțiilor de
credit poate conduce pe termen lung la rezultate foarte bune în activitatea bancară .
Concl uzionân d cele prezentate anterior deducem faptul că un management eficient
conduce spre atingerea obiectivelor, printr -o combinare a resurselor umane, fizice și f inanciare.
Acestea sunt concretizate mai departe în ansamblul de activitați care asigură alimentarea băncii
cu resurse și gestiunea financiară a rezultatelor, analiza plasamentelor și a resurselor și
planificarea f inanciară curentă și de viitor .
Plecând de la aceste elemente, conducere a unei instituții de credit este într -o continuă
cercetare asupra unor noi strategii în scopul atingerii obiectivelor propuse in cadrul planului de
afaceri.
În cadrul lucrării am observat sensibilitatea indicatorilor ma croeco nomici la
evenimentele pe trecute la nivel global și modalit ațile de ajustare ale acestora pentru a menține
echilibrul financiar .
În urma studiului empiric cu privire la corelația dintre influența PIB -ului și a ratei
inflației asupra ratei dobânzii , s-a constatat existența unei legături puternice , invers
proporționale între factorii analizați . Datele existente au fost suficient de relevante pentru a
putea observa nivelul din ce în ce mai ridicat al calității managementului bancar, în speță
mana gementul dep ozitelor, în ultimii ani înregistrându -se o creștere lentă dar promițătoare a
gestionării resurselor.
Concluzionând ideile prezentate anterior se constată faptul că activitatea unei instituții
financiar -bancare și rezultatele obținute de a ceasta pot fi considerate, într -o anumită măsură,
drept oglinda calității propriilor clienți. Cu cât banca își indreaptă mai mult atenția asupra
clienților viabili și dezvoltă parteneriate de afaceri cu aceștia, cu atât evoluția propriilor
indicatori econo mico -financiari va înregistra un trend ascendent.

35

BIBLIOGRAFIE:

1) Basno. C., Dard ac, N., Management banca r, Editura Econom ică, București, 2002
2) Bădescu, A. V., Dobre, I., Modelarea deciziilor economico -financiare, București,
Editura Conphys, 2001;
3) Codîrlașu Adrian, (2007) „ Econometrie aplicată utilizând EViews 5.1 ”- Note de curs
4) Coobe, S., Slack, M., Making Management Decisions , Prentice Hall, (UK), 1991;
5) Nicolae Danila, Aurel Octavian Berea, Managementul ban car, Fundamente și Orientări,
Editura economică, București, 2000
6) Danilă, N., Anghel, L., C., Dănilă, M., I., Managementul lichidității bancare ,
Editura Economică, București, 2002
7) Stoica, M., Management bancar , Editura Economică, București, 1999
8) Dedu V., Enciu A., (2009), ” Contabilitatea bancară ”, București: Econom ică, Ediția II a
9) Dedu V., “ Managementul bancar ”, Ed. Sildan,1994
10) Dedu V., ” Gestiune și audit bancar”, (2008), București, Editura Econom ică
11) Dedu, V., Enciu, A., Ghencea, S. (2008), ”Produse și servicii bancare”, București.
12) Dardac N., Barbu T., (2012) ”Instituții de credit ”, București.
13) Dardac N., Barbu T., (2009), ”Monedă”, București.
14) Mishkin F., (2006) ”The economics of money, Banking and Financial Markets”,
Boston: Pearson/Addison Wesley
15) Glyn Davies, A History of Money From Ancient Times to the Present Day , Ed.
University of Wales Press, Cardiff, 2002
16) Postăvaru, N., Decizii și previziune , București, Editura Matrix ROM, 1998;
17) Pavel V. Ungureanu, Banking Produse și operațiuni bancare , Ed. Dacia, Cluj Napoca,
2001
18) Stancu Stelian, (2011), „ Econometrie. Teorie și aplicații utilizând Eviews ”,
București
19) http://www.dm.unibo.it/~simoncin/Durbin_Watson_tabl es.pdf
20) http://www.asociatiaeconomistilor.ro/rel.php
21) www.bnr. ro
22) www.bvb.ro
23) http://www.ziare.com/articole/manage mentul+bancilor+comerciale
24) http://www.ziare.com/articole/investitii+randament+depozite+bancare
25) http://www.economiseste.ro/index/12.html
26) http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/21.pdf
27) http://ro.wikip edia.org/wiki/Fondul_de_garantare_a_depozitelor_%C3%AEn_sistemul_
bancar

36

28) Legea nr. 178 din 2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.
39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în
sistemul bancar .

37

Anexe :

Anexa 1

Data Depozite
gospodării
populație Depozite
societăți
nefinanciare Depozite
instituții
financiare
nemonetare
(mii lei) (mii lei) (mii lei)
IFMDL_G IFMDL_S IFMDL_I
mai. 2014 130.534.404,8 70.049.974,2 14.590.555,0 215.174.934,0
apr. 2014 131.119.791,7 69.064.028,7 14.847.061,4 215.030.881,8
mar. 2014 130.394.298,1 68.948.244,9 14.717.218,7 214.059.761,7
feb. 2014 131.719.036,5 70.444.132,0 14.381.370,8 216.544.539,3
ian. 2014 131.490.254,7 68.777.921,1 14.854.621,2 215.122.797,0
dec. 2013 129.727.021,0 70.780.908,3 15.138.098,1 215.646.027,4
nov. 2013 128.539.712,5 66.022.364,3 14.486.390,2 209.048.467,0
oct. 2013 127.578.652,6 65.564.682,2 14.826.521,6 207.969.856,4
sep. 2013 126.507.751,1 64.683.710,1 14.184.799,6 205.376.260,8
aug. 2013 126.090.444,1 63.419.199,4 14.040.771,1 203.550.414,6
iul. 2013 125.460.175,4 60.701.644,2 14.246.854,4 200.408.674,0
iun. 2013 125.920.952,9 60.742.157,5 15.502.087,5 202.165.197,9
mai. 2013 124.812.722,4 61.824.057,0 15.249.488,6 201.886.268,0
apr. 2013 124.864.384,5 61.184.694,4 14.648.577,6 200.697.656,5
mar. 2013 125.877.034,9 60.839.083,2 14.096.254,4 200.812.372,5
feb. 2013 123.419.032,5 58.919.570,2 13.197.929,6 195.536.532,3
ian. 2013 122.787.759,1 59.550.512,8 13.470.973,0 195.809.244,9
dec. 2012 122.220.808,0 61.189.853,9 13.884.292,9 197.294.954,8
nov. 2012 121.978.289,4 59.628.011,6 13.688.239,8 195.294.540,8
oct. 2012 121.265.438,7 59.864.114,6 13.814.536,4 194.944.089,7
sep. 2012 120.664.906,7 59.546.243,0 14.019.443,2 194.230.592,9
aug. 2012 119.568.418,9 60.111.341,7 14.042.942,5 193.722.703,1
iul. 2012 120.821.061,0 59.719.235,5 14.193.346,3 194.733.642,8
iun. 2012 118.981.703,6 57.929.602,1 14.130.403,9 191.041.709,6
mai. 2012 118.839.741,0 61.575.975,9 12.988.021,6 193.403.738,5

38

apr. 2012 117.928.431,5 60.605.973,6 13.051.049,6 191.585.454,7
mar. 2012 116.660.312,7 60.604.821,0 12.641.004,3 189.906.138,0
feb. 2012 115.811.497,4 61.048.322,1 11.779.920,8 188.639.740,3
ian. 2012 114.671.350,4 61.443.339,2 12.025.087,7 188.139.777,3
dec. 2011 112.749.688,8 62.391.958,3 12.147.200,7 187.288.847,8
nov. 2011 110.805.810,7 59.820.623,5 10.632.388,9 181.258.823,1
oct. 2011 109.602.547,2 59.856.306,2 10.186.241,8 179.645.095,2
sep. 2011 109.790.243,2 60.991.479,4 10.226.763,9 181.008.486,5
aug. 2011 107.674.763,6 59.480.463,8 10.908.545,8 178.063.773,2
iul. 2011 108.014.141,9 58.274.777,0 10.929.251,2 177.218.170,1
iun. 2011 106.338.359,5 57.961.148,5 10.011.575,9 174.311.083,9
mai. 2011 105.084.610,6 57.802.213,7 10.181.192,4 173.068.016,7
apr. 2011 104.431.390,6 56.349.692,8 10.275.105,5 171.056.188,9
mar. 2011 104.485.086,9 56.767.753,2 10.152.019,9 171.404.860,0
feb. 2011 105.228.211,3 56.675.031,8 10.442.861,5 172.346.104,6
ian. 2011 104.545.255,4 59.074.345,9 10.688.046,5 174.307.647,8
dec. 2010 104.107.350,0 62.376.988,0 10.946.968,9 177.431.306,9
nov. 2010 101.558.380,9 59.334.147,1 11.192.033,4 172.084.561,4
oct. 2010 100.685.923,7 57.153.186,4 11.097.167,8 168.936.277,9
sep. 2010 100.808.214,6 57.576.034,6 11.493.189,8 169.877.439,0
aug. 2010 101.309.818,0 56.735.361,0 11.373.616,5 169.418.795,5
iul. 2010 101.348.249,4 55.538.514,7 11.021.956,9 167.908.721,0
iun. 2010 102.561.827,8 56.267.690,6 11.247.609,0 170.077.127,4
mai. 2010 101.227.044,9 56.103.665,3 11.125.645,9 168.456.356,1
apr. 2010 100.850.410,3 55.145.973,2 11.267.656,3 167.264.039,8
mar. 2010 99.752.007,5 55.060.310,1 12.308.121,5 167.120.439,1
feb. 2010 99.088.724,8 54.207.753,5 11.876.774,9 165.173.253,2
ian. 2010 97.475.027,1 54.795.860,2 12.076.677,0 164.347.564,3
dec. 2009 97.306.966,9 58.059.088,0 12.377.241,7 167.743.296,6
nov. 2009 96.324.346,4 55.271.912,1 11.931.457,6 163.527.716,1
oct. 2009 95.341.640,4 55.350.449,8 11.374.523,6 162.066.613,8
sep. 2009 94.271.198,0 56.008.625,8 11.415.771,8 161.695.595,6
aug. 2009 94.365.281,3 56.064.545,0 10.962.274,1 161.392.100,4
iul. 2009 93.903.114,0 54.008.670,1 10.722.358,4 158.634.142,5
iun. 2009 93.153.659,0 53.877.205,8 11.024.529,2 158.055.394,0

39

mai. 2009 91.511.704,5 53.674.621,4 10.184.588,8 155.370.914,7
apr. 2009 91.187.884,5 53.329.126,0 10.037.078,3 154.554.088,8
mar. 2009 90.145.856,5 54.482.510,6 9.480.710,6 154.109.077,7
feb. 2009 89.425.188,2 55.191.779,3 9.730.122,7 154.347.090,2
ian. 2009 87.799.019,2 56.895.375,5 9.425.139,3 154.119.534,0
dec. 2008 82.879.713,0 59.487.743,3 9.004.421,9 151.371.878,2
nov. 2008 79.465.535,8 54.797.339,9 7.816.974,9 142.079.850,6
oct. 2008 78.610.958,8 54.856.005,8 7.190.728,3 140.657.692,9
sep. 2008 81.085.147,6 57.170.023,9 7.195.356,9 145.450.528,4
aug. 2008 79.028.392,1 55.474.385,6 6.831.567,4 141.334.345,1
iul. 2008 78.162.737,9 55.235.068,2 6.972.550,7 140.370.356,8
iun. 2008 77.929.621,7 55.944.046,6 6.915.866,4 140.789.534,7
mai. 2008 75.971.657,2 54.759.586,6 6.586.053,6 137.317.297,4
apr. 2008 75.182.846,6 55.895.368,8 6.263.070,6 137.341.286,0
mar. 2008 73.273.208,6 54.203.437,2 6.073.065,4 133.549.711,2
feb. 2008 71.651.349,1 53.056.203,1 6.286.025,8 130.993.578,0
ian. 2008 69.332.531,6 53.341.689,8 6.520.050,1 129.194.271,5
dec. 2007 67.315.557,2 54.862.329,0 6.880.295,4 129.058.181,6
nov. 2007 63.199.044,4 49.110.798,7 6.332.159,6 118.642.002,7
oct. 2007 59.697.166,0 46.381.638,6 6.306.434,2 112.385.238,8
sep. 2007 58.546.170,0 44.798.325,2 6.314.034,1 109.658.529,3
aug. 2007 56.880.455,2 44.544.039,5 6.586.045,9 108.010.540,6
iul. 2007 55.272.243,1 42.423.269,6 6.122.763,2 103.818.275,9
iun. 2007 53.185.369,4 41.358.591,1 5.888.153,3 100.432.113,8
mai. 2007 52.042.138,0 40.614.004,2 5.572.967,9 98.229.110,1
apr. 2007 51.504.701,0 41.542.851,4 5.802.583,4 98.850.135,8
mar. 2007 50.533.743,3 42.516.496,2 5.481.875,2 98.532.114,7
feb. 2007 48.805.404,9 41.763.978,0 5.424.516,2 95.993.899,1
ian. 2007 46.963.151,9 42.085.642,8 5.337.933,9 94.386.728,6

40

Anexa 2

Data PIB Rata
Dob. Inflatia
2008tr1 93.483.600.000 8,83% 7,95%
2008tr2 117.510.000.000 9,75% 8,56%
2008tr3 142.259.800.000 10,17% 8,12%
2008tr4 161.446.600.000 10,25% 6,81%
2009tr1 93.395.900.000 10,08% 6,77%
2009tr2 115.299.600.000 9,67% 6,09%
2009tr3 134.339.700.000 8,50% 4,99%
2009tr4 158.104.200.000 8,00% 4,56%
2010tr1 101.401.600.000 7,00% 4,63%
2010tr2 122.651.800.000 6,33% 4,36%
2010tr3 143.084.700.000 6,25% 7,50%
2010tr4 156.555.200.000 6,25% 7,86%
2011tr1 108.434.000.000 6,25% 7,53%
2011tr2 129.229.600.000 6,25% 8,23%
2011tr3 154.261.600.000 6,25% 4,18%
2011tr4 165.423.000.000 6,08% 3,38%
2012tr1 111.661.500.000 5,50% 2,57%
2012tr2 138.486.100.000 5,25% 1,88%
2012tr3 162.225.700.000 5,25% 4,07%
2012tr4 174.376.600.000 5,25% 4,16%
2013tr1 119.225.200.000 5,25% 3,86%
2013tr2 145.440.500.000 5,25% 4,68%
2013tr3 170.989.500.000 4,67% 4,97%
2013tr4 192.926.100.000 4,08% 4,25%