ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI [622574]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE BUSINESS SI TURISM

COMERT ELECTRONIC
„Poate mediul online sa duca la disparitia televiziunii in format clasic?”

Profesor coordonator: Studenta: Dumitru Bianca – Jeanina
Irina Albastroiu Grupa: 364, Seria: A, Anul: III

Bucuresti
2020

Introducere

In ultimii zeci de ani lumea s -a schimbat intr -un ritm alert chiar de la o zi la alta, iar
aceasta s -a acc entuat la urmatoarele generatii . Daca bunicii nostrii si -au trait intreaga viata fara
sa apara ceva ce sa le schimbe in mod violent si b rusc viziunea asupra lumii, astazi evenimentele
se intampla la cateva ore sau chiar minute, astfel o informatie noua poate zdruncina intelesul
asupra lumii si poate submina intreaga constructie mintala, cerandu -ne sa ne modificam toata
gandirea si credinta .
De ce s -au produs aceste schimbari intr -un ritm alert? Odata cu progresul omenirii
nevoile umane s -au inmultit si siversificat, iar dorinta oamenilor de a -si satisface cat mai mult
aceste nevoi, la un nivel cat dezvoltat si intr -un timp foart e scurt a generat un proces fara
precedent. Progresul stiintei si cunoasterii a evoluat foarte repede tocmai pentru a tine pasul cu
cerintele si nevoile oamenirii, antrenand un consum din ce in ce mai mare de resurse si factori
de productie, uitand practic ca resursele sun limitate la potentialul planetei.
Toate aceste schimbari nu ne -au facut mai fericiti decat erau bunicii nostrii, care aveau
mijloace nedezvoltate de satisfacere a trebuintelor, nu avem mai mult timp pentru petrecerea
timpului liber, nu ne putem bucura de roadele muncii noastre in liniste si pace.

Continut

Evolutia omenirii este legată în mod direct de progresul tehnologic si informatic,
oamenii, în dorința lor de a -și satisface cât mai bine și mai repede nevoile, au încercat prin
metode inova toare și invenții să găsească soluți i creative pentru a le vinde și a-și putea satisface
la nivel ridicat nevoile și, de ce nu, de la un anumit nivel și dorințele. Toate acestea au adus
creștere eco nomică, creștere asociată cu partea de inovare, cu schimbările tehnologice, adică
apariția internet -ului și tehnologie relativ noua.
Asadar, evolutia tehnologiei se vede si in domeniul televiziunii care incepe sa aibă
oconcurenta foarte serioa sa si anume mediul online. Serviciile de streaming online devin o
amenintare serioasa pentru transmisiile TV iar aceasta indica o noua transformare in crestere
fata de schimbarea care zeci de ani a dominat industria televiziunii si jurnalistice. Provocaril e
sunt reale si importante si au un impact considerabil asupra televiziunii.
Modificările în tehnologia piețe precum și apariția de noi servicii cu noi modele de afaceri, nu
numai că sunt văzute că amenință poziția actorilor de piață consacrați, dar însăși înțelege rea și
definiția televiziunii. I n ciuda încercărilor de clarificare, nu este întotdeauna ușor de înțeles care
sunt aspectele televiziunii contesta te sau amenințate. I nțelegerea comună a televiziunii
tradiționale este că este un sistem de distribuire a programelor mixte care stimuleaza la o
audiență de masă în casele lor pe seturi tradițio nale și în care publicitatea este una din cele mai
importante surse de redeve nța. Acest model pare să fie con testat pe cel puțin trei parti . În primul
rând, fragm entarea publicului poate submina aspectul mass -media al televiziunii;
Este posibil ca companiile tradiționale de televiziune să nu poată achiziționa conținutul de care
au nevoie pent ru a păstra un program atractiv , în al treilea rând, chiar model ul de afaceri poate
fi subminat pe măsură ce se văd atât spectatorii cât și agenții de publicitate ca migrare departe
de platforma de difuzare.
Totusi cel mai recent studiu referitor la obiceiurile de consum TV și video realizat de compania
de sateliți SES evidențiază că românii urmăresc mai mult formatul clasic de televiziune – TV
liniar – decât video online, iar 36% și -ar schimba furnizorul de servicii TV pentru o oferă mai
bună de canale HD și Ultra HD, informează Media Expres.
Raportul analizează obicei urile de vizionare, inclusiv televiziune și online, servicii de streaming
video, calitatea imaginii și conținut.

Timpul de vizionare al programelor TV continuă să fie la un nivel ridicat: în 2019, în medie,
un român se uită la televizor timp de 3,3 ore în timpul săptămânii, iar în week -end timpul
petrecut în fața t elevizorului crește la 3,7 ore. Tinerii (18 -34 de ani) petrec cu o oră mai puțin
timp la TV decât cei în vârstă (peste 55 ani) – 2,9 ore față de 3,9 ore în medie în timpul
săptămânii. Televiziunea liniară este liderul timpului de vizionare. Potrivit studiului SES
ASTRA România, două treimi dintre respondenți spun că urmăresc conținut video online în
medie timp de 2,3 ore zilnic în timpul săptămânii și 2,5 ore în zilele de week -end, cu 1,2 ore
mai p uțin decât la TV.1
Provocările sunt reale și importante și au impact consider abil asupra televiziunii .
Retorica din dezbateri este infuzată de așteptare , de progrese imense sau de declin accentuat și
previziunile despre revoluția în sectorul TV sunt deseori exprimat e de actori ca re au avut
interese în reali zarea acestor predicții. Un exemplu in acest sens este cofondatorul și directorul
executiv (CEO) din compania online de streaming TV N etflix „Reed Has -Tings” în 2015 a
susținut că „În zece a ni, sau douăzeci cel mult, va fi TV liniar cu un program fix mort"2 lucru
care se și întamplă, televiziunile oferă anumite programe fixe, ore de știri, zile în care se
difuzează filme de acțiune sau pentru copii, pe când mediul online a lua t amploa re și s -a extins
în multe domenii importante în vieț ile consumatorilor , de la activități de recreere online prin
jocuri sau alte activități pâna la afaceri, plăți online și multe altele. O provocare retorică cheie
pentru companiile t radiționale de televiziune este de a combate imaginea unor modele vechi,
irelevante și industria muribundă, care este p arțial construită prin noile strategii de marketing
ale concurenților .
Care sunt schimbările actuale în tehnologiile, conținutul, pieț ele și industriile
contemporane? Acel punct către o schimbare fundamentală în înțelegerea și condițiile pentru
televiziune?
Impactul convergenței pentru ma ss-media existente este complex , se dezlănțuie și se supune
multor dezbateri. Din perspectiva relației mass -media − publ ic, fenomenul comportă schimbări
majore în ceea ce privește percepția publicului despre informație. Pe de o parte, consumatorul
are acum posibilitatea de a se implica activ în procesul de producți e și difuzare a știrilor, datorită
dezvoltării tehnologie i digitale. Pe de altă parte, această piață permite consumatorului să decidă
când, unde și prin ce canale accesează informațiile sau relaționează cu massmedia. Publicul
consumator de știr i nu se mai mulțumește acum cu totul în același loc, pentru toți, de ace ea
organizațiile media care au adoptat convergența au încercat, de fapt, o strategie de a răspunde
eficient la transformările survenite în gusturile și obișnuințele pub licului de știri.

Mass -media sunt un efect al modernității, dar în același timp ele produc și mediatizeză
mode rnitatea. Mass -media au devenit cauză și efect al societății moderne, însă tranziția către
societatea postmodernă a schimbat rolul lor.
„Este vorba de independența mass -media. Să spunem că în societățile cu o modernitate
consolidată mass -media sunt căi esențiale de conservare a coeziunii sociale. De altfel, ele au
avut o contribuție decisivă la transmiterea acelorași valori și conduite într -un stat național, iind
o puternică forță de coeziune națională. Mass-media pot sus ține comportamentele europene și
pot inluența schimbarea mentalităților de sus în jos și să mediatizeze acele inițiative, acțiuni și
comportamente europ ene construite de jos în sus. Mass -media sunt un factor intermediar între
normele instituționale și compo rtamentele cotidiene europenizate formate în procesul de
învățare autonomă prin o varietate de mijloace. Inluența mass -media, în acest proces, se produce
într-un context al unei raționalități sociale locale diferite sau chiar opuse celei cerută de
europeni zare. ”3