ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [613387]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNCURAJAREA INIȚIATIVELOR ANTREPRENORIALE ALE
TINERILOR FERMIERI DIN MEDIUL RURAL

Coordonator științific :
Lector Univ. Dr. Irina PETRE SCU
Absolvent: [anonimizat] , 2017

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
CAPITOLUL I. OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE PENTRU TINERII DIN MEDIUL
RURAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1.1. Programul de finanțare europeană a agriculturii în perioada 2000 – 2006 ………………… 5
1.1.1. Aderarea Romaniei la Uniu nea Europeana. Premise economice. ………………………….. … 5
1.1.2. Ajutoare financiare din fonduri europene în perioada de preaderare ………………………… 7
CAPITOLUL II. ANALIZA IMPLEMENT ĂRII MĂSURILOR PRIVIND ÎNCURAJAREA
TINERILOR FERMIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 10
2.1. Programul de finanțare europeană a agriculturii în perioada 2007 – 2013 ………………. 10
2.1.1. Prioritizarea obiectivelor și măsurilor aferente Axei 1 ………………………….. ………… 11
2.1.2. Prioritizarea obiectivelor și m ăsurilor aferente Axei 2 ………………………….. ………… 11
2.1.3. Prioritizarea obiectivelor și măsurilor aferente Axei 3 ………………………….. ………… 11
2.1.4. Prioritizarea obiectivelor și măsurilor aferente Axei 4 ………………………….. ………… 12
2.2. Programul de fina nțare europeană a agriculturii în perioada 2014 – 2020 …………………… 12
2.2.1. De scrierea generală a M1 – Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare …………… 13
2.2.2. Descrierea generală a M2 – Servicii de consiliere ………………………….. ………………… 13
2.2.3. Descrierea generală a M4 – Investiții în active fizice ………………………….. …………… 14
2.2.4. Descrierea general ă a M6 – Dezvoltarea exploatațiile și a întreprinderilor ………. 14
2.2.5. Descrierea generală a M7 – Servicii de bază și reînnoierea satelor …………………… 14
2.2.6. Descrierea gene rală a M8 – Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere …………….. 15
2.2.7. Descrierea generală a M9 – Înființarea grupurilor de producăt ori …………………… 15
2.2.8. Descrierea generală a M10 – Agro -mediu și climă ………………………….. ………………. 15
2.2.9. Descrierea generală a M11 – Agricultura ecologică ………………………….. …………….. 16
2.2.10. Descrierea generală a M13 – Plăți zone cu constrângeri n aturale ……………………… 16
2.2.11. Descrierea generală a M15 – Servicii de silvo -mediu, climatice și conservarea
pădurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 17
2.2.12. Descrierea generală a M16 – Cooperarea ………………………….. ………………………….. . 17
2.2.13. Descrierea generală a M17 – Gestionarea riscurilor ………………………….. ……………. 18
2.2.14. Descrierea generală a M19 – Dezvoltare locală LEADER ………………………….. ……. 18
CAPITOLUL III. ELABORAREA UNUI PLAN DE AFACERI AFERENT SUBMĂSURII 6.1 –
SPRIJIN PNTRU INSTALAREA TINERILOR FERMIERI ………………………….. …………………… 24
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT ………………………….. …………………………. 24
II. DESCRIEREA SITUAȚIEI CURENTE ………………………….. ………………………….. …………………. 24
III. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DE SELECȚIE ÎNDEPLINITE ………………………….. …………. 26

3
IV. OBIECTIVELE ȘI DETALIEREA ACȚIUNILOR PROPUSE PENTRU ATI NGEREA
ACESTORA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 27
V. PIAȚA DE APROVIZIONARE/DESFACERE, CONCURENȚA ȘI STRATEGIA DE PIAȚĂ
CE VA FI APLICATĂ PENTRU VALORIFICAREA PR ODUSELOR/SERVICIILOR
OBȚINUTE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI. ………………………….. ………………………… 34
VI. TIPUL ȘI CANTITATEA PRODUSELOR OBȚINUTE ÎN TIMPUL IMPLEMENTĂRII,
INCLUSIV OPORTUNITĂȚILE DE PIAȚĂ ………………………….. ………………………….. …………….. 35
VII. CALCULUL VALORII P RODUCȚIEI STANDARD (SO) LA FINALIZAREA PLANULUI
DE AFACERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 36
VIII. PROGNOZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA
NIVEL DE EXPLOATAȚIE – EXCLUZÂND SUMELE DE SPRIJIN ACORDATE PRIN SM 6.1
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 37
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 38
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 40

4
INTRODUCERE

Lucrarea dată își propune să prezinte principalele surse și oportunități de finanțare
destinate tinerilor fermieri, având rolul de a stimula creșterea gradului de performanță a
investițiilor în agricultură prin fonduri de finanțare europeană.
Tema lucrării constă în punerea în evidență a principalelor programe de finanțare alocate
României, a oportunităților de dezvoltare ce vizează sectorul agricol, de mediu și transport, a
tehnologiei si a con știentizării gradului de formare a competențelor în agricultură.
Primul capitol al acestei lucrări „Oportunități de finanțare pentru tinerii din mediul
rural – concept și tipologie ” subliniază din punct de vedere conceptual ajutoarele financiare
nerambursa bile, punând accentul, atât pe politicile economico -financiare, cât și pe cele ale
transferurilor de resurse.
Cel de -al doilea capitol „Analiza s tadiul ui implementarii proiectelor privind
incurajarea fermierilor ”se refera la analiza stadiului implementarii masurilor de finantare
europeana, atat pentru M112 din Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013, cat si
pentru SM 6.1 din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020.
In cadrul acestui capitol se urmaresc numarul proiectelor depuse de solicitanti si a valorii
proiectelor de finantare, cat si numarul celor aprobate spre a fi finantate si valoarea acestora.
In cel de -al treilea capitol s -a aplicat un plan de afaceri pe sM 6.1 din Programul National
de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020, avand ca obiect de activitate cod CAEN 0113 – Cultivarea
legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si a tuberculilor , in scopul accesarii unor fonduri
in investitia si dezvoltarea unei exploatatii agricole.
Lucrarea de față îmbină atât cunoștințele acumulate p e parcursul anilor de studii, cât și
cercetarea amănunțită cu privire la posibilitățile de finanțare pentru cei care doresc sa acceseze
fonduri europene în vederea desfășurării propriei activități.

5
CAPITOLUL I. OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE PENTRU TINERII
DIN MEDIUL RURAL

Fondurile e uropene sunt instrumente financiare create de Uniu nea Europeană (UE)
destinate tuturor țărilor membre în scopul creșterii gradului de dezvoltare al sectorului de
activitate pentru care se aplică.
Fondurile n erambursabile reprez intă sume de bani acordate tuturor solicitanților care nu
mai pot fi restituite, în funcție de domeniul de activitate , în vederea dezvoltări i activității fără a
fi percepute dobânzi.
Principalele domenii pentru care s -au acordat fonduri nerambursabile către statele
membre, conform Planului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) sunt:
a) Industria agroalimentară;
b) Exploatațiile agricole;
c) Diversificarea activităților economice;
d) Formarea grupurilor de producători agricoli, silvici și piscicoli;
e) Metode agricole pent ru agricultură ecologică;
f) Silvicultură;
Fondurile nerambursabile sunt alocate prin intermediul unor programe ce pot fi accesate
prin proiecte specifice domeniului pentru care au fost elaborate.
1.1. Progr amul de finanțare europeană a agriculturii în perioada 2 000 –
2006
1.1.1. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Premise economice.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeană (UE) a creat pe plan economic o zonă de liber
schimb, o bună cooperare economică și financiară , restabilind economia romanească , iar pe
plan politi c, un cadru instituț ional. %
România la fel ca celelalte foste țări socialiste avea un decalaj important față de vechile
state membre (UE -10) sau țările situate în Vestul și Nordul Europei care nu făceau parte din
Uniune. Astfel, numeroase studii sub egida Institutului European Român arătau că România
înregistra decalaje la nivelul principalilor indicatori economici.

6
Principalul indicator macroeconomic PIB/ locuitor a fost situat la momentul aderării la
34,2 % din media europeană, mai scăzut față de alte st ate care au aderat anterior, precum : Cehia
(75%), Polonia (51%), Ungaria (63%).
Analiza tă în prețuri curente, decalajul se păstrează față de principalele state europene, așa
cum arată și tabelele următoare, generate prin intermediul programului informatic al Eurostat.
Tabel 1 .1.1. Ponderea PIB -ului în cadrul UE pe cap de locuitor în cheltuieli
curente
Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Țara
Bulgaria 32 34 35 37 38 40
Cehia 73 77 78 79 80 83
Ungaria 61 63 63 63 63 62
Polonia 48 49 51 51 52 54
România 29 31 34 35 38 42
Slovenia 82 84 87 87 88 88
Slovacia 54 55 57 60 63 68
Sursa : Eurostat
Din punct de vedere administrativ, odată cu definirea conceptului de dezvoltare regiona lă
și prin adoptarea Legii nr. 151/ 1998 a celor opt regiuni de dezvoltare: Nord -Est, Sud -Est, Sud,
Sud-Vest, Vest, Nord -Vest, Centru și Bucureș ti-Ilfov, bazate pe criterii de afinitate geografică,
economică și socială .
Cele opt r egiuni de dezvoltare sunt unități teritoriale, fără rol administ rativ sau
personalitate juridică . Ace st aspec t s-a schimbat odată cu anul 2007 câ nd au prim it un rol
important ca autorități de management î n cadrul politicii de po staderare a României.

7

Sursa : Guvernul României

1.1.2. Ajutoare financiare din fonduri europene în perioada de preaderare
În vederea adoptării politicilor la nivel regional s -au elaborat primele Planuri Naționale
de Dezvoltare (PND) care vizează spațiul rural, având o serie de priorități : creșterea
competitivității, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, modernizarea agriculturii,
cercetarea și inovarea tehnologică.
Implementarea acestora s -a realizat prin intermediul unor trei programe de preaderare
menite să susțină și să accelereze situația economică a țării : PHARE, SAPARD și ISPA care
vor fi descrise și analizate succint.
Programul PHARE “Europa” (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the
Economy / Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucția Economiei) reprezint ă unul din cele
trei instrumente de pre -aderare finanțate de Uniunea Europeană , destinat inițial Poloniei și
Ungar iei, dar care s -a extins la toate țările candidate.
Principalele obiective PHARE sunt :
 Consolidarea și întărirea administrațiilor și instituțiilor publice pentru
funcționarea eficientă în cadrul UE;
 Investiții pentru sprijinirea aplicării legislației comu nitare;
 Promovarea coeziunii economice și soci ale

8
În România, PHARE a cunoscut două perioade de evoluție: 1990 -2000 și 2000 -2006. În
prima perioadă s-au acordat ajutoare financiare României în valoare de 1,5 miliarde euro , iar în
cea de -a doua perioadă, ac este a jutoare au ajuns la 250 milioane euro anual , conform statisticilor
Eurostat.
Tabel 1.1.2. Alocare financiară PHARE 2004 -2006 în România
Măsura 2004 2005 2006 Total
1. Criteriul politic 50 44,6 57,9 152,5
2. Criteriul economic 4,5 – 8 12,5
3. Obligații în domeniul
acquis 155,4 136,7 140,3 432,5
4. Coeziune economică și
socială 161,1 175 187 522,1
5. Activități specifice 11,2 16 15,4 42,6
6. Programe comunitare 24,1 – – 24,1
Total 405,3 372,3 408,6 1.186,2
Sursa: Comisia Europeană, 2007
Perioada de contractare 2 004-2006 a fost definitorie în cazul României, cu un buget total
alocat de 1.186,2 miliarde euro pe baza celor șase măsuri specifice.
Programul ISPA (Instrument for Structu ral Policies for Pre -Accession / Instrumentul
pentru Politici Structurale de Pre -Aderare) are rolul de a finanța proiectele din domeniul
infrastructurii și protecției mediului.
Astfel, prin programul ISPA s -a acordat sprijin țărilor beneficiare, concentrându -se pe
investiții a căror implementare genera costuri mult prea ridicate în dom enii precum : rezerva de
apă potabilă, tratarea apelor reziduale, poluarea aerului și administrarea și gestionarea
deșeurilor.
Principalele obiective ISPA sunt :
 Sprijinirea Rom âniei în vederea alinierii standardelor de mediu la cele ale Uniunii
Europene ;
 Extinderea și conectarea liniilor de transport proprii cu cele europene ;

9
În România, cea mai mare parte a bugetului de preaderare a fost implementată prin
intermediul programului ISPA, care a beneficiat de 2,88 miliarde euro în perioada 2000 -2006.
Așadar, s prijinul acordat prin instrumentele financiare de pre -aderare (SAPARD, PHARE
și ISPA) a servit la asigurarea unui management eficient al instrumentelor structurale , atât în
procesul de pre -aderare, cât și după aderare.
Al treilea instrument financiar de p readerare, SAPARD a fost creat în strânsă legătură cu
Politica Agricolă Comună (PAC) din Uniunea Europeană, devenind unul dintre cele mai
populare programe de finanțare la nivelul economiei românești.
Programul SAPARD (Programul Special de Preaderare pent ru Agr icultura si Dezvoltare
Rurala / Special Pre -Accession Programme for Agriculture and Rural Development) reprezintă
un program elaborat de Uniunea Europeană în vederea stabilirii unei relații de întrajutorare în
procesul de pre -aderare a statelor în do meniul agriculturii și dezvoltării rurale.
Sprijinul financiar acordat României a fost de aproximativ 152 milioane de euro anual pe
o perioadă de șapte ani ( 2000 – 2006 ), deci aproximativ 1,1 miliarde euro pentru îmbunătățirea
competitivității sectorulu i agricol, dar și pentru atingerea standardelor UE din domeniul politicii
agricole, siguranței și securității alimentare, a mediului înconjurător.
De asemenea, sprijinul financiar va fi utilizat pentru investiții în infrastructură,
dezvoltarea climatului d e afaceri, diversificarea activităților economice și dezvoltarea
resurselor umane.
Cele trei programe de pre -aderare, PHARE, ISPA și SAPARD, din punct de vedere al
impactului produs, au avut o rată de absorbție ce a depășit 90 % din fondurile de preaderare.

10
CAPITOLUL II. ANALIZA IMPLEMENT ĂRII MĂSURILOR PRIVIND
ÎNCURAJAREA TINERILOR FERMIERI

Pentru a descrie cât mai succint analiza implementării măsurilor privind încurajarea
tinerilor fermieri vom analiza în dinamică stadiul implementării proiectelor dep use spre a primi
finanțare prin Programu l Național de Dezvoltare Rurală. Astfel, vom analiza atât stadiul
implementării proiectelor depuse prin PNDR 2007 – 2013, cât și prin PNDR 2014 – 2020.
2.1. Programul de finanțare europeană a agriculturii în perioada 200 7 – 2013
Conform Guvernului României, Planul Național de Dezvoltare (PND ) 2007 – 2013 este
un instrument prin care România va încerca să reducă decalajul actual de dezvoltare cât mai
rapid.
PND este considerat principalul document de programare stra tegică ce stabilește planurile
de distribuire a fondurilor publice pentru investiții.
Fondurile euro pene pentru agricultură pot fi accesate î n baza documentului – cheie
Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 – 2013 .
Fondurile totale de dezvol tare rurală atribuite acestui program au fost în valoare de 8
miliarde de euro, distribuite celor patru axe precum:
• Peste 3 miliarde euro (aproximativ 45% din total) pentru îmbunătățirea competitivității
sectorului agricol și silvic;
• Aproximativ 2 mili arde euro (25% din total) pentru protecția mediului și managementul
terenurilor agricole;
• Aproape 2 miliarde euro (27,5% din total) pentru diversificarea activităților agricole;
• Circa 2,5% din sumă se va aloca programului „LEADER” ce va sprijini proiec te de
dezvoltare rurală.
Implementarea acestui program se va face ținând cont de următoarele priorități:
A. Axa 1 – “Creșt erea competitivității sectoarelor agricol și forestier ”
B. Axa 2 – “Îmbunătățirea calității mediului și a zonelor rurale”

11
C. Axa 3 – “Îmbunătăț irea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei
rurale”
D. Axa 4 – “Promovarea inițiativelor locale de tip Leader”

2.1.1. Prioritizarea obiectivelor și măsurilor aferente Axei 1
Conform PNDR 2007 – 2013, măsurile sprijinite prin Axa 1 se realizea ză prin
următoarele aspecte : “consolida rea potențialul ui suprafețelor mari de teren pretabile pentru
agricultură pentru a profita de ocaziile oferite de o piață internă și europeană aflată în plină
dezvoltare, prin aducerea la potențialul real a segmentului de expl oatații neperformante, prin
intermediul eforturilor de modernizare și restructurare, cât și în scopul de a sprijini înființarea
grupurilor de producători și asigurarea unei coordonări verticale între procesatorii agricoli și
lanțurile de distribuție , a mo dernizării întreprinderilor mici din sectorul de procesa re
agroalimentar și forestier. Modernizarea și restructurarea sectorului de procesare și
comercializare agroalimentară depinde de eforturile de modernizare și restructurare din sectorul
producției pr imare , cum ar fi : formarea profesională, serviciile de consultanță și consiliere,
sprijinirea agricultorilor de semisubzistență și a tinerilor fermieri ”. (MADR, 2017)

2.1.2. Prioritizarea obiectivelor și măsurilor aferente Axei 2
Măsurile sprijinite din cadrul Axei 2 se reali zează prin: „acordare a de sprijin
financiar agricultorilor și proprietarilor de pădure pentru prestarea de servicii de protecție a
mediului pentru conservarea și protejarea florei și faunei sălbatice, apei și solului – conform
priorităților de med iu ale UE referitoare la agricultură și silvicultură – și de a menține sistemele
agricole de tip HNV (high natural value – cu valoare naturală înaltă) , a menținerii sau creșterii
atractivității zonelor rurale, dar și a nivelului de informare a agricu ltorilor în privința practicilor
de gospodărire e xtensivă a terenurilor agricole ”. (MADR, 2017)

2.1.3. Prioritizarea obiectivelor și măsurilor aferente Axei 3
Sprijinul prevăzut prin Axa 3 vizează : „dezvoltarea și diversificarea activităților economice din
zonele rurale, creșterea gradului de ocupare prin dezvoltarea întreprinderilor, crearea locurilor
de muncă pentru menținerea și bunăstarea populației rurale și încurajarea înființării și
dezvoltării micro – întreprinderilor care vor iniția activități economice în zona rurală, forța de
muncă putându -se orienta astfel, către s ectorul producției non -agricole . Acest lucru poate fi

12
realizat prin sprijinirea inova țiilor d in actuala industrie, cum ar fi : turismul, meșteșugurile și
alte activități tradiționale ”. (MADR, 2017)

2.1.4. Prioritizarea obiectivelor și măsurilor aferente Axei 4
Sprijinul acordat prin Axa 4 de către PNDR 2007 – 2013 presupune : „necesitatea
înființării la nivel lo cal a unor structuri care să reunească reprezentanți ai sectoarelor public,
privat și societății civile dintr -un teritoriu stabilit, să identifice punctele slabe și tari și să
stabilească prioritățile teritoriului, să implementeze acțiunile corespunzătoare și apoi să
împărtășească experiența și bunele practici cu alte structuri parteneriale similare ”. (MADR,
2017)

2.2. Programul de fina nțare europeană a agriculturii în perioada 2014 – 2020
Fondurile europene pentru agricultura pot fi accesate in baza documentului – cheie
Programul Național pent ru Dezvoltare Rurală (PNDR 2014 – 2020 ).
Noul program destinat dezvoltării agriculturii cuprinde 15 măsuri de finanțare și va avea
alocat un buget î n valoare de 9,5 miliarde de euro , din care 8,2 miliarde de euro reprezintă
fonduri le europene atribuite țării, iar 1,3 miliarde de euro reprezintă contribuția națională .
Principalele priorități de dezvoltare rurală avute în vedere sunt următo arele:
„modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora,
deschiderea către piață și proc esare a produselor agricole; încurajarea întineririi generațiilor de
agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri; dezvoltarea infrastructurii rurale de bază
ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale și crearea de noi loc uri de muncă și
implicit la dezvoltarea spațiului rural ; încurajarea diversificării economiei rurale prin
promovarea creării și dezvoltării IMM -urilor în sectoare le non -agricole din mediul rural ”.
(MADR, 2017)
Conform PNDR 2014 – 2020, situa ția proiectelor depuse la 23 martie anul curent a
fost de aproximativ 7.400, cu o valoare de peste 307 milioane euro. Dintre acestea, puțin peste
4.900 au fost selectate, iar numărul celor implementate este de aproximativ 3.000, având o
valoare de peste 120 milioane euro.

13
Implementa rea acestor măsuri alocate prin intermediul PNDR 2014 – 2020 vor fi
descrise și analizate succint în rândurile de mai jos.

2.2.1. Descrierea generală a M1 – Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare
Așa cum se specifică în noul PNDR, transferul de cunoștințe și acțiuni le de informare
vor fi adaptate la nevoile grupurilor țintă. Prin urmare, trebuie sprijinite în egală măsură, atât
formarea profesională și dobândirea de competențe, cât și activitățile demonstrative și acțiunile
de informare care vor contribui la crearea și implementarea unui management eficient al
exploatațiilor.
De asemenea, vor permite fermierilor și micilor procesatori să dobândească noi
cunoștințe pentru gestionarea riscurilor exploatațiilor agricole, prin utilizarea de noi tehno logii
și să utilizeze mai eficient resursele.

2.2.2. Descrierea generală a M2 – Servicii de consiliere
Conform PNDR 2014 – 2020 , “lipsa de servicii de consiliere agricolă afectează în special
tinerii fermieri care doresc să se instaleze în calitate de șefi de exploatație, precum și micii
fermieri. Aceștia au nevoie de acces la servicii de consiliere de calitate și adaptate cerințelor lor
cu privire la dezvoltarea fermei, adaptarea la standarde și la cerințele pieței, orientarea spre
piață, crearea de forme asociative, promovarea antrepreno riatului, diversificarea activităților la
nivel de fermă și inovarea . În prezent, serviciile de consiliere agricolă din România sunt
insuficiente și nu răspund cerințelor pieței în special pentru următoarele categorii: tinerii și micii
fermieri, micii pro cesatori, cooperativele agricole și grupurile de producători . Sunt necesare în
special servicii de consiliere care au ca scop identificarea de soluții individuale destinate
îmbunătățirii producției, performanțelor de muncă, eficienței și proceselor la nive lul
întreprinderilor mici și micro -întreprinderilor ”. (MADR, 2017)
Toate aceste aspecte contribuie la satisfacerea nevoilor privind serviciile de consiliere.

14
2.2.3. Descrierea generală a M4 – Investiții în active fizice
Conform PNDR 2014 -2020, nevoi a investiții lor în active fizice în agricultură și în
sectorul de prelucrare a prod uselor alimentare în România, are ca scop moderniza rea și
îmbunătăți rea productivit ății și competitivității în sectorul agro -alimentar.
Măsura descrie “gradul relativ scăzut de dotare și tehnologiile depășite uti lizate în
majoritatea exploatațiilor agricole și a unităților de profil, care se reflectă în nivelul redus al
productivității muncii din sector și în calitatea poduselor. Prin urmare, se impune introducerea
de tehnologii noi, moderne și prietenoase cu mediul ”. (PNDR 2014 -2020, n.d.)

2.2.4. Descrierea general ă a M6 – Dezvoltarea exploatațiile și a întreprinderilor
Princi palul scop al măsurii este: „promova rea, crearea și dezvoltarea unor noi activități
economice în zonele rurale din România, atât pentru anumite categorii de afaceri în do meniul
agricol, cât și pentru diversificarea activităților în general ”. (PNDR 2014 -2020, n.d.)
Unul dintre obiective îl constituie reînnoirea generațiilor șefilor exploatațiilor agricole
care dețin competențe adecvate, dat fiind numărul insuficient de tineri fermieri din agricult ură
din România, din cauza factorilor socio -economici și fenomenului de îmbătrânire a fermierilor,
ceea ce pe termen mediu și lung poate afecta performanțele sectorului agricol .
Prin PNDR 2007 -2013 (M112 – Instalarea tinerilor fermieri ), aproximativ 13.000 tineri
fermieri au fost sprijiniți în a se dezvolta din punct de vedere profesional în zonele rurale.

2.2.5. Descrierea generală a M7 – Servicii de bază și reînnoierea satelor
Conform PNDR 2014 -2020 , descrierea măsurii presupune : “dezvoltarea economică și
socială durabilă a zonei rurale este indispensabil legată de îmbunătățirea infrastructurii rurale
și serviciilor de bază existente. Infrastructura și serviciile de bază neadecvate constituie
principalul element care menține decalajul accentuat dintre zonele rurale și zonele urbane din
România și care, cu atât mai m ult, reprezintă o piedică în calea egalității de șanse și a dezvoltării
socio -economice a zonelor rurale . Rezultatul acestor investiții va fi o infrastructură rutieră de
interes local și o infrastructură de apă/apă uzată îmbunătățite, care vor contribui la diminuarea
tendințelor de declin social și economic și la îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale ”.
(PNDR 2014 -2020, n.d.)

15
2.2.6. Descrierea generală a M8 – Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere
Conform PNDR 2014 -2020, descrierea m ăsurii presupune : “împădurirea terenurilor
agricole și neagricole în pr incipal, să contribuie la reducerea concentrației de gaze cu efect de
seră din atmosferă prin captarea CO2, la reducerea eroziunii solului, cresterea retentiei apei in
sol, precum și la adaptarea agriculturii din România la schimbările climatice așteptate . Măsura
similară implementată prin PNDR 2007 -2013 a fost intr -o măsură foarte mică accesată. Astfel,
la sfârșitul anului 2013 erau contractate 29 de proiecte, cu o valoare publică totală de 2.4 mil.
euro, reprezentând cca. 1% din alocarea publică totală i nițială de cca. 230 mil. euro. Principala
cauză identificată pentru slaba accesare a măsurii fiind nerecunoașterea costurilor reale
necesare creării unor păduri cu structuri adaptate condițiilor locale ș i rezistente la stresul
climatic ”. (PNDR 2014 -2020, n.d.)

2.2.7. Descrierea general ă a M9 – Înființarea grupurilor de producători
Conform PNDR 2014 -2020, „procesul de restituire a terenurilor care a început în 1990 a
dus la o pondere mare (92,9%) a fermelor mici (mai puțin de 5 ha) , iar d imensiunea medie a
unei exploatații românești (3,4 ha ) este de peste 4 ori mai mică decât cea europeană (14,3 ha ).
Această structură, nefavorabilă în principal exploatațiilor agricole mici, precum și cooperarea
insuficientă a producătorilor agricoli, a determinat o slabă dezvoltare a sectorului ”. (PNDR
2014 -2020, n.d.)
În PNDR 2007 -2013 a existat o măsură 142 – „Înființarea grupurilor de producători”,
unde „în noiembrie 2013 erau recunoscute 149 de grupuri și organizatii de producători, fiind
selectate pentru finanțare 72 de grupuri de producător i pentru, cereale și plante oleaginoase,
lapte și produse lactate, carne de porc, carne de pasăre și ouă, carne ovine și caprine, miere și
produse din miere etc . Cel mai important factor în perioada de programare anterioară, care a
avut efecte negative asu pra constituirii grupurilor de producători a fost legislația națională
(modificarea continuă a legislației în domeniu, impozitarea schimburilor comerciale între
membri și grupul de producători) ”. (PNDR 2014 -2020, n.d.)

2.2.8. Descrierea generală a M10 – Agro -mediu și climă
Această măsu ră are ca scop : „încurajarea fermierilor (utilizatorilor de terenuri agricole)
să adopte, pe baze voluntare, practici agricole care să asigure menținerea valorii de mediu a
zonelor rurale, menținerea unor habitate specifice terenurilor agricole importante pe ntru

16
speciile sălbatice prioritare, utilizarea durabilă a resurselor naturale și păstrarea peisajelor
tradiționale ”. (MADR – PNDR 2014 -2020, n.d.)
Promovarea practicilor din agricultura care co ntribuie la gestionarea corect ă a resurselor
naturale, reducerea concentrației de ga ze cu efect de seră (GES) și amoniac din atmosferă și
adaptarea la efectele schimbărilor climatice se regăsesc printre prioritățile de finanțare al noului
PNDR 2014 – 2020.

2.2.9. Descrierea generală a M11 – Agricultura ecologică
Practicile specifice agriculturii eco logice contribuie la protejarea biodiversității,
menținerea fertilității și funcționalității solului, reducerea poluării resurselor de apă (prin
eliminarea scurgerilor de pesticide, mangementul strict al gunoiului de grajd) și îmbunătățirea
managementului apei (îmbunătățirea structurii solului, reducerea riscului și severității
inundațiilor și a secetei, în contextul schimbărilor climatice), reducerea emisiilor de dioxid de
carbon și asigurarea unor cond iții de bunăstare a animalelor .
Prin sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri, fermierii vor fi încurajați să treacă de la
metodele de agricultură convențională la cele specifice agriculturii ecologice, precum și să
mențină aceste metode după perioada inițială de conversie.

2.2.10. Descrierea generală a M13 – Plăți zone cu constrângeri naturale
Prin PNDR 2014 -2020 descrierea acestei m ăsuri presupun e ca “procesul de desemnare a
zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu a lte constrângeri specifice , ce se
remarcă în principal Munții Carpați – acolo unde se întâlnesc valori mari de altitudine și pantă,
Delta Dunării – deoarece în acest areal se cumulează o serie de factori care limitează activitatea
agricolă, precum și alte zone în partea de sud și sud –est a țării sau în zone mai puțin extinse (în
vestul țării) unde ca racteristicile naturale conduc la scăderea productivității naturale ”. (MADR
– PNDR 2014 -2020, fără an)
În afară de zona montană, există alt e zone ce sunt caracterizate de o productivitate scăzută
datorită acțiunii factorilor naturali , mai exact cel legat de apariția secetei .
Tot în PNDR 2014 -2020 este specificat că “în zonele identificate ca fiind afectate de
constrângeri naturale este importantă menținerea echilibrului de mediu stabilit între pr acticile
agricole și condițiile naturale. Continuarea activității agricole în aceste zone deține, totodată,
un rol important în conservarea peisajelor tradiționale, putând servi ca bază de dezvolt are
economică prin turism rural ”.

17
Contribuția măsurii va fi benefic ă pe termen scurt, în timp ce alte măsuri, precum cea de
agro-mediu și climă, vor ajuta la crearea unui sistem funcțional, care să poată răspunde
obiectivului de menținere a calității mediului.

2.2.11. Descrierea generală a M15 – Servicii de silvo -mediu, climatice și conservarea
pădurilor
Prin PNDR 2014 -2020 “sprijinul acordat prin sub -măsura plăți pentru angajament e de
silvo -mediu are în vedere în principal, reduce rea numărul ui de intervenții silvotehnice în pădure
și de a promova aplicarea de tehnologii de exploatare a lemnului cu impact redus asupra
solului ”. (MADR, n.d.)
Prin aplicarea acestei sub-măsuri se va contribui la protejarea resurselor de sol forestier,
prin promovarea de tehnologii extensive de exploatare a lemnului cu impact redus al solului, în
detrimentul lucrărilor mecanizate, care în prezent sunt aplicate la scară largă.

2.2.12. Descrierea generală a M16 – Cooperarea
Cu ajutorul PNDR 2014 -2020 „sprijinul financiar din cadrul măsurii va viza crearea și
funcționarea grupurile ope raționale înființate de actorii din mediul rural, precum: fermieri,
cercetători, consultanți, întreprinderi sau ONG -uri – cu scopul specific de a întreprinde în comun
un proiect de dezvoltare -inovare prin care să se adreseze probleme specifice și să se val orifice
oportunități din sector ul agro -alimentar și forestier . Proiectele se vor axa pe soluții inovatoare
care generează beneficii directe pentru partenerii din GO și, implicit, pentru economia locală
și/sau pentru condițiile de mediu și sociale în zonel e rurale, inclusiv prin diseminarea
rezultatelor către toți actorii interesați ”.
De asemenea, tot prin intermediu l acestui program de finan țare, „utilizarea de tehnologii
inovatoare este reflectată în efectele socio -economice și de mediu, cum ar fi: creșterea
producției, reducerea consumului de combustibil, îmbunătățirea condițiilor de lucru ale
fermierilor, menținerea structurii solului, conservarea și îmbunătățirea caracteristicilor solului,
scădere semnificativă a riscului de eroziune, creșterea rezervei de apă din sol, etc ”. (MADR,
n.d.)

18
2.2.13. Descrierea generală a M17 – Gestionarea riscurilor
În România, riscul climatic are unul dintre cele mai ridicate niveluri dintre statele UE,
expunând fermierii la o frecvență crescută de șocuri climatice, cu pierderi de producție de peste
30% care afectează aproape toate regiunile țăr ii în ultimii ani .
Chiar dacă riscul sanitar încă ar putea reprezenta o amenințare pentru veniturile
fermierilor, date fiind bolile endemice încă existente, nivelul generic al acestuia a fost redus
considerabil în ultimii ani, atât prin punerea în aplicare de reglementări sanitare și fito -sanitare
(SFS) susținute, cât și prin educarea fermierilor pentru adoptarea de măsuri de prevenire .
Incidentele de mediu au o frecvență rară și o zonă limitată de impact, prin urmare riscul
de incidente de mediu este gener ic redus la nivel de țară. Cu toate acestea, pentru regiuni sau
zone specifice, un risc mai mare ar putea fi evaluat dată fiind proximitatea față de exploatările
industriale .
Deoarece industria de asigurări private în prezent nu acoperă suficient (sau chia r deloc)
toate riscurile potențiale care afectează producția și activitatea agricolă a fermierilor, politica
de gestionare a riscurilor agricole trebuie să creeze și să definească cadrul de reglementare,
sisteme adecvate de prevenire și de gestionare a ris curilor, cât și aranjamentele instituționale
complementare pentru a atenua și a oferi acoperire pentru riscurile climatice nefavorabile (de
ex. secetă, inundații, îngheț în timpul iernii), riscurile sanitare și riscurile de incidente de mediu,
riscuri ale unor evenimente care cauzează prejudicii semnificative pentru fermieri.

2.2.14. Descrierea generală a M19 – Dezvoltare locală LEADER
LEADER este un instrument important pentru România în sporirea dezvoltării economice
și sociale a zonelor rurale, reducerea dispar ităților dintre urban -rural și promovarea incluziunii
sociale . În România, implementarea abordării LEADER și a Grupurilor de Acțiune Locală
(GAL) a început în perioada 2007 -2013 prin intermediul PNDR .
Având în vedere perioada de implementare a PNDR 2007 -2013, finanțarea măsurilor de
valorificare a resurselor locale și de promovare a specificității locale este relevantă pentru a
menține caracterul inovator al abordării LEADER. Totodată, urmărind aceleași obiective
generale și specifice ale Politicii Agricole Comune ale U.E. și ale PNDR, programul LEADER,
presupune dezvoltarea progresiv ă a comunităților locale într -o manieră specifică .

19
2.3. Stadiul implementării măsurii 112 aferent PNDR 2007 -2013

Conform datelor preluate de pe pe site -ul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale), se constată în tabelul 2.1.a că în anul 2009, aferent măsurii 112 se înregistrează un
număr de 661 proiecte depuse, cu o valoare publică de peste 13 milioane euro. Astfel, au fost
selectate un număr de 512 proiecte, cu o valoare de aproximativ 11,5 milioane euro, dintre care
doar 490 proiecte au fost contractate având o valoare publică ce se ridică la aproximativ 10
milioane euro.
Tabel 2.3 .a. Situația proiectelor depuse în anul 2009
Măsu ra Nr.
proiecte
depuse Val.
publică a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val.
publică a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val.
publică a
proiectelor
contractate
112 661 13.778.466 512 11.424.550 490 9.863.969
Sursa AFIR
Conform datelo r preluate de pe pe site -ul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale), se constată în tabelul 2.1.b că în anul 2010, aferent măsurii 112 se înregistrează un
număr de 3.363 proiecte depuse, cu o valoare publică de peste 72 milioane euro. Astfel, au fost
selectate un număr de 2.802 proiecte, cu o valoare de aproximativ 60 milioane euro, dintre care
doar 521 proiecte au fost contractate având o valoare publică ce se ridică la aproximativ 10,5
milioane euro.
Tabel 2.3 .b. Situația proiectelor depu se în anul 2010
Măsura Nr.
proiecte
depuse Val.
publică a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val.
publică a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val.
publică a
proiectelor
contractate
112 3.363 72.302.466 2.802 60.187.513 521 10.469.035
Sursa AFIR

Conform datelor preluate de pe pe site -ul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale), se constată în tabelul 2.1.c că în anul 2011, aferent măsurii 112 se înregistrează un
număr de 10.655 proiecte depuse, cu o valoare publică de pest e 220 milioane euro. Astfel, a u
fost selectate un număr de 5.708 proiecte, cu o valoare de aproximativ 118 milioane euro, dintre
care doar 5.641 proiecte au fost contractate având o valoare publi că ce se ridică la aproximativ
74 milioane euro.

20
Tabel 2. 3.c Situația proiectelor depuse în anul 2011
Măsura Nr.
proiecte
depuse Val. publică
a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val. publică
a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val.
publică a
proiectelor
contractate
112 10.655 220.358.066 5.708 118.095.514 5.641 73.798.928
Sursa AFIR
Conform datelor preluate de pe pe site -ul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale), se constată în tabelul 2.1.d că în anul 2012, aferent măsurii 112 se înregistrează un
număr de 22.493 proiecte dep use, cu o valoare publică de peste 629 milioane euro. Astfel, au
fost selectate un număr de 9.759 proiecte, cu o valoare de aproximativ 218 milioane euro, dintre
care doar 9.400 proiecte au fost contractate având o valoare publică ce se ridică la aproximat iv
207 milioane euro.
Tabelul 2.3 .d. Situația proiectelor depuse în anul 2012
Măsura Nr.
proiecte
depuse Val. publică
a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val. publică
a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val. publică
a
proiectelor
contractate
112 22.493 629.998.066 9.759 218.103.514 9.400 207.463.035
Sursa AFIR
Conform datelor preluate de pe pe site -ul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale), se constată în tabelul 2.1.e că în anul 2013, aferent măsurii 112 se înregistrează un
număr de 22.494 proiecte depuse, cu o valoare publică de peste 630 milioane euro. Astfel, au
fost selectate un num ăr de 13.446 proiecte, cu o valoare de aproximativ 339 milioane euro,
dintre care doar 12.976 proiecte au fost contractate având o valoare publică ce se ridică la
peste 325 milioane euro.

Tabelul 2.3 .e. Situația proiectelor depuse în anul 2013

Măsura Nr.
proiecte
depuse Val. publică
a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val. publică
a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val. publică
a
proiectelor
contractate
112 22.494 630.074.066 13.446 339.118.514 12.976 325.737.035
Sursa AFIR
Confo rm datelor preluate de pe pe site -ul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale), se constată în tabelul 2.1.f că în anul 2014, aferent măsurii 112 se înregistrează un
număr de 22.494 proiecte depuse, cu o valoare publică de peste 630 milioane eu ro. Astfel, au

21
fost selectate un număr de 13.446 proiecte, cu o valoare de aproximativ 339 milioane euro,
dintre care doar 12.982 proiecte au fost contractate având o valoare publică ce se ridică la peste
326 milioane euro.
Tabelul 2.3 .f. Situația proiect elor depuse în anul 2014

Măsura Nr.
proiecte
depuse Val. publică
a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val. publică
a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val. publică
a
proiectelor
contractate
112 22.494 630.074.066 13.446 339.118.514 12.982 326.241.035
Sursa AFIR
Conform datelor preluate de pe pe site -ul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale), se constată în tabelul 2.1.g că în anul 2015, aferent măsurii 112 se înregistrează un
număr de 22.494 proiecte depuse, cu o valoar e publică de peste 630 milioane euro. Astfel, au
fost selectate un număr de 13.450 proiecte, cu o valoare de aproximativ 339 milioane euro,
dintre care doar 12.808 proiecte au fost contractate având o valoare publică ce se ridică la peste
322,5 milioane e uro.
Tabelul 2.3 .g. Situația proiectelor depuse în anul 2015

Măsura Nr.
proiecte
depuse Val. publică
a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val. publică
a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val. publică
a
proiectelor
contractate
112 22.494 630.074.066 13.450 339.262.514 12.808 322.526.035
Sursa AFIR
Conform datelor preluate de pe pe site -ul AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale), se constată în tabelul 2.1.h că în anul 2016, aferent măsurii 112 se înregistrează un
număr de 22.494 proiecte depuse, cu o valoare publică de peste 630 milioane euro. Astfel, au
fost selectate un număr de 13.450 proiecte, cu o valoare de aproximativ 339 milioane euro,
dintre care doar 12.635 proiecte au fost contractate având o valoare publică ce se ridică la peste
318 milioane euro.
Tabel ul 2.3 .h. Situația proiectelor depuse în anul 2016

Măsura Nr.
proiecte
depuse Val. publică
a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val. publică
a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val. publică
a
proiectelor
contractate
112 22.494 630.074.066 13.450 339.262.514 12.635 318.285.035

22
2.4. Stadiul impl ementării submăsurii 6.1 din PNDR 2014 -2020

Conform datelo r preluate de pe pe site -ul MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rural e), se const ată în tabelul 2.2.a că în anul 2015 , aferent submăsurii 6.1 se înregistrează un
număr de 2.890 proiecte depuse, cu o valoare publică de peste 121 milioane euro. Astfel, au
fost selectate un număr de 1.856 proiecte, cu o valoare de aproximativ 78 milioa ne euro, dintre
care doar 1.775 proiecte au fost contractate având o valoare publică ce se ridică la peste 74
milioane euro.
Tabel 2.4 .a. Stadiul implem entării proiectelor în anul 2015

Subm ăsura Nr.
proiecte
depuse Val. publică
a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val. publică
a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val.
publică a
proiectelor
contractate
6.1 2.890 121.430.000 1.856 78.020.000 1.775 74.630.000
Sursa MADR
Conform datelo r preluate de pe pe site -ul MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rural e), se constată în tabelul 2.2.b că în anul 2016 , aferent submăsurii 6.1 se înregistrează un
număr de 7.433 proiecte depuse, cu o valoare publică de peste 307 milioane euro. Astfel, au
fost selectate un număr de 2.565 proiecte, cu o va loare de aproximativ 107 milioa ne euro, dintre
care doar 2.535 proiecte au fost contractate având o valoare publică ce se ridică la peste 105
milioane euro .
Tabelul 2.4 .b. Situația proiectelor depuse în anul 2016

Subm ăsura Nr.
proiecte
depuse Val. publi că
a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val. publică
a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val. publică
a
proiectelor
contractate
6.1 7.433 307.610.000 2.565 107.060.000 2.535 105.910.000
Sursa MADR
Conform datelo r preluate de pe pe sit e-ul MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rural e), se constată în tabelul 2.2.c că în anul 2017 , aferent submăsurii 6.1 se înregistrează un
număr de 7.416 proiecte depuse, cu o valoare publică de peste 306 milioane euro. Astfel, au
fost selectate u n număr de 5.444 proiecte, cu o valoare de aproximativ 225 milioa ne euro, dintre
care doar 4.201 proiecte au fost contractate având o valoare publică ce se ridică la peste 174
milioane euro .

23
Tabelul 2.4 .c. Situația proiectelor depuse în anul 2017

Subm ăsura Nr.
proiecte
depuse Val. publică
a
proiectelor
depuse Nr.
proiecte
selectate Val. publică
a
proiectelor
selectate Nr.
proiecte
contractate Val. publică
a
proiectelor
contractate
6.1 7.416 306.900.000 5.444 224.890.000 4.201 174.010.000
Sursa MADR

2.5. Diferențe într e M112 din PNDR 2007 – 2013 și submasura 6.1 din PNDR
2014 – 2020

Fondurile europene disponibile fermierilor pentru perioada 2014 -2020 în raport cu
perioada 2007 -2013 au scăzut de la 8,12 miliarde euro la 7,8 miliarde euro.
In noul PNDR 201 4 – 2020 productia totala standard (SO) inlocuieste unitatea de masura
precedenta UDE, unde acesta este un indicator ce reprezinta unitatea prin care se poate exprima
dimensiunea economica a unei exploatatii agricole, iar conditia minima este ca acest indicator
sa depaseasca 6 UDE. Productia standard totala se determina in moneda euro si se calculeaza
ca media pe 5 ani a productiei obtinute la culturile agicole.
Față de PNDR 2007 -2013, în PNDR 2014 -2020 studiile universitare constituie puncte în
plus în eta pa de elaborare al planului de afaceri.

24
CAPITOLUL III. ELABORAREA UNUI PLAN DE AFACERI AFERENT
SUBMĂSURII 6.1 – SPRIJIN PNTRU INSTALAREA TINERILOR
FERMIERI

PLAN DE AFACERI
(Model – cadru pentru submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri ”)
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
 Denumirea/ Forma juridică a solicitantului
DOBRE P. STEFAN PFA
SEDIU DE LUCRU: STRADA RASARITULUI, NR. 22, JUDETUL OLT
 Date de identificare ale acestuia
COD UNIC DE INREGISTRARE : 85925412/ 16.05.2017
NR. DE ORDINE IN REGISTRUL COMERTULUI: F26/16.05.2017, DATA ELIBERARII:
18.05.2017
 Obiectul de activitate – se va menționa și se va completa obiectul de activitate efectiv –
în conformitate cu scopul proiect ului: cultura vegetală, creșterea animalelor, etc., conform
Cod CAEN înregistrat la ONRC.
Solicitantul are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv cod CAEN 0113
– Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si a tuberculilor , iar domeniul de
interes pentru propunerea de finantare este cultivarea in solarii si in camp a legumelor .
Solicitantul are ca obiect secundar de activitate conform actului constitutiv cod CAEN
4631 – Comert cu ridicata al fructelor si legume lor, pentru a putea valorifica productia
obtinuta.
 Responsabil legal :
 nume, prenume, funcție, procent acțiuni deținute în cadrul entității economice
(minim 50%+1);
 sediul social, domiciliu, date loc de muncă – denumirea angajatorului, funcția
deținută de solicitant, adresa sediului unde își desfășoara activitatea solicitantul (după caz);
 pregătire profesională (studii, competențe profesionale în domeniul agricol).
 Absolvent al facultatii de Economie Agroalimentara si a Mediului din
cadrul Academiei de Stud ii Economice din Bucuresti.

II. DESCRIEREA SITUAȚIEI CURENTE

Istoricul activității
Solicitantul a lucrat la ferma parintilor sai pana in momentul constituirii exploatatiei
agricole DOBRE P. STEFAN PFA
Exploatatia este localizata in Comuna Cilieni, judetul Olt.
Exploatatia agricola s -a format prin preluarea in arenda de care DOBRE P. STEFAN
PFA a suprafetei de 0,5 ha teren arabil de la Stoica Ionel cu domiciliul in Comuna Cilieni,
judetul Olt, CNP: 1420215256631, con form contractului in arenda inregistrat cu
nr.202/14.01.2017

25
In vederea accesarii sprijinului DOBRE STEFAN s -a inregistrat ca PFA sub
denumirea de DOBRE P. STEFAN si apoi a preluat in arenda suprafata de 5.93 ha teren, s -a
inscris in registrul agricol si apoi la APIA in data de 01.04.2016, avand ID fermier:
RO0089875544 .
TABEL II A
Tipul
cultu
rii/
Speci
a de
anim
ale,
pasar
i,
famili
i de
albin
e Nr de ha/
animale/
capete/
familii de
albine Valoare
SO Pondere
SO în
Total SO
aferent
exploata
ției UAT -ul în care se
regăsesc
culturile/
animalele/
păsările/
familiile de
albine Gradul
potențialului
agricol (ridicat/
mijlociu/ scăzut) Rase/ soiuri
autohtone
(dacă este
cazul) Tipul de
sistem de
întreținere și
hrănire
utilizat:
stabulație
liberă sau
legată
(dacă este
cazul)
1 2 3 4 (=col
3/TOTAL
col
3*100) 5 6 7
Sectorul vegetal
Toma
te
solar 0.1 3720.923 16.19 Cilieni
ridicat
Ardei
solar 0.21 7813.938
3 34.0 Cilieni ridicat
Varza
in
camp 0.25 1778.372
5 7.73 Cilieni ridicat
Vinet
e in
camp 0.5 3556.745 15.4 Cilieni ridicat
Pepe
ni in
camp 0.5 3556.745 15.4 Cilieni ridicat
Grau 3.25 1721.427
5 7.49 Cilieni mediu
Poru
mb 1 640.66 2.78 Cilieni mediu
Vie 0.12 192.545 0.83 Cilieni mediu
TOTA
L
SECT
OR
VEGE
TAL 5.93 22981.35
6 100
Sectorul zootehnic
………
………
………
………
TOTA
L

26
SECT
OR
ZOOT
EHNI
C
TOTA
L 22981.35
6

Tabel II B. BAZELE DE PRODUCȚIE ALE SOLICITANTULUI

Nr
Crt. Localitate/
Județ Suprafața agricolă totală Terenuri agricole d in care:
în folosi nță
în
proprietate Arabil Pajiști
și
Pășuni Sere
și
solarii Pomi Vii Alte
categorii
1. Cilieni/ Olt 5.93 5.50 0.31 0.12
2.
…..
TOTAL 5.93 5.50 0.31 0.12

Tabel II C. CALCULUL VALORII SPRIJINULUI PORNIND DE LA DIMENSIUNEA
ECONOMICĂ A EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE
Nr./
crt Dimensiunea economică a
exploatației Dimensiunea exploatației
în anul 0 conform Cererii
de Finanțare Valoarea sprijinului
nerambursabil
1 12.000 S.O. – 29.999 S.O. 22.981,356 40.000 de euro
2 30.000 S.O. – 50.000 S.O. 50.000 de euro

III. DESCRIEREA PRINCIPIILOR DE SELECȚIE ÎNDEPLINITE
Nr.
crt. Criterii de Selecție Criteriu de
selecție
îndeplinit
(punctajul
autoscorat) Documentele/ specificațiile care con duc la
îndeplinirea principiului
0 1 2 3
1 Principiul sectorului prioritar care
vizează sectorul zootehnic (bovine,
apicultură, ovine și caprine) și vegetal
(legumicultura, inclusiv producere de
material saditor, pomicultura și
producere de samânță) 30
Ponderea culturii de legume in total SO, care
reprezinta circa 88% din total SO, asa cum
rezulta din declaratia de la Apia si Registrul
Agricol.
2 Principiul comasării exploatațiilor
având în vedere numărul
exploatațiilor preluate integral 0

3 Principiul nivelului de calificare în
domeni ul agricol 25 Diploma de licenta
4 Principiul potențialului agricol care
vizează zonele cu potențial
determinate în baza studiilor de
specialitate 25 Conform precizarilor din Ghidul Solicitantului
pentru cultura de legume in spatiu protejat
(solarii) pote ntialul este ridicat.
5 Principiul raselor/ soiurilor autohtone
Total punctaj obținut 80

27

IV. OBIECTIVELE ȘI DETALIEREA ACȚIUNILOR PROPUSE PENTRU
ATINGEREA ACESTORA

Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea competitivitatii fermei p rintr-o
utilizare mai buna a resurselor materiale, financiare si umane, dar si a factorilor de productie.
Utilizarea mai buna a factorilor de productie se refera la: forta de munca, terenul, capitalul si
progresul tehnic.
Terenurile aflate in exploatare n u ar putea fi lucrate pentru a se obtine performante maxime
daca proiectul nu ar fi implementat.
Implementarea proiectului asigura efectuarea unor lucrari agricole de calitate la standardele cele
mai inalte.
Investitia propusa:
 Constructia in regim propr iu a suprafetei de 0.12 ha solar prin achizitia
de materiale (teava, folie, elemente auxiliare)
 Achizitie instalatie de irigat prin picurare
 Modernizarea unei suprafete de 0.21 ha solar in regim propriu prin
achizitia de materiale (teava, folie, elemente auxiliare)
Va fi facuta cu materiale de calitate, iar dimensionarea se va face astfel incat sa poata fi
asigurat plantelor climatul optim de dezvoltare. Materialele care se vor achizitiona sunt de
ultima generatie, ceea ce denota faptul ca beneficiarul dor este sa dispuna de utilaje care
incorporeaza ultimele realizari in domeniul progresului tehnic.
Concluzionand, proiectul asigura utilizarea cat mai buna a factorilor de productie. Acest
obiectiv va fi atins prin constructia solarului cu instalatii de iri gare prin picurare si achizitia
unei centrale termice care vor permite cresterea productivitatii muncii prin obtinerea unor
productii mai mari de legume pe o perioada mai mare de timp, in conditiile exercitarii unui
control al microclimatului in spatiile p rotejate, favorabil obtinerii culturilor dorite.

28
Prin implementarea acestui proiect se vor urmari:
 Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei,
ajustarea nivelului, profilului si calitatii productiei la cerint ele pietei, inclusiv a
celei ecologice
Cresterea productivitatii muncii este asigurata prin modernizarea solarului, introducerea
sistemului de irigare prin picurare si achizitia unei centrale termice, obtinerea unor productii
mari de legume, realizandu -se prin posibilitatea aplicarii ultimelor tehnologii moderne de
cultivare a legumelor in spatii protejate.
 Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole
Acest obiectiv va fi indeplinit prin obtinerea unor productii mai mari datorate, atat
conditiilor favorabi le specific spatiilor protejate si controlate, cat si exploatarii terenului pentru
cultivarea legumelor pe o perioada mai lunga de timp. De asemenea, obtinerea unei productii
extrasezoniere influenteaza pretul de vanzare a legumelor care este mai ridicat d ecat cel din
perioada normala de recoltare a leegumelor.
 Obiective de ordin tehnic
Utilizarea echipamentelor de ultima generatie care vor fi achizitionate pentru realizarea
fluxului tehnologic va avea un impact pozitiv asupra sigurantei in exploatare si c onditiilor de
munca din cadrul fermei. Reducerea timpului de executie al anumitor lucrari si efectuarea
mecanizata a unor activitati, conduc la o productivitate ridicata a muncii si eficientizarea intregii
activitati.
 Obiective de ordin economico -financia r
Reducerea costurilor de productie este generata de folosirea rationala a timpului si a
resurselor umane alocate pentru desfasurarea activitatii si reducerea la minim a pierderilor
inregistrate pe parcursul realizarii unui ciclu de productie. De asemenea, executarea
concomitenta a unor faze din fluxul de productie, cum ar fi utilizarea instalatiei de irigat in
acelasi timp pentru irigarea si tratamentele necesare culturii duce la scaderea costurilor de
productie.
 Obiective de mediu
Echipamentele care vor fi achizitionate prin proiect corespund nivelurilor stabilite prin
normele de mediu astfel incat noua investitie nu va avea un impact negativ asupra mediului.
Consumul de combustibil si energie este minim conform specifica tiilor tehnice ale
investitiei. Respectarea cerintelor fitosanitare prin practicarea unor metode de cultivare
sanatoase, astfel incat sa asigure siguranta alimentara a consumatorilor.

29
Implementarea planului de afaceri va incepe in maximum 9 luni de la semnarea
contractului de finantare pri n comercializarea de legume, ajungand in anul 3 la o productie
comercializata ce reprezinta cel putin 20% din valoarea incasata in prima transa.
Implementarea proiectului va incepe imediat dupa semnarea contractului de finantare si
primirea primei transe de sprijin. Solicitantul va infiinta culturile previzionate in anul 1 din
planul de cultura, va folosi samanta certificata, va aplica tehnologiile specifice fiecarei culturi
astfel incat sa creasca productia obtinuta pe unitatea de suprafata, va imbunatati managementul
exploatatiei pentru a scadea cheltuielile.

A. Detalierea indeplinirii obiectivelor obligatorii solicitate pentru implementarea corectă
a planului de afaceri

 Comercializarea productiei proprii in procent de cel putin 20% din valoarea
primei tra nse de sprijn
Prin cresterea volumului productiei destinate comercializarii exploatatiei agricole
urmareste:
 Obtinerea de produse agricole de calitate superioara si care vor raspunde
exigentelor de calitate la cerintele pietei
 Crearea conditiilor pentru re coltarea culturilor in perioada optima
 Asigurarea unei rotatii imbunatatite a culturilor vegetale si executarea in conditii
superioare a lucrarilor solului
 Optimizarea soiurilor si hibrizilor prevazuti a se cultiva, cat si diversificarea lor
contribuind as tfel la eliminarea sau reducerea riscurilor legate de cerintele pietei
Prin actiunile ce le va intreprinde fermierul va creste productia comercializata la o valoare
de 48045 lei/ 10650 euro, valoare ce reprezinta 35% din valoarea primei transe, fiind astfe l
indeplinita conditia de comercializare a minim 20% din valoarea primei transe.

30
TABEL OBIECTIVE OBLIGATORII
TABEL IV A

Nr.crt Obiective Valoarea
estimată în
Euro Specificații (după caz)
1. Producție estimată a fi
comercializată până la
acordarea tranșei a doua de
sprijin (minim 20%) 10650 valorificare producție vegetală
2 Amenajare platformă gunoi
gunoi de grajd (dacă este cazul)
3 Pregătire profesională în
domeniu (dacă este cazul) indeplinit
4 UAT -ul în care este stabilit sau
se va stabil i solicitantul:
domiciliul, sediul social și locul
de muncă (în cazul în care este
salariat). În cazul în care
solicitantul este încadrat într -o
activitate salarizată, locul de
muncă (punctul de lucru/sediul
social al angajatorului) trebuie
să fie în aceea și UAT sau zona
limitrofă a UAT -ului în care este
înregistrată exploatația vizată
pentru sprijin; (Domiciliul și
sediul social al tânărului
fermier trebuie sa fie în UAT -ul
în care exploatația este
înregistrată)

B. DETALIEREA INDEPLINIRII OBIECTIVELOR PRO PUSE DE SOLICITANT PENTRU
IMPLEMENTAREA CORECTĂ A PLANULUI DE AFACERI

In cadrul exploatatiei se propun urmatoarele culturi: grau, porumb, vie, legume
solar(tomate, ardei, varza) si legume in camp(varza, vinete, pepeni)
Solicitant ul propune minim 3 obiecti ve suplimentare care vor urmări dezvoltarea
exploatației finanțate, de exem plu:
 Îmbunătățirea manag ementului exploatației agricole ;

31
O agricultura performanta se poate face tocmai prin promovarea tinerilor fermieri ca sefi
de exploatatii pentru prima data s i prin incurajarea acestora pentru a realiza investitii si
imbunatatirea managementului exploatatiilor prin:
 Imbunatatirea abilitatilor organizatorice ale responsabilului exploatatiei agricole
pentru cresterea productivitatii muncii si scaderea cheltuielil or
 Responsabilul exploatatiei prin masurile pe care le ia in desfasurarea proceselor
de productie poate influenta marimea profitului brut prin modul in care sunt
combinati factorii de productie si strategie de vanzare -cumparare.
 Imbunatatirea sistemului de marketing si evidenta economica prin evidenta clara
a veniturilor si cheltuielilor, executarea contractelor si comenzilor privind
aprovizionarea cu materiale si desfacerea produselor, utilizarea tractoarelor,
masinilor si utilajelor agricole .
 Comercializa rea producției proprii în procent de peste 21% din valoarea primei
tranșe de sprijin;
Pentru realizarea planului de cultură am folosit suprafețele înscrise în Registrul
Fermierilor de la APIA, iar pentru anii următori s -au luat în calcul suprafețele precon izate a se
cultiva reieșite din planul de dezvoltare al exploatației, producțiile estimate a se realiza, având
la bază producțiile medii specifice potențialului productiv al zonei în care este amplasată
exploatația.
Pentru demonstrarea viabilității economi ce a exploatației am demonstrat veniturile
exploatației, cheltuielile de producție, rezultatul financiar pe perioad a de implementare a
proiectului, conform tabelului alăturat.

TABEL B.1. Venituri totale previzionate
Venituri totale previzionate
Venit
total Pret
Lei/kg An
0 An
1 An 1
vanzare An
2 An 2
vanzare An
3 An 3
vanzare
Tomate
solar 2,5 7500 10000 2500 10000 2500 10000 2500
Ardei
solar 2 12600 16800 4200 16800 4200 16800 4200
Varza
solar 1,2 0 5760 1440 5760 1440 5760 1440

32
Varza
camp 0,5 3750 3750 937,5 3750 937,5 3750 937,5
Vinete
camp 1 15000 15000 3750 15000 3750 15000 3750
Pepeni
camp 0,5 11250 11250 2812,5 11250 2812,5 11250 2812,5
Grau 0,6 6825 6825 6825 6825
Porumb 0,6 2700 2700 2700 2700
Vie 1,8 1080 0 0 0
Total 56925 69385 15640 69385 15640 69385 15640

TABEL B.2. Cheltuieli totale previzionate
Cheltuieli totale previzionate
Cheltuieli
totale Ch/ha An
0 Previzionat (lei)
An 1 An 2 An 3
Tomate solar 40000 4000 4000 4000 4000
Ardei solar 40000 8400 8400 8400 8400
Varza solar 30000 0 3600 3600 3600
Varza camp 20000 5000 5000 5000 5000
Vinete camp 25000 12500 12500 12500 12500
Pepeni camp 25000 12500 12500 12500 12500
Grau 1500 4875 4875 4875 4875
Porumb 1500 1500 1500 1500 1500
Vie 5000 600 0 0 0
Total 47275 50875 50875 50875

TABEL B.3 . Venituri totale, cheltuieli totale, rezultatul exercițiului
Previzionat venituri si cheltuieli totale

Profit (V -Ch)
An 0 Previzionat (lei)
An 1 An 2 An 3
Venituri 56925 69385 69385 69385
Cheltuieli 47275 50875 50875 50875
Profit 9650 18510 18510 18510

33
Analizând aceste date rezultă că odată cu implementarea proiectului, atât veniturile, cât
și producțiile au crescut în cadrul exploatației față de anul 0. De asemenea, valoarea primei
tranșe de sprijin îndeplinește condiția de comercializare de minin 20%.

TABEL DETALIERE OBIECTIVE SUPLIMENTARE PROPUSE DE BENEFICIAR
PENTRU DEZVOLTAREA EXPLOATAȚIEI AGRICOLE
TABEL IV B

Obiective suplimentare și acțiunile aferente Suprafața/Număr/Capacitate/Specificații
OBIECTIV SUP LIMENTAR
(exemple, se vor descrie cel puțin
3) ACȚIUNE

1

Comercializarea producției proprii
în procent de peste 21% din
valoarea primei tranșe de sprijin
Achiziție de Sămânță Pentru suprafata de 5.93 ha teren
Achizitie de
ingrasaminte,
erbicide, fungicide
Infiintarea si
intretinerea culturilor
Recoltarea produselor
agricole

2 Creșterea randamentului și a
productivității muncii Achizitiei material
pentru constructie
solar 0.33 ha
Echipament irigare 0.12 ha

3 Imbunata tirea managementului
exploatatiei Reprezentantul legal
va participa la cursuri
de instruire

TABEL PONDERE OBIECTIVE OBLIGATORII ȘI SUPLIMENTARE
TABEL IV C

Nr.crt Obiective Obligatorii Pondere
obiectiv
1. Producție estimată a fi vândută pana l a acordarea transei a doua 25%
2 Amenajare platformă gunoi gunoi de grajd (după caz)
3 Pregătire profesională în domeniu (după caz)
4 UAT -ul în care este stabilit sau se va stabili solicitantul: domiciliul, sediul social
și locul de muncă (în cazul î n care este salariat). În cazul în care solicitantul este
încadrat într -o activitate salarizată, locul de muncă (punctul de lucru/sediul
social al angajatorului) trebuie să fie în aceeași UAT sau zona limitrofă a UAT –
ului în care este înregistrată exploata ția vizată pentru sprijin; (Domiciliul și

34
sediul social al tânărului fermier trebuie sa fie în UAT -ul în care exploatația este
înregistrată) (după caz)
Obiective Suplimentare (minim 3)
4 Comercializarea productiei proprii cu peste 21% din valoarea prim ei transe de
sprijin 25%
5 Cresterea randamentului si a productivitatii muncii 25%
6 Imbunatatirea managementului exploatatiei 25%
….
TOTAL 100%

V. PIAȚA DE APROVIZIONARE/DESFACERE, CONCURENȚA ȘI STRATEGIA DE
PIAȚĂ CE VA FI APLICATĂ PENTRU VALO RIFICAREA
PRODUSELOR/SERVICIILOR OBȚINUTE PRIN IMPLEMENTAREA
PROIECTULUI.

TABEL V A
POTENȚIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Denumire furnizor de
materii prime/materiale
auxiliare Produse/servicii
oferite Cantitate
aproximativă Valoare
aproxima tivă
(Euro) % din total
achiziții
SC Ecoplant Profesional SRL Seminte,
erbicide,
ingrasamitne 1500 3042 30%
SC Horticom SRL Seminte,
erbicide,
ingrasamitne 1200 2028 20%
SC Ciroka SRL Seminte,
erbicide,
ingrasamitne 2500 5072 50%

Tabel V B
POTENȚIA LII CLIENȚI AI SOLICITANTULUI
Client (Denumire și adresa) Valoare aproximativă (Euro)
% din vânzări
Piata de gross Cilieni 5000 50%
Piata de gross Bucuresti 5000 50%

35
VI. TIPUL ȘI CANTITATEA PRODUSELOR OBȚINUTE ÎN TIMPUL
IMPLEMENTĂRII, INCLUSIV OPORTUNITĂȚILE DE PIAȚĂ
TABEL VI A 1 Planul de cultură pentru sectorul vegetal, inclusiv pentru suprafețe cultivate
cu furaje

Denumir
e
Cultură An 0 An 1 An 2 An 3
Suprafaț
ă
(ha) Producție
(tone) Suprafaț
ă
(ha) Producți
e
(tone) Suprafaț
ă
(ha) Produ cți
e
(tone) Suprafaț
ă
(ha) Producți
e
(tone)

Tomate
solar 0.1 3 0.1 4 0.1 4 0.1 4
Ardei
solar 0.21 6.3 0.21 8.4 0.21 8.4 0.21 8.4
Varza
solar 0 0 0.12 4.8 0.12 4.8 0.12 4.8
Varza
camp 0.25 7.5 0.25 7.5 0.25 7.5 0.25 7.5
Vinete
camp 0.5 15 0.5 15 0.5 15 0.5 15
Pepeni
camp 0.5 22.5 0.5 22.5 0.5 22.5 0.5 22.5
Grau 3.25 11.3 3.25 11.3 3.25 11.3 3.25 11.3
Porumb 1 4.5 1 4.5 1 4.5 1 4.5
Vie 0.12 0.6 0 0 0 0 0 0
TOTAL 4.81 65.67 4.93 73.5 4.93 73.5 4.93 73.5

TABEL VI A 2 Planul de producț ie și comercializare pentru sectorul vegetal

Denumire
cultură An 1 An 2 An 3
Producția
estimată
destinată
comerciali
zării
(kg) Valoarea
estimată a
producției
comercializat
e
(Euro) Producția
estimată
destinată
comercial
izării
(kg) Valoarea
estimată a
producției
comercializate
(Euro) Producția
estimată
destinată
comercial
izării
(kg) Valoarea
estimată
a
producție
i
comercial
izate
(Euro)
Tomate
solar 1000 551.3 1000 551.3 1000 551.3
Ardei solar 2100 926.3 2100 926.3 2100 926.3
Varza solar 1200 317.5 1200 317.5 1200 317.5
Varza in
camp 1875 206.7 1875 206.7 1875 206.7

36
Vinete
camp 3750 828.2 3750 828.2 3750 828.2
Pepeni
camp 5625 620.3 5625 620.3 5625 620.3
Grau
Porumb
Vie
….
TOTAL 15550 3449 15550 3449 15550 3449
Total comercializare producție cumulat
pentru maximum 3/5 ani. kg Euro

Productie
destinată
consumului
propriu

VII. CALCULUL VALORII PRODUCȚIEI STANDARD (SO) LA FINALIZAREA
PLANULUI DE AFACERI

Tabel VII A

Tipul
sector ului Dimensiunea
exploatației
(SO) propusă
pentru anul
țintă
Sector vegetal 26613.25
Tomate solar 3720.9
Ardei solar 7813.9
Varza solar 4465.1
Varza camp 1773.3
Vinete camp 3556.7
Pepeni camp 3556.7
Grau 1721.2
Porumb 640
Vie 0

Sector anima l
–
TOTAL 26613.25

37
Tabel VII B
Obiectivul Perioada propusa Observații
I. Obiective obligatorii (se va trece doar denumirea obiectivului)
Comercializarea producției proprii
în procent de minimum 20% din
valoarea primei tranșe de spriji n Noiembrie 2017 –
iulie 2018 In valoare de 6000 euro
…..
…..
II. Obiective suplimentare (minim 3 obiective suplimentare și se va trece doar
denumirea obiectivului)
Îmbunătățirea managementului
exploatației agricole Februarie 2018
Cresterea rand amentului si a
productivitatii muncii prin achizitia
de utilaje Ianuarie – martie
2018

VIII . PROGNOZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR
FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAȚIE – EXCLUZÂND SUMELE DE SPRIJIN
ACORDATE PRIN SM 6.1
Indicatori An 1 An 2 An 3
Venituri
Sectorul vegetal 15335 15335 15335
Sectorul zootehnic
TOTAL VENITURI 15335 15335 15335
Cheltuieli
Sectorul vegetal 11244 11244 11244
Sectorul zootehni c
TOTAL CHELTUIELI 11244 11244 11244
REZULTAT BRUT 4091 4091 4091

Buna desfășurare a activității unei ferme agricole presupune asigurarea cu materii prime
(sămânță), materiale consumabile (îngrășăminte, ierbicide, insecticide), piese de schimb, apă
pentru irigații, energie, servicii. Aprovizionarea este o problemă deosebit de importantă având
în vedere posibilitățile financiare ale fermierului. În alegerea furnizorilor de la care se vor
cumpăra materiile prime și consumabilele, fermierul trebuie să aibă în vedere și formele de risc
care pot afecta eficiența acțiunilor de aprovizionare.
Unul din riscurile ce pot influența cheltuielile firmei este riscul financiar, datorat
instabilității prețurilor și scumpirii produselor. Pentru a avea garanția unui preț stabil, fermierul
trebuie să încheie contracte de furnizare în care trebuie să stipuleze toate aspectele ce îi conferă
avantajul suprem.

38
CONCLUZII

Agricultura reprezintă în continuare cea mai importantă ramură a oricărei econ omii
naționale, având un statut bine conturat de -a lungul timpului. Importanța dezvoltării sectorului
agricol contribuie în cea mai mare parte la creșterea economiei naționale, ramură importantă de
producție.
În acest context, s copul lucrării a fost acela de a aduce la cunoștință posibilitățile de
finanțare europeană destinate tuturor tinerilor fermieri prin aplicarea unui plan de afaceri ce
face obiectul de studiu al acestei lucrări. Prin aplicarea acestuia se constată dacă afacerea sau
activitatea desfășu rată merită finanțată ș i pusă în aplicare, dacă sunt îndeplinite criteriile de
eligibilitate specificate în Ghidul Solicitantului.
Lucrarea este structurată pe trei capitole, prezentând la final o serie de concluzii și
propuneri, respectiv referințe biblio grafice.
În acest caz, con form datelor prelucrate în primul capitol, se pot observa oportunitățile de
finanțare europeană implementate prin trei programe diferite destinate agricultorilor, structurate
pe axe, măsuri de implementare și buget alocat.
Cel de -al doilea capitol prezintă programele de finanțare europeană precum, PNDR 2007 –
2013 si PNDR 2014 -2020 – obiective și buget alocat pe fiecare măsură în parte.
Numai în ultimul an au fost depuse un număr de peste 20.000 de proiecte pentru a primi
finanțare în cadrul PNDR 2014 -2020, fapt ce conduce la ideea unei dezvoltări a mediului rural,
a nivelului de trai. Ponderea celor care ocupă un loc de muncă în agricultură este din ce în ce
mai ridicată, iar agricultorii încep să se specializeze, obținând cursuri ș i calificări acreditate.
Din ce în ce mai mulți tineri cu vârsta cuprinsă până în 40 de ani ajung să acceseze fonduri
europene cu privire la înființarea de noi exploatații, modernizarea și dezvoltarea terenurilor,
clădirilor, echipamentelor și parcurilor de tractoare și utilaje cu ajutorul Program Național de
Dezvoltare Rurală 2014 -2020.

39
Pentru a se putea observa tendința de evoluție a randamentului planului de afaceri
constituit pe sM 6.1 privind înființarea unei exploatații agricole, am prezentat anali za acestuia
și gradul de fezabilitate în capitolul trei al prezentei lucrări.
Putem deduce în acest caz că rolul pe care îl deține elaborarea și implementarea planului
de afaceri în vederea accesării de fonduri europene este cu atât ma i important cu cât
profitabilitatea activității prestate este certă.
Și în agricultură, educația reprezintă un factor important, având în vedere potențialul de
dezvoltare a activităților agricole din mediul rural. Tot mai mulți tineri absolvenți se orientează
către licee și fa cultăți de specialitate care să îi ajute să performeze în acest domeniu, mai ales
tinerii ai căror părinți desfășoară activități agricole.

40
BIBLIOGRAFIE

MADR . (fără an). Preluat de pe PNDR 2014 -2020: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare –
rurala/programare -2014 -2020/fise -masuri/aprobate -iunie2015/M15_ –
_Servicii_de_silvomediu_servicii_climatice_%C8%99i_conservarea_p%C4%83durilor_art._34.
pdf
MADR . (fără an). Preluat de pe PNDR 2014 -2020: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare –
rurala/programare -2014 -2020/fise -masuri/aprobate -iunie2015/M16_ –
_Cooperare_art._35_vers_aprob.pdf
MADR – PNDR 2014 -2020 . (fără an). Preluat de pe MASURA 10:
http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/programare -2014 -2020/fise –
masuri/Masura_10_Agro -mediu_si_clima_martie2015.pdf
MADR – PNDR 2014 -2020 . (fără an). Preluat de pe Descrierea masurii :
http://www.madr.ro/docs/dezvoltare -rurala/programare -2014 -2020/fise -masuri/aprobate –
iunie2015/M13_ –
_Pl%C4%83%C8%9Bi_pentru_zone_care_se_confrunt%C4%83_cu_constr%C3%A2ngeri_natu
rale_sau_cu_alte_constr%C3%A2ngeri_specifice_art._31.pdf
MADR . (2017, 06 24). Preluat de pe PNDR 2007 -2013: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare –
rurala/PNDR_2007 -2013_versiunea -septem brie2014
MADR . (2017, 06 25). Preluat de pe PNDR 2014 -2020: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare –
rurala/programare -2014 -2020/PNDR -2020 -2020 -Propuneri -masuri.pdf
MADR . (2017, 06 26). Preluat de pe PNDR 2014 – 2020: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare –
rurala/pr ogramare -2014 -2020/fise -masuri/Masura_02_Servicii_de_consiliere_martie2015
Masura 10 . (fără an). Preluat de pe MADR – PNDR 2014 -2020: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare –
rurala/programare -2014 -2020/fise -masuri/Masura_10_Agro –
mediu_si_clima_martie2015.pdf
PNDR 2014 -2020 . (fără an). Preluat de pe MADR: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare –
rurala/programare -2014 -2020/PNDR_2014_ -_2020_01.07.2014.pdf
PNDR 2014 -2020 . (fără an). Preluat de pe MADR: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare –
rurala/programare -2014 -2020/fise -masuri/aprobate -iunie2015/M08_ –
_Investi%C8%9Bii_%C3%AEn_dezvoltarea_zonelor_%C3%AEmp%C4%83durite_%C8%99i_%C
3%AEn_%C3%AEmbun%C4%83t%C4%83%C8%9Birea_viabilit%C4%83%C8%9Bii_p%C4%83du
rilor_ar
PNDR 2014 -2020 . (fără an). Preluat de pe MADR: http://www.madr.ro/doc s/dezvoltare –
rurala/programare -2014 -2020/fise -masuri/aprobate -iunie2015/M09_ –
_%C3%8Enfiin%C8%9Barea_de_grupuri_%C8%99i_organiza%C8%9Bii_de_produc%C4%83tor
i__art.27_vers_aprob.pdf