ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [611680]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Business și Turism

LUCRARE DE LICENȚĂ

Profesor coordonator :

Student: [anonimizat] 2017

2

Academia de Studii Economice
Facultatea de Business și Turism

Profesor coordonator :

Student: [anonimizat] 2017

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4

CAPITOLUL I – Aspecte generale privind turismul cultural ………………………….. ………………………….. …… 5
1.1. Concepte ale fenomenului turistic ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
1.2. Forme ale turismului cultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
1.3. Tipologia p roduselor turistice culturale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 9

CAPITOLUL II – Analiza turismului cultural in Bucuresti ………………………….. ………………………….. …… 11
2.1 Evaluarea potențialului turismului cultural din București ………………………….. ………………………….. ….. 11
2.2 Analiza cantitativă a ofertei turismului cultural ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
2.3 Circulația turistic ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 14
2.4 Produse turistice culturale în București ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 15

CAPITOLUL III – Studiul comparativ al muzeelor etnografice “Dimitrie Gusti” din București și “
Astra” din Sibiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 29
3.1 Analiza muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” ………………………….. ………………………….. …….. 29
3.2 Analiza complexului Național Muzeal „Astra” ………………………….. ………………………….. ………………… 43
3.3 A naliza comparativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 50

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 51

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 52

4
INTRODUCERE

Turismul cultural abordează cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul cultural
include turismul în r egiunile urbane, în special oraș e mar i, istorice și obiective culturale (muzee ș i teatre).
Poate uneori incl ude turismul în zonele rurale, iar aici este cazul f estivalelor în aer liber, casele memori ale
ale unor scriitori sau artiș ti celebri, peisaje la care s -a făcut trimitere în literatură . Special iștii sunt de
părere că persoanele care practică turismul cultural cheltuie sc în medie mai mult decât turiș tii "sta ndard".
Turismul reprezintă ș i o cale de valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse și în
special a celor naturale: frumusețea peisajelor, calităț ile curative ale ape lor minerale sau termale,
condițiile de climă .
Turismul este capabil să asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putând fi un remediu pentru
regiunile dezindustrializate.
Turismul prezintă o serie de impacturi asupra mediului economic, social, politic ș i natural.
Turismul, prin faptul c ă este un mare consumator de muncă vi e, joacă un impor tant rol în economie. El
creează noi locuri de muncă , participând astfel la atrager ea excedentului de forță de muncă din alte
sectoare, c ontribuind astfel la atenuarea ș omajului.
Lucrarea este structurată î n trei mari capitole: Aspecte gen erale privind turismul cultural , Analiza
turismului cultural în Bucureș ti și Studiul comparativ al muzeelor etnografice “Dimitrie Gusti” din
București și “ Astra” din Sibiu .
În cadrul capitolului I, am abordat următoarele subiecte : Concepte ale fenomenului turistic ,
Istoricul ș i rolul turismului cultural , Forme ale turismului cultural , Tipologia produselor turistice
culturale .
La capitolul II, am realizat o analiză a turismului cultural din București, ajutându -mă de
următoarele aspecte de natură economică : Evaluarea potenț ialului turismulu i cultural din Bucureș ti,
Analiza cantitativă a ofertei turismului cultural , Circulaț ia turistic ă, Produse turistice culturale în
Bucureș ti.
Iar în cadrul capitolului III, am realizat analiza comparativă, folosin du-mă de : Analiza muzeului
Național al Satului „Dimitrie Gusti” , Analiza complexului Național Muzeal „Astra” , Analiza
comparativă.

5

CAPITOLUL I – Aspecte generale privind turismul cultural
1.1.Concepte ale fenomenului turistic
Apariția călătoriilor turistice s -a produs în antichitate, iar activitățile turistice în spațiul rural,au
început a fi practicate empiric din aceeași perioadă. Este cunoscută astfel participarea în număr mare a
elevilor la: vizitarea locurilor sfinte -Dado na (Zeus) și Delfi (Apolo) – frecventarea băilor curative sau
jocurilor festive periodic organizate.
Turismul se referă la activitățile desfășurate de persoane pe durata călătoriilor și sejourilor în
locuri situate în afară reședinței obijnuite pentru o perioadă consecutivă ce nu depășește 1 an (12 luni) cu
scop de loisir (recreere, odihnă) pentru afaceri sau alte motive.
Vizitatori
 Vizitatori internaționali: turiști, excursioniș ti;
 Vizitatori interni: turiști, excursioniș ti.

Turistul este persoana care se deplasează în afara locului de reședință pentru o perioadă
consecutivă de maximum 12 luni în orice scop în afară de cel lucrativ.
Excursionistul este persoana care se deplasează în scop turistic pentru mai puțin de 24 de ore(nu
înnoptează).
Călător de tranzit este orice persoană care tranzitează o țară chiar dacă rămâne mai mult de 24 de
ore cu condiț ia ca toate opirile să fie de scurtă durată și să aibă alte motive decât turistice .
Apreciind că orice structurare în domeniul turistic trebuie să se sprijine pe elementele
declanșatoare ale fenomenului respectiv, pe nevoia umană de recreare, refacere și culturalizare, actul
poate îmbrăca una dintre următoarele expresii tipologice:
 turism de recreare ș i de agrement;
 turism de îngrijire a sănătăț ii (curativ);
 turism cultural;
 turism pol ivalent (de recreare și refacere a sănătății; de recreare ș i de informa re).
Formele de turism – Decurg din modalitățile de practicare a tipurilor mai sus menționate. Ele vor
fi definite în funcție de diferite criterii sau factor ce își pun pecetea asupra individualizării și desfășurării
fenomenului turistic la scară detaliilor sale. Astfel de criterii sunt: distanța, durata, proveniența turiștilor,

6
numărul turiștilor, gradul de organizare, modul de desfășurare, mijloacele de transport utilizate, vârsta
turiștilor, aportul social, particularitățile regiunii de destinaț ie.
Istoricul ș i rolul turismului cultural
Turismul cultural abordează cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul cultural
include turismul în regiunile urbane, în special orașe mari, istorice și obiective culturale (muzee și teatre).
Poate uneori include turismul în zonele ru rale ; este cazul festivalelor în aer liber, casele memoriale ale
unor scriitori sau artiști celebri, peisaje la care s -a făcut trimitere în literatură. Specialiștii sunt de părere
că persoanele care practică turismul cultural cheltuiesc în medie mai mult decât turiștii "standard".
Acești turiști pot fi interesați în probleme ce țin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei,
antropologiei etc., și doresc să ia parte la acțiunea de cunoaștere a unor evenimente trecute. Evoluțiile
contemporane în diferite s fere de activitate umană și progresul în domeniile științifice, tehnologice,
educaționale și sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes cultural pentru mulți turiști.
Într-un sens mai larg orice formă de turism poate fi definită drept turism cult ural dacă reușește să
satisfacă nevoia umană de bază pentru diversitate, având tendința să crească conștientizarea culturală a
individului descoperind noi cunoștințe, experiențe și întâlniri. Turismul cultural oferă oportunitatea
dialogului intercultural p rin posibilitatea dialogului descoperirii și aprecierii diversității culturale.
Turismul și cultura au fost mereu foarte apropiate în Europa, aceasta fiind tot timpul o destinație
importantă pentru cei atrași de cultură sa bogată și de moștenirile istoric e. Ba mai mult moștenirea
culturală a Europei reprezintă una din cele mai vechi și mai importante moșteniri producătoare de turism.
Tendinț ele majore care au fost observate în ceea ce priveș te turismul cultural sunt:
 interacțiunea între cultură și turis m își are rădă cinile în pe rioada de început a turismului ș i în
prezent câștigă din ce în ce mai multă însemnă tate;
 turismul cultural este un factor c heie pentru dezvoltarea durabilă ș i dialogurile intreculturale;
 moștenirea culturală este expresia identită ții oamenilor, a teritoriului, istoriei, tradițiilor și
civilizaț iei.
Turismul cultural atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști. Potrivit unui studiu al Comisiei
Europene, 20% dintre vizitele din Europa au motivație culturală, în timp ce 60% dintre turiștii europeni
sunt într -adevăr interesați în descoperirea culturală în timpul călătoriei lor
În afară de creșterea susținută a cererii turistice globale, atât internă cât ș i internațională , care
cuprinde toate tipurile de destinații, există și a lți factori care explică acest trend:
 turist ul modern este sofisticat, în căutarea de diferite experienț e culturale;

7
 autorităț ile local e privesc turismul ca pe o sursă de venit ș i oportuni tăți economice.
Turismul cultural reprezintă o piață în plină dezvol tare. OMT estimează o creștere anuală de 10 –
15% a călătoriilor de interes cultural, în contextul unei creșteri medii totale de 4 -5% a industriei turistice
în general. De vreme ce atracțiile istorice se află cu precădere în orașe, turismul cultural este în mod firesc
asociat cu turismul urban.
Investițiile competitive în dotările culturale și în infrastructura necesară găzduirii turiștilor din
regiunile urbane au un impact direct asupra economiei și induc o îmbunătățire a nivelului de trai. Mai
mult, un ce ntru cultural urban reprezintă un factor care determină valoarea orașului care se adaugă altor
factori locali (accesibilitate,climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determină competitivitatea
orașului în economia globală.
Organizarea spațială a r esurselor culturale din oraș și relațiile lor cu infrastructura ( hoteluri,
mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul strategiei de dezvoltare a
turismului cultural.
Sectorul cultural al unui oras consta în:
 caracteristicile f izice ale orașului și moștenirea culturală ;
 dotările culturale în cel mai larg sens, incl uzând aici evenimentele, expozițiile, instituțiile ș i
infrastructura, cum ar fi tea trele, muzeele, galeriile, librăriile, dotările recreative și comerț ul cu
arta.
În timp ce produsele propriu -zise sunt (relativ) imobile datorită naturii lor parț ial
nereproductibile, în așa -zisele "destinații istorice" activităț ile complementare pot fi localizate l iber în
vasta "regiune turistică ".
În orașe ca Veneț ia, Brug es, Salzburg se poate observa că o mare parte din activităț ile economice
sunt aloca te prioritar utilizatorilor orașului și, în particular, turiș tilor, în detrimentul rezidenț ilor urbei
respective. Restaurante, hoteluri, magazine de toate felurile, de la ce le de lux până la cele de suv eniruri
ieftine, galerii de artă , case de schimb, toate sunt concentr ate în jurul centrului de atracție și intră în
legatură cu funcț ia rezidențială a oraș ului.
Altele, din care o mare parte sunt localizate în aceleaș i zone centrale, dar în zone mai dispers ate,
sunt acele servicii care răspund atât necesităților turiștilor, cât și ale rezidenților: spălă torii, magazine de
haine, ateliere d e meșteșugărie, catering (preparare și distribuție de hrană la domiciliul clientului), saloane
de coafură , magazine alimentare.

8
1.2.Forme ale turismului cultural
Există subcategorii ale turismului cultural care pot contribui la stabilirea tendințelor și
caracteristicilor celor mai importante segmente de piață în funcție de motiv ație și comportament, precum
și de activitățile turiștilor:
 Turism de patrimoniu;
 Turism artistic;
 Turism creativ;
 Turism cultural urban;
 Turism cultural rural;
 Turism cultural local;
 Turism cultural contemporan.

Natura și caracteristicile turismului cult ural
Caracteristicile turismului cultural
Apariția turismului cultural în cercetare ca și obiect de studiu își are originile la începutul secolului
XX, dar abia în 2002 Consiliul Internațional pentru Monumente Culturale și Istorice a publicat o definiție
formală după cum urmează: „Turismul cultural și cultural – cognitiv este acea formă de turism care se
concentrează asupra mediului cultural și care, la rândul ei include reperele culturale și istorice le unei
destinații sau moștenirea cultural -istorică, val orile și stilul de viață al populației locale, artele,
meșteșugurile, tradițiile și obiceiurile populației locale.” În plus, rudele culturale și cognitive pot include
și o vizită sau participare la activități și evenimente culturale, vizite la muzee, conce rte, expoziții, galerii.
(Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor).
Turismul cultural este definit de către Organizația Mondială a Turismului (Raport OMT 2012)
drept „excursii al căror scop principal sau secundar este vizitarea siturilor și ac ele evenimente a căror
valoare culturală și istorică le -a făcut o parte a moștenirii culturale a unei comunități”. În conformitate cu
această definiție, o caracteristică importantă a turismului cultural este presupunerea că vizitarea sau
prezența în locuri le culturale și istorice care au legătură cu moștenirea culturală nu este neapărat
principalul motiv al excursiei. Din această perspectivă turismul cultural -istoric este rareori implementat
într-o perspectivă „curată” și cel mai adesea este combinat cu alt e tipuri tradiționale sau specializate de
turism. Această caracteristică interesantă scoate la iveală oportunități de îmbunătățire a eficienței
turismului național și regional prin dezvoltarea unui turism cultural -istoric, prin absorbția și integrarea în
turismul regional a resurselor culturale și istorice și dezvoltarea pe această bază a unui brand regional de
turism.

9
Componenta principală în această definiție este conceptul de „moștenire culturală”, care include
moștenirea tangibilă și intangibilă ca un „ set de valori culturale care sunt purtătoare de memorie istorică,
identitate națională și au o valoare științifică sau culturală” (Legea Moștenirii Culturale, Articol 2,
paragraf 1). Din perspectiva dezvoltării turismului cultural, abordarea exhaustivă a c onceptului de
moștenire culturală duce la o abordare integrată – cu excepția monumentelor tradiționale arheologice și
istorice care includ moștenirea arhitecturală, artistică și etnografică, infrastructura muzeală și peisajul
cultural și, cu o importanță d in ce în ce mai mare în ultima vreme – bisericile creștine și alte lăcașuri de
cult. Turismul cultural include pe lângă vizitarea locurilor istorice, furnizarea unei oportunități de a
savura realizările umane trecute. Ca parte a turismului intern, vizitare a unor astfel de locuri este un prilej
de admirație, de mândrie națională și de redescoperire a realizărilor strămoșilor.
Turismul cultural este instrumentul pentru dezvoltarea economică, care duce la creșterea
economică prin atragerea vizitatorilor din ex teriorul comunității gazde și care sunt parțial sau în mod
general motivați de un interes în componentele istorice, artistice, științifice sau care au legătură cu stilul
de viață, realitățile, tradițiile și informațiile referitoare la o comunitate, regiune , grup sau instituție. O
astfel de călătorie se concentrează pe aprofundarea mediului cultural, aici incluzând, de asemenea
peisajele, artele vizuale și teatrale, stilurile de viață, valorile, tradițiile și evenimentele. Turismul caută
moduri de a crea „pr oduse turistice comercializabile” precum și un mediu de lucru și de viață. Turismul
cultural – cognitiv reprezintă o interacțiune între componentele culturale, etnice și istorice ale societății
sau ale locului care urmează a fi utilizat ca resursă pentru a tragerea turiștilor și dezvoltarea turismului.

1.3.Tipologia produselor turistice culturale
Există subcategorii ale turismului cultural care pot contribui la stabilirea tendințelor și
caracteristicilor celor mai importante segmente de piață în funcție de motivație și comportament, precum
și de activitățile turiștilor:
 Turism de patrimoniu;
 Turism artistic;
 Turism creativ;
 Turism cultural urban;
 Turism cultural rural;
 Turism cultural local;
 Turism cultural contemporan.

10
Bunurile culturale includ toate bun urile mobile și imobile cu valoare istorică după cum urmează:

Patrimoniu material
 Monumente ;
 Ansambluri ;
 Situri ;
 Muzee ;
 Case memoriale .

Patrimoniu istoric imaterial
 Obiceiuri ;
 Tradiții ;
 Legende ;
 Gastronomie .

Evenimente de reprezentare a patrimoniului istori c
 Festivaluri ;
 Galerii ;
 Parcuri, grădini, p eisaje ;
 Manifestă ri de tip “living history” ;
 Manifestări de arheologie experimentală .

11
CAPITOLUL II – Analiza turismului cultural in Bucuresti
2.1 Evaluarea potenț ialului turismului cultural din Bucureș ti

Patrimoniul cultural al unei regiuni include toate urmele activității umane descoperite în mediul
înconjurător. Acestea sunt surse de informații de neînlocuit privind viață și ocupațiile oamenilor din
diferite epoci și dezvoltarea aptitudinilor artisitce și tehnice de -a lungul timpului. Deoar ece monumentele,
siturile și mediile culturale sunt resurse care pot fi reînnoite, administrarea lor trebuie făcută pe termen
lung. Monumentele și siturile culturale sunt surse de experiențe emoționale și estetice unice, iar din acest
motiv societatea mode rnă nu are decât de câștigat din conservarea și utiliza rea activă a patrimoniului său.
Pe teritoriul Regiunii Centru se află monumentele istorice și de arhitectură foarte variate stilistic,
datând din perioade istorice diferite și reflectând cultura autoht onă, pe cea maghiară și germană, culturi
care s -au influențat reciproc în această zonă. Acest mozaic cultural se constituie într -o atracție turistică
importantă, care da o notă specifică Regiunii. Prezentăm succint cele mai reprezentative monumente cu
valoare istorică și arhitecturală din Regiune. Cele mai semnificative monumente istorice și de arhitectură
din Regiune sunt: Castelul Bran –Brasov; Cetatea Vauban Albă Iulia, cetățile medievale de la Brașov,
Sibiu, Sighișoara, Sebeș, Făgăraș, Târgu -Mureș, Balva nyos; orașul Brașov cu principalele sale obiective –
Biserica Neagră care constituie o emblemă (cel mai estic monument gotic al Europei), Biserică Sf.
Bartolomeu, zidurile de incintă cu bastioanele Țesătorilor, Fierarilor, Turnul Negru, Turnul Alb, Poartă
Schei și Poartă Ecaterinei. Muzeul județean de Istorie, Muzeul Primei Școli Românești, Muzeul de Artă,
Muzeul de etnografie și Casă Mureșenilor; cetatea Sibiului cu cele mai importante monumente de
arhitectură: piețele Huet, Piață Mică, Casă Artelor, catedra la evanghelică -monument gotic, Piața Mare;
Castelul Lazăr de la Lazarea – jud. Harghita; atracții unice sunt monumentele arhitecturale și istorice
secuiești, bisericile fortificate și artizanatul din această zonă. Muzeele de istorie, artă, etnografie,
bibliotecile documentare din Sibiu, Târgu Mureș, Brașov, Alba Iulia adăpostesc obiecte de patrimoniu
deosebit de interesante.
Conservarea patrimoniul arhitectonic este importantă din mai multe motive. În primul rând, acesta
este o sursă unică de informații d espre trecutul unei zone. Clădirile pot avea o valoare simbolică pentru
comunitățile locale în care sunt situate, adaugandu -se astfel la simțul istoriei și al identității al locuitorilor
respectivi. De asemenea, calitățile estetice și artisitce ale unor cl ădiri le fac importante pentru conservare.
O bună administrare a patrimoniului arhitectonic este o parte esențială a efortului de dezvoltare durabilă și
de reducere a consumului de materii prime și a poluării.
De mare valoare peisagistică și științifică sunt și parcurile naționale din Regiunea Centru: Parcul
Național Bucegi, Parcul Natural Piatra Craiului, Parcul natural Munții Apuseni, Parcul Național Călimani

12
Sud, Cheile Bicazului – Hășmaș, Parcul natural Făgăraș, Podragu -Suru, Parcul natural Dumbrava
Sibiului, Parcul natural Munții Cindrelului.
În București există 36 de muzee, Ateneul Român, Casa Melik, Opera Națională, Templul Coral,
Colecția de Artă Plastică Fr. Storck și C.c. Storck , 10 biblioteci, 14 teatre, Centrul Cultural Spaniol
Cervantes , Galer ia de Artă Anaid , Galeria Galateea , Galeria Orizont , Studioul de Teatru Casandra , însă
toate sunt prezentate în cadrul subcapitolului 2.2. Analiza cantitativă a ofertei turismului cultural din
București.
2.2 Analiza cantitativă a ofertei turismului cultura l

În București se găsesc 70 de obiective turistice culturale, însă în cadrul acestui subcapitol am ales
să le prezint pe cele mai căutate.
București – obiective cultural e – ateneu/temple/casa/operă/colecția
Ateneu/Templu/Casa/Opera/Colecția Denumire
1. Ateneul Român
2. Casa Melik
3. Opera Națională
4. Templul Coral – Comunitatea Evreiască
5. Colecția de Artă Plastică Fr. Storck și C.c.
Storck
TOTAL 5

București – obiective cultural e – muzee
Muzeu Denumire muzeu
1. Muzeul de Istorie și Artă
2. Muzeul Grigore Antipa
3. Muzeul Satului
4. Muzeul Băncii Naționale a României
5. Muzeul Căilor Ferate Române
6. Muzeul Colecțiilor de Artă
7. Muzeul Cornel Medrea
8. Muzeul Costumelor Populare din România
9. Muzeul de Artă Populară Prof.Dr. N.
Minovici
10. Muzeul de Artă Veche Apuseană
11. Muzeul de Istorie a Evreilor din România
12. Muzeul Zambaccian
13. Muzeul Literaturii Române
14. Muzeul Memorial Nottara
15. Muzeul Memorial Victor Babeș
16. Muzeul Memorial George Călinescu

13
17. Muzeul Militar Național
18. Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I
19. Muzeul Municipiului București
20. Muzeul Național George Enescu
21. Muzeul Național al Aviației Române
22. Muzeul Național al Hărților și Cărților
Vechi
23. Muzeul Național al Literaturii Române
24. Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti
25. Muzeul Național al Țăranului Român
26. Muzeul Național Cotroceni
27. Muzeul Național de Geologie
28. Muzeul Național de Istorie a României
29. Muzeul Național Filatelic
30. Muzeul Sportului din România
31. Muzeul Țăranului Român
32. Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida
33. Muzeul Theodor Aman
34. Muzeul Theodor Pallady
35. Muzeul Universității București
36. Muzeul Național al Pompierilor
TOTAL 36

București – obiective cultural e – bibliotecă/centru cultural/galerie/studio
Biblioteca/Centrul
cultural/Galeria/Studioul Denumire
1. Biblioteca Academiei
2. Biblioteca Alexandru Obobescu
3. Biblioteca ASE
4. Biblioteca British Council
5. Biblioteca Ion Mincu
6. Biblioteca Națională a României
7. Biblioteca UMF Carol Davila
8. Biblioteca Universitară de Științe Agronomice
9. Biblioteca Universitară Carol I
10. Biblioteca Universității Politehnice
11. Centrul Cultural Spaniol Cervantes
12. Galeria de Artă Anaid
13. Galeria Galateea
14. Galeria Orizont
15. Studioul de Teatru Casandra
TOTAL 15

14
București – obiective cultural e – teatre
Teatrul Denumire
1. Teatrul Act
2. Teatrul Bulandra
3. Teatrul de Comedie
4. Teatrul de Opereta Ion Dacian
5. Teatrul de Revistă Constantin
Tănase
6. Teatrul Evreiesc de Stat
7. Teatrul Excelsior
8. Teatrul Ion Creangă
9. Teatrul Metropolis
10. Teatrul Mic
11. Teatrul Național I.L.Caragiale
12. Teatrul Nottara
13. Teatrul Odeon
14. Teatrul Țăndărică
TOTAL 14

2.3 Circulația turistic ă
Circulația turistică din București este realizată pe ultimii 5 ani în tabelul de mai jos
Anii Sosiri ale turiș tilor Înnoptări ale turiș tilor Durata medie a
sejurului
total româ ni străini total româ ni străini total româ ni străini
2012 121985 102497 19488 261552 223021 38531 2,14 2,18 1,98
2013 133507 111490 22017 278724 231037 47687 2,09 2,07 2,17
2014 138387 115999 22388 289725 239703 50022 2,09 2,07 2,23
2015 152797 130141 22656 326248 274601 51647 2,14 2,11 2,28
2016 159520 137049 22471 372147 321562 50585 2,33 2,35 2,25
Sursa: Anuarul Statistic Bucureș ti 2016
După cum se poate observa în tabelul prezentat, numărul turiștilor din București a crescut în
fiecare an, în intervalul 2012 -2016 .
Prin urmare, pot spune că Bucureștiul reprezintă o atracție în ceea ce privește turismul cutural, atât
pentru turiștii români, cât și pentru turiștii străini.

15

2.4 Produse turistice culturale în Bucureș ti
Prezentarea ofertei turismului cultural din București

1. Muzeul Theodor Aman

 situat pe strada C.A. Rosetti nr. 8, sector 1, localitatea Bucureș ti;
 numele acestui a este dat de faptul că în această clă dire a locuit pictorul Theodor Aman;
 este construit după planurile artistului, el fiind ș i autorul pieselor de mob ilier, picturii mural e din
hol și al ornamentațiilor din interior ș i exterior;
 reuneș te o parte din lucr ările artistului: tab louri de gen, acuarele, desene ș i gravuri; obiecte
personale – pensule, violoncelul, arme, măști, costume, precum și colecția de artă a pictorului.

2. Casa memorială Tudor Arghezi

 situată pe strada Mărțiș or nr.2 6, sector 5, localitatea Bucureș ti;
 a fost locuită de poet începâ nd cu 1930, iar din toamna anului 1947 aceasta a deven it muzeu
memorial conform dorinț ei testamentare a poetului;
 este compusă din parter și etaj și are 18 camere plus dependinț e;
 în "laboratorul" poetului se află cea mai m are parte a bibliotecii cuprinzând câ teva mii de
volume, un aparat radio ș i o icoana de peste 150 de ani;
 într-o cameră alăturată descoperim medaliile și decoraț iile conferite de statul român creațiilor
argheziene, precum și p remiul european Gottfried von Herder, 1965, Ar ghezi fiind primul
scriitor româ n laureat al acestei prestigioase distincț ii;
 camera celor doi copii ai săi adăpostește pe lângă mobilier și jucării și tăblițele de școală ale
acestora;
 în sufragerie se află un gramofon și un samovar, cât ș i tablouri semnate de pictori renumiț i;
 în clădirea alăturată casei de locuit este amenajată o expoziție unde sunt etalate atât volume de
versuri și proză , manus crise, documente, reviste editate de scriitor, cât ș i o bogata icono grafie cu
imagini din istoria Mărțiș orului.

3. Muzeul Național de Artă Contemporană

 situat î n incinta Palatului Parlamentului, pe strada Izvor nr. 2 -4, sector 5;
 Guvernul României a decis înființarea acestui muzeu î ntr-una din a ripile Palatului Parlamentului
în anu l 2001, muzeul fiind inaugurat î n 2004;

16
 are un aspect modern ș i minimalist, fiind structurat pe patru niveluri, la etajul 4 aflându -se și o
terasă ;
 aici au loc expoziții de grafic ă, pictură, desen și alte arte, concerte de muzică electro sau
proiecț ii de filme.

4. Muzeul de Artă Vasile Grigore

 situat pe strada Maria Rosetti nr.2 9, sector 2, localitatea Bucureș ti;
 cu ceva ani în urmă acesta se desfășura sub forma colecț iei personale a artis tului Vasile Grigore,
accesibilă doar apropiaț ilor;
 în anul 2004 acesta a dezvăluit și altora obiectele gă sind și un spațiu de expunere potrivit, clădirea
care adăpostește în prezent obiectele de artă ;
 este structurat pe două niveluri, piesele fiind dispuse în cele cinci săli reprezentând șapte secțiuni
mari (pictură, grafică, sculptură, artă populară româ neasc ă și artă decorativă europeană, orientală
și extrem -orientală .

5. Muzeul de Artă Populară, Doctor Nicolae Minovici
 amplasat pe strada Doctor Nicolae Minovici nr. 1, sector 1, localitatea Bucureș ti;
 cunoscut ș i sub numele de "Vi la Minovici" sau "Vila cu clopoț ei";
 a fost deschis spre vizitare î n 1914;
 adăposteș te mai multe tipuri de piese de artă populară românească din întreaga țară: icoane,
ceramică, țesă turi, obiecte din l emn, instrumente muzicale tradiționale, cât ș i un fond documentar
despre activitatea doctorului Minovici;
 este muzeu cu circuit î nchis.

6. Muzeul de Artă Veche Apuseană

 situat pe strada Doctor Nicolae Minovici nr. 3, sector 1 , localitatea Bucureș ti;
 clădirea este ridicată în stil Tudor cu inserții specifice stilului normand;
 adăpostește arme medievale ș i moderne, vitralii austriece, germane, elveț iene, flamande,
tapiserii flamande țesute la ră zboi vertical, mobilier (austriac, italian), opere ale unor pictori
flamanzi, italieni, germani, rarităț i bibliofile;
 impresionante sunt vitrali ile, semineul adus din Toscana ș i biblioteca din lemn masiv de nuc ce
încadrează volume rare.

7. Muzeul Național de Artă al României

17
 situat pe Cale a Victoriei nr. 49 -53, sector 1;
 deschis în 1948, î n vremea lui Alexandru Ioan Cuza;
 clădirea era pe atunci locuința domnească, î n timpul l ui Carol I devine palat de iarnă , iar sub
domnia lui Ferdinand si a lui Carol al II -lea trece prin diverse modificări ; în timpul Revoluției din
1989, clădirea a fost avariată 80%, peste 1000 de lucrări de artă fiind degradate sau dist ruse; din
1990 devine Muzeul Național de Artă al Româ niei;
 are trei galerii de artă : Gal eria de Artă Europeană, Galeria de Artă Românească și Galeria de Artă
Veche Românească ;
 Galeria de Artă Europeană, adapostită în aripa Kretzulescu, conț ine 300 de opere din principale le
scoli artistice ale Europei î ntre secolele XIV -XX;
 Galeria de Artă Veche Românească oferă , prin cele 900 de piese expuse, o imagine unitară asupra
vieții cultu rale din provinciile istorice: Țara Românească, Moldova ș i Transilvania din secolele
XIV-XVIII, evidențiindu -se fragmente de fresce ș i icoane, broderii, manuscrise, sc ulptură în lemn
și piatră. Unui Tezaur îi sunt dedicate trei săli, în care sunt expuse piese laice și de cult din metale
și pietre prețioase, bijuterii ș i accesorii de costum din secolele XIV -XIX;
 Galeria de Artă Românească Modernă reconstituie, prin cele 700 de picturi ș i sculpturi, tra seul
artei românești de la î nceputul sec olului al XIX -lea; una dintre sălile galeriei este dedicatîă î n
exclusivitate s culptorului Constantin Brâncuș i.

8. Muzeul Național Cotroceni

 situat pe bulevardul Geniului nr.1, sector 6 , localitatea Bucureș ti;
 între ani 1679 -1681 domnitorul Șerban Cantacuzino ridică ansamblul Cotroceni în cadrul că ruia se
remarcau biseri ca "Adormirea Maicii Domnului" ș i palatul domnesc;
 de-a lungul timp ului trece prin diverse modificări, însă după cutrem urul din 1977 este refăcut î n
mare parte;
 are în componenț a sa aproximativ 20.000 de obiecte din cele mai diverse tipuri, de la data
înființării ș i până în prezent, fondul muzeal fiind îmbogățit în permanență , prin efectuarea unor
transferuri de la alte in stituții ș i muzee, dar mai ales prin achiziții și prin donaț ii oferite de
persoane particulare;
 colecția este compusă din următoarele domenii: artă plastică (pictură românească, pictură
universală, grafică, sculptură românească și universală, artă religioa să), artă decorativă (ceramică,
sticlă , metal, textile, mobilier), numismatică, medalistică, istorie, arheologie. Din domeniul artă
plastică s -au format colecțiile: arta religioasă (icoane pe lemn), care este reprezentativă pentru
perioada tâ rzie a artei re ligioase românești (secolele X VIII-XIX) și atelierelor ruseș ti;

18
 colecția de pictură românească este formată din lucrări aparținând unor pictori româ ni de la finele
secolului al XIX -lea până î n prezent;
 pictura universală este reprezentată de lucră ri de sec olele XVIII -XIX din școlile ge rmană,
austriacă , franceză , belgiană ;
 domeniul artă grafică cupri nde numeroase desene, acuarele și gravuri din secolele XIX -XX și
ștampe japoneze;
 colecția de sculptură prezintă lucrări executate de sculptori români ș i europeni;
 colecția de artă decorativă se remarcă prin piese de mobilier, ceramică, sticlă , din metal, textile;
 impresionante sunt și obiectele din colecția Art Nouveau, aparținând mișcării artistice de la
sfârșitul secolului al XIX -lea și î nceputul secolului XX.

9. Muzeul Național de Istorie a României

 situat pe Calea Victoriei nr.1 2, sector 3, localitatea Bucureș ti;
 adăpostit de Palatul Postelor;
 a fost inaugurat în anul 1970 fiind cel dintâi muzeu de arheologie și istorie din țară sub aspectul
reprezentativităț ii, regăsindu -se aici cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal
prețios;
 principalele secț ii ale muzeu lui sunt: arheologie preistorică, dacică, greacă, romană și medievală;
istorie; numismatică; Tezaurul Naț ional, lapidarium, laboratoare de rest aurare și bibliotecă ;
 colec țiile principale ale muzeului sunt cele de arheologie, istorie, documente și tipărituri, arme,
bijuterii ș i alte obiecte ale Casei Regale, carte veche, numismatică și filatelie, numă rul total al
exponatelor fiind de peste 670.000 de piese;
 dispune de 60 de săli de expoziție ;
 printre exponatele care prezintă interes se numară Cloșca cu puii de aur ș i o copie a Columnei lui
Traian.

10. Muzeul Zambaccian

 situat pe strada Muzeul Zambaccian nr.21 A, sector 1, localitatea Bucureș ti;
 a fost inaugurat în anul 1947, iar în 1957 clădirea a fost extinsă pentru a lărgi spaț iul de
expunere a obiectelor de artă ;
 Krikor Zambaccian a donat colecția sa de artă statului în trei etape: în 1947, 1957 ș i 1962;
 după cutremurul din 1977 guvernul comunist a mutat colecțiile de artă la Muzeul Colecțiilor de
Artă;
 s-a redeschis în anul 1992, iar î n anul 2008 a trecut printr -un proces de renovare, prezentându -se
într-o formulă expozițională nouă ;

19
 este constituit din 310 lucrări care includ picturi, lucră ri de gr afică, sculpturi ș i piese d e mobilier.
Piesele expuse aparțin pictorilor români și francezi, dar și unor pictori care au lucrat în Franț a.
11. Muzeul Comunității Evreiești

 situat în incinta Templului Unirea Sfântă Ahdut Kodes, pe strada Mamulari nr.3, sector 3,
localitatea Bucureș ti;
 deschis î n anul 1978;
 structu rat pe domenii precum literatură, știință, artă sinagogală, artă și spectacol, teatru și viață
de cult; aici există și cărți ale celor mai importanți scriitori evrei din România, lucrări științ ifice,
afișe de teatru, portrete ale actorilor evrei;
 un spaț iu important este alocat gravorilor evrei, autori ai unor me dalii emise de diferite instituț ii
ale statului.

12. Muzeul Țăranului Român

 situat pe ș oseaua Kiseleff nr. 3, sector 1, localitatea Bucureș ti;
 construcția î ntregului edificiu a du rat 29 de ani, fiind finalizat î n 1941;
 clădirea muzeului a trecut prin numeroase schimbă ri de-a lungul timpu lui, sub regimul comunist
ajungâ nd un omagiu adus lui Nicolae Ceaușescu. A revenit la vocația inițială î n 1990;
 în anul 1996, Muzeul Țăranului Român primeș te premiul EMYA pentru cel mai bun muzeu
european al anului;
 patrimoniul său numără peste 90.000 de piese;
 colecția de ceramică cuprinde aproximativ 18.000 de piese , cea mai veche din acestea datâ nd din
1746;
 colecț ia de port numără aproape 20.000 de piese de c ostum din toate provinciile românești,
începând cu prima jumă tate a secolului al XIX -lea;
 impresionantă este și colecția de țesături pentru interior confecționate din in, cânepă , bumbac
sau borangic;
 colecț ia de lemn cuprinde mobilier și feronerie veche românească, obiectele realizate în tehnică
dulgherească totalizâ nd 130 de piese din toate zonele etnografice;
 colecția religioasă cuprinde icoane pe sticlă ș i pe lemn, izvoade pentru icoane, xilogravuri,
veșminte preotești, vase, troițe ș i cruci.

13. Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa

 situat pe ș oseaua Kiseleff nr. 1, sector 1, localitatea Bucureș ti;
 fondat în 1834 la iniț iativa lui Mihalache Ghica;

20
 are un bo gat patrimoniu format din colecții zoologice, de minerale și roci, paleontologice și
etnografice care însumează peste 2 milioane de p iese; dintre acestea doar o mică parte sunt
prezente în săli pentru a nu încarca excesiv expunerea ș i a evita deterior area obiectelor sensibile
la acț iunea luminii;
 adăpostește de asemenea și o bibliotecă, desene, schițe, hărți, tablouri, obiecte moștenite de la
savanții ș i exploratorii din trecut.

14. Muzeul Municipal București

 situat pe bulevardul Bră tianu nr.2, secto r 3, localitatea Bucureș ti;
 inaugurat în a nul 1931 î n Casa Moruzi, dar din 1956 sediul se va muta î n Palatul Sutu;
 a luat naș tere prin unificarea Muzeu lui de Istorie cu Muzeul de Artă ;
 deține aproximativ 400.000 de obiecte provenite din cercetă ri arheologi ce, donații și achiziții –
documente, hărț i și planuri, fotografii, tipărituri și imprimate, arme, artă decorativă, artă
religioasă, artă plastică, sculputură ș i piese de arheologie;
 expoziția permanentă este adapostită de 2 să li;
 Salonul Roș u reconstituie un salon tipic bucureș tean din secolul al -XIX-lea, fiind evocate
personalităț i ale familiei Sutu;
 Secția de Arheologie prezintă obiecte din diferite epoci;
 Sala Evului Mediu se remarcă prin Biblia lui Șerban Cantacuzino și sabia lui Constantin
Brâncoveanu;
 Sala secolului al -XIX-lea reflectă prin diverse obiecte momente importante ale acelor timpuri;
 în subordinea sa se află : Muzeul Cornel Medrea; Muzeul Theodor Aman; Muzeul Frederic ș i
Cecilia Cutescu -Storck; Muzeul Memorial Gheorghe Tăttă rescu;Muzeul Memo rial C. I. Nottara
și C. C. Nottara; Muzeul Memorial Dr. Victor Babeș; Muzeul de artă populară Dr. Nicolae
Minovici; Muzeul Curtea Veche; Colecția Maria ș i Dr. George Severeanu; Colecția Ligia ș i
Pompiliu Macovei; Observatorul astronomic Amiral Vasile Urseanu.

15. Muzeul Național al Literaturii Române

 situat pe bulevardul Dacia nr.1 2, sector 1, localitatea Bucureș ti;
 este înființat în anul 1957, iar 10 ani mai tâ rziu este mutată î n actualul sediu;
 are în custodie șase case memoriale: în Bucureș ti, cele alor Tudor Arghezi; George și Agatha
Bacovi a; Liviu ș i Fanny Rebreanu; Ion Minulescu și Claudia Milia; în Moroeni – Casa
Memorială "Alexandru Ciorănescu" și în județul Neamț, Casa Memorială "Mihail Sadoveanu" ;
 deține pes te 300.000 de piese organizate în 300 de colecții cuprinzâ nd manuscrise ale scr iitorilor
româ ni pr ecum Mihai Eminescu, Ion Creangă , Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale,

21
Titu Maiorescu, dar ș i manuscrise v aloroase ale unor scriitori stră ini: M. Proust, Th. Mann, Paul
Valery, G. Papini, G. Ungaretti;
 colecțiile sunt complet ate de cărți vechi ș i rare, do cumente istorico -literare, lucrări de artă
plastică (grafică, pictură, scluptură), periodice, obiecte ș i mobilier memorial, fotografii,
înregistră ri audio -video.

16. Muzeul Aviației din București

 situat pe șoseaua Fabrica de Glucoză nr.2-4, sector 2, localitatea Bucureș ti;
 funcționează pe trei secții: Istoria aeronauticii naționale și universale; Tehnica de forțe aeriene;
Istoria rachetelor și cercetării spațiale (la Mediaș );
 în anul 2015 patrimoniu l acestuia includea 24 de co lecții ș i 5 arhive documentare, peste 15.000
de titluri care au aparț inut pionierilor aeronauticii românești ș i mondiale, peste 20.000 de
volume de specialitate, precum ș i un parc cu 62 de piese muzeistice – aeronave, piese de
artilerie, rachete antiaerien e, radare;
 printre cele mai valoroase colecții se numără cele dedicate lui Aurel Vlaicu și Henri Coandă .

17. Muzeul CFR București

 Muzeul CFR București este situat în Calea Griviț ei nr.19 3, sector 1, localitatea Bucureș ti;
 sala principală adăposteș te machete de locomotive cu abur lucrate artistic, print re care la loc de
frunte se află renumita Pacific, o dioramă care înfățișează prin exponatele sale evoluția
vagoanelor ș i locomotivelor de -a lungul timpului, o garnitură a unui tren de epocă, plă ci montate
pe vechile locomotive;
 în sala din mijloc se gă sesc: machete de vagoane de marfă și de călători care reproduc până la
cele mai mici detalii modelele adevărate; o masă a împiegatului de miș care din secolul al XIX –
lea, dotată cu toată aparatura specifică, o cen trală de ceasuri Siemens -Halsche, vechi unelte de
lucru la calea ferată, precum și un drapel care a aparținut societăț ii sindi cale a mecanicilor de
locomotivă din Cluj din anul 1927, o bicicletă mecanică care circula pe calea fer ată între cele
două ră zboai e mondiale;
 ultima sală regăseș te exponate precum: biroul original al inginerului Anghel Saligny,
teleimprimator rapid Hughes, firmanul sultanului Abdul Medjid de conc esionare a liniei de cale
ferată Cernavodă -Constanț a; medalii de o valoare deosebită ; uniforme, șepci, ceasuri din toată
Europa; piese originale de la vechile locomotive cu abur.

22

18. Muzeul Filatelic din București

 situat pe Calea Victoriei nr.1 3, sector 3, localitatea Bucureș ti;
 ocupă o suprafață de 600 mp, compartimentaț i în 3 să li de expunere;
 Sala Lahovari adăposteș te o parte a celor peste 11 milioane de timbre, constituind aproximativ 3
milioane de serii filatelic e, unele unicate mondiale, dar și matrițele originale din otțl cu care s -au
tipărit cele patru valori din prima emisiune Cap de Bour Moldova (1858) precum ș i probe,
machete, diverse stadii de realiz are a timbrelor din anul 1872 până astă zi;
 Sala Cezar Librecht prezintă obiecte postale datâ nd din a doua j umatate a secolului al XIX -lea și
prima jumă tate a secolului X X, tablour i vechi, tipărituri ș i efecte postale, mo bilier din oficiile
postale, trăsuri de poștă, lă zi de valori;
 Sala D imitrie C. Butulescu cuprinde cărț i, cataloage, ar ticole despre istoria filatelică
românească, precum și diplome și medalii obț inute de Poșta Româ nă de-a lungul anilor.

19. Muzeul Național de Geologie

 situat pe Soseaua Kiseleff nr.2, sector 1, Bucureș ti;
 expoziția permanentă este formată din 14 colecții de bază și conț ine aproximativ 7.700 exponate
din tota lul de 70.000 de mostre aflate î n colecțiile științ ifice ale muzeului;
 adăpostește un tezaur științ ific ines timabil, reprezentat prin colecții mineralogice, petrografice ș i
paleontologi ce, recunoscute pe plan internaț ional;
 impresionante sunt colecți ile "flori de mină", cât ș i cea mai compl etă colecț ie de roci și fosile din
România, dar ș i reconstituiri ale un or vertebrate mari descoperite î n stratele geologice de pe
teritoriul României, inclusiv cațiva dinozauri în mărime naturală .

20. Muzeul Național George Enescu

 găzduit de Palatul Cantacuzino,situat pe Calea Victoriei nr.14 1, sector 1, localitatea Bucureș ti;
 expoziția permanentă este desfășurată în trei săli ale palatului și prezintă cronologic, fotografii,
manuscrise, instrumente muzicale, obiecte și documente legate de viață ș i activitatea
muzician ului.

21. Muzeul Național al Hârtiilor și Cărților Vechi

 situat pe strada Londra nr.3 9, sector 1, localitatea Bucureș ti;

23
 este alcătuit din 16 încăperi care adă postesc aproximativ 750 de exponate, printre care hărți vechi
înrămate, gravuri, litografii, dar ș i obiecte care nu fac parte din colecția propriu -zisă, cu care se
urmăreș te recrearea atmosferei de odinioară , din secolul al XVIII -lea sau al XIX -lea;
 feres trele au vitralii cu o cromatică intensă, tavanele încă perilor muzeului sunt acoperite de
picturi.

22. Muzeul Operei Române București

 situat pe bulevardul Mihail Kogă lniceanu nr.70 -72, sector 5, localitatea Bucureș ti;
 inaugurat î n 1964;
 dispune de 30.000 exponate, mărturii asupra î ncepu turilor spectacolului de opera în Româ nia,
costume, partituri, obiecte personale ale unor mari personalităț i, tablouri, docume nte, fotografii,
sculpturi, afiș e, programe.

23. Muzeul Theodor Pallady

 situat pe strada Spatarului nr.2 2, sector 2, localitatea Bucureș ti;
 clădirea este cunoscută sub numele de Casa Melik;
 adăpostește colecția soților Serafina și Gheorghe Raut, în cadrul căreia se evidențiază câ teva
tablouri s emnate de Theodor Pallady, dar și peste 800 de desene ș i gravuri ale marelui pictor
româ n, reprezentati ve pentru perioada lui pariziană; pe lâ ngă acestea mai exist ă și secțiunea de
pictură europeană din secolele XVI -XIX, dar și obiecte de sculptură antică greco -romană,
egipteană, indiană și renascentistă italiană și franceză , text ile, piese de mobilier, ceramică
orientală și alte obiecte de artă decorativă .

24. Muzeul Memorial George Călinescu

 situat pe strada George Că linescu nr.5 3, sector 1, localitatea Bucureș ti;
 se află într -o casă modestă care deține și o grădină presarată cu sculpturi;
 interiorul conservă obiecte personale, mobilier, manuscrise, fotograf ii, documente privitoare la
viața ș i activitatea scriitorului George Călinescu, biblioteca cu cărțile acestuia, dar ș i covoare
orientale, obiecte de artă din China, icoane pe sticlă ș i tablouri semnate Stefan Luchian, Theodor
Pallady, Ioan Andreescu.

25. Muzeul N ațional al Satului Dimitrie Gusti

 situat pe Soseaua Kiseleff nr.28 -30, sectorul 1 , localitatea București ;
 a fost inaugurat î n 1936;

24
 expoziția permanentă cuprinde 121 de complexe distincte, totalizâ nd 338 de mo numente, iar
patrimoniul mobil însumează 53.82 8 obiecte;
 alături de patrimoniul expus în aer liber, muzeul deține ș i un bogat f ond documentar de o
inestimabilă valoare istorico -etnografică, alcătuit din colecții de manuscrise, studii, schițe,
desene, relevee, planșe, clișee pe sticlă , filme, negative alb-negru și color, fotografii, ce provin
atțt din cercetă rile pe t eren ale echipelor de monografiș ti care au contribuit la fondarea Muzeului
Satului, cât și din investigaț iile ulterioare;
 într-o clădire inaugurată în anul 2002 s -au creat spaț ii pentru lab oratoarele de conservare –
restaurare, intenționându -se și crearea de încăperi pentru expoziț ii tematice;
 muzeul dispune ș i de un magazin care pune la dispoziț ia vizitatorilor tot felul de creații ale
meșterilor populari, CD -uri, cărț i;
 este inclus și î ntr-o serie de parteneriate pro movate de Consiliul Europei, atât pe linie de
cercetare cât ș i de valorif icare a patrimoniului material ș i imaterial al cu lturii populare, dar
organizează expoziții și în alte țări, la invitaț ia altor muzee;
 incendiile ultimilor a ni, cel din 1997 si din 2002, a u afectat o serie de monumente ș i obiecte de
inventar specifice zonelor Transilvania, Moldova și Dobrogea, dar s -a reușit în cele din urmă
reintegrarea acestor sectoare î n circuitul de vizitare.

26. Muzeul Băncii Naționale a Rom âniei

 situat pe strada Lipscani nr.2 5, sector 3, localitatea Bucureș ti;
 se află la parterul vechiului palat BNR;
 deține bunuri culturale clasate î n Tez aurul patrimoniului cultural național; găzduiește o
importantă colecție numismatică, de la monedele cetă ților grecești de pe ță rmul vest -pontic, la
denominarea leului din anul 2005; sunt expuse seriil e numismatice emise de Banca Națională a
României, alte piese de importanță majoră, însemne bancare, precum ș i o galerie de portrete ale
guvernanților bă ncii;
 expoziția permanentă pune un accen t special pe istoria monedei naț ionale.

27. Muzeul Național Nottara

 situat pe bulevardul Dacia nr.10 5, sector 2, localitatea Bucureș ti;
 a fos t înființat în 1956, atunci când soț ia compozitorului C.C. N ottara, Ana Nottara, a donat
clădirea Muzeului Sutu; aceasta a continuat să trăiască în muzeu, până la sfarșitul vieții, î n 1981;
 adăpostește documente și obiecte de artă ale familiei, iar bibilioteca cuprinde pe ste 7.000 de
volume, iar decoraț iunile interioare sunt formate din porțelanuri de Sevres, Maissen, A lt Wine,
vase japoneze, chinezești, sticlă de murano, Galle;

25

 evoca viața ș i opera a ctorului Constantin I. Nottara și aceea a fiului să u, Constantin C. Nottara,
compozitor, dirijor, violonist ș i profesor la conservator;
 este structurat pe două niveluri – parter ș i etajul I; la parter, se pot vedea masa de machiaj a
actorului, vitrinele cu cărți, tablour ile cu portretele profesorilor Ș tefan Velescu, Mihail Pas caly,
Matei Millo, portretele părinț ilor, realizate de Corneliu Bab a, și multe medalii; l a etajul I mai pot
fi admirate ș i partitur i muzicale, volume de literatură muzicală și artă , tablouri sau statuete.

28. Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I

 situat pe strada Mircea Vulcă nescu nr . 125 -127 din Bucureș ti;
 înființat î n anul 1923, printr -un decret semnat de regele Ferdinand;
 patrimoniul este alcă tuit din peste 300. 000 de obiecte tridimensionale ș i materiale documentare,
fiind valorificat în modalități diverse, în expoziții permanente ș i temporare ale muzeului și
filiale lor sale;
 colecția "Armament alb și de foc" numără 11.65 0 de repere (armament de factură occidentală și
orientală , exemp lare balcanice, arme africane) ș i cons tituie una dintre primele colecții ale
Muzeului Militar Național, ale cărei î nceputuri s e datoreaz ă unui ordin al domnitorului
Alexandru Ioan Cuza din anu l 1865, prin care se prevedea pă strarea la Arsenalul Armatei a
pieselor ieș ite din dotare; cuprinde arm ament regulamentar, armament de vână toare, armament
civil, armament sportiv, munitie ș i accesorii de armament; printre cel e mai valoroase piese ale
colecț iei se pot aminti: sabia care a aparținut lui Constantin Brâncoveanu, sabia de ofiț er de
infanterie, model 1895, care a aparținut regelui Carol I al Româ niei, pistolul automatic
Mannlicher model 1903 , calibrul 7,65 mm, care a aparț inut regelui Ferdinand I;
 colecția "Machete" reunește plan -reliefuri (fortificaț ii), piese de artilerie, blindate și auto, aviație,
marină , obiective industriale, mijloace moto civile, mijloace de transport hipo, m onumente, hârti
și elemente topo -geodezice; printre cele mai re prezentative obiecte din această colecție se
numară: macheta cetăț ii de scaun de la Suceava (sec . XV), macheta iahtului regal "Ș tefan cel
Mare", md. 1866, macheta mașinii de lupta a vână torilor de munte;
 expoziția "Istorie Străveche" ilustrează dezvoltarea și răspâ ndirea epocilor pietrei, bronzului și
fierului pe teritoriul României, printre atracțiile principale numărându -se mai mulț i idoli
antropomorfi neolitici, î n special idolul neoliti c de la Reșca ( jud. Olt), placa votivă din bronz
descoperită în cetatea dacică de la Polovragi (sec. I i.Hr.), cea mai veche reprezentare a
motivulu i "Cavalerului trac" descoperită pe teritoriul României, precum ș i statuetele elenistice
tip "Tanagra" descoperite la Calla tis (Mangalia);
 Biblioteca Muzeului Militar Național deține două colecții: carte curentă (36.856 de volume,
majoritatea cu tematică militară, editate începând din 1866 și până în prezent) și periodice (22.

26
56 de volume, între care se află ș i lucrări unicat pe plan naț ional: Monitorul Oastei, perioada
1860 -1946, Anuarul Ofițerilor Armatei române 1874 -1940, ziare apărute în timpul războiului de
independență, Dorobanțul și Războiul, precum ș i reviste ale pri ncipalelor arme ale armatei
româ ne, da r și reviste străine din perioada primului și celui de -al doilea ră zboi mondial).

29. Casa memorială Liviu Rebreanu

 situată pe bulevardul Dr. Gheorghe Marinescu nr.19, apartament 1 1, sector 5, localitatea
Bucureș ti;
 apartamentul cumpărat de scriitor î n 1934 pentru fiica sa a devenit casă memorială î n anul 1995;
 colecț ia cuprinde mobilier, documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii, precum și
tablouri, dar și o impresionantă colecție de ceramică și alta de icoane pe sticlă, toate aparținâ nd
lui Liviu Rebreanu.

30. Casa memorială Ion Minulescu – Claudia Milian

 situată pe bulevardul Dr. Gheorghe Marinescu nr.19, apartamentul 12, sector 5;
 organizată î ntr-un apartament de cinci camere și dependinț e;
 expoziția a fost structurată pentru a reflecta viața ș i activitatea po etului Ion Minulescu (1881 –
1943) și a soț iei sale, poeta Claudia Millian (1887 -1961);
 apartamentul a fost achiziționat de familia Minulescu în anul 1934, iar în 1991 fiica poetului l -a
lăsat prin testament, împreună cu patrimoniul aflat î n el, Muzeului Naț ional al Literaturii
Româ ne;
 colecâ ia cuprinde documente literare, scrisor i, manuscrise, fotografii, dar și tablouri și sculpturi
care poartă semnă turile unor nume importante.

31. Casa memorială George și Agatha Bacovia

 situată pe strada George Bacovia nr.6 3, sector 4, localitatea Bucureș ti;
 aici a locuit poetul î ntre anii 1933 -1957;
 adăposteș te documente personale ale ace stuia, fotografii, diplomele obț inute de poet, inc lusiv
cea de bacalaureat, colecția proprie de cărți, dar ș i piese de mobilier.

32. Casa mem orială Gheorghe Tăttărescu

 situată pe strada Domniț a Anastasia nr.1 7, sector 5, localitatea Bucureș ti;
 este găzduit de casa în care a trăit unul dintre intemeietorii Ș colii de Arte Frumoase din
Bucureș ti;

27
 prezintă tablouri, schițe, diplome ș i medalii, alb ume și cărți de artă ce au aparț inut pictorului;
 este declarată monument istoric.

33. Arcul de Triumf

 situat în partea de nord a Bucureștiului, sector1, la intersecția ș oselei Kiseleff cu bulevardele
Constantin Prezan, Alexandru Avere scu ș i Alexandru Constantinescu ;
 a fost proiectat de Petre Antonescu, construit între 1921 -1922 și apoi renovat î ntre 1935 -1936;
 comemorează victoria României în Primul Ră zboi Mondial;
 la edificarea sa au contribuit și numeroase asociații și societăți ale foș tilor comb atanți din Primul
Război Mondial, cu peste 7 milioane de lei;
 în timp ul comunismului s -au scos din părțile laterale ale acestuia două texte ale proclamațiilor
regelui Ferdinand către țară, cu ocazia intrării României în Razboiul de Întregire ș i cu prilejul
Încoronă rii de la Al ba Iulia din 1922; alte modificări au fost aduse monumentului și prin
înlocuir ea efigiilor regelui Ferdinand Întregitorul ș i ale Reginei Mar ia de pe frontispiciul de pe
fațada sudică cu două flori de piatră; după 1989 aceste flori au f ost date jos, fiind montate două
medalioane din bronz ce înfățișează chipurile regelui Ferdinand ș i reginei Maria.

34. Ateneul Român

 situat pe Calea Victoriei, în Piaț a George Enescu, sector 1, Bucureș ti;
 adăpostește ș i sediul Filarmonicii "George Enescu";
 construcția sa a început în 1886, după planurile unui arhitect francez și a fost inaugurată la 14
februarie 1888;
 o parte din fonduri au fost adunate prin subscripție publică, la îndemnul "Daț i un leu pentru
Ateneu";
 fațada este un peristil cu lațimea de 4 8 m, având 6 coloane de câte 12 m înălțime, identice î n
dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena; sub peristil se află cinci m edalioane în mozaic
reprezentâ ndu-i pe ci nci dintre marii domnitori ai ță rii: Neag oe Basarab, Alexandru cel Bun,
regele Car ol I, Vasile Lupu ș i Mat ei Basarab; edificiul se termină cu o cupolă bogat decorată ;
 interiorul cuprinde o sală de concerte cu o capacitate de 794 de locuri, iar deasupra lojilor (în
număr de 52), de jur î mprejur ul tamburului cupolei, cu excepția locului u nde se află scena, se
desfășoară o frescă lată de 3 m și lungă de 70 m, alcatuită din 25 de scene reprezentative din
istoria Româ niei;
 în 1935, la iniț iativa lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert,
amplasată î n funda lul scenei;

28
 în trecut, în Ateneul Român se afla ș i Pinacoteca Statului, fondul de tablouri fii nd preluat de
actualul Muzeu Naț ional d e Artă al României, iar aleile Gră dinii Ateneului erau strajuite de
busturi ale unor mari oameni politici, de cultură sau a rtiști români care au fost distruse în anii
regimului comunist. În prezent, în această grădină este amplasată doar o singură statuie, cea a lui
Mihai Eminescu;
 Ateneul a fost consolidat și restaurat în perioada 2000 -2004 și redeschis î n 2005;
 înscris î n Lista Monumentelor Ist orice ca monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare
națională și universală. Î n 2007, a fost inclus pe lis ta Patrimoniului European, iar î n anul 2011 pe
lista Locurilor din Patrimoniul Mondial UNESCO.

29
CAPITOLUL III – Studiul comparativ al muzeelor etnografice “Dimitrie Gusti” din
București și “ Astra” din Sibiu
3.1 Analiza muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”
Analiza profitului pe anul 2016
Cifre realizate:

Realizarea unor studii vizând cunoașterea categoriilor de beneficiari – măsurători cantitative și
calitative efectuate
Importanța cunoașterii categoriilor de beneficiari, a preferințelor acestora, pentru atragerea unui
public nou ne -a determinat să utilizăm pentru fiecare dintre produsele culturale oferite, studii sociologice.
Muzeul are angajați în regim de contract indiv idual de munca pe perioada doi sociologi și colaborează pe
baza contractelor de voluntariat cu studenți aparținând unor universități cu profil umanist , artistic sau
economic.
Direcția de comunicare și educație muzeala are obligativitatea de a întocmi și u rmări aplicarea
unor chestionare care să creeze un dialog cu consumatorii să sa măsoare în același timp gradul de interes
al acestora pentru vizitarea muzeului ca si gradul de satisfacție privind diverse acțiuni organizate.

Număr de vizitatori / Bilete
vândute Bilet întreg – 198.351 Total: 394 723 de vizitatori

Elevi/Studenți – 51.327

Pensionari – 42.570

Total cu taxă – 292 248

*Gratuități (sediu) – 67.475

+ 35.000 (afara sediului)

Total gratuit – 102 475

30
În totalul de 394723 de vizitato ri predomina Bilet întreg – 198.351

tinerii – elevi si studenți; cele mai multe

Elevi/Studenți – 51.327
gratuități sunt acordate copiilor si persoanelor

cu dizabilități care constituie o categorie
numeroasă.
Pensionari – 42.570

Total cu taxă – 292 248

*Gratuități (sediu) – 67.475 + 35.000 (în

afara sediului)

Total gratuit – 102.475

Cunoașterea categoriilor de beneficiar este importanta și pentru stabilirea strategiei de comunicare
dar și pentru orientarea deciziei în privința planificării acțiunilor anuale de valorizare a patrimoniului
cultural ca și a celor de educație muzeală. Având în vedere că majoritatea vizitatorilor obișnuiesc să
viziteze expoziția în aer liber de mai multe ori pe an atunci este nece sar ca acțiunile Muzeului să fie
diferite, nerepetitive si cu un grad mare de creativitate si noutate. Bineînțeles ca prospectarea pieței de
servicii culturale și cunoașterea profilului celor care vizitează Muzeul, ne dă posibilitatea de a diversifica
oferta culturala și de servicii pentru public, implicit contribuind și la eficientizarea economică a acțiunilor
noastre.
Analiza utilizării spațiilor instituției (cele destinate publicului: de primire, de prezentare, de
producție, administrative, alte spații folosite de instituție);
Muzeul utilizează mai multe categorii de spatii, cu destinații speciale pentru:
Vizitare :

 expoziția permanentă în aer liber, cu prezentarea obiectivelor de arhitectură vernaculară din zona
veche a muzeului și zona de spectacol org anizată la scenă;
 sălile de expoziții temporare: sala Gh. Focșa (Clădirea Arhondaric Kiseleff nr. 28), sala H.H.
Stahl, sala de expoziții Lena Constante, foaierul Lena Constante, sala de sticlă, inaugurată cu
ocazia vernisajului expoziției de restaurare or ganizate de muzeu în timpul Conferinței naționale de
conservare restaurare, (Clădirea multifuncțională de depozite și laboratoare Kiseleff nr. 30),
interiorul Casei Glod și Șura Bancu;

31
Primire public si desfasurare activitati muzeale diverse:

 săli de conferință și diverse activități culturale – conferințe și sesiuni științifice, întâlniri tematice,
workshop -uri, vizionări filme documentare: Sala multimedia V. I. Popa, îmbogățită cu un nou
sistem de sonorizare, sala de sticlă (Clădirea multifuncțională de depozite și laboratoare Kiseleff
nr. 30),
 cele trei săli de pedagogie muzeală destinate atelierelor cu copiii din Clădirea Arhondaric etaj 1,
care funcționează pe tot parcursul anului conform atelierelor programate, și până în august 2014 a
mai funcțion at și sala de la Muzeul Costumelor Populare, în spațiile care în prezent nu mai aparțin
muzeului prin HG;
 cele două holuri de primire situate la parterul Clădirii multifuncționale utilizate ca foaier la
anumite evenimente și chiar ca spațiu de expunere, lo c în care s -a organizat și un vestiar pentru
participarea publicului la evenimente din sălile din zonă;
Spatii tehnice si administrative:
 birouri
 două casierii permanente (Clădirea Arhondaric și Clădirea Multifuncțională) și o a treia deschisă
mai mult de jumătate de an, conform fluxului de vizitator (Poarta Miorița), precum și un spațiu de
primire pentru înscrierea la programele cu taxă (Clădirea Arhondaric);
 spatii de depozitare materiale și documente administrative, spatii de carantină și tratare a
obiectelor
 spatii de laboratoare, depozite de patrimoniu cultural inclusiv arhiva istorică – în clădirea
Multifuncțională, accesibile publicului specializat ocazional la solicitare.dispeceratul de urmărire
a camerelor de supraveghere video.
 Remiza – pentru pompierii civili si militari
 Stația de pompe si PS

Patrimoniul a fost îmbogățit prin donații, precum și prin achiziția unei case de oier din Valea
Doftanei, Prahova ce va fi transferat în zona sud. În fază de finalizare se află și donația unei Șc oli tip
Spiru Haret din lemn din localitatea Poduri, jud. Bacău.

32

Nr. crt. Achiziție/ Valoare (lei) Total obiecte achiziționate / donate
Donație
1 Donații 65.038 241 obiecte (donație Colecția Rita Shapira Sain)
2 Donații 24.820 111 obiecte
TOTAL 1 89.858 352 obiecte
3 Achiziții 30.000 Casa de oier din Prahova
(1 construcție)
4. Donație 80.000 Biserica Sf. Arhangheli Valea Iașului, Argeș
(1 construcție)
TOTAL 2 110.000 2 construcții
TOTAL 199.858 354 bunuri culturale
GENERAL

Îmbunătățiri aduse spațiilor
În anul 2016 au fost realizate următoarele amenajări și reparații:
 a fost amenajată o nouă sală de expoziții cu echipa proprie de muncitori și restauratori, Sala de
sticlă
 s-au realizat reparații pentru rezolvarea problemelor de infiltrații apărute la sala de expoziți i Gh.
Focșa (reparații izolație și drenaj),
 s-a achiziționat un echipament expoziție pentru organizarea diferitelor expoziții la sediu sau în
deplasare;
 s-au achiziționat automate de bilete pentru zona sud, pentru facilitarea accesului numărului mare
de vi zitatori și rezolvarea problemei lipsei de personal pentru un muzeu care funcționează de luni
până duminică și în mare parte a anului cu un program de 10 ore deschis pe zi;
 s-au realizat remedieri la izolația unor terase la etajul I, care puneau în pericol spațiile destinate
patrimoniului, acest proces fiind necesar a fi continuat și în acest an;
 s-au realizat lucrări de verificare și reparare la paratrăsnetele celor patru biserici din muzeu și la
cele două clădiri administrative (Arhon daric și Clădirea Multifuncțională )

33
 s-a eliberat spațiul fostului Muzeul al Costumelor de la Palatul Parlamentului și s -a organizat un
spațiu de depozitare temporar, urmând a se realiza repartizarea în spațiile specifice de depozitare a
pieselor de patrimoniu conservate;
 s-a continuat amenajarea centrului de documentare și informare pentru public de la etajul I;
 a fost mutată și organizată Biblioteca la etajul III.
 S-au realizat o serie de reparații strict necesare ale zonelor administrative: central a detecție
incendiu, pompe centrala termică pentru Clădirea Multifuncțională, instalații grup sanitar pentru
public remiză, reparații învelitoare cupru Clădirea Multifuncțională, reparații conducte de apă .

Organizarea/sistemul organizațional al instituției;

 Instituția funcționează conform Regulamentului de organizare și funcționare aprobat de MCC
(2702/9.12.2016 ), completat de Regulamentul Intern.
 Instituția este condusă de un manager care se ajuta în luarea deciziilor de organisme colegiale cu
rol consultativ : Consiliul de administrație, Comitetul director, Consiliul științific.
 Activitatea managerului este sprijinită de patru directori (științific, educație și comunicare,
economic, tehnic -administrativ) numiți, în condițiile legii, prin de cizie a managerului.
 Managerul asigură conducerea activității instituției și coordonează direct activitatea directorilor
cărora le delega competențe conform ALOP; are în subordine directă: Auditul Public Intern,
 Oficiul Juridic, biroul Resurse umane – secretariat – protecția muncii și compartimentul PSI pază.
 Comisii de specialitate: Comisia de achiziții publice, Comisia de lucrări de restaurare patrimoniu
imobil și recepție materiale pentru restaurare și conservare, Comisia restaurare patrimoniu mobil,
Com isia de achiziții de patrimoniu cultural, Comisia de cercetare disciplinară prealabilă, Comisia
de implementare a sistemului de control intern managerial, Comisia de evaluare a programelor și
proiectelor de cercetare și a cercetătorilor, Comisii de inventa riere a patrimoniului, Comisia de
recepție materiale și lucrări de întreținere și reparații curente, Comisia de recepție dotări
independente, obiecte de inventar și mijloace fixe, Comisia de recepție bunuri culturale transferate
din teren, Comisia pentru s ituații de urgență, Comisia pentru protecția muncii, Comisia de etică .

34
Execuția bugetară pentru anul 2017 este prezentată în tabelul următor
Mii lei
Anul 201 7
3
Buget aprobat Buget realizat Gradul de utilizare
Buget de Venituri și a bugetului
Cheltuieli %
4=3/2X100
1 2 3 4= 3/2X100

Venituri totale
(mii lei), din care: 10.224 9.998 97,79
Sold inițial 0 0 100,00
Venituri proprii 2.110 2.016 95,55
Sponsorizare/Alte transferuri 79 78 98,74
Subvenții 8.035 7.904 98,37
Cheltuieli totale(mii lei) ,din
care: 10.224 9.998 97,79
Cheltuieli de personal 3.507 3.397 96,87
Bunuri și servicii, din care: 6.192 6.097 98,47
-Program minimal, din care: 533 533 100,00
-Convenții furnizare servicii 190 190 100,00
(cf. Cod Civil) și Contracte
drepturi de autor

Bugetul aprobat inst ituției noastre pentru anul 2017 de către Ministerul Culturii –ordonatorul
principal de credite a cuprins următorii indicatori economici (in mii lei):
Venituri totale , din care :
1. Venituri proprii = 2.110
2. Subven ții = 8.035

35
3. Sponsorizări = 29
4. Alte transferuri voluntare = 50
5. TOTAL = 10.224

Cheltuieli totale , din care:
1. Cheltuieli de personal = 3.507
2. Bunuri și servicii = 6.192
3. Cheltuieli de capital = 525
4. TOTAL = 10.224

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2014 Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”,
instituție publică cu finanțare de la Bugetul de Stat și din venituri proprii, a realizat următorii indicatori
economici :
Încasări totale an curent 9.998 mii lei din care:
 79,05 % adică 7.904 mii lei subvenții de la ordonatorul principal de credite
Ministerul Culturii și
 20,17 % adică 2.016 mii lei venituri proprii
 0.78 % adică 78 mii lei donatii, sponsorizări și finanțare A.F.C.N.

36
Gradul de acoperire din surse atrase/venituri prop rii a cheltuielilor instituției (%):
20,95 %

– Veniturile proprii realizate din activitatea de bază, specifică Total – 1.494 mii lei
instituției pe categorii de bilete/tarife practicate: preț
întreg/preț redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente,
cu menționarea celorlalte facilități practicate

– Veniturile proprii realizate din alte activități ale instituției Total – 472 mii lei
– Venituri realizate din prestări de servicii culturale în cadrul Total – 128 mii lei
parteneriatelor cu alte autorități publice locale

Din totalul în casărilor realizate în anul 2016 de 2.094 mii lei la venituri proprii structura în lei și
procente a fost:

– venituri din taxe intrare și alte manifestări culturale 1.494 mii lei, adică 71,35 %;
– venituri din vânzarea produselor de artă populară în regim de consignația cu TVA inclus 492 mii
lei, adică 23,50 %;
– venituri din prestări servicii și alte activități, venituri diverse inclusiv dobânzi și diferențe de curs
valutar 30 mii lei, adică 1,43 %;
– venituri din donatii, sponsorizări, parteneriat A.F.C.N. 78 mii lei, adică 3,72 %.

Structura veniturilor proprii

37
Gradul de creștere a surselor atrase /veniturilor proprii în totalul veniturilor (%)
 ponderea veniturilor proprii în total venituri în anul 2014 a fost de 25,87 % (2.094.179 lei /
9.998.321 lei x 100), față de anul 2013, când ponderea a avut valoarea de 23,48 %, înregistrând o
creștere de 2,39%.

Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor
 reprezentând salariile în bani, diurna și contribuțiile la bugetul de stat și bugetele asigurărilor
sociale și de sănătate au totalizat 3.397 mii lei ( 33,98 %) suportate integral de la Buget, în scădere
cu 0,62 % față de anul 2013.
Ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total : 5,04 %.
 (extindere zona sud si alte active fixe) au totalizat 504 mii lei (5,04 % pondere în total plăți)
suportate integral de la Bugetul de Stat .
Componența plăților pentru investiții în perioada 1 ianuarie -31 decembrie 2014 în valoare de 504
mii lei a fost următoarea:
 Zona sud Obiectiv de investiții in continuare – 479 mii lei, adică 95,04 % din total plăți pentru
investiții;
 Licențe – 25 mii lei adică 4,96 % în total plăți pentru investiții.


Plățile totale efectuate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2014 au fost în valoare de 9.998 mii
lei din care: suportate din subvenții 7.904 mii lei (79,06 %) și 2.094 mii lei din venituri proprii
aproximativ 20,95 %.

La 31 decembrie 2014 instituția nu în registrează datorii sau plăți restante față de furnizorii de
bunuri, servicii și investiții.

38

Plățile efectuate pentru bunuri și servicii în perioada 1 ianuarie -31 decembrie 2014, în
valoare de 6.097 mii lei (din toate sursele de finanțare – alocație bugetară, venituri proprii,
sponsorizări) au avut următoarea componență:

1. furnituri de birou birotică papetărie 12 mii lei adică 0,20 %;
2. încălzit, iluminat, forță motrică 482 mii lei adică 7,91 %;
3. apă, canal, salubritate 107 mii lei adică 1,76 %;
4. cheltuieli colaboratori prestari servicii, zilieri, drepturi de autor 190 mii lei adică 3,10 %
5. reparații curente 148 mii lei adică 2,43%;
6. produse artă populară vândute 500 mii lei adică 8,20 %;
7. deplasări interne si externe 56 mii lei adică 0,92 %;
8. cărți, p ublicații, materiale documentare 115 mii lei adică 1,89 %;
9. pregătire profesională 18 mii lei adică 0,30 %;
10. protecția muncii 146 mii lei adică 2,40 %;
11. alte materiale și prestări servicii pentru: curățenie, pază și protecție, dispecerat, revizie și
întreține re sistem climatizare depozite, revizie și întreținere centrale termice, lift, colectare deșeuri
toxice si menajere, service sisteme de securitate, semnalizare incendii, servicii medicina muncii,
întreținere și curățare canale, mentenanță sisteme de calcul , service grupuri electrogene, stația de
pompe etc 4.188 mii lei adică 68,45 %;
12. obiecte de inventar 34 mii lei adică 0,56% ;
13. materiale laborator 17 mii lei adică 0,28%;
14. alte materiale consumabile, BCF adica 33 mii lei adică 0,56%;
15. poștă, telefon, internet 51 mii lei adică 0,84 %.

39

Gradul de acoperire a salariilor din subvenție (%): 100 %

 ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de
muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte și convenții civile), în total cheltuieli cu
Bunuri și Servicii:
3,12 %.

Număr de beneficiari: 394.723 persoane
Un grad de creștere în anul 2016 cu 113,36 % față de anul precedent (348. 200 persoane în anul

2015 )

Cheltuieli pe beneficiar total 25,33 lei, din care :
– din subvenție /alocație 20,03 lei
– din venituri proprii 5,30 lei.

40
Evoluți e economico -financiară 2013 -2016
CRITERII DE PERFORMANȚĂ 2013 -2016
ANI 2016 2015 2014 2013

1. Venituri totale lei, din care: 9.998.321 10.103.398 13.184.799 13.702.340

Venituri proprii totalitatea
2.094.179 2.371.398 2.132.554 2.177.340
surselor atrase

Venituri din prestări servicii 491,837 454,723 435,432 452,368

Venituri din bilete taxe intrare, 1.493.954 1.699.000 1.415.809 1.152.155
ghidaj

Venituri din cercetare 0 0 101,941 156,674

Diverse alte venituri 50 168,023 112,972 337,09

Venituri din sponsorizări 78.072 48,752 66,4 79,053

Subvenții 7.904.142 7.732.000 11.052.245 11.525.000

I TOTAL VENITURI 9.998.321 10.103.398 13.184.799 13.702.340

2.Cheltuieli totale plăți, din
9.997.993 10.248.960 13.077.107 13.085.365
care:

a) Cheltuieli de personal inclusiv

colaboratorii si viramentele la 3.396.942 3.545.374 3.297.259 3.305.715

Bugete pentru contribuții sociale

b) Bunuri si servicii 6.096.851 6.179.021 6.087.133 5.818.623

c) Cheltuieli de capital : investitii 504.200 524,565 3.692.715 3.961.027

II TOTAL CHELTUIELI, lei
9.997.993 10.248.960 13.077.107 13.085.365
din care:

41

3.Cheltuieli pe vizitator, din care 25,33 29,44 40,54 42,74

a) din subvenție 20,03 22,21 34,31 37,64

b) din Venituri proprii/ surse 5,30 7,23 6,23 5,10
atrase lei

c) Nr de vizitatori (persoane) 394,723 348,2 323,696 306,113

4. Gradul de acoperire din

venituri proprii a cheltuielilor 20,95 23,14 16,31 16,63

instituției (%)

5. Ponderea cheltuielilor de

personal in totalul 33,98 34,60 25,21 25,26

cheltuielilor(%)

6.Gradul de acoperire a
100,00 100,00 100,00 100,00
salariilor din subvenție(%)

7. Ponderea cheltuielilor de
5,05 5,07 28,24 30,27
capital in bugetul total (%)

42
Evoluți a cheltuielilor în perioada 2011 -2016 și estimările pentru anul în curs sunt prezentate în
tabelul următor:

Nr.crt. Natura 2011 2012 2013 2014 2015 2016
cheltuielilor de
întreținere/
mii lei
1 Cheltuieli de
capital investiții 2.220 3.961 2.600 525 525 500
2 Cheltuieli de
personal 4.223 3.306 3.278 3.545 3.507 3328
3 Cheltuieli cu
bunurile și 5.639 5.819 6.501 6.179 6.192 4002
serviciile inclusiv
cheltuieli cu
colaboratorii
X TOTAL 12.082 13.086 12.379 10.249 10.224 7.830

43
3.2 Analiza complexului Național Muzeal „Astra”

Cifre realizate:

Profilul beneficiarului actual se poate defini ca fiind unul variat ca
vârstă categorii socio -profesionale, putere de cumpărare; majoritatea vizitatorilor sunt
români aparținând comunității bucureștene; ei fac parte din categoria vizitatorilor care revin la muzeu de
mai multe ori pe an sau chiar lunar si săptămânal. Cei mai mulți dintre adulți vin la Muzeu în scop
educațional pentru sine sau pentru a -si însoți copiii care participa la atelierele creative organizate de
muzeu sau la diverse spectacole .
Realizarea unor studii vizând cunoașterea categoriilor de beneficiari – măsurători cantitative și
calitative efectuate
Importanța cunoașterii categoriilor de beneficiari, a preferințelor acestora, pentru atragerea unui
public nou ne -a determinat să utilizăm pentru fiecare dintre produsele culturale oferite, studii sociologice.
Muzeul are angajați în regim de contract individual de munca pe perioada doi sociologi și colaborează pe
baza contractelor de voluntariat cu studenți aparținând unor universită ți cu profil umanist , artistic sau
economic. Direcția de comunicare și educație muzeala are obligativitatea de a întocmi și urmări aplicarea
unor chestionare care să creeze un dialog cu consumatorii să sa măsoare în același timp gradul de interes
al acest ora pentru vizitarea muzeului ca si gradul de satisfacție privind diverse acțiuni organizate.
Număr de vizitatori / Bilete
vândute Bilet întreg – 155.421 Total: 280.633 de vizitatori

Elevi/Studenți – 31.327

Pensionari – 27.570

Total cu taxă – 214.318

*Gratuități (sediu) – 39.315

+ 27.000 (afara sediului)

Total gratuit – 66.315

44
În totalul de 280.633 de vizitatori predomina Bilet întreg – 155.421

tinerii – elevi si studenți; cele mai multe

Elevi/Studenți – 31.327
gratuități sunt acordate copiilor si persoanelor

cu dizabilități care constituie o categorie
numeroasă.
Pensionari – 27.570

Total cu taxă – 214.318

*Gratuități (sediu) – 39.315 + 27.000 (în

afara sediului)

Total gratuit – 66.315

Cunoașterea categoriilor de beneficiar este importanta și pentru stabilirea strategiei de
comunicare dar și pentru orientarea deciziei în privința planificării acțiunilor anuale de
valorizare a patrimoniului cultural ca și a celor de educație muzeală. Având în vedere că
majoritatea vizitatorilor obișnuiesc să viziteze expoziția în aer liber de mai multe ori pe an
atunci este necesar ca acțiunile Muzeului să fie diferite, nerepetitive si cu un grad mare de
creativitate si nouta te. Bineînțeles ca prospectarea pieței de servicii culturale și cunoașterea
profilului celor care vizitează Muzeul, ne dă posibilitatea de a diversifica oferta culturala și de
servicii pentru public, implicit contribuind și la eficientizarea economică a ac țiunilor noastre.
Programul de achiziț ii muzeale pentru completarea proiectului tematic al Muzeului în
aer liber precum și pentru completarea colecțiilor celorlalte patru unități muzeale.
Număr total de bunuri culturale din patrimoniul Muzeului ASTRA Sibiu:

• 166.689 bunuri culturale mobile
• 335 bunuri culturale imobile (monumente și instalații)

45
Nr. Crt. Denumirea colecției Nr. obiecte Total
Muzeul în aer liber
Total bunuri culturale 21.722 21.722
mobile (depozite și
expoziția în aer liber)
Muzeele pavilionare
Port-textile 12.920
Broderii 9.902
Ceramică 7.295
Obiecte de cult. 4.166
Obiceiuri
Lemn. Os. Fier 4.026
Exotică 3.338
„Telea” 1.405
„Orlat” 4.102
. Aparat complementar 97.813
144.967
TOTAL BUNURI CULTURALE MOBILE 166.689

Nr. Crt. Denumirea colecției Repartizare tematică Total
1. Monumente și instalații 6 sectoare 335
36 grupe tematice
TOTAL BUNURI CULTURALE IMOBILE 335

46
Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituției, pe
categorii de bilete/tarife practicate

Perioada Nr. de proiecte Nr. de Nr. de bilete Venituri propuse
proprii beneficiari (mii lei)
(1) (2) (3) (4) (5)
Anul de 55 162.389 72.540 831.116
referință
2012
2013 27 100.000 45.000 460.000
(ultimele 6 luni)
2014 57 250.000 90.000 1.000.000
2015 60 260.000 100.000 1.100.000
2016 62 270.000 280.633 2.700.000
Total: 206 930.000 375.000 5.260.000

Tabelul valori de referință ale costurilor aferente investiției
Categorii de investiții în Limite valorice ale investiției în Limite valorice ale investiției în
proiecte proiecte din perioada proiecte propuse pentru perioada de
precedentă management
2014 – 2016 2013 – 2016
(1) (2) (3)
Mici până la 50.000 lei până la 50.000 lei
Medii de la 50.000 lei până la de la 50.000 lei până la 100.000 lei
100.000 lei
Mari Peste 100.000 lei Peste 100.000 lei

47
Execuția bugetară pentru anul 2017 este prezentată în tabelul următor
Mii lei
Anul 201 7
3
Buget aprobat Buget realizat Gradul de utilizare
Buget de Venituri și a bugetului
Cheltuieli %
4=3/2X100
1 2 3 4= 3/2X100

Venituri totale
(mii lei), din care: 6.224 5.998 67,79
Sold inițial 0 0 100,00
Venituri proprii 1.450 1.450 75,55
Sponsorizare/Alte transferuri 65 58 78,74
Subvenții 6.217 5.641 78,37
Cheltuieli totale(mii lei) ,din
care: 6.224 5.998 67,79
Cheltuieli de personal 2.150 2.412 76,87
Bunuri și servicii, din care: 4.968 4.121 78,47
-Program minimal, din care: 400 400 100,00
-Convenții furnizare servicii 110 110 100,00
(cf. Cod Civil) și Contracte
drepturi de autor

48
Bugetul aprobat instituției noastre pentru anul 2016 de către Ministerul Culturii –
ordonatorul principal de credite a cuprins următorii indicatori economici (in mii lei):
Venituri totale , din care :
6. Venituri proprii = 1.450
7. Subven ții = 6.217
8. Sponsorizări = 65
9. Alte transferuri voluntare = 50

Cheltuieli totale , din care:
5. Cheltuieli de personal = 2.150
6. Bunuri și servicii = 4.968
7. Cheltuieli de capital = 400
8. TOTAL = 7.518

Gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituției (%):
20,95 %

– Veniturile proprii realizate din activitatea de bază, specifică Total – 1.494 mii lei
instituției pe categorii de bilete/tarife practicate: preț
întreg/preț redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente,
cu menționarea celorlalte facilități practicate

– Veniturile proprii realizate din alte activități ale instituției Total – 472 mii lei
– Venituri realizate din prestări de servicii culturale în cadrul Total – 128 mii lei
parteneriatelor cu alte autorități publice locale

49
Evoluția cheltuielilor în perioada 2011 -2016 și estimările pentru anul în curs sunt
prezentate în tabelul următor:

Nr.crt. Natura 2011 2012 2013 2014 2015 2016
cheltuielilor de
întreținere/
mii lei
1 Cheltuieli de
capital investiții 2.220 3.961 2.600 525 525 500
2 Cheltuieli de
personal 4.223 3.306 3.278 3.545 3.507 3328
3 Cheltuieli cu
bunurile și 5.639 5.819 6.501 6.179 6.192 4002
serviciile inclusiv
cheltuieli cu
colaboratorii
X TOTAL 12.082 13.086 12.379 10.249 10.224 7.830

50
3.3 Analiza comparativă
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” – Complexul Național Muzeal „Astra”
Această analiză comparativă se poate realiza printr -un tabel, raportându -ne la numărul
de vizitatori care au fost la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și la Complexul
Național Muzeal „Astra” în anul 2016.
Nu se poate realiza o analiză comparativă raportându -ne la calitatea unui produs sau a
unui serviciu pentru că în situația de față am propus spre dezbatere două obiective turistice
culturale.
Prin urmare, singurele elemente de comparație care pot fi abordate sunt reprezentate
de numărul vizitatorilor care au ales să meargă la unul din cele două muzee propuse spre a fi
analizate și de veniturile înregi strate de urma taxei de intrare.

După cum se poate observa în tabelul prezentat mai sus, Muzeul Național al Satului
“Dimitrie Gusti” a avut în anul 2016 venituri de 9.998.321 lei în comparație cu Muzeul
“Astra” , care a înregistrat venituri de 2.700.000 lei.
Numărul vizitatori lor care au ales Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” în 2016
este de 394.723, în com parație cu numărul vizitatorilor care au ales Complexul Național
Muzeal „Astra” și care este de 280.633.
În concluzie, pot spune că Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” domină
Complexul Național Muzeal „Astra” , dovadă fiind datele statistice și financiare pe care le -am
prezentat pentru anul 2016.

2016 Muzeul Național al Satului „Dimitrie
Gusti” Complexul Național Muzeal
„Astra”
Vizitatori 394.723 280.633
Elevi/studenți 51.327 31.327
Pensionari 42.570 27.570
Bilet întreg 198.351 155.421
Gratuități 102.475 66.315
Total venituri
2016 9.998.321 2.700.000

51
CONCLUZII

Turismul se consideră a fi un complex de tip industrial, nefiind vorba doar de câteva
zeci sau sute de afac eri singulare, ci de o adevarată industrie cu importante implicaț ii politice.
Turismul reprezintă o afacere și o sursă de venit pentru cei care activ ează în acest
domeniu dar și pentru susținerea localităților sau zonelor turistice.
Implicaț iile ec onomice ale turismului cuprind și elemente care vizează o valorificare
superioară a resurselor implicate în derularea activităț ii turistice, în special a celor naturale
(peisajul , clima, apele, flora, fauna), dar ș i antropice, turismul fiind pentru multe dintre
acestea chiar singura modalitate de valorificare.
Turismul cultural reprezintă o piață în plină dezvoltare. Organizația Mondială a
Turismului estimează o creștere anuală de 10-15% a călă toriilor de interes cultural, în
contextul unei creș teri medii totale de 4 -5% a industriei turistic e în general. De vreme ce
atracț iile istorice se af lă cu precădere în oraș e, turismul cultural este în mod firesc asociat cu
turismul urban.
Investițiile competitive în dotările culturale și în infrastructura necesară găzduirii
turiștilor din regiunile urbane au un impact direct asupra economiei ș i induc o îmbunatăț ire a
nivelului de trai. Mai mult, un centru cultural urban reprezintă un factor care determină
valoarea orașului care se adaugă altor factori locali (accesibilitate, climat fiscal, capital um an,
stabilitate), care determină competitivitatea oraș ului în economia globală .
Impactul activităților turistice asupra unei z one este dat de cad rul natural și varietatea
potențialului turistic, de existenț a unei inf rastructuri generale, de prezenț a unor structuri
turistice de cazare, de alimentaț ie, agrement. Aceste elemente definitorii ale turismului
determinând mai multe tipuri de impact (politi c, social, economic, cultural), care pot îmbră ca
forme pozitive sau negative de manifestare.
În ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s -au diversificat foarte mult,
luând forma sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic. Îmbogăț irea ofertei t urismului
cultural se realizează sub presiunea a doi factori: cere rea publicului, tot mai curios și exigent
și atitudinea comunităților locale care doresc să obțină beneficii de pe urma activităț ilor
culturale pe care le finanțează .

52
BIBLIOGRAFIE

1. Rodica Minciu, Economia turismului , ed a 3 -a,rev.și ad, Editura Uranus, București,
2004

2. Maria Ioncică, Brindusoiu Cătălina, Pădurean Mihaela, Popescu Delia, Economia
Serviciilor.Probleme aplicative , Editura Uranus, București, 2006

3. Gabriela Țigu (coord.), Diferențe culturale,etică și comportament turistic , Editura
ASE, București, 2008

4. Gabriela Stănciulescu,Gabriela Țigu, Tehnica operațiunilor de turism.Studii de
caz,probleme și întrebări de examen , Editura All Beck, București, 1999

5. Marian -Florin Busuioc, Minciu Rodica (cond.st.), Strategii de dezvoltare și promovare
a turismului cultural în România , Editura ASE, București, 2008

6. Mahika Elena -Cristina, Țigu Gabriela (cond.st.), Comportamentul consumatorului de
produse și servicii turistice în turismul cultura l, Editura ASE, București, 2015

7. Camarda Adina Liana, Maria Ioncică (cond.st.), Turismul și dezvoltarea regională ,
Editura ASE, București, 2007

8. Nicolae Lupu, Hotelul economie și management ,ed a 2 -a, Editura All, București, 1999

9. Mădălina Lavinia Țală, Religi e,cultură,turism , Editura ASE, București, 2012

10. Pompei Cocean, Vlăsceanu Gheorghe, Negoescu Bebe, Geografia generală a
turismului , Editura Meteor Press, București, 2002

11. Gabriela Țigu (coord.), Mădălina Țală, Adela Talpeș, Resurse și destinații turistice pe
plan mondial , Editura Uranus, București, 2003

12. Mihaela Dinu, Ioana Pețan, Geografia turismului în România , Editura Universitară,
București, 2005

13. Andreea Băltărețu, Nicolae Neacșu, Monica Neacșu, Economia Turismului.Studii de
caz,statistici ,legislație, ed a 2-a, rev., Editura Uranus, București, 2008