ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [608192]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONRABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

IMOBILIZĂRI CORPORALE:
EVALUARE ȘI RECUNOAȘTERE –
ANALIZĂ COMPARATIVĂ

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Săcărin Marian Bica M. Elena Cerasela

BUCUREȘTI
2016

2
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 3
Cap. I. Imobilizări corporale – analiză comparativă ………………………….. ………………………….. …… 4
I.1. Recunoașterea imobilizărilor corporale conform Reglementări lor contabile cu privire la
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin
OMFP 1802/2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
I.1.1. Aspecte generale privind imobilizările corporale ………………………….. …………………………. 4
I.1.2. Particularități ale imobilizărilor corporale ………………………….. ………………………….. ………. 6
I.1.2.1. Investiții imobiliare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
I.1.2.2. Active biologice productive ………………………….. ………………………….. ……………………….. 8
I.1.2.3. Imobilizări le corporale deținute în baza unui contract de leasing ………………………….. …. 9
I.2. Evaluarea imobilizărilor corporale conform Reglementări lor contabile cu privire la situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP
1802/2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
I.2.1. Evaluarea inițială a imobilizărilor corporale ………………………….. ………………………….. ….. 10
I.2.1.1 Cheltuieli ulterioare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 13
I.2.1.2 Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale ………………………….. ………………… 14
I.2.2 Evaluarea la data bilanțului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 19
I.2.2.1 Amortizarea și deprecierea imobilizărilor corporale ………………………….. ………………….. 19
I.2.2.2 Reevaluarea imobilizărilor corporale ………………………….. ………………………….. ………….. 23
I.2.3 Evaluarea imobilizărilor corporale la inventar ………………………….. ………………………….. … 25
I.2.4 Evaluarea imobilizărilor corporale la ieșire – cedarea și casarea ………………………….. ……. 25
I.3. Diferențe leprivind imobilizările corporale între Reglementările contabile cu privire la
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin
OMFP 1802/2014 și Standardele Intern aționale de Raportare Financiar ă (IFRS) …………………… 26
Cap. II. Studiu de c az privind analiza imobilizărilor corporale ………………………….. ……………… 32
II.1. Analiza imobilizărilor corporale pentru firma S.C Teraplast S.A ………………………….. ………. 32
II.1.1. Descrierea societății S.C Teraplast S.A. ………………………….. ………………………….. ………. 32
II.1.2. Analiza indicatorilor financiari privind imobilizărilor corporale ………………………….. …. 34
II.1. Analiza imobilizărilor corporale pentru firma S.C Somplast S.A ………………………….. ………. 37
II.2.1. Descrierea societății S.C Somplast S.A. ………………………….. ………………………….. ………. 37
II.2.2 Analiza indicatorilor economico -financiari privind imobilizările corporale ……………….. 38
II.3. Compararea i ndicatorilor economico -financiari între Teraplast S.A. și Somplast S.A. ……… 42
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 44
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 45
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 46

3
Introducere

Această temă “Imobili zări corporale: evaluare și recunoaștere – analiză comparativă” presupune
realizarea unei comparații în ceea ce privește imobilizările corporale între Reglementările contabile
cu privire la situațiile financiare anuale individuale și situați ile fin anciare a nuale consolidate
aprobate prin OMFP 1802/2014 și Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS).
Am ales această temă pentru lucrarea de licență, deoarece consider că imobilizările corporale au
o importanță deosebită în activitatea une i societăți comerciale. Pentru ca o entitate să poată realiza
bunuri de calitate superioară, pe lângă materii prime de bună calitate și forță de muncă bine
calificată, are nevoie de mijl oace de producție performante. Î n acest caz, entitatea încearcă să se
orienteze în utilarea cu mijloace fixe fiabile, moderne care au o performanță superio ară și o mai
mare productivitate .
Lucrarea de licență este structurată în 2 capitole, iar pentru elaborarea acesteia am folosit multe
cunoștințe teoretice dobândite în acești ani de facultate, precum și cunoștințe suplimentare pe care
le-am dobândit prin muncă individuală.
În capitolul I am prezentat recunoașterea și evaluarea imobilizărilor corporale în conformitate cu
Reglementările contabile cu privire la situațiile f inanci are anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate aprobate prin OMFP 1802/2014, dar și diferențele dintre OMFP 1802/2014 și
Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS).
În capitolul II am analizat indicatorii economico -financiari cu privire la imobilizările corporale
pentru două firme din același sector de activitate: S.C Teraplast S.A. care întocmește situațiile
financiare contabile conform IFRS și S.C Somplast S.A. care întocmește situațiile financiare
contabile confor m OMFP 1802/2014, iar la sfârșit am realizat o comparație a ponderilor
imobilizărilor corporale pentru cele două firme.
Am ales aceste două firme pentru studiu de caz, deoarece sunt listate pe Bursa de Valori
București și am putut obține situațiile financiare, dar și datorită sectorului de activitate din care
acestea fac parte, deoarece există o pondere mare a imobilizărilor corporale în total active.
La sfârșitul lucră rii de licență am prezentat pă rerile personale privind imobiliză rile corporale , dar
și concluziile cu privire la această temă.

4
Cap. I. Imobilizări corporale – analiză comparativă

Imobilizările corporale sunt active care aparțin unei entități pentru a fi folosite în furnizarea sau
producerea de servicii ori bunuri, pentru a fi închiriate unor terțe persoane sau pentru a fi utilizate în
scopuri administrative și sunt folosite într -o perioadă de timp ce depășește un an.1
Imobilizările corporale sunt elemente corporale deținute în scopul de a fi utilizate pentru
furnizarea de s ervicii sau producerea de bunuri, pentru a fi utilizate în scopuri administrative sau
pentru a putea fi închiriate terților; și se preconizează a fi folosite pe mai multe perioade de timp.2
Menționăm faptul că o imobilizare corporală nu trebuie considerată a fi un mijloc fix, deoarece
mijlocul fix este doar un concept fiscal. Astfel, un mijloc fix trebuie să îndeplinească următoarele
condiții:3
-să fie deținut pentru a fi utilizat în livrarea sau producția de bunuri sau prestări de servicii,
pentru a fi închiriat unor terțe persoane sau în scopuri administrative;
-durata de utilizare normală să depășească un an;
-valoarea să fie mai mare față de limita prevăzută prin hotărârea de guvern. Valoarea de intrare
minimă a unui mijloc fix este de 2.500 lei.

I.1. Recunoașterea imobilizărilor corporale conform Reglementări lor contabile cu privire la
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin
OMFP 1802/2014
I.1.1. Aspecte generale privind imobilizările corpora le
Pentru recunoașterea imobilizărilor corporale se utilizează următorele criterii de recunoaștere:
-să genereze anumite beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
-să fie deținute de către entitate pe o perioadă ce depășește un an;
-să fie evaluat e la costul de achiziție sau la costul de producție.

1Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
situațiile financiare anuale consolidate, publicat în M.Of. nr. 963 din 30 decembrie 2014, cu modifică rile și completările
ulterioare;
2Colectiv CECCAR (2013) Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), Partea A – Cadrul general
conceptual și dispoz iții, București: Editura CECCAR;
3Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ediție adop tată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016, cu
modifică rile și completările ulterioare;

5
Pentru recunoașterea imobilizărilor corporale trebuie folosit raționamentul profesional asupra
criteriilor de recunoaștere pentru situațiile specifice entității.
Pentru a stabili dacă un element corporal reprezintă o imobilizare corporală se ține cont de
destinația acestuia. O imobilizare corporală reprezintă un activ care poate fi deținut în vederea
folosirii de entitate sau care poate fi dat cu chirie, excepție de la caz reprezintă clădirile și terenuri le
care sunt reunoscute ca investiții imobiliare.
Imobilizările corporale cuprind: construcții și terenuri, instalații tehnice și mașini, mobilier și alte
instalații, utilaje, avansurile acordate atât furnizorilor de imobilizări corporale cât și celor de
imobilizări corporale în curs de execuție, dar și a lte elemente distincte: active biologice, investiții
imobiliare, active corporale de evaluare și exploatare a resurselor minerale , etc.
Există cazuri în care ar trebui să fie reunite unele elemente nesemnificative individual, ca de
exemplu: aparatele de co ntrol și măsură, matrițele, uneltele și alte elemente ce sunt similare, pentru
care se va aplica pentru valoarea agregată a acestora aceleași criterii de recunoaștere.
Piesele de schimb împreună cu echipamentul de service sunt recunoscute ca stocuri și se regăsesc
în contul de profit și pierdere în momentul în care acestea se consumă. Echipamentele de securitate
și piesele de schimb importante reprezintă imobilizări corporale în momentul în care entitatea
prevede că le va folosi într -o perioadă de timp ce d epășește un an.
Pot exista imobilizări corporale care sunt cumpărate din motive legate de mediu sau legate de
siguranță. Achiziția acestor imobilizări corporale, deși nu sporește beneficiile economice viitoare în
mod direct ale vreunui element de imobiliză ri corporale deja existent, poate fi utilă unei entități
pentru a căpăta beneficii economice viitoare din alte elemente de active. Astfel de imobilizări
corporale respectă condițiile de recunoaștere a activelor, deoarece oferă posibilitatea ca entitatea să
obțină mai multe beneficii economice viitoare din active conex e față de ceea ce ar putea obține dacă
aceste elemente nu ar exista.
Terenurile și clădirile se contabilizează separat deoarece sunt active separabile, chiar dacă sunt
cumpărate împreună, din c auza dificultății în recunoașterea elementelor.
În contabilitatea terenurilor se găsesc două categorii, adică terenuri și amenajări de terenuri. La
rândul lor, terenurile sunt evidențiate pe mai multe subcategorii: terenuri silvice, terenuri agricole,
terenuri cu zăcăminte, terenuri fără construcții, terenuri cu construcții și altele.
Acele imobilizări corporale care presupun a fi în curs de aprovizionare și pentru care se pot
transfera majoritatea riscurilor și beneficiilor economice se evidențiază în con tabilitate distinct

6
(grupa 22 “Imobilizări corporale în curs de aprovizionare”). De asemenea, imobilizările corporale ce
se află în curs de execuție sunt evidențiate în cadrul imobilizărilor corporare, în mod distinct.
Din categoria imbilizărilor corporale fac parte elemente ce sunt analizate distinct: activele
biologice productive, investițiile imobiliare, dar și activele corporale de evaluare și exploatare a
resurselor minerale. De asemenea, pentru acestea se utilizează aceleași reguli generale de evaluar e
asemenea imobilizărilor corporale.
În categoria imobilizărilor corporale sunt recunoscute și elemente folosite în baza unui contract
de leasing financiar, deoarece pe toată perioada contractului de leasing bunul respectă condițiile de
recunoaștere a imob ilizărilor corporale din perspectiva utilizatorului. Clădirile și terenurile primite
în leasing financiar și care la rândul lor sunt închiriate unor terțe persoane sau care sunt date în
leasing operațional nu reprezintă imobilizări corporale, ci sunt inves tiții imobiliare.
Există o distincție între poziția din bilanț “Imobilizări corporale” și noțiunea de imobilizări
corporale. Astfel, activele biologice și investițiile imobiliare nu sunt imobilizări corporale, acestea
reprezintă alte categorii de active și sunt prezentate în bilanț pe poziția “Imobilizări corporale”.
I.1.2. Particularități ale imobilizărilor corporale
I.1.2.1. Investiții imobiliare
Investiția imobiliară reprezintă proprietatea deținută de un proprietar sau de un locatar în baza
unui contrac t de leasing financiar pentru a putea crește valoarea capitalul sau pentru a câștiga
venituri din chirii, decât pentru a fi vâ ndută în perioada normală de desfășurare a activității sau
pentru a fi folosită în obținerea de bunuri ori furnizarea de servicii sau în scopuri administrative.
O proprietate imobiliară folosită de posesor reprezintă proprietatea imobiliară deținută pentru a fi
folosită în scopuri administrative sau pentru obținerea de bunuri sau furnizarea de servicii.
Pentru a putea determina dacă o proprietate imobiliară este o investiție imobiliară trebuie avut în
vedere respectarea definiției investiției imobiliare prin aplicarea raționamentului profesional.
O investiție imobiliară poate fi:
– un teren deținut pentru a crește valoarea capitalului pe termen lung;
– un teren deținut de entitate pentru care utilizarea lui viitoare este încă nedeterminată;
– o clădire care se află în proprietatea entității sau este deținută de entitate în urma unui contract
de leasing financiar și care este închiriată unor terțe persoane în baza unui contract de leasing
operațional;

7
– o clădire liberă deținută în scopul de a putea fi închiriată printr -un contract de leasing
operațional;
– o proprietate imobiliară în curs de fabricare sau amenajare în scopul folosirii v iitoare ca
investiție imobiliară.
Atunci când o entitate încă nu a putut să se decidă dacă va folosi o proprietate fie pentru a fi
închiriată unor terțe persoane, fie pentru a fi vândută pe termen scurt pe parcursul desfășurării
normale a activității sau î n scopuri administrative, atunci proprietatea respectivă va fi considerată o
investiție imobiliară deținută în scopul creșterii capitalului.
Există situații în care o proprietate poate conține o parte deținută pentru a fi închiriată terților sau
pentru a c rește valoarea capitalului și o parte folosită la producerea de bunuri și furnizarea de
servicii sau în scopuri administrative. În acest caz, dacă cele două părți pot fi vândute sau închiriate
separat, atunci entitatea le va contabiliza în mod distinct, da r dacă cele două părți nu pot fi vândute
sau închiriate separat, atunci proprietatea respectivă poate fi investiție imobiliară doar dacă partea
folosită pentru producerea de bunuri și furnizarea de servicii sau folosită în scopuri administrative
este nesem nificativă.
În unele cazuri, o entitate care deține o proprietate imobiliară poate să furnizeze anumite servicii
auxiliare ocupanților proprietății respective. Entitatea tratează proprietatea ca investiție imobiliară,
dacă serviciile furnizate nu reprezint ă o componentă semnificativă a întregului contract (de
exemplu, atunci când proprietarul unei clădiri pe care o închiriază furnizează servicii de întreținere
și pază asupra persoanelor care ocupă clădirea respectivă). Dar în unele cazuri, serviciile furniz ate
de o entitate poate să reprezinte o componentă semnificativă asupra întregului contract (de exemplu,
serviciile oferite oaspeților de o entitate care deține și administrează un hotel) și prin urmare, activul
nu se recunoaște ca o investiție imobiliară, ci reprezintă de fapt o proprietate imobiliară folosită de
posesor.
Atunci când o entitate deține o proprietate imobiliară pe care o închiriază societății -mame sau
unei alte filiale, această proprietate nu este recunoscută în situațiile financiare anuale consolidate ca
investiție imobiliară, deoarece din perspectiva grupului această proprietate este utilizată de posesor,
dar din punct de vedere al entității care o deține, această proprietate este o investiție imobiliară.
Entitatea poate face modificări în ceea ce privește utilizarea unor proprietăți, acest lucru
reprezintă transferuri din sau în categoria investițiilor imobiliare. De exemplu, atunci când o
proprietate imobiliară începe să fie folosită de posesor reprezintă un transfer din investiții imobiliare

8
în proprietăți imobiliare folosite de posesor, atunci când proprietatea imobiliară este amenajată
pentru a fi destinată vânzării reprezintă un transfer de la investiții imob iliare la stocuri, atunci când o
proprietate imobiliară presupune încetarea utilizării de către posesor este un transfer din proprietăți
imobiliare folosite de posesor în investiții imobiliare sau atunci când o proprietate imobiliară
destinată vânzării este închiriată unei terțe persoane printr -un contract de leasing operațional
presupune un transfer din stocuri în investiție imobiliară.
O entitate poate să transfere o proprietate imobiliară de la investiție imobiliară la stoc doar dacă
presupune apariția unor costuri făcute pentru modificarea utilizării proprietății prin începerea unor
lucrări de amenajare în vederea vânzării. Iar atunci când o investiție imobiliară este destinată
vânzării fără amenajări suplimentare, aceasta va fi tratată în continuare ca investiție imobiliară până
când va fi scoasă din evidență. De asemenea, chiar dacă o entitate pornește procesul de reamenajare
pentru o investiție imobiliară deja existentă, în condițiile în care proprietatea va continua să fie
utilizată ca investiție imobiliară, atunci aceasta va ră mâne investiție imobiliară chiar și în timpul
reamenajării și nu va fi transferată în categoria proprietăți lor imobiliare folosite de posesor.
I.1.2.2. Active biologice productive
În această categorie a imobilizărilor corporale se deosebesc activele biologice productive.
Aceste activele biologice productive reprezintă active autogeneratoare, altele decât active le
biologice din categoria stocurilor, de exemplu vița -de-vie, pomi fructiferi, animalele de lapte. Un
activ biologic reprezintă o plantă vie sau un animal viu.
Un activ biologic este recunoscut de entitate dacă:
– activul este controlat de entitate ca urm are a unor evenimente trecute;
– este posibil să îi revină entității beneficii viitoare aferente activului;
– activul poate să fie evaluat în mod credibil la o valoare justă sau la un cost.
Pentru a evidenția controlul asupra activelor biologice productive în activitatea agricolă, dreptul
de proprietate este reprezentat prin marcarea sau însemnarea animalelor în momentul achiziției,
înțărcării sau nașterii acestora. Astfel, prin intermediul evaluării caracteristicilor fizice semnificative
ale activelor biol ogice productive sunt estimate beneficiile economice viitoare.
Activele biologice ce sunt atașate de terenul pe care acestea se găsesc, de exemplu pomii dintr -o
plantație, nu pot exista separat, ci doar împreu nă cu terenul, deoarece există doar o piaț ă act ivă
pentru aceste active combinate, adică pentru activele biologice, teren si amenajările acestuia. Astfel,

9
pot fi evaluate activele biologice din informațiile activelor combinate, scăzând valoarea justă a
terenului și a amenajării din valoarea justă total ă a activelor combinate.
I.1.2.3. Imobilizări le corporale deținute în baza unui contract de leasing
Contractul de leasing este definit ca fiind un acord încheiat între părți prin care locatorul cedează
dreptul de a folosi un bun, în schimbul unei sume de b ani din partea locatarului pentru o durată
stabilită în contract. La începutul contractului trebuie să se specifice tipul contractului, leasing
operațional sau leasing financiar.
Leasingul financiar reprezintă operațiunea în care sunt transferate cea mai m are parte a
avantajelor și riscurilor aferente dreptului de proprietate asupra imobilizării corporale. Iar leasingul
operațional reprezintă operațiunea ce nu face parte din categoria leasingului financiar.
Un contract de leasing financiar trebuie să respec te măcar una dintre următoarele condiții:
– în general, deși dreptul de proprietate nu poate fi transferat, perioada contractului de leasing
trebuie să acopere durata economică de viață a activului;
-titlul de proprietate asupra activului este transferat l ocatarului până la sfârșitul perioadei
prevăzute în contractul de leasing;
– obiectul contractului de leasing este reprezentat de activele de natură specială, putând fi folosite
numai de locatar fără modificări majore;
– valoarea de intrare a activului (co stul de achiziție) tebuie să fie mai mică sau egală cu suma
totală a ratelor de leasing, fără cheltuielile accesorii;
– există opțiunea ca locatarul să achiziționeze bunul la un preț estimat mai redus față de valoarea
justă în momentul în care ajunge exerc itabilă opțiunea, astfel încât, poate avea în mod rezonabil
convingerea că opțiunea va putea fi exercitată, la începutul contractului de leasing.
Din punct de vedere al contabilității contractelor de leasing, entitățile trebuie să apeleze la
principiul pre valenței economicului asupra juridicului. Contabilizarea contractelor de leasing se
efectuează în funcție de fondul economic al angajamentului, și nu doar de forma juridică a
contractelor.
Amortizarea activului ce reprezintă obiectul contractului este înre gistrată în contabilitate diferit
în funcție de tipul contractului de leasing. Astfel, pentru leasingul financiar înregistrarea amortizării
bunului este făcută de locatar, respectând politica de amortizare pentru active similare. Iar pentru
leasingul opera țional înregistrarea amortizării este făcută de locator, aplicând politica de amortizare
pentru elemente similare.

10
Activele ce fac obiectul unui contract de leasing financiar sunt evidențiate în contabilitatea
locatarilor prin conturile de imobilizări corp orale și necorporale. Dobânzile de plătit se înregistrează
periodic în contabilitatea locatarului printr -un cont din afara bilanțului, în corespondență cu un cont
de cheltuială (contul 8051 "Dobânzi de plătit").
Activele ce constituie obiectul unui contrac t de leasing financiar se recunoaște în contabilitatea
locatorului drept creanțe imobilizate. Operațiunile de leasing financiar presupun constituirea unor
dobânzi de primit care sunt înregistrate periodic în contabilitatea locatorului, în corespondență cu un
cont de venituri, conform contabilității de angajamente. Contractele de leasing financiar pot fi
realizate doar de entitățile care au în vedere legislația prin care se pot derula aceste operațiuni.
Activele ce reprezintă obiectul contractului de leasing operațional se evidențiază în contabilitatea
locatorului în conturile de imobilizări necorporale și corporale, în funcție de natura lor. Conform
contabilității de angajamente, în contabilitatea locatorului trebuie să se înregistreze sumele de
încasat sau încasate în contul de profit și pierdere ca un venit.
Activele ce se află în leasing operațional sunt înregistrate în contabilitatea locatarului în conturi
de evidență ce se află în afara bilanțului (contul 8031 “Imobilizări corporale luate cu chirie”).
Conform contabilității de angajamente, în contabilitatea locatarului trebuie să se înregistreze sumele
de plătit sau plătite în contul de profit și pierdere ca o cheltuială.
Utilizatorii care au dobândit active în baza unui contract de leasing operațional sa u financiar
trebuie să inventarieze și să trimită societății de leasing o listă cu toate activele deținute printr -un
contract de leasing, atunci când trebuie să se întocmească situațiile financiare anuale. Astfel,
entitățile care au desfășurat operațiuni d e leaseback și leasing trebuie să prezinte în note explicative
informații cu privire la operațiunile derulate în baza contractului de leasing.

I.2. Evaluarea imobilizărilor corporale conform Reglementări lor contabile cu privire la
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin
OMFP 1802/2014
I.2.1. Evaluarea inițială a imobilizărilor corporale
Evaluarea inițială a imobilizărilor corporale se realizează la cost conform regulilor de evaluare,
ținând cont de modalitatea de intrare a activului în entitate. Acest cost reprezintă de fapt valoarea
contabilă de intrare a imobilizărilor corporale.
Imobilizările corporale sunt eva luate diferit în funcție de modul de intrare în entitate, respectiv la:

11
-costul de producție – imobilizările corporale obținute în regie proprie;
-costul de achiziție – imobilizările corporale procurate cu titlu oneros;
-valoarea justă – imobilizările corporale care sunt în plus la inventariere sau obținute cu titlu
gratuit;
-valoarea de aport – este determinată în urma evaluării și este folosită pen tru imobilizările
corporale ce reprezintă aport la capitalul social.
Costul de achiziție reprezintă prețul datorat plus unele cheltuieli eventuale conexe din care sunt
scăzute reducerile event uale ale costului de achiziție.
În costul de achiziție al imobilizărilor corporale se regăsesc următoarele elemente:
-prețul de cumpărare;
-cheltuieli de manipulare, transport și alte cheltuieli ce sunt atribuite direct achiziției de
imobilizări corporale;
-taxele de import și alte taxe (fără acele taxe care pot fi recuperabile de la autoritățile fiscale);
-comisioane, cheltuieli de dobândire de autorizații, taxele notariale și alte cheltuieli
nerecuperabile ce sunt atribuite direct imobilizărilor corporale .
În costul de achiziție sunt incluse cheltuielile de transport și în momentul în care funcția de
aprovizionare este externalizată.
În momentul în care imobilizarea corporală presupune și instalarea, sunt incluse și alte costuri:
-costurile de amenajare a amplasamentului;
-costurile de asamblare și instalare;
-costurile cu testarea funcționării corecte a imobilizării corporale, după ce au fost scăzute
încasările nete rezultate din vânzarea elementelor produse în momentul aducerii la amplasament și
condiția de funcționare a imobilizării respective.
Reducerile comerciale pe care le acordă furnizorul la momentul cumpărării ajustează în sensul
scăderii costului de achiziție al imobilizărilor corporale. Dacă reducerea comercială se acordă
ulterior facturii, atunc i costul de achiziție al bunului se diminuează dacă acesta se află în gestiune
sau se folosește contul 609 “Reduceri comerciale primite” când bunul nu se găsește în gestiune.
Reducerile comerciale se împart în:
-rabaturi – primite ca urmare a consta tării unor defecte de calitate;
-remize – primite atunci când există vânzări superioare volumului convenit sau în funcție de
statutul preferențial al cumpărătorului;

12
-risturne – există în momentul în care s -au efectuat un ansamblu de tranzacții pe o perioadă
determinată cu același terț.
Reducerile financiare acordate la facturarea inițială sau ulterioară nu influențează costul de
achiziție al imobilizării corporale. Acestea se recunosc ca venituri financiare la cumpărător (contul
767 "Venituri din sconturi obținu te"), iar la furnizor ca și cheltuieli ale perioadei (contul 667
"Cheltuieli privind sconturile acordate"). Reducerile financiare sunt reprezentate de sconturi de
decontare, atunci când datoriile sunt achitate înainte de termenul de exigibilitate normal.
Cheltuielile cu demolarea unei clădiri pentru a putea fi ridicată o nouă clădire nu reprezintă
costuri de amenajare a amplasamentului, aceste cheltuieli sunt recunoscute după natura lor. Dar și
pentru cheltuielile ce reprezintă valoarea neamortizată a unei clădiri demolate se folosește același
tratament contabil.
Costurile cu restaurarea amplasamentului pe care se află imobilizarea sau costurile inițiale
estimate cu mutarea și demolarea unei imobilizări corporale la scoaterea ei din funcțiune vor intra în
costul imobilizării corporale respective în corespondență cu un cont de provizionare, atunci când
aceste costuri pot fi estimate în mod credibil și entitatea deține o obligație legată de refacerea
amplasamentului și de mutarea, demolarea unei imobilizări cor porale (contul 1513 “Provizioane
pentru dezafectare imobilizări corporale și alte acțiuni similare legate de acestea”).
În costul de producție al imobilizării corporale sunt incluse cheltuielile aferente direct producției,
respectiv:
-costul proiectării;
-cheltuieli directe ale producției: manopera directă, materiale directe și alte cheltuieli directe de
producție;
-cheltuieli indirecte de producție destinate pentru producerea imobilizării corporale.
Astfel, pentru costul unei imobilizări corporale obținută în regie proprie se folosesc aceleași
principii asemenea unei imobilizări achiziționate.
Costul îndatorării este inclus în costul de producție al imobilizării corporale cu un ciclu de
fabricație lung dacă acesta este legat de perioada de producție. Costul îndatorării reprezintă dobânda
pentru finanțarea producției, achiziției sau construcției de active care au ciclu lung de fabricație.
Atunci când în cea mai mare parte sunt realizate activitățile pentru pregătirea imobilizării corporale,
entiatea va trebui să înceteze capitalizarea costului îndatorării în vederea folosirii prestabilite.

13
O imobilizare corporală care are un ciclu lung de fabricație reprezintă acel activ care pentru a fi
gata pentru vânzare sau în vederea folosirii sale prestabilite necesită o perioadă de timp substanțială.
Imobilizările corporale deținute cu titlu gratuit sau obținute în plus la inventariere se evaluează la
valoarea justă, în momentul intrării lor în entitate. Valoarea justă este suma activului ce se dorește a
fi schimbat în m omentul unei tranzacții între părți de bunăvoie fiind în cunoștință de cauză cu prețul
determinat obiectiv. Profesioniștii calificați în evaluare determină valoarea justă, ținând cont de
informațiile aflate pe piață sau utilizând alte metode specifice de d eterminare a valorii juste
(fluxurile de trezorerie actualizate).
Imobilizările corporale în curs de execuție se pot evalua la costul de producție sau la costul de
achiziție și reprezintă investiții neterminate desfășurate în antrepriză sau în regie propri e. Aceste
imobilizări în curs de execuție după darea în folosință, recepție sau punerea în funcțiune se
transf ormă în imobilizări finalizate.
I.2.1.1. Cheltuieli ulterioare
Toate costurile aferente imobilizărilor corporale sunt evaluate în funcție de crit eriile de
recunoaștere în momentul în care acestea apar. Aceste costuri fac referire atât la costurile inițiale
pentru producția sau achiziția imobilizărilor corporale, cât și costurile ulterioare pentru înlocuirea,
moderni zarea sau întreținerea acestora.
Cheltuielile ulterioare ale unei imobilizări corporale pot să majoreze valoarea imobilizării
respective sau reprezintă cheltuieli ale perioadei în care au fost efectuate, conform criteriilor
generale de recunoaștere, ținând cont de beneficiile economice af erente cheltuielilor respective.
Anumite componente ale unor imobilizări corporale presupun înlocuirea lor la intervale de timp
regulate. Dacă sunt realizate criteriile de recunoaștere ale imobilizărilor corporale, atunci entitatea
include în valoarea cont abilă a imobilizării corporale costul componentei înlocuite în imobilizarea
respectivă când acel cost este realizat de entitate.
Astfel, costul reparațiilor imobilizărilor corporale pentru funcționarea continuă a acestora, în
perioada în care sunt efectuat e reparațiile, trebuie recunoscut ca o cheltuială. Atunci când se obțin
beneficii economice viitoare mai mari decât cele estimate inițial sau îmbunătățirea parametrilor
tehnici inițiali, în valoarea imobilizării corporale se înclud și cheltuielile ulterioa re realizate sub
forma investițiilor.
Pentru a putea crește beneficiile economice viitoare și îmbunătățirea parametrilor tehnici inițiali
trebuie să se îndeplinească următoarele condiții:

14
-creșterea capacității activului și a duratei de viață utilă;
-creșterea calității produselor fabricate cu ajutorul imobilizării respective;
-obținerea unor procedee ce au ca efect reducerea cheltuielilor de exploatare.
Atunci când entitatea efectuează inspecții generale sau revizii regulate pentru a putea depista
defecțiunile imobilizărilor corporale, costul fiecărei revizii sau inspecții se adaugă la valoarea
contabilă a imobilizării corporale sau se recunoaște drept o cheltuială asemenea înlocuirii unei
componente a imobilizării, dacă sunt realizate criteriile de r ecunoaștere. În situația în care costul
unei inspecții este recunoscut drept o componentă a imobilizării, atunci valoarea componentei
respective se amortizează pe durata dintre două inspecții planificate. Aceste costuri cu inspecțiile și
reviziile sunt rec unoscute drept componente ale imobilizărilor corporale conform politicilor
contabile, doar dacă aceste costuri sunt semnificative pentru respectivele imobilizări, de exemplu:
nave maritime și fluviale, avioane și echipamente complexe.
I.2.1.2. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale
Provizioanele sunt incluse în costul unei imobilizări corporale și reprezintă datorii existente din
restaurare, dezafectare sau de natură similară.
În situația în care există obligația de a înlătura și restaura sau de a demola unele imobilizări
corporale se constituie un provizion pentru dezafectarea imobilizărilor corporale. O entitate are
obligația de a suporta cheltuielile cu privire la costurile de restaurare a zonei în care imobilizarea s -a
aflat și de înlăturar e și demolare a imobilizării corporale fie pentru că a fost utilizată o anumită
perioadă de timp, fie la momentul obținerii imobilizării corporale.
În funcție de cum sunt evaluate imobilizările corporale la valoarea reevaluată sau la cost,
modificările dat oriilor existente din restaurare, dezafectare și de natură similară sunt înrgistrate în
contabilitate diferit.
Dacă în evaluarea imobilizărilor corporale se folosește modelul bazat pe cost:
– valoarea contabilă a activului nu trebuie să fie mai mică față d e valoarea dedusă din costul lui.
Dacă o diminuare a datoriei este mai mare decât valoarea contabilă a activului, atunci excedentul
trebuie declarat imediat perdere sau profit;
– dacă se respectă condițiile anterioare, atunci modificările datoriilor trebui e adunate la costul
activului sau trebuie scăzute în perioada curentă din costul activului;

15
– dacă ajustarea presupune o mărire a costului activului, atunci entitatea trebuie să urmărească
dacă activul este supraevaluat. În cazul în care se află un astfel de indiciu, atunci entitatea trebuie să
determine dacă este obligatoriu să se înregistreze în contabilitate o pierdere din depreciere.
Astfel, cheltuiala cu amortizarea imobilizării corporale va trebui ulterior ajustată pentru a putea
aloca valoarea contab ilă rezultată, pe o bază sistematică pe parcursul duratei rămase din perioada de
amortizare determinată pentru acel activ.
Dacă în evaluarea imobilizărilor corporale se utilizează modelul reevaluării:
– dacă o diminuare a datoriei este mai mare ca valoarea contabilă care ar fi trebuit identificată
dacă imobilizarea corporală ar fi fost contabilizată după modelul bazat pe cost, atunci excedentul
trebuie declarat imediat pierdere sau profit;
– rezerva din reevaluare este ajustată în funcție de modificările da toriei, astfel:
– dacă se respectă condițiile anterioare, atunci o diminuare a datoriei duce la creșterea
rezervei din reevaluare, element al capitalurilor proprii, excepție de la caz este atunci când ea
trebuie evidențiată în contul de profit și pierdere în situația în care se reia o micșorare din
reevaluarea aceleiași imobilizări corporale, care a fost anterior recunoscută drept cheltuială;
– o majorare a datoriei va fi evidențiată în contul de profit și pierdere, excepție de la caz este
atunci când exi stă un sold creditor al rezervei din reevaluare pentru imobilizarea respectivă și în
limita acestui sold se diminuează rezerva din reevaluare, element al capitalurilor proprii.
– dacă se constată o modificare a datoriei poate reprezenta un indiciu că imobi lizarea respectivă
necesită o reevaluare pentru a susține faptul că valoarea contabilă nu ar trebui să difere semnificativ
de valoarea determinată utilizând la sfârșitul perioadei de raportare valoarea justă.
Din punct de vedere fiscal, provizioanele pentr u dezafectarea imobilizării corporale nu sunt
deductibile fiscal, situație care generează o diferență între cheltuiala contabilă cu amortizarea și
cheltuiala fiscală cu amortizarea.4
Exemplu:
Societatea comercială Beta S.A. a achiziționat la începutul anului 2012 un echipament tehnologic
la un cost de achiziție de 100.000 lei. Se estimează că acest echipament va avea o durată de utilitate
de 4 ani și că la sfârșitul acestei perioade vor exista cheltuieli cu dezafectarea echipamentului și
refacerea amplasamentului la o valoare de 5.000 lei. Metoda de amortizare folosită de firmă este cea

4Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ediție adoptată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016, cu
modifică rile și completările ulterioare;

16
liniară, iar rata de actualizare este estimată la 5%. La sfârșitul anului 2013, rata de actualizare este
estim ată la 7%, iar cheltuiala cu dezafectarea echipamentului și refacerea amplasamentului se
reestimează la valoarea de 6.000 lei. La sfârșitul anului 2014, valoarea de inventar a echipamentului
este de 25.000 lei. La 31.12.2015 se înregistrează cheltuieli cu dezafectarea echipamentului și
refacerea amplasamentului în valoare de 7.000 lei.
Să se analizeze tratamentul provizionului pentru dezafectarea echipamentului și refacerea
amplasamentului conform prevederilor OMFP 1802/2014?
Rezolvare:
Înregistrări aferen te anului 2012:
 01.01.2012 – achiziție echipament la cost de achiziție de 100.000 lei:
2131 = 404 100.000 lei
Echipamente tehnologice (mașini, Furnizori de imobilizări
utilaje și instalații de lucru)
 01.01.2012 – includerea provizionului pentru dezafectare în valoarea contabilă a
echipamentului:
Valoarea actualizată a cheltuielilor estimate cu dezafectarea și refacerea amplasamentulu i =
5.000 / (1+0.05)4 = 4.114 lei
2131 = 1513 4.114 lei
Echipamente tehnologice (mașini, Provizioane pentru dezafectare
utilaje și instalații de lucru) imobilizări corporale și alte acțiuni
similare legate de acestea
 31.12.2012 – înregistrarea modificării provizionului determinată de trecerea
timpului:
Valo area actualizată a cheltuielilor estimate cu dezafectarea și refacerea amplasamentului =
5.000 / (1+0.05)3 = 4.319 lei
6861 = 1513 205 lei
Cheltu ieli privind actualizarea Provizioane pentru dezafectare (4.114 * 0.05)
provizioanelor imobilizări corporale și alte acțiuni
similare legate de acestea
 31.12.2012 – calculul și înregistrarea amortizării:
Valoarea amortizării anuale = (100.000 + 4.114) / 4 = 26.028,50 lei

17
6811 = 2813 26.028,50 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor
privind amortizarea imobilizărilor și mijloacelor de transport
Înregistrări aferente anului 2013:
 31.12.2013 – înregistrarea amortizării:
6811 = 2813 26.028,50 lei
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor
privind amortizarea imobilizărilor și mijloacelor de transport
 31.12.2013 – înregistrarea modificării provizionului:
Valoarea actualizată a cheltuielilor estimate cu dezafectarea și refacerea amplasamentului =
6.000 / (1+0.07)2 = 5.241 lei
– modificare determinată de trecerea timpului:
6861 = 1513 216 lei
Cheltuieli privind actualizarea Provizioane pentru dezafectare (4.319 *0.05)
provizioanelor imobilizări corporale și alte acțiuni
similare legate de acestea
– modificare determinată de reestimarea cheltuielilor estimate cu dezafectar ea și
refacerea amplasamentului și a ratei de actualizare:
2131 = 1513 706 lei
Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectare (5.241 – 4.319 – 216)
(mașini, utilaje și instalații imobilizări corporale și alte acțiuni
de lucru) similare legate de acestea
Înregistrări aferente anului 2014:
 31.12.2014 – calculul și înregistrarea amortizării:
Valoarea amortizării anuale = (100.000 + 4.114 – 2*26.028,50 + 706) / 2 = 26.381,50 lei
6811 = 2813 26.381,50 lei
Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalațiilor
amortizarea imobilizărilor și mijloacelor de transport
 31.12.2014 – înregistrarea modificării provizionului determinată de trecerea timpului:
Valoarea actualizată a cheltuielilor estimate cu dezafectarea și refacerea amplasamentului =
6.000 / (1+0.07)1 = 6.420 lei

18
6861 = 1513 367 lei
Cheltuieli privind actualizarea Provizioane pentru dezafectare (5.241 * 0.07)
provizioanelor imobilizări corporale și alte acțiuni
similare legate de acestea
 31.12.2014 – înregistrarea ajustării de valoare a echipamentului:
Valoarea contabilă = 100.000 + 4.114 – 2*26.028,50 + 706 – 26.381,50 = 26.381,50 lei
Valoarea de inventar = 25.000 lei
Desprecierea echipamentului = 26.381,50 – 25.000 = 1.381,50 lei
6813 = 2913 1.381,50 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru deprecierea
privind ajustările pentru instalațiilor și mijloacelor de transp ort
deprecierea imobilizărilor
Înregistrările aferente anului 2015:
 31.12.2015 – înregistrarea amortizării:
6811 = 2813 26.381,50 lei
Cheltuieli de expl oatare Amortizarea instalațiilor
privind amortizarea imobilizărilor si mijloacelor de transport
 31.12.2015 – înregistrarea modificării provizionului determinată de trecerea timpului:
6861 = 1513 449 lei
Cheltuieli privind actualizarea Provizioane pentru dezafectare (6.420 * 0.07)
provizioanelor imobilizări corporale și alte acțiuni
similare legate de acestea
31.12.2015 – recunoașterea cheltuielilor de dezafectare a echipamentului:
Clasa 6 = % 7.000 lei
Conturi de cheltuieli Conturi de imobilizări
Conturi de stocuri
Conturi de terți
Conturi de trezorerie
 31.12.2015 – descărcarea din gestiune a echipamentului:
2813 = 2131 104.820 lei
Amortizarea instalațiilor și Echipamente tehnologice

19
mijloacelor de transport (mașini, utilaje și instalații de lucru)
 31.12.2015 – anularea provizionului pentru dezafectare:
Soldul contului 1513 = 4.114 + 205 + 216 + 706 + 367 + 449 = 6.057 lei
1513 = 7812 6.057 lei
Provizioane pentru dezafect are Venituri din provizioane
imobilizări corporale și alte acțiuni
similare legate de acestea

I.2.2. Evaluarea la data bilanțului
În bilanț, imobilizările corporale sunt descrise fie la valoarea de intrare micșorată cu ajustările
cumulate de valoare (adică ajustările cumulate din depreciere și amortizarea) , fie la valoarea
reevaluată care ilustrează valoarea justă la momentul efectuării reevaluării, fără pierderile cumulate
din deprecieri și amortizarea cumulată.
Regulile alternati ve de evaluare sunt bazate pe valoarea justă, deoarece aceasta înlocuiește costul
de producție, costul de achiziție sau orice altă valoare ce a fost atribuită inițial acelei imobilizări
corporale.
I.2.2.1. Amortizarea și deprecierea imobilizărilor corporal e
Ajustările de valoare reprezintă modificările valorilor imobilizărilor corporale, la data bilanțului,
chiar dacă modificarea este definitivă sau nu. În situația în care ajustările de valoare sunt negative în
funcție de caracterul provizoriu sau permanent al ajustării, acestea pot fi ajustări permanente care
reprezintă amortizarea sau ajustări provizorii care sunt ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
corporale ori pierderea de valoare.
Amortizarea unei imobilizări corporale ilustrează alocarea siste matică a valorii amortizabile
pentru respectiva imobilizare pe durata întreagă de utilizare economică. Amortizarea imobilizărilor
corporale este înregistrată în contabilitate pe baza conturilor de cheltuieli.
Amortizarea se calculează prin înmulțirea valor ii de intrare sau valorii reevaluate a imobilizărilor
cu cota de amortizare începând cu luna următoare în care imobilizarea corporală este pusă în
funcțiune și până la redobândirea valorii ei integral. Pentru calculul amortizării imobilizărilor
corporale t rebuie să ținem cont de condițiile de utilizare și de durata economică de utilizare a
acestora.

20
Durata de utilizare economică percepută ca durată de viață utilă a imobilizării corporale
ilustrează perioada de timp în care un bun poate fi disponibil pentru a fi folosit de entitate sau
numărul unităților produselor ce se presupune a fi obținute de entitate prin utilizarea activului
respectiv.
În contabilitate se folosește durata de utilizare economică, aceasta nu trebuie să se confunde cu
durata legală folosi tă în declarația fiscală sau durata normală a unei imobilizări corporale. Astfel, se
face distin cție între durata de utilizare economică de care se ține cont în calculul amortizării
contabile și durata de funcționare normală folosită în scopuri fiscale. As tfel, durata de funcționare
normală este durata în care se dorește să se recupereze valoarea imobilizărilor corporale de intrare
prin amortizare, din punct de vedere fiscal.5
Durata de utilizare economică este stabilită de managementul entității în funcție de:
-uzura fizică ce poate fi prevăzută ținând cont de programul de reparații și intreținere al entității
și de factorii operaționali;
-uzura morală comercială și tehnică la care se supune activul;
-utilizarea preconizată a activului;
-limitele legale de utilizare.
Durata de amortizare poate fi revizuită ca urmare a modificării semnificative a condițiilor de
utilizare a imobilizărilor corporale, de exemplu efectuarea unor reparații sau investiții, altele decât
cele realizate pentru întreținerile curente, m odificarea numărului de schimburi de utilizare a
activului, învechirea imobilizării corporale sau chiar întreruperea utilizării pe o perioadă îndelungată
a imobilizării corporale prin trecerea ei în conservare. Astfel se poate modifica durata de amortizare
inițială, această reestimare determină pe perioada de utilizare ramasă o cheltuială nouă cu
amortizarea.
Pentru imobilizările corporale închiriate, în locație de gestiune sau concesionate, amortizarea este
calculată și înregistrată în contabilitatea entit ății la care se află în proprietate. Investițiile realizate la
imobilizările corporale folosite în baza unui contract de administrare, locație de gestiune, închiriere
sau alte contracte similare sunt amortizate pe o durată egală cu cea a contractului respe ctiv.
Valoarea amortizabilă a imobilizărilor corporale reprezintă valoarea contabilă a imobilizării sau o
altă valoare ce poate substitui costul, cum ar fi valoarea reevaluată. Alocarea sistematică a valorii

5Colectiv CECCAR (2015) Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, Buc urești: Editura CECCAR;

21
amortizabile necesită alegerea unei metode de am ortizare cu ajutorul căreia să arate modul în care se
așteaptă să fie consumate beneficiile economice viitoare ale imobilizării corporale de către entitate.
Principalele metode de amortizare a imobilizărilor corporale sunt:6
– amortizarea liniară determi nată prin includerea unor sume fixe în cheltuielile de exploatare,
calculate proporțional cu numarul de ani, ținând cont de durata economică de utilizare a
imobilizărilor corporale. Astfel, amortizarea liniară se determină prin aplicarea unei cote de
amort izare anuală la valoarea contabilă de intrare a activului corporal.
Amortizarea anuală = Valoarea contabilă * Rata anuală a amortizării (Cota medie anuală de
amortizare)
Rata amortizării anuale = 100 / Durata de utilizare economică
– amortizarea degresivă constă în multiplicarea cu un anumit coeficient a cotelor de
amortizare liniară, ținând cont de legislația în vigoare, astfel:
 pentru o durată de utilizare între 2 și 5 ani – coeficient de 1,5;
 pentru o durată de utilizare între 5 și 10 ani – coeficient de 2,0;
 pentru o durată de utilizare mai mare de 10 ani – coeficient de 2,5.
– amortizarea accelerată presupune existența unor cheltuieli de exploatare privind
amortizarea, care în primul an de funcționare sunt de până la 50% din valoarea contabilă a
imobi lizării, iar pentru celelalte situații financiare anuale, amortizările anuale se calculează ca raport
între valoarea rămasă de amortizat și numărul de ani rămași de utilizat, după regim liniar. Această
metodă este folosită mai puțin în scopuri contabile de oarece există cazuri rare în care o imobilizare
corporală în primul an se consumă de până la 50%.
– amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu se utilizeză atunci când natura
imobilizării corporale permite folosirea acestei metode.
În alegere a metodei de amortizare a imobilizărilor corporale, entitatea trebuie să țină cont de
modul cum dorește să fie consumate beneficiile economice viitoare.
Metoda de amortizare aleasă se folosește pentru toate imobilizările corporale de aceeași natură și
cu c ondiții identice de utilizare, elemente determinate prin adoptarea politicii contabile, într -o
manieră consecventă. Atunci când apare o eroare în estimarea modului de întrebuințare a
beneficiilor economice ale unei imobilizări corporale, metoda de amortiza re poate să se modifice.

6Lăcrița, N. G., Pop, V. R ., Florescu, N. B., Pitu, C. (2015) Totul despre amortizarea contabilă și fiscală, București: Editura
C. H. Beck ;

22
Terenurile reprezintă imobilizarea corporală care nu este supusă amortizării. Investițiile realizate
pentru amenajarea terenurilor, lacurilor, iazurilor, bălților și pentru lucrări similare se amortizează
pentru a -și recupera valoa rea și sunt incluse în cheltuielile de exploatare conform politicilor
contabile aprobate, în funcție de durata utilă de viață a acestora.
Amortizarea contabilă diferă de amortizarea fiscală, deoarece amortizarea fiscală se determină pe
baza metodelor de am ortizare și a duratelor normale de amortizare conform reglementărilor fiscale
în vigoare. Amortizarea fiscală nu pune mare accent la fel ca amortizarea contabilă pe modul cum
sunt consumate beneficiile economice viitoare.
Deprecierea imobilizărilor corpora le:
Principiul prudenței precizează că deprecierile imobilizărilor corporale sunt recunoscute,
indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar reprezintă pierdere sau profit. Indiferent de impactul
pe care îl au ajustările pentru deprecierea activelor co rporale asupra contului de profit și pierdere,
acestea se vor înregistra în contabilitate pe baza conturilor de cheltuieli.
Deprecierile aferente imobilizărilor corporale reprezentate prin conturile 7813 “Venituri din
ajustări pentru deprecierea imobilizăr ilor” și 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru
deprecierea imobilizărilor” sunt evidențiate nu la valoarea reevaluată, ci la cost.
Pentru recunoașterea și evaluarea privind pierderea din depreciere a imobilizărilor corporale se
ține cont de modalitatea de evaluare ulterioară a acestora.
Ajustarea de valoare privind deprecierea imobilizărilor corporale înregistrate la cost se
recunoaște în contul de profit și pierdere drept o cheltuială. Ajustarea de valoare privind deprecierea
imobilizări lor corporale înregistrate la valoarea reevaluată este tratată ca o reducere din valoarea
reevaluată ținând cont de soldul creditor al contului 105 “Rezerve din reevaluare”, iar suma ce este
mai mare decât soldul contului se recunoaște în contul de profit și pierdere drept o cheltuială.
La data bilanțului, entitatea este nevoită să evalueze anumite indicii privind neexistența sau
micșorarea unei pierderi de valoare din anii anteriori pentru o imobilizare corporală. În cazul în care
valoarea unei imobilizări coporale depreciate a crescut în exercițiile următoare, atunci diferența este
tratată ca un venit, excepție făcând situația în care se realizează reevaluarea imobilizării corporale și
se va înregistra o mărire a valorii reevaluate. Astfel, valoarea imobil izării corporale se va mări la
valoarea nouă recuperabilă, dar fără ca aceasta să fie mai mare în comparație cu valoarea contabilă
netă curentă realizată în cazul în care imobilizarea respectivă nu ar fi fost depreciată anterior.

23
În situația în care există o ajustare de valoare privind deprecierea unei imobilizări corporale,
amortizarea imobilizării nu trebuie ajustată, dar dacă este cazul, se poate realiza o reestimare a
metodei de amortizare și/sau a duratei de viață ramasă.
I.2.2.2. Reevaluarea imobiliză rilor corporale
Imobilizările corporale pe lângă faptul că pot fi evaluate la cost de producție sau la cost de
achiziție, acestea pot fi reevaluate la sfârșitul exercițiului financiar de către entitate si prezentate la
valoarea justă în contabilitate, iar apoi sunt reflectate în situațiile financiare întocmite pentru
exercițiu respectiv a rezultatelor acestei reevaluări. Astfel, amortizarea contabilă pentru
imobilizările corporale reevaluate se calculează și se înregistrează în contabilitate în exercițiul
financiar următor.
În cazul în care o imobilizare corporală mai poate fi folosită chiar dacă este complet amortizată,
atunci entitatea trebuie să reevalueze imobilizarea respectivă pentru care se determină o nouă durată
de utilizare economică și o nouă valo are.
Imobilizările corporale se reevaluează la data bilanțului la valoarea justă. Valoarea justă este
stabilită pe baza evaluărilor efectuate de către evaluatori autorizați conform legii.
În momentul reevaluarii, amortizarea contabilă cumulată a imobilizăr ii corporale este abordată în
următoarele moduri:
-recalculată proporțional cu modificarea valorii contabile brute a imobilizării corporale, iar
valoarea contabilă a imobilizării să fie identică cu valoarea sa reevaluată. Astfel, această metodă
este utili zată atunci când se aplică un indice în reevaluarea imobilizării corporale; sau
-anulată din valoarea contabilă brută a imobilizării corporale, iar valoarea netă corectată cu
ajustările de valoare este recalculată la valoarea reevaluată. Această metodă es te utilizată pentru
clădirile care se reevaluează la valoarea de piață.
Reevaluarea unor imobilizări corporale se efectuează pe categorii de imobilizări. Altfel, dacă o
imobilizare corporală este reevaluată, toate activele din categoria din care aceasta s e regăsește
trebuie să fie reevaluate. O categorie de imobilizări corporale conține active aflate în exploatarea
entității de aceeași natură și cu utilizări similare, ca de exemplu: clădiri, terenuri, mașini și
echipamente, aeronave, nave etc.
Reevaluările trebuie realizate cu regularitate, deoarece nu trebuie să difere substanțial valoarea
contabilă a imobilizării corporale față de valoarea justă determinată la data bilanțului.

24
Valoarea justă presupune valoarea de piață și înfățișează prețul încasat pentru vânzarea unei
imobilizări corporale într -o tranzacție avantajoasă sau reglementată pe piața principală, evaluată pe
baza unor condiții curente de piață, chiar dacă prețul este estimat sau direct observabil.
În situația în care valoarea justă nu se poate d etermina pentru o imobilizare corporală, atunci
valoarea contabilă prezentată în bilanț va trebui să fie egală cu valoarea reevaluată de la ultima
reevaluare, diminuată cu ajustările cumulate de valoare.
Reevaluarea unor imobilizări corporale trebuie preci zată în note explicative, prin descrierea
elementelor supuse reevaluării, prin precizarea metodei prin care s -au determinat valorile prezente,
dar și elementul ce este afectat din contul de profit și pierdere.
În momentul reevaluării imobilizărilor corpora le se prezintă în bilanț diferența favorabilă dintre
valoarea justă și valoarea contabilă (exprimată prin costul de producție sau costul de achiziție) ca
rezerve din reevaluare ce sunt incluse în „Capital și rezerve” (contul 105 "Rezerve din reevaluare”).
Dacă s urplusul din reevaluare este un câștig realizat, atunci la scoaterea din evidență a
imobilizării corporale pentru care s -a realizat rezerva din reevaluare se capitalizează direct în
rezultatul reportat (contul 1175 "Rezultatul reportat reprezentând s urplusul realizat din rezerve din
reevaluare"). Însă, dacă imobilizarea corporală este amortizabilă, o parte din câștig se realizeaz ă pe
măsură ce imobilizarea este utilizată de către entitate. Câștigul realizat reprezintă diferența dintre
amortizarea calc ulată în funcție de valoarea reevaluată și amortizarea calculată în funcție de costul
inițial al imobilizării corporale respective. Astfel, soldul contului 1065 "Rezerve reprezentând
surplusul realizat din rezerve din reevaluare" se transferă asupra contul ui 1175 "Rezultatul reportat
reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare".
Diferența dintre valoarea justă obținută prin metoda reevaluării și valoarea contabilă netă a
imobilizării înainte de reevaluare, se înregistrează în contabilitate as tfel:
a)daca valoarea contabilă netă este mai mică în comparație cu valoarea justă, se înregistrează:
-o creștere a rezervei din reevaluare inclusă în „Capitaluri și rezerve”, dacă nu s -a aflat anterior o
diminuare recunoscută drept o cheltuială; sau
-un venit care compensează o cheltuială cu diminuarea recunoscută anterior.
b)dacă valoarea contabilă netă este mai mare în comparație cu valoarea justă, se înregistrează:
-drept o cheltuială, dacă nu s -a înregistrat anterior o rezervă din reevaluare; sau
-o diminuare a rezervei din reevaluare care a fost recunoscută anterior, iar dacă există eventual o
diferență neacoperită se înregistrează o cheltuială.

25
Diferențele de valori ce reprezintă venituri și cheltuieli obținute din reevaluare trebuie evidențiate
în co ntul de profit și pierdere separat (contul 755 "Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale"
și contul 655 "Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale").
În cazul clădirilor și terenurilor care au fost reevaluate și care prezintă obiectul un ei cedări
parțiale, în momentul scoaterii din evidență, diferența din reevaluare pentru acea parte cedată
reprezintă un surplus obținut din rezerve din reevaluare, concordant valorii contabile a clădirii,
respectiv a terenurilor, scoase din evidență, și se prezintă în contul 1175 "Rezultatul reportat
reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare".
I.2.3. Evaluarea imobilizărilor corporale la inventar
Inventarierea reprezintă operațiunea pe care entitatea o efectuează de cel puțin o dată pe an și are
un rol atât cantitativ prin determinarea existenței imobilizărilor corporale , cât și calitativ prin
obținerea valorii de inv entar a acestora .
Valoarea de inventar a imobilizării corporale se stabilește în fun cție de stare, utilitate și prețul de
piață. Dacă valoarea contabilă este mai mare în comparație cu valoarea de inventar, imobilizarea
este depreciată, iar entitatea recunoaște o depreciere. Corectarea valorii imobilizării corporale la
nivelul valorii de i nventar se realizează în funcție de natura deprecierii. Astfel, dacă deprecierea este
reversibilă, se realizează constituirea unei ajustări pentru depreciere, iar dacă deprecierea este
ireversibilă, atunci se efectuează înregistrarea unei amortizări suplim entare.
Comisia de inventariere, cu ajutorul întocmirii unor liste de inventariere, propune natura
deprecierii, ireversibilă sau reversibilă și în unele cazuri sunt menționate și cauzele deprecierii.
Astfel, anularea sau diminuarea unei deprecieri reversib ile se bazează pe constatările comisiei de
inventariere.
I.2.4. Evaluarea imobilizărilor corporale la ieșire – cedarea și casarea
Atunci când beneficiile economice viitoare nu mai sunt așteptate din utilizarea imobilizărilor
corporale, entitatea trebuie să scoată din evidență imobilizările respective prin cedare sau casare.
Imobilizările corporale trebuie scoase din gestiune fie la valoarea de intrare a lor, atunci când sunt
aplicate reguli de bază de evaluare, fie la valoarea reevaluată, atunci când sunt a plicate reguli
alternative de evaluare.
Dacă valoarea contabilă a imobilizării corporale reprezintă de fapt costul unei componente
înlocuite, entitatea trebuie să scoată din evidență valoarea contabilă a componentei înlocuite,
inclusiv amortizarea ei, în f uncție de informațiile necesare de care dispune.

26
În momentul scoaterii din evidență a imobilizării corporale, se înregistrează în contabilitate
distinct veniturile din vânzări, dar și cheltuielile ilustrând valoarea rămasă de amortizat a
imobilizării respe ctive și alte cheltuieli cu cedarea acesteia.
În contul de profit și pierdere sunt prezentate câștigurile sau pierderile realizate în urma cedării
sau casării unei imobilizări corporale și se stabilește ca diferență între veniturile obținute din
scoaterea din evidență și valoarea sa ramasă de amortizat, fiind incluse și cheltuielile ocazionate de
aceasta , prezentate ca valoare netă în contul de profit și pierdere la venituri sau cheltuieli ca “Alte
venituri din exploatare” sau “Alte cheltuieli de exploatare ”.

I.3. Diferențe leprivind imbilizările corporale între Reglementările contabile cu privire la
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin
OMFP 1802/2014 și Standardele Intern aționale de Raportare Fin anciar ă (IFRS)
Recunoașterea imobilizărilor corporale:
Sfera imobilizărilor corporale prevăzută de IAS 16 este mai puțin extinsă față de imobilizările
corporale prezentate de OMFP 1802/2014.
Standardul IAS 16 nu se aplică pentru urmă toarele elemente:7
-imobilizările corporale deținute în vederea vânzării (IFRS 5 Active imobilizate deținute în
vederea vânzării și activități întrerupte);
-activele biologice care corespund activității agricole (IAS 41 Agricultura);
-evaluarea și recunoașterea activelor de expl oatare și evaluare (IFRS 6 Explorarea și
evaluarea resurselor minerale);
-investiții imobiliare (IAS 40 Investiții imobiliare);
-rezervelor minerale și concesiunilor miniere, de exemplu, gaze naturale, petrol și alte
resurse neregenerabile.
Investiții imobiliare:
În referențialul internațional se prezintă distinct activele imobiliare folosite de proprietar în
scopul prestării de servicii, obținere de bunuri sau în scopuri administrative prevăzute de IAS 16 și
cele deținute în vederea închirierii sau val orificării capitalului prevăzute de IAS 40.

7Colectiv CECCAR (2013) Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), Partea A – Cadrul general
conceptual și dispoz iții, București: Editura CECCAR;

27
Investițiile imobiliare obținute printr -un contract de leasing operațional pot fi recunoscute ca
fiind investiții imobiliare dacă îndeplinește următoarele condiții:
-locatarul folosește modelul valorii juste pen tru investiția respectivă;
-investiția imobiliară este deținută pentru valorificarea capitalul sau a obține chirii;
-să se contabilizeze asemenea unui contract de leasing financiar.
Evaluarea investițiilor imobiliare se realizează prin modelul costului s au modelul valorii juste,
variațiile de valoare se recunosc în rezultat.
Conturile 2151 “Investiții imobilia re evaluate la valoarea justă” ș i 2152 “Investiții imobiliare
evaluate la c ost” sunt utilizate pentru a ară ta politica utilizată, iar conturile 6561 “Pierderi din
evaluarea la valoarea justă a investițiilor imobiliare” și 7561 “Câștiguri din evaluarea la valoarea
justă a investițiilor imobiliare” sunt folosite pentru a reprezenta variațiile de valoare. Astfel,
entitățile trebuie să folosească pentru toate investițiile imobiliare politica aleasă.
Pentru înregistrarea cesiunii investițiilor imobiliare se vor folosi conturile 6562 “Cheltuieli cu
cedarea investițiilor imobiliare” ce repezintă cheltuiala cu descă rcarea din gestiune a investiție i
imobiliare la valoarea contabilă și 7562 “Venituri din cedarea investițiilor imobiliare” prin care se
înregistrează un venit aferent prețului de vânzare.
În situația în care există un bun ce se transferă la investiții imobiliare evaluate la valoarea justă ,
atunci diferența dintre valoarea justă a bunului și valoarea sa contabilă se tratează diferit ținând cont
de originea activului. Dacă activul reprezentă o imobilizare corporală anterior, atunci diferența în
momentul trasferului se înregistrează ca o reev aluare potrivit IAS 16, iar dacă activul a fost stoc
atunci diferența dintre valoarea justă a bunului și valoarea sa contabilă se înregistrează în contul de
profit și pierdere. Dacă transferul nu presupune schimbarea bazei de evaluare atunci se poate efect ua
la valoarea contabilă.
Conform OMFP 1802/2014, investițiile imobiliare se înregistrează separat, dar aplică aceleași
politici la eval uare ca imobilizările corporale . În acest caz, transferul de la stocuri la imobilizări
corporale se efectuează la valoar ea contabilă. Evaluarea la valoarea justă a imobilizărilor corporale
se realizează după regulile aplicabile reevaluării la sfârșitul exercițiului financiar.
Activele biologice productive:
Amendamentele la IAS 41 “Agricultura” și IAS 16 „Imobilizări corpora le” adoptate în iunie
2014 definesc conceptul de plante purtătoareși presupune contabilizarea lor ca imobili zări corporale
conform IAS 16, în loc de IAS 41, putâ nd fi evaluate la cost. O plantă purtă toare reprezintă o plantă

28
vie și este folosită în producția sau furnizarea de produse agricole și de la care se dorește să producă
mai mult de o perioadă și nu sunt destinate a fi vândute ca produse agricole, de exemplu cum ar fi
vița de vie , arbori de cauciuc și de palmieri pentru ulei . Produsele agr icole ce cresc pe plantele
purtă toare vor continua să se contabilizeze conform IAS 41. Aceste modificări se aplică prospectiv
pentru perioadele anuale care încep cu sau după 1 ianuarie 2016.
Contractele de leasing , conform IAS 17 “Contracte de l easing” , pot fi considerate contracte de
leasing financiar dacă locatarul transferă în mare parte riscurile și avantajele cu privire la
proprietatea care face obiectul contractului. Contractele de leasing operaționale sunt toate celelalte
contracte.
Costul imobilizărilo r corporale deținute printr -un contract de leasing de un locatar se determină
cu ajutorul standardului IAS 17.
Locatarul unui contract de leasing financiar recunoaște datoriile și activele la valoarea justă sau
în situația în care este mai redusă , la valoa rea actualizată a plăților minime de leasing.
În categoria contractelor de leasing sunt incluse și alte contracte care nu au neapărat această
formă juridică ( IFRIC 4 ).
Conform OMFP 1802/2014, se precizează că la începutul unui contract de leasing suma tota lă a
ratelor de leasing fără cheltuielile accesorii este mai mare sau egală față de costul de achiziție al
activului pentru locator.
Standardele Internaționale de Contabilitate a emis IFRS 16 “Contracte de leasing” la 31 ianuarie
2016 și intră în vigoare la 1 ianuarie 2019. IFRS 16 stabilește principiile pentru recunoașterea,
evaluarea și prezentarea contractelor de închiriere pentru ambele părți ale contractului, cu obiectivul
de a se asigura că locatari și loc atorifurnizează informații relevante, care re prezintă în mod fidel
aceste tranzacții. IFRS 16 înlocuiește contractele de leasing anterioare prevăzute în IAS 17
“Contracte de leasing”, precum și interpretările aferente.
IFRS 16 elimină clasificarea contractelor de leasing pentru locatar , fie ca leasing operațional sau
leasing financiar. În schimb toate contractele de leasing sunt tratate într -un mod similar contractelor
de leasing financiar pentru care se aplică IAS 17.
Astfel, un locatar este obligat să recunoască:
-activele si datoriile pentru toate contractele de leasing cu un termen ce depășește 12 luni, cu
excepția situației în care activul suport este de valoare mică; și

29
-amortizarea activelor de leasing separat de dobânda la datoriile de leasing în contul de profit și
pierdere.
Activele imo bilizate deținute în vedere vânzării , conform IFRS 5, reprezină acele active pentru
care valoarea contabilă se va recupera mai repede prin vânzare decât prin folosire (contul 311
“Active imobilizate deținute în vederea vânzării”).
Reclasificarea se determi nă în momentul în care sunt realizate următoarele condiții:
-cesiunea are un grad de probabilitate ridicat;
-activul este disponibi l pentru a fi cesionat imediat.
De asemenea, un activ imobilizat ce se prezintă drept deținut în vederea vânzării se evalueaz ă la
minimum dintre valoarea justă din care se deduc costurile vânzării și valoarea contabilă.
Un activ imobilizat nu se amortizează pe perioada în care este deținut în vederea vânzării ori
aparține unui grup de active destinate cedării în vederea vânzări i.
Entitatea va trebui să recunoască o pierdre din depreciere în vreme ce există o scădere inițială sau
ulterioară a valorii contabile a unui bun până la valoarea justă din care se deduc costurile vânzării
(contul 6531 “Pierderi din evaluarea activelor deț inute în vederea vânzării”). Dar entitatea trebuie să
recunoască și un câștig ce presupune creșterea ulterioară a valorii juste din care se scad costurile
vânzării ale unui bun, dar fără a devansa pierderea cumulată din deprecierea ce a fost recunoscută
anterior. În ceea ce privește cesiunea activelor imobilizate deținute în vederea vânzării se folosesc
următoarele conturi 6532 “Cheltuieli cu cedarea activelor deținute în vederea vânzării” și 7532
“Venituri din cedarea activelor deținute în vederea vânzării ”.
Din punct de vedere al OMFP 1802/2014, activele fac parte din categoria imobilizărilor
corporale până la vânzarea lor. În momentul în care se constată o modificare a întrebuințării unei
imobilizări corporale, adică aceasta va fi îmbunătățită în vederea vân zării, în contabilitate se
realizează transferul activului din imobilizări corporale în stoc la o valoare neamortizată a
imobilizării respective. În situația în care imobilizarea corporală a fost supusă reevaluării,
concomitent cu reclasificarea bunului se realizează închiderea contului de rezerve din reevaluare
aferente acestuia.
Evaluarea inițială:
Conform IAS 16, costul unei imobilizări corporale reprezintă echivalentul în numerar pentru
prețul de la data recunoașterii imobilizării respective. Astfel, da că plata este amânată în timp peste
termenele normale de creditare, atunci diferența dintre prețul imobilizării corporale și plata totală

30
efectuată va fi recunoscută ca dobândă pe toată perioada creditului, doar dacă această dobândă nu se
recunoaște în val oarea contabilă a imobilizării corporale conform IAS 23. În situația în care efectul
ratei dobânzii este considerat a fi semnificativ, atunci entitățile vor actualiza sumele de plătit, iar
diferența va deveni un cost al finanțării (contul 6681 “Cheltuieli cu amânarea plății peste termenele
normale de creditare”). Cheltuielile cu dobânzile, din punct de vedere fiscal, sunt nedeductibile,
atunci când se achiziționează imobilizări corporale privind contractele cu plată amânată.
În OMFP 1802/2014 nu există o cerință de actualizare atunci câ nd se va amâna în timp plata
contravalorii unei imobilizări corporale.
Provizioanele pentru dezafectarea și refacerea amplasamentului unei imobilizări , conform
OMFP 1802/2014, se constituie la momentul realizării provizioanel or la o valoare nominală la care
sunt evaluate cheltuielile cu dezafectarea și refacerea amplasamentului imobilizării. Astfel, conform
IAS 16, aceste provizioane se constituie pentru valoarea actualizată cu ratele dobânzii evaluate de
pe piață.
Amortizarea :
În ceea ce privește IAS 16, valoarea care se amortizează reprezintă valoarea imobilizării
corporale după ce se deduce valoarea reziduală a acestuia. Imobilizările corporale se amortizează
atunci când sunt disponibile pentru a fi folosite de entitate, adi că când există în amplasament și în
starea necesară funcționării în maniera dorită de conducere. În situația în care valoarea reziduală
depășește valoarea netă contabilă, amortizarea va fi întreruptă.
Metodele de amortizare prevăzute de IAS 16 sunt: metoda degresivă, metoda liniară și
metodacalculată pe unitate de produs sau serviciu.
În situația în care un element de imobilizări corporale conține o parte care are un cost
semnificativ în costul total al elemetului respectiv, atunci această parte trebuie amo rtizată separat.
Perioada de amortizare începe în momentul în care imobilizarea corporală este di sponibilă pentru
a fi folosită și încetează atunci când imobilizarea corporală este disponibilă pentru a fi vândută
(IFRS 5) sau la derecunoaștere. Perioada de amortizare nu va înceta atunci când imobilizarea
corporală nu va fi utilizată, exceptând situația în care imobilizarea este complet amortizată.
În situația în care sunt necesare schimbări de estimări cu privire la motoda de amortizare, a
valorii reziduale sau a duratei de viață utilă se va aplica IAS 8.
Conform OMFP 1802/2014, amortizarea se aplică asupra costului imobilizării corporale,
noțiunea de valoare reziduală nu există. Amortizarea imobilizărilor corporale se stabilește începând

31
cu următoarea lună în care imobilizarea este pusă în funcțiune și până la redobândirea integral a
valorii de intrare. Astfel, schimbarea metodei de amortizare reprezintă o schimbare de politică si
provoacă efecte începând cu următorul an în care a fost adoptată decizia de sc himbare. Metodele de
amortizare sunt: metoda liniară, metoda accelerată, metoda degresivă si metoda calculată pe unitate
de produs sau serviciu.
Deprecierea imobilizărilor corporale:
În IAS 36 “Deprecierea activelor”, deprecierea imobilizărilor corporale presupune compararea
valorii nete contabile a imobilizării cu valoarea recuperabilă aferentă unui activ individual sau
aferentă unitații generatoare de trezorerie din care face parte activul respectiv.
Unitatea generatoare de trezorerie ilustrează un grup de active cât mai mic din care face parte și
activul respectiv și presupune intrări de trezorerie care în mare măsură nu depind de intrări de
trezorerie rezultate din alte active. Exemplu: o fabrică, o linie de produse sau un departament.
Valoarea recupera bilă a unității generatoare de trezorerie reprezintă maximum dintre valoarea
justă din care se scad costurile cu vânzarea și valoarea de utilitate. Pierderea de valoare a unei
unități generatoare de trezorerie se contabilizează doar în situația în care val oarea contabilă
depășește valoarea recuperabilă.
Din punct de vedere al OMFP 1802/2014, nu există noțiunea de valoare recuperabilă și nici de
unitate generatoare de trezorerie. Deprecierea imobilizărilor corporale se stabilește la nivel
individual.

32
Cap. II. Studiu de caz privind analiza imobilizărilor corporale

II.1. Analiza imobilizărilor corporale pentru firma S.C Teraplast S.A
II.1.1. Descrierea societății Teraplast S.A.
Grupul Teraplast, incluzând companiile Teraplast, Politub, Plastsistem, Teraglass și Teraplast
Moldova, este unul dintre principalii jucători de pe piața materialelor de construcții din România.
Teraplast S.A. este o componentă a grupul Teraplast, acesta fiind cel mai important procesator
din România de PVC, dar și un principa l producător de materiale pentru construcții și instalații cu
codul CAEN 2221 “Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic”.
Compania Teraplast deține poziții de top pe piețele de țevi PVC (cotă de 42%), de lambriuri PVC
(cotă de 31%) și de granule PVC (cotă de 31%). De asemenea, Teraplast este al doilea mare
producător de tubulatură PP (polipropilenă) cu o cotă estimată la 30% din piață.
Situațiile financiare ale societății Teraplast S.A. sunt întocmite în conformitate cu Or dinului
nr.1286/2012 privind aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale
de Raportare Financiară (IFRS), ce se aplică societăților comerciale cu valori mobiliare ce sunt
admise la tranzacționare pe o piață reglementată, cu cl arificările și modificările ulterioare. De
asemenea, aceste prevederi se află în conformitate cu prevederile Standardelor Internaționale de
Raportare Financiară însușite de câtre Uniunea Europeană („EU IFRS”). Pentru întocmirea
situațiilor financiare, conf orm prevederilor legislative din România, moneda funcțională a societății
este apreciată a fi Leul Românesc (RON).
Teraplast a investit permanent în dezvoltarea tehnologică, reușind în prezent să obțină capacitatea
de a furniza pe o piață a materialelor de construcții soluții eficinte, moderne și inovatoare, de
exemplu, canalizare și aducțiune, sistemele de scurgere, sistemele de tâmplărie termoizolantă,
sistemele de amenajări interioare sau sistemele de închidere exterioară cu panouri termoizolante.
Terapl ast S.A. este listată la Bursa de Valori București din 2 iulie 2008 la categoria Standard, sub
simbolul TRP.
Prețul acțiunilor Teraplast S.A. se află într -o continuă modificare, astfel evoluția prețului
acțiunilor a variat în anul 2015 de la 0.17 lei/acțiu ne la începutul anului până la 0.57 lei/acțiune la
sfârșitul anului 2015. În comparație cu anul 2014 în care prețul acțiunilor a fost de 0.12 lei/acțiune
la începutul anului și de 0.17 lei/acțiune la sfârșitul anului 2014, în 2015 prețul acțiunilor s -a aflat

33
într-o continuă creștere. Astfel valoarea nominală aferentă unei acțiuni este de 0.10 lei/acțiune, iar
prețul mediu de 0.59 lei/acțiune.
Capitalul social subscris și vărsat este de 28.887.588 lei, având un număr de acțiuni normative de
288.875.880 cu o valoare nominală de 0.1 lei/acțiune. Prima de emisiune a Teraplast s -a cifrat la
44.681.382 lei.
În 2016 s -a înregistrat majorarea capitalului social de la 28.887.588 lei la 37.762.177 lei ca
urmare a deciziei acționarilor companiei de a emite un număr de 88.745.890 acțiuni noi, cu valoarea
nominală de 0,10 lei/acțiune. Acțiunile nou emise se vor distribui gratuit tuturor acționarilor
societății înscriși în Registrul Acționarilor la data de înregistrare 29 ianuarie 2016.
Consiliul de Administrație propune c a profitul net aferent anului 2015 să fie repartizat după cum
urmează: profit net de repartizat 28.381.985 lei; rezerve legale 1.342.377 lei; acordare de dividende
7.930.057 lei, dividendul brut/acțiune propus fiind de 0,021 lei; alte rezerve 18.881.089 le i; rezultat
reportat 228.462 lei.
Rezultatul net pe acțiune 2015= 𝑅𝑒𝑧𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑔𝑙𝑜𝑏𝑎𝑙
𝑁𝑟.𝑑𝑒 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑖 = 26.825 .318
288 .875 .880 = 0.098
Câștigul pe acțiune al societății Teraplast în anul 2015 a fost de 0.098, acesta fiind de 3 ori mai
mare d ecât castigul pe acțiune din anul 2014 de 0.033. Acest lucru a fost determinat de creșterea
rezultatului global de la 9.414.452 lei în anul 2014 la 26.825.318 lei în anul 2015, deoarece numărul
acțiunilor a rămas constat la 288.875.880 lei/acțiune.
Profitu l net realizat de Teraplast în 2015 a fost de 28,3 milioane lei, față de 9,4 milioane lei,
valoarea obținută în 2014. Evoluția profitului net a fost rezultatul unui proces de durată de
îmbunătățire a performanței operaționale. Profitul net a fost de asemen ea susținut de îmbunătățirea
rezultatului financiar, ca urmare a veniturilor obținute din dividende. În 2015, Teraplast a încasat
dividende în valoare de 5,49 milioane lei de la Plastsistem, Politub și Certind, ca urmare a
repartizării profitului aferent a nului 2014.
Anul trecut Teraplast a realizat o cifră de afaceri de 267,9 milioane lei, în creștere cu peste 15%
față de 2014. Evoluția cifrei de afaceri a fost susținută pe de o parte de evoluțiile înregistrate de
unele segmente din piața construcțiilor, i ar pe de altă parte pe fondul câștigării de cotă pe piața
internă, în contextul în care evoluția pe linii de business a fost peste cea a piețelor relevante.
Teraplast a realizat în 2015 investiții totale în valoare de 15,11 milioane lei, cea mai mare parte a
acestor sume fiind orientate înspre achiziția de echipamente.

34
II.1.2. Analiza indicatorilor financiari privind imobilizărilor corporale
1. Rata rentabilității economice (ROA)
Re 2015= Profit𝑛𝑒𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒∗100 = 28.381 .985 𝑙𝑒𝑖
244 .739 .759 𝑙𝑒𝑖∗100 = 11,59%
Rata rentabilității economice a crescut de la 2,46% în anul 2013 la 4,39% în anul 2014, ajungând
la 11,59% în anul 2015, acest lucru se datorează creșterii accentuate a profitului net de la 5.201.129
lei în anul 2013 la 28.3 81.985 lei în anul 2015. Rata rentabilității economice a crescut de
aproximativ 2 ori mai mult în fiecare an, dar în anul 2013 se inregistreaza o rata de 2,46% mai mică
decât valoarea medie a sectorului de activitate de 5,11%, același lucru se întampla și în anul 2014,
deoarece rata rentabilității economice de 4,39% este mai mică decât valoarea medie a sectorului de
activitate de 6,58%. Chiar dacă rata rentabilității economice este în creștere, iar entitatea se află într –
o creștere continuă a performanței d atorită creșterii profitului net, aceasta se afla sub media
sectorului de activitate. Creșterea ratei rentabilității economice în anul 2015 presupune creșterea
eficienței mijloacelor materiale și financiare utilizate pentru desfășurarea activității societă ții. Un
interval al ratei de rentabilitate economică între 3% și 9% cu tendință de creștere evidențiat prin
media țărilor dezvoltate reprezintă un interval de referință optim pentru entitate. Astfel, societatea se
află în intervalul de siguranță și reprezi ntă faptul că la fiecare un leu investit în activele totale,
entitatea obține un profit net de 11,59 lei în anul 2015.
2. EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization):
EBITDA 2015 = Profit Net + Cheltuielile privind dobânzile + Chelt uiala cu amortizarea +
Cheltuiala cu depreciere + Impozit pe profit = 28.381.985 lei + 1.126.345 lei + 12.236.504 lei +
743.651 lei + 4.120.239 lei = 46.608.724 lei
EBITDA (profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere ș i amortizare ) a crescut de
aproximativ 2 ori mai mult în anul 2015 față de anul precedent. Astfel a crescut de la 19.631 mii lei
în anul 2013 la 26.833 mii lei în anul 2014, ajugând la 46.608 mii lei în anul 2015, ceea ce
presupune o îmbunătățire a profitabilității de -a lungul timpului. Acest indicator indică câti bani
generează o companie din activitatea sa curentă, înainte de a -și plăti datoriile, taxele și de a reflecta
cheltuielile non -cash (amortizarea).
3. Viteza de rotație a activelor totale:
VRAT 2015 = 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 = 267 .974 .860 𝑙𝑒𝑖
244 .739 .759 𝑙𝑒𝑖 = 1,09

35
Viteza de rotație a activelor totale a crescut de la 1,07 în 2013 la 1,08 în anul 2014, ajungând la
1,09 în anul 2015, depășind și valoarea medie a sectorului de activ itate din anul 2013 de 1,04 și din
anul 2014 de 1,07. Acest indicatorul măsoară eficiența managementului activelor totale cu ajutorul
examinării valorii cifrei de afaceri generate de activele entității.
4. Viteza de rotație a activelor imobilizate:
VRAI 2015 = 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 = 267 .974 .860 𝑙𝑒𝑖
129 .345 .332 𝑙𝑒𝑖 = 2,07
Viteza de rotație a activelor imobilizate a crescut de la 1,75 în anul 2013 la 1,88 în anul 2014,
ajungând la 2,07 în anul 2015. Acest indicat orul prezintă numărul de rotații realizate de activele
imobilizate pentru obținerea cifrei de afaceri. Cu ajutorul acestui indicator se poate măsura eficiența
managementului activelor imobilizate cu ajutorul examinării valorii cifrei de afaceri generate pr in
exploatarea acestora.
5. Lichiditatea generală:
Lg 2015 = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 = 115 .394 .427 𝑙𝑒𝑖
82.261 .311 𝑙𝑒𝑖 = 1,40
Indicatorul exprimă suma cu care datoriile pe termen scurt sunt depășite de activele circulante și
prezintă garanția că datoriile curente vor fi acoperite din activele curente. Astfel, valoarea acceptată,
dar care este și recomandată se află în jur de 2. Chiar dacă valoarea înregistrată în anul 2015 este de
1,40, adică mai mică de 2, lichiditatea gen erală a crescut în 2015 față de 1,15 în anul 2014 și 1,02 în
anul 2013. La nivelul sectorului de activitatea în anul 2013 valoarea medie a indicatorului este egală
cu valoarea obținută de firmă de 1,02, iar în anul 2014 lichiditatea generală este superioar ă față de
valoarea medie a secto rului de activitate de 1,06. Această creștere este determinată de majorarea
activelor circulante de la 82.658.613 lei în anul 2013 la 115.394.427 lei în anul 2015. Acest lucru
înseamnă că situația firmei față de anul precede nt este mai bună.
6. Solvabilitatea generală:
Solvabilitatea generală 2015 = 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 = 244 .739 .759 𝑙𝑒𝑖
93.508 .803 𝑙𝑒𝑖 = 2,62
Solvabilitatea generală a crescut în anul 2015 la 2,62 față de 2,36 în anul 2014 și 2,16 în anul
2013. Solvabilitatea generală înregistrează valori mai mari decât nivelul minim acceptat de 1,5,
astfel entitatea prezintă o situație confortabilă. În situația în care valorile solvabilității generale se
află peste limitele admisibile reprezintă un echilibru financiar bun pe o perioadă lungă de timp care
să acopere datoriile din activul net. De asemenea, rata solvabilității generale reprezintă gradul în
care dat oriile totale se acoperă din activele totale ale firmei.

36
7. Fondul de rulment:
FR 2015 = Capital permanent – Active imobilizate = (151.230.956 + 11.247.492) – 129.345.332
=162.478.448 – 129.345.332 = 33.133.116 lei
Fondul de rulment are o valoare pozitivă și în creștere în anul 2015 de 33.133.116 lei față de
11.619.713 lei în anul 2014 și de 1.641.608 lei în anul 2013, ceea ce înseamnă că la nivelul firmei
există un surplus de resurse care poate fi utilizat pentru finanțarea activității curente, ceea ce arat ă că
resursele aflate la dispoziția întreprinderii permit finanțarea activelor imobilizate într -o manieră mai
extinsă. Existența unui fond de rulment propriu pozitiv demonstrează faptul că entitatea este într -o
stare de echilibru financiar pe o perioadă lu ngă de timp determinat pe baza capitalurilor proprii.
8. Rata de finanțare a activelor imobilizate pe baza capitalurilor proprii:
Rata de finanțare a imobilizărilor 2015 = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒∗100 = 151 .230 .956 𝑙𝑒𝑖
129 ,345 ,332 𝑙𝑒𝑖∗100 = 116,92%
Rata de finanțare a activelor imobilizate a crescut de la 88,18% în anul 2013 la 99,68% în anul
2014, ajugând la 116,92% în anul 2015, ceea ce arată că activele imobilizate sunt finanțate integral
pe seama capitalurilor proprii, existând un fond de rulment propriu. Acest indicator prezintă
finanțarea proprie a imobilizărilor, dar și autonomia pe care o are întreprinderea în finanțarea
investițiilor sale. Deoarece rata de finanțare este în creștere de la an la an, are loc o tendință de
sporire a participării capitalului propriu la finanțarea activelor imobilizate și micșorarea gradului de
îndatorare.
9. Rata activelor imobilizate:
Rata activelor imobilizate 2015 = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣∗100 = 129 .345 .332 𝑙𝑒𝑖
244 .739 .759 𝑙𝑒𝑖∗100 = 52,85%
Rata activelor imobilizate a scăzut de la 61,01% în anul 2013 la 57,77% în anul 2014, ajungând
la 52,85% în anul 2015. Această scădere a fost determinată de faptul că activele totale s-au mărit de
la 211.98 0.842 lei în anul 2013 la 244.739.759 lei în anul 2015. Rata activelor imobilizate măsoară
gradul de investire al capitalului în entitate. Rata activelor imobilizate calculată ca raport între
activele imobilizate și activele totale reprezintă ponderea elem entelor patrimoniale ce servesc
întreprinderea permanent.
10. Ponderea imobilizărilor corporale în total activ:
Rata imobilizărilor corporale 2015 = 𝐼𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧ă𝑟𝑖 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑜𝑟𝑎𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣∗100 = 110 .680 .222 𝑙𝑒𝑖
244 .739 .759 𝑙𝑒𝑖∗100 = 45,22%
Ponderea imobilizărilor corporale a scăzut de la 56,23% în anul 2013 la 53,18% în anul 2014,
ajugând la 45,22% în anul 2015. Astfel, în anul 2013 rata imobilizărilor corporale a firmei este mai

37
mare în comparație cu valoarea medie a sectorului de ac tivitate de 42,15%, iar în anul 2014 rata
imobilizărilor corporale a firmei este mai mare decât media sectorului de activitate de 41,14%.
Scăderea acestei rate s -a datorat în primul rând trecerii în conservare a unor utilaje cu un grad înalt
de utilizare ș i de uzură morală și fizică. Acest lucru este determinat de scăderea imobilizărilor
corporale de la 119.194.392 lei în anul 2013 la 110.680.222 lei în anul 2015. Rata imobilizărilor
corporale reflectă ponderea capitalurilor fixe în cadrul patrimoniului ent ității. Rata imobilizărilor
corporale măsoară capacitatea întreprinderii de a rezista în situația unei crize, dar și de a se putea
adapta la schimbările neașteptate cu privire la cerințele pieței. Politica de amortizare adoptată
influențează mărimea ratei pentru că se operează cu valori nete.
Astfel, ponderea cea mai mare în totalul activelor imobilizate o reprezintă imobilizările corporale
de 85,57% în anul 2015, de 92,05% în anul 2014 și de 92,17% în anul 2013. Urmărind structura
imobilizărilor corporale, se observă că ponderea cea mai mare o au utilajele și echipamente de
46,09% și clădirile (construcțiile) de 42,89% în anul 2015. Creșterea imobilizărilor ce se află în curs
de execuție cu 7,73% în anul 2015 față de anul 2014 exprimă faptul că lucrările de investiții ce au
fost începute și nefinalizate s -au majorat ca urmare a creșterii costurilor de producție si a duratei
ciclului de fabricație.

II.1. Analiza imobilizărilor corporale pentru firma S.C Somplast S.A
II.2.1. Descrierea societății Somplast S.A .
Somplast S.A. a fost înființată în anul 1978 sub denumirea de Întreprinderea de prelucrare mase
plastice Năsăud, având ca domeniu principal de activitate “Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și
profilelor din material plastic” cod CAEN 2221. Din anu l 1991 devine societate pe actiuni și iși
schimbă denumirea în S.C. Somplast S.A. Năsăud.
Somplast S.A. este un important producător de produse din mase plastice, activând în domeniul
foliilor din polietilenă și al produselor obținute din folie, a țevilor pentru transportul și distribuția
apei și gazelor naturale. Somplast S.A. este și un important reciclator autorizat pentru produse din
PE și PP.
Situațiile financiare individuale ale firmei Somplast S.A. sunt întocmite în conformitate cu
Reglementările co ntabile cu privire la situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate aprobate prin OMFP 1802/2014 cu modificările ulterioare.

38
Societatea activează atât pe piața internă cât și pe cea externă, fiind prezentă cu produse pe piața
olandeză și germană. Procentual, structura pieței se prezintă astfel:
– intern: 22.659.173 lei, ceea ce înseamna 74%;
– extern: 9.999.929 lei, reprezentând 26%.
Somplast S.A. este listată la Bursa de Valori București la categoria AeRO Standard, sub si mbolul
SOPL.
Capitalul social subscris și vărsat este de 8.138.315 lei, având un numar de acțiuni normative de
3.255.326 cu o valoare nominală de 2,5 lei/acțiune.
Acționarii semnificativi ai societății sunt:
1. SIF Banat -Crișana 70,7511 %
2. A.V.A.S Bucu rești 8,0109 %
3. Persoane juridice 13,6384 %
4. Persoane fizice 7,5996 %
Cifra de afaceri aferentă anului 2015 este de 32.659.102 lei, înregistrând o ușoară scădere în
comparație cu 32.749.430 lei în anul 2014 și cu 35.865.967 lei în anul 2013. Profitul net din anul
2015 este de 63.005 lei, ceea ce înseamnă că a scăzut de aproximativ 3 ori față de profitul net
înregistrat în anul 2014 de 216.872 lei, iar în anul 2013 se înregistrează o pierdere de 899.309 lei.
Acest lucru înseamnă că firma nu se află într -o situație de echilibru și are o eficiență mai scăzută in
comparație cu anul precedent, fapt datorat creșterii cheltuielilor de exploatare în 2015 cu 394.783 lei
față de anul 2014.
Activele imobilizate înregistrate în anul 2015 sunt de 12.552.120 lei, ceea ce înseamnă o ușoară
creștere cu 72.483 lei față de anul 2014, iar în anul 2013 au o valoare de 13.388.740 lei. Cea mai
mare pondere este reprezentată de imobilizările corporale ce reprezintă 99% în anul 2015.
II.2.2. Analiza indicatorilor econo mico -financiari privind imobilizările corporale
1. Rata rentabilității economice (ROA)
Re 2015 = Profit𝑛𝑒𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒∗100 = 63.005 𝑙𝑒𝑖
25.033 .035 𝑙𝑒𝑖∗100 = 0,25%
Rata rentabilității economice a scăzut de la 0,93% în anul 2014 la 0,25% în anul 2015, iar în anul
2013 nu s -a putut calcula rata rentabilității economice, deoarece entitatea a obținut o pierdere de
899.309 lei. Rata rentabilității economice la nivelul sec torului de activitate în anul 2013 este de
5,11%, iar în anul 2014 este de 6,58%, ceea ce arată că entitatea nu este profitabilă și nu are o
situație de performanță în sectorul de activitate din care face parte, din cauza valorilor mici ale

39
profitului net și a fluctuației acestuia. Rata rentabilității economice înregistrează valori relative mici
în comparație cu rata sectorului de activitate, deoarece profitul firmei are o valoare mică, acesta a
scăzut în anul 2015 cu 153.867 lei față de anul 2014. Scăderea ratei rentabilității economice în anul
2015 presupune scăderea eficienței mijloacelor financiare și materiale folosite pentru desfășurarea
activității societății. Un interval al ratei de rentabilitate economică între 3% și 9% cu tendință de
creștere evide nțiat prin media țărilor dezvoltate reprezintă un interval de referință optim pentru
entitate. Astfel, societatea nu se află în intervalul de siguranță și reprezintă faptul că la fiecare un leu
investit în activele totale, entitatea obține un profit net de 0,25 lei în anul 2015.
2. EBITDA (Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization):
EBITDA 2015 =Profit Net + Cheltuielile privind dobânzile + Cheltuiala cu amortizarea +
Cheltuiala cu d epreciere + Impozit pe profit= 63.005 + 164.140 + 36.694 + 7.639.119= 7.902.958 lei
EBITDA a crescut de la 933.535 lei în anul 2013 la 6.933.905 lei în anul 2014, ajugând la
7.902.958 lei în anul 2015, ceea ce presupune o îmbunătățire a profitabilității de -a lungul timpului.
Acest indicator indică căți bani genere ază o companie din activitatea sa curentă, înainte de a -și plăti
datoriile, taxele și de a reflecta cheltuielile non -cash (amortizarea). Această crestere a fost
determinată de creșterea cheltuielilor cu amortizarea cu aproximativ 20% de la 6.360.243 lei în anul
2014 la 7.639.119 lei în anul 2015, iar în anul 2013 această valoare mică a fost înregistrată,
deoarece a existat o pierdere de 899.309 lei.
3. Viteza de rotație a activelor totale:
VRAT 2015 = 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 = 32.659 .102 𝑙𝑒𝑖
25.033 .035 𝑙𝑒𝑖 = 1,30
Viteza de rotație a activelor totale a scăzut de la 1,49 în anul 2013 la 1,40 în anul 2014, ajungând
la 1,30 în anul 2015, depășind și valoarea medie a sectorului de activitate din anul 2013 de 1,04 și
din anul 2014 d e 1,07, ceea ce arată că entitatea înregistrează valori peste media sectorului de
activitate. Acest indicator măsoară eficiența managementului activelor totale cu ajutorul examinării
valorii cifrei de afaceri generate de activele entității. Această scădere este determinată de creșterea
activelor circulante în anul 2015 cu 12,27% față de anul 2014 și cu 14% față de anul 2013.
4. Viteza de rotație a activelor imobilizate:
Viteza de rotație a activelor imobilizate 2015 = 𝐶𝑖𝑓𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑛𝑒𝑡𝑎
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒 = 32.659 .102 𝑙𝑒𝑖
12.552 .120 𝑙𝑒𝑖 = 2,60
Viteza de rotație a activelor imobilizate a scăzut în mică măsură de la 2,69 în anul 2013 la 2,62 în
anul 2014 și până la 2,60 în anul 2015. Această scădere este determinată de faptul că ritmul de

40
scădere al cifrei de afaceri este superior ritmului de scădere al imobilizărilor. Acest indicator
prezintă numărul de rotații realizate de activele imobilizate pentru obținerea cifrei de afaceri. Cu
ajutorul acestui indicator se poate măsura eficiența managementului activelor imobilizate cu ajutorul
examinării valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.
5. Lichiditatea generală:
Lg 2015 = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒 = 12.480 .915 𝑙𝑒𝑖
10.637 .880 𝑙𝑒𝑖 = 1,17
Lichiditatea generală exprimă suma cu care datoriile pe termen scurt sunt depășite de activele
circulante și prezintă garanția că datoriile curente vor fi acoperite din activele curente. Astfel,
valoarea acceptată, dar care este și recoman dată se află în jur de 2. Chiar dacă valoarea înregistrată
în anul 2015 este de 1,17, adică mai mică de 2, lichiditatea generală a crescut în 2015 față de 1,15 în
anul 2014 și de 1,01 în anul 2013. La nivelul sectorului de activitate, în anul 2013 valoarea
indicatorului este mai mică decât valoarea medie înregistrată la nivelul sectorului de activitate de
1,02, iar în anul 2014 lichiditatea generală a entității este superioară față de valoarea medie a
sectoului de activitate de 1,06. Acest lucru înseamnă că situația firmei față de anul precedent este
mai bună.
6. Solvabilitatea generală:
Solvabilitatea generală 2015 = 𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 = 25.033 .035 𝑙𝑒𝑖
11.927 .066 𝑙𝑒𝑖 = 2,09
Solvabilitatea generală a scăzut la 2,09 în anul 201 5 față de 2,37 în anul 2014 și de 2,22 în anul
2013. Solvabilitatea generală înregistrează valori mai mari decât nivelul minim acceptat de 1,5,
astfel entitatea prezintă o situație confortabilă. În situația în care valorile solvabilității generale se
află peste limitele admisibile reprezintă un echilibru financiar bun pe o perioadă lungă de timp care
să acopere datoriile din activul net. De asemenea, rata solvabilității generale reprezintă gradul în
care datoriile totale se acoperă din activele totale ale f irmei.
7. Fondul de rulment:
FR 2015 = Capital permanent – Active imobilizate = (13.105.969 + 1.037.246) – 12.552.120 =
14.143.215 – 12.552.120 = 1.591.095 lei
Fondul de rulment are o valoare pozitivă și în creștere în anul 2015 de 1.591.095 lei de la
1.115.122 lei în anul 2014, iar în anul 2013 a înregistrat o valoare negativă de 125.034 lei, ceea ce
înseamnă că la nivelul firmei există un surplus de resurse ca re poate fi utilizat pentru finanțarea
activității curente. Astfel, resursele aflate la dispoziția întreprinderii permit finanțarea activelor

41
imobilizate într -o maniera mai extinsă. Existența unui fond de rulment propriu pozitiv demonstrează
faptul că enti tatea este într -o stare de echilibru financiar pe o perioadă lungă de timp determinat pe
baza capitalurilor proprii. În anul 2012 se înregistrează o valoare negativă, deoarece există o valoare
foarte mică a datoriilor pe termen lung de 3.701 lei în compara ție cu ceilalți doi ani.
8. Rata de finanțare a activelor imobilizate pe seama capitalurilor proprii:
Rata de finanțare a imobilizărilor 2015 = 𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒∗100 = 13.105 .969 𝑙𝑒𝑖
12.552 .120 𝑙𝑒𝑖∗100 = 104 ,41%
Rata de finanțare a activelor imobilizate a crescut de la 99,04% în anul 2013 la 108,38% în anul
2014, apoi scăzând la 104,41% în anul 2015, ceea ce arată că activele imobilizate sunt finanțate
integral pe seama capitalurilor proprii, existând un fond de rulment propriu, mai puțin în anul 2013.
Acest indicator exprimă finanțarea proprie a imobilizărilor, autonomia de care dă dovadă
întreprinderea în finanțarea investițiilor sale. Deoarece rata de finanțare este în creștere în anul 2015
față de anul 201 3, are loc o tendință de sporire a participării capitalului propriu la finanțarea
activelor imobilizate și micșorarea gradului de îndatorare.
9. Rata activelor imobilizate:
Rata activelor imobilizate 2015 = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑖𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣∗100 = 13.105 .969 𝑙𝑒𝑖
25.033 .035 𝑙𝑒𝑖∗100 = 52,35%
Rata activelor imobilizate a scăzut de la 55,50% în anul 2013 la 53,26% în anul 2014, ajungând
la 52,85% în anul 2015. Această scădere a fost determinată de faptul că activele totale s -au diminuat
de la 24.123.062 lei în anul 2013 la 25.033.035 lei în anul 2015. Rata activelor imobilizate măsoară
gradul de investire al capitalului în entitate. Rata activelor imobilizate calculată ca raport între
activele imobilizate și activele totale reprezintă pon derea elementelor patrimoniale ce servesc
întreprinderea permanent.
10. Ponderea imobilizărilor corporale in total activ:
Rata imobilizărilor corporale 2015 = 𝐼𝑚𝑜𝑏𝑖𝑙𝑖𝑧ă𝑟𝑖 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑜𝑟𝑎𝑙𝑒
𝑇𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣∗100 = 12.434 .836 𝑙𝑒𝑖
25.033 .035 𝑙𝑒𝑖∗100 = 49,67%
Ponderea imobilizărilor corporale în anul 2015 a scăzut față de anii anteriori, dar este mai mare
decât media sectorului de activitate de 42,15% în anul 2013 și de 41,14% în anul 2014. Astfel,
ponderea imobilizărilor corporale s -a micșorat d e la 55,50% în anul 2013 la 52,91% în anul 2014,
ajungând la 49,67% în anul 2015. Acest lucru este determinat de scăderea imobilizărilor corporale
de la 13.388.740 lei în anul 2013 la 12.434.836 lei în anul 2015. Rata imobilizărilor corporale
măsoară capac itatea întreprinderii de a rezista în situația unei crize, dar și de a se putea adapta la
schimbările neașteptate cu privire la cerințele pieței. Politica de amortizare adoptată influențează

42
mărimea ratei pentru că se operează cu valori nete. Analizând str uctura imobilizărilor corporale, se
poate constata că ponderea cea mai importantă o au terenurile și clădirile de 63,34% în anul 2015.
Putem observa că în anul 2015 nu avem imobilizări corporale în curs de execuție, ceea ce înseamnă
că imobilizările corpor ale în curs de execuție din anii anteriori au fost finalizate în cursul anului
2015.
Astfel, ponderea cea mai mare în totalul activelor imobilizate o reprezintă imobilizările corporale
de 99,07% în anul 2015, de 99,33% în anul 2014 și de 100% în anul 2013, deoarece nu există
imobilizări financiare, iar ponderea imobilizărilor necorporale în total active imobilizate este foarte
mică sau chiar neexistentă ca în anul 2013.

II.3. Compararea indicatorilor economico -financiari între Teraplast S.A. și Somplast S. A.
Teraplast S.A. și Somplast S.A. fac parte din industria prelucrătoare și anume fabricarea plăcilor,
foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic. Teraplast S.A. întocmește situațiile financiare
contabile conform Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), iar Somplast S.A.
întocmește situațiile financiare contabile conform Reglementărilor contabile cu privire la situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP
1802/2014. Chiar dacă cele două firme fac parte din același sector de activitate, ele nu pot fi
comparate din punct de vedere numeric, deoarece Teraplast S.A. este un import ant producător și are
sume duble în comparație cu Somplast S.A. Astfel, vom compara ponderile imobilizărilor corporale
pentru cele două firme.
În ceea ce privește rata rentabilității economice, Teraplast S.A. este o firmă profitabilă, care se
află într -o continuă performanță ca urmare a creșterii profitului net, deoarece rata rentabilității
economice a crescut foarte mult în anul 2015 până la 11,59%, această valoare aflându -se peste
media sectorului de activitate. Teraplast S.A. este o firmă profitabilă, d eoarece este cel mai
important procesator din România de PVC. Același lucru nu putem afirma și despre Somplast S.A,
deoarece profitul net se află într -o continuă scădere, iar în anul 2013 a înregistrat o pierdere de
899.309 lei și ca urmare firma nu este o firmă profitabilă, având rata rentabilității economice în
scădere în anul 2015 de 0,25%.
Ponderea activelor imobilizate în total activ pentru firma Teraplast S.A. a scăzut în comparație cu
anii anteriori, ajungând la 52,85% în anul 2015. Același lucru s -a întamplat și pentru firma Somplast

43
S.A., astfel ponderea activelor imobilizate a scăzut, ajungând la 52,35% în anul 2015. Acest lucru
înseamnă scăderea gradului de investire al capitalului în entitate.
În ceea ce privește ponderea imobilizărilor corporale în total activ pentru firma Teraplast S.A. a
scăzut de la 56,23% în anul 2013 la 45,22% în anul 2015. Ponderea imobilizărilor corporale este
foarte mare în total active imobilizate, fiind de 85,57% în anul 2015, iar ponderea cea mai mare în
total imobiliz ări corporale o au utilajele și echipamente de 46,09% în anul 2015. Același lucru
putem afirma și despre firma Somplast S.A., deoarece ponderea imobilizărilor corporale în total
activ a scăzut de la 55,50% în anul 2013 la 49,67% în anul 2015. Ponderea imob ilizărilor corporale
este foarte mare în total active imobilizate, fiind de 99,07% în anul 2015, aceasta fiind mult mai
mare în comparație cu Teraplast S.A., iar ponderea cea mai mare în total imobilizări corporale o au
terenurile și clădirile de 63,34%, i ar restul de 36,66% reprezintă echipamentele și utilajele în anul
2015. Acest lucru arată că sunt neceare imobilizări corporale în companie pentru producerea
bunurilor, dar cele mai importante sunt echipamentele și utilajele performante pentru a putea ofer i
produselor o calitate mai bună. Ponderea imobilizărilor corporale în total activ depășește ponderea
înregistrată la nivelul sectorului de activitate.
Pentru că ponderile activelor imobilizate în total activ și ponderile imobilizărilor corporale în
total activ pentru cele două firme sunt foarte apropiate, arată faptul că în acest sector de activitate
privind “ Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor din material plastic” activele imobilizate,
dar mai ales imobilizările corporale, sunt foarte importante la nivelul entității pentru a putea obține:
țevi de PVC, lambriuri, granule, etc., deoarece ambele firme sunt doi producători importanți din
România.
Imobilizările corporale au o importanță deosebită în cadrul unei entități, deoarece reprezintă
ponderea cea mai mare și importantă în totalul activelor entității, putând influența rezultatele
financiare.
De asemenea, imobilizările corporale sunt importante pentru întreținerea sau dezvoltarea
activităților în entitate, dar și pentru că participă în mod direct la obținerea obiectului de activitate al
entității.

44
Concluzii

În lucrarea de licență am încercat să identific diferențele privind imobilizările corporale ce apar
între Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și Reglementările contabile cu
privire la situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate
prin OMFP 1802/2014.
În primul capitol sunt definite și clasificate imobilizările corporale, se prezintă recunoașterea și
evaluarea imobilizărilor corporale conform OMFP 1802/2014. Apoi am analizat diferențele privind
imobilizările corporale ce apar între Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și
Reglementările contabile cu privire la situațiile financiare a nuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate aprobate prin OMFP 1802/2014. Cele mai importante diferențe ce apar la nivelul
imobilizărilor corporale sunt: sfera imobilizărilor corporale prevăzută de IAS 16 este mai puțin
extinsă față de im obilizările corporale prezentate de OMFP 1802/2014 care cuprinde și activele
biologice productive și investițiile imobiliare; amortizarea contabilă accelerată nu este recunoscută
ca fiind una din metodele de amortizare conform IAS 16; nu există noțiunea de valoare reziduală
conform OMFP 1802/2014; nu există noțiunea de valoare recuperabilă și nici de unitate generatoare
de trezorerie conform OMFP 1802/2014.
În studiu de caz am realizat o analiză economico -finanaciară privind imobilizările corporale a
două f irme din același sector de activitate privind “Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor și profilelor
din material plastic”: Teraplast S.A. care întocmește situațiile financiare contabile conform IFRS și
Somplast S.A. care întocmește situațiile financiare contabile conform OMFP 1802/2014.
Această analiză economico -financiară este necesară într -o economie concurențială, deoarece
orice entitate care dorește să rămână competitivă, trebuie să obțină o calitate cât mai bună pentru
produsele sale, trebuie să se a sigure de rentabilitatea și fluxul de lichiditate generat de fiecare produs
sau sector de activitate în parte, și nu în ultimul rând să aibă o bună organizare a gestiunii
economico -financiare.
Imobilizările corporale fac parte din structura bilanțului dire ct legate de evaluarea poziției
financiare. Acestea contribuie în mod direct sau indirect la fluxul de numerar și echivalente de
numerar prin faptul că generează către întreprindere beneficii economice viitoare.

45
Bibliografie

1. Cernusă, L., Rusu, Corneliu (2012) Opțiuni și Practici Contabile , București: Editura Tribuna
Economic ă.
2. Colectiv CECCAR (2015) Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la stagiu
pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat , Ediț ia a IV-a, revizuită,
București : Editura CECCAR.
3. Colectiv CECCAR (2015) Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin
OMFP nr. 1802/2014 , București: Editura CECCAR.
4. Colectiv CECCAR (2013) Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), Partea A
– Cadrul general conceptual și dispoziții , București: Editura CECCAR.
5. David -Sobolevschi, I. M. (2015) Analiza cheltuielilor, veniturilor si rentabilității firmei ,
București: Universitară.
6. Glăvan, E, Pă unescu , M., Calu , D. (2013) Contabilitate financiară ,București: Editura ASE.
7. Gorgan, C. (2013) Convergența contabilă internațională. Implicații asupra raportării
financiare ,București: Editura ASE.
8. Lăcrița, N. G., Pop, V. R., Florescu, N. B., Pitu, C. (2015) Totul despre a mortizarea contabilă ș i
fiscal ă, București: Editura C. H. Beck.
9. *** Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , Ediție adop tată cu Normele metodologice aprobate
prin H.G. 1/2016 , cu modificările și completările ulterioare .
10. *** Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate , publicat în M.Of. nr. 963
din 30 decembrie 2014, cu modificările și completările ulterioare.
11. IASB issues amendments to IAS 16 and IAS 41 for bearer plants , disponibil online la :
http://www.ifrs.org/Alerts/Publication/Pages/IASB -issues -amendments -to-IAS-16-and-IAS-41-
for-bearer -plants -June-2014.aspx (14.04.2016)
12. IFRS 16 Leases: Implementation , disponibil online la: http://www.ifrs.org/Current –
Projects/IASB -Projects/leases -implementation/Pages/IFRS -16-Leases -Implementation.aspx
(15.04.2016)
13. Situații financiare anuale raportate de societatea TERAPLAST S.A disponibil online
la:http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=TRP
(10.05.2016)
14. Situații financiare anuale raportate de societatea SOMPLAST S.A disponibil online
la:http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SOPL
(12.05.2016)

46
Anexe

Anexa 1
Situații financiare S.C . Somplast S.A

47
Anexa 2
Note explicative S.C. Somplast S.A.

48

49
Anexa 3
Situații financiare S.C. Teraplast S.A.

50
Anexa 4
Note explicative S.C. Teraplast S.A.

51

52

53

54

55
Anexa 5
Analiza economico -financiară pentru S.C. Teraplast S.A.
Indicatori 2013 2014 2015
Rata rentabilității economice (%) 2,46 4,39 11,59
EBITDA (mii lei) 19.631 26.833 46.609
Viteza de rotație a activelor totale 1,07 1,08 1,09
Viteza de rotație a activelor imobilizate 1,75 1,88 2,07
Lichiditatea generală 1,02 1,15 1,40
Solvabilitatea generală 2,16 2,36 2,62
Fondul de rulment (mii lei) 1.642 11.620 33.133
Rata de finanțare a imobilizărilor (%) 88,18 99,68 116,92
Rata activelor imobilizate (%) 61,01 57,77 52,85
Ponderea imobilizărilor corporale (%) 56,23 53,18 45,22

Anexa 6
Analiza economico -financiară pentru S.C. Somplast S.A.
Indicatori 2013 2014 2015
Rata rentabilității economice (%) – 0,93 0,25
EBITDA (mii lei) 934 6.934 7.903
Viteza de rotație a activelor totale 1,49 1,40 1,30
Viteza de rotație a activelor imobilizate 2,69 2,62 2,60
Lichiditatea generală 1,01 1,15 1,17
Solvabilitatea generală 2,22 2,37 2,09
Fondul de rulment (mii lei) 1.591 1.115 1.591
Rata de finanțare a imobilizărilor (%) 99,04 108,38 104,41
Rata activelor imobilizate (%) 55,50 53,26 52,35
Ponderea imobilizărilor corporale (%) 42,15 41,14 49,67