ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI [607942]

1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

EVOLUȚIA DESIGNULUI;
PARTICULARITĂȚI ALE STILULUI SCANDINAV

– LUCRARE DE LICENȚĂ –

Coordonator științific: Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie
Autor: Liță Andreea Bianca

BUCUREȘTI
2018

2
CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………….
CAPITOLUL 1 – FENOMENUL DESIGN – O ABORDARE DIN
PERSPECTIVĂ ISTORICĂ………………………………………………………………………..

1.1. Premisele apariției designului ca fenomen de civilizație al secolului XX….
1.2. Evoluția designului cu accent pe funcțional, ergonomic, estetic și
economic………………………………………………………………
1.3. Sfera de cuprindere a designului; Beneficiile produselor tip design……..
1.4. O perspectivă economică asupra valențelor manageriale ale designului…….

CAPITOLUL 2 – PARTICULARITĂȚI ALE DESIGNULUI ÎN DIFERITE
ȚĂRI…… ………………………………………………………………………………………………….

2.1. Designul american poartă amprenta dezvoltării tehnologice……………………
2.2. Designul în Italia, un fenomen controversat, dar de succes……………………
2.3. Designul francez: antropometrie, ergonomie și arhitectură; găsirea de soluții
pentru îmbunătățirea vieții…………………………………………….,
2.4. Designul în Anglia , arhitectură, high -tech și design interior, bazat pe materiale
de inaltă calitate…………………………………………………………………..
2.5. Designul în Japonia, tradițional și modern, orientat spre eficientizarea s pațiilor
mici……………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 3 – DESIGNUL ÎN ȚĂRILE NORDICE; STUDIU DE CAZ –
IKEA………………………………………………………………………………………………………..

3.1. Puncte de reper î n apariția și dezvoltarea designului scandinav………………
3.2. Designul scandinav, un exemplu de rel ație formă -funcție -structură –
material……………………………………………………………………………………………………… ……
3.3. IKEA -o afacere de succes bazată pe design…………………………………………
3.4. IKEA în România; o gamă largă de produse, accesorii și soluții funcționale,
la prețuri accesibile………………………………………
3.5. Satisfacția consumatorului româ n de produse le IKEA……………………

CONCLUZII…………………………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………..
Anexe…………………………………………. ……………………………………………….

3
INTRODUCERE

Lucrarea propune o analiză a designului , prezentând principalele aspecte teoretice, de la
apariția acestuia și p ână în prezent, evoluția concept ului în diverse țări, cum ar fi în S.U.A., Franța,
Italia, Anglia, Japonia, valențele manageriale ale designului dar și complexitatea relației dintre
design și economie . În cea de -a doua jumătate a lucrării , este abordat un studiu de caz bazat pe
designul scandinav , iar în încheiere , în urma cercetării efectuate, bazată pe un număr de clienți sau
potențiali clienți ai magazinului IKEA, am obținut o serie de rezultate cum ar fi: preferințele în
alegerea mobilierului, stilul de design adoptat, cele mai aprec iate produse și motivele pentru care sunt
achiziționate etc..
Acestă temă este dezbătută din mai multe perspective, având o importanță majoră. Nu am
ezitat în a alege această temă, deoarece designul este un concept , o metodă de creație care urmărește
să confere diferitelor produse existente o funcționalitate aparte, dar și un aspect exterior ce place
privitorului. Astfel, fiecare produs care a fost conceput ocupă un loc important pe piață, datorită
faptului că ne ajută să ne îndeplinim anumite nevoi și dor ințe în viața de zi cu zi.
Ceea ce face ca designul să fie o industrie creativă prin excelență, este combinația dintre
stilul și utilitatea produsului finit . Inovația și concep țiile noi contribuie la reușita unei companii. În
această epocă în care inovația este primordială, managerii și oamenii de succes ajung la concluzia că
nu este de ajuns doar inovarea produsului , ci trebuie lucrat la echilibrul dintre design, creativitate,
inginerie și tehnologia informa ției. Cheia succesului unei companii constă în alocarea de timp
suficient și investirea de efort pe întregul parcurs al produsului, mai ales încă de la început, cu scopul
de a se evita greșelile costisitoare ulterioare. Astfel, se recomandă evitarea invest ițiilor mari, până
când firma este sigură că poate face față tuturor riscurilor și incertitudinilor prezente pe piață.
Pentru satisfacerea dorințelor și necesităților consumatorilor, în funcție de gustu rile lor, se
creeaz ă o legătură între știința economi că și artă , între economiști și artiști, mai ales designeri.
Consider că fiecare obiect existent în viața noastră este creat de către un designer pentru a satisface
anumite funcții esențiale ale existenței omului. Fie că ne referim la ceasul deșteptător sa u telefonul
mobil , pe care fiecare persoană îl posedă și cu care intrăm în contact prima oară în fiecare dimineață,
fie că ne referim la lampa sau televizorul pe care le stingem înainte de culcare, totul în jurul nostru
are legătură cu designul, acesta fii nd indispensabil. De asemenea, la baza alegerilor efectuate de
clienți, o mare influență constă în designul produselor și nu doar în funcționalitatea și utilitatea

4
acestora. Designul conferă atributul de „frumos” mărfurilor, fiind într -o concordanță cu dimensiunea
ergonomică, tehnologică, funcțională a produsului dar, și cu protecția mediului.
Designul este un instrument folosit pentru a obține avantaje pe piața companiilor care
activează la nivel internațional. Compania aleasă de mine, IKEA , urmărește ieșirea din tiparul
plictisitor și clasic al mobilierului și decorațiunilor de interior sau exterior. Este întemeiată în Suedia,
dar deținută de către o fundație olandeză. Fondatorul companiei IKEA, Ingvar Kamprad, din dorința
de a-și construi o afacere încă de mic, reușește la doar 17 ani , să pună bazele acestei afaceri de succes,
având la început furnizori locali de mobilier , bazându -se pe un design suedez, proaspăt și sănătos,
datorită culorilor alese , dar și mate rialelor folosite.
Fie că vorbim despre produse alimentare sau nealimentare, se constată în ziua de azi că
designul contribuie la promovarea acestora pe piață și contribuie în luarea deciziei de achiziționare
de către consumatori.
Am ales să vorbesc desp re această temă, deoarece , încă d in copilărie am fost atrasă , atât de
aspectul meu, cât și de estetica tuturor lucrurilor înconj urătoare și, de aceea, consider că designul
ocupă o poziție importantă în ierarhia nevoilor omului .
„Să nu îndrăznești înseamn ă deja că ai pierdut. Ar trebui să perseverăm în ambiții, chiar
în proiecte nerealiste… Pentru că lucrurile se întâmplă doar când vis ăm.” – Andree Putman.
Facultatea de Business și Turism ne -a îndrumat către noi orizonturi, către un viitor plin de
realizări , ne-a ajutat să deprindem abilități de conducere a unei viitoare afaceri, să ne cunoaștem pe
noi înșine, dar cel mai important aspect este faptul că ne -a deschis calea către succesul individual, în
funcție de dorințele și aspirațiile fie căruia dintre noi.

CAPITOLUL 1 . FENOMENUL DESIGN

5

„Un designer știe că atinge perfecțiunea nu când nu mai are nimic de adăugat, ci atunci când
nu a mai rămas nimic de îndepărtat.” – Antoine de Saint -Exupéry
Când auzim cuvântul ”design”, fiecare dintre noi avem o anumită definiție despre ceea ce
presupune, fie că ne axăm doar pe un produs preferat, fie că ne referim la artă, la mobilă sau la
îmbrăcăminte, acest termen înseamnă mult mai mult de atât, deoarece designul este un domeniu vast ,
într-o expansiune continuă și este greu de trasat o anume definiție. Designul nu are limite și se mulează
în funcție de cerințele și nevoile societății prezente , dar anticipează și următorul pas spre viitor.
Deși utilitatea designului și dezvoltarea acestuia cu nosc noi valențe de dezvoltare și înțelegere
în afaceri, caracteristicile care stau la baza succesului în implementarea și conturarea elementelor de
design sunt profund ancorate de evoluția particular geografică (evolutionary economic geography) ,
deoarece reperele succesului sunt unele dovedite în timp prin conturarea de instituții care au susținut
dezvoltarea elementelor de design.

1.1. Premisele apariției designului ca fenomen de civilizație al secolului XX
Este recunoscută o serie de premise ce au condus spre apariția designului și anume: premise
de ordin economic, apariția mașinăriilor și premise de ordin social și cultural . Astfel, prin
premisele de ordin economic ne referim la faptul că evoluția umană a d us la rapiditatea
implementării invențiilor și a inovațiilor tehnice. Cu mult timp în urmă, obiectele de folosință erau
realizate prin prelucrarea materialelor de către oameni sau cu ajutorul unor animale, și, mai mereu,
acestea erau utilizate ulterior chi ar de către cel ce le crea. Aceste obiecte erau transmise din generație
în generație și erau păstrate cu mare grijă. Dacă în munca artizanală, meșteșugarul este designerul
produsului ce urmează a fi conceput, în producția industrială de serie mare este obl igatorie existența
unui estetician, pentru a da soluții anumitor probleme cu care s -ar putea confrunta, dar și pentru a
alege culoarea, forma și tot ce ține de aspectul exterior al produsului. În ceea ce privește piața actuală,
nu se mai pune problema tra nsmiterii obiectelor către generațiile viitoare, deoarece există o gamă
largă de produse, folositoare sau nefolositoare, destinate satisfacerii nevoilor personale, dar de data
aceasta sunt realizate de către diverse firme producătoare, iar preocuparea lor penru estetica
produselor capătă alte dimensiuni, ținând cont de aspecte tehnico -funcționale dar și de folosința pentru
care vor fi concepute. ( Pamfilie și Procopie, 2002, p. 38 -39)

6
Datorită apariției mașinilor a fost posibilă și capacitatea de a multipli ca produsele. Aceste
mașini fac legătura între om și obiectul propriu -zis, între produs și forța de muncă. Fără aceste mașini
este imposibilă producția de serie mare, deoarece un singur om nu ar putea concepe mai multe produse
identice, într -un timp scurt și la o calitate superioară.
Nu în ultimul rând, cercetarea de specialitate evidențiază premisele determinate de factorii ce
au contrbuit în ultimii zeci de ani la modificarea și înnoirea gamei de produse, la micșorarea prețului
produselor prioritar necesa re oamenilor, la punerea pe prim -plan a confortului omenirii. Astfel, prin
folosirea de combustibili superiori derivați ai petrolului și a energiei electrice, nu mai pot fi imposibile
utilizarea unor noi tipuri de mașini cu ardere internă sau cu motor elec tric. De asemenea, nivelul de
perfecționare a tehnologiilor de extracție este unul ridicat în zilele noastre, același lucru fiind valabil
și pentru aria transporturilor astăzi modernizate, dar și dezvoltarea rețelei de electricitate, apă și
canalizare pe a proape toate suprafețele de pe pământ sau apariția de noi tehnici ce își găsesc foarte
repede aplicabilitatea, toate aceste aspecte rezolvând problema aprovizionării firmel or cu materii
prime ( Pamfilie și Procopie, 2002, p. 40) .
În ceea ce privește premis ele de ordin social și cultural, specialiștii afirmă faptul că arta este o
noțiune educațională indispensabilă în societate, existând o anumită nevoie de a cunoaște acest
concept, deoarece prin artă îți cultivi dorințele, ambițiile și idealurile.

1.2. Evoluț ia designului cu accent pe funcțional, ergonomic, estetic și economic
Pornind de la definiția existentă în dicționarul explicativ al limbii române a designului și
anume: domeniu multidisciplinar interesat de ansamblul factorilor (social -economici, funcționali,
tehnici, ergonomici, estetici) care contribuie la aspectul și calitatea produsului de mare serie; aspect
exterior, fel în care se prezintă un lucru (din punct de vedere estetic), am înțeles faptul că designul
este un concept, o metodă de creaț ie care urmărește să confere diferitelor produse un înalt randament
funcțional, o anume atribuție în viața noastră, un anumit rol ce trebuie să fie îndeplinit, dar și un aspect
exterior ce place privitorului.
Spre sfârșitul secolului al XVIII – lea, odată c u apariția mașinismului și a producției de serie,
ne putem gândi cu adevărat la situarea începutului designului, deoarece abia acum putem observa
rolul designerului, acela de a gândi în avans atribuțiile produsului, viitoarele beneficii aduse de acesta,
posibilele piedici în utilizarea lui, dar și forma sau scheletul viitoarei creații (Vancea, 2004, p. 23) .

7
Comunitatea Shakers sau Societatea Unită a celor ce cred în A Doua Sosire A Lui Hristos,
sunt secte de origine creștină ce au contribuit la definirea ac tivității de design la sfârșitul secolului al
XVIII -lea. Datorită principiilor lor, bazate pe simplitate, onestitate și utilitate, aceștia au creat modele
minimaliste de mobilier și în loc să folosească ornamente, sculpturi sau alte metode de a încărca
mobilierul, s -au bazat pe conceperea de aranjamente asimetrice ale sertarelor și întrebuinț ări
multifuncționale ale produselor (figura 1.1.) . Mobilierul era realizat din lemn de cireș, arțar sau pin,
care în general era vopsit cu una dintre culorile impuse de sectă, cel mai adesea a lbastru, roșu, galben
sau verde (Metropolitan Museum of Art, 2012 ).

Fig. 1 .1. Dormitor Shaker
Sursa: http://www.najwabedroom.com/shaker -bedroom -furniture/

Michael Thonet este cunoscut pentru invenția procedeului prin care mobilierul putea fi curbat
la cald. În anii 1830, a început să realizeze mobilă din lamele de lemn lipite și îndoite, astfel primul
lui succes a fost scaunul din lemn stratificat Boppard. S caunul fabricat în anul 1859, intitulat „Scaunul
nr. 14” sau „Scaun Bistro”, este cea mai faimoasă creație a lui Thonet, deoarece tehnica de îndoire a
permis producția industrială a unui scaun pentru prima oară (vezi figura 1.2.) . Ulterior, faptul că
mobilierul putea fi dezasamblat și exportat în toată lumea a fost un mare pas pentru compania lui
Thonet (The Wall Street Journal, 2012) .
Mișcarea „Arts and Crafts” (1850 -1900) este o mișcare britanică a celei de -a doua jumătăți
a secolului al XIX – lea, care a reprezentat începutul unei noi aprecieri a artei decorative în Europa și
America de Nord. Aceasta se baza pe folosirea formelor simple, pe stilurile de decorare medievale,
romantice sau chiar folclorice. Cele mai cunoscute nume ale acestei mișcări au fost Augustus Pugin,
la origine arhitect, John Ruskin, scriitor și designerul William Morris.

8

Fig. 1.2. Scaunul Thonet Nr. 14
Sursa: https://www.stejarmasiv.ro/cel -mai-celebru –
scaun -din-lume -thonet -no-14-din-1859/

Fig. 1.3. „The Red House” sau „Casa Roșie” a
lui William Morris
Sursa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Red_House,_Bexleyheath
Fiind influențat de ideile lui Ruskin, William Morris adoptă un stil ce permitea claselor
muncito are să atingă fericirea prin muncă și prin frumusețile din jur. Condițiile de muncă erau
dezastruoase și se vedea foarte clar contrastul cu burghezia victoriană, îmbogățită ca urmare a
revoluției industriale. De aici a pornit și ideea lui William Morris de a înființa ateliere artizanale
(Morris Marshall Faulker and Co.), care erau menite pentru a combate declinul moral al societății, a
readuce fericirea pe chipurile oamenilor, dar și satisfacția și creativitatea de care oamenii nu se mai
puteau bucura din c auza industrializării. Deși produsele realizate erau foarte scumpe și ideile lui
Morris erau în realitate inaplicabile, această mișcare a atins gloria în momentul în care Philip Webb a
construit casa lui Morris, „The Red House”, un design total, o operă de artă, concepută cu grijă și
precizie, fiind ilustrată mai jos în figura 1.3 .. În prezent, această casă este deschisă publicului spre
vizitare. Așezarea unei case în peisaj, în mediul înconjurător, a fost aspectul cel mai valoros pentru
apartenenții la „Ar ts and Crafts”, sursa lor de inspirație fiind clădirile tradiționale, care nu fuseseră
proiectate de arhitecți, Pugin afirmând faptul că „frumusețea unei clădiri depinde de potrivirea
designului cu scopul pentru care a fost gândit”. Cele trei reguli de baz ă ale arhitecturii erau: onestitate
structurală, originalitate în design și f olosirea materialelor regionale ( Batali, 2010 , p. 38 ; Vancea,
2004 , p. 25 ).
Mișcarea „Arts and Crafts ”, prin operele lui Morris, Crane , Mackmurdo și mulți alți adepți
aduc în discuție nașterea stilului „Art Nouveau”. Această nouă mișcare care a rezistat în perioada

9
1890 și până în 1905 se referă la afirmarea caracteristicilor stilistice ce vor fi definitorii și anume
liniile ondulate, asimetrice, d ar și lucrări în fier forjat, sticlă sau picturi cu plante ce urmează a înflori,
cu animale sau cu păsări. Datorită decorativismului și complexității inspirate de vegetație, de formele
curbate și ondulate, îl putem da ca exemplu pe Antonio Gaudi, ale cărui creații sunt admirate până în
prezent. Primele clădiri în stil „Art Nouveau”, hotelul Tassel creat de Victor Horta (fig. 1.4.) și casa
Bloemenwerf concepută de Henry van de Velde, ambele amplasate în Bruxelles au fost ridicate între
anii 1893 și 1895. Amb ii arhitecți nu au proiectat doar casele, aceștia s -au ocupat și de interioarele
clădirilor, de la mobilier până la covoare (Batali, 2010, p. 43 -44; Zamfir și Moldovan, 2002, p. 25 –
26).

Fig. 1.4. Interiorul Hotelului Tassel, creat de Victor Horta (1893 -1894)
Sursa: https://www.artstation.com/artwork/YRRnb
Art Déco desemnează o mișcare artistică a începutului secolului XX în arte decorative,
căpătându -și această denumire cu ocazia Expoziției de Arte Decorative din Paris, în anul 1925.
Puternic reprezentată de construirea clădirilor din Franța, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie
este considerată o prelungire a curentului Art Nouveau. Este caracterizat mai ales prin lux, datorită
materialelor strălucitoare folosite, cum ar fi sticla, ceramica, bronzul sau fierul forjat, din care erau

10
concepute băile, candelabrele și multe alte obiecte cum ar fi accesoriile personale și bijuteriile. De
asemenea, stilul Art Déco a fost influențat de formele geometrice și de motivele stlizate, fiind utilizate
mătasea, fildeșul, abanosul, oferind un aspect modern. Zgârie -norul Chrysler din New York este o
clădire de șaptezeci și șapte de etaje, ce a schimbat radical imaginea Manhattanului atunci când a fost
finalizat în anul 1930 . Această clădire, o emblemă a curentului Art Déco este îmbrăcată în arce din
oțel inoxidabil și ferestre în forme geometrice, respectând caracteristicile stilului prin strălucirea și
modernismul pe care îl emană (Benton, 2003, p. 16, p. 165 -171, p. 249 -258).
Asociația germană Deutscher Werkbund este o asociație de artiști, arhitecți, designeri și
artizani, înființată în anul 1907. S-a format la instigarea lui Hermann Muthesius și a integrat tehnicile
tradiționale de artizanat și producția industrială în mas ă, bazându -se pe un concept moral de calitate,
pentru a integra o nouă estetică a bunurilor industriei artei și artizanatului. Printre numele importante
care au făcut parte din această grupare, îi putem aminti pe Peter Behrens, Joseph Maria Olbrich,
Teodor Fisher (Pamfilie și Procopie, 2002, p.45; Zamfir și Moldovan, 2002, p. 27 -28).
Constructivismul este o mișcare artistică rus ească, influențată de cubism și futurism, care a
apărut după Revoluția Bolșevică din 1917, cele mai cunoscute nume fiind Vladimir T atlin, Alexander
Rodchenko și Kazimir Malevich. Suprematismul tindea spre o geometie armonizată, acest stil fiind
privit ca o nouă estetică, îmbinând arta cu producția industrială, pe intelectuali cu muncitori, încercând
să elimine limitele dintre muncă ș i artă. Constructiviștii foloseau cele mai noi materiale și tehnici
industriale, și, de asemenea, au adoptat morfologia geometrică, fiind caracterizați de o neobosită
ingeniozitate. Printre sloganele cunoscute ale acestei mișcări putem aminti „jos arta, tr ăiască tehnica!”
sau „jos cu menținerea trăirii artistice, trăiască tehnicianul constructivist!”. Constructivismul a avut o
impresionantă influență asupra stilurilor moderne ale secolului XX, cum ar fi Școala Bauhaus sau
mișcarea artistcă De Stijl (Batali, 2010, p. 91 -97; Zamfir și Moldovan, 2002, p. 31).
De Stijl sau neoplasticismul a fost o mișcare artistică olandeză lansată în 1917 de Theo van
Doesburg, căutând legile universale ale echilibrului și o armonie pentru artă. Artiștii au promovat
culorile pri mare și neutre, roșu, galben, albastru, negru, alb, dreptele orizontale și verticale, dar și
dreptunghiurile și pătratele și alte forme abstracte. Culoarea roșie era favorizată, nu doar pentru
puterea vizuală ce o emană, dar și pentru faptul că simboliza r evoluția. Piet Mondrian, cel mai
cunoscut artist al acestei mișcări, stabilește delimitările neoplasticismului și afirmă faptul că pentru a
defini spațiul, culoarea joacă cel mai important rol (Batali, 2010, p. 103 -104; Denker, 1982, p. 242 –
246).

11
Școala Ba uhaus (1919 -1933) este o școală de design fondată prima dată în Weimar,
Germania, ulterior în Dessau și în Berlin de către Walter Gropius și a devenit cel mai faimos centru
al secolului XX. Bauhaus s -a axat pe stabilirea armoniei dintre diferitele activită ți artistice și pe
construirea de structuri deschise și bine articulate, contribuind la noua estetică a modernismului. În
„Orașul Alb” sau Tel Aviv există o grupare de aproximativ 4.000 de clădiri construite în stil Bauhaus,
fiind proclamat de UNESCO „un e xemplu remarcabil de urbanism și arhitectură nouă la începutul
secolului XX”. Tel Aviv este singurul oraș din lume care posedă un asemenea număr de clădiri în stil
Bauhaus (Branea, 2006, p. 109; UNESCO).

1.3. Sfera de cuprindere a designului; Beneficiile produselor tip design
Conform literaturii de specialitate există o multitudine de clasificări ale designului, în funcție
de diferiți factori, atingând toate domeniile de activitate. Când vine vorba de design, acesta nu are
frontiere și nici limite, iar în cele ce urmează vom evidenția următoarele domenii de aplicabilitate ale
designului: cel ambiental, de produs, de condiționare și designul grafic.
Designul ambiental a fost inițial o ramură a arhitecturii, dar astăzi are un statut de disciplină
independentă ce constă în amenajarea de spații de lucru, de vânzare sau localuri. Designerii
specializați în acest domeniu , fie muncesc cu arhitecți, fie sunt chiar ei înșiși arhitecți, diferența dintre
arhitectură și design ambiental fiind una foarte mică, rămânând totuși un subiect de dispută pentru
specialiști. De asemenea, în unele țări aceste concepte se regăsesc pe aceeași lungime de undă, dar
totuși cu sensuri oarecum diferite. Intervenția designerului poate porni încă de la conceperea unui
sediu, punct de infor mare, până la reamenajarea tuturor sălilor sau birourilor existente într -o clădire,
pentru a atinge armonia și confortul ce sunt esențiale unei întreprinderi. De fapt, designul ambiental
la aceste aspecte se și referă, introducerea într -un spațiu cât mai r elaxant și frumos, dar și petrecerea
timpului în spații car e te fac să te simți „ca acasă” (Vancea, 2004, p. 19 -20).
Deși cel mai cunoscut tip este designul de produs , publicul are cunoștințe parțiale sau vagi
despre acest concept, referindu -se doar la ind ispensabilele piese de mobilier, automobile sau piese
vestimentare. Acesta nu se limitează doar la produsele enumerate mai sus, el se referă la conceperea
de produse industriale de larg consum, de aceea se poate intitula și design industrial. Designul de
produs se referă la îmbunătățirea estetică, funcția ergonomică, dar și funcționalitatea unui produs,
toate acestea pentru a concepe un tot unitar, care să respecte rolul și scopul pentru care este creat, să
fie ușor de folosit și să ocupe locul lui în viața noastră. De aceea, specialiștii consideră că designul de

12
produs reprezintă o îmbinare a preciziei cu aspectul , dar și cu folosința produsului. Prin acest aspect
înțelegem faptul că nu contează doar crearea unui produs care să fie frumos, ci contează sigur anța că
acest produs va fi ușor de manevra t, sigur și la îndemâna tuturor (Concept Casa).
În ceea ce privește designul de condiționare sau cunoscut mai degrabă drept designul de
ambalaj putem afirma faptul că este foarte important exteriorul produsului, pentru că acesta intră în
contact prima oară cu clientul. Dacă ambalajul place cumpărătorului sau potențialului cumpărător
produsul va f i cu siguranță achiziționat. Packagingul este modalitatea prin care se remarcă un produs
sau un brand, din acest motiv ambalajul rămâne întipărit în conștiința consumatorului, fie că produsul
este achiziționat pe moment sau nu. Tipurile de ambalaje servesc în primul rând la protejarea
produselor pe durata transportului, stocării și atribuirii lor pe piață spre vânzare. Funcțiile pe care le
dețin ambalajele s -au diversificat și au căpătat o însemnătate considerabilă în prezent, deoarece
acestea nu trebuie do ar să protejeze produsul, ci ajută la o mai bună informare cu privire la ceea ce se
află în interiorul ambalajului. De asemenea, caracteristicile ambalajului trebuie să se refere la utilitate,
flexibilitate, simplitate, sugestivitate, inventivitate, tocmai pentru a se face remarcate pe o piață
dezvoltată. Astfel, anumite culori sunt asociate cu anumite produse, sau anumite forme de ambalaj
sunt asociate cu branduri celebre (Vancea, 2002, p. 21 -22; Echipa Ctrl -D, 2014) .
Dacă ne referim la designul grafic , acest tip se referă la folosirea adecvată a liniilor, figurilor,
fotografiilor și ilustrațiilor. Practic, toate aceste aspecte sunt înglobate pentru a ajuta la conceperea
numelui întreprinderii, mărcii produselor, reclamelor sau produselor propriu -zise. Desi gnerii grafici
nu au rolul doar de a crea sau utiliza o tehnică de realizare corespunzătoare, aceștia trebuie să cunoască
și să analizeze cu atenție aspectele ce țin de întreprindere, evoluția acesteia pe piață, implicând
aplicarea unei strategii pentru to ate deciziile ce umează a fi luate. De asemenea, designerul grafic este
nevoit să apeleze la soluții eficiente de transmitere a mesajului prin intermediul culorilor alese, dar și
a ilustrațiilor, fotografiilor sau a animațiilor. Astfel, pentru că nevoile c lienților sunt într -o continuă
schimbare, un designer grafic trebuie să aibă abilități și să fie capabil să transmită diferite mesaje prin
munca sa, să fie la curent cu toate informațiile și noutățile existente și să fie capabil să reacționeze în
orice sit uație și să răspundă pozitiv oricărei pr ovocări cu care se va confrunta (Echipa Ctrl -D, 2012) .
Nu în ultimul rând, dacă ne referim la de signul gândirii acesta a îmbrățișat o serie de
caracteristici diferite în ceea ce privește evoluția lui de-a lungul ani lor (fig. 1.5.) . Pe scurt, acest tip
de design este un proces care are la bază căutarea dar și găsirea de soluții eficiente și inovatoare , toate
acestea axându -se pe proiectarea centrată pe om. Dacă la început punctul central al creării era

13
producția cât mai mare, în zilele noastre putem observa faptul că se pune accent pe om și pe relația
cu acesta, dar și pe respectarea și îndeplinirea nevoilor acestuia. De asemenea, experiența
utilizatorului este un subiect ce trebuie luat în calcul.

Fig. 1.5 . O scurtă isorie a designului de gândire
Sursa: https://www.slideshare.net/AgileCampSV/lavanya -raja-presentation

Clientul își alege produsul în funcție de modul în care acest a se îmbină cu stilul său de viață,
sau pentru simplul fapt că produsul r eprezintă o noutate, fiind o experiență atrăgătoare pe care ar putea
să o parcurgă ( fig. 1.6. ). Consumatorul reprezintă punctul central în care designul și economia se
întâlnesc. Identificarea nevoilor consumatorului reprezintă un element major al procesului de creare
al produsului, care se află într -o strânsă legătură cu selectarea celui mai bun produs din punct de
vedere al raportului calitate -preț, al esteticii, al performanțelo r tehnice, dar și promovarea lui pe piață
în condiții de competitivitate. Un rol important aici, îi este atribuit designerului, care conferă
obiectului utilul și frumosul. (Procopie, 2008, „ Cercetări exploratorii vizând complexitatea și
complementariatea r elației design -economie orientate spre creșterea competitivității organizațiilor
și a satisfacției consumatorului” )

În opinia unor autori, produsele oferite consumatorilor pot fi definite în funcție de trei aspecte:
 Produsul de bază reprezentat de aspectele principale pe care clienții le urmărsc atunci
când achiziționează bunul;

14
 Produsul efectiv reprezentat de calitatea, stilul, numele mărcii și ambalajul produsului;
 Produsul îmbunătățit reprezentat de avantajele noi ale produsului și funcțiile
suplimentare pe care le deține.

ATRIBUTE BENEFICII EXPERIENȚE
SENZORIALE

Fig. 1.6 . Evoluția interesului clientului față de produs
Sursa: Cercetări exploratorii vizând complexitatea și complementariatea relației design –
economie orientate spre creșterea competitivității organizațiilor și a satisfacției
consumatorului – Procopie Roxana

Relația DESIGN -ECONOMIE oferă companiilor de pe piață o serie de beneficii precum:

 Aspectul atractiv al produsului permite constituirea unei oferte adecvate și a unui preț
superior;
 Designul determină fidelitatea consumatorului, chiar da că produsele nu p rezintă
deosebiri în ceea ce privește scopul și utilitatea lor, aspectele care nu sunt sesizate în
mod direct, precum experiențele senzoriale sunt folositoare în vânzare;
 Cu cât este mai puternic și mai clar designul, cu atât este mai ușor ca firma să își
protejeze produsele împotriva falsurilor de pe piață, dar și împotriva firmelor
concurente;
 Designul scade costurile și crește eficacitatea producției deoarece, fiecare produs care
întâlnește succesul în evoluția lui pe piață are cel mai adesea elemente ce nu trebuie
ulterior reproiectate sau schimbate;
 Memoria vizuală a consumatorilor joacă un rol important în selectarea produselor
deoarece, în mintea cumpărătorilor produsele văzute în reclame repetitive sunt ușor de
recunoscut în momentul alegerii din gam a de produse prezentată pe piață ;

15
 De asemenea, elementele designului și esteticii se îmbină producând asocieri
intelectuale și emoționale, ajutând consumatorii să identifice mărci, să facă diferența
între produse și servicii și să realizeze legături între ele.

1.4. O perspectivă economică asupra valențelor manageriale ale designului
În competiția pentru calitate, strategiile adoptate de firmă trebuie să reflecte factorii ce duc la
întipărirea în memoria clientului a produsului, serviciului sau firmei. Tipologia strategiilor
inovaționale dezvoltată de Freeman, deosebește șase strategii , în funcție de caracterul și intensitatea
cercetării -dezvoltării desfășurate, de ciclul de viață al produselor, de productivitate și de piață, dar și
de alți factori. Astf el putem enumera strategia ofensivă, defensivă, imitativă, dependent ă, tradițională
și oportunistă (Freeman, 1997).
 Strategia ofensivă , urmărește obținerea dominației tehnologice și de piață, prin includerea
continuă a unor produse noi;
 Strategia defensivă , presupune răspândirea pe piață imediat după ce inventatorul ofensiv a
făcut acest lucru, având scopul în primul rând de a profita de greșelile pe care acesta le -a
întreprins și în al doilea rând intrarea pe noi piețe pentru a le cuceri ;
 Strategi a imitativă , urmează după un timp mai îndelungat față de fruntașul tehnologic, firma
putând obține avantaje de cost, piețe sau poziție geografică;
 Strategia dependentă , poate fi înaintată de firme satelit;
 Strategia tradițională , vizează conceperea de produse prin modificări aproape inexistente
din punct de vedere tehnic, dar specificul loca l stă la baza acestei strategii;
 Strategia oportunistă , se bazează pe căutarea de noi oportunități ce pot apărea pe piață ,
concentrându -se doar pe anumite segmente d e piață.
De asemenea, orice firmă se gândește încă de la intrarea pe piață la recuperarea investiției.
Acest aspect este greu de calculat, mai ales din prisma faptului că pentru produsele noi există o
oarecare inceritudine și de multe ori, pot apărea și p robleme tehnice care sunt inevitabile și nu pot fi
anticipate. Nu în ultimul rând, pe piață se pot infiltra firme concurente care prezintă produse similare,
iar acest aspect poate schimba alegerea consumatorilor. Rolul designerului nu este de neglijat, put em
spune că el este cel mai important actor încă de la început. Acesta trebuie să planifice întreg proiectul
și în același timp să facă parte din echipa managerială deoarece, el este singurul care poate sugera

16
tipul de risc pe care compania, sau mai exact produsul, și-l poate asuma în condiții de concurență
(Pamfilie și Procopie, 2002, p. 141).
S-a remarcat că firmele care au cunoscut succesul dispun de cunoștințe inovative și de un
design de calitate care influențează procesul managerial. Relația strânsă dintre principiile dezvoltării
produselor inovative și performanțele acestora a condus la recunoașterea factorilor de succes în
crearea de noi produse, cum ar fi (Pamfilie și Procopie, 2002, p. 144) :
 Descrierea și definirea caracteristicil or noilor produse ; Produsele care au avut parte
de explicații în plus și definiții concrete au fost mult mai căutate, deoarece clienții au
înțeles ce cumpără și ce utilitate are respectivul produs;
 Managementul procesului de dezvoltare a unui produs nou ; Se bazează în mod
expres pe activitățile tehnice ce vizează proiectarea produsului, mai exact, legătura
creată între activitățile tehnice și performanțele anticipate, armonia dintre
departamentul tehnic și cel de marketing, activitățile de vânzări și market ing și
potențialul de extindere pe alte piețe;
 Lansarea pe piață; Acțiune ce se află într -o strânsă legătură cu inovarea și activitățile
tehnice ; De asemenea, presupune cunoașterea clienților și așteptărilor acestora în
materie de preferințe și produse și diferențierea față de produsele concurenților.

CAPITOLUL 2 . PARTICULARITĂȚI ALE DESIGNULUI ÎN DIFERITE ȚĂRI

Imediat după încheierea celui de -al Doilea Război Mondial, designul intră într -un ritm
accelerat de dezvoltare. Arhitectura Modernă și cea Funcționalistă sunt aplicate pentru a reconstrui
zonele devastate, dar și pentru a crea un număr mare de locuințe, ale căror spații să fie folosite util și
economic.
2.1. Designul american poartă amprenta dezvoltării tehnologice
În primul rând, atunci când vorbim despre Statele Unite ale Americii, ne referim la locul I în
lume din punctul de vedere al avansului tehnologic și a cercetării fundamentale. Designul american,
mai ales cel industrial, a fost influențat de școala german ă Bauhaus. Ca primi designeri cunoscuți din
S.U.A. îi putem enumera pe Raymond Loewy, Henry Dreyfuss, dar și pe Norman Bel Geddes sau
Harley Earl. Raymond Loewy, sau mai bine zis „tatăl designului industrial” și „omul care a creat

17
totul” a fost un vizionar uimitor de talentat și înzestrat, care a reușit să aibă un impact major în ceea
ce privește conceptul de o viață mai bună trăită printr -o lume bine concepută și conturată. Este cel
mai remarcat designer american, deoarece acesta a creat pachetul de țigare te Lucky Strike, a
reproiectat sticlele de Coca -Cola, a creat avionul Air Force One și logo -ul companiei Shell. Printre
alte realizări ale lui Loewy se numără și modelele de mașini, chiar și locomotive, submarine sau
capsula de spațiu pentru NASA. Cariera lui de designer industrial a atins 60 de ani, iar modelele lui
sunt încă relevante în viața noastră de zi cu zi (Zamfir și Moldovan, 2002, p. 40).
În comparație cu Raymond Loewy, Henry Dreyfuss nu era un stilist, acesta din urmă aplicând
bunul gust și știința în ceea ce privește problemele de proiectare. În perioada 1930 -1940 acesta a
îmbunătățit dramatic aspectul unor numeroase produse de consum, dar și utilitatea acestora, insistând
pe legătura dintre formă și funcție. Dreyfuss a fost ucenicul designerului de teatru Norman Bel
Geddes, iar ulterior, acesta i -a devenit concurent. Pri ntre creațiile de succes ale designerului se
numără: telefonul Western Electric 302, creat penru compania Bell, ceasuri deșteptătoare, aspiratoare,
a proiectat un frigider pentru General Electric, tractoare, vapoare, locomotive, dar și notabilul avion
Supe r G Constellation. Toate produsele, începând cu scaunele de birou și până la aparatura medicală
necesită sa fie concepute pentru a se mula perfect pe utilizatorul final, iar acest lucru se poate realiza
doar prin cunoașterea atentă a factorului uman și pri n cercetarea consumatorilor (Britannica, 2015).

Fig. 2.2 . Futurama – Orașul Viitorului, exponatul lui
Norman Bel Geddes (1939)
Sursa: http://artcontrarian.blogspot.ro/2013/07/norman –
bel-geddes -first-city-of-future.html
Fig. 2.1. Pachetul de țigări Lucky
Strike – Raymond Loewy (1940)
Sursa: https://i.pinimg.com/originals/1
b/1b/c2/1b1bc27876325bd706c9f67ab
2f31488.jpg

18
Tot în prima generație de designeri industriali americani se încadrează și Norman Bel Geddes,
a cărui viziune se axa pe „lumea de mâine”. „Futurama”, a fost creația designerului pentru expoziția
de la New Yor k din anul 1939. Această capodoperă era un posibil model al viitorului, un prototip al
orașului de mâine, privit peste 20 de ani, cu numeroase autostrăzi și vaste suburbii. Ideile sale de viitor
au avut un impact remarcabil, transpunându -se încetul cu înce tul în realitatea zilelor noastre. Peisajul
imaginar al exponatului, mai exact al anilor 1960 a fost creat pentru a vedea o bucățică a viitorului și
a tehnologiei (Adams, 1976, p. 22 -24).
Un alt nume important, Harley Earl a fost designer al uzinelor Cadil lac. Acesta a introdus
mașina concept, atât ca un instrument pentru procesul de proiectare, dar și ca un dispozitiv inteligent
de marketing. Prima mașină concept a fost creată de acesta în anul 1938 pentru a afișa cele mai recente
noutăți și evoluții în ma terie de inginerie și styling și a reprezentat un real succes. Se intitulează „Buick
Y Job” și are ca scop principal determinarea reacției publicului la noi idei de design (Harley J. Earl).
Toate numele celebre prezente în istoria designului american consi derau designul ca o muncă
în echipă, vizând relansarea, reabilitarea unui produs prin finisarea și refinisarea lui. Mulți designeri
au dezvoltat un styling aerodinamic, care aplica tuturor creațiilor forme ce duc spre aviația americană,
care doar ce se năs cuse (Vancea, 2002, p. 29).
În prezent, în Statele Unite ale Americii se poate obține o diplomă în designul grafic sau cel
industrial, în teoria designului, designul mediului ambiant, dar și în designul formelor vizuale.

Fig. 2. 3. Mașina -concept „Buick Y Job”, creată
de Harley Earl (1938)
Sursa: http://www.carstyling.ru/en/car/1938_buick_y
_job/images/30294/ Fig. 2.4 . „Scrisoarea 22” – Faimoasa mașină de
scris proiectată de Marcello Nizolli, pentru Olivetti
(1950)
Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/10625749090972753/

19
2.2. Designul în Italia, un fenomen controversat, dar de succes
În acest subcapitol ne putem referi la realizări de lăudat în domeniul designului, care este
perceput ca o a doua renaștere, Italia fiind un trendsetter și lider mondial în proiectare. Designerii și
antreprenorii, dar mai ales obiectele concepute prin creativitatea italiană au cucerit casele din întreaga
lume. Toate aceste creații au la bază trei elemente fundamentale și anume: funcționalitatea, gustul și
grija față de materialele alese. Astfel, italienii câștigă în 1954 premiul de design industrial „Compasso
d`Oro”, care are drept scop recunoașterea și promovarea ca lității desenelor și modelelor realizate în
Italia. Designeri celebrii italieni ar fi Gio Ponti, Ettore Sottsass, dar și Adriano Olivetti, Marcello
Nizolli , Antonio Zanussi sau brandurile Prada, Gucci, Versace, Armani, Moschino, care bineînțeles
că tot în Italia au luat naștere. Domus, revoluționara revistă italiană fondată de către Gio Ponti în anul
1928, aduce o contribuție remarcabilă formării și afirmării profesiei de designer. Importante realizări
s-au petrecut în anii `30 -`50 și anume faptul că Marce llo Nizolli a desenat modele de mașini de calcul
și mașini de cusut, care ulterior erau produse de firma lui Adriano Olivetti. În cea de -a doua jumătate
a secolului XX, postmodernismul sau neomodernismul a devenit cea mai importantă mișcare din
Italia. Nou l fenomen a apărut mai ales datorită grupului Alchimia, fondat în 1976 de Alessandro
Gurriero și grupului Memphis, mai ales prin lucrările lui Ettore Sottsass. Obiectele create de ei
reuneau materiale diverse, combinând plasticele cu lemnul finisat, creau forme neobișnuite, fiind un
stil extrem de provocator dar și cu o tentă de kitsch. De asemenea, dacă ne referim la Italia vorbim și
despre designul automobilelor, mașini ca Alfa Romeo, Fiat, Lamborghini sau Ferrari au scris istorie
la nivel mondial, modele le vechi fiind colecționate și în ziua de azi, iar cele noi fiind achiziționate sau
doar admirate din cauza prețurilor foarte piperate. În prezent, designul de mobilier este cea mai vastă
gamă de design industrial pentru care Italia este lider mondial, dar cu siguranță și designul
automobilelor, cel grafic și designul vestimentar nu sunt mai prejos (Branea, 2006, p. 104 -105;
Vancea, 2004, 31).

2.3. Designul francez: antropometrie, ergonomie și arhitectură; găsirea de soluții pentru
îmbunătățirea vieții
În această categorie se integrează unul dintre cei mai influenți arhitecți ai secolului XX și
anume Charles Edouard Jeanneret, cunoscut sub pseudonimul de Le Corbusier. În epoca
industrializării apare și interesul designerilor și arhitecților pentru legătura dintre antropometrie și
realizarea obiectelor, ergonomie și arhitectură. Le Corbusier și -a dedicat munca în găsirea de soluții

20
pentru îmbunătățirea traiului în orașele aglomerate, creând „Unité d`habitation”, în traducere unitate
de locuit. Principiile lui arhitecturale se bazau pe folosirea planului liber, a acoperișului în terasă, a
structurii de beton armat pe piloni și a fațadei libere, iar la interioare s -a bazat pe principiul modernist
al degajării spațiului și eliminarea ornamentelor, deoarece decora rea generează un gust fals. În opinia
lui Le Corbusier „luxul nu este necesar pentru nevoile umane, cel mai bun design fiind forma cea mai
simplă”. De asemenea, expresia formelor rectangulare intră în armonie cu principiile moderniste
adoptate în construcț iile din beton armat promovate de celebrul arhitect și designer. Un alt nume
important care trebuie amintit, Jacques Viénot, este creatorul primei case de decorațiuni din Franța
atingând și decorul și mobilierul și instalațiile, în anul 1927. Viénot a cont ribuit la fondarea ICSID
(Consiliul Internațional al Societăților de Design Industrial, redenumit Organizația Mondială de
Design), organizație internațională de design industrial. De asemenea, lui i se datorează și definiția
„Estetica industrială este știi nța frumosului în d omeniul producției industriale” (Batali, 2010, p. 161 –
162; Branea, 2006, p. 76 -78; Zamfir și Moldovan, 2002, p. 39).
Dacă ne referim la stilul franțuzesc de amenajare a unei locuințe, studiile de specialitate pun
accentul pe confort, intimitate, relaxare, culoare și pe puterea de a te plasa într -o lume mai luxoasă și
stilată. Paleta de culori caracteristică acestui stil se bazează pe tonuri de gri și crem, pasteluri,
completate de cărămiziu, bordo, albastru sau auriu, ducându -ne cu gândul la opulența specifică
palatelor existente în Franța. De asemenea, piesele de mobilier și accesoriile sunt atent alese pentru a
crea un cadru elegant, nefiind necesară încercarea de a încărca în exces decorarea camerelor. Sunt
întâlnite piese de mobilier rococo, combinate armonios cu cele neoclasice sau moderne. Mobilierul
supradimensionat și rotunjit sau perdelele diafane prinse cu șnurur i redau o influență regală tipică
pentru decorul în stil franțuzesc.

2.4. Designul în Anglia , arhitectură, high -tech și design interior, bazat pe materiale de inaltă
calitate
În Anglia, activitatea designului își are rădăcinile în jurul mișcării Arts& Crafts și se folosesc
doar anumite materiale și texturi. De asemenea, designul englez se bazează pe un nivel teoretic
avansat, arhitectură high -tech și design interior.
Expoziția „Britain can make it” s -a ținut în Londra în anul 1946 și a fost organizată de către
Consiliul Designului Industrial, cu scopul de a încuraja atât producătorii dar și publicul să găsească
idei noi pentru crearea produselor în condițiile de după război. O temă majoră dezbătută în timpul

21
acestei expoziții s -a intitulat „Ce înseamnă design industrial” , astfel rolul de designer a fost prezentat
ca o alternanță între numeroasele aspecte ale proiectării produsului dar și a producției lui.
Pentru britanici, designul semnifică modul în care se realizează un lucru, deci, reprezintă un
proces. De asemenea, designul îmbină totalitatea modalităților de a realiza un produs mai bine.
În ceea ce privește arhitecții celebrii ai Angliei, îl putem aduce în discuție pe Sir Giles Gilbert
Scott, acesta fiind designerul renumitei cabine telefonice roși i cunoscută în întreaga lume, în Anglia
fiind intitulată „Kiosk”. Acest simbol datează din anul 1924 și prezintă un blazon în formă de coroană,
reprezentând Guvernul englez, încă de atunci Kiosk no. 2 a fost plasat în Londra și în imprejurimile
ei (The Tel ephone Box).
O altă capodoperă britanică remarcată în întreaga lume este „Autobuzul Routemaster”, un
autobuz supraetajat de culoare roșie proiectat din anul 1954. Prima sarcină a acestui autobuz a fost să
înlocuiască troleibuzele londoneze și să înlocuiasc ă vechile autobuze diesel. Acestea au fost proiectate
de „London Transport” și construite la „Pa rk Royal Vehicles” .

Fig. 2.5 . „Kiosk no. 2” creat de Sir Giles Gilbert Scott în 1924
Sursa: https://www.pinterest.co.uk/pin/23503229290020304/?lp=true

22
2.5. Designul în Japonia, tradițional și modern, orientat spre eficientizarea spațiilor mici
Cultura japonez ă a evoluat foa rte mult în ultimii ani, de aceea putem face referire la o cultură
hibridă în care regăsim influențe asiatice, europene și americane. Japonezii au devenit renumiți și
premiați la nivel mondial de -a lungul anilor pentru proiectele arhitecturale, prin minima lismul emanat
și prin faptul că își propun să eficientizeze spațiile mici. Pentru depășirea acestui impediment,
japonezii preferă alegerea ușilor glisante în designul interior al caselor , deoarece salvează foarte mult
spațiu și asigură o intrare mai bună a luminii natrale. De asemenea, materialul preferat al niponilor
este lemnul, nelipsit din casele lor pentru că ajută la crearea relației om -natură specifică acestui stil.
Dacă vorbim despre arta tradițională japoneză aceasta include tehnica artistică de aranjare a
florilor denumită „ikebana”, cunoscutele origami, mișcarea artistică „Ukiyo -e”, renumita arhitectură
a orașelor și nu în ultimul rând meșteșugăritul păpușilor japoneze. Ikebana reprezintă un stil floral
minimalist c are are la bază principii precum simplitatea, eleganța și echilibrul. Pentru japonezi, arta
aranjării florilor, sau alt tip de artă care nouă, europenilor, ni se pare ciudat sau neimportant, pentru
ei reprezintă același lucru ca pictura sau sculptura. Aceș tia consideră că o cantitate prea mare de flori
pusă la un loc într -un buchet, ascunde sau chiar desființează individualitatea florii în sine. De
asemenea, prin ikebana, japonezii reușesc să transmită o idee sau un simbol, aranjamentul
reprezentând relația dintre cer, om și pământ. Conform teoriei chineze, omul se află situat la mijloc,
între cer și pământ, adică în centrul Universului. Un alt aspect important este reprezentat de referirea
la trecut printr -o plantă înflorită complet, prezentul evocat printr -o plantă înflorită pe jumătate, iar
bobocul face trecerea spre viitor (Reka Rozsnyai, 2010).
Mișcarea artistică „Ukiyo -e” a prosperat în perioada secolelor al XVII -lea și al XIX -lea în
cultura niponă și era reprezentată de picturi, mai exact de litografii pr oduse cu ajutorul tehnicii
blocurilor de lemn. Tema acestor picturi era „lumea în mișcare”, iar artiștii alegeau fie să picteze
femei, actori, povești din cultura populară, momente din istorie, scene ale diverselor călătorii, fie
simple peisaje în care sur prindeau natura sau animalele în habitatul lor. Imprimeurile erau realizate
cu ajutorul blocurilor de lemn poziționate cu fața în sus, astfel încât imprimarea să poată fi concepută
cu succes, creând o anumită presiune pentru a putea exista diferite efecte. Reliefarea imaginii se putea
realiza prin presarea unui bloc de lemn curat, care nu fusese băgat în cerneală anterior, astfel puteau
fi concepute texturile hainelor și materialelor sau plasa de pescuit. De asemenea, pentru a imita zăpada
care se așterne s e foloseau diverse spray -uri, iar prin lustruire se ajunge a la culori mult mai luminoase
(Bell, 2004, p. 245 -247, Britannica, 2012).

23

Fig. 2.7 . Pictura unei Geishe
Sursa: https://www.adachi -hanga.com/ukiyo –
e-en/items/eishi003/
Fig. 2.6 . Stilul japonez de aranjare a l
florilor denumit „Ikebana”
Sursa: http://nordic –
lotus.blogspot.ro/2015/04/curved -lines -in-
basic -styles.html
Când vine vorba despre niponi, aceștia au un stil aparte, inconfundabil, indiferent de perioada
istorică la care facem referire. „Țara Soarelui Răsare” este caracterizată prin faptul că aici, vitalitatea
întâlnește o dinamică aparte, schimbările sunt foar te rapide, poate chiar la ordinea zilei și se află într –
o permanentă reînnoire, datorită evoluției și descoperirilor continue ale japonezilor (Leru, 2013).

24
CAPITOLUL 3. DESIGNUL ÎN ȚĂRILE NORDICE.
STUDIU DE CAZ – MAGAZINUL IKEA .

Designul în țările nordice este unul diferit decât cele prezentate anterior, acest stil simplu,
modern și funcțional își face simțită prezența în întreaga lume și este apreciat din ce în ce mai mult
de către noi, prin simpla armonie și liniște pe care le t ransmite. Acest stil a stat și la baza conceperii
magazinului IKEA de către suedezul Ingvar Kamprad în anul 1943. Inițial IKEA vindea pixuri,
portofele, rame de tablouri, ceasuri și bijuterii, toate aceste produse având prețuri scăzute. Ulterior, s –
a axat pe conceperea și vânzarea pieselor de mobilier și decorațiuni, iar astăzi se bucură de un succes
neașteptat.

3.1. Puncte de reper în apariția și dezvoltarea designului scandinav
Cele cinci țări nordice , Islanda, Danemarca, Suedia, Fin landa și Norvegia, pline de tradiție și
moștenire culturală se află într -o strânsă legătură, aici luând naștere stilul scandinav sau nordic . În
timp ce o mare parte a Europei observa drept exemplu nobilii și opulența dusă la extrem, nordul
Europei s -a axat pe forme simple, s ubtile dar și funcționale și pe materiale naturale locale. Această
mișcare , relativ nouă, apărută după anul 1950 este caracterizată prin minimalismul și simplitatea care
se remarcă în orice produs. În aceste țări sunt apreciate spațiile libere, mobilierul funcțional, alcătuit
din linii expresive și nu din corpuri masive și greoaie. Spre deosebire de alte țări europene unde se
folosea ca material preponderent metalul, în țările scandinave lemnul este materialul preferat și cel
mai folosit. Elementelor precum piatra și lemnul li se alătură în anii 60 și texturi precum fibra de sticlă
sau plasticul. Iar în ceea ce privește culorile neutre adoptate până acum , acestora li se adaugă și
tonuri le cromatice mult mai intense. Desigur, designul scandinav nu se limiteaz ă doar la crearea de
piese de mobilier și bunuri de folosință casnică, acesta fiind aplicat designului industrial în crearea de
telefoane mobile, electrocasnice și chiar m așini (Batali, 2010, p. 199 -201).
Designul scandinav a fost influențat și de alte stiluri și culturi cum ar fi romantismul, Art
Nouveau, Bauhaus sau în prezent de modernism. Mișcările Bauhaus și ale constructivismului au ajutat
oamenii să respingă ideea tradițională de aristrocrație și de clase sociale precum căreia se înțelegea
că doar cei înstăriți au dreptul la un design interior aranjat cu stil și cu decorațiuni, aceștia realizând
că designul este pentru toată lumea de fapt.

25
În prezent, interioarele nordice sunt din ce în ce mai apreciate și adoptate , deoarece sunt
potrivite tuturor vârstelor, întrucât sunt extrem de practice și ușor de adaptat. Ideea de bază este să te
folosești de mobilă veche sau de alte elemente deja existente în casă și să le îmbini cu alte elemente
simple și naturale, pentru a crea un tot unitar care să emane o notă de prospețime și căldură. Datorită
climatului aspru și foarte rece cu ierni lungi , lumină aproape inexistentă și spații mici, au stat la baza
apariției stilului care acum se bucură de un renume mondial. În plus, un alt aspect al stilului este
respectu l pentru natură, dar și cunoștințele despre acest subiect pe care scandinavii și le însușesc.
Natura a fost mereu o sursă de inspirație continuă, drept dovadă designeri nordici precum Alvar Aalto
și Arne Jacobsen sunt recunoscuți drept inițiatori ai Modern ismului Organic. Arne Jacobsen și Eero
Aarnio au fost maeștrii în crearea unor modele de scaune, rămânând memorabili până în prezent în
designul scandinav și nu numai. Cel dintâi a creat celebrul scaun „seria 7” (fig. 3.1.) în anii `50, iar
cu ajutorul cu noașterii de noi tehnici ce i -au permis îndoirea materialului a putut concepe și faimosul
Egg Chair cu un design iconic (fig. 3.2.) , amândouă producându -se și în ziua de azi. Eero Aarnio este
cunoscut prin crearea scaunului Bubble Chair în anul 1968 (fig. 3.3), deosebindu -se de cele prezentate
anterior prin faptul că era conceput din fibră de sticlă, proiectând fel de fel de forme geometrice
datorită maleabilității materialului ales.

Fig. 3.1. Scaunul „Seria 7” – Arne Jacobsen
Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/480126010244
469932/?lp=true
Fig. 3.2. Scaunul „Egg” -Arne Jacobsen
Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/38238382459
0579164/

26

Este admirabil faptul că acest stil scandinav s-a bazat pe aceleași principii de mai bine de
jumătate de secol. Fie că ne referim la piesele de mobilier de atunci sau de acum, acestea au rămas la
fel de sim ple și pline de funcționalitate și apreciate în toată lumea.

3.2. Designul scandinav , un exemplu de relație formă -funcție -structură -material
Totuși, nu ar trebui să facem o confuzie între designul scandinav și designul minimalist , acesta
din urmă incluzând în creații diverse materiale precum: oțelul inoxidabil, cromul sau materialele
plastice. Materialele naturale ca lemnul , bumbacul sau cânepa sunt utilizate în stilul adoptat de
nordici, aceștia combină diverse culori pastelate, aproape șterse, valorificând lumina naturală a
soarelui . Piesele de mobilier în nuanțe deschise luminează decorul, înviorând chiar și zilele de iarnă
în care întunericul se lasă mult mai repede. Oglinzile dispuse pe pereți sunt utilizate pentru a reflecta
lumina și pentru a crea senzația de un spațiu mai mare.
Deși lemnul este mult mai rar în Danemarca , designerii au combinat ideile de simplitate și
funcționalitate și au creat mobilier, multe piese fiind iconice și folosite și în ziua de azi (fie create încă
în fabrici , fie păstrate din generație în generație). Valorile care au caracterizat perioada postb elică în
crearea de mobilă au fost concentrarea asupra utilizatorului, respectarea materialelor și atenția asupra
detaliilor deoarece, acestea fac diferența între un produs care se vinde și unul care nu are succes pe
piață (Ministry of Foreign Affairs of D enmark, 2008, p. 7).
Fig. 3.3. Scaunul „Bubble” – Eero Aarnio
Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/52846933
7518954529/

27
Designul norvegian s -a bazat pe calități ale produselor cum ar fi: funcționalitatea,
durabilitatea, simplitatea, frumusețea și for mele naturale, iar cel suedez pune accent pe liniile simple
perfecte, puse în evidență mai ales în piese le de mobilier multifuncționale . Meșteșugurile tradiționale,
munca artizanală din sticlă sunt remarcate în stilul suedez. De asemenea, dacă pătrundem într -o
locuință din Suedia vom remarca faptul că existența covoarelor este aproape inexistentă, locuitorii
folosind parchet din lemn masiv sau lemn lam inat, care se întreține cu ușurință.
Designul islandez combină progresul în tehnologie cu elementele din natură, reflectând
contrastele geografice ale insulei mici, dar dinamică, cu peisajul auster, activitatea vulcanică, ghețarii
imenși, condițiile meteorologice dure, dar și bogăția naturii. Conștiința ecologică are un rol
fundamental în acest stil, reciclarea obiectelor sau utilizarea materialelor rămase fiind principii de
bază ce trebuiesc respectate și puse în practică . Astăzi, folclorul, patrimoniul, istoria și nostalgia
influențează designerii, încercând să definească și să celebreze o identitate națională într -o lume
globalizată (Iceland Design Centre, 2008).
Amenajările nordice au ajuns să fie un etalon pentru întreaga populație din toate colțurile
lumii. Unul dintre cele mai importante amănunte pe care trebuie să le luăm în considerare ar fi faptul
că trebuie să ne limităm la cât mai puține elemente de decor, lucru aproape imposibil pentru noi,
balcanicii. Un alt secret al acestui stil este acela că pieselor de mobilier le sunt atribuite mai multe
funcții, iar lemnul, materialul cel mai prezent în această zonă este mai mereu natural, nevopsit,
nordicii recurgâ nd doar la șlefuirea și lăcuirea acestuia (Sfaturi pentru acasă, 2015).

3.3. IKEA -o afacere de succes bazată pe design
IKEA este o companie care vinde mobilier gata de asamblare și a fost fondată în Suedia în
anul 1943 de către Ingvar Kampard care avea doar 17 ani. „Să creăm o viață de zi cu zi mai bună
pentru cei mai mulți oameni” este motto -ul care stă la baza evoluției acestei companii pe tot globul.
Conceptul IKEA este acela de a oferi o gamă vastă de produse de mob ilier, decorațiuni și soluții
funcționale, toate acestea îmbinându -se într -un design de calitate, unde prețul nu este o problemă
pentru absout nicio persoană. IKEA dorește să creeze o viață cât mai bună pentru cât mai mulți oameni
și nu doar să amenajeze l ocuințele acestora. De asemenea, designul oferă o combinație între forma,
funcționalitatea, calitatea și prețul accesibil al produselor , designerii contribuind la aceste aspecte încă
de la începutul procesului de creație. Toate materialele și produsele sun t testate inițial deoarece,
calitatea este un aspect foarte important în crearea produselor marca IKEA pentru simplul fapt că

28
ajută la cunoașterea nevoilor clienților, a modului lor de viață, dar și a modului de utilizare al pieselor
de mobilier.
Piatra de temelie a gamei de produse IKEA este designul suedez, mobila și decor ațiunile fiind
atrăgătoare, funcț ionale și create cu grijă față de oameni.
Când vine vorba de materiile prime utilizate în crearea produselor, IKEA se poate mândri cu
folosirea de mat eriale sustenabile , întrebuițând cu grijă și la maximum resursele de care dispun,
aceștia reușesc să mențină prețurile foarte scăzute. Printre materialele utilizate în crearea produselor
putem enumera: lemnul, bumbacul, inul, bambusul, zambila de apă, iuta , compozitul din lemn și
plastic și plasticul PET reciclat (fig. 3.4 .).

Fig. 3.4 . Materialele utilizate de IKEA în fabricarea produselor
Sursa: https://www.ikea.com/ms/img/ads/vitality/this_is_ikea/democratic_design/20141_tidd03a_01_PE382539.jpg

Dacă ne referim la sigla companiei, a ceasta este realizată cu ajutorul culorilor galben si
albastru. Aceste culori nu sunt alese întâmplător, reprezentând culorile steagului suedez. În Suedia,
oamenii pun accent mai ales pe natură și pe casă, aceștia îmbinându -le și creând o atmosferă plină d e
aer curat și lumină în propriile case, limitându -se la simplitate. De asemenea, designul magazinelor
este același, reprezentat de clădiri albastre cu accente galbene (fig. 3.5.) . Un element de diferențiere
între IKEA și alte magazine de acest tip este de signul magazinului, conceput să îi conducă pe clienți
prin toate raioanele existente, prezentându -i gama de produse.
În anul 2017 IKEA deținea un număr de 415 magazine în 49 de țări. Tot în acest an, compania
a avut onoarea de a câștiga premiul „Nordic Language Award” (de limbă nordică), datorită faptului
că a introdus limba și cultura scandinavă către o audiență globală.

29

Fig. 3.5. Designul magazinelor IKEA
Sursa: https://www.catavencii.ro/cum -sa-construiesti -mobila -de-la-ikea-trei-pasi/

3.4. IKEA în România; o gamă largă de produse, accesorii și soluții funcționale, la prețuri
accesibile
IKEA este o companie privată ce a fost inaugurată în țara noastră în martie 2007, fiind al 253 –
lea magazin deschis în a 29 -a țară. Magazinul este situat în Zona Comercială Băneasa, întinzându -se
pe o suprafață de 26.000 m2 și are 1.500 de locu ri de parcare (fig. 3.6.) . De asemenea, un al doilea
magazin va fi deschis tot în București la sfârșitul anului 2018.
Magazinul IKEA îndeplinește orice nevoie a consumatorilor, reunind totul în același loc.
Gama de produse oferă soluții pentru toate suprafețele casei, atât mobilier pentru sufragerii, bucătării,
dormitor, baie, dar și decorțiuni, corpuri de iluminat sau textile. Toate aceste produse răspund nevoilor
diverselor gusturi, respectând caracteristica principală de funcționalitate. În acest m agazin, clienții pot
găsi o ofertă de peste 7.000 de produse de toate tipurle și pentru toate gusturile.
Anual compania publică atât în mediul online cât și în format fizic un catalog de 326 de pagini
unde sunt expuse produse și soluții de amenajare . Anul 2018 este intitulat „mai mult timp pentru tine
pentru acasă”. De asemenea, o serie de noi produse se vor găsi în magazin , iar sustenabilitatea este
misiunea companiei suedeze. Pentru companie, sustenabilitatea reprezintă acea grijă purtată pentru
oameni s au față de mediul înconjurător, dar și crearea de energie regenerabilă.

30
Denumire plă titor: IKEA ROMANIA S.A.
Adresa: Șos. BUCUREȘTI -PLOIEȘTI 42A București
sect 1
Județ ul: MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Număr de înmatriculare la Registrul
Comerț ului: J40 /8161 /2005
Telefon: 0213088100
Fax: 0213088125
Stare societate: ÎNREGISTRAT din data 03 Mai 2005
Data înregistrării ultimei declaraț ii: (*) 04 Aprilie 2017
Data ultimei prelucră ri: (**) 02 Ianuarie 2018
(*) Data ultimei cereri de înregistrare/mențiuni de la ONRC sau a ultimei declarații de înregistrare/mențiuni
de la organul fiscal competent.
(**) Data prelucrării cererii de înregistrare/mențiuni de la ONRC sau a declarației de înregistrare/mențiuni de
la organul fiscal competent, de către ANAF
Fig. 3.6 . AGENTUL ECONOMIC CU CODUL UNIC DE IDENTIFICARE 17547941 -IKEA România
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice (http://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html )

Așa cum putem observa în figura 3.3. retailerul suedez IKEA a raportat venituri în anul
financiar 2016 de aproximativ 557 milioane de lei, pentru unicul magazin pe care îl deține în România.
Astfel, compania a vândut piese de mobilier, accesorii pentru int erior sau exterior, dar și mâncare în
restaurantul din Băneasa , în valoare de 557.916.193.
În anul financiar 2016, vânzările IKEA FOOD au atins 6,3% din vânz ările totale ale
retailerului în țara noastră. Magazinul din București a vândut cele mai multe prăjituri Almondy din
lume, adică 297.000 de bucăți (Forbes, 2016).
Pentru anul financiar 2017 nu s -au afișat deocamdată date contabile pe site -ul Ministerului
Finanțelor Publice, dar personalul magazinului IKEA din București a fost binevoitor și mi -a putu t
oferi câteva date despre activitatea di n anul 2017 . Astfel, vânzările au avut o creștere cu 14% față de
anul 2016, peste 3,3 milioane de clienți sau potențiali clienți au trecut pragul magazinului. Dintre cele
18,3 milioane de produse ce au fost vândute 23% au fost reprezentate de piese de mobilier, iar restul
de 77% de decorațiuni și accesorii. Cele mai vândute pi ese de mobilier au fost cele pentru camera de

31
zi, sufrageria ce poartă numele BESTA s -a vândut în aproximativ 94.000 de bucăți, iar farfuriile Oftast
s-au vândut în 904.000 de exemplare. Desigur și la capitolul anagajați putem observa o evoluție în
anul 2017 față de anul 2016, respectiv magazinul a ajun s sa aibă 670 de angajați, cu 150 mai mult. Și
în mediul online, retailerul suedez se mândrește cu un număr de 127.000 de comenzi efectuate , cu
35% mai multe dec ât în anul financiar precedent (IKEA).
Indicatori din
CONTUL DE PROFIT Ș I PIERDERE (mil. Lei)
Cifra de afaceri netă 556.060.865
VENITURI TOTALE 557.916.193
CHELTUIELI TOTALE 521.491.303
Profitul sau pierderea brut(ă )
-Profit 36.424.890
-Pierdere 0
Profitul sau pierderea net(ă) a exerciț iului financiar
-Profit 28.136.661
-Pierdere 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Număr mediu de salariaț i 520
Tipul de activitate, conform clasifică rii
CAEN Comerț cu amă nuntul al mobil ei, al articolelor
de iluminat ș i al ar ticolelor de uz casnic n.c.a.,
în magazine specializate
Fig. 3.7 . Indicatori din raportările contabile anuale la 31 decembrie 2016
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice (http://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html )

De asemenea, o mare parte din profiturile companiei se datorează și departamentului IKEA
Food, având un rol important în atragerea de clienți la magazin și încurajarea acestora să petreacă mai
mult timp aici. Acest departament, format din Restaurantul IKEA, magazinul cu delicatese suedeze și
Bistro -ul IKEA. Departamentul a avut vânzări în valoare de 2 milioane de lei. Acest departament a
ajuns la o creștere a vânzărilor cu aproximativ 10% față de anul anterior, iar din totalul vâ nzărilor
IKEA Român ia aceste vânzări reprezintă 6 %. Cele mai cumpărate produse au fost: Bomboanele
pick&mix (8.8 milioane de bucăți), chiftelele suedeze vândute în număr de 5.9 milioane de bucăți și
bineînțeles cunoscutul Hot dog vândut în 2.9 milioane de bucăț i, ceea ce înseamnă 532 de kilometrii
de hot -dog.

32
IKEA România și -a suplimentat capacitatea de depozitare cu aproximativ 30%, prin înființarea
unui alt depozit logistic în vara anului 2017, astfel îmbunătățind disponibilitatea stocurilor pentru
majo ritatea produselor.

3.5. Satisfacția consumatorului român de produsele IKEA
În ceea ce privește produsele IKEA, clienții au o părere împărți tă, fie că adoră acest brand fie
că nu, compania dorește să își îmbunătățească în mod continuu produsele, dar în special relația cu
clienții. De asemenea, retailerul suedez pune accent pe mediul online și pe comenzile efectuate într –
un număr cât mai mare pe site -ul com paniei, datorită evoluției și mediului dezvoltat în care trăim.
Deoarece de multe ori când clienții ajung în magazine respectivele produse nu se află pe stoc, aceștia
preferă să scutească drumul până la magazin și să efectueze comenzile dorite în mediul online. Cu
toate acestea , tot magazinele fizice sunt pe departe cele mai importante și produc vânzări foarte mari .
Deoarece specializarea magazinului este comercializarea cu amănuntul a mobilei, articolelor
de iluminat și a articolelor de uz casnic, s copul cercetării este acela de a observa satisfacția românilor
cu privire la produsele IKEA , iar ca obiect ive putem enumera următoarele: determinarea motivelor
pentru care consumatorii trec pragul magazinului, gradul de mulțumire al clienților față de calitatea
produselor, determinarea gradului de mulțumire în ceea ce privește raportul calitate -preț al produse lor
oferite, frecvența de cumpărare a clienților.

Cercetare privind satisfacția consumatorului român de produsele IKEA :
Informațiile din această cercetare au scop didactic și sunt folosite doar pentru realizarea lucrării de
licență.
1. Cunoașteți compania de mobilier IKEA?
DA NU
2. Cât de des vizitați magazinul IKEA ?
O dată pe săptămână
O dată pe lună
De două trei ori pe lună
Mai rar
3. Când ați vizitat ultima data magazinul?
Săptămâna aceasta

33
Acum 2 săptămâni
Acum o lună
Acum câteva luni
4. Ce produse vă interesea ză cel mai mult atunci când alegeți magazinul IKEA ?
Mobilier pentru camera de zi
Mobilier pentru dormitor
Mobilier pentru bucătărie
Corpuri de iluminat
Decorațiuni
Produse pentru grădină
Tacâmuri/ servicii/ pahare
5. Cum apreciați raportul calitate -preț pentru produsele IKEA?
Foarte nesatisfăcător
Satisfăcător
Foarte satisfăcător
6. Ați vizitat site -ul magazinului IKEA www.ikea.com/ro/ro/ ? Dacă da, de câte ori?
DA NU o data / de 2 ori / de mai multe ori
7. Ce produs ați achiziționat din magazinul on line?
………………………..
8. Ați întâmpiat probleme cu livrarea produselor achiziționate atât din magazinul online cât și
din cel fizic?
DA NU
9. Ținând cont de următoarele aspecte în ce măsură alegeți să vizitați acest magazin ?
Achiziționarea de mobilier
Achiziționarea de decorațiuni
Achiziționare de corpuri de iluminat
Servirea mesei la Restaurantul IKEA
10. Vi s-a întâmplat să ajungeți în magazin și nu cumpărați niciun produs?
DA NU
11. Ați avut reclamații cu referire la produsele achiziționate?
DA NU

34
12. Pe o scală de la 1 la 10, cât sunteți de satisfăcut în privința următoarelor aspecte legate de
personalul din magazinul IKEA? (1 -nesatisfăcut, 10 – foarte satisfăcut)
Amabilitate
Cunoașterea produselor din magazin
Cunoașterea raionului și locul unde se află fiecare produs
Modul de prezentare la locul de muncă și comunicare
13. În ce sens ar trebui îmbunătățită imaginea și alegerea de a rămâne client fidel al magazinului
IKEA?
Amabilitatea personalului
Nivelul calității produselor comercializate
Prețurile adoptat e
Gama sortimentală
Oferte /reduceri promoționale
Curățenie
14. Ce sumă de bani ați cheltuit ultima dată la achiziționarea produselor IKEA?
Sub 100 de lei
Între 101 -500 lei
Între 501 -1500 de lei
Peste 1501 lei
15. Pe viitor plănuiți să mai faceți cumpărături în acest magazin?
Da nu
16. Sex: Vârstă:
17. Care este statutul dumneavoastră profesional?
Elev/ student
Salariat
Somer
Casnic
Pensionar
Fără ocupație
18. Nivel de studii:
Școala primară

35
Gimnaziu
Liceu
Facultate
Studii postuniversitare
19. Mediul de proveniență:
Urban
rural
20. În ce categorie de venit lunar vă încadrați?
Sub 1500 de lei
Între 1 501-2500 de lei
Intre 25 01-3500 de lei
Peste 35 01 de le i

36
BIBLIOGRAFIE

1. Batali, Luminița (2010): Introducere în istoria designului . Editura Fundației Ileana – Artă,
Design, Arhitectură: București.
2. Bell, David (2004): Ukiyo -e explained . Folkestone: Global Oriental.
3. Benton, Charlotte; Benton, Tim; Wood, Ghislaine (2003): Art Deco. 1910 -1939 . V & A
Publications: London.
4. Branea, Adrian (2006): Design. O abordare din perspectivă tipologică . Editura UNARTE:
București.
5. Freeman, Christopher; Soete, Luc (1997): The economics of industrial innovation. 3rd ed .
Cambridge Ma ss.: MIT Press.
6. Pamfilie, Rodica; Procopie, Roxana (2002): Design și estetica mărfurilor . Editura ASE:
București.
7. Vancea, Diane Paula Corina (2004): Valențe economice ale designului industrial în condițiile
economiei de piață . Ovidius University Press: Constanța.
8. ZAMFIR, Romulus; Moldovan, Mircea Sergiu (2002): Introducere in desig n. U. T. Pres: Cluj –
Napoca.
9. Adams , Douglas (1976): Journal of Arhitectural Education. Norman Bel Geddes and
Streamlined Spaces 30 (Issue 1: Teaching The Landscape) [e-jurnal] . Disponibil online pe:
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/10464883.1976.10758072 , [Accesat la
26.03.2018] .
10. DENKER, Susan (1982): „De Stijl: 1917 -1931, Visions of U topia”. Art Journal 42(3) , [e-jurnal] .
Disponibil online pe: https://doi.org/10.1080/00043249.1982.10792803 [Accesat la 24.03.2018]
11. ECHIPA CTRL -D (2012): În căutarea principiilor etice în design grafic , [online] CTRL -D.
Disponibil online pe: https://ctrl -d.ro/editorial/principii -etice -in-design -grafic/ , [Accesat la
23.03.2018].

37
12. ECHIPA CTRL -D (2014): Designul de ambalaj , un melanj între util și plăcut , [online] CTRL –
D. Disponibil online pe: https://ctrl -d.ro/tips -and-tricks/designul -de-ambalaj -un-melanj -intre-util-
si-placut/ , [Accesat la 23.03.2018].
13. Forbes România (2016): Afacerile IKEA România , [online]. Disponibil online pe:
https://www.forbes.ro/afacerile -ikea-romania -au-crescut -cu-21-2016 -pana -la-515-milioane -de-
lei-70206 , [Acceat la 28.04.2018].
14. Harley J. Earl : Landmark History of the "Concept Car" , [online]. Disponibil online pe:
http://www.harleyjearl.com/worlds -first-concept -cars/ , [Accesat la 26.03.2018].
15. Iceland Design Centre : DESIGN AND ARCHITECTURE | GENERAL
INFORMATION , [online]. Disponibil online pe:
http://www.icelanddesign.is/ICELANDICDESIGN/ , [Accesat la 28.03.2018].
16. IKEA : Informa ții despre companie , [online]. Disponibil online pe:
https://www.ikea.com/ms/ro_RO/this -is-ikea/about -the-ikea-group/index.html#cifre –
importante , [Accesat la 28.04.2018].
17. Leru, Sorana (2013): Principii de bază în arhitectura japoneză , [online]. Disponibil online pe:
http://www.misoarchitects.ro/single -post/2014/01/10/Principii -de-baz%C4%83 -%C3%AEn –
arhitectura -japonez%C4%83 -Sorana -Leru -Articol -publicat -in-revista -Art-Out-nr-212013 ,
[Accesat la 28.03.2018].
18. Ministry of Foreign Affairs of Denmark , 2008: Factsheet Denmark , [pdf] Ministry
of Foreign Affairs of Denmark . Disponibil online pe:
http://www.netpublikationer.dk/UM/8584/pdf/Furniture20and20Indust43D234.pdf ,
[Accesat la 28.03.2018].
19. Procopie, Roxana (2008): Cercetări exploratorii vizând complexitatea și complementaritatea
relației design -economie orientate spre creșterea competitivității organizațiilor și a satisfacției
consumatorului , [online] Concurs Consiliul Național al Cercetării Științifice . Disponibil online
pe: www.ase.ro/upcpr/profesori/365/PROIECT%20CNCSIS.doc [Accesat la 23.03.2018] .
20. Rozsnyai, Reka (2010) : Ikebana – amestecul japonez dintre artă, pasiune și frumusețe , [online]
Garbo. Disponibil online pe: http://www.garbo.ro/articol/Casa -Gradina/3064/Ikebana –
amestecul -japonez -dintre -arta-pasiune -si-frumusete/pagina -3.htm l [Accesat la 28.03.2018] .

38
21. Sfaturi pentru acasă (2015): Stilul suedez – principiile de bază , [online]. Disponibil online pe:
http://sfaturipentruacasa.ro/stilul -suedez -principiile -de-baza/ , [Accesat la 15.04.2018].
22. The Editors of Encyclopaedia Britannica (2014): Ukiyo -e-JAPANESE ART , [online]
Britannica . Disponibil online pe: https://www.britannica.com/art/ukiyo -e, [Accesat la
28.03.2018].
23. The Editors of Encyclopaedia Britannica (2015): Henry Dreyfuss -AMERICAN INDUSTRIAL
DESIGNER , [online] Britannica . Disponibil online pe:
https://www.britannica.com/biography/Henry -Dreyfuss , [Accesat la 26.03.2018] .
24. The Telephone Box: Timeline, [online]. Disponibil online pe: http://www.the -telephone –
box.co.uk/timeline / , [Accesat la 28.03.2018].
25. Adachi Hanga: The Geisha Itsuhana, [imagine online]. Disponibil ă online pe:
https://www.adachi -hanga.com/ukiyo -e-en/items/eishi003/ , [Accesat la 28.03.2018].
26. Art Contrarian , 2013: Norman Bel Geddes – First City of the Future , [imagine online].
Disponibilă online pe: http://artcontrarian.blogspot.com/2013/07/norman -bel-geddes -first-city-
of-future.html , [Accesat la 25.03.2018].
27. Art Station , 2016: Tassel Hotel , [imagine online] . Disponibilă online pe:
https://www.artstation.com/artwork/YRRnb [Accesat la 25.03.2018].
28. Car Sty ling: Buick Y-Job, [imagine online ]. Disponibil ă online pe:
http://www.carstyling.ru/en/car/1938_buick_y_job/images/30294/ , [Accesat la 28.03.2018].
29. Cațavencii, 2016: Cum să construiești mobila de la IKEA , [imagine online]. Disponibil ă online
pe: https://www.catavencii.ro/cum -sa-construiesti -mobila -de-la-ikea-trei-pasi/ , [Accesat la
25.04.2018].
30. IKEA: Democratic Design, [imagine online]. Disponibil ă online pe:
https://www.ikea.com/ms/img/ads/vitality/this_is_ikea/democratic_design/20141_tidd03a_01_P
E382539.jpg , [Accesat la 25.04.2018].
31. Lavany a Raja , 2015 : A brief h istory of Design Thinking , [imagine online]. Disponibilă online pe:
https://www. slideshare.net/AgileCampSV/lavanya -raja-presentation [Accesat la 23.03.2018].

39
32. Ministerul Finanțelor Publice: Tabel raport contabil an 2016, [tabel online]. Disponibil online
pe: http://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html , [Accesat la 28.04.2018].
33. Najwa : Shaker bedroom furniture , [imagine online] . Disponibilă online pe:
http://www.najwabedroom.com/shaker -bedroom -furniture/ [Accesat la 24.03.2018].
34. Nordic Lotus, 2015 : Curved Lines in Basic Styles , [imagine online]. Disponibil ă online pe:
http://nordic -lotus.blogspot.com/2015/04/curved -lines -in-basic -styles.html , [Accesat la
28.03.2018].
35. Pinterest: Bubble Chair, [imagine online]. Disponibil ă online pe:
https://ro.pinterest.com/pin/528469337518954529/ , [Accesat la 28.03.2018].
36. Pinterest: Egg Chair , [imagine online]. Disponibil ă online pe:
https://ro.pinterest.com/pin/382383824590579164/ , [Accesat la 28.03.2018].
37. Pinterest : Letter no. 22, [imagine online]. Disponibil ă online pe:
https://ro.pinterest.com/pin/10625749090972753/ , [Accesat la 26.03.2018].
38. Pinterest : Lucky Strike Cigarettes , [imagine online]. Disponibilă online pe:
https://i.pinimg.com/originals/1b/1b/c2/1b1bc27876325bd706c9f67ab2f31488.jpg , [Accesat la
26.03.2018].
39. Pinterest: Series 7 Chair, [imagine online]. Disponibil ă online pe:
https://ro.pinterest.com/pin/480126010244469932/?lp=true , [Accesat la 28.03.2018 ].
40. Pinterest: The Telephone Box , [imagine online]. Disponibil ă online pe:
https://www.pinterest.co.uk/pin /23503229290020304/?lp=true , [Accesat la 28.03.2018].
41. Stejar masiv , 2015: Cel mai celebru scaun din lume – Thonet no 14 din 1859 , [imagine online] .
Disponibil ă online pe: https://www.stejarmasiv.ro/cel -mai-celebru -scaun -din-lume -thonet -no-14-
din-1859/ [Accesat la 25.03.2018].
42. Wikipedia , 2014. The Red House in Upton [imagine online] . D isponibilă pe:
https://en.wikipedia.org/wiki/Red_House,_Bexleyheath#/media/File:Philip_Webb%27s_Red_H
ouse_in_Upto n.jpg [Accesat la 25.03.2018].

40