Academia de Studii Economice din București [606923]

Academia de Studii Economice din București
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

București 2018

Datoria publică și Clubul de la Paris

Coordonator: Prof. Univ. Dr. Vuță Mariana
Realizator : Griceniuc Sorina
Seria B, Grup a 1544

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
CAPITOLUL 1 : Datoria publică : Concept, Definiție, Indicatori ………………………….. …………… 4
1.1 Definiții ale datoriei publice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
1.2 Pactul de Stabilitate și Creștere ………………………….. ………………………….. …………………… 5
1.3 Indicatori de analiză a dat oriei publice……………………………………………… . …7
1.4 Sustenabilitatea și vulnerabilitatea datoriei publice ………………………………… ….9
1.5 Clubul de la Paris………………………………………………………………….. ……11
CAPITOLUL 2 : Metodologia cercetării ………………………….. ………………………….. ……………. 15
2.1 Scopul cercetării………………………………………………………………………. 15
2.2 Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelulului, dinamicii și structurii datoriei
publice ……………………………………………………………………………………… …15
2.2.1 Indicatori utilizați pentru aprecierea nivelului ……………… ……………………….15
2.2.2 Indicatori utilizați pentru aprecierea structurii ………………………………………16
2.2.3 In dicatori utiliz ați pentru aprecierea dinamicii……………………………………….16
2.2.4 Indicatori utilizați pentru aprecierea efortului financiar………………………………17
2.3 Baza de date…………………………………………………………………………….17
CAPITOLUL 3: Studiu de caz privind analiza evoluției da toriei publice …………………….19
3.1 Indicatori de nivel a datoriei publice …………………………………………………..19
3.2 Indicatori de structură a datoriei publice ……………………………………………….22
3.3 Indicatori de dinamică a datoriei publice ………………………………………………27
3.4 Indicatori privind efortul financiar ……………………………………………………..29
3.5 Deficitul bugetar și procedura de deficit excesiv ………………………………………30
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 33
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 35
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 37

3
Introducere
Dintotdeauna, posibilitatea de a cheltui mai mult decât resursele financiare, recurgând
la îndatorare, a reprezentat o tentație atât pentru indivizi, organizații, cât și pentru guverne.
Astfel, îndatorarea publică reprezintă un fenomen de care au fost afectate toate țările într -o
măsură mai mică sau mai mare.
În această lucrare am realizat o analiză a evoluției datoriei publice a unor state membre
ale Uniunii Europene. Motivația din spa tele alegerii acestei teme este legată în principal de
evenimentele legate de criza datoriilor suverane, de care au fost afectate țările din Uniunea
Europeană, în special cele din zona Euro, Grecia fiind cel mai mult afectată, aceasta atingând
un nivel al datoriei publice în PIB de peste 100%, mult peste limita stabilită în Tratatul de la
Mastricht (60% din PIB).
Lucrarea este structurată pe 3 capitole: Capitolul 1 – Datoria publică : Concept ,
Definiție, Indicatori, Capitolul 2 – Metodologia cercetării și Capitolul 3 – Studiu de caz
privind analiza evoluției datoriei publice.
În primul capitol al acestei lucrări am considerat necesară prezentarea succintă a
conceptului de datorie publică, precum și prezentarea Pactului de Stabilitate și Creștere
deoarece reprezintă problematica acestei lucrări. Ulterior am prezentat indicatorii prin care se
analizează datoria publică, sustenabilitatea și vulnerabilitatea acesteia și în final am prezentat
Clubul de la Paris, ce reprezintă acesta, cum funcționează , principiile care stau la baza clubului,
precum și termenii conform cărora se acordă împrumuturile. Acest capitol reprezintă o sinteză
a literaturii de specialitate privind problematica datoriei publice.
Cel de -al doilea capitol vizează în primul rând s copul acestei lucrări, prezentarea
indicatorilor utilizați în analiza evoluției datoriei publice, precum și modul de calcul al acestora,
de asemenea este prezentat modul în care s -a constituit baza de date (țările cuprinse în studiu,
motivul care a stat la baza alegerii acestor state, perioada pentru care s -a realizat analiza și sursa
datelor).
În ceea ce privește ultimul capitol este prezentat studiul din caz prin care s -a urmărit
evoluția datoriei publice prin calcularea indicatorilor de nivel, structură și dinamică a acesteia.
De asemenea am considerat necesară și prezentarea evoluției deficitului bugetar și identificarea
țărilor pentru care a fost deschisă procedura de deficit excesiv. Astfel se vor evidenția țările și
perioada în care nu au respectat limita privind un deficit de maxim 3% , determinând astfel
deschiderea procedurii de deficit excesiv.

4
CAPITOLUL 1
DATORIA PUBLICĂ : CONCEPT, DEFINIȚIE, INDICATORI
1.1 Definiții ale datoriei publice:
Datoria publică reprezintă o componentă importantă în vederea analizei situației
finanțelor publice a unui stat, dar și a perspectivelor pe termen lung. Astfel, de -a lungul
timpului, aceasta a reprezentat subiectul unor studii care au urmărit diverse aspecte, cum ar fi:
factorii determinanți, previziunile pri vind nivelul acesteia, sustenabilitatea, influența datoriei
asupra altor componente, gestionarea eficientă, nivelul stabilizat.
Datoria publică surprinde ansamblul sumelor care ar trebui înapoiate de către stat, într-
un moment dat, creditorilor săi de pe piața internă și externă .
Potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004 1 din România, datoria publică este alcătuită
din datoria publică guvernamen tală, ce reprezintă ansamblul „ obligațiilor financiare interne și
externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau
garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României, de pe piețele
financiare” la care se adaugă datoria publică locală, care de asemenea surprinde totalitatea
obligațiilor financi are interne și externe, însă în acest caz ale autorităților administrației publice
locale.
Săvoiu (2003) 2 defin ește datoria publică ca fiind „o obligație asumată de o persoană
fizică sau juridică (debitor) față de o altă persoană (creditor), care are în c ontrapartidă o creanță
confirmată într-un raport juridic privi nd rambursarea la un anumit termen a unei sume de bani
sau a unor bunuri economice, conform unei relații contractuale sau unei legi”.
Într-o altă accepție, datoria publică reprezintă totalitatea resurselor adunate cu titlu de
împrumut de către autoritățile publice centrale și locale și alți subiecți de drept public de la
diverși creditori, persoane fizice sau juridice, de pe piața intern ă și/sau externă și rămase de
restituit la un anumit moment 3.
Structura datoriei publice diferă de la un stat la altul în conformitate cu gradul de
dezvoltare economică al fiecăruia . În țările cu un nivel de dezvoltare ridicat ponderea datoriei
publice interne în totalul dato riei publice este mai mare în comparație cu ponderea datoriei
publice externe 4. De partea cealaltă statele cu un grad de dezvoltare economică scăzut
(emergente) s-au concentrat în special pe datoria publică externă, acestea împrumutându -se mai

1 Legea datoriei publice nr.313/2004, Text publicat în M.Of.al României.
2 Săvoiu, G., Grigorescu R. (2003), Statistică financiară, Ed. Independența Economică, Pitești.
3 Popescu, D.Nicolae. Finanțe publice. București: Ed.Economica. 2002, p.150.
4 Stroe, Radu, Armeanu, Dan. Finanțe. Ediția a -II-a. București: Ed.ASE.2004,p.165

5
mult în exterior. Unul din motive îl rep rezintă nivelul ridicat de acces la resurse, rezultat în
urma împrumuturilor externe, spre deosebire de împrumuturile interne care creează doar
transferuri de resurse în cadrul țării. Împrumuturile externe au căpătat o amploare fără
precedent, drept urmare a constituirii pe piața țărilor dezvoltate a unui surplus de capital, piața
externă oferind condiții mai convenabile decât cea internă .
O definiție ce face vizibilă delimitarea datoriei publ ice externă și internă dată de
Văcărel, I., et all ( 2007), presupune că „ datoria publică internă reprezintă ansamblul oligațiilor
statulu i, ce provin din împrumuturile contractate direct sau garantate de stat, de la persoane
fizice sau juridice, în lei sau valută, de pe piața internă, inclusiv sumele primi te temporar din
sursele Tre zoreriei statului”, respectiv „ datoria publică externă reprezintă totalitatea obligațiilor
statului provenind din împrumuturi de pe piața externă, contractate direct sau garantate de stat”.
Problema datoriei externe este foarte i mportantă și de interes global, ce afectează în mod
special țările emergente . Aceasta preocupă în egală măsură, deși, cert de pe poziții diferite
guvernele țărilor creditoare, precum și a celor debitoare, instituțiile financiar internaționale și
băncile c omerciale creditoare.
1.2 Pactul de Stabilitate și Creștere
În țările ce fac parte din zona Euro, problema datoriei publice are o importanță deosebită
datorită Pactului de Stabilitate și Creștere, conform căruia raportul dintre datoria publică și
produsul intern brut nu trebuie să depășească 60% și raportul dintre deficitul public și produsul
intern brut să nu depășească 3%.
Acesta se în scrie în cadrul Etapei a III -a a Uniunii Economice și Monetare, care a
început la 1 ianuarie 1999. Obiectivul principal ce stă la baza fundamentării acestui pact este
de a asigura faptul că statele membre nu vor înceta să depună eforturi în privința disciplinei
bugetare și ulterior introducerii monedei unice . Acest . pact s urprinde o decizie a Consiliul ui
European .(adoptată la Amsterdam .la 17 iunie 1997) și două regulamente ale Consiliului de
Miniștri adop tate la 7 iulie 1997 în care se stabilesc detaliile tehn ice ale Pactului (urmărirea
pozițiilor bugetare și coordonarea politicilor economice, și resp ectiv implementarea procedurii
în caz de deficit excesiv). 5

5 European Comission: Improving the Stability and Growth Pact:the Comission ’s three pillar aproac h ISSN 1725 –
3209, March 2005
http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/pages/publication7556_en.pdf

6
Tabel 1 .2.1: Evoluția și modificările Pactului de Stabilitate și C reștere
Evoluție Obiective Modificări
1 ianuarie 1999 –
Fundamentar ea
Pactului de
Stabilitate și
Crestere – Convergența
susținută și
durabilă a
economiilor țărilor
din Zona Euro;
-prevenirea
apariției deficitului
bugetar excesiv; -vizează 2 componente:
 preventivă – pentru identificarea și
îndreptarea deficitelor bugetare, înainte ca
acestea să provoace depășirea pragului de
3% din PNB;
 corectivă – un set de reguli pentru a
provoca presiuni asupra statelor memb re
astfel încât să se evite deficitele excesive și
să se ia măsuri rapide de îndreptare a
acestora;
Sancțiuni între 0,2 – 0,5% din PNB în
dependență de gradul în care pragul de (3%)
este depășit.
27 iunie 2005 -în
cadrul
Consiliului
European au
fost elaborate o
serie de
propuneri în
vederea unei
funcționări mai
bune Pactului de
Stabilitate și
Creștere  cele două ancore nominale ale Pactulu i de
Stabilitate și Creștere au rămas
neschimbate;
– deficit bugetar de maxim 3% din PIB;
– rată a îndatorării de maxim 60% din
PIB;
 a fost propusă o listă de factori relevanți
care ar trebui luați în considerație în
momentul analizării încălcării limitei
deficitului;
 termenul acordat statului ce a depășit
limitele a fost dublat de la 1 an la 2, pentru
a-și putea rezolva problemele; (această
perioadă putând fi extinsă dacă în timpul
procedurii de deficit excesiv apar situații
economice adverse neașteptate) ;
Sursa: Realizare proprie
De aceea consider utilă o analiză a indicatorilor datoriei publice, pentru a observa în ce
măsură au fost respectate aceste restricții.

7
1.3 Indicatori de analiză a datoriei publice :
Pentru stabilirea măsurii în care va fi afectată economia unei țări de un grad ridicat al
îndatorării s -a identificat un set de indicatori privind nivelul, strucura și dinamica datoriei
publice.
Tabel 1 .3.1: Indicatori privind nivelul datoriei publice
Volumul datoriei publice reprezintă ansamblul obligațiilor unui stat angajate
și nerambursate;
Ponderea datoriei publice în PIB
redă nivelul datoriei publice raportat la o unitate de
PIB;
Acesta mai este numit și gradul de îndatorare al
țării la un moment dat;
– arată ce parte din produsul intern brut ar
trebui utilizat ă în cazul în care datoria
publică a țării ar fi spre rambursare în
totalitate în anul la care se face referire ;
– acesta are doar valoare pur teoretică,
deoarece niciodată nu va interveni situația
în care termenul de onorare a tuturor
obligațiunilor să coincidă, respectiv nici un
stat nu ar putea atribui în întregime
produs ul intern brut stingerii datoriei
publice , cât de mare nu ar fi ea.
Datoria publică pe cap de locuitor se determină prin raportarea volumului datoriei
publice la numărul de locuitori.
Serviciul datoriei publice reprezintă ansamblul sumelor achitate într -o
anumită perioadă, de obicei un an, în contul datoriei
publice, sume exprimate prin rate scadente la
împrumuturile de stat, dobânzi și comisioane;
Datoria publică externă/Exporturi este un indicator ce a jută în stabilirea evoluției pe o
perioadă lungă a datoriei, în corelație cu capacitatea
de rambursare a datoriei, respective capacitatea de
a obține valută din operațiuni de export;

8
Dobânda medie/Datoria publică reflectă rata medie a dobânzii pentru împr umuturile
contractate de stat pe piața internă și/sau externă;
Sursa: Realizare proprie
În ceea ce privește s tructura datoriei publice, aceasta reprezin tă greutatea specifică
(ponderea ) fiecărei categorii de obligațiuni în totalul ei.
Structura datoriei publice pe diferite categorii se stabilește în cadrul fiecărei clasificări
întocmite în f uncție de criteriul respectiv ( potrivit ariei de proviniență: internă și externă;
potrivit creditorilor; în funcție de forma împrumutului etc.).
Evoluția da toriei publice în timp se apreciază cu ajutorul indicatorilor de dinamică .
Tabel 1.3.2 : Indicatori de dinamică a datoriei publice
Creșterea absolută a datoriei publice se determină prin compararea mărimii ei la
diferite date;

Creșterea relativă a datoriei publi ce
se stabilește prin raportarea mărimii ei la
diferite date;

Elasticitatea datoriei publice potrivit PIB arată dacă ritmul de creștere de creștere a
datoriei este mai mare decât cel al pro dusului
intern brut sau invers;
– E >1 demonstrează faptul că datoria publică
crește mai r apid decât produsul intern brut ;
– E<1 arată faptul că ritmul de creștere a
datoriei publice este mai mic;

Sursa: Realizare proprie
De mare utilitate în procesul de gestiune a datoriei publice este și grupul de indicatori care
vizează efortul financiar an ual reclamat de datoria publică. Acest efort se transpune în serviciul
datoriei publice, care surprinde cheltuielile legate de rambursarea datoriei publice propriu -zise
și cele cu privire la plata d obânzilor, respectiv a altor cheltuieli aferente într -o anumită perioadă.
Efortul financiar care mai poate fi denumit și povara datoriei publice poate fi exprimat cu
ajutorul mai multor indicatori, dintre care cei mai frecvent utilizați sunt 6:

6 Stratulat, Oleg. Împrumuturile publice interne. Chișinău: Cu drag SRL, 2008,p.15

9
– mărimea absolută a serviciului datoriei publice;
– serviciul datoriei publice pe cap de locuitor;
– ponderea serviciului datoriei publice în produsul intern brut;
– ponderea serviciului datoriei publice în cheltuielile publice etc.
1.4 Sustenabilitate a și vulnerabilitate a datoriei publice
Sustenabilitatea datoriei publice din punct de vedere al macrostabilității reprezintă o
componentă esențială a creșterii economice de durată. În Europa aceasta a devenit o problemă
de interes public în urma implemetări i monedei unice la nivelul Uniunii Europene.
Sustenabilitatea datoriei publice reiese din constrângerea bugetară intertemporală, conform
căreia datoria publică totală trebuie să fie acoperită de veniturile bugetare.
Conceptul de sustenabilitate îl regăsim în dicționar ca fiind „o calitate a unei activități
antropice de a se desfășura fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor
următoare” 7.
Sustenabilitatea datoriei publice poate fi împărțită în două tipuri, și anume
sustenabilitate pe termen scurt și respectiv pe termen lung. Obiectivele sustenabilității pe
termen scurt vizează faptul că politicile fiscale și bugetare trebuie să reacționeze instantaneu
pentru a evita creșterea excesivă a gradului de îndatorare. În ce ea ce privește sustenabilitatea
pe termen lung, este necesară existența unui orizont de timp suficient de îndepărtat pentru a
identifica impactul acesteia asupra bugetului de stat, Câmpeanu(2007) 8
Conform literaturii de specialitate se poate observa faptu l că există diverse abordări
privind analiza sustenabilității datoriei publice.
Bohn (1998) 9 analizează dacă SUA și Marea Britanie au urmat politicile privind
sustenabilitatea datoriei publice în perioada 1970 -2012, prin explorarea reacției excedentului
primar ca pondere în PIB la variații ale datoriei ca pondere în PIB. Principalele rezultate au
arătat faptul că pentru SUA nu se poate identifica o dovadă clară a sustenabilității datoriei
publice, însă s -a observat că politica a fost sustenabilă dacă guver nul a răspuns prin realizarea
unor modificări bugetare în concordanță cu dinamica datoriei publice.

7 Dicționarul explicativ al limbii române : https://dexonline.ro/definitie/sustenabilitate
8 Câmpeanu,E. M., 2007, “Analiza sustenabilității datoriei publice în Uniunea Economică și Monetară ”,Conferința
Internațională “Politici financiare și monetare în Uniunea Europeană“, București România.
9 Bohn, H. (1998). The behavior of U.S. public debt and deficits. The Quarterly Journal of Economics 113 (3), 949 –
963

10
Utilizând și totodată, dezvoltând această abordare Greiner et al. (2007) 10 analizează
sustenabilitatea în cazul statelor care au încălcat limitele privind datoria publică (Italia) ,
respectiv deficitul bugetar (Franța, Germania și Portugalia) . Autorii pornesc de la acumularea
datoriei publice în timp , urmărindu -se ca și în cazul lu i Bohn legătura dintre datorie și
excedentul primar. Studiul relevă sustenabilitatea politicii de îndatorare a statelor vizate, astfel
se poate spune că s tatele cu ajutorul politicilor implemetate reacționează la creșterea datoriei
publice.
Prin prisma informațiilor relatate anterior rezultă că sustenabilitatea datoriei publice ,
care „prezintă gradul în care un guvern poate menține programele existente și poate îndeplini
cerințele creditorilor fără a crește povara datoriei publice asupra economiei” 11 este strâns
corelată cu sustenabilitatea finanțelor publice.
Scopul analizei sustenabilității constă în oferirea unor răspunsuri în ceea ce privește
capacitatea guvernului de a păstra aceeași direcție a cheltuielilor și veniturilor sau necesitatea
întreprinderii unor ajustări în ceea ce privește menținerea constantă a datoriei publice ca
pondere în produsul intern brut.
Sustenabilitatea datoriei publice este influențată și de vulnerabilitățile acesteia.
Conceptul de vulnerabilitate poate fi privit ca riscul ca un “sistem” s ă fie afectat de o schimbare
negativă datorată unei „perturbări ”12. Aceste „perturbări ” pot include atât riscuri naturale, cât
și șocuri macroeconomice.
Vulnerabilitatea datoriei publice conform ISSAI 5410 presupune „ măsura în care
guvernul devine dependent de resursele de finanțare în afara controlului sau influ enței sale”.
Aceasta este influ ențată în egală măsură atât de nivelul datoriei publice, cât și de structura
acesteia.
Un nivel ridicat al ponderii datoriei publice în total datorie publică poate evidenția
incapacitatea țării de a deține datorie pe termen lung, ceea ce va determina un impact negativ
asupra riscurilor de refinanțare și ratelor de dobândă. De asemenea un n ivel ridicat al ponderii
datoriei publice predomina ntă în monedă străină în datoria publică totală poate determina

10 Greiner, A., U. Koeller, and W. Semmler (2007). Debt sustainability in the European Monetary Union: theory
and empirical evidence for selected countries. Oxford Economic Papers 59 (2), 194 -218.
11 ISSAI [ The International Standards of Supreme Audit Institutions] „Ghidul pentru planificarea realizării
controlului intern al datoriei publice”
http://www.issai.org/en_us/site -issai/issai -framework/4 -auditing -guidelines.htm
12 Naudé, W.A., Santos -Paulino, A.U., McGillivray, M., 2009. Vulnerability in Developing Countries. United
Nations University Press, Tokyo.

11
creșterea vulnerabilității riscului ratei de schimb și respectiv poate depune presiune asupra
rezervelor valutare.
1.5 Clubul de la Paris
În a doua jumătate a secolului XXI, Clubul de la Paris a ajuns unul dintre forumurile
principale pentru negocierea acordurilor de reeșalonare a datoriilor între guvernele îndatorate
și creditorii oficiali. Rolul acestuia este de a găsi soluții coordonate și sustenabile pentru
dificultățile de plată cu care se confruntă țările debitoare. Întrucât țările debitoare întreprind
reforme pentru a -și stabiliza și restabili situația lor macroeconomică și financiară, creditorii
clubului de la Paris oferă condiții adecvat e de reeșalonare a datoriilor acestora, ceea ce
semnifică amortizarea datoriilor prin amânare, sau în cazul reeșalonării concesionale, reducerea
obligațiilor de plată într -o perioadă definită (flow t reatment) sau la o dată prestabilită (stock
treatment).
Originea clubului datează din 1956, atunci când Argentina a acceptat să își întâlnească
creditorii la Paris. De atunci clubul a ajuns la 433 de acorduri încheiate cu 90 de țări debitoare
diferite. Din 1956, datoria tratată în cadrul acordurilor Clubului de la Paris este de aproximativ
583 miliarde de dolari.
Întâlnirile membrilor sunt de obicei destul de scurte și informale, de asemenea acestea
nu au loc întotdeauna la Paris. Participanții tradiționa li printre creditorii acestui club sunt
guvernele țărilor membre OCDE , deși există și alte țări creditoare ce nu fac parte din OCDE,
printre care Argentina, Israel, Mexic, Africa de Sud, Brazilia și Rusia.
Acest club a fost descris de către Rieffel în 1985 13 ca fiind un mister a l lumii economice
și financiare „ inventat artificial de către grupuri de jucători care consideră convenabil sau
avantajos să-și camufleze acivitățile prin alții ”. Clubul nu are norme sau regulamente formale ,
iar procesele lor verbale convenite nu sunt publicate și nici obligatorii din punct de vedere
juridic.
Practicile și procedurile clubului au evoluat în contextu l numeroaselor crize financiare
pe care le -a îndurat sistemul financiar international în a do ua jumătate a secolului XX. Acestea
reflectă schimbări la nivelul guvernelor, răspunsurile instituțiilor internaționale și ale
creditorilor comerciali la evoluția sistemului financiar international și gestionarea crizelor sale.
În perioada cuprinsă în tre 1978 -1984, numărul de reeșa lonări acordate de Clubul d e la
Paris a crescut la 56, cee a ce reprezenta un număr mult mai mare de cât dublul reeșalonărilor

13 Alexis Rieffel: The role of the Paris Club in managing debt problems, Essays in interntional finance, No.161,
December 1985

12
din primii 22 de ani de existenț ă a clubului. Nu a durat mai mult de 3 ani ca alte 56 de reeșalonăr i
să fie negociate.

Figura 1 .5.1: Principiile care stau la baza Clubului de la Paris

Sursa: Realizare proprie
Primul dintre ele, și anume solidaritatea presupune faptul că t oți membrii clubului sunt
de ac ord să acț ioneze ca un grup în relațiile lor cu o anumit țară debitoare și să fie sensibili, în
sensul că gestionarea creanțelor lor particulare pot avea consecințe asupra creanțelor alor
membri.
Cel de -al doilea principiu ce privește aprobarea unanimă constă în faptul că deciziile
clubului nu pot fi luate fără un consens între țările creditoare participante. Schimbul de
informații susține idea că membrii clubului împărtășesc regulat opinii și informații cu privire la
siuația țărilor d ebitoare , de aceea pentru ca aceste discuții să rămână produc tive, deliberările
sunt păstrate confidențiale.
În același timp Clubul de la Paris ia decizii de la caz la caz penru a -și adapta acțiunile
la situația individual ă a fiecărei țări debitoare. În ceea ce privește condiționalitatea, țara trebuie
Principii
1.Solidaritate
2. CONSENS
(aprobare
unanimă)
3. Schimb de
informații
4. Caz cu caz
5.Condiționalitate
6.Comparabi –
litatea
tratamentului

13
să aibă un program actual, susținut de un acord adecvat cu Fondul Monetar Internațional , nivelul
tratamentului datoriei este bazat pe deficitul de finanțare identificat în programul FMI. În cazul
unui tratament de flux, perioada de consolidare coincide cu perioada în care acordul FMI indică
necesitatea reducerii datoriilor. În cazul în care acest tratament se extinde pe o perioadă lungă
de timp (în general, mai mare de un an ), acordul Clubului de la Paris este împărțit în etape.
Sumele care se scad pe parcursul primei etape sunt tratate îndată ce acordul intră în vigoare,
etapele ulterioare fiind puse în aplicare după îndeplinirea condițiilor menționate în procesul
verbal convenit.
Ultimul principiu, și anume comparabilitatea tratamentului vizează faptul că o țară
debitoare care semnează un acord cu credit orii săi din Clubul de la Paris nu trebuie să accepte
de la credi torii comerciali și bilaterali din afara clubului terme ni de tratare a datoriei mai puțin
favorabili debitorului decât cei conveniți cu Clubul de la Paris.
Condițiile Clubului de la Paris sunt definite individual pentru fiecare caz în parte, prin
înțelegerea tuturor țărilor creditoare. Cele mai multe se încadrează în câteva categorii
predefinite.
Eligibilitatea pentru identificarea unor termini adecva ți este evaluată de la caz la caz de
către creditorii Clubului de la Paris, ținându -se cont de istoricul țării debitoare cu Clubul și FMI,
de asemenea și o serie de criterii, în special venitul pe cap de locuitor, gradul de îndatorare și
serviciul datoriei publice. Orice țară declarată eligibilă pentru pentru anumite condiții poate
refuza acești termeni în favoarea unui set de termeni mai puțin concesionari, în special dacă
consideră că acestea au un impact negativ asupra bonității sale.

14

Figur a 1.5.2 : Termenii Clubului de la Paris

Sursa : Realizare proprie

„Termenii Cologne "(1999)
-au fost implementați în urma inițiativei pentru Țările
sărace puternic îndatorate (HIPC) și în urma summit –
ului de la Cologne, conform cărora țările creditoare au
acceptat să ridice nivelul de anulare a celor mai sărace
țări până la 90%. 36 de țări au beneficiat până în prezent
„Termenii Naples "(1994)
-pentru cele mai sărace țări; 36 de țări au beneficiat până în prezent
„Termenii Houston "(1990)
-pentru țările cu venituri medii și mici; 20 de țări au beneficiat până în prezent
„Termenii clasici "
-poate beneficia orice țară care are un program
adecvat cu FMI și care demonstrează necesitatea
reducerii datoriei cu ajutorul Clubului de la Paris ; 60 de țări au beneficiat până în prezent.

15
CAPITOLUL 2
METODOLOGIA CERCETĂRII
2.1 Scopul cercetării
Obiectivul fundamental al acestei lucrări este de a realiza o analiză a nivelului , structurii
și dinamicii datoriei publice a unor state debitoare din Clubul de la Paris și de a observa măsura
în care aceste state au respectat limit a impusă de Pactul de Stabilitate și Creștere privind un
nivel al datoriei publice ce nu trebuie să depășească 60% . Cercetarea va avea un caracter
aplicativ, iar contribuția proprie rezidă din documentarea și analiza bazelor de date disponibile.
Obiectivele specific e fixate în această lucrare sunt:
 identificarea unui set de indicatori privind analiza evoluției datoriei p ublice;
 identificarea țărilor cu un un grad înalt de îndatorare și a factorilor ce au condus la
aceasta;
 analiza evoluției deficitului bugetar și identificarea țărilor pentru care le -a fost
declanșată procedura de deficit excesiv;
 stabilirea faptului dacă aceste țări au respectat limitele impuse de Pactul de Stabilitate
și Creștere.
2.2 Indicatorii utilizați pentru aprecierea nivelulului, dinamicii și structurii datoriei
publice
2.2.1 Indicatori utilizați pentru aprecierea nivelului
 Volumul datoriei publice – mărimea ei valorică în unități monetare la o anumită dată .
 Ponderea datoriei publice în PIB – se determină prin raportarea volumului datoriei
publice la data încheierii unei perioade la produsul intern brut obținut în această
perioadă.
𝐏𝐃𝐏/𝐏𝐈𝐁=𝐃𝐏
𝐏𝐈𝐁×𝟏𝟎𝟎
unde:
PIB- produsul intern brut;
PDP/PIB – ponderea datoriei publice în PIB(%);
DP-datorie publică.
 Datoria publică pe cap de locuitor –se determină prin raportarea volumului datoriei
publice la numărul de locuitori;
𝐃𝐏/𝐥𝐨𝐜=𝐃𝐏
𝐏
unde:
DP/loc – datoria publică pe cap de locuitor;

16
P – populația totală.
2.2.2 Indicatori utilizați pentru aprecierea structurii
Indicatorii de structură cuprind:
 Datoria publică :
– în funcție de aria de proveniență ( internă/externă);
– în funcție de valută;
– în funcție de rata de dobândă(variabilă/fixă).
2.2.3 Indicatori utilizați pentru aprecierea dinamicii
Pentru а cuantifica modificările apărut e în timp se utilizează o serie de indicаtori precum :
 Modificarea absolută а datoriei publice – permite compararea mărimii ei la diferite
date.
∆𝑫𝑷𝟏/𝟎=𝑫𝑷𝟏−𝑫𝑷𝟎
unde:
∆DP 1/0 – modificarea datoriei publice ;
DP 1 – datoria publică în anul curent ;
DP 0 – datoria publică în anul de bază.
 Modificarea relativă a datoriei publice –se stabilește prin raportarea mărimii ei la
diferite date;
∆𝑫𝑷𝟏/𝟎(%)=𝑫𝑷𝟏−𝑫𝑷𝟎
𝑫𝑷𝟎×𝟏𝟎𝟎=∆𝑫𝑷𝟏/𝟎
𝑫𝑷𝟎×𝟏𝟎𝟎

 Elasticitatea datoriei publice raportată la produsul intern brut – arată dacă datoria
publică crește mai rapid decât produsul intern brut sau invers.

𝐄𝐃𝐏/𝐏𝐈𝐁=𝐃𝐏𝟏−𝐃𝐏𝟎
𝐃𝐏𝟎
𝐏𝐈𝐁𝟏−𝐏𝐈𝐁𝟎
𝐏𝐈𝐁𝟎
unde:
EDP/PIB – elasticitatea datoriei publice față de produsul intern brut;
DP 1- datoria publică în perioada curentă;
DP 0- daoria publică în perioada de bază;
PIB 1 –produsul intern brut în perioada curentă;
PIB 0 – produsul intern brut în perioada de bază.

17
2.2.4 Indicatori utili zați pentru aprecierea efortului financiar
 Serviciul datoriei publice în valoare absolută – reflectă volumul resurselor financiare
alocate pentru acoperirea obligațiilor, la nivelul unui exercițiu financiar, de regulă un
an;
 Ponderea serviciului datoriei publice în produsul intern brut – se determină prin
raportarea serviciului datoriei publice la data în cheierii unei perioade la produsul intern
brut obținut.
%𝐒𝐃𝐏=𝐒𝐃𝐏
𝐏𝐈𝐁×𝟏𝟎𝟎
unde:
%SDP – ponderea serviciului datoriei publice în produsul intern brut;
PIB- produsul intern brut;
SDP-serviciul datoriei publice.
 Serviciul datoriei publice pe cap de locuitor – se determină prin raportarea volumului
serviciului datoriei publice la numărul de locuitori;
𝐒𝐃𝐏/𝐥𝐨𝐜=𝐒𝐃𝐏
𝐏

unde:
SDP/loc – serviciul datoriei publice pe cap de locuitor;
P – populația totală;
SDP-serviciul dat oriei publice.

2.3 Baza de date
Pentru studierea evoluției datoriei publice voi re aliza o analiză cantitativă a 8 state care
au obținut împrumuturi de la creditorii Clubului de la Paris , pentru perioada cuprinsă între anii
2009 – 2016. Datele privind indicatori precum, volumul datoriei publice, produsul intern brut,
populația totală, deficitul bugetar ca pondere în PIB, pentru fiecare stat au fost obținute din
baza de date Eurostat , iar pentru cei ce vizează structura datoriei publice, date le au fost obținute
din rapoartele anuale publicate pe sait -ul Ministerului Finantelor Publice aferent fiecărui stat.
De asemenea și datele privind serviciul datoriei publice au fost preluate de pe sait -ul
Ministerului Finantelor Publice aferent fiecărui stat.
Serviciul datoriei publice, precum și indicatorii privind structura au fost transformați
conform cursului de sc himb furnizat de Eurostat de la sfârșitul fiecărui an.
În ceea ce privește țările cuprinse în studiu, au fost alese țări membre ale Uniunii
Europene și care de asemenea au primit de -a lungul anilor împrumuturi de la creditorii Clubului
de la Paris . Un al t aspect care a stat la baza alegerii statelor a fost identificarea pe de o parte a

18
unor țări care au obți nut un număr mic de împrumuturi, iar pe de altă parte includerea în analiză
a statului care a benefici at de cele mai mari împrumuturi. Astfel state le cuprinse în studiu sunt :
Bulgaria, Cehia, Grecia, Croația, P olonia, Ungaria, România și Cipru . Grecia este țara care a
beneficiat de cele mai mari împrumuturi de -a lungul anilor, acest fapt explicat și de un grad
foarte ridicat al datoriei publice. De a semenea se poate menționa fapul că d ouă dintre statele
analizate, precum Grecia și Cipru au program de convergență, restul având programe de
stabilitate.
Pentru stabilirea măsurii în care va fi afectată economia unei țări de un nivel ridicat al
îndatorării se va utiliza un set de indicatori privind nivelul, strucu ra, dinamica datoriei publice,
precum și efortul financiar privind rambursarea datoriei și cheltuielile aferente. Indicatorii și
modul de calcul al acestora fiind prezentați în subcapitolul anter ior.

19
CAPITOLUL 3
STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA EVOLUȚIEI DATORIEI
PUBLICE
3.1 Indicatori de nivel a datoriei publice
Acești indicatori vor fi determinați așa cum am precizat și în metodologie pentru
următoarele țări: Bulgaria, Grecia, Cehia, Croația, Cipru, Ungaria, Polonia și România.
Conform figurii 3.1.1 se poate observa faptul că Grecia este țara cu un volum al dato riei publice
în valoare absolută foarte ridicat, precedată de Polonia. La polul opus, cu un nivel redus al
datoriei publice comparativ cu Grecia se află Bulgaria, Croația și Cipru.
Figura 3.1.1 : Volumul total al datoriei publice pentru statele analizate în perioada 2009 -2016

Sursa: Realizare proprie, conform bazei de date Eurostat
Potrivit anexei 2 se observă un trend crescător al datoriei publice în Bulgaria pe
parcursul perioadei analizate, ac easta înregistrând în anul 2009 o val oare minimă de
aproximativ 5 mrd .Eur și ajungând în anul 2016 la un volum al datori ei publice de aproximativ
14 mrd . Eur . România este una dintre țările membre al e Uniunii Europene cu un nivel redus al
datoriei publice, însă se observă faptul că aceasta a crescut de-a lungul anilor de la 27 mrd . Eur
în anul 2009 la 63 mrd .Eur în anul 2016 .
În ceea ce privește Grecia, debutul anului 2010 a reprezentat pentru aceasta acutizarea
dificultăților economice (deficit bugetar ridicat , corela t cu o datorie uriașă de 330 mrd .Eur) î n
pofida măsurilor de reechilibrare economică adoptate de către guvern: creșterea TVA -ului de
la 19% la 23%, creșterea cu 10% a accizelor la tutun, alcool și benzină, reducerea salariilor din 1.000,051.000,0101.000,0151.000,0201.000,0251.000,0301.000,0351.000,0401.000,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria Cehia Grecia Croația Cipru Ungaria Polonia România

20
sectorul public cu 8%. Astfel, trebuie menționat că problemele economice grave ale Greciei,
au la orgine „escal adarea ” cheltuielilor bugetare din anii premergători crizei, măsurile de
protecție mult prea generoase întreprinse de către guvern, dar și ușurința cu care băncile grecești
au împrumutat guvernul la dobânzi f oarte ridicate, deși devenise evident faptul că acesta nu va
avea posibilitatea restituirii lor.
Polonia, statul care vine imediat după Grecia cu un volum al datoriei publice foarte
ridicat a înregistrat fluctuații pe parcursul perioadei cr escând de la un nivel de 165 mrd .Eur l a
începutul perioadei la 228 mrd .Eur la finele perioadei analizate.
Volumul datoriei publice la nivelul Croației nu a înregistra t modificări semnificative,
acesta s-a aflat pe un trend crescător, în ultimii doi ani menținându -se aproximativ constantă
(37 mrd . Eur). În ceea ce privește Ungaria, datoria acesteia a fluctuat continuu în perioada
2009 -2016, înregistrând un nivel d e aprox imativ 87 mrd . Eur în anul 2016.
Figura 3.1.2 : Ponderea datoriei publice în PIB a statelor analiza te în perioada 2009 -2016

Sursa: Realizare proprie, conform bazei de date Eurostat
Conform anexei 2 se poate observa faptul că Grecia și în ceea ce privește ponderea
datoriei publice în produsul intern brut este „campioană”, datoria acesteia ca pondere în PIB a
crescut de la 126,7% în 2009, atingând un nivel de aproximativ 181% în anul 2016 . În anul
2012 însă datoria publică ca pondere în PIB a scăzut semnificativ la 159,6% față de 2011, când
aceasta reprezenta 172,1% din PIB. Această reducere a fost determinată de acțiunea Greciei
la începutul anului 2012, când a recu rs la o operațiune de înlocuire a datoriei: titlurile
creditorilor privați au fost substituite cu altele mai puțin rentabile, o parte din datorie fiind
ștearsă în acest fel.
Cipru înregistrează un nivel ridicat al ponderii datoriei publice în PIB de pe ste 100%,
aceasta fiind în continuă c reștere, de la un nivel de 53,8% înregistrat în 2009 ajungând la 0,020,040,060,080,0100,0120,0140,0160,0180,0200,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria Cehia Grecia Croația Cipru Ungaria Polonia România

21
106,6% din PIB în 2016 , criza bancară fiind factorul determinant (sistemul bancar fiind de
opt ori mai mare decât economia Ciprului). În 2012, Fondul Monetar Internațional, Uniunea
Europe ana și Banca Centrală Europeană condiționează participarea la un plan de ajutor pentru
Cipru de ștergere parțială a datoriei, însă unele țări membre al e UE nu au fost de acord cu
această măsură, deoarece s -a promis atunci când Grecia și -a restructurat datoria că va fi un caz
unic.
Ponderea datoriei publice în PIB a atins nivelul de vârf în 2014 de 84%, ceea ce a
determinat deschiderea procedurii de deficit excesiv, privind corectarea atât a deficitului cât și
a ponderii datoriei publice în PIB până în anul 2016. Această procedură se declanșează în
momentul în care Comisia Europeană constată încălcarea sau riscul de a se depăși valorile de
referință privind deficitul bugetar și datoria publică, însă ținându -se cont și analizând minuțios
toți factorii ce au dus la depășirea acestor valori. 14
În 2012 se observă o reducere a ponderii datoriei publice în PIB în Ungaria, aceasta
reflectând aprecierea fori ntului, și înconsecință reevaluarea unei părți a datoriei publice
denominante în valută.
România, Polonia, Bulgaria și Cehia sunt statele cu un nivel scăzut al ponderii datoriei
publice în PIB, acesta situându -se sub 60% în perioada analizată, adica în l imita admisă de
Pactul de Stabilitate și Creștere. La polul opus se află Croația, Grecia, Ungaria și Cipru care au
depăsit nivelul admis.
Figura 3.1.3 : Evoluția datoriei publice pe cap de locuitor a statelor analizate în
perioada 2009 -2016

Sursa: Realizare proprie, conform bazei de date Eurostat

14 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Art.126
https://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/pdf/c_32620121026ro.pdf 0,005000,0010000,0015000,0020000,0025000,0030000,0035000,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria Cehia Grecia Croația Cipru Ungaria Polonia România

22
În figura 3.1.3 este evidențiată evoluția datoriei publice pe cap de locuitor în Grecia,
care are un nivel de îndatorare foarte ridicat, respectiv și datoria ce revine pe cap de locuitor a
două d intre țările cu cel mai mic nivel de îndatorare.
După cum se observă pe parcursul perioadei analizate datoria publică pe cap de locuitor
în Bulgaria și România a avut un trend ascendent, însă aceasta a crescut foarte lent, ceea ce nu
implică motive de îng rijorare. În România datoria publică pe cap de locuitor a crescut de la
1347 Eur/loc. în 2009 la 3185 Eur/loc în 2016, unui cetățean bulgar în schimb îi revenea o
datorie de doar 67 de Eur în 2009, ajungând l a o valoare de 1959 Eur în 2016. Trebuie mențion at
însă și faptul că populația și datoria publică a Bulgariei este mai mică în comparație cu România.
În ceea ce privește cazul Greciei se constată o creștere bruscă a datoriei pe cap de locuitor din
anul 2009 până în anul 2011, atunci când s -a înregistrat și cel mai înalt nivel al acesteia, fapt
demonstrat de niv elul maxim al datoriei publice înregistrat de aceasta, urmând ca în 2012
datoria publică pe cap de locuitor sa scadă destul de mult, însă nu pentru mult timp.
Figura 3.1.4 : Evoluția datoriei publice pe cap de locuitor a Greciei comparativ cu
România și Bulgaria în perioada 2009 -2016
Sursa: R ealizare proprie, conform bazei de date Eurostat
3.2 Indicatori de structură a datoriei publice
Obligațiile privind datoria publică, rezultă din angajamentele care decurg din
contractarea împrumuturilor și anume: rambursarea împrumutului, plata dobânzilor și a
comisioanelor.
Cea mai simplă și eficientă metodă de clasificare, supraveghere și regleme ntare a
datoriei publice, împarte datoria publică în două forme distincte: datoria publică internă și
datoria publică externă. 0,005000,0010000,0015000,0020000,0025000,0030000,0035000,00
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria Grecia România

23
Raportul dintre datoria publică internă ș i cea externă este influiențat de nivelul de
dezvoltare al economiei țării respective. Astfel pentru țările dezvoltate, puternic industrializate,
sursa de bază pentru procurarea sumelor necesare acoperirii deficitului bugetar , o reprezintă
piața internă de capital. Țările aflate în curs de dezvoltare în schimb apelează mai mult la surse
externe de împrumut.
Conform figurii 3.2.1 se poate observa fap tul că Bulgaria apelează foarte puțin la piața
internă de capital, datoria internă reprezenând doar 32,1% din totalul datoriei publice în anul
2015 , de asemena se constată o scădere a ponderii dat oriei interne în anul 2016, ceea ce
semnifică că Bulgaria își procură resursele necesare de pe piața externă. În celelalte state
analizate se observă o siuație inversă .
Astfel în Cehia datoria publică internă în cei 2 ani are o pondere importantă în t otalul
datoriei pub lice, aceasta reprezentând 83,05% în anul 2015, urmând să crească în 2016 la
83,28%. Aceeași situație se regăsește și în cazul Croației și Poloniei, care sunt în stare să își
procure resursele necesare acoperirii deficitului bugetar de p e piața internă. În ceea ce privește
România se poate observa faptul că raportul dintre datoria publică internă și datoria publică
externă este aproximativ egal pe parcursul celor doi ani , cea internă totuși reprezintă o pondere
mai mare în totalul datorie i publice de 56,7% în 2015, continuând să crească în 2016 la 59,3%.
Principala cauză a constituit -o reglementarea pieței titlurilor de stat și a pieței de capital,
începând cu anul 1996, statul român apelând treptat la resursele existente pe plan intern.
Figura 3.2.1 : Structura datoriei publice a statelor analizate în funcție de aria de
proviniență în perioada 2015 – 2016

Sursa: Realizare proprie, conform datelor preluate din rapoartele anuale ale fiecărui stat 67,90%74,55%
16,95% 16,72%40,78% 38% 35% 34,7%43,3% 40,7%32,10%25,45%
83,05% 83,28%59,21% 62% 65% 65,3%56,7% 59,3%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%100,00%
2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016
Bulgaria Cehia Croația Polonia România
datoria externă datoria internă

24
Potrivit delimitării datoriei publice în funcție de valu ta contractată, conform figurii
3.2.2 se poate remarca că cea mai mare parte a datoriei publice a Bulgariei, 75,9% în anul 2015
este în Euro iar 23 % în moneda națională (Leva). În anul 2016 ponderea datoriei publice în
Euro a crescut la 79,3%. Faptul că datoria publică predominantă este în valută străină,
determină o expunere mare a Bulgariei la riscul valutar.
Figura 3.2.2 : Structura datoriei publice în funcție de valută a Bulgariei în perioada
2015 – 2016

Sursa: Realizare proprie, conform datelor preluate din raportul anual al Bulgariei
Potrivit delimitării datoriei publice în funcție de tipul de rată de dobândă folosită pentru
împrumuturi, se poate ob serva conform figurii 3.2.3 faptul că pe parcursul anilor 2015, 2016 o
parte predominantă a împrumuturilor contractate de 93,3 % în 2015, respectiv 94,7% în 2016
au fost la rat e de dobândă fixe. Acest aspect presupune un efect favorabil pentru economia
țării, deoarece scade expunerea la riscul ratei de dobândă, respectiv prezența unui grad mare de
predictibilitate în estimarea nivelului servic iului aferent datoriei publice și implicit a
cheltuiel ilor bugetare aferente.
Figura 3.2.3 : Structura datoriei publice în funcț ie de tipul ratei de dobândă a Bulgariei
în perioada 2015 – 2016

Sursa: Realizare proprie, confo rm datelor preluate din rapoartele anual e ale Bulgariei 75,9%23%
0,4%
0,6%
EUR BGN USD alte valute79,3%19,8%
0,2%
0,6%
EUR BGN USD alte valute
93,30%6,70%
rată de dobândă fixă
rată de dobândă variabilă94,70%5,30%
rată de dobândă fixă
rată de dobândă variabilă

25
Conform figurii 3.2.4 se poate observa pred ominanța datoriei publice în Euro , care a
devenit moneda națională a Greciei în 2001, acesta ar trebui să fie un aspect favorabil pentru
economia unei țări, însă nu este și cazul Greciei, pentru care adoptarea monedei EUR s-a
reflectat negativ asupra economiei acesteia. Structura datoriei publice în funcție de valută a
rămas aproximativ aceeași pe parcursul celor doi ani analizați.
Figura 3.2.4 : Structura datoriei publice în funcție de valută a Greciei în perioada
2015 – 2016

Sursa: Realizare proprie, conform datelor preluate din raportul anual al Greciei
În ceea ce privește datoria publică în funcție de rata de dobândă, potrivit figurii 3.2.5 se
poate observa că în Grecia la fel ca și în cazul Bulgariei predomină datoria publică la rată fixă
de dobândă(70%), ceea ce are drept efect reducerea expunerii la riscul ratei de dobândă.
Figura 3.2.5 : Structura datoriei publice în funcție de t ipul ratei de dobândă în Grecia în
perioada 2015 -2016

Sursa: Realizare proprie, conform datelor preluate din raportul anual al Greciei
96,1%
3,9%
EUR alte valute96,50%
3,50%
EUR alte valute
31,5%
68,5%
rată de dobândă fixă
rată de dobândă variabilă30,9%
69,1%
rată de dobândă fixă
rată de dobândă variabilă

Academia de Studii Economice din București
Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori

București 2018
Potrivit figurii 3.2.6 , datoria publică în EUR ocupă mai mult de jumătate din datoria
publică totală, ceea ce determină o expunere destul de mare a Croației la riscul valutar. În anul
2016 se observă o r educere a ponderii datoriei publice în Euro de 3% față de anul 2015 când
aceasta reprezenta 68% din totalul datoriei. Ponderea datoriei publice în USD reprezintă 5% în
cei doi ani, iar ce a în moneda națională Kuna (HRK) a fost de 27% în 2015, urmând să cre ască
la 30% în 2016 ca urmare a reducerii ponderii datoriei publice în Euro.
Figura 3.2.6 : Structura datoriei publice în funcție de valută în Croația în anul
2015 și 2016

Sursa: Realizare proprie, conform datelor preluate din rapo artele anual e ale Croației
În ceea ce privește rata de dobândă folosită la contractarea împrumuturilor în ca zul
Croației, potrivt figurii 3.2.7 , se observă tendința spre ratele de dobândă fixe, ponderea datoriei
publice cu rată de dobândă fixă fiind de 82 ,2% din totalul datoriei în anul 2015, înregistrându –
se o creștere în anul următor de 4% . Astfel aceasta se protejează oarecum de expunerea la riscul
de rată de dobândă.
Figura 3.2.7 : Structura datoriei publice în funcție de tipul ratei de dobândă în Croația
în anul 2015 și 2016
68%
27%
5%
EUR HRK USD65%
30%
5%
EUR HRK USD
82,2%
17,8%
rată de dobândă fixă
rată de dobândă variabilă86,2%
13,8%
rată de dobândă fixă
rată de dobândă variabilă

27
Sursa: Realizare proprie, conform datelor preluate din raportul anual al Croației
3.3 Indicatori de dinamică a datoriei publice
Pentru a analiza evoluția datoriei publice în timp am calculat indicatorii de dinamică a
acesteia și anume modificarea absolută, respectiv cea relativă și elasticitatea datoriei potrivit
produsu lui intern brut.
Figura 3.3.1 : Modificarea absolută a datoriei publice a statelor analizate în perioada
2010 -2016

Sursa: Realizare proprie, conform bazei de date Eurostat
Conform figurii 3.3.1 , în care este reprezentată modificarea absolută a datoriei publice
în perioada 2010 -2016, precum și potrivit datelor privind modificarea relativă, evidențiate în
anexa 4 , se pot obser va modificarile extreme ce au survenit de -a lungul anilor la nivelul celor
8 state.
Astfel se poate observa faptul că d atoria publică a Greciei în anul 2012 a scăzut brusc
cu 51 de mrd.euro, în termen i relativi reprezentând 14,36%, fapt determinat de șter gerea unei
părți semnificative din datoria acesteia de către Fondul Monetar Internațional, Uniunea
Europeană și Banca Centrală Europeană, urmând ca în 2013 aceasta să înregistreze o creștere
de 5%, ceea ce demonstrează existența unor politici greșite ale g uvernului . Totodată conform
anexei 5 se remarcă și o scădere a deficitului bugetar în anul 2012, determinată astfel de
reducerea cheltuielilor privind rambursarea împrumuturilor.
În același an datoria publică a Poloniei a crescut semnificativ față de 2011 cu
aproximativ 25 mrd.Eur, ceea ce în termeni relativi reprezintă o creștere de 13% a datoriei
publice în 2012 față de 2011, în următorii ani înregistrând fluctuații. -55000,00-45000,00-35000,00-25000,00-15000,00-5000,005000,0015000,0025000,0035000,00
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria Cehia Grecia Croația Cipru Ungaria Polonia România

28
În cazul Bulgariei se poate observa faptul că în pofida unui nivel al datoriei publice
foarte scăzut în comparație cu celelalte state analizate, în anul 2014 s -a înregistrat o creștere a
datoriei publice de aproximativ 4 mrd.Eur față de anul precedent, determinată de criza bancară
din acel moment, ceea ce reprezenta o creștere de 61,35% în t ermeni relativi, în consecință
deficitul bugetar s -a adâncit. Situația Bulgariei s -a redresat rapid, aceasta ieșind foarte repede
din criză, datorită faptului că depunătorii s -au întors la bănci după ce au realizat că Europa va
face tot posibilul ca adânci rea crizei să nu aibă loc.
În ceea ce privește datoria României, aceasta a continuat să scadă p e parcursul perioadei
analizate, drept urmare s -a observat și la nivelul deficitului bugetar o reducere de -a lungul
anilor. La nivelul celorlalte state s -au înre gistrat fluctuații continue.
Elasticitatea datoriei publice raportată la PIB arată dacă rimul de creștere a datoriei este
mai mare decât cel al produsului intern brut sau invers. O valoare a acestui indicator mai mare
ca 1 demonstrează faptul că datoria pu blică crește mai rapid decât produsul intern brut , și invers
dacă valoarea acestuia este mai mică ca 1, ritmul de creștere a datoriei este mai mic.
Tabel 3.3.1 :Elasticitatea datoriei publice potrivit PIB

Sursa: Realizare proprie, conform bazei de date Eurostat
Potrivit rezultatelor obținute , se observă faptul că ritmul de creștere al datoriei Greciei
este mai mic decât cel al produsului intern brut, excepție fiind anii 2012 și 2015, atunci când
s-au înregistrat valori mai mari de 1. Ceea ce semnifică că datoria Greciei în anii respectivi a
crescut mai repede ca produsul intern brut, aceasta explicând și volumul împrumuturilor
obținute de la creditorii Clubului de la Paris.
În ceea ce privește r itmul de creștere al datoriei publice în cazul Cehiei este mai rapid
decât cel al produsului intern brut, pe parcursul perioadei analizate înregistrându -se valori
Elasticitatea datoriei
publice potrivit PIB 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria 5,98 0,91 7,23 13,23 34,33 0,35 2,97
Cehia 3,43 1,17 -9,58 2,85 3,29 0,48 -0,92
Grecia -2,02 -0,92 1,88 -0,92 0,25 1,88 -0,88
Croația 201,11 -14,85 -4,22 -24,35 -5,21 0,91 0,04
Cipru 2,42 8,66 -16,15 -2,87 -0,56 1,03 0,67
Ungaria 0,69 -3,12 -3,67 0,75 0,21 1,09 1,55
Polonia 1,20 -0,31 5,40 2,46 -2,17 1,44 -6,06
România 26,95 3,60 17,12 1,00 2,16 0,27 0,97

29
supraunitare, excepție făcând anul 2012 și 2016, atunci când s -au înregistrat valori subunita re,
ceea ce semnifică faptul că produsul intern brut a crescut mai mult în comparație cu datoria
publică, aspect favorabil pentru economia unei țări.
La nivelul României se observă că până în 2015 au fost înregistrate elasticități
supraunitare, ceea ce sem nifică un ritm de creștere al datoriei publice mai mare decât cel al
produsului intern brut, situația ameliorându -se în ultimii doi ani ai analizei.
3.4 Indicatori privind efortul financiar
Analizând povara datoriei publice ce se materializează prin servi ciul datoriei publice,
pentru 3 dintre statele cuprinse în ultimii doi ani se poate constata faptul că efortul financiar
privind cheltuielile cu rambursarea datoriei, precum și cele legate de plata dobânzilor al Greciei
are o tendință descendentă. În anul 2015 serviciul datoriei publice în valoare absolută era de
30,4 mrd.Eur, ceea ce reprezenta 17,2% din produsul intern brut, ulterior în 2016 înregistrându –
se o reducere de 1,8 mrd.Eur.
Se poate observa faptul că efortul financiar înregistrat de Cipru es te mult mai redus în
comparație cu Grecia, de asemenea înregistrându -se o evoluție descendentă a serviciului
datoriei publice. În anul 2015 cheltuielile suportate de către Guvern privind rambursarea
datoriei fiind de 2,4 mrd.Eur, ceea ce însemna 13,4% din PIB, în anul următor acestea
înjumătățindu -se.
În ceea ce privește serviciul dat oriei publice al statului Român, acesta este aproximativ
de 2 or i mai mic decât cel al Greciei . În cazul României se observă o tendință ascendentă a
acestui indicator, acesta crescând de la o valoare absolută de 12,99 mrd.Eur în 2015 la 13,36
mrd. Eur în 2016. În pofida faptului că efortul financiar în valoare absolută pentru acoperirea
cheltuielilor privind datoria a crescut în 2016 față de 2015, ca pondere în PIB acesta a înr egistrat
o scădere în 2016 față de 2015, fapt determinat de o creștere mai mare a produsului intern brut
în comparație cu cheltuielile aferente rambursării datoriei.
Tabel 3.4.1: Serviciul datoriei publice în perioada 2015 -2016
Serviciul
datoriei
publice Grecia Cipru România
Mrd.Eur %PIB Mrd.Eur %PIB Mrd.Eur %PIB
2015 30.4 17,2 2,4 13,4 12,99 8,1
2016 28,6 16,4 1,2 6,5 13,36 7,87
Sursa: Realizare proprie conform datelor furn izate de Ministerul Finanțelor P ublice aferent
fiecărui stat

30
Figura 3.4.1: Evoluția serviciul ui datoriei publice în mrd.Eur în Grecia , Cipru și
România în perioada 2015 -2016

Sursa: Realizare proprie conform datelor furn izate de Ministerul Finanțelor P ublice aferent
fiecărui stat
Un alt aspect important constă în analiza evoluț iei serviciului datoriei publice în
comparație cu modificarea absolută a datoriei, evidențiată în anexa 4. Privind legătura dintre
acești doi indicatori se poate observa faptul că în cazul Greciei și Ciprului în pofida creșterii
datoriei publice în 2016 fa ță de 2015, serviciul datoriei a înregistrat o scădere. Î n cazul
României situația a fost inversă, o dată ce datoria publică s -a majorat în 2016 și efortul financiar
a înregistrat o creștere.
Pentru analiza mărimii serviciului datoriei publice pe cap de locuitor consider că este
necesar de avut în vedere și numărul locuitorilor acestor trei țări. Astfel se poate observa că în
cazul României , care are cea mai mare populație în comparație cu Grec ia și Cipru, unui locuitor
îi revine un efort financiar de doar 655,3 Eur în anul 2015, respectiv 677,9 în următorul an.
Unui locuitor al Greciei în schimb îi revine un efort financiar mult mai mare și anume
2809,4 Eur în 2015, reducându -se ulterior la 2 654 Eur. Aceste valori fiind explicate de o
populație totală mai mică decât în România și de asemenea de un volum al datoriei publice
foarte mare.
În cazul Ciprului valoarea mare a serviciului datoriei publice pe cap de locuitor de
2831,3 Eur, poate fi explicată de populația totală foarte mică.

30,4
2,412,9928,6
1,213,36
05101520253035
Grecia Cipru Romania
2015 2016

31
Tabel 3.4.2: Serviciul datoriei publice pe cap de locuitor în perioada 2015 -2016
Serviciul datoriei publice pe
cap de locuitor(EUR/loc.) Grecia Cipru România
2015 2809,4 2831,3 655,3
2016 2654,05 1409,2 677,9
Sursa: Realizare proprie conform datelor furn izate de Ministerul Finanțelor P ublice aferent
fiecărui stat
3.5 Deficitul bugetar și procedura de deficit excesiv
Deficitul bugetar reprezintă un element și un criteriu important pentru analiza stabilit ății
economiei unei țări. De altfel și Pactul de Stabilitate si Creștere ține cont de mărimea deficitului
bugetar, astfel prin acest pact se impune o limită de 3% a deficitului bugetar, care nu trebuie
depășită.
Figura 3.5.1: Evoluția deficitului bugetar ca procent în PIB a statelor analizate în
perioada 2009 -2016

Sursa: Realizare proprie, conform bazei de date Eurostat
În figura 3.5 .1 este reprezentată evoluția deficitului bugetar în perioada 2009 -2016 , iar
în anexa 5 sunt prezentate datele ce stau la baza acest ei figuri . Conform acestora se poate
observa faptul că până în anul 2014 majoritatea statelor au avut probleme mari în ceea ce
privește deficitul bugetar, valoarea acestuia depășind cu mult limita adm isă de 3%. Drept
consecință t uturor țărilor analizate în acest studiu le -a fost deschisă procedura de deficit excesiv. -17,0-15,0-13,0-11,0-9,0-7,0-5,0-3,0-1,01,03,0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria Cehia Grecia Croația Cipru Ungaria Polonia România

32
O mare parte din aceste proceduri au fost inițiate în urma crizei financiare mondiale și
recesiunii economice.
Începând cu anul 2009, d atorită încălcării limite datoriei publice de maxim 60% din
PIB, cu o datorie publică de 98,4% din PIB, Comisia Europeană a pus în aplicare procedura
aplicabilă deficitelor excesive în Grecia. Î n ceea ce privește deficitul buget ar, în urma
implementării m ăsurilor recomandate de Comisia Europeană, acesta a scăzut de la 15,1% din
PIB în anul 2009 la 8,9% din PIB în anul 2012. Termenul limită pentru corectarea deficiului
excesiv a fost prelungit de -a lungul anilor. În anul 2012 Consiliul European a stabilit ca termen
limită de încetare a deficitului excesiv până cel târziu anul 2016. Grecia se află sub atentă
supraveghere fiscală fiind nevoită să ia măsuri pentru încetarea situației existente. După cum se
observă în figura 3.4.1 Grecia și -a îmbunătățit situaț ia, ajungând în 2016 la un e xcedent bugetar
de 0,6% din PIB. Scăderea deficitului bugetar s -a datorat în mare parte de restrângerea
cheltuielilor și de consolidarea fiscală (măsuri de austeritate privind majorarea TVA -ului,
reducerea pensiilor).
Polonia este singurul stat membru al Uniunii Europene care a evitat recesiunea în 2009,
însă ritmul de dezvoltare al acesteia a scăzut la 1,8% din PIB, drept urmare deficitul bugetar
s-a adâncit în 2009 la 7,3% din PIB. În același an Polonia a făcut obiectul un ei proceduri
aplicab ile deficitelor ex cesive, acesteia i -a fost emisă o recomandare prin care Consiliul
European i -a solicitat corectarea deficitului până în 2012, atunci când de la un deficit de 7,3%
în 2009 a ajuns la un deficit de 3,7% din PIB. Pe parcu rs perioada de corectare a deficitului i -a
fost prelungită de către Comisia Europeană , date fiind eforturile fiscale depuse de Polonia
pentru reducerea deficitului și anume anularea reformei sistemului de pensii din 1999.
În anul 2010 Bulgariei i -a fost d eclanșată procedura de deficit excesiv, urmând ca în
2012 să fie abrogată această decizie de către Consiliului European . În pofida faptului că în anul
2014 Bulgaria a înregistrat un deficit de 5,5% , care depășește valoarea de referință de 3% din
PIB, Cons iliul European a considerat că acest deficit excesiv are un caracter temporar și
excepțional, fapt ce nu a determinat demararea procedurii de deficit excesiv. Comisia
Europeană susține că un efect pozitiv pentru economia Bulgariei îl reprezintă implementar ea
unor reforme structurale cu privire la ameliorarea mediului instituțional, respectiv a celui de
afaceri. 15
În ceea ce privește Croația, acesteia i -a fost deschisă procedura de deficit excesiv în
2014, atunci când s -a constatat faptul că încalcă atât crit eriul privind deficitul (5,1% din PIB),

15 Banca Centrală Europeană: „Raport de convergență”, Iunie 2016
http: //www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201606.ro.pdf?2c4cc232f10de64f1976b9ffda2abc74

33
cât și cel privind datoria publică (84% din PIB). Termenul dat de către Consiliul European
Croației pentru a -și corecta deficitul a fost anul 2016. După cum se observă în figura 3.4.1
Croația și -a îmbunătățit situaț ia, înregistrând un nivel al de ficitul bugetar de 0,9% din PIB în
anul 2016.
În cazul României procedura de deficit excesiv a fost declanșată în 2009, în urma
înregistrării unui deficit bugetar de 5,4% în anul 2008. Potrivit Comisiei Europene deficitul
bugetar din 2008 a fost determinat de cheltuielile realizat e peste nivelul planificat, în special în
ceea ce privește salariile bugetare și transferurile sociale. România si -a îmbunătățit situația
ulterior, atingând un nivel al deficitului bugetar de 2,1% din PIB în 2013 , menținând un nivel
sub limita admisă până în anul 2016. În anul 2013 Comisia Europeană a decis că România și -a
restabilit situația, astfel i -a fost închisă procedura privind deficitul excesiv.
Pentru Ungaria procedura de deficit excesiv a fost de clanșată în anul 2004, până în anul
2012, termenul privind corectarea deficitului fiindu -i prelungit, în urma constatării Consiliului
European a faptului că Ungaria nu a ținut cont de recomandările date de către acesta. În 2012,
în urma unui efort considerabil, deficitul bugetar al acesteia s -a redus la 2,4% din PIB în 2012,
comparativ cu anul 2009, atunci când Ungaria avea un d eficit bugetar de 4,5% din PIB.
Aceasta s -a datorat în mare parte unor venituri unice , care s -au ridicat la ¾% din PIB , precum
și de transferul activelor din sectorul privat de pensii către cel public.

34
Concluzii
La finele acestei lucrări voi sumariza concluziile desprinse din analiza evoluției datoriei
publice cu ajutorul indicatorilor de nivel, structură ș i dinamică a datoriei publice, precum și cei
ce vizează efortul financiar privind cheltuielile aferente rambursării împrumuturilor.
Astfel s -a observat pe parcursul întregii analize faptul că toate țările cuprinse în studiu
au fost afectate într -o măsură mai mică sau mai mare de criza economică și financiară.
Raportul dintre datoria publică și produsul intern brut este unul dintre cei mai importanți
indicatori pentru cuantificarea gradului de îndatorare al unei țări , acesta punând în evidență și
solvabil itatea țării. Astfel din punct de vedere al ponderii datoriei publice în PIB jumătate din
țările analizate și anume Bulgaria, Cehia, Polonia și România s -au situat sub limitele prevăzute
prin Pactul de Stabilitate și Creștere în perioada 2009 -2016, celelal te 4 state precum Grecia,
Ungaria, Cipru și Croația au depășit limita admisă de 60% din PIB.
Grecia este statul care a avut cel mai mult de suferit în urm a crizei, gradul de îndatorare
al acesteia a crescut de la 127% din PIB în 2009 la 181% din PIB în 2016, astfel aceasta se află
în fruntea clasamentului în ceea ce privește țările cele mai îndatorate din Uniunea Europeană.
În pofida ștergerii unei părți din datoria Greciei în anul 2012 , fapt ce a determinat reducerea
gradului de îndatorare în acel an , precum și a reeșalonărilor de care a beneficiat aceasta de la
creditorii Clubului de la Paris pe parcursul anilor, politicile fiscale și bugetare adoptate de
Grecia au demonstrat imposibilitatea acesteia de a -și stabiliza situația economică, gradul de
îndatorare continuând să crească.
În cazul Poloniei s -a constatat o reducere a nivelului ponderii datoriei publice în
produsul intern brut în anul 2014 (50,3%) față de anul 2013 (55,7%), în principal fapt
determinat de transferul de active din fondurile de pen sii private în fondurile de pensii publice .
De a semenea este important de menționat faptul că Polonia este singurul stat din UE care în
2009 a evitat recesiunea.
Referitor la datoria publică pe cap de locuitor este evident că Grecia înregistrează cel
mai mare nivel (29232 Eur/loc. în anul 2016 ), dat fiind gradul de îndato rare foarte ridicat al
acesteia, în schimb România și Bulgaria sunt statele unde datoria publică ce revine unui locuitor
înregistrează un nivel scăzut (1959 Eur/loc. în Bulgaria, respectiv 3185 Eur/lo c. în România,
2016 .
În ceea ce privește structura datoriei publice în funcție de aria de proveniență s -a
constatat că Cehia, Croația, Polonia și România sunt în stare să își procure resursele necesare
acoperirii deficitului bugetar de pe piața internă de capital, datoria internă reprezentând o

35
pondere mai mare în totalul datoriei publice, în cazul Bulgariei situația fiind inver să, aceasta
apelând foarte puțin la piața internă .
Potrivit delimitării datoriei publice în funcție de valută și tipul ratei de dobândă s -a
observat la majoritatea statelor tendința spre contractarea împrumuturilor în Eur o, respectiv la
rate de dobândă f ixe, ceea ce ar putea fi o măsură împotriva expunerii la riscul ratei de dobândă,
precum și la riscul valutar.
Analizând dinamica datoriei publice s -au observat modificări semnificative la nivelul
Greciei în anul 2012, atunci când datoria acesteia a sc ăzut cu 51 mrd.Eur, reprezentând 14,36%
în termeni relativi, reducere determinată de ștergerea unei părți din datorie de FMI, BCE și UE,
urmând ca în perioada următoare să crească, ceea ce se concretizează în aplicarea unor politici
ineficiente de către G uvern. De asemenea d atoria Poloniei a înregistrat o scădere de
aproximativ 5% în anul 2014 , ca urmare a naționalizării fondurilor de pensii administrate privat .
În ceea ce privește datoria României, aceasta a continuat să scadă pe parcursul perioadei
analizate. La nivelul celorlalte state s -au înregistrat fluctuații continue.
Potrivit analizei deficitului bugetar se poate concluziona faptul că tuturor țărilor
analizate le -a fost demara tă procedura de deficit excesiv , o mare parte din acestea fiind inițiate
în urma crizei financiare mondiale și recesiunii economice. În prezent toate procedurile de
deficit excesiv au fost închise în urma stabilirii îmbunătățirii situației economice a statelor
analizate de către Comisia Europeană.

36
Bibliografie
1. Bohn, H. (1998). The behavior of U.S. public debt and deficits. The Quarterly Journal
of Economics 113. pag. 949 -963.
2. Banca Ce ntrală Europeană.Raport de convergență. Iunie 2016
http://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/conrep/cr201606.ro.pdf?2c4cc232f10de64f1976b9f fda2abc74
3. Banca Centrală Europeană. Raport anual 2012.
https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/annrep/ar2012ro.pdf?ef94da8e94d29fdd2d2a383657f13135
4. Câmpeanu,E.M.,(2007).Analiza sustenabilității datoriei publice în Uniunea Economică
și Monetară. Conferința Internațională Politici financiare și monetare în Uniunea
Europeană, București România.
5. European Comission. Closed Excessive Deficit Procedures:
https://ec.europa.eu/info/business -economy -euro/economic -and-fiscal -policy -coordination/eu –
economic -governance -monitoring -prevention -correction/stability -and-growth -pact/corrective -arm-
excessive -deficit -procedure/closed -excessive -deficit -procedures_en
6. Euro pean Comission. Improving the Stability and Growth Pact:the Comission’s three
pillar aproach ISSN 1725 -3209. March 2005.
http://ec.europa.eu/economy_finance/publi cations/pages/publication7556_en.pdf
7. Greiner, A., Koeller, U., and Semmler, W., (2007). Debt sustainability in the European
Monetary Union: theory and empirical evidence for selected countries. Oxford
Economic Papers 59. pag. 194 -218.
8. ISSAI [ The Internati onal Standards of Supreme Audit Institutions] . Ghidul pentru
planificarea realizării controlului intern al datoriei publice.
http://www.issai.org/en_us/site -issai/issai -framework/4 -auditing -guidelines.htm
9. Legea datoriei publice nr. 313/2004 cu modificările și completările ulterioare , publicat
în M.Of. al României 194/1, Martie 2006 .
10. Ministerul Finanțelor Publice România :
http: //www.mfinante.gov.ro/pagina.html?categoriebunuri=datoria -guvernamentala,datoria –
locala&pagina=domenii&menu=Trezorerie
11. Ministerul Finanțelor Publice Bulgaria : http://www.minfin.bg/en/68
12. Ministerul Finanțelor Publice Cehia: https://www.mfcr.cz/en/themes/state -debt/debt –
statistic/development -and-structure
13. Ministerul Finanțelor Publice Croația:
http://www.mfin.hr/adminmax/docs/Public%20Debt%20Management%20Strategy%202017 -2019.pdf
14. Ministerul Finanțelor Publice Polonia:
https://www.mf.gov.pl/docume nts/766655/5248289/zsfp_2015_12_en.pdf

37
15. Ministerul Finanțelor Publice Grecia:
http://www.minfin.gr/documents/20182/225124/Bulletin%20No_80_0.pdf/7551ead1 -89dc -4b7b –
a7bb -89526af98d87
16. Moșteanu,T., & Vuță, M., et al. (2004). Buget și Trezorerie Publică. Editura
Universitară.București. pag.297 -298.
17. Naudé, W.A., Santos -Paulino,A.U., McGillivray, M.,(2009). Vulnerability in Developing
Countries. United Nations University Press. Tokyo.
18. Pasinetti,Luigi L.,( 2000). On Concepts of Debt Sustainability: a reply to Dr Harck.
Cambridge Journal of Economics. Vol. 24, No. 4. pag. 511 -514.
19. Popescu, D. N.,(2002). Finanțe publice. București. Ed.Economica. pag.150.
20. Rieffel, A.,(1985). The role of the Paris Club in managing debt problems. Essays in
intern ational finance. No.161.
21. Săvo iu,G.,& Grigorescu, R., (2003). Statistică financiară. Ed. Independența Economică.
Pitești.
22. Stroe, R., & Armeanu, D.,(2004). Finanțe. Ediția a -II-a. București. Ed.ASE. pag.165.
23. Văcărel, I., Moșteanu, T., et al.(2007). Finanțe publice. Editura Didactică și P edagogică.

38
Anexa 1:

Produsul Intern Brut
ȚaraUnități
de
măsură 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria mil.EUR 37.317,7 38.230,5 41.292,0 41.947,2 42.011,5 42.762,2 45.286,5 48.128,6
Cehia mil.EUR 148.682,0 156.718,2 164.040,5 161.434,3 157.741,6 156.660,0 168.473,3 176.564,3
Grecia mil.EUR 237.534,2 226.031,4 207.028,9 191.203,9 180.654,3 178.656,5 176.312,0 174.199,3
Croația mil.EUR 45.090,7 45.128,0 44.807,9 43.996,1 43.725,0 43.391,3 44.521,7 46.382,1
Cipru mil.EUR 18.673,5 19.299,5 19.731,0 19.489,7 18.140,5 17.605,9 17.742,0 18.219,1
Ungaria mil.EUR 94.262,5 98.826,0 101.317,0 99.502,4 101.886,6 105.573,9 110.722,9 113.730,8
Polonia mil.EUR 317.082,9 361.803,9 380.241,7 389.376,8 394.733,8 411.005,2 430.054,7 425.941,5
România mil.EUR 124.141,0 125.735,6 132.590,0 133.511,4 144.253,5 150.357,5 160.313,7 169.771,5
Populația
ȚaraUnități
de
măsură 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria mil. loc. 7.585,13 7.534,29 7.348,33 7.305,89 7.265,12 7.223,94 7.177,99 7.127,82
Cehia mil. loc. 10.491,49 10.517,25 10.496,67 10.509,29 10.510,72 10.524,78 10.542,94 10.565,28
Grecia mil. loc. 11.107,02 11.121,38 11.105,00 11.045,04 10.965,24 10.892,37 10.820,96 10.775,99
Croația mil. loc. 4.307,28 4.295,97 4.286,55 4.268,44 4.257,45 4.239,50 4.201,48 4.171,23
Cipru mil. loc. 808,04 829,45 850,88 863,94 861,94 852,50 847,66 851,56
Ungaria mil. loc. 10.022,65 10.000,02 9.971,73 9.920,36 9.893,08 9.866,47 9.843,03 9.814,02
Polonia mil. loc. 38.483,00 38.517,00 38.526,00 38.534,00 38.502,00 38.484,00 38.455,00 38.427,00
România mil. loc. 20.367,44 20.246,80 20.147,66 20.060,18 19.988,69 19.916,45 19.819,70 19.706,53
Datoria publică
ȚaraUnități
de
măsură 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria mil.EUR 5.108,7 5.856,1 6.284,2 7.004,9 7.147,0 11.531,8 11.771,8 13.969,3
Cehia mil.EUR 49.826,8 59.062,5 62.298,5 71.783,6 67.102,2 65.588,5 67.951,6 64.945,2
Grecia mil.EUR 301.062,0 330.570,0 356.235,0 305.085,0 320.498,0 319.629,0 311.724,0 315.009,0
Croația mil.EUR 21.903,5 25.547,4 28.237,7 30.398,9 34.960,1 36.349,7 37.209,1 37.268,4
Cipru mil.EUR 10.047,3 10.862,0 12.966,2 15.526,7 18.614,7 18.922,1 19.072,3 19.417,5
Ungaria mil.EUR 76.064,7 78.601,9 72.415,5 77.169,5 78.558,0 79.150,1 83.348,7 86.861,2
Polonia mil.EUR 165.264,5 193.168,3 190.154,3 214.840,5 222.120,4 202.246,6 215.738,9 228.235,1
România mil.EUR 27.435,6 36.933,5 44.187,4 49.445,7 53.429,3 58.312,1 59.371,1 62.779,9

39

Anexa 2: Indicatori de nivel a datoriei publice

Volumul datoriei publice Unități de măsură 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria mil.EUR 5.108,7 5.856,1 6.284,2 7.004,9 7.147,0 11.531,8 11.771,8 13.969,3
Cehia mil.EUR 49.826,8 59.062,5 62.298,5 71.783,6 67.102,2 65.588,5 67.951,6 64.945,2
Grecia mil.EUR 301.062,0 330.570,0 356.235,0 305.085,0 320.498,0 319.629,0 311.724,0 315.009,0
Croația mil.EUR 21.903,5 25.547,4 28.237,7 30.398,9 34.960,1 36.349,7 37.209,1 37.268,4
Cipru mil.EUR 10.047,3 10.862,0 12.966,2 15.526,7 18.614,7 18.922,1 19.072,3 19.417,5
Ungaria mil.EUR 76.064,7 78.601,9 72.415,5 77.169,5 78.558,0 79.150,1 83.348,7 86.861,2
Polonia mil.EUR 165.264,5 193.168,3 190.154,3 214.840,5 222.120,4 202.246,6 215.738,9 228.235,1
România mil.EUR 27.435,6 36.933,5 44.187,4 49.445,7 53.429,3 58.312,1 59.371,1 62.779,9
Ponderea datoriei publice
în PIB Unități de măsură 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria % 13,7 15,3 15,2 16,7 17,0 27,0 26,0 29,0
Cehia % 33,6 37,4 39,8 44,5 44,9 42,2 40,0 36,8
Grecia % 126,7 146,2 172,1 159,6 177,4 178,9 176,8 180,8
Croația % 48,3 57,3 63,8 69,4 80,5 84,0 83,8 80,6
Cipru % 53,8 56,3 65,7 79,7 102,6 107,5 107,5 106,6
Ungaria % 77,8 80,2 80,5 78,4 77,1 76,6 76,7 76,0
Polonia % 49,4 53,1 54,1 53,7 55,7 50,3 51,1 54,2
România % 22,1 29,7 34,0 36,9 37,5 39,1 37,7 37,4
Datoria publică pe cap de
locuitor Unități de măsură 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria mii EUR/loc. 67,35 777,26 855,19 958,80 983,74 1596,33 1639,99 1959,83
Cehia mii EUR/loc. 4749,26 5615,77 5935,07 6830,49 6384,17 6231,82 6445,22 6147,04
Grecia mii EUR/loc. 27105,56 29723,83 32078,79 27621,90 29228,54 29344,30 28807,43 29232,49
Croația mii EUR/loc. 5085,23 5946,83 6587,51 7121,78 8211,51 8574,05 8856,19 8934,63
Cipru mii EUR/loc. 12434,16 13095,42 15238,58 17971,97 21596,28 22196,01 22499,94 22802,27
Ungaria mii EUR/loc. 7589,28 7860,17 7262,08 7778,90 7940,70 8022,13 8467,79 8850,73
Polonia mii EUR/loc. 4294,48 5015,14 4935,74 5575,35 5769,06 5255,34 5610,17 5939,45
România mii EUR/loc. 1347,03 1824,16 2193,18 2464,87 2672,98 2927,84 2995,56 3185,74

40

Anexa 3 : Indicatori de structură a datoriei publice în perioada 2015 -2016

Anexa 4 : Indicatori de dinamică a datoriei publice

2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016
Datoria publică totală(mil.eur) 11.771,8 13.969,3 67.951,6 64.945,2 37.209,1 37.268,4 215.738,9 228.235,1 59.371,1 62.779,9
datoria externă 67,90% 74,55% 16,95% 16,72% 40,78% 38% 35% 34,7% 43,3% 40,7%
datoria internă 32,10% 25,45% 83,05% 83,28% 59,21% 62% 65% 65,3% 56,7% 59,3%Bulgaria Cehia Croația Polonia România
2015 2016 2015 2016 2015 2016
Datoria publică totală(mil.eur) 11.771,8 13.969,3 311.724,0 315.009,0 37.209,1 37.268,4
după valută
EUR 75,9% 79,3% 96,1% 96,50% 68% 65%
BGN 23% 19,8%
HRK 27% 30%
USD 0,4% 0,2% 5% 5%
alte valute 0,6% 0,6% 3,9% 3,50%
după rata dobânzii
rată de dobândă fixă 93,30% 94,70% 31,5% 30,9% 82,2% 86,2%
rată de dobândă variabilă 6,70% 5,30% 68,5% 69,1% 17,8% 13,8%Bulgaria Croația Grecia
Modificarea absolută Unități de măsură 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria mil.Eur 747,40 428,10 720,70 142,10 4384,80 240,00 2197,50
Cehia mil.Eur 9235,70 3236,00 9485,10 -4681,40 -1513,70 2363,10 -3006,40
Grecia mil.Eur 29508,00 25665,00 -51150,00 15413,00 -869,00 -7905,00 3285,00
Croația mil.Eur 3643,90 2690,30 2161,20 4561,20 1389,60 859,40 59,30
Cipru mil.Eur 814,70 2104,20 2560,50 3088,00 307,40 150,20 345,20
Ungaria mil.Eur 2537,20 -6186,40 4754,00 1388,50 592,10 4198,60 3512,50
Polonia mil.Eur 27903,80 -3014,00 24686,20 7279,90 -19873,80 13492,30 12496,20
România mil.Eur 9497,90 7253,90 5258,30 3983,60 4882,80 1059,00 3408,80
Modificarea relativă
Bulgaria % 14,63 7,31 11,47 2,03 61,35 2,08 18,67
Cehia % 18,54 5,48 15,23 -6,52 -2,26 3,60 -4,42
Grecia % 9,80 7,76 -14,36 5,05 -0,27 -2,47 1,05
Croația % 16,64 10,53 7,65 15,00 3,97 2,36 0,16
Cipru % 8,11 19,37 19,75 19,89 1,65 0,79 1,81
Ungaria % 3,34 -7,87 6,56 1,80 0,75 5,30 4,21
Polonia % 16,88 -1,56 12,98 3,39 -8,95 6,67 5,79
România % 34,62 19,64 11,90 8,06 9,14 1,82 5,74

41

Anexa 5 : Evoluția deficitului bugetar

Deficit
bugetar(%PIB) Unități de măsură 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Bulgaria % -4,1 -3,1 -2,0 -0,3 -0,4 -5,5 -1,6 0,2
Cehia % -5,5 -4,2 -2,7 -3,9 -1,2 -2,1 -0,6 0,7
Grecia % -15,1 -11,2 -10,3 -8,9 -13,2 -3,6 -5,7 0,6
Croația % -6,0 -6,5 -7,8 -5,2 -5,3 -5,1 -3,4 -0,9
Cipru % -5,4 -4,7 -5,7 -5,6 -5,1 -9,0 -1,3 0,3
Ungaria % -4,5 -4,5 -5,4 -2,4 -2,6 -2,6 -1,9 -1,7
Polonia % -7,3 -7,3 -4,8 -3,7 -4,1 -3,6 -2,6 -2,3
România % -9,2 -6,9 -5,4 -3,7 -2,1 -1,3 -0,8 -3,0