ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE ȘTI [615437]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE ȘTI
LUCRARE METODICO – ȘTIIN ȚIFIC Ă PENRU OB ȚINEREA
GRADULUI DIDACTIC I
DIVERSIFICAREA ȘI PROMOVAREA FORMELOR DE TURISM
ÎN AREALUL STA ȚIUNII "RÂ ȘNOV"
CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC,
PROF. UNIV. DR. ȚIGU GABRIELA
CONDUC ĂTOR METODIC,
CONF. UNIV. DR. P ĂDURARU MONICA ELISABETA
AUTOR,
PROF. AVRAM SIMONA- MARIA
(CĂS. DUMITRU SIMONA- MARIA)
LICEUL TEHNOLOGIC " MALAXA"
ZĂRNE ȘTI-BRA ȘOV
2017

1ARGUMENT
Turismul reprezint ă ast ăzi un domeniu distinct de activitate, cu o
prezen țăsemnificativ ă în via ța economic ă și social ă, cu o evolu ție în ritmuri dintre cele
mai înalte. Generator al unor transform ări profunde în dinamica social ă, turismul
reprezint ă un factor de progres și civiliza ție, ca promotor al rela țiilor interna ționale și ca
argument al globaliz ării și dezvolt ării durabile.
Turismul trebuie organizat și planificat în a șa fel încât s ă utilizeze mediul, dar în
acela și timp s ă contribuie activ la p ăstrarea calit ății lui. Un mediu înconjur ător de
calitate favorizeaz ă dezvoltarea unor activit ăți turistice care s ă corespund ă exigen țelor
turistului. Varietatea mediului natural, calitatea și aspectul s ău estetic, constituie resurse
de baz ă pentru practicarea turismului.
România, prin varietatea elementelor cadrului natural, dispune de un bogat
poten țial turistic, care nu este valorificat la capacitate maxim ă. Între mediul
înconjur ător și diferitele forme de turism exist ă rela ții reciproce complexe de
interdependen ță care adeseori sunt descrise ca o „simbioz ă”. Atragerea în circuitul
turistic a noi zone, diversificarea formelor de petrecere a vacan țelor, facilit ățile acordate
turiștilor asociate cu îmbun ătățirea calit ății vie ții și ridicarea nivelului general de
instruire și cultur ă, au f ăcut din turism una din formele cele mai agreate de petrecere a
timpului liber.
În activitatea turistic ă din România se practic ă o gam ă larg ă de forme și
aranjamente turistice, determinate de modalit ățile de satisfacere a nevoii de turism, de
condi țiile de realizare a echilibrului cerere-ofert ă, de particularit ățile organiz ării
călătoriei.
Destina ția Râ șnov a c ăpătat o dimensiune complex ă din punct de vedere turistic,
întrucât ofer ă vizitatorilor oportunit ăți pentru practicarea mai multorforme de turism, în
concordan ță cu poten țialul s ău deosebit.
Z o n a R â șn o v s e r e m a r c ă p r i n c a d r u l n a t u r a l și i s t o r i c , p u n â n d l a d i s p o z i ți a
turiștilor obiective naturale și antropice de mare pre ț îmbinându-se aici turismul de
odihna-agrement cu cel cultural istoric.
Râșnovul,a treia sta țiune de interes na țional din jude țul Bra șov dup ă Poiana
Brașov și Predeal, se poate dovedi destina ția turistic ă ideal ă care poate fi inclus ă pe
agenda turistic ă pentru turi știi care viziteaz ă zona Bra șov și doresc un cadru natural

2inedit propice practic ării unor forme variate de turism cum ar fi: turism montan, turism
cultural-istoric, turism religios, turism sportiv, turism științific-tematic, turism rural,
ecoturism sau turism de recreere.
Tehnicile de marketing, de promovare și de distribu ție utilizate pentru
promovarea poten țialului turistic, a ofertei complete de servicii și facilit ăți turisticesub
egi da ,,Sta ți un ea turi sti c ă Râșn ov – O ex peri en ță uni c ă: cul tur ă, sport, n atur ă” atrag
turiștii să o descopere .
Prin realizarea unei analize a cererii și ofertei de servicii turistice se pot ob ține
informa ții utile pentru m ăsurarea fenomenului turistic și pentru anticiparea tendin țelor
de evolu ție a turismului în zona Râ șnov.Studiul opiniei turi știlor din zona Râ șnov
privind motiva țiile, gradul de mul țumire, propunerile și sugestiile constructive ale
acestora, poate constitui un spijin efectiv în procesul complex de consolidare și creștere
a eficien ței desfacerii produsului turistic local pe plan na țional și interna țional.
Astfel, apare necesitatea existen ței unei strânse interdependen țe între
cunoa șterea, în țelegerea și aplicarea no țiunilor teoretice cuprinse în procesul instructiv-
educativ și activitatea practic ă desf ășurată în domeniul turismului. Profesorul poate s ă
se implice în strategia școlar ă, propunând planuri proprii de înv ățământ bazate pe seturi
de discipline în specialitate care s ă conduc ă la însu șirea acelor competen țe care s ă
dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, ini țiativa, perspicacitatea, abilitatea de
a opera eficace într-un cadru economic dinamic și concuren țial prin adaptarea la noile
cerin țe ale economiei de pia ță.
Sfera de cuprindere a conceptului „didactic ă" s-a extins: ast ăzi exist ă noi
etape/nivele ale didacticii, respectiv o didactic ă tradi țional ă, clasic ă și o didactic ă
modern ă, nou ă, psihologic ă. Didactica clasic ă a avut ca obiect de studiu esen ța
procesului de înv ățământ, cu scopul și sarcinile sale; procesul de înv ățământ și factorii
acestuia respectiv con ținutul înv ățământului; principiile, metodele și formele
organizatorice ale activit ății instructiv-educative; organizarea înv ățământului: clasa,
școala și sistemul educa țional; profesoral.
Didactica modern ă înglobeaz ă întreaga sfer ă de cuprindere a didacticii clasice,
lărgindu- și con ținutul prin includerea a noi teme, este orientat ă către implicarea activ ă și
conștientă a elevilor în procesul propriei form ări și stimularea creativit ății acestora,
profesorul tinde s ă devin ă un model real de educa ție permanent ă, să coopereze cu elevii,
să se implice în deciziile educa ționale, s ă asigure un înv ățământ de calitate.

3Datorit ă dinamicii accentuate existente în toate domeniile, implicit și
învățământul trebuie s ă țină pasul cu aceste evolu ții, profesorului economist revenindu-i
misiunea de a se perfec ționa atât în domeniul specialit ății cât și în cel al metodicii
pentru a dobândi o cultur ă managerial ă care s ă asigure în țelegerea și aplicarea rela ției
autoritate-libertate, ca nou sens al educa ției, prin predare-înv ățare și rezolvarea unor
situa ții complexe din procesul educa țional școlar.
În acest context, credem c ă lucrarea de fa ță este un instrument util al cadrelor
didactice care predau discipline din domeniul serviciilor, atât din punct de vedere al
specialit ății cât și din punct de vedere al eficien ței în predarea obiectului de studiu.

4PARTEA I
CAPITOLUL 1. CONSIDERA ȚII TEORETICE PRIVIND
TURISMUL, POTEN ȚIALUL TURISTIC ȘI FORMELE DE
TURISM
Turismul reprezint ă astăzi un domeniu distinct de activitate, o component ă
important ă a vie ții economice și sociale pentru foarte multe țări ale lumii. De asemenea
prin poten țialul uman și material pe care îl antreneaz ă în desf ășurarea sa, prin multiplele
sale conexiuni în plan economic, social, cultural și politic, turismul ac ționeaz ă ca un
mecanism stimulator al progresului, al dezvolt ării.
1.1Conceptul de "turism" si "turist"
Pornind de la premisa c ă turismul se refer ă, în esen ță, la c ălătoriile oamenilor în
afara re ședinței obi șnuite, definirea con ținutului acestuia aduce în discu ție aspecte cum
sunt: scopul c ălătoriei, distan ța și durata deplas ării, precum și caracteristicile subiectului
călătoriei, respectiv ale turistului. Ca urmare cele mai multe dintre studiile consacrate
acestui domeniu opereaz ă cu analiza intercorelat ă a categoriilor de „turism” și „turist”.1
La efectele economice ale turismului trebuie ad ăugate și cele sociale, activit ățile
turistice r ăspunzând unei multitudini de nevoi, de la cele de odihn ă si recreere, de
îngrijire a s ănătăț ii, pân ă la cele de îmbun ătățire a nivelului de cunoa ștere, de cultur ăși
i n s trui re , d e c om un i c a re , e tc . S -a a j un s , a s tf el , c a, d i n p un c t d e v e d e re s ta ti s ti c , p e s te
50% din popula ția lumii s ă fie antrenat ă, anual, în circula ția turistic ă.
Cu timpul s-au încercat multe alte defini ții ale fenomenului turistic. În 1910
austriacul J. von Schullen vu Schrattenhnfen descria turismul ca “fenomen care
desemneaz ă toate leg ăturile, în special economice, și care intra în ac țiune pentru
reziden ții temporari și străini dispersa ți înăuntrul unei comune, unei provincii, unui stat
determinat”.
În paralel cu definirea turismului, au existat și preocup ări în leg ătură cu definirea
turistului.
1Minciu Rodica, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucure ști, 2000, p. 12.

5Turistul poate fi orice persoan ă ce se deplaseaz ă de la domiciliu spre unul sau
mai multe locuri sau obiective având ca scop recreerea, odihna, cunoa șterea, realizarea
de activit ăți, altele decât cele pe care le îndepline ște în mod curent.
Pentru turistul intern, UIOOT(Uniunea Interna țional ă a Organiza țiilor Oficiale de
Turism) a adoptat urm ătoarea defini ție: “orice persoan ă care viziteaz ă un loc, altul decât
acolo unde are domiciliul sau obi șnuit, în interiorul țării sale de re ședință pentru orice
fel de motiv, altul decât acela de a exercita o activitate remunerat ă și efectuând aici un
sejur de cel pu țin o noapte (sau 24 de ore), poate fi considerat ă ca turist na țional”.
În 1963, UIOOT a definit în sens general termenul de vizitator ca fiind: “oricare
persoan ă care se deplaseaz ă într-o alt ă țară decât cea în care î și are re ședința obi șnuită,
pentru oricare alt scop, altul decât a exercita o activitate remunerat ă în alt ă țară dată”.
Aceast ă defini ție include doi termeni:
·turiști, respectiv vizitatori cu un sejur de cel pu țin 24 de ore sau cel pu țino
înnoptare în țara de vizit ă, ale c ăror motive de c ălătorie pot fi: odihn ă, plăcere,
distrac ție, agrement, s ănătate, studii, religie, afaceri, familie etc.
·excursioni ști, respectiv vizitatori temporari, al c ăror sejur este de mai pu țin de
24 de ore în țara de vizit ă (inclusiv croaziere).
·Organiza ția Mondial ă a Turismului (O.M.T) define ște turi știi ca fiind persoanele
ce „c ălătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de re ședință permanent ă pentru o
durat ă de minimum dou ăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lung ă de un an consecutiv,
în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activit ăți remunerate
în localitatea vizitat ă.”
În anul 1963, OMT a propus clasificarea in șase grupe a motivelor pentru care
oamenii fac turism:
·timp liber, odihna, vacante;
·vizite la rude si prieteni;
·afaceri, motive profesionale;
·tratament medical;
·pelerinaje si alte motiva ții religioase;
·alte motive.
În 1968, OMT a propus o clasificare a turi știlor în trei categorii:
a)turi știi propriu-zi și, care c ălătoresc de pl ăcere, in timpul lor liber;
b)turi știi de afaceri, c ărora le sunt asimila ți toți cei care c ălătoresc din motive
profesionale;

6c) alte categorii de turi ști.
După durata sejurului pot fi identificate dou ă categorii de vizitatori:
a) excursioni știi (vizitatori de o zi, care nu înnopteaz ă in locul vizitat)
b)turi știi propriu-zi și (adic ă acei vizitatori care stau cel pu țin o noapte in locul
vizitat).
Noțiunea de turist implic ă înțelegerea sensului cuvântului în mai mai multe
direc ții respectiv2:
·Spațială(de la vizitarea unor locuri interesante în propriul ora ș sau recreere,
distrac ție în p ădurea limitrof ă, la cunoa șterea unor elemente din mediul natural, cultur ă,
etc. dintr-o țară situat ă la mari dep ărtări);
·Temporar ă( de la câteva zile la mai multe s ăptămâni);
·Motiva ție (de la clasica excursie sau întrunire de afaceri, la ac țiuni complexe
însoțite și de momente de destindere sau divertisment);
·Nivelul de satisfacere a scopului (este dependent de volumul bugetului alocat
pentru a realiza acest act).
Cererea turistic ă impune o adaptare a ofertei ce se concretizeaz ă în dezvoltarea
bazei tehnico-materiale, construirea și echiparea corespunz ătoare a spa țiilor de cazare,
alimenta ție cât și modernizarea infrastructurii și a instala țiilor pentru agrement.
Factorii care au o influen ță reprezentativ ă asupra dezvolt ării turismului sunt:
veniturile popula ției, pre țurile și tarifele, oferta turistic ă, progresul tehnic, cre șterea
demografic ă și timpul liber.
1.2Conținutul și structura poten țialului turistic
Un teritoriu intereseaz ă din punct de vedere turistic în m ăsura în care ofer ă
resurseturistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atrac ții turistice sau
resurse turistice.
Atrac țiile turistice sunt considerate sinonime cu resursele turistice și reprezint ă
elementele mediului înconjur ător care se remarc ă prin tr ăsătura de atractivitate și prin
impresiile de natur ă estetic ă, cognitiv ă etc. pe care le produc asupra turi știlor.
2 Ielenicz Mihai , Com ănescu Laura, România Poten țial Turistic, Editura Universitar ă, Bucure ști, 2006, p. 6

7Poten țialul turistic reprezint ă oferta turistic ă poten țială a unui teritoriu care
împreun ă cu baza tehnico – material ă și cu infrastructura general ă și turistic ă formeaz ă
oferta turistic ă reală (efectiv ă) sau patrimoniul turistic.
De asemenea poten țialul turistic poate fi definit prin ”ansamblul elementelor ce
se constituie ca atrac ții turistice și care se preteaz ă unei amenaj ări pentru vizitare
șiprimireac ălătorilor.”3
Varietatea resurselor turistice, specificul, influen ța lor în activitatea turistic ă duc
la delimitarea a dou ă categorii de poten țial turistic, și anume: natural și antropic.
Poten țialul turistic are un rol important în dezvoltarea și diversificarea activit ăților
turistice, de aceea, a ap ărut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atrac țiilor
turistice.
Autorii G. Erdeli și I. Istrate (1996) definesc poten țialul turistic al unui teritoriu
ca fiind " ansamblul elementelor naturale, economice și cultural-istorice, care prezint ă
anumite posibilit ăți de valorificare turistic ă, dau o anumit ă func ționalitate pentru
turism și deci constituie premise pentru dezvoltarea activit ății de turism".4
Es te f oa r te i m p or ta n t c a p o te n ți al ul tu ri s ti c al un ui te ri tori u s ă f i e c un os c u t c a
ofert ă turistic ă pentru a fi pus în valoare. Astfel resursele naturale și antropice ce pot fi
valorificate prin turism constituie o motiva ție pentru deplas ări cu caracter turistic.
Motiva ția principal ă a vacan țelor o constituie poten țialul turistic care poate oferi
condi țiile necesare satisfacerii unor nevoi cum ar fi odihna, recreerea, distrac ția,
cunoa șterea etc.
Poten țialul turistic este structurat în dou ă mari categorii
respectiv: poten țial turistic natural și poten țial turistic antropic.
1.2.1 Componentele poten țialului turistic natural
Poten țialul turistic natural constituie o condi ție permanent ă a existen ței
activit ății turistice. Modul în care acesta este amenajat condi ționeaz ă gradul de utilizare
și includerea în programele de turism. Valorificarea adecvat ă dezvolt ă regiunea din
punct de vedere turistic.
3Rodica Minciu, op. cit. p.159
4 Mihai Ielenicz, Laura Com ănescu, op. cit. p. 10

8Poten țialul turistic natural este sporit pe un teritoriu unde prin îmbinarea
armonioas ă a componentelor fizico-geografice ale mediului, se compun peisaje
geografice de interes turistic.
Poten țialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural –
relief, clim ă, rețea de ape, vegeta ția ș.a., urm ărind atragerea fluxurilor de turi ști în
vederea petrecerii vacan țelor.
Nu toate elementele mediului natural au îns ă acela și grad de atractivitate pentru
turiști. Astfel se remarc ă ca atrac ții deosebite, unit ățile montane, formele ciudate de
relief, masivele acoperite cu z ăpadă tot anul sau o mare perioad ă dintr-un an, elementele
deosebite ale vegeta ției, fauna cinegetic ă, râurile și cascadele, gheizerele și lacurile,
izvoarele minerale.
Prin componentele sale, poten țialul turistic natural, formeaz ă suportul material și
mediul ambiental al tuturor activit ăților turistice, iar prin însu șirile educative, cognitive,
estetice, curative și atractivitatea componentelor se constituie în motiva ții ce
declan șează fluxuri turistice.5
Relieful reprezint ă un element de atrac ție turistic ă de sine st ătător, reprezentat
prin tip (vulcanic, carstic, glaciar), trepte și atitudini, toate acestea realizând cadrul
propice practic ării drume țiilor și alpinismului, cât și de petrecere a vacan țelor.
Relieful constituie suportul tuturor componentelor mediului geografic și al activit ăților
turistice prin valoarea poten țialului s ău de atractivitate asociat cu baza tehnico-material ă
specific ă care contribuie la valorificarea sa turistic ă.
Relieful montan impresioneaz ă prin altitudine, prin forma vârfurilor și crestelor,
prin pitorescul abrupturilor seme ția mun ților și modul în care agen ții externi au sculptat
marea diversitate a rocilor generând forme specifice (relief carstic).
Clima este reprezentat ă de tipul și volumul precipita țiilor, m ărimea
temperaturilor înregistrate, perioadele cu soare etc.; creeaz ă condi ții propice schierii,
curelor heliomarine.
Turismul prin modul s ău de practicare, predominant în aer liber, se afl ă într-o
dependen ță permanent ă față de starea vremii. De asemenea multe tipuri de activit ăți
recreative sunt dependente de clim ă: de la helioterapie sau baia solar ă ( depind de durata
de str ălucire a soarelui), la ski ( necesit ă condi ții de precipita ții sub form ă de z ăpadă și
temperaturi suficient de sc ăzute ca s ă men țină covorul de z ăpadă).
5 Cândea Melinda, Șimon Tamara, Bogdan Elena, Patrimoniul turistic al României , Ed. Universitar ă,
Bucure ști, 2012, p.22

9Hidrografia – rețeaua de ape, reprezentat ă de apele curg ătoare și cele st ătătoare,
ape minerale și termale, creeaz ă cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine,
sporturi nautice etc.
Astfel, turi știi amatori de sporturi nautice, pescuit î și găsesc locuri de recreere,
odihn ă sau de activitate în lungul apelor.
Vegeta ția prin bog ăția și diversitatea speciilor, existen ța speciilor florale rare,
dă posibilitatea practic ării unor forme particulare ale turismului: cercetare științifică,
vizitarea rezerva țiilor naturale..) Ariile naturale protejate au intrat și ele în circuitul
turistic, solicitând un management special al vizitatorilor.
Fauna , sub aspect turistic, prezint ă importan ță prin valoarea sa cinegetic ă și
estetic ă. Elementele faunistice deosebite sau rare sunt protejate în cadrul unor gr ădini
zoologice sau parcuri special amenajate.
Promovarea ecoturismului în tot mai multe regiuni reduce pe zi ce trece
importan ța turismului pentru vân ătoare. A crescut în schimb atrac ția turi știlor pentru
simpla „vedere” a animalelor sau p ăsărilor rare în mediul lor de via ță natural sau cât mai
apropiat de acesta (parcuri naturale, rezerva ții).
1.2.2 Componentele poten țialului turistic antropic
Poten țialul turistic antropic cuprinde crea țiile omului de-a lungul timpului,
concretizate în elemente de cultur ă, istorie, art ă și civiliza ție, care prin caracteristicile
lor atrag grupurile de turi ști.
De asemenea autoarea M. Dinu consider ă că atractivitatea obiectivelor turistice
antropice rezult ă din reflectarea asupra lor a unor elemente ca: unicitate (singularitate),
vechime, inedit, dimensiune, form ă, func ție, semnifica ție, perioada de timp etc.6
Structura poten țialului antropic cuprinde elementele:
·Cultural-istoric
·Socio-demografic
·Tehnico – economic.
·Vestigii arheologice și monumente de art ă: cet ăți, castele, palate, statui,
obeliscuri, biserici.
6Dinu Mihaela, Geografia Turismului, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști 2005, edi ția a III-a, p. 184

10·E l e m e n t e d e e t n o g r a f i e și f o l c l o r : arhitectura popular ă, portul, muzica și
dansul, crea ția și tehnica popular ă, obiceiuri și tradi ții, serb ări și târguri, manifest ări
religioase, gastronomie.
·Institu ții și evenimente cultural-artistice : muzee, case memoriale, institu ții
teatrale și muzicale, festivaluri, carnavaluri, manifest ări sportive, concursuri, târguri și
expozi ții.
·Realiz ări tehnico-economice și științifice contemporane :baraje și lacuri de
acumulare, poduri și viaducte, canale, porturi, exploat ări industriale, centre comerciale,
centre științifice și tehnice etc.
·Așezări umane : centre urbane, sate turistice.
Activitatea turistic ă a unei zone este determinat ă de elemente cum ar fi: valoare,
atractivitate, originalitate dar și modul de conservare, exploatare, amplasare în spa țiu și
posibilit ățile de acces ale obiectivelor turistice antropice.
1.3Valorificarea poten țialului turistic
Poten țialul turistic constituie o component ă esen țială a ofertei turistice și o
condi ție indispensabil ă a dezvolt ării turismului.
Evaluarea corect ă a componentelor poten țialului turistic, analiza posibilit ăților
de valorificare eficient ă a acestora presupune elaborarea unui plan de marketing adecvat
care s ă permit ă conturarea unor strategii coerente a dezvolt ării activit ății de turism.
O zon ă prezint ă interes în m ăsura în care dispune de elemente de atrac ție a c ăror
amenajare poate determina o activitate turistic ă, de unde rezult ă importan ța existen ței
alături de resursele naturale și antropice a unei baze materiale și infrastructuri specifice.
1.3.1 Strategii de amenajare turistic ă a teritoriului
Dezvoltarea turismului nu poate fi realizat ă în afara procesului de amenajare
turistic ă a teritoriului; aceasta este singura cale de integrare a unor noi zone în circuitul
turistic, deci de extindere a fenomenului turistic. Amenajarea turistic ă apare astfel ca o

11concretizare a planific ării teritoriale a turismului, ca o component ă a dezvolt ării
strategice a acestui sector.7
Strategiile de amenajare turistic ă a unui teritoriu trebuie s ă se elaboreze
ținându-se cont de o serie de factori cum ar fi : resursele turistice naturale, antropice ale
teritoriului și gradul de valorificare al acestora; resursele materiale, umane și financiare
aferente dezvolt ării turismului; obiectivele urm ărite pe termen scurt, mediu si lung;
realiz ările din activitatea turistic ă, circula ția turistic ă si rezultatele economico-sociale.
Amenajarea turistic ă reprezint ă, de fapt, strategia fundamental ă de dezvoltare a
ofertei turistice. Procesul de amenajare turistic ă reflect ă interac țiunea dintre
particularit ățile fizico-geografice ale teritoriului și ansamblul activit ăților economice și
sociale care se desf ășoară pe acest teritoriu, ansamblu în cadrul c ăruia turismul are rolul
central, de polarizare a intereselor și eforturilor.8
Pentru definirea unei strategii de amenajare turistic ă, este necesar ă stabilirea
unor obiective principale .9
Acestea pot fi:
·valorificarea superioar ă a poten țialului turistic;
·prelungirea sezonului turistic, prin echiparea teritoriului cu elemente
exploatabile și func ționale în tot timpul anului;
·dimensionarea ofertei în raport cu cererea poten țială și atragerea unui num ăr
sporit de turi ști naționali și străini, ca rezultat al eforturilor promo ționale;
· dezvoltarea unor forme variate de turism, care s ă asigure valorificarea tuturor
resurselor turistice și satisfacerea cât mai multor segmente de turi ști;
·antrenarea eficient ă a resurselor economice și socio-umane în realizarea
proiectelor de amenajare și creșterea ratei rentabilit ății activit ății de turism;
·asigurarea unei dezvolt ări economico-sociale echilibrate a zonei, prin
integrarea armonioas ă a turismului cu celelalte domenii de activitate;
·conservarea și chiar îmbun ătățirea mediului înconjur ător și a patrimoniului
natural și cultural.
În literatura de specialitate, în elaborarea și aplicarea strategiilor de amenajare
turistic ă s-au conturat urm ătoarele principiirespectiv:
7 Țigu Gabriela, Turismul montan, Ed.Uranus, Bucure ști, 2001, p. 19-20
8Țigu Gabriela, op. cit. p. 26
9Idem p. 27-28

12·principiul integr ării armonioase a condi țiilor naturale cu suprafe țele construite
și baza material ă turistic ă, deoarece construc țiile turistice trebuie s ă fie realizate cu
elemente ale arhitecturii locale și integrate în armonie cu mediul geografic care s ă pună
în lumin ă resursele turistice antropice;
·principiul structurilor evolutive potrivit c ăruia structura unei zone turistice este
necesar s ă reprezinte un sistem multifunc țional , transformabil, care sa permit ă
dezvolt ări continue și adapt ări turistice prin asigurarea unei posibile flexibilit ăți a
ofertei în func ție de cerin țele și preferin țele clientelei
·principiul realiz ării serviciilor turistice de baz ă (cazare, alimenta ție, agrement)
și a celor suplimentare cu accentul pe elementul recreativ, dinamic al unei zone precum
și diversificarea dot ărilor în vederea asigur ării unei largi palete de presta ții turistice;
·principiul interdependen ței între activit ățile și construc țiile turistice și
popula ția autohton ă, cu activit ățile ei social – economice;
·principiul rentabilit ății deoarece, orice amenajare turistic ă a teritoriului trebuie
să genereze efecte economice și sociale favorabile în paralel cu oferirea unor servicii de
calitate.
Amenajarea și dotarea unei zone turistice reprezint ă un proces complex care
urmărește punerea în valoare a unui teritoriu, a resurselor lui urm ărindu-se elementele
de influen ță care ac ționeaz ă asupra conserv ării calit ății mediului înconjur ător, ca spa țiu
de odihn ă și recreere.
Elementele urm ărite în strategia de amenajare turistic ă sunt:
·crearea unei oferte turistice cu caracter de specificitate, original ă prin
exploatarea calit ății teritoriului și ierarhizarea diferitelor tipuri de servicii turistice, în
concordan ță cu specificul, dimensiunile zonei, punându-se accentul pe serviciile care
corespund cel mai bine din punct de vedere cantitativ și calitativ, preferin țelor clientelei;
·evitarea fenomenului de aglomerare turistic ă și a pericolului de degradare a
peisajului, prin dimensionarea riguroas ă a viitoarelor construc ții și în special a
stațiunilor, cesta fiind considerat cel mat important factor al dezvolt ării, ,,materia prima"
de baz ă în ansamblul turistic al zonei;
·asigurarea func ționalit ății optime a activit ății turistice în zon ă, (accesibilitate,
parcaj, cazare, masa, transport, agrement etc.)

13·extinderea dot ărilor auxiliare ale zonei menite s ă faciliteze practicarea unei
game variate de forme de turism, mijloace de agrement cât mai diverse, re țea
comercial ă modern ă și diversificat ă, circuite atractive, excursii etc.
1.3.2 Stațiunea turistic ă – concept și tipologie
În țara noastr ă, speciali știi au adoptat urm ătoarea defini ție:"Stațiunea
turistic ă este o localitate în care turismul reprezint ă ramura preponderent ă ca volum
de activitate economic ă și grad de concentrare a popula ției active și dispunând de
poten țial turistic sta țiunea turistica determin ă unaflux de popula ție nereziden țială, ca
beneficiar ă a produselor și serviciilor pe care le ofer ă."10
Din punct de vedere turistic – respectiv al amenaj ării turistice a teritoriului –
stațiunea reprezint ă nucleul desf ășurării efective a activit ății de turism, în care se
creeaz ă o nou ă valoare, se înregistreaz ă cheltuieli și venituri. Prin aceste sta țiuni,
turismul contribuie la sistematizarea teritoriului și la cre șterea economic ă, într-un cadru
economic, juridic, fiscal și urbanistic specific.11
O alt ă defini ție este dat ă prin HGR nr.77 ∕1996 pentru aprobarea Normelor prin
atestarea sta țiunilor turistice, în virtutea c ăreia se atest ă ca sta țiune turistica "localitatea
cu func ții turistice specifice dotat ă curesurse turistice naturale și cu structuri
necesare valorific ării și practic ării turismului”care va trebui s ă îndeplineasc ă unele
criterii minime, prev ăzute în acest act normativ.12
Dacă ne referim la amenajarea turistic ă a teritoriului, sta țiunea reprezint ă nucleul
desfa șurării efective a activit ății de turism. Astfel, prin activitatea desfa șurată în
stațiuni, turismul contribuie la sistematizarea teritoriului și la cre șterea economic ă, într-
un cadru economic, juridic, fiscal si urbanistic specific.
Din punct de vedere economic, sta țiunea turistic ă reprezint ă un sistem teritorial
de produc ție șidistribu ție de bunuri si servicii turistice.
Privit ă din punct de vedere social si cultural, sta țiunea turistic ă ofer ă o gam ă de
activit ăți, bazate pe valorificarea unor resurse naturale si antropice locale și care permit
ca persoane apar ținând unor popula ții diferite, s ă se întâlneasc ă și să comunice.
10 Erdeli G., Istrate I., Amenajari turistice, Editura Universit ății din Bucure ști, 1996, pag. 19
11Gabriela Țigu, op. cit p. 32
12Idem , p. 33

14Hotărârea Guvernului nr. 867/2006 reglementeaz ă condi țiile și procedura de
atestare a sta țiunilor turistice, în scopul îmbun ătățirii cadrului de protejare, conservare și
valorificare a resurselor turistice. Atestarea sta țiunilor turistice în România se realizeaz ă
de c ătre Ministerul Transporturilor, Construc țiilor si Turismului, prin Autoritatea
Național ă pentru Turism, la solicitarea autorit ăților publice locale (în România sunt 37
stațiuni de interes na țional și 45 de interes local ).
Stațiunile vor fi atestate ca stațiuni de interes na țional șistațiuni de interes local
în func ție de îndeplinirea criteriilor prev ăzute (Anexa1).
Stațiunile sunt destina ții turistice care ofer ă o gam ă largă de facilit ăți și activit ăți
recreative. Se cunosc mai multe tipuri de sta țiuni respectiv: de litoral ,balneare,
montane, de s ănătate, de recreere dar și stațiuni care ofer ă turiștilor puncte de plecare
spre destina ții în mijlocul naturii sau destina ții arheologice și istorice.
Criteriile de clasificare a sta țiunilor pot fi îns ă multiple: func ția turistic ă,
așezarea geografic ă, dimensiunile, interesul pe care-l prezint ă, caracterul activit ății
turistice etc.(vezi Anexa 2).
Aceast ă clasificare a sta țiunilor nu are numai un caracter conceptual, teoretic, ci
ea contribuie la fundamentarea științifică a deciziilor privind echiparea și dezvoltarea
acestora, direc ționarea investi țiilor de la nivelul administra ției centrale etc.13
Baza activit ății unei sta țiuni turistice o constituie serviciile de primire, agrement
și transport; acestea sunt în strâns ă legătură cu func țiunile urbane ale localit ății.
Calitatea acestora, modul în care corespund cererii turistice condi ționeaz ă fluxurile
turistice, sub aspectul m ărimii și al structurii.14
În func ție de gama de facilit ăți oferite și num ărul de structuri de primire pe care
acestea le de țin, sta țiunile pot fi de m ărimi diferite, mai mari sau mai mici. Fiecare
stațiune tinde s ă își diversifice oferta prin facilit ăți recrea ționale și culturale, î și
promoveaz ă propriile atrac ții și pentru a atrage cât mai mul ți turi ști oferindu-le facilit ăți
pentru organizarea de conferin țe și întâlniri de afaceri , magazine, asisten ță medical ă
etc.
13Idem , p. 34
14Idem , p. 35

151.4 Tipologia formelor de turism
Forma de turism poate fi definit ă prin aspectul concret pe care îl îmbrac ă
asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimenta ție, agrement) ce alc ătuiesc
produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.15
Formele de turism trebuie s ă fie flexibile, adaptate permanent la cerin țele
consumatorilor având în vedere faptul c ă exist ă o multitudine de categorii sociale
implicate în practicarea turismului cu motiva ții variate.
1.4.1 Criterii de clasificare a formelor de turism
Cele mai importante și frecvent întâlnite criterii și posibilit ăți de grupare
aformelor de turism din activitatea turistic ă sunt16:
a)în func ție de locul de provenien ță sau originea turi știlor, se distinge:
·turismul intern practicat de popula ția unei țări în interiorul grani țelor
naționale;
·turismul interna țional rezultat al deplas ării persoanelor în afara grani țelor
țării lor de re ședință. Turismul interna țional se subdivide în turism emi țător (outgoing),
de trimitere sau pasiv, care se refer ă la plec ările turi știlor autohtoni peste grani ță, și
turism receptor (incoming) – de primire sau activ – care cuprinde sosirile de turi ști din
alte țări pentru petrecerea vacan ței în țara primitoare.
b)după modalitatea de comercializare a vacan țelor, de angajare a presta ției
turistice, se disting urm ătoarele forme de turism:
·turismul organizat se caracterizeaz ă prin angajarea anticipat ă a presta ției,
respectiv a tuturor sau principalelor servicii legate de c ălătorie și sejur. Aceast ă angajare
se realizeaz ă prin intermediul contractelor (voucher-ul, biletul de odihn ă și tratament)
sau a altor tipuri de în țelegere convenite între turist și agen ția de voiaj sau al ți
organizatori de vacan țe (hoteluri, companii aeriene).
·turismul pe cont propriu, numit uneori și neorganizat, nu presupune
angajarea prealabil ă a unor presta ții turistice. Vizitatorul hot ărăște singur asupra
15 Oroian Maria, Ghere ș Marinela, Economia si managementul turismului , Casa C ărții de Știință, Cluj-
Napoca, 2013, p.95
16Rodica Minciu, op. cit , p. 72-77

16destina ției, duratei deplas ării, perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de transport,
modalit ăților de agrement.
·turismul semi – organizat (mixt) se caracterizeaz ă prin îmbinarea tr ăsăturilor
specifice celor dou ă forme deja prezentate.
c)în func ție de gradul de mobilitate a turistului se poate vorbi de:
·turism itinerant sau de circula ție,caracterizat printr-un grad de mobilitate
ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu șederi scurte (1-2
zile) în acela și perimetru.
·turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea
vacan ței în aceea și localitate, indiferent de durata acesteia. Turismul de sejur se
subdivide, la rândul lui în:
Øturism de sejur scurt se mai nume ște și turism de weekend, presupune una sau
două înnopt ări, de obicei în zonele limitrofe locului de re ședință;
Øturism de sejur mediu coincide cu durata standard a c ălătoriilor (12 – 15 zile);
Øturism de sejur lung atunci când timpul de r ămânere într-o localitate dep ășește,
de regul ă, 30 zile. Este practicat în general de turi știi de vârsta a treia care efectueaz ă
cure și tratamente medicale sau de c ătre turi știi cu venituri foarte ridicate.
d)din punct de vedere al periodicit ății sau frecven ței de manifestare a
cereriise distinge:
·turism continuu (permanent) organizat pe întreaga durat ă a anului
calendaristic (de exemplu turism cultural, de afaceri);
·turism sezonier legat de existen ța anumitor condi ții naturale sau evenimente
culturale, artistice, sportive. El se grupeaz ă în: turismul de iarn ă, turismul de var ă,
turismul de circumstan ță (ocazional).
e)după tipul mijlocului de transport folosit, formele de turism pot fi grupate
în:
·drume ție ;
·turism rutier;
·turism feroviar;
·turism naval;
·turism aerian.
f)în func ție de motiva ția deplas ărilor, se pot distinge urm ătoarele forme ale
circula ției turistice:

17·turismul de agrement este o form ă frecvent întâlnit ă, oferind un bun prilej de
a cunoa ște locuri noi, istoria și obiceiurile lor; din acest punct de vedere, el se
interfereaz ă cu a șa-numitul turism cultural;
·turismul de odihn ă și recreere are un caracter mai pu țin dinamic, cu un sejur
ceva mai lung, legat de o anumit ă localitate cu particularit ăți specifice;
·turismul de tratament și cur ă balnear ăeste o form ă specific ă a turismului
de odihn ă care a luat o amploare mare nu atât ca urmare a dorin ței de a preveni anumite
îmboln ăviri, cât, mai ales, cre șterii surmenajului și a bolilor profesionale provocate de
ritmul vie ții moderne. Din aceast ă cauz ă, el este legat mai mult de anumite sta țiuni
cunoscute pentru propriet ățile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru
nămoluri, situate într-un climat de cru țare;
·turismul sportiv constituie o alt ă form ă a circula ției foarte agreat ă de anumite
categorii ale popula ției. Practic el poate acoperi toate categoriile de sporturi, de la cele
nautice, sporturile de iarn ă până la alpinism, vân ătoare, pescuit;
·turismul științificare un caracter ocazional, referindu-se la participarea la
congrese, la vizitarea unor obiective industriale, zone agricole, a unor obiective
hidroenergetice. Din punct de vedere științific un interes aparte îl prezint ă vizitarea unor
peșteri, rezerva ții naturale, monumente ale naturii;
·turismul de cump ărături (shopping turism) determinat de deplas ările
ocazionale în alte localit ăți (țări) în vederea achizi ționării unor produse în condi ții mai
avantajoase decât cele oferite pe plan local (na țional) sau a unor produse pe care nu le
oferă piața local ă.
g) dup ă caracteristicile socio-economice ale cererii se disting urm ătoarele
forme de turism:
·turismul particular (privat) se adreseaz ă unor persoane cu venituri ridicate,
care, de regul ă, dispun de o a doua re ședință cum ar fi case de vacan ță la munte sau la
mare. Aceste persoane și atunci când apeleaz ă la turismul organizat se deplaseaz ă cu
mijloace proprii de transport și recurg la servicii deosebite și forme de cazare cu un grad
de confort mai ridicat;
·turismul social este un turism de mas ă, agreat de persoanele cu posibilit ăți
financiare relativ limitate. Ace ști turi ști solicit ă forme ieftine de cazare și mijloace de
transport în comun, sau cel mult închiriate, unde pot beneficia de unele reduceri la

18tarifele de transport. În aceea și categorie se încadreaz ă și cei care solicit ă bilete prin
sindicat;
·turismul pentru tineret constituie o form ă particular ă a turismului social,
adresându-se, cu prec ădere, categoriilor tinere ale popula ției. Aceast ă form ă de turism
apeleaz ă la tabere de crea ție, cantonamente, vacan țe la pre țuri medii și submedii, fiind
utilizate mijloacele de transport mai ieftine, forme suplimentare de cazare, pensiuni;
·turismul de afaceri este acea form ă de turism practicat ă de angaja ți sau de
alte categorii de persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara țării de
reședință, incluzând: participarea la întâlniri de afaceri, târguri și expozi ții, conferin țe și
reuniuni.
h)după categoria de vârst ă și ocupa ția turi știlor, formele de turism pot fi:
·turism pentru tineret;
·turism pentru popula ția activ ă;
·turism pentru pensionari.
Formele de turism prezentate ofer ă o imagine a complexit ății activit ății, a
propriet ății serviciului turistic de a se particulariza în raport cu specificul cerin țelor
fiecărui turist sau grup de turi ști, a variet ății problemelor ce trebuie solu ționate de
organizatorii de turism.
1.4.2 Caracterizarea unor forme moderne de turism
În structura circula ției turistice, în func ție de motiva ția deplas ării, în practica
turistic ă interna țional ă și, chiar și în țara noastr ă, s-au produs muta ții importante, în
principal, în sensul diversific ării obiectivelor c ălătoriilor și al modific ării priorit ăților în
topul preferin țelor turi știlor.
Turismul de afaceri este acea form ă de turism practicat ă de angaja ți sau de alte
categorii de persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara țării de re ședință,
incluzând: participarea la întâlniri de afaceri, târguri și expozi ții, conferin țe și reuniuni.
Turismul de afaceri de ține, ast ăzi, în lume, circa 20% din totalul c ălătoriilor
interna ționale și aproape ¼ din totalul încas ărilor turistice, având cote diferite de la o
țară la alta, în func ție de dotarea turistic ă și nivelul de dezvoltare economic ă.17Turismul
de afaceri reprezint ă una din componentele cele mai dinamice ale activit ății turistice,
17Rodica Minciu, op.cit , p.79

19deoarece acesta conduce la intensificarea cererilor pentru c ălătorii de afaceri și la
dezvoltarea rela țiilor economice interna ționale.
Din punct de vedere al con ținutului, formele turismului de afaceri se
structureaz ă în:18
·turism general de afaceri se refer ă la activitatea persoanelor ce lucreaz ă,
pentru o scurt ă perioad ă de timp, în afara locului de munc ă obișnuit (ex. reprezentan ți
vânz ări, ziari ști);
·turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul
întâlnirilor, conferin țelor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor și este considerat una
dintre cele mai obi șnuite forme ale c ălătoriilor de afaceri;
·târgurile și expozi țiilese definesc prin prezent ări de produse și servicii,
destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a informa
vizitatorul. Ca form ă de turism, ele stimuleaz ă călătoria a dou ă categorii de persoane:
expozan ți și vizitatori;
·călătoriile stimulent î m b ra c ă f orm a un or v a c an țe s c u rte , d a r d e u n n i v el d e
confort foarte ridicat, oferite anumitor categorii de angaja ți și, frecvent, familiilor
acestora, cu accent pe distrac ție, relaxare, ca recompens ă pentru performan țele
deosebite ob ținute în activitatea profesional ă.
Întâlnirile din cadrul turismului de afaceri se axeaz ă pe servicii turistice de lux
(4-5 stele), introducerea unor trenuri de mare vitez ă, modernizarea aeroporturilor,
realizarea electronic ă a rezerv ărilor, conectarea la marile sisteme de transport.19
a)Turismul urban se refer ă, în general, la petrecerea timpului liber, a vacan țelor
în ora șe, pentru vizitarea acestora și pentru desf ășurarea unor activit ăți de natur ă foarte
divers ă, cum sunt: vizite la rude, întâlniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, expozi ții,
efectuarea de cump ărături.20 T u ri sm ul u rb an , p ri n m oti v a ți a s a f oa rte di v e rs ă, d eți n e o
pondere însemnat ă în structura circula ției turistice.Pentru majoritatea țărilor europene,
deplas ările în ora șe concentreaz ă circa 35% din totalul c ălătoriilor, cu ponderi variate de
la o țară la alta, dar și diferen țieri între turismul intern și interna țional al fiec ăruia.
Turismul de tip city break este preferat cu deosebire în sezonul estival, pentru vizitarea
unor centre istorice, monumente civile și religioase. Întrunirile interna ționale se
18Maria Oroian, Marinela Ghere ș, op. cit , 2013, p.95
19Cândea Melinda, Șimon Tamara, Potențialul turistic al României, Ed. Universitar ă, Bucure ști, 2006,
p.214
20Minciu Rodica, op. cit , p.83

20deruleaz ă cu prec ădere prim ăvara și toamna, la nivelul unit ăților hoteliere dotate în acest
sens, fapt ce contribuie la extinderea sezonului turistic.21D e z v o l t a r e a t u r i s m u l u i d e
afaceriprecum și sporirea interesului turi știlor pentru vizitarea unor obiective culturale se
constituie ca factori favorabili pentru dezvoltarea turismului urban.Turismul urban este
una dintre cele mai dinamice forme de turism datorit ă creșterii mobilit ății de scurt ă
durat ă a turi știlor, este influen țat de frac ționarea concediilor, reducerea sejururilor
acestora, motiva ția principal ă fiind dorin ța de a vizita și a cunoa ște cât mai multe locuri
într-un timp cât mai scurt, beneficiind de perfec ționările din domeniul transportului
(creșterea confortului, vitezei, facilit ăți privind costurile).
b)Turismul cultural este stimulat de curiozitatea oamenilor, de cre șterea nivelului
de civiliza ție șipresupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale și spirituale, a
monumentelor de art ă și arhitectur ă, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de art ă.
Turismul cultural, prin natura motivelor sale, prin locul de desf ășurare și modul de
organizare, se integreaz ă celui urban interferându-se cel de agrement și cu cel de
afaceri. Produsul turistic cultural se constituie prin sinteza a dou ă grupe distincte de
elemente: cele culturale – dorin ță, obiectiv, ghid și cele turistice – mijloace de transport,
de primire, de g ăzduire și de alimenta ție. Frumuse țea și importan ța unei regiuni poate fi
cunoscut ă și promovat ă prin diferite forme ale turismului cultural. Turismul cultural se
practic ă în zonele urbane, de regul ă în ora șe mari, cu un trecut istoric și obiective
culturale (muzee și teatre). În turismul cultural se poate include și turismul în zonele
rurale, atunci când vine vorba de diferite festivaluri în aer liber, case memoriale ale
scriitorilor sau ale arti știlor celebri.22
c)Turismul rural se refer ă la toate activit ățile ocazionate de petrecerea unei
perioade de timp determinate în mediu rural, mijlocul de g ăzduire putând fi atât
gospod ăria țărăneasc ă – pensiune, ferm ă agroturistic ă – cât și echipamente turistice de
factur ă general ă: hanuri, hoteluri rustice, popasuri.23
Turismul rural reprezint ă una din cele mai reu șite solu ții în ceea ce prive ște
armonizarea cerin țelor turismului cu exigen țele protej ării mediului și dezvolt ării durabile
și se define ște în sens larg prin dorin ța de a petrece vacan ța în mijlocul naturii, de
întoarcerea la via ța și obiceiurile tradi ționale.
21 Cândea Melinda, Șimon Tamara, Bogdan Elena, op. cit., p.230
22Nedelea Alexandru(coordonator), Turism. Concepte și experien țe, Casa C ărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, p.44
23 Oroian Maria, Ghere ș Marinela, op. cit., 2013, p.93

21Autorul Puiu Nistoreanu, identific ă urm ătoarele tr ăsături ale turismului rural
potrivit formelor de manifestare și practicii mondiale:24
·apropierea de natur ă;
·absen ța mul țimii (de semeni),lini ște;
·un mediu ambiant nemecanizat
·contacte personale ( în opozi ție cu ira ționalismul și anonimatul urbanului);
·senza ția de continuitate și stabilitate, de tr ăire a unei istorii, vie și trainic ă;
·posibilitatea de a cunoa ște îndeaproape locuri și oamenii acelor locuri;
·contactul nemijlocit cu autorit ățile locale, cu preocup ările și activitatea
specific ă zonei;
·cunoa șterea îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local;
·posibilitatea prelev ării de imagini legate de identitatea indivizilor comunit ății;
·șansa integr ării în comunitate pe perioada sejurului.
În func ție de modalitatea de realizare a produselor turistice rurale acestea pot
fi:25
·produse turistice alc ătuite de turistul însu și;
·produse turistice dinainte aranjate de c ătre mediul de primire;
·produse turistice alc ătuite de un profesionist în turism pentru clientela sa;
·produse turistice „totul inclus” sau „produse forfetare”.
În absen ța unei defini ții unanim acceptate a turismului rural, se folose ște tot mai
mult termenul de „turism verde”, pentru a face distinc ție față de turismul alb (turismul
sporturilor de iarn ă), de turismul albastru (vacan țe la mare) și turismul luminilor
(turismul urban).26
d)Agroturismul estemai strict din punctul de vedere al condi țiilor ce se impun
pentru petrecerea vacan ței și presupune șederea în gospod ăria țărăneasc ă – pensiune,
ferm ă – consumarea de produse agricole din gospod ăria respectiv ă și participarea, într-o
măsură mai mare sau mai mic ă, la activit ățile agricole respective..27
Indiferent despre ce tip de turism este vorba, con ținutul activit ății turistice rurale se
circumscrie coordonatelor: spa țiu rural, locuitori ce p ăstreaz ă anumite tradi ții, obiceiuri
24Nistoreanu Puiu (coordonator), Managementul durabil al comunit ăților rurale și turismul , Ed. ASE, Bucure ști, 2010,
p.17
25 Nistoreanu Puiu (coordonator), op. cit .p.22
26 Cândea Melinda, Șimon Tamara, op. cit , p.15
27 Oroian Maria, Ghere ș Marinela, op. cit., p.93

22și produse agroalimentare consumate de turi ști cu prilejul șederii în gospod ăria
țărăneasc ă.
f.Ecoturismul se contureaz ă ca o nou ă form ă de turism, care s-a dezvoltat foarte
repede în ultimul deceniu sub deviza “turism al naturii”, caracteristica principal ă fiind
orientarea puternic ă a activit ății spre anumite principii ecologice.Este un turism
practicat de grupuri mici de oameni, sau la un nivel redus (ca afacere); contribuie la
conservarea biodiversit ății și sus ține prosperitatea popula ției s ătești; include ac țiuni
responsabile atât din partea turi știlor, cât și din partea industriei turismului.28
Ecoturismul are o leg ătură puternic ă cu turismul rural și cultural deoarece în
ecoturism motiva ția este legat ă de aprecierea naturii și de cultura locului.
În afar ă de cele prezentate, mai exist ă și alte forme de turism care r ăspund, prin
caracteristicile lor, atributului de modern (ex. croazierele) sau cerin țele unui turism
durabil (ex. turismul în parcuri și rezerva ții).
1.5 Turismul si dezvoltarea durabil ă
Turismul durabil poate fi definit ca un turism care este din punct de vedere
ecologic, acceptabil pe termen lung și viabil din punct de vedere financiar, respectând în
totalitate valorile sociale și culturale ale popula țiilor locale.
1.5.1 Conceptul de turism durabil
Conform Organiza ției Mondiale a Turismului “Dezvoltarea durabil ă a turismului
satisface nevoile actuale ale turi știlor și a regiunilor-gazd ă, protejând și lărgind
posibilit ățile pentru viitor. Este astfel conceput încât conduce la un management al
tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale și estetice pot fi îndeplinite în
acela și timp p ăstrându-se diversitatea biologic ă, precum și sistemele de suport ale
vieții.”29
Turismul durabil înseamn ă abilitatea destina ției turistice de a r ămâne
competitiv ă împotriva tuturor problemelor ap ărute, de a atrage vizitatorii pentru prima
28 Cândea Melinda, Șimon Tamara, op. cit , p.18
29Stănciulescu Gabriela , Managementul turismului durabil în centrele urbane , Ed. Economica,Bucure ști,
2004, p.19

23oară și să-i fidelizeze ulterior, de a r ămâne unic ă din punct de vedere cultural și de a fi
într-un permanent echilibru cu mediul ambiant.
Turismul durabil cuprinde dezvoltarea tuturor formelor de turism,
managementul și marketingul turistic care s ă respecte integritatea natural ă, social ă și
economic ă a mediului, cu asigurarea exploat ării resurselor naturale și culturale pentru
genera țiile viitoare.
Necesitatea protej ării bog ățiilor naturale, sociale și culturale care constituie
patrimoniul comun al umanit ății și al satisfacerii nevoilor turi știlor și popula ției locale a
generat apari ția a unor noi forme de turism durabil.
Obiectivele, principiile, cerin țele dezvolt ării turistice durabile se g ăsesc în forme
ale turismului cum ar fi: ecoturism, turism rural sau turism cultural. Aceste forme sunt
expresia dorin ței ca turismul s ă reprezinte nu numai în prezent un factor pozitiv și
dinamic de dezvoltare ci o solu ție practic ă de p ăstrare nealterat ă a mediului.
Turismul durabil poate fi considerat o alternativ ă la turismul clasic și a ap ărut ca
răspuns la impactul negativ tot mai vizibil pe care industria turistic ă îl genereaz ă în
regiunile de destina ție.
Pentru realizarea unui turism durabil, autorul Dorin Bâc apreciaz ă că este nevoie
de o schimbare din partea tuturor celor implica ți în activitatea turistic ă și implementarea
unor m ăsuri și acțiuni pentru turism cum ar fi:30
·îmbun ătățirea managementului și a planific ării în domeniul protec ției mediului
în regiunile-destina ție;
·promovarea unui transport mai durabil, prin încurajarea folosirii unor mijloace
de transport mai pu țin poluante și reducerea aglomera ției, zgomotului și problemelor
adiacente;
·conservarea și promovarea resurselor naturale și culturale;
·asisten ță oferit ă companiilor pentru a deveni mai sustenabile,prin organizarea
de cursuri de instruire și acordarea de stimulente financiare firmelor care adopt ă
principiile sustenabilit ății;
·folosirea certific ării adecvate, prin acordarea de diplome de recunoa ștere sau
eco- etichetare;
·promovarea folosirii de produse locale și integrarea turismului în economia
local ă.
30 Bâc Paul Dorin , Turismul și dezvoltarea durabil ă, Ed. Economic ă, Bucure ști, 2013, p.111

24Dezvoltarea durabil ă presupune atingerea a trei obiective: cre șterea economic ă,
bunăstarea social ă și protec ția mediului.
Turismul este un fenomen social-economic creator de beneficii fiind puternic
articulat în mediul înconjur ător depinzând de poten țialul turistic natural și antropic. În
zilele noastre se pune accent pe conservarea mediului prin educarea turi știlor în scopul
minimaliz ării influen ței acestora asupra habitatelor umane, culturale și ambientale.
Astfel turismul durabil este o form ă de turism care:
·protejeaz ă mediul înconjur ător respectând capacitatea spa țiilor naturale și a
aerului protejat prin men ținerea diversit ății biologice;
·este durabil pe plan economic, adic ă bine planificat și administrat în scopul
păstrării calit ății mediului ambiant, oferind turi știlor experien țe de calitate și amelior ării
calității vie ții în zonele receptoare;
·este diversificat datorit ă posibilit ății de a se adapta caracteristicilor variate ale
mediului;
·oferă posibilitatea popula ției locale de a participa la diferite activit ăți legate de
consumul turi știlor și poate contribui cu fonduri la conservarea siturilor ecologice,
clădirilor și vestigiilor turistice.
Autoarea St ănciulescu G. identific ă cinci principii importante ale dezvolt ării
durabile a turismului respectiv :31
·resursele naturale, istorice, culturale și alte resurse trebuie conservate pentru
consumul continuu pe viitor, aducând în acela și timp beneficii societ ății actuale;
·dezvoltarea turismului trebuie planificat ă și organizat ă astfel încât s ă nu
genereze probleme serioase mediului natural și sociocultural din zon ă;
·calitatea general ă a mediului în zonele turistice trebuie men ținută, iar acolo
unde este necesar, îmbun ătățită;
·satisfac ția turi știlor trebuie men ținută la nivel înalt;
·beneficiile turismului trebuie extinse la nivelul întregii societ ăți.
Noile tipuri de produse turistice sunt influen țate de: op țiunile turi știlor, inova țiile
tehnologice și industria turistic ă, aflat ă într-o perpetu ă căutare de nou. Ca urmare a
presiunii tot mai mari a vie ții cotidiene, tot mai mul ți oameni vor c ăuta pachete turistice
care s ă implice sta țiuni cât mai izolate, pentru reducerea stresului.32
31Stănciulescu Gabriela ,op. cit.,p.20
32 Bâc Paul Dorin , op. cit .,p.86

251.5.2 Modalit ăți de promovare a turismului durabil
Prin promovarea turistic ă și marketingul unei zone se urm ărește informarea
poten țialilor turi ști în vederea convingerii acestora s ă viziteze zona respectiv ă. Foarte
importante sunt serviciile de informare oferite turi știlor înainte și dup ă ce ajung la
destina ție. Sunt esen țiale crearea și transmiterea unei imagini corespunz ătoare a zonei
respective bazat ă pe atrac țiile principale și serviciile, facilit ățile oferite turi știlor.
Imaginea transmis ă prin intermediul mijloacelor de promovare trebuie s ă fie cât mai
aproape de realitate pentru c ă astfel turi știi vor fi mul țumiți, își vor face o impresie
f a v o r a b i l ă d e s p r e z o n ă, p o t d e v e n i f i d e l i și p o t f a c e r e c l a m ă a l t o r p e r s o a n e . D a c ă
serviciile și facilit ățile oferite nu sunt foarte diverse se poate face promovarea zonei
punându-se accentul pe existen ța unui cadru natural deosebit, nealterat propice
turi smului de aventur ă și ecoturi smului . Pentru ca turi știi să ști e la ce s ă se a ștepte în
materialele promo ționale utilizate trebuie s ă men ționeze gama de servicii puse la
dispozi ție alături de avantajele petrecerii vacan ței într-un cadru inedit.
Pentru a se stabili num ărul maxim de turi ști ce urmeaz ă a fi atra și într-o zon ă
este necesar ă realizarea unei analize de pia ță cu ajutorul unui plan de marketing bine
elaborat care trebuie s ă aibă în vedere urm ătoarele33:
·imaginea zonei ce urmeaz ă a fi promovat ă;
·posibilele obstacole ce trebuie dep ășite;
·relația dintre eforturile de marketing și anumite atrac ții importante sau
dezvoltarea unor facilit ăți, ca de exemplu sta țiunea;
·tipul tehnicilor promo ționale ce urmeaz ă să fie folosite;
·programarea activit ăților promo ționale pe diversele segmente ale pie ței.
Pe baza obiectivelor și strategilor de marketing se pot stabili tehnicile
promo ționale și costurile aferente.
Un aspect important pentru realizarea unei promov ări de succes este con ținutul
mesajului transmis pie țelor- țintă care s ă îi determine pe turi ști să aleag ă o anumit ă
destina ție ținând cont de informa țiile oferite necesare lu ării deciziei privind sejurul.
Strategia planific ării unui turism durabil presupune:34
·conservarea resurselor turistice naturale și antropice, în scopul unei utiliz ări
continue în viitor;
·creșterea nivelului de trai al comunit ăților locale;
33Stănciulescu Gabriela ,op. cit ., p.136
34Bran Florina, Șimon Tamara, Nistoreanu Puiu, Ecoturism , Ed. Economic ă, 2000, p.109-110

26·mai buna cunoa ștere și con știentizare de c ătre popula ția local ă și vizitatori a
ideii de conservare etc.
Foarte important ă este implicarea comunit ății locale în planificarea și dezvoltarea
durabil ă a activit ății turistice poate genera noi forme de turism și beneficii pentru
localnici.
Schimbarea atitudinii individuale în favoarea dezvolt ării durabile și crearea
posibilit ăților comunit ăților de a- și păstra propriul mediu ambiant este o alternativ ă de
viitor.
Realizarea unui turism de calitate, a unui turism durabil presupune atingerea unor
obiective semnificative și anume: atrac ții și servicii turistice la standarde ridicate,
conservarea resurselor turistice și atragerea unor turi ști responsabili fa ță de mediu.
Turismul durabil a îmbr ăcat mai multe forme de-a lungul timpului35:
·agroturismul (farm based tourism): este cea mai veche form ă de turism
durabil;
·ecoturismul: ecoturi știi sunt atra și de resursele naturale și încearc ă să nu
abuzeze de acestea, practicând fotografia, studiile botanice și observând animale
sălbatice;
·turismul pentru voluntariat: se axeaz ă pe îmbun ătățirea condi țiilor de via ță din
comunitatea de destina ție și protec ția mediului;
·turismul rural (guesthouse tourism);
·turismul cu rucsacul (backpacking), practicat în general de tineri;
·turismul alternativ urban;
·turismul educativ.
Dezvoltarea durabil ă a arealului montan și submontan contribuie la asigurarea
unui turism peren și ameliorarea calit ății vie ții popula țiilor locale.
În ciuda faptului c ă activitatea turistic ă presupune libertatea turistului de a se
mișca în natur ă, fără prea multe reglement ări, ecoturismul este o form ă de turism mult
mai controlat decât turismul de mas ă. Ecoturismul se înscrie în necesitatea protec ției
mediului, ca și a biodiversit ății, fiind bazat pe c ălătorii spre regiuni cu un poten țial
natural deosebit.36
35 Bâc Paul Dorin, op. cit.p.120
36Dinu Mihaela, op. cit .p. 272

27Dezvoltarea ecoturismului const ă în acordarea unei aten ții deosebite calit ății
mediului ambiant, care trebuie s ă rămână nealterat, punându-se accentul pe m ăsuri de
conservare și dezvoltare a calit ății sale, urm ărindu-se consecin țele activit ății turistice
privind utilizarea ra țional ă a resurselor turistice.Activitatea ecoturistic ă implic ă
protejarea zonelor și resurselor turistice care au ca obiectiv recreerea și refacerea fizic ă
și psihic ă a turistului.
Practicarea ecoturismului este strâns legat ă de dezvoltarea rural- urban ă
durabil ă, modernizarea infrastructurii, utilizarea de tehnologii nepoluante și nu în
ultimul rând utilizarea unor forme de energie neconven țional ă.
Ecoturismul presupune trei direc ții dinamice:37
·păstrarea calit ății mediului ambiant;
·restructurarea economic ă și tehnologic ă pe baza remodel ării managementului
resurselor;
·practicarea unor tipuri de turism individual sau de grup care s ă conștientizeze
problemele de poluare și formele de manifestare a acestora.
Cunoa șterea atitudinii turi știlor fa ță de conservarea și protec ția mediului ambiant
se reflect ă în cerin țele acestora asupra calit ății serviciilor, care pot ghida unit ățile
prestatoare din turism în dezvoltarea de noi produse.
Dezvoltarea con științei ecologice a turi știlor precum și responsabilizarea
personalului angajat în turism vor conduce tot mai mult la cre șterea num ărului de turi ști
care s ă solicite m ărci și servicii ecologice, contribuindastfel la promovarea turismului
durabil.
Având în vedere evolu ția dinamic ă a motiva țiilor și cerin țelor turi știlor, orice
firmă care activeaz ă în domeniul turismului, trebuie s ă fie preocupat ă permanent de
oferirea unor servicii turistice de calitate, care s ă fie promovate prin ac țiuni
promo ționale diverse, bazându-se pe principiile ecoturismului.
37Florina Bran, Tamara Șimon, Puiu Nistoreanu, op. cit. p.42-43

28CAPITOLUL 2. PREZENTARE GENERAL Ă A ACTIVIT ĂȚII
TURISTICE ÎN AREALUL STA ȚIUNII " RÂ ȘNOV"
Râșnovul,aflat chiar în vecin ătatea unui mit comercial, vrea s ă propun ă
oaspe ților s ăi altceva. O poveste aparte, în care legendele romantice cu prin țese și
cavaleri sunt reconstituite în cetatea medieval ă, muzica istoriei care se aude în bisericile
orașului, întâmpin ă turiștii în pensiunile sta țiunii climatice, ren ăscute dup ă o jum ătate
de secol prin h ărnicia și priceperea râ șnovenilor iar sub pav ăza mun ților sportivi veni ți
din toat ă lumea se întrec pe cea mai mare baz ă de sărituri cu schiurile din România.
2.1 Arealul sta țiunii "Râ șnov"- centru de referin ță pentru turismul montan
românesc
În prezent, ora șul Râ șnov î și propune s ă devin ă o marc ă pe pia ța național ă și
interna țional ă cultural ă și turistic ă. El vrea s ă recupereze frumuse țea, lini ștea dar și
prosperitatea ora șului de alt ădată.
2.1.1 Localizare și caracterizare general ă a zonei
Situat în centrul țării,în jude țul Bra șov, în partea superioar ă a Țării Bârsei, la
poalele masivului Post ăvaru, la mic ă distan ță de Mun ții Bucegi și Piatra Craiului și la
capătul Nordic al culoarului (trec ătorii) Ruc ăr, Bran și Cheia Predeal, ora șul Râ șnov
păstreaz ă de peste veacuri.
În cadrul jude țului, ora șul are o pozi ție sud – estic ă, fiind pozi ționat de-a lungul
drumului na țional DN 73 aflându-se la circa 15 km de municipiul Bra șov,21 km de
orașul Predeal, 9 km de sta țiunea turistic ă Poiana Bra șov la o altitudine medie de 676 m
deasupra nivelului m ării, la intersec ția meridianului de 25°27´ longitudine estic ă cu
paralela 45°35´ latitudine nordic ă.
Teritoriul administrativ se învecineaz ă la vest cu cel al ora șului Z ărnești, la sud-
vest cu cel al comunei Bran, la nord-vest cu cel al comunei Vulcan, la nord-est cu cel al
comunei Cristian, la sud-est cu cel al ora șului Predeal și la est cu cel al municipiului
Brașov.

29
Numele antic al Râ șnovului este
Cumidava. Localitatea este amintit ă între
orașele str ălucite ale Daciei de c ătre geograful
Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului.
Între Carpa ții de R ăsărit și Sarmisegetuza,
capitala regelui dac, Cumidava, era cea mai
important ă așezare men ționat ă de sursele
istorice antice. A șezarea dacic ă a dat numele s ău
și castrului ridicat de cuceritorii romani situat la 4 km fa ță de ora șul actual.38
Prima atestare documentar ă a Râ șnovului medieval apare în anul 1331, sub
numele de Rosnou , într-un document emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou.
În 1388, Râ șnovul apare în documente ca Villa Rosarum (Rosendorf) = ”Satul
trandafirilor”. În cronicile și documentele vechi, Râ șnovul mai apare sub formele
Rossenaw, Russenau, Rosenau, Rajnov.39
Trandafirul devine simbolul comunit ății râșnovene, al istoriei și culturii ora șului
Râșnov, un element de identificare, reprezentativ, inedit, spectaculos, artistic și unic în
oferta turistic ă național ă.40
Ramura cea mai important ă a economiei locale a fost agricultura. Cele mai
cunoscute și bogate bresle râ șnovene erau breasla lemnarilor și breasla țesătorilor. Îns ă
un me șteșug deosebit, ce a cunoscut o înflorire remarcabil ă în Râ șnov a fost fabricarea
sticlei, atestat documentar înc ă din 1526.41
Un factor decisiv pentru istoria Râ șnovului a fost dependen ța sa de comer țul
desfășurat pe drumul Branului, cea mai important ă legătură transcarpatic ă medieval ă.
La sfâr șitul secolului al 19-lea datorit ă creșterii importan ței comerciale a drumului
amenajat pe Valea Prahovei, și cadrului geografic favorabil, turismul apare ca o nou ă
oportunitate economic ă pentru Râ șnov.
38 Pepene Nicolae (coordonator), Râșnovul Turistic, În numele trandafirului , Asocia ția Rosenau Turism,
2011, p. 10
39 Pepene Nicolae (coordonator), Râșnov. În numele trandafirului , SC Inovativ Media SRL Bra șov, 2011, p.
17
40 Pepene Nicolae (coordonator), Râșnovul Turistic, În numele trandafirului , Asocia ția Rosenau Turism,
2011, p.7
41Idem 3 p.12

30
Comuna Râ șnov a primit statutul de sta țiune climatic ă în anul 1929 oferind
turiștilor promenade, parcuri, c ărări șerpuitoare la poalele mun ților Bucegi dar și
restaurante bine asortate, ștranduri, terenuri de tenis, sport și un cinematograf.
În timpul regimului comunist autorit ățile pun accent pe industrializare (Uzina
chimic ă, Fabrica de Scule Râ șnov) comunei Râ șnov care devine ora ș în anul 1950.
La 27 noiembrie 2012, ora șul Râ șnov a fost atestat ca sta țiune turistic ă de interes
național printr-o Hot ărâre de Guvern. Râ șnovul este ast ăzi a treia sta țiune de interes
n ați on al di n j ude țul Bra șov , dup ă Predeal și Poi an a Bra șov i ar di n pun ct de v edere al
promov ării turistice acest titlu aduce prestigiu pentru râ șnoveni și garan ții pentru turistul
care î și planific ă o vacan ță.
2.1.2 Resurse turistice naturale ale zonei
Principalele resurse turistice naturale ale arealului sunt reprezentate de
următoarele atrac ții cunoscute iubitorilor de turism din toat ă țara:
Cheile Râ șnoavei situate la est de Masivul Post ăvaru, pe pârâul Valea Cheii, la
circa 800 m altitudine, au o importan ță turistic ă deosebit ă datorit ă turismului sportiv și
peisajului ce ofer ă turistului o varietate peisagistic ă, de la poieni viu colorate floral pân ă
la versan ți stânco și greu accesibili.
Mama Natur ă a fost generoas ă cu zona Cheile Râ șnoavei, o aglomerare de stânci
netede, care parc ă s-au luat la întrecere în în ălțime, unde se pot practica o serie de
sporturi montane cum ar fi :mountain biking, escalad ă, bungee- jumping de c ătre
turiștii temerari s ă se bucure în voie de natur ă din prim ăvară până toamna, târziu.
DinRâșnov pân ă la Cheile Râ șnoavei sunt doar 8 kilometri care pot fi parcur și
în drume ție dac ă sunte ți dornici de mi șcare în
aer curat și nepoluat.
Accesul auto în Cheile Râ șnoavei se face din
Drumul Na țional 73A Predeal – Râ șnov .

31
Accesul c ătre pe șteră se face din centrul sta țiunii pe DN1 E ce leag ă orașul
Râșnov de Poiana Bra șov, distan ță la care este situat ă fiind de 1,2-1,5 Km de centrul
orașului distan ță ce poate fi parcurs ă atât cu ma șina cât și cu bicicleta sau pe jos.
Pentru turi știi pasiona ți de vân ătoare,poten țialul natural al ora șului le
oferăoportunitatea de a desf ășura activit ăți specifice vânătorii și observa țiilor de
animale ( urs, lup, râs) prin intermediul Ocolului Silvic al ora șului Râ șnov. Astfel,
Ocolul Silvic a construit o caban ă de vân ătoare pentru exploatarea fondului cinegetic
pe principii moderne amenajând observatoare prin care turi știi pot viziona animalele în
mediul lor natural, creând bazele unui gen de turism care poate avea un succes din ce în
ce mai mare, mai ales pentru turi știi str ăini.
Peștera Valea Cet ății (Pe ștera Înfundat ă)este localizat ă pe povârni șul vestic
al Masivului Post ăvaru, la 3,5 km distan ță
de Râ șnov, la o altitudine de 790 m (intrarea
principal ă).42Peștera este o atrac ție turistic ă
de excep ție aflat ă în apropiere de Cetatea
Râșnov, care dezv ăluie vizitatorilor
forma țiuni perfect modelate de ap ă și aer ce
înconjoar ă o sala „catedral ă” de 20 metri în ălțime și tavanul cu arce calcar de un alb rar
întâlnit. Amenajat ă cu cele mai moderne tehnologii și beneficiind de o acustic ă
deosebit ă, în „catedrala” pe șterii se organizeaz ă concerte de muzic ă simfonic ă,
săptămânale și ocazionale, oferind turi știlor melomani experien țe deosebite, de neuitat
și spectacole de lumini.
MunțiiPiatra Craiului reprezint ă o bijuterie a naturii de o excep țional ă valoare
peisagistic ă, fiind o important ă zon ă de practicare a turismului și alpinismului. Este
așezat perpendicular pe direc ția Carpa ților Meridionali, m ărginit la vest de Valea
Dâmbovi ței, care îl separ ă de Masivul P ăpușa;la N-V, râul Bârsa și Curm ătura Foii îl
despart de Mun ții Făgărașului; la est Culoarul
Bran – Ruc ăr îl delimiteaz ă de Bucegi și Leaota;
limita sudic ă este confluen ța văilor Dâmbovi ței
și Dâmbovicioarei, în Depresiunea Podu
Dâmbovi ței. Piatra Craiului formeaz ă o creast ă
îngust ă și zim țată, lung ă de aproape 25 km,
42 Dragomir Mihai, Râșnov, , Pas cu pas – ghid turistic , Bucure ști, 2011, p. 20

32
desfășurată între Podu Dâmbovi ței și Zărnești. Localitatea cea mai important ă pentru
accesul în partea nordic ă a masivului este ora șul Zărnești.43
Parcul Na țional Piatra Craiului are o suprafa ță de 2600 de hectare iar scopul
său este prezervarea peisajului, florei (endemice) și faunei masivului. În parcul natural,
turiștii sunt obliga ți să respecte regulile pentru protejarea naturii.44
Prăpăstiile Z ărneștiului , sunt iubite de
amatorii de alpinism și escalad ă, fiind o cale
important ă de acces spre masivul Piatra
Craiului unde se pot efectua trasee turistice
variate .
Rezerva ția de ur șieste situat ă într-o p ădure
la intrarea în ora șul Z ărnești fiind
primarezerva ție natural ă pentru ur șii captivi
din România și reprezint ă un obiectiv turistic unic.
Cheile Gr ădiștei și Cheile Moeciului- sunt
situate în apropierea localit ății Bran, se remarc ă prin
sălbăticia peisajului și pot constitui destina ția propice
realiz ării unor drume ții în zon ă și împrejurimi. De
asemenea în apropiere se afl ă cascada “La
Chișătoare”, care a fost declarat ă rezerva ție
natural ă.În împrejurimi, remarc ăm alte resurse
turistice naturale, din perimetrul sta țiunii Poiana
Brașov.
Pietrele lui Solomon se afl ă în
partea nord – vestic ă a Masivului Post ăvarul,
între Muntele Tâmpa și Rezerva ția natural ă
Ștejărișul Mare, fiind str ăbătute de râul
Valea cu ap ă. Pe stâncile de la Pietrele lui
Solomon se pot efectua trasee cu variate
grade de dificultate,fiind preferate de
alpini ști pentru escalad ă dar și de turi știi care doresc s ă își men țină sănătatea, deoarece
43Cartea de vizit ă a ora șului Z ărnești – Ghid de promovare a resurselor turistice și de imagine, Prim ăria
orașului Z ărnești, Art Press Consulting, 2012, p.115
44 Idem 43, p.117

33
aceast ă zonă este considerat ă balneo-curativ ă având efecte benefice asupra bolilor de
inimă, datorit ă aerului bogat în oxigen și a atmosferei ionizate negativ.
Peștera de Lapte se afl ă în apropierea sta țiunii
P o i a n a B r a șo v , e s t e u n o b i e c t i v t u r i s t i c m a i
puțin cunoscut iar caracteristica principal ă a
peșterii este dat ă de tavanul acoperit de un strat
umed, albicios de calcar, de pe care se preling
picături de ap ă și de aglomera ția de minerale
de un alb imaculat, cu o consisten ță asemenea
iaurtului, care se depune pe pere ții peșterii.
Muntele Tâmpa este situat în sudul ora șului Bra șov la cca 400 m deasupra
acestuia, având o suprafa ță de cca 150 ha. Ast ăzi rezerva ția naturala Tâmpa, constituie
locul ideal pentru efectuarea unor drume ții pe
potecile sale, iar de pe vârful acestuia se poate
admira centrul istoric al Bra șovului, accesul fiind
mai facil cu telecabina.
2.1.3 Resurse turistice antropice ale zonei
Poten țialul antropic al ora șului Râ șnov include poten țialul cultural-istoric
reprezentat de vestigiile arheologice, monumentele istorice și de factur ă religioas ă,
institu țiile și evenimentele cultural-artistice, arta și tradi ția popular ă specifice.
Cetatea medieval ă a Râ șnovului
Situat ă pe drumul Bra șov – Ruc ăr –
Câmpulung, Cetatea Râ șnov este una din
cele mai bine p ăstrate cet ăți țărănești din
Transilvania iar prima atestare documentar ă
a a c e s t e i a d a t e a z ă d i n a n u l 1 3 3 5 , f i i n d al
doilea cel mai vizitat obiectiv turistic din
Brașov, dup ă Castelul Bran.
Turiștii pot vizita monumentul istoric în interiorul c ăruia este amenajat un
muzeu de art ă feudal ă în care sunt expuse armuri , arme, galerii, mobilier de epoc ă,

34
porturi specifice secolului dar și obiecte din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.
Străjerii, me șterii și ghizii din cetate î și întâmpin ă oaspe ții cu legende și artefacte
menite s ă readuc ă la via ță vremurile de glorie ale mândrei fort ărețe de pe stânci,
neînfrânte de-a lungul veacurilor.
Pen tru vi zi tatori i cet ăți i este am enaj at ă și o i n ci nt ă de rel ax are și pen tru ti r cu
arcul. De asemenea în cetate turi știi sunt primi ți de vânz ătorii îmbr ăcați în costume
medievale care le ofer ă suveniruri, bijuterii din pietre semipre țioase, obiecte de art ă sau
cărți cu referire la istoria și tradi țiile locului și pot observa cum lucreaz ă meșterii
populari și artizani.
O superb ă panoram ă 360 grade asupra împrejurimilor, curtea interioar ă și
exterioar ă a cet ății se poate observa, în cel mai înalt punct al cet ății prin intermediul
unui telescop (ochean).
Vizitatorii care vor s ă ofere ceva cet ății pot planta într-un mic scuar din curtea
interioar ă un fir de trandafir iar în schimb, numele acestora va r ămâne scris pe o pl ăcuță,
alături de floarea s ădită.
Accesul la cetatea Râ șnov se poate face pe jos aproximativ 15 minute din
centrul ora șului pe drumul spre Poiana Bra șov sau cu ma șina, la baza cet ății existând o
parcare cu plat ă. De asemenea turi știi pot utiliza liftul cu cremalier ă care face leg ătura
între centrul ora șului și cetate, lungimea traseului fiind de 165 de metri, cu o diferen ță
de nivel de 94 de metri oferind o priveli ște deosebit ă asupra centrului ora șului.
Biserica Sfântul Nicolae
Este considerat ă drept cea mai veche
biseric ă ortodox ă din sud-estul Transilvaniei.
Edificiul a îndeplinit rostul de biseric ă
parohial ă pentru cartierul Dobrice și în
general, pentru popula ția de confesiune
ortodox ă din Râ șnov. Vechimea relativ ă a
monumentului se bazeaz ă pe un grafit parietal, postmedieval, din anul 1384, aflat la
vedere în vechiul altar și pe cea mai veche parte din arhitectura sa, latura de r ăsărit.45
Biserica medieval ă a fost ridicat ă din piatr ă, cu elemente gotice (contraforturi în
retragere, bol ți si console), pe un plan destul de simplu, având o singur ă navă și un altar
închis în exterior cu cinci laturi ale unui poligon.
45 Pepene Nicolae (coordonator), Râ șnov. Ghid turistic, Asocia ția Rosenau Râ șnov, 2011, p.46

35
Vechimea edificiului, prosperitatea comunit ății române ști râșnovene, sus ținerea
manifestat ă de membri ai elitei Țării Române ști, existen ța valorosului fond de carte
veche (manuscrise pe pergament din sec. XIII-
XIV, p ăstrate la Biblioteca Academiei Române),
dar și apropierea geografic ă de Scheii Bra șovului,
permit s ă presupunem c ă biserica din Râ șnov a
jucat in via ța religioas ă a zonei un rol mai însemnat
decât cel al unei simple biserici parohiale.
Biserica Evanghelic ă din Râ șnov
Vechimea bisericii, eviden țiată de elemente arhitectonice vizibile in interior,
dateaz ă din secolul al XIII-lea, edificiul fiind dintotdeauna locul de cult al comunit ății
s ași l o r d i n R â șn o v p â n ă î n p r e z e n t . B i s e ri c a a t r a g e t u r i șt i i d a t o r i t ă a r h i t e c t u r i i s a l e și
prin farmecul concertelor speciale de org ă susținute de câ țiva dintre cei mai buni
organi ști din țară care interpreteaz ă lucr ări de Haydn, Haendel, Vivaldi, Bach, Mozart
ș.a.
Parcul Promenada Sissi
Promenada Râ șnovului a fost
amenajat ă în anul 1879, la ini țiativa
colonelului Johann von Kaunz, comandantul
regimentului de cavalerie din Râ șnov și a fost
denumit ă ,,Elisabeta”, în cinstea împ ărătesei
Elisabeta ( Sissi) a Austro-Ungariei. În anul
2012, Prim ăria Râ șnov a reamenajat Promenada Sissi , locul de plimbare al
râșnovenilor de alt ădată. Ast ăzi, promenada reprezint ă locul perfect pentru a petrece
câteva ore la picnic sau pentru a practica jogging pentru cei care sunt activi și prefer ă o
viață sănătoasă.
Schitul Col țul Chiliei Z ărnești- aflat pe
t r a s e u l t u r i s t i c d i n t r e Z ăr n eșt i și P l a i u l F o i i , î n
Masivul Piatra Craiului, este un important obiectiv
turistic de mare atrac ție pentru to ți turi știi.

36Castelul Bran – cunoscut în circuitul și
folclorul turistic drept Castelul lui Dracula,
construit pe o stânc ă uria șă, între mun ții
Bucegi și Piatra Craiului, la 30 km dep ărtare
de jude țul Bra șov, este un monument
arhitectonic de o inestimabil ă valoare cultural –
istoric ă care atrage milioane de turi ști dornici
să descopere unul dintre cele mai fascinante mituri ale secolului.
“Castelul Groazei” , se afl ă în apropierea Castelului Bran și ofer ă turi știlor
experien țe unice datorit ă camerelor pline de capcane, fantome, vampiri,interpreta ți de
actori care sperie turi știi pe tot parcursul turului din castel.
Muzeul Satului Bran – Un important punct de atrac ție turistic ă, castelul
adăposte ște ast ăzi, Muzeul Bran ce se întinde pe cele patru etaje ale castelului, format
di n 2 7 d e s ăl i un d e s un t ex p u s e n um e roa s e c ol e c ți i de c e ram i c ă, m ob i l i e r d e e p oc ă,
arme și armuri, iar în curtea castelului se afl ă amenajat un muzeu etnografic în aer liber,
cu case tradi ționale din regiunea culoarului Ruc ăr-Bran.
2.2 Analiza bazei tehnico-materiale
Desf ășurarea activit ăților turistice la nivelul exigen țelor turi știlor interni și
interna ționali, ținând cont de volumului și intensitatea cererii turistice, nu se poate
realiza f ără existen ța unei baze materiale turistice, a unei infrastructuri tehnice și sociale
adecvate, care s ă pună în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune
arealul Râ șnov.
Valorificarea patrimoniului turistic al Râ șnovului implic ă asigurarea unor
condi ții care s ă corespund ă cerin țelor turi știlor privind deplasarea, sejurul si petrecerea
agreabil ă a timpului în vacan ța aleas ă.
Serviciile oferite turi știlor la locul de petrecere a vacan ței au ca obiect
satisfacerea nevoilor de repaos și hran ă ale acestora precum și cele de distrac ție și
recreere.

372.2.1 Structuri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare
Serviciile de cazare fac parte din categoria serviciilor de baz ă, se refer ă la
crearea condi țiilor pentru odihna turi știlor, pentru r ămânerea lor un timp mai îndelungat
la locul de destina ție, și presupun existen ța unor mijloace de cazare adecvate, cu dot ări
corespunz ătoare asigur ării confortului turi știlor.
În prezen ța unui fond turistic complex se realizeaz ă, în timp, o permanent ă
corela ție între m ărimea, structura și gruparea bazei de cazare cu intensitatea și
orientarea fluxurilor turistice, respectiv cu apari ția de noi forme de turism. În general,
structurile de cazare se caracterizeaz ă prin tipuri și capacit ăți de primire diferen țiate în
funcție de nivelul cererii turistice și de valoarea resurselor turistice existente.46
"Rena șterea" turistic ă relativ recent ă a Râ șnovului situeaz ă orașul în raporturi
concuren țiale cu celelalte sta țiuni montane din România și chiar cu destina ții similare
din str ăinătate. Criteriul accesibilit ății financiare este unul dintre cele mai importante
avantaje oferite de aceast ă stațiune.
Rețeaua unit ăților de cazare r ăspunde uneia din necesit ățile fundamentale ale
turistului respectiv, odihna, înnoptarea.
Dimensiunile, structura și distribu ția spa țială a mijloacelor de cazare determin ă
caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale a turismului și
implicit amploarea și orientarea fluxurilor turistice.47
Eforturile investi ționale și de promovare întreprinse de prim ăria ora șului cu
scopul de a transforma localitatea Râ șnov într-o destina ție turistic ă consacrat ă prind
contur, iar capacitatea de cazare cunoa ște un ritm ridicat de cre ștere începând cu anul
2012.
46Cândea Melinda , Șimon Tamara, Bogdan Elena, op. cit., p.178
47Oroian Maria , Ghere ș Marinela, op.cit. p.149

38Tabel nr. 2.1 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de unit ăți în Râ șnov în anul
2016
Potrivit datelor din tabelul 2.1 se observ ă că, în ora șul Râ șnov, majoritatea
spațiilor de cazare sunt de ținute de unit ățile tip pensiune turistic ă, respectiv 23 de
unități, care reprezint ă 77% din totalul unit ăților de cazare. De asemenea, în Râ șnov
funcționeaz ă 3 pensiuni agroturistice, 2 hoteluri, o vil ă și o caban ă, care pun la
dispozi ția turi știlor spa ții de cazare pe mai multe categorii de confort în func ție de
preferin ța fiec ăruia.
7%
77%10%3% 3%Fig.1 Structura unit ăților de cazare pe tipuri
de unități în Râșnov în anul 2016
Hotel
Pensiune turistic ă
Pensiune
agroturistic ă
Vilă
Caban ă
Tipul de unitate Nr. unit ăți %
Hotel 2 7
Pensiune turistic ă 23 77
Pensiune
agroturistic ă3 10
Vilă 1 3
Caban ă 1 3
Total 30 100

39Tabel nr. 2.2 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de unit ăți în Z ărnești în anul
2016
Sursa: Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
În Zărnești, unit ățile de cazare cu pondere majoritar ă sunt pensiunile turistice,
care de țin 47 % din total unit ăți, dar o pondere mare o reprezint ă și cabanele având în
vedere faptul c ă în Z ărnești, turismul montan este forma de turism cea mai practicat ă de
turiști.
Tabel nr. 2.3 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de unit ăți în Bran în anul
2016
Tipul de unitate Nr. unit ăți %
Hotel 4 3
Pensiune turistic ă6549
Pensiune
agroturistic ă49 37
Vilă 14 11
Caban ă – –
Total 132 100
Sursa: Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
21%
47%7%0%25%Fig. 2 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de
unități în Zărnești în anul 2016
Hotel
Pensiune turistic ă
Pensiune
agroturistic ă
Vilă
Caban ăTipul de unitate Nr. unități %
Hotel 6 21
Pensiune turistic ă 13 47
Pensiune agroturistic ă 2 7
Vilă – –
Caban ă 7 25
Total 28 100

40La Bran, cea mai practicat ă form ă de turism este turismul rural și ca atare,
pensiunile turistice și agroturistice predomin ă, ele însumând 114 unit ăți respectiv 86 %
din totalul unit ăților de cazare, fiind urmate de unit ățile tip vil ă 11% și hoteluri 3%.
Tabel nr. 2.4 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de unit ăți în Poiana Bra șov
în anul 2016
Tipul de unitate Nr. unit ăți %
Hotel 19 32
Pensiune turistic ă 19 32
Vilă 20 34
Caban ă 1 2
Total 59 100
Sursa: Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
3%
49% 37%11%0%Fig.3 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de
unități în Bran în anul 2016
Hotel
Pensiune turistic ă
Pensiune agroturistic ă
Vilă
Caban ă
32%
32%34%2%Fig.4 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de
unități în Poiana Bra șov în anul 2016
Hotel
Pensiune turistic ă
Vilă
Caban ă

41Poiana Bra șov, este o sta țiune montan ă de lux, ceea ce determin ă o pondere
m a r e a u n i t ă ți l o r d e c a z a r e d e ti p v i l ă 3 4 % , h o t e l 3 2 % și p e n s i u n e t u r i s ti c ă 3 2 % ,
oferind turi știlor spa ții de cazare cu un grad de confort ridicat pentru a satisface cele mai
exigente cerin țe.
Tabel nr. 2.5 Dimensiunile capacit ății de cazare în arealul Râ șnov în anul 2016
Zona Nr. unit ăți de cazare %
Râșnov 30 12
Zărnești 28 11
Bran 132 53
Poiana Bra șov 59 24
Total 249 100
Sursa: Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
Se remarc ă ponderea mare a unit ăților de cazare mai ales în zona Bran cu 53% și
Poiana Bra șov cu 24%. În Râ șnov și Zărnești, ponderea structurilor de primire este
aproximativ egal ă respectiv de 12%.
Tabelul nr. 2.6 Structuri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare în arealul
Râșnov – anul 2016
-num ăr unit ăți-
Tipuri de structuri de primire Râșnov ZărneștiBran Poiana Bra șov
Total 48 42 125 78
Hoteluri 2 5 3 26
12%
11%
53%24%Fig. 5 Dimensiunile capacit ății de cazare în arealul
Râșnov în anul 2016
Râșnov
Zărnești
Bran
Poiana Bra șov

42Hosteluri 1 2 – –
Moteluri- – 1 –
Vile turistice 1 1 11 21
Cabane turistice 5 10 – 2
Bungalouri – – – 3
Sate de vacan ță- -1 2
Campinguri- -1 –
Căsuțe turistice 1- – –
Pensiuni turistice 33 20 – 24
Pensiuni agroturistice 5 4 108 –
Sursa –Institutul Na țional de Statistic ă
Se remarc ă faptul c ă în ora șele Râ șnov și Zărnești, majoritare sunt unit ățile de
tip „pensiune turistic ă”, spre deosebire de zona Bran unde predomin ă unit ățile de tip
„pensiune agroturistic ă”.
În Poiana Bra șov, structurile de primire de tip „hotel”, „pensiune turistic ă” și
„vilă turistic ă” sunt cele mai frecventate de turi ști, care în general fac parte din categoria
oamenilor de afaceri.
În continuare vom analiza structurile de primire turistic ă cu func țiuni de cazare
existente în jude țul Bra șov.
Tipuri de
structuri
de primire
turistic ăNr.
unități
în anul
2012%Nr.
unități
în anul
2013%Nr.
unități
în anul
2014%Nr.
unități
în anul
2015%Nr.
unități
în anul
2016%
Hoteluri
(inclusiv
hoteluri
apartament)91 14,08 102 13,6 114 14,48 125 14,10 122 13,84
Hosteluri 14 2,16 19 2,53 23 2,92 26 2,93 28 3,17
Hanuri și
moteluri11 1,70 11 1,46 8 1,01 9 1,01 9 1,02

43Tabelul nr. 2.7 Structuri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare existente în
perioada 2012- 2016 în jude țul Bra șov
Sursa -Institutul Na țional de Statistic ă
În anul 2016, ponderea maxim ă o înregistreaz ă structurile de primire turistic ă de
tip „pensiune agroturistic ă”(39,95%) și „pensiune turistic ă” (27,46%), fiind urmate de
unitățile de cazare de tip “hotel” (13,84%) , „vil ă turistic ă”(9,76%) , „caban ă turistic ă”
(3,63 %), „hostel” (3,17%), „hanuri și moteluri” (1,02%).
13,84% 3,17%
1,02%
9,76%
3,63%
27,46%39,95%1,17%Fig.6 Ponderea structurilor de primire turistic ă cu
funcțiuni de cazare existente în jude țul Brașov în anul
2016
Hoteluri
Hosteluri
Hanuri și mot
Vile turistice
Cabane
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturisticeVile turistice 58 8,97 80 10,66 79 10,03 87 9,81 86 9,76
Cabane
turistice21 3,25 28 3,73 28 3,55 33 3,72 32 3,63
Pensiuni
turistice185 28,6 217 28,93 226 28,71 250 28,21 242 27,46
Pensiuni
agroturistice260 40,24 286 38,13 299 37,99 347 39,16 352 39,95
Alte structuri
de primire
turistic ă6 0,93 7 0,93 10 1,27 7 0.79 10 1,17
Total 646 100 750 100 787 100 886 100 881 100

44Tabelul nr. 2.8 Capacitatea de cazare existent ă pe tipuri de structuri de primire
turistic ă în jude țul Bra șov – anul 201648
– num ăr locuri-
Tipuri de structuri de primire Râșnov ZărneștiBran
Total 1260 1216 2871
Hoteluri 96 354 123
Hosteluri 20 63 –
Moteluri – – 98
Vile turistice 10 36 330
Cabane turistice 267 297 –
Sate de vacan ță – – 72
Campinguri – – 352
Căsuțe turistice 100 – –
Pensiuni turistice 650 400 –
Pensiuni agroturistice 117 66 1896
Sursa –Institutul Na țional de Statistic ă
Circula ția turistic ă evolueaz ă sub ac țiunea intercorelat ă a unui complex de
factori, ai c ăror for ță și direc ție de influen ță variaz ă în func ție de tipul de structur ă
turistic ă și perioad ă.
2.2.2 Structuri de primire turistic ă cu func țiuni de alimenta ție
Serviciile de alimenta ție (de restaura ție) al ături de serviciile de cazare,
serviciile de agrement,se înscriu în categoria presta țiilor de baz ă și au drept scop
satisfacerea trebuin țelor de hran ă ale turi știlor precum și a unor nevoi de recreere și
divertisment. Acestea se dezvolt ă independent în unit ăți de sine st ătătoare sau în rela ție
cu serviciile ( unit ățile) de cazare.
Alimenta ția public ă determin ă calitatea presta ției turistice în ansamblul ei,
influen țează con ținutul și atractivitatea ofertei turistice cu multiple implica ții asupra
dimensiunilor și orient ării fluxurilor turistice. Dimensionarea bazei de alimenta ție
48http://statistici.insse.ro

45public ă este dependent ă de m ărimea capacit ății de cazare, iar profilul acesteia de
complexitatea și specificul func țional al obiectivelor turistice.49
Astfel, existen ța unei tipologii largi de unit ăți cum ar fi: restaurante, baruri,
snack baruri, unit ăți fast-food, crame, cofet ării, cafenele, gr ădini de var ă asigur ă toate
preferin țele și nevoile turi știlor.
Încadrarea unit ăților pe categorii și profile de func ționare se face potrivit
reglement ărilor în vigoare, ținându-se seama de anumite criterii referitoare la
amplasarea unit ății, gradul de confort, forma de servire, posibilit ățile de distrac ție a
consumatorilor, gradul de dotare al unit ății, nivelul de preg ătire și ținuta personalului.50
De asemenea, unit ățile de alimenta ție ofer ă o palet ă larg ă de specialit ăți
naționale pentru a r ăspunde preferin țelor turi știlor str ăini. O caracteristic ă actual ă a
serviciilor de alimenta ție din turism se refer ă la existen ța unor unit ăți care îndeplinesc
funcții complexe sau sunt specializate pe anumite categorii de clien ți cum ar fi tineri,
familii cu copii, sportivi etc.
Faptul c ă alimenta ția este un serviciu de baz ă, important, rezult ă și din ponderea
însemnat ă în structura cheltuielilor de vacan ță și cam ¼ din bugetul lor de timp. Astfel,
alimenta ția influen țează calitatea produselor turistice și implicit con ținutul și
atractivitatea ofertei, cu efecte directe asupra dimensiunilor și structurii circula ției
turistice.51
Tendin ța sectorului de alimenta ție din arealul Râ șnov este de extindere și
diversificare continu ă pentru a r ăspundenecesit ăților de dezvoltare turistic ă viitoare.
Tabel nr. 2.9 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în Râ șnov în
anul 2016
Tipul de unitateNr. unit ăți%
Restaurant clasic 4 58
Bar de zi 1 14
Bufet bar 1 14
Snack – bar 1 14
Total 7 100
Sursa : Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
49 Cândea Melinda, Șimon Tamara, Bogdan Elena, op. cit. p.189
50Dobrescu Emilian, Stavrositu Stere, Tehnica servirii consumatorilor , Ed. Didactic ă și Pedagogic ă,
Bucure ști, 2006, p.29
51Oroian Maria, Ghere ș Marinela, op.cit. p.237

46În tabelul de mai sus se poate observa faptul c ă în ora șul Râ șnov, ponderea cea mai
mare o de țin restaurantele clasice cu 58% iar celelalte unit ăți dețin o pondere egal ă de
14%.
Tabel nr.2.10 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în Z ărnești în
anul 2016
Tipul de unitate Nr. unit ăți%
Restaurant clasic 5 33
Restaurant pensiune 1 7
Restaurant vân ătoresc 1 7
Bar de zi 6 40
Bufet bar 2 13
Total 15 100
Sursa : Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
67%16%16%1%Fig.7 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți
în Râșnov în anul 2016
Restaurant clasic
Bar de zi
Bufet bar
Snack- bar

47În Zărnești ponderea majoritar ă apar ține barurilor de zi cu 40% și restaurantelor
clasice cu 33%. De asemenea în ora ș func ționeaz ă un restaurant tip pensiune , un
restaurant vân ătoresc și dou ă baruri tip bufet.
Tabel nr. 2.11 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în Bran în
anul 2016
Tipul de unitate Nr. unit ăți %
Restaurant clasic 8 30
Restaurant pensiune 6 23
Restaurant cu specific local 3 12
Pizzerie 1 4
Braserie 1 4
Bar de zi 4 15
Bufet bar 3 12
Total 26 100
Sursa : Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
33%
7%
7%40%13%Fig. 8 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în
Zărnești în anul 2016
Restaurant clasic
Restaurant pensiune
Restaurant vân ătoresc
Bar de zi
Bufet bar

48În Bran restaurantele clasice și restaurantele tip pensiune sunt cele mai
numeroase de ținând o pondere de 30%, respectiv 23%. Barurile de zi înregistreaz ă o
pondere de 15% iar restaurantele cu specific local și barurile bufet 12%. Unit ățile tip
pizzerie și braserie de țin o pondere de 4%.
Tabel nr.2.12 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în Poiana
Brașov în anul 2016
Tipul de unitate Nr. unit ăți%
Restaurant clasic 24 38
Restaurant pensiune 4 6
Restaurant cu specific na țional 1 2
Restaurant cu specific local 1 2
Restaurant vân ătoresc 1 2
Restaurant cram ă 1 2
Pizzerie 1 2
Bar de zi 23 37
Bufet bar 2 3
Snack – bar 1 2
Disco bar 3 4
Total 62 100
Sursa : Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
34%
26%14%4%5%17%Fig. 9 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în
Bran în anul 2016
Restaurant clasic
Restaurant pensiune
Restaurant cu specific local
Pizzerie
Braserie
Bar de zi

49Comparativ cu celelalte zone turistice, sta țiunea Poiana Bra șov de ține un num ăr
mult mai mare de restaurante clasice și baruri de zi, acestea înregistrând o pondere
aproximativ egal ă respectiv 38% restaurantele clasice și 37% barurile de zi.
Tabel nr. 2.13 Dimensiunile capacit ății de alimenta ție în arealul Râ șnov în anul
2016
Zona Nr. unit ăți de alimenta ție%
Râșnov 7 6
Zărnești 15 14
Bran 26 24
Poiana Bra șov 62 56
Total 110 100
Sursa:Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
73%11%4%4%4% 4%Fig. 10 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de
unități în Poiana Bra șov în anul 2016
Restaurant clasic
Restaurant pensiune
Restaurant cu specific
național
Restaurant cu specific
local
Restaurant vân ătoresc
Restaurant cram ă