ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE ȘTI [615436]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE ȘTI
LUCRARE METODICO – ȘTIIN ȚIFIC Ă PENRU OB ȚINEREA
GRADULUI DIDACTIC I
DIVERSIFICAREA ȘI PROMOVAREA FORMELOR DE TURISM
ÎN AREALUL STA ȚIUNII "RÂ ȘNOV"
CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC,
PROF. UNIV. DR. ȚIGU GABRIELA
CONDUC ĂTOR METODIC,
CONF. UNIV. DR. P ĂDURARU MONICA ELISABETA
AUTOR,
PROF. AVRAM SIMONA- MARIA
(CĂS. DUMITRU SIMONA- MARIA)
LICEUL TEHNOLOGIC " MALAXA"
ZĂRNE ȘTI-BRA ȘOV
2017

1ARGUMENT
Turismul reprezint ă ast ăzi un domeniu distinct de activitate, cu o
prezen țăsemnificativ ă în via ța economic ă și social ă, cu o evolu ție în ritmuri dintre cele
mai înalte. Generator al unor transform ări profunde în dinamica social ă, turismul
reprezint ă un factor de progres și civiliza ție, ca promotor al rela țiilor interna ționale și ca
argument al globaliz ării și dezvolt ării durabile.
Turismul trebuie organizat și planificat în a șa fel încât s ă utilizeze mediul, dar în
acela și timp s ă contribuie activ la p ăstrarea calit ății lui. Un mediu înconjur ător de
calitate favorizeaz ă dezvoltarea unor activit ăți turistice care s ă corespund ă exigen țelor
turistului. Varietatea mediului natural, calitatea și aspectul s ău estetic, constituie resurse
de baz ă pentru practicarea turismului.
România, prin varietatea elementelor cadrului natural, dispune de un bogat
poten țial turistic, care nu este valorificat la capacitate maxim ă. Între mediul
înconjur ător și diferitele forme de turism exist ă rela ții reciproce complexe de
interdependen ță care adeseori sunt descrise ca o „simbioz ă”. Atragerea în circuitul
turistic a noi zone, diversificarea formelor de petrecere a vacan țelor, facilit ățile acordate
turiștilor asociate cu îmbun ătățirea calit ății vie ții și ridicarea nivelului general de
instruire și cultur ă, au f ăcut din turism una din formele cele mai agreate de petrecere a
timpului liber.
În activitatea turistic ă din România se practic ă o gam ă larg ă de forme și
aranjamente turistice, determinate de modalit ățile de satisfacere a nevoii de turism, de
condi țiile de realizare a echilibrului cerere-ofert ă, de particularit ățile organiz ării
călătoriei.
Destina ția Râ șnov a c ăpătat o dimensiune complex ă din punct de vedere turistic,
întrucât ofer ă vizitatorilor oportunit ăți pentru practicarea mai multorforme de turism, în
concordan ță cu poten țialul s ău deosebit.
Z o n a R â șn o v s e r e m a r c ă p r i n c a d r u l n a t u r a l și i s t o r i c , p u n â n d l a d i s p o z i ți a
turiștilor obiective naturale și antropice de mare pre ț îmbinându-se aici turismul de
odihna-agrement cu cel cultural istoric.
Râșnovul,a treia sta țiune de interes na țional din jude țul Bra șov dup ă Poiana
Brașov și Predeal, se poate dovedi destina ția turistic ă ideal ă care poate fi inclus ă pe
agenda turistic ă pentru turi știi care viziteaz ă zona Bra șov și doresc un cadru natural

2inedit propice practic ării unor forme variate de turism cum ar fi: turism montan, turism
cultural-istoric, turism religios, turism sportiv, turism științific-tematic, turism rural,
ecoturism sau turism de recreere.
Tehnicile de marketing, de promovare și de distribu ție utilizate pentru
promovarea poten țialului turistic, a ofertei complete de servicii și facilit ăți turisticesub
egi da ,,Sta ți un ea turi sti c ă Râșn ov – O ex peri en ță uni c ă: cul tur ă, sport, n atur ă” atrag
turiștii să o descopere .
Prin realizarea unei analize a cererii și ofertei de servicii turistice se pot ob ține
informa ții utile pentru m ăsurarea fenomenului turistic și pentru anticiparea tendin țelor
de evolu ție a turismului în zona Râ șnov.Studiul opiniei turi știlor din zona Râ șnov
privind motiva țiile, gradul de mul țumire, propunerile și sugestiile constructive ale
acestora, poate constitui un spijin efectiv în procesul complex de consolidare și creștere
a eficien ței desfacerii produsului turistic local pe plan na țional și interna țional.
Astfel, apare necesitatea existen ței unei strânse interdependen țe între
cunoa șterea, în țelegerea și aplicarea no țiunilor teoretice cuprinse în procesul instructiv-
educativ și activitatea practic ă desf ășurată în domeniul turismului. Profesorul poate s ă
se implice în strategia școlar ă, propunând planuri proprii de înv ățământ bazate pe seturi
de discipline în specialitate care s ă conduc ă la însu șirea acelor competen țe care s ă
dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, ini țiativa, perspicacitatea, abilitatea de
a opera eficace într-un cadru economic dinamic și concuren țial prin adaptarea la noile
cerin țe ale economiei de pia ță.
Sfera de cuprindere a conceptului „didactic ă" s-a extins: ast ăzi exist ă noi
etape/nivele ale didacticii, respectiv o didactic ă tradi țional ă, clasic ă și o didactic ă
modern ă, nou ă, psihologic ă. Didactica clasic ă a avut ca obiect de studiu esen ța
procesului de înv ățământ, cu scopul și sarcinile sale; procesul de înv ățământ și factorii
acestuia respectiv con ținutul înv ățământului; principiile, metodele și formele
organizatorice ale activit ății instructiv-educative; organizarea înv ățământului: clasa,
școala și sistemul educa țional; profesoral.
Didactica modern ă înglobeaz ă întreaga sfer ă de cuprindere a didacticii clasice,
lărgindu- și con ținutul prin includerea a noi teme, este orientat ă către implicarea activ ă și
conștientă a elevilor în procesul propriei form ări și stimularea creativit ății acestora,
profesorul tinde s ă devin ă un model real de educa ție permanent ă, să coopereze cu elevii,
să se implice în deciziile educa ționale, s ă asigure un înv ățământ de calitate.

3Datorit ă dinamicii accentuate existente în toate domeniile, implicit și
învățământul trebuie s ă țină pasul cu aceste evolu ții, profesorului economist revenindu-i
misiunea de a se perfec ționa atât în domeniul specialit ății cât și în cel al metodicii
pentru a dobândi o cultur ă managerial ă care s ă asigure în țelegerea și aplicarea rela ției
autoritate-libertate, ca nou sens al educa ției, prin predare-înv ățare și rezolvarea unor
situa ții complexe din procesul educa țional școlar.
În acest context, credem c ă lucrarea de fa ță este un instrument util al cadrelor
didactice care predau discipline din domeniul serviciilor, atât din punct de vedere al
specialit ății cât și din punct de vedere al eficien ței în predarea obiectului de studiu.

4PARTEA I
CAPITOLUL 1. CONSIDERA ȚII TEORETICE PRIVIND
TURISMUL, POTEN ȚIALUL TURISTIC ȘI FORMELE DE
TURISM
Turismul reprezint ă astăzi un domeniu distinct de activitate, o component ă
important ă a vie ții economice și sociale pentru foarte multe țări ale lumii. De asemenea
prin poten țialul uman și material pe care îl antreneaz ă în desf ășurarea sa, prin multiplele
sale conexiuni în plan economic, social, cultural și politic, turismul ac ționeaz ă ca un
mecanism stimulator al progresului, al dezvolt ării.
1.1Conceptul de "turism" si "turist"
Pornind de la premisa c ă turismul se refer ă, în esen ță, la c ălătoriile oamenilor în
afara re ședinței obi șnuite, definirea con ținutului acestuia aduce în discu ție aspecte cum
sunt: scopul c ălătoriei, distan ța și durata deplas ării, precum și caracteristicile subiectului
călătoriei, respectiv ale turistului. Ca urmare cele mai multe dintre studiile consacrate
acestui domeniu opereaz ă cu analiza intercorelat ă a categoriilor de „turism” și „turist”.1
La efectele economice ale turismului trebuie ad ăugate și cele sociale, activit ățile
turistice r ăspunzând unei multitudini de nevoi, de la cele de odihn ă si recreere, de
îngrijire a s ănătăț ii, pân ă la cele de îmbun ătățire a nivelului de cunoa ștere, de cultur ăși
i n s trui re , d e c om un i c a re , e tc . S -a a j un s , a s tf el , c a, d i n p un c t d e v e d e re s ta ti s ti c , p e s te
50% din popula ția lumii s ă fie antrenat ă, anual, în circula ția turistic ă.
Cu timpul s-au încercat multe alte defini ții ale fenomenului turistic. În 1910
austriacul J. von Schullen vu Schrattenhnfen descria turismul ca “fenomen care
desemneaz ă toate leg ăturile, în special economice, și care intra în ac țiune pentru
reziden ții temporari și străini dispersa ți înăuntrul unei comune, unei provincii, unui stat
determinat”.
În paralel cu definirea turismului, au existat și preocup ări în leg ătură cu definirea
turistului.
1Minciu Rodica, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucure ști, 2000, p. 12.

5Turistul poate fi orice persoan ă ce se deplaseaz ă de la domiciliu spre unul sau
mai multe locuri sau obiective având ca scop recreerea, odihna, cunoa șterea, realizarea
de activit ăți, altele decât cele pe care le îndepline ște în mod curent.
Pentru turistul intern, UIOOT(Uniunea Interna țional ă a Organiza țiilor Oficiale de
Turism) a adoptat urm ătoarea defini ție: “orice persoan ă care viziteaz ă un loc, altul decât
acolo unde are domiciliul sau obi șnuit, în interiorul țării sale de re ședință pentru orice
fel de motiv, altul decât acela de a exercita o activitate remunerat ă și efectuând aici un
sejur de cel pu țin o noapte (sau 24 de ore), poate fi considerat ă ca turist na țional”.
În 1963, UIOOT a definit în sens general termenul de vizitator ca fiind: “oricare
persoan ă care se deplaseaz ă într-o alt ă țară decât cea în care î și are re ședința obi șnuită,
pentru oricare alt scop, altul decât a exercita o activitate remunerat ă în alt ă țară dată”.
Aceast ă defini ție include doi termeni:
·turiști, respectiv vizitatori cu un sejur de cel pu țin 24 de ore sau cel pu țino
înnoptare în țara de vizit ă, ale c ăror motive de c ălătorie pot fi: odihn ă, plăcere,
distrac ție, agrement, s ănătate, studii, religie, afaceri, familie etc.
·excursioni ști, respectiv vizitatori temporari, al c ăror sejur este de mai pu țin de
24 de ore în țara de vizit ă (inclusiv croaziere).
·Organiza ția Mondial ă a Turismului (O.M.T) define ște turi știi ca fiind persoanele
ce „c ălătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de re ședință permanent ă pentru o
durat ă de minimum dou ăzeci și patru (24) de ore dar nu mai lung ă de un an consecutiv,
în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activit ăți remunerate
în localitatea vizitat ă.”
În anul 1963, OMT a propus clasificarea in șase grupe a motivelor pentru care
oamenii fac turism:
·timp liber, odihna, vacante;
·vizite la rude si prieteni;
·afaceri, motive profesionale;
·tratament medical;
·pelerinaje si alte motiva ții religioase;
·alte motive.
În 1968, OMT a propus o clasificare a turi știlor în trei categorii:
a)turi știi propriu-zi și, care c ălătoresc de pl ăcere, in timpul lor liber;
b)turi știi de afaceri, c ărora le sunt asimila ți toți cei care c ălătoresc din motive
profesionale;

6c) alte categorii de turi ști.
După durata sejurului pot fi identificate dou ă categorii de vizitatori:
a) excursioni știi (vizitatori de o zi, care nu înnopteaz ă in locul vizitat)
b)turi știi propriu-zi și (adic ă acei vizitatori care stau cel pu țin o noapte in locul
vizitat).
Noțiunea de turist implic ă înțelegerea sensului cuvântului în mai mai multe
direc ții respectiv2:
·Spațială(de la vizitarea unor locuri interesante în propriul ora ș sau recreere,
distrac ție în p ădurea limitrof ă, la cunoa șterea unor elemente din mediul natural, cultur ă,
etc. dintr-o țară situat ă la mari dep ărtări);
·Temporar ă( de la câteva zile la mai multe s ăptămâni);
·Motiva ție (de la clasica excursie sau întrunire de afaceri, la ac țiuni complexe
însoțite și de momente de destindere sau divertisment);
·Nivelul de satisfacere a scopului (este dependent de volumul bugetului alocat
pentru a realiza acest act).
Cererea turistic ă impune o adaptare a ofertei ce se concretizeaz ă în dezvoltarea
bazei tehnico-materiale, construirea și echiparea corespunz ătoare a spa țiilor de cazare,
alimenta ție cât și modernizarea infrastructurii și a instala țiilor pentru agrement.
Factorii care au o influen ță reprezentativ ă asupra dezvolt ării turismului sunt:
veniturile popula ției, pre țurile și tarifele, oferta turistic ă, progresul tehnic, cre șterea
demografic ă și timpul liber.
1.2Conținutul și structura poten țialului turistic
Un teritoriu intereseaz ă din punct de vedere turistic în m ăsura în care ofer ă
resurseturistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atrac ții turistice sau
resurse turistice.
Atrac țiile turistice sunt considerate sinonime cu resursele turistice și reprezint ă
elementele mediului înconjur ător care se remarc ă prin tr ăsătura de atractivitate și prin
impresiile de natur ă estetic ă, cognitiv ă etc. pe care le produc asupra turi știlor.
2 Ielenicz Mihai , Com ănescu Laura, România Poten țial Turistic, Editura Universitar ă, Bucure ști, 2006, p. 6

7Poten țialul turistic reprezint ă oferta turistic ă poten țială a unui teritoriu care
împreun ă cu baza tehnico – material ă și cu infrastructura general ă și turistic ă formeaz ă
oferta turistic ă reală (efectiv ă) sau patrimoniul turistic.
De asemenea poten țialul turistic poate fi definit prin ”ansamblul elementelor ce
se constituie ca atrac ții turistice și care se preteaz ă unei amenaj ări pentru vizitare
șiprimireac ălătorilor.”3
Varietatea resurselor turistice, specificul, influen ța lor în activitatea turistic ă duc
la delimitarea a dou ă categorii de poten țial turistic, și anume: natural și antropic.
Poten țialul turistic are un rol important în dezvoltarea și diversificarea activit ăților
turistice, de aceea, a ap ărut necesitatea stabilirii unor criterii de clasificare a atrac țiilor
turistice.
Autorii G. Erdeli și I. Istrate (1996) definesc poten țialul turistic al unui teritoriu
ca fiind " ansamblul elementelor naturale, economice și cultural-istorice, care prezint ă
anumite posibilit ăți de valorificare turistic ă, dau o anumit ă func ționalitate pentru
turism și deci constituie premise pentru dezvoltarea activit ății de turism".4
Es te f oa r te i m p or ta n t c a p o te n ți al ul tu ri s ti c al un ui te ri tori u s ă f i e c un os c u t c a
ofert ă turistic ă pentru a fi pus în valoare. Astfel resursele naturale și antropice ce pot fi
valorificate prin turism constituie o motiva ție pentru deplas ări cu caracter turistic.
Motiva ția principal ă a vacan țelor o constituie poten țialul turistic care poate oferi
condi țiile necesare satisfacerii unor nevoi cum ar fi odihna, recreerea, distrac ția,
cunoa șterea etc.
Poten țialul turistic este structurat în dou ă mari categorii
respectiv: poten țial turistic natural și poten țial turistic antropic.
1.2.1 Componentele poten țialului turistic natural
Poten țialul turistic natural constituie o condi ție permanent ă a existen ței
activit ății turistice. Modul în care acesta este amenajat condi ționeaz ă gradul de utilizare
și includerea în programele de turism. Valorificarea adecvat ă dezvolt ă regiunea din
punct de vedere turistic.
3Rodica Minciu, op. cit. p.159
4 Mihai Ielenicz, Laura Com ănescu, op. cit. p. 10

8Poten țialul turistic natural este sporit pe un teritoriu unde prin îmbinarea
armonioas ă a componentelor fizico-geografice ale mediului, se compun peisaje
geografice de interes turistic.
Poten țialul turistic natural cuprinde elementele oferite de cadrul natural –
relief, clim ă, rețea de ape, vegeta ția ș.a., urm ărind atragerea fluxurilor de turi ști în
vederea petrecerii vacan țelor.
Nu toate elementele mediului natural au îns ă acela și grad de atractivitate pentru
turiști. Astfel se remarc ă ca atrac ții deosebite, unit ățile montane, formele ciudate de
relief, masivele acoperite cu z ăpadă tot anul sau o mare perioad ă dintr-un an, elementele
deosebite ale vegeta ției, fauna cinegetic ă, râurile și cascadele, gheizerele și lacurile,
izvoarele minerale.
Prin componentele sale, poten țialul turistic natural, formeaz ă suportul material și
mediul ambiental al tuturor activit ăților turistice, iar prin însu șirile educative, cognitive,
estetice, curative și atractivitatea componentelor se constituie în motiva ții ce
declan șează fluxuri turistice.5
Relieful reprezint ă un element de atrac ție turistic ă de sine st ătător, reprezentat
prin tip (vulcanic, carstic, glaciar), trepte și atitudini, toate acestea realizând cadrul
propice practic ării drume țiilor și alpinismului, cât și de petrecere a vacan țelor.
Relieful constituie suportul tuturor componentelor mediului geografic și al activit ăților
turistice prin valoarea poten țialului s ău de atractivitate asociat cu baza tehnico-material ă
specific ă care contribuie la valorificarea sa turistic ă.
Relieful montan impresioneaz ă prin altitudine, prin forma vârfurilor și crestelor,
prin pitorescul abrupturilor seme ția mun ților și modul în care agen ții externi au sculptat
marea diversitate a rocilor generând forme specifice (relief carstic).
Clima este reprezentat ă de tipul și volumul precipita țiilor, m ărimea
temperaturilor înregistrate, perioadele cu soare etc.; creeaz ă condi ții propice schierii,
curelor heliomarine.
Turismul prin modul s ău de practicare, predominant în aer liber, se afl ă într-o
dependen ță permanent ă față de starea vremii. De asemenea multe tipuri de activit ăți
recreative sunt dependente de clim ă: de la helioterapie sau baia solar ă ( depind de durata
de str ălucire a soarelui), la ski ( necesit ă condi ții de precipita ții sub form ă de z ăpadă și
temperaturi suficient de sc ăzute ca s ă men țină covorul de z ăpadă).
5 Cândea Melinda, Șimon Tamara, Bogdan Elena, Patrimoniul turistic al României , Ed. Universitar ă,
Bucure ști, 2012, p.22

9Hidrografia – rețeaua de ape, reprezentat ă de apele curg ătoare și cele st ătătoare,
ape minerale și termale, creeaz ă cadrul adecvat pentru pescuit, cure heliomarine,
sporturi nautice etc.
Astfel, turi știi amatori de sporturi nautice, pescuit î și găsesc locuri de recreere,
odihn ă sau de activitate în lungul apelor.
Vegeta ția prin bog ăția și diversitatea speciilor, existen ța speciilor florale rare,
dă posibilitatea practic ării unor forme particulare ale turismului: cercetare științifică,
vizitarea rezerva țiilor naturale..) Ariile naturale protejate au intrat și ele în circuitul
turistic, solicitând un management special al vizitatorilor.
Fauna , sub aspect turistic, prezint ă importan ță prin valoarea sa cinegetic ă și
estetic ă. Elementele faunistice deosebite sau rare sunt protejate în cadrul unor gr ădini
zoologice sau parcuri special amenajate.
Promovarea ecoturismului în tot mai multe regiuni reduce pe zi ce trece
importan ța turismului pentru vân ătoare. A crescut în schimb atrac ția turi știlor pentru
simpla „vedere” a animalelor sau p ăsărilor rare în mediul lor de via ță natural sau cât mai
apropiat de acesta (parcuri naturale, rezerva ții).
1.2.2 Componentele poten țialului turistic antropic
Poten țialul turistic antropic cuprinde crea țiile omului de-a lungul timpului,
concretizate în elemente de cultur ă, istorie, art ă și civiliza ție, care prin caracteristicile
lor atrag grupurile de turi ști.
De asemenea autoarea M. Dinu consider ă că atractivitatea obiectivelor turistice
antropice rezult ă din reflectarea asupra lor a unor elemente ca: unicitate (singularitate),
vechime, inedit, dimensiune, form ă, func ție, semnifica ție, perioada de timp etc.6
Structura poten țialului antropic cuprinde elementele:
·Cultural-istoric
·Socio-demografic
·Tehnico – economic.
·Vestigii arheologice și monumente de art ă: cet ăți, castele, palate, statui,
obeliscuri, biserici.
6Dinu Mihaela, Geografia Turismului, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști 2005, edi ția a III-a, p. 184

10·E l e m e n t e d e e t n o g r a f i e și f o l c l o r : arhitectura popular ă, portul, muzica și
dansul, crea ția și tehnica popular ă, obiceiuri și tradi ții, serb ări și târguri, manifest ări
religioase, gastronomie.
·Institu ții și evenimente cultural-artistice : muzee, case memoriale, institu ții
teatrale și muzicale, festivaluri, carnavaluri, manifest ări sportive, concursuri, târguri și
expozi ții.
·Realiz ări tehnico-economice și științifice contemporane :baraje și lacuri de
acumulare, poduri și viaducte, canale, porturi, exploat ări industriale, centre comerciale,
centre științifice și tehnice etc.
·Așezări umane : centre urbane, sate turistice.
Activitatea turistic ă a unei zone este determinat ă de elemente cum ar fi: valoare,
atractivitate, originalitate dar și modul de conservare, exploatare, amplasare în spa țiu și
posibilit ățile de acces ale obiectivelor turistice antropice.
1.3Valorificarea poten țialului turistic
Poten țialul turistic constituie o component ă esen țială a ofertei turistice și o
condi ție indispensabil ă a dezvolt ării turismului.
Evaluarea corect ă a componentelor poten țialului turistic, analiza posibilit ăților
de valorificare eficient ă a acestora presupune elaborarea unui plan de marketing adecvat
care s ă permit ă conturarea unor strategii coerente a dezvolt ării activit ății de turism.
O zon ă prezint ă interes în m ăsura în care dispune de elemente de atrac ție a c ăror
amenajare poate determina o activitate turistic ă, de unde rezult ă importan ța existen ței
alături de resursele naturale și antropice a unei baze materiale și infrastructuri specifice.
1.3.1 Strategii de amenajare turistic ă a teritoriului
Dezvoltarea turismului nu poate fi realizat ă în afara procesului de amenajare
turistic ă a teritoriului; aceasta este singura cale de integrare a unor noi zone în circuitul
turistic, deci de extindere a fenomenului turistic. Amenajarea turistic ă apare astfel ca o

11concretizare a planific ării teritoriale a turismului, ca o component ă a dezvolt ării
strategice a acestui sector.7
Strategiile de amenajare turistic ă a unui teritoriu trebuie s ă se elaboreze
ținându-se cont de o serie de factori cum ar fi : resursele turistice naturale, antropice ale
teritoriului și gradul de valorificare al acestora; resursele materiale, umane și financiare
aferente dezvolt ării turismului; obiectivele urm ărite pe termen scurt, mediu si lung;
realiz ările din activitatea turistic ă, circula ția turistic ă si rezultatele economico-sociale.
Amenajarea turistic ă reprezint ă, de fapt, strategia fundamental ă de dezvoltare a
ofertei turistice. Procesul de amenajare turistic ă reflect ă interac țiunea dintre
particularit ățile fizico-geografice ale teritoriului și ansamblul activit ăților economice și
sociale care se desf ășoară pe acest teritoriu, ansamblu în cadrul c ăruia turismul are rolul
central, de polarizare a intereselor și eforturilor.8
Pentru definirea unei strategii de amenajare turistic ă, este necesar ă stabilirea
unor obiective principale .9
Acestea pot fi:
·valorificarea superioar ă a poten țialului turistic;
·prelungirea sezonului turistic, prin echiparea teritoriului cu elemente
exploatabile și func ționale în tot timpul anului;
·dimensionarea ofertei în raport cu cererea poten țială și atragerea unui num ăr
sporit de turi ști naționali și străini, ca rezultat al eforturilor promo ționale;
· dezvoltarea unor forme variate de turism, care s ă asigure valorificarea tuturor
resurselor turistice și satisfacerea cât mai multor segmente de turi ști;
·antrenarea eficient ă a resurselor economice și socio-umane în realizarea
proiectelor de amenajare și creșterea ratei rentabilit ății activit ății de turism;
·asigurarea unei dezvolt ări economico-sociale echilibrate a zonei, prin
integrarea armonioas ă a turismului cu celelalte domenii de activitate;
·conservarea și chiar îmbun ătățirea mediului înconjur ător și a patrimoniului
natural și cultural.
În literatura de specialitate, în elaborarea și aplicarea strategiilor de amenajare
turistic ă s-au conturat urm ătoarele principiirespectiv:
7 Țigu Gabriela, Turismul montan, Ed.Uranus, Bucure ști, 2001, p. 19-20
8Țigu Gabriela, op. cit. p. 26
9Idem p. 27-28

12·principiul integr ării armonioase a condi țiilor naturale cu suprafe țele construite
și baza material ă turistic ă, deoarece construc țiile turistice trebuie s ă fie realizate cu
elemente ale arhitecturii locale și integrate în armonie cu mediul geografic care s ă pună
în lumin ă resursele turistice antropice;
·principiul structurilor evolutive potrivit c ăruia structura unei zone turistice este
necesar s ă reprezinte un sistem multifunc țional , transformabil, care sa permit ă
dezvolt ări continue și adapt ări turistice prin asigurarea unei posibile flexibilit ăți a
ofertei în func ție de cerin țele și preferin țele clientelei
·principiul realiz ării serviciilor turistice de baz ă (cazare, alimenta ție, agrement)
și a celor suplimentare cu accentul pe elementul recreativ, dinamic al unei zone precum
și diversificarea dot ărilor în vederea asigur ării unei largi palete de presta ții turistice;
·principiul interdependen ței între activit ățile și construc țiile turistice și
popula ția autohton ă, cu activit ățile ei social – economice;
·principiul rentabilit ății deoarece, orice amenajare turistic ă a teritoriului trebuie
să genereze efecte economice și sociale favorabile în paralel cu oferirea unor servicii de
calitate.
Amenajarea și dotarea unei zone turistice reprezint ă un proces complex care
urmărește punerea în valoare a unui teritoriu, a resurselor lui urm ărindu-se elementele
de influen ță care ac ționeaz ă asupra conserv ării calit ății mediului înconjur ător, ca spa țiu
de odihn ă și recreere.
Elementele urm ărite în strategia de amenajare turistic ă sunt:
·crearea unei oferte turistice cu caracter de specificitate, original ă prin
exploatarea calit ății teritoriului și ierarhizarea diferitelor tipuri de servicii turistice, în
concordan ță cu specificul, dimensiunile zonei, punându-se accentul pe serviciile care
corespund cel mai bine din punct de vedere cantitativ și calitativ, preferin țelor clientelei;
·evitarea fenomenului de aglomerare turistic ă și a pericolului de degradare a
peisajului, prin dimensionarea riguroas ă a viitoarelor construc ții și în special a
stațiunilor, cesta fiind considerat cel mat important factor al dezvolt ării, ,,materia prima"
de baz ă în ansamblul turistic al zonei;
·asigurarea func ționalit ății optime a activit ății turistice în zon ă, (accesibilitate,
parcaj, cazare, masa, transport, agrement etc.)

13·extinderea dot ărilor auxiliare ale zonei menite s ă faciliteze practicarea unei
game variate de forme de turism, mijloace de agrement cât mai diverse, re țea
comercial ă modern ă și diversificat ă, circuite atractive, excursii etc.
1.3.2 Stațiunea turistic ă – concept și tipologie
În țara noastr ă, speciali știi au adoptat urm ătoarea defini ție:"Stațiunea
turistic ă este o localitate în care turismul reprezint ă ramura preponderent ă ca volum
de activitate economic ă și grad de concentrare a popula ției active și dispunând de
poten țial turistic sta țiunea turistica determin ă unaflux de popula ție nereziden țială, ca
beneficiar ă a produselor și serviciilor pe care le ofer ă."10
Din punct de vedere turistic – respectiv al amenaj ării turistice a teritoriului –
stațiunea reprezint ă nucleul desf ășurării efective a activit ății de turism, în care se
creeaz ă o nou ă valoare, se înregistreaz ă cheltuieli și venituri. Prin aceste sta țiuni,
turismul contribuie la sistematizarea teritoriului și la cre șterea economic ă, într-un cadru
economic, juridic, fiscal și urbanistic specific.11
O alt ă defini ție este dat ă prin HGR nr.77 ∕1996 pentru aprobarea Normelor prin
atestarea sta țiunilor turistice, în virtutea c ăreia se atest ă ca sta țiune turistica "localitatea
cu func ții turistice specifice dotat ă curesurse turistice naturale și cu structuri
necesare valorific ării și practic ării turismului”care va trebui s ă îndeplineasc ă unele
criterii minime, prev ăzute în acest act normativ.12
Dacă ne referim la amenajarea turistic ă a teritoriului, sta țiunea reprezint ă nucleul
desfa șurării efective a activit ății de turism. Astfel, prin activitatea desfa șurată în
stațiuni, turismul contribuie la sistematizarea teritoriului și la cre șterea economic ă, într-
un cadru economic, juridic, fiscal si urbanistic specific.
Din punct de vedere economic, sta țiunea turistic ă reprezint ă un sistem teritorial
de produc ție șidistribu ție de bunuri si servicii turistice.
Privit ă din punct de vedere social si cultural, sta țiunea turistic ă ofer ă o gam ă de
activit ăți, bazate pe valorificarea unor resurse naturale si antropice locale și care permit
ca persoane apar ținând unor popula ții diferite, s ă se întâlneasc ă și să comunice.
10 Erdeli G., Istrate I., Amenajari turistice, Editura Universit ății din Bucure ști, 1996, pag. 19
11Gabriela Țigu, op. cit p. 32
12Idem , p. 33

14Hotărârea Guvernului nr. 867/2006 reglementeaz ă condi țiile și procedura de
atestare a sta țiunilor turistice, în scopul îmbun ătățirii cadrului de protejare, conservare și
valorificare a resurselor turistice. Atestarea sta țiunilor turistice în România se realizeaz ă
de c ătre Ministerul Transporturilor, Construc țiilor si Turismului, prin Autoritatea
Național ă pentru Turism, la solicitarea autorit ăților publice locale (în România sunt 37
stațiuni de interes na țional și 45 de interes local ).
Stațiunile vor fi atestate ca stațiuni de interes na țional șistațiuni de interes local
în func ție de îndeplinirea criteriilor prev ăzute (Anexa1).
Stațiunile sunt destina ții turistice care ofer ă o gam ă largă de facilit ăți și activit ăți
recreative. Se cunosc mai multe tipuri de sta țiuni respectiv: de litoral ,balneare,
montane, de s ănătate, de recreere dar și stațiuni care ofer ă turiștilor puncte de plecare
spre destina ții în mijlocul naturii sau destina ții arheologice și istorice.
Criteriile de clasificare a sta țiunilor pot fi îns ă multiple: func ția turistic ă,
așezarea geografic ă, dimensiunile, interesul pe care-l prezint ă, caracterul activit ății
turistice etc.(vezi Anexa 2).
Aceast ă clasificare a sta țiunilor nu are numai un caracter conceptual, teoretic, ci
ea contribuie la fundamentarea științifică a deciziilor privind echiparea și dezvoltarea
acestora, direc ționarea investi țiilor de la nivelul administra ției centrale etc.13
Baza activit ății unei sta țiuni turistice o constituie serviciile de primire, agrement
și transport; acestea sunt în strâns ă legătură cu func țiunile urbane ale localit ății.
Calitatea acestora, modul în care corespund cererii turistice condi ționeaz ă fluxurile
turistice, sub aspectul m ărimii și al structurii.14
În func ție de gama de facilit ăți oferite și num ărul de structuri de primire pe care
acestea le de țin, sta țiunile pot fi de m ărimi diferite, mai mari sau mai mici. Fiecare
stațiune tinde s ă își diversifice oferta prin facilit ăți recrea ționale și culturale, î și
promoveaz ă propriile atrac ții și pentru a atrage cât mai mul ți turi ști oferindu-le facilit ăți
pentru organizarea de conferin țe și întâlniri de afaceri , magazine, asisten ță medical ă
etc.
13Idem , p. 34
14Idem , p. 35

151.4 Tipologia formelor de turism
Forma de turism poate fi definit ă prin aspectul concret pe care îl îmbrac ă
asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazare, alimenta ție, agrement) ce alc ătuiesc
produsul turistic, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.15
Formele de turism trebuie s ă fie flexibile, adaptate permanent la cerin țele
consumatorilor având în vedere faptul c ă exist ă o multitudine de categorii sociale
implicate în practicarea turismului cu motiva ții variate.
1.4.1 Criterii de clasificare a formelor de turism
Cele mai importante și frecvent întâlnite criterii și posibilit ăți de grupare
aformelor de turism din activitatea turistic ă sunt16:
a)în func ție de locul de provenien ță sau originea turi știlor, se distinge:
·turismul intern practicat de popula ția unei țări în interiorul grani țelor
naționale;
·turismul interna țional rezultat al deplas ării persoanelor în afara grani țelor
țării lor de re ședință. Turismul interna țional se subdivide în turism emi țător (outgoing),
de trimitere sau pasiv, care se refer ă la plec ările turi știlor autohtoni peste grani ță, și
turism receptor (incoming) – de primire sau activ – care cuprinde sosirile de turi ști din
alte țări pentru petrecerea vacan ței în țara primitoare.
b)după modalitatea de comercializare a vacan țelor, de angajare a presta ției
turistice, se disting urm ătoarele forme de turism:
·turismul organizat se caracterizeaz ă prin angajarea anticipat ă a presta ției,
respectiv a tuturor sau principalelor servicii legate de c ălătorie și sejur. Aceast ă angajare
se realizeaz ă prin intermediul contractelor (voucher-ul, biletul de odihn ă și tratament)
sau a altor tipuri de în țelegere convenite între turist și agen ția de voiaj sau al ți
organizatori de vacan țe (hoteluri, companii aeriene).
·turismul pe cont propriu, numit uneori și neorganizat, nu presupune
angajarea prealabil ă a unor presta ții turistice. Vizitatorul hot ărăște singur asupra
15 Oroian Maria, Ghere ș Marinela, Economia si managementul turismului , Casa C ărții de Știință, Cluj-
Napoca, 2013, p.95
16Rodica Minciu, op. cit , p. 72-77

16destina ției, duratei deplas ării, perioadei de realizare a acesteia, mijlocul de transport,
modalit ăților de agrement.
·turismul semi – organizat (mixt) se caracterizeaz ă prin îmbinarea tr ăsăturilor
specifice celor dou ă forme deja prezentate.
c)în func ție de gradul de mobilitate a turistului se poate vorbi de:
·turism itinerant sau de circula ție,caracterizat printr-un grad de mobilitate
ridicat, în care programul cuprinde vizitarea mai multor locuri, cu șederi scurte (1-2
zile) în acela și perimetru.
·turism de sejur, cu un grad de mobilitate redus, ce presupune petrecerea
vacan ței în aceea și localitate, indiferent de durata acesteia. Turismul de sejur se
subdivide, la rândul lui în:
Øturism de sejur scurt se mai nume ște și turism de weekend, presupune una sau
două înnopt ări, de obicei în zonele limitrofe locului de re ședință;
Øturism de sejur mediu coincide cu durata standard a c ălătoriilor (12 – 15 zile);
Øturism de sejur lung atunci când timpul de r ămânere într-o localitate dep ășește,
de regul ă, 30 zile. Este practicat în general de turi știi de vârsta a treia care efectueaz ă
cure și tratamente medicale sau de c ătre turi știi cu venituri foarte ridicate.
d)din punct de vedere al periodicit ății sau frecven ței de manifestare a
cereriise distinge:
·turism continuu (permanent) organizat pe întreaga durat ă a anului
calendaristic (de exemplu turism cultural, de afaceri);
·turism sezonier legat de existen ța anumitor condi ții naturale sau evenimente
culturale, artistice, sportive. El se grupeaz ă în: turismul de iarn ă, turismul de var ă,
turismul de circumstan ță (ocazional).
e)după tipul mijlocului de transport folosit, formele de turism pot fi grupate
în:
·drume ție ;
·turism rutier;
·turism feroviar;
·turism naval;
·turism aerian.
f)în func ție de motiva ția deplas ărilor, se pot distinge urm ătoarele forme ale
circula ției turistice:

17·turismul de agrement este o form ă frecvent întâlnit ă, oferind un bun prilej de
a cunoa ște locuri noi, istoria și obiceiurile lor; din acest punct de vedere, el se
interfereaz ă cu a șa-numitul turism cultural;
·turismul de odihn ă și recreere are un caracter mai pu țin dinamic, cu un sejur
ceva mai lung, legat de o anumit ă localitate cu particularit ăți specifice;
·turismul de tratament și cur ă balnear ăeste o form ă specific ă a turismului
de odihn ă care a luat o amploare mare nu atât ca urmare a dorin ței de a preveni anumite
îmboln ăviri, cât, mai ales, cre șterii surmenajului și a bolilor profesionale provocate de
ritmul vie ții moderne. Din aceast ă cauz ă, el este legat mai mult de anumite sta țiuni
cunoscute pentru propriet ățile lor terapeutice, pentru apele minerale, termale, pentru
nămoluri, situate într-un climat de cru țare;
·turismul sportiv constituie o alt ă form ă a circula ției foarte agreat ă de anumite
categorii ale popula ției. Practic el poate acoperi toate categoriile de sporturi, de la cele
nautice, sporturile de iarn ă până la alpinism, vân ătoare, pescuit;
·turismul științificare un caracter ocazional, referindu-se la participarea la
congrese, la vizitarea unor obiective industriale, zone agricole, a unor obiective
hidroenergetice. Din punct de vedere științific un interes aparte îl prezint ă vizitarea unor
peșteri, rezerva ții naturale, monumente ale naturii;
·turismul de cump ărături (shopping turism) determinat de deplas ările
ocazionale în alte localit ăți (țări) în vederea achizi ționării unor produse în condi ții mai
avantajoase decât cele oferite pe plan local (na țional) sau a unor produse pe care nu le
oferă piața local ă.
g) dup ă caracteristicile socio-economice ale cererii se disting urm ătoarele
forme de turism:
·turismul particular (privat) se adreseaz ă unor persoane cu venituri ridicate,
care, de regul ă, dispun de o a doua re ședință cum ar fi case de vacan ță la munte sau la
mare. Aceste persoane și atunci când apeleaz ă la turismul organizat se deplaseaz ă cu
mijloace proprii de transport și recurg la servicii deosebite și forme de cazare cu un grad
de confort mai ridicat;
·turismul social este un turism de mas ă, agreat de persoanele cu posibilit ăți
financiare relativ limitate. Ace ști turi ști solicit ă forme ieftine de cazare și mijloace de
transport în comun, sau cel mult închiriate, unde pot beneficia de unele reduceri la

18tarifele de transport. În aceea și categorie se încadreaz ă și cei care solicit ă bilete prin
sindicat;
·turismul pentru tineret constituie o form ă particular ă a turismului social,
adresându-se, cu prec ădere, categoriilor tinere ale popula ției. Aceast ă form ă de turism
apeleaz ă la tabere de crea ție, cantonamente, vacan țe la pre țuri medii și submedii, fiind
utilizate mijloacele de transport mai ieftine, forme suplimentare de cazare, pensiuni;
·turismul de afaceri este acea form ă de turism practicat ă de angaja ți sau de
alte categorii de persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara țării de
reședință, incluzând: participarea la întâlniri de afaceri, târguri și expozi ții, conferin țe și
reuniuni.
h)după categoria de vârst ă și ocupa ția turi știlor, formele de turism pot fi:
·turism pentru tineret;
·turism pentru popula ția activ ă;
·turism pentru pensionari.
Formele de turism prezentate ofer ă o imagine a complexit ății activit ății, a
propriet ății serviciului turistic de a se particulariza în raport cu specificul cerin țelor
fiecărui turist sau grup de turi ști, a variet ății problemelor ce trebuie solu ționate de
organizatorii de turism.
1.4.2 Caracterizarea unor forme moderne de turism
În structura circula ției turistice, în func ție de motiva ția deplas ării, în practica
turistic ă interna țional ă și, chiar și în țara noastr ă, s-au produs muta ții importante, în
principal, în sensul diversific ării obiectivelor c ălătoriilor și al modific ării priorit ăților în
topul preferin țelor turi știlor.
Turismul de afaceri este acea form ă de turism practicat ă de angaja ți sau de alte
categorii de persoane, în interes de serviciu, în interiorul sau în afara țării de re ședință,
incluzând: participarea la întâlniri de afaceri, târguri și expozi ții, conferin țe și reuniuni.
Turismul de afaceri de ține, ast ăzi, în lume, circa 20% din totalul c ălătoriilor
interna ționale și aproape ¼ din totalul încas ărilor turistice, având cote diferite de la o
țară la alta, în func ție de dotarea turistic ă și nivelul de dezvoltare economic ă.17Turismul
de afaceri reprezint ă una din componentele cele mai dinamice ale activit ății turistice,
17Rodica Minciu, op.cit , p.79

19deoarece acesta conduce la intensificarea cererilor pentru c ălătorii de afaceri și la
dezvoltarea rela țiilor economice interna ționale.
Din punct de vedere al con ținutului, formele turismului de afaceri se
structureaz ă în:18
·turism general de afaceri se refer ă la activitatea persoanelor ce lucreaz ă,
pentru o scurt ă perioad ă de timp, în afara locului de munc ă obișnuit (ex. reprezentan ți
vânz ări, ziari ști);
·turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul
întâlnirilor, conferin țelor, simpozioanelor, colocviilor, congreselor și este considerat una
dintre cele mai obi șnuite forme ale c ălătoriilor de afaceri;
·târgurile și expozi țiilese definesc prin prezent ări de produse și servicii,
destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vânzare sau a informa
vizitatorul. Ca form ă de turism, ele stimuleaz ă călătoria a dou ă categorii de persoane:
expozan ți și vizitatori;
·călătoriile stimulent î m b ra c ă f orm a un or v a c an țe s c u rte , d a r d e u n n i v el d e
confort foarte ridicat, oferite anumitor categorii de angaja ți și, frecvent, familiilor
acestora, cu accent pe distrac ție, relaxare, ca recompens ă pentru performan țele
deosebite ob ținute în activitatea profesional ă.
Întâlnirile din cadrul turismului de afaceri se axeaz ă pe servicii turistice de lux
(4-5 stele), introducerea unor trenuri de mare vitez ă, modernizarea aeroporturilor,
realizarea electronic ă a rezerv ărilor, conectarea la marile sisteme de transport.19
a)Turismul urban se refer ă, în general, la petrecerea timpului liber, a vacan țelor
în ora șe, pentru vizitarea acestora și pentru desf ășurarea unor activit ăți de natur ă foarte
divers ă, cum sunt: vizite la rude, întâlniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, expozi ții,
efectuarea de cump ărături.20 T u ri sm ul u rb an , p ri n m oti v a ți a s a f oa rte di v e rs ă, d eți n e o
pondere însemnat ă în structura circula ției turistice.Pentru majoritatea țărilor europene,
deplas ările în ora șe concentreaz ă circa 35% din totalul c ălătoriilor, cu ponderi variate de
la o țară la alta, dar și diferen țieri între turismul intern și interna țional al fiec ăruia.
Turismul de tip city break este preferat cu deosebire în sezonul estival, pentru vizitarea
unor centre istorice, monumente civile și religioase. Întrunirile interna ționale se
18Maria Oroian, Marinela Ghere ș, op. cit , 2013, p.95
19Cândea Melinda, Șimon Tamara, Potențialul turistic al României, Ed. Universitar ă, Bucure ști, 2006,
p.214
20Minciu Rodica, op. cit , p.83

20deruleaz ă cu prec ădere prim ăvara și toamna, la nivelul unit ăților hoteliere dotate în acest
sens, fapt ce contribuie la extinderea sezonului turistic.21D e z v o l t a r e a t u r i s m u l u i d e
afaceriprecum și sporirea interesului turi știlor pentru vizitarea unor obiective culturale se
constituie ca factori favorabili pentru dezvoltarea turismului urban.Turismul urban este
una dintre cele mai dinamice forme de turism datorit ă creșterii mobilit ății de scurt ă
durat ă a turi știlor, este influen țat de frac ționarea concediilor, reducerea sejururilor
acestora, motiva ția principal ă fiind dorin ța de a vizita și a cunoa ște cât mai multe locuri
într-un timp cât mai scurt, beneficiind de perfec ționările din domeniul transportului
(creșterea confortului, vitezei, facilit ăți privind costurile).
b)Turismul cultural este stimulat de curiozitatea oamenilor, de cre șterea nivelului
de civiliza ție șipresupune vizitarea, în scopul satisfacerii nevoilor culturale și spirituale, a
monumentelor de art ă și arhitectur ă, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de art ă.
Turismul cultural, prin natura motivelor sale, prin locul de desf ășurare și modul de
organizare, se integreaz ă celui urban interferându-se cel de agrement și cu cel de
afaceri. Produsul turistic cultural se constituie prin sinteza a dou ă grupe distincte de
elemente: cele culturale – dorin ță, obiectiv, ghid și cele turistice – mijloace de transport,
de primire, de g ăzduire și de alimenta ție. Frumuse țea și importan ța unei regiuni poate fi
cunoscut ă și promovat ă prin diferite forme ale turismului cultural. Turismul cultural se
practic ă în zonele urbane, de regul ă în ora șe mari, cu un trecut istoric și obiective
culturale (muzee și teatre). În turismul cultural se poate include și turismul în zonele
rurale, atunci când vine vorba de diferite festivaluri în aer liber, case memoriale ale
scriitorilor sau ale arti știlor celebri.22
c)Turismul rural se refer ă la toate activit ățile ocazionate de petrecerea unei
perioade de timp determinate în mediu rural, mijlocul de g ăzduire putând fi atât
gospod ăria țărăneasc ă – pensiune, ferm ă agroturistic ă – cât și echipamente turistice de
factur ă general ă: hanuri, hoteluri rustice, popasuri.23
Turismul rural reprezint ă una din cele mai reu șite solu ții în ceea ce prive ște
armonizarea cerin țelor turismului cu exigen țele protej ării mediului și dezvolt ării durabile
și se define ște în sens larg prin dorin ța de a petrece vacan ța în mijlocul naturii, de
întoarcerea la via ța și obiceiurile tradi ționale.
21 Cândea Melinda, Șimon Tamara, Bogdan Elena, op. cit., p.230
22Nedelea Alexandru(coordonator), Turism. Concepte și experien țe, Casa C ărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, p.44
23 Oroian Maria, Ghere ș Marinela, op. cit., 2013, p.93

21Autorul Puiu Nistoreanu, identific ă urm ătoarele tr ăsături ale turismului rural
potrivit formelor de manifestare și practicii mondiale:24
·apropierea de natur ă;
·absen ța mul țimii (de semeni),lini ște;
·un mediu ambiant nemecanizat
·contacte personale ( în opozi ție cu ira ționalismul și anonimatul urbanului);
·senza ția de continuitate și stabilitate, de tr ăire a unei istorii, vie și trainic ă;
·posibilitatea de a cunoa ște îndeaproape locuri și oamenii acelor locuri;
·contactul nemijlocit cu autorit ățile locale, cu preocup ările și activitatea
specific ă zonei;
·cunoa șterea îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local;
·posibilitatea prelev ării de imagini legate de identitatea indivizilor comunit ății;
·șansa integr ării în comunitate pe perioada sejurului.
În func ție de modalitatea de realizare a produselor turistice rurale acestea pot
fi:25
·produse turistice alc ătuite de turistul însu și;
·produse turistice dinainte aranjate de c ătre mediul de primire;
·produse turistice alc ătuite de un profesionist în turism pentru clientela sa;
·produse turistice „totul inclus” sau „produse forfetare”.
În absen ța unei defini ții unanim acceptate a turismului rural, se folose ște tot mai
mult termenul de „turism verde”, pentru a face distinc ție față de turismul alb (turismul
sporturilor de iarn ă), de turismul albastru (vacan țe la mare) și turismul luminilor
(turismul urban).26
d)Agroturismul estemai strict din punctul de vedere al condi țiilor ce se impun
pentru petrecerea vacan ței și presupune șederea în gospod ăria țărăneasc ă – pensiune,
ferm ă – consumarea de produse agricole din gospod ăria respectiv ă și participarea, într-o
măsură mai mare sau mai mic ă, la activit ățile agricole respective..27
Indiferent despre ce tip de turism este vorba, con ținutul activit ății turistice rurale se
circumscrie coordonatelor: spa țiu rural, locuitori ce p ăstreaz ă anumite tradi ții, obiceiuri
24Nistoreanu Puiu (coordonator), Managementul durabil al comunit ăților rurale și turismul , Ed. ASE, Bucure ști, 2010,
p.17
25 Nistoreanu Puiu (coordonator), op. cit .p.22
26 Cândea Melinda, Șimon Tamara, op. cit , p.15
27 Oroian Maria, Ghere ș Marinela, op. cit., p.93

22și produse agroalimentare consumate de turi ști cu prilejul șederii în gospod ăria
țărăneasc ă.
f.Ecoturismul se contureaz ă ca o nou ă form ă de turism, care s-a dezvoltat foarte
repede în ultimul deceniu sub deviza “turism al naturii”, caracteristica principal ă fiind
orientarea puternic ă a activit ății spre anumite principii ecologice.Este un turism
practicat de grupuri mici de oameni, sau la un nivel redus (ca afacere); contribuie la
conservarea biodiversit ății și sus ține prosperitatea popula ției s ătești; include ac țiuni
responsabile atât din partea turi știlor, cât și din partea industriei turismului.28
Ecoturismul are o leg ătură puternic ă cu turismul rural și cultural deoarece în
ecoturism motiva ția este legat ă de aprecierea naturii și de cultura locului.
În afar ă de cele prezentate, mai exist ă și alte forme de turism care r ăspund, prin
caracteristicile lor, atributului de modern (ex. croazierele) sau cerin țele unui turism
durabil (ex. turismul în parcuri și rezerva ții).
1.5 Turismul si dezvoltarea durabil ă
Turismul durabil poate fi definit ca un turism care este din punct de vedere
ecologic, acceptabil pe termen lung și viabil din punct de vedere financiar, respectând în
totalitate valorile sociale și culturale ale popula țiilor locale.
1.5.1 Conceptul de turism durabil
Conform Organiza ției Mondiale a Turismului “Dezvoltarea durabil ă a turismului
satisface nevoile actuale ale turi știlor și a regiunilor-gazd ă, protejând și lărgind
posibilit ățile pentru viitor. Este astfel conceput încât conduce la un management al
tuturor resurselor, astfel încât nevoile economice, sociale și estetice pot fi îndeplinite în
acela și timp p ăstrându-se diversitatea biologic ă, precum și sistemele de suport ale
vieții.”29
Turismul durabil înseamn ă abilitatea destina ției turistice de a r ămâne
competitiv ă împotriva tuturor problemelor ap ărute, de a atrage vizitatorii pentru prima
28 Cândea Melinda, Șimon Tamara, op. cit , p.18
29Stănciulescu Gabriela , Managementul turismului durabil în centrele urbane , Ed. Economica,Bucure ști,
2004, p.19

23oară și să-i fidelizeze ulterior, de a r ămâne unic ă din punct de vedere cultural și de a fi
într-un permanent echilibru cu mediul ambiant.
Turismul durabil cuprinde dezvoltarea tuturor formelor de turism,
managementul și marketingul turistic care s ă respecte integritatea natural ă, social ă și
economic ă a mediului, cu asigurarea exploat ării resurselor naturale și culturale pentru
genera țiile viitoare.
Necesitatea protej ării bog ățiilor naturale, sociale și culturale care constituie
patrimoniul comun al umanit ății și al satisfacerii nevoilor turi știlor și popula ției locale a
generat apari ția a unor noi forme de turism durabil.
Obiectivele, principiile, cerin țele dezvolt ării turistice durabile se g ăsesc în forme
ale turismului cum ar fi: ecoturism, turism rural sau turism cultural. Aceste forme sunt
expresia dorin ței ca turismul s ă reprezinte nu numai în prezent un factor pozitiv și
dinamic de dezvoltare ci o solu ție practic ă de p ăstrare nealterat ă a mediului.
Turismul durabil poate fi considerat o alternativ ă la turismul clasic și a ap ărut ca
răspuns la impactul negativ tot mai vizibil pe care industria turistic ă îl genereaz ă în
regiunile de destina ție.
Pentru realizarea unui turism durabil, autorul Dorin Bâc apreciaz ă că este nevoie
de o schimbare din partea tuturor celor implica ți în activitatea turistic ă și implementarea
unor m ăsuri și acțiuni pentru turism cum ar fi:30
·îmbun ătățirea managementului și a planific ării în domeniul protec ției mediului
în regiunile-destina ție;
·promovarea unui transport mai durabil, prin încurajarea folosirii unor mijloace
de transport mai pu țin poluante și reducerea aglomera ției, zgomotului și problemelor
adiacente;
·conservarea și promovarea resurselor naturale și culturale;
·asisten ță oferit ă companiilor pentru a deveni mai sustenabile,prin organizarea
de cursuri de instruire și acordarea de stimulente financiare firmelor care adopt ă
principiile sustenabilit ății;
·folosirea certific ării adecvate, prin acordarea de diplome de recunoa ștere sau
eco- etichetare;
·promovarea folosirii de produse locale și integrarea turismului în economia
local ă.
30 Bâc Paul Dorin , Turismul și dezvoltarea durabil ă, Ed. Economic ă, Bucure ști, 2013, p.111

24Dezvoltarea durabil ă presupune atingerea a trei obiective: cre șterea economic ă,
bunăstarea social ă și protec ția mediului.
Turismul este un fenomen social-economic creator de beneficii fiind puternic
articulat în mediul înconjur ător depinzând de poten țialul turistic natural și antropic. În
zilele noastre se pune accent pe conservarea mediului prin educarea turi știlor în scopul
minimaliz ării influen ței acestora asupra habitatelor umane, culturale și ambientale.
Astfel turismul durabil este o form ă de turism care:
·protejeaz ă mediul înconjur ător respectând capacitatea spa țiilor naturale și a
aerului protejat prin men ținerea diversit ății biologice;
·este durabil pe plan economic, adic ă bine planificat și administrat în scopul
păstrării calit ății mediului ambiant, oferind turi știlor experien țe de calitate și amelior ării
calității vie ții în zonele receptoare;
·este diversificat datorit ă posibilit ății de a se adapta caracteristicilor variate ale
mediului;
·oferă posibilitatea popula ției locale de a participa la diferite activit ăți legate de
consumul turi știlor și poate contribui cu fonduri la conservarea siturilor ecologice,
clădirilor și vestigiilor turistice.
Autoarea St ănciulescu G. identific ă cinci principii importante ale dezvolt ării
durabile a turismului respectiv :31
·resursele naturale, istorice, culturale și alte resurse trebuie conservate pentru
consumul continuu pe viitor, aducând în acela și timp beneficii societ ății actuale;
·dezvoltarea turismului trebuie planificat ă și organizat ă astfel încât s ă nu
genereze probleme serioase mediului natural și sociocultural din zon ă;
·calitatea general ă a mediului în zonele turistice trebuie men ținută, iar acolo
unde este necesar, îmbun ătățită;
·satisfac ția turi știlor trebuie men ținută la nivel înalt;
·beneficiile turismului trebuie extinse la nivelul întregii societ ăți.
Noile tipuri de produse turistice sunt influen țate de: op țiunile turi știlor, inova țiile
tehnologice și industria turistic ă, aflat ă într-o perpetu ă căutare de nou. Ca urmare a
presiunii tot mai mari a vie ții cotidiene, tot mai mul ți oameni vor c ăuta pachete turistice
care s ă implice sta țiuni cât mai izolate, pentru reducerea stresului.32
31Stănciulescu Gabriela ,op. cit.,p.20
32 Bâc Paul Dorin , op. cit .,p.86

251.5.2 Modalit ăți de promovare a turismului durabil
Prin promovarea turistic ă și marketingul unei zone se urm ărește informarea
poten țialilor turi ști în vederea convingerii acestora s ă viziteze zona respectiv ă. Foarte
importante sunt serviciile de informare oferite turi știlor înainte și dup ă ce ajung la
destina ție. Sunt esen țiale crearea și transmiterea unei imagini corespunz ătoare a zonei
respective bazat ă pe atrac țiile principale și serviciile, facilit ățile oferite turi știlor.
Imaginea transmis ă prin intermediul mijloacelor de promovare trebuie s ă fie cât mai
aproape de realitate pentru c ă astfel turi știi vor fi mul țumiți, își vor face o impresie
f a v o r a b i l ă d e s p r e z o n ă, p o t d e v e n i f i d e l i și p o t f a c e r e c l a m ă a l t o r p e r s o a n e . D a c ă
serviciile și facilit ățile oferite nu sunt foarte diverse se poate face promovarea zonei
punându-se accentul pe existen ța unui cadru natural deosebit, nealterat propice
turi smului de aventur ă și ecoturi smului . Pentru ca turi știi să ști e la ce s ă se a ștepte în
materialele promo ționale utilizate trebuie s ă men ționeze gama de servicii puse la
dispozi ție alături de avantajele petrecerii vacan ței într-un cadru inedit.
Pentru a se stabili num ărul maxim de turi ști ce urmeaz ă a fi atra și într-o zon ă
este necesar ă realizarea unei analize de pia ță cu ajutorul unui plan de marketing bine
elaborat care trebuie s ă aibă în vedere urm ătoarele33:
·imaginea zonei ce urmeaz ă a fi promovat ă;
·posibilele obstacole ce trebuie dep ășite;
·relația dintre eforturile de marketing și anumite atrac ții importante sau
dezvoltarea unor facilit ăți, ca de exemplu sta țiunea;
·tipul tehnicilor promo ționale ce urmeaz ă să fie folosite;
·programarea activit ăților promo ționale pe diversele segmente ale pie ței.
Pe baza obiectivelor și strategilor de marketing se pot stabili tehnicile
promo ționale și costurile aferente.
Un aspect important pentru realizarea unei promov ări de succes este con ținutul
mesajului transmis pie țelor- țintă care s ă îi determine pe turi ști să aleag ă o anumit ă
destina ție ținând cont de informa țiile oferite necesare lu ării deciziei privind sejurul.
Strategia planific ării unui turism durabil presupune:34
·conservarea resurselor turistice naturale și antropice, în scopul unei utiliz ări
continue în viitor;
·creșterea nivelului de trai al comunit ăților locale;
33Stănciulescu Gabriela ,op. cit ., p.136
34Bran Florina, Șimon Tamara, Nistoreanu Puiu, Ecoturism , Ed. Economic ă, 2000, p.109-110

26·mai buna cunoa ștere și con știentizare de c ătre popula ția local ă și vizitatori a
ideii de conservare etc.
Foarte important ă este implicarea comunit ății locale în planificarea și dezvoltarea
durabil ă a activit ății turistice poate genera noi forme de turism și beneficii pentru
localnici.
Schimbarea atitudinii individuale în favoarea dezvolt ării durabile și crearea
posibilit ăților comunit ăților de a- și păstra propriul mediu ambiant este o alternativ ă de
viitor.
Realizarea unui turism de calitate, a unui turism durabil presupune atingerea unor
obiective semnificative și anume: atrac ții și servicii turistice la standarde ridicate,
conservarea resurselor turistice și atragerea unor turi ști responsabili fa ță de mediu.
Turismul durabil a îmbr ăcat mai multe forme de-a lungul timpului35:
·agroturismul (farm based tourism): este cea mai veche form ă de turism
durabil;
·ecoturismul: ecoturi știi sunt atra și de resursele naturale și încearc ă să nu
abuzeze de acestea, practicând fotografia, studiile botanice și observând animale
sălbatice;
·turismul pentru voluntariat: se axeaz ă pe îmbun ătățirea condi țiilor de via ță din
comunitatea de destina ție și protec ția mediului;
·turismul rural (guesthouse tourism);
·turismul cu rucsacul (backpacking), practicat în general de tineri;
·turismul alternativ urban;
·turismul educativ.
Dezvoltarea durabil ă a arealului montan și submontan contribuie la asigurarea
unui turism peren și ameliorarea calit ății vie ții popula țiilor locale.
În ciuda faptului c ă activitatea turistic ă presupune libertatea turistului de a se
mișca în natur ă, fără prea multe reglement ări, ecoturismul este o form ă de turism mult
mai controlat decât turismul de mas ă. Ecoturismul se înscrie în necesitatea protec ției
mediului, ca și a biodiversit ății, fiind bazat pe c ălătorii spre regiuni cu un poten țial
natural deosebit.36
35 Bâc Paul Dorin, op. cit.p.120
36Dinu Mihaela, op. cit .p. 272

27Dezvoltarea ecoturismului const ă în acordarea unei aten ții deosebite calit ății
mediului ambiant, care trebuie s ă rămână nealterat, punându-se accentul pe m ăsuri de
conservare și dezvoltare a calit ății sale, urm ărindu-se consecin țele activit ății turistice
privind utilizarea ra țional ă a resurselor turistice.Activitatea ecoturistic ă implic ă
protejarea zonelor și resurselor turistice care au ca obiectiv recreerea și refacerea fizic ă
și psihic ă a turistului.
Practicarea ecoturismului este strâns legat ă de dezvoltarea rural- urban ă
durabil ă, modernizarea infrastructurii, utilizarea de tehnologii nepoluante și nu în
ultimul rând utilizarea unor forme de energie neconven țional ă.
Ecoturismul presupune trei direc ții dinamice:37
·păstrarea calit ății mediului ambiant;
·restructurarea economic ă și tehnologic ă pe baza remodel ării managementului
resurselor;
·practicarea unor tipuri de turism individual sau de grup care s ă conștientizeze
problemele de poluare și formele de manifestare a acestora.
Cunoa șterea atitudinii turi știlor fa ță de conservarea și protec ția mediului ambiant
se reflect ă în cerin țele acestora asupra calit ății serviciilor, care pot ghida unit ățile
prestatoare din turism în dezvoltarea de noi produse.
Dezvoltarea con științei ecologice a turi știlor precum și responsabilizarea
personalului angajat în turism vor conduce tot mai mult la cre șterea num ărului de turi ști
care s ă solicite m ărci și servicii ecologice, contribuindastfel la promovarea turismului
durabil.
Având în vedere evolu ția dinamic ă a motiva țiilor și cerin țelor turi știlor, orice
firmă care activeaz ă în domeniul turismului, trebuie s ă fie preocupat ă permanent de
oferirea unor servicii turistice de calitate, care s ă fie promovate prin ac țiuni
promo ționale diverse, bazându-se pe principiile ecoturismului.
37Florina Bran, Tamara Șimon, Puiu Nistoreanu, op. cit. p.42-43

28CAPITOLUL 2. PREZENTARE GENERAL Ă A ACTIVIT ĂȚII
TURISTICE ÎN AREALUL STA ȚIUNII " RÂ ȘNOV"
Râșnovul,aflat chiar în vecin ătatea unui mit comercial, vrea s ă propun ă
oaspe ților s ăi altceva. O poveste aparte, în care legendele romantice cu prin țese și
cavaleri sunt reconstituite în cetatea medieval ă, muzica istoriei care se aude în bisericile
orașului, întâmpin ă turiștii în pensiunile sta țiunii climatice, ren ăscute dup ă o jum ătate
de secol prin h ărnicia și priceperea râ șnovenilor iar sub pav ăza mun ților sportivi veni ți
din toat ă lumea se întrec pe cea mai mare baz ă de sărituri cu schiurile din România.
2.1 Arealul sta țiunii "Râ șnov"- centru de referin ță pentru turismul montan
românesc
În prezent, ora șul Râ șnov î și propune s ă devin ă o marc ă pe pia ța național ă și
interna țional ă cultural ă și turistic ă. El vrea s ă recupereze frumuse țea, lini ștea dar și
prosperitatea ora șului de alt ădată.
2.1.1 Localizare și caracterizare general ă a zonei
Situat în centrul țării,în jude țul Bra șov, în partea superioar ă a Țării Bârsei, la
poalele masivului Post ăvaru, la mic ă distan ță de Mun ții Bucegi și Piatra Craiului și la
capătul Nordic al culoarului (trec ătorii) Ruc ăr, Bran și Cheia Predeal, ora șul Râ șnov
păstreaz ă de peste veacuri.
În cadrul jude țului, ora șul are o pozi ție sud – estic ă, fiind pozi ționat de-a lungul
drumului na țional DN 73 aflându-se la circa 15 km de municipiul Bra șov,21 km de
orașul Predeal, 9 km de sta țiunea turistic ă Poiana Bra șov la o altitudine medie de 676 m
deasupra nivelului m ării, la intersec ția meridianului de 25°27´ longitudine estic ă cu
paralela 45°35´ latitudine nordic ă.
Teritoriul administrativ se învecineaz ă la vest cu cel al ora șului Z ărnești, la sud-
vest cu cel al comunei Bran, la nord-vest cu cel al comunei Vulcan, la nord-est cu cel al
comunei Cristian, la sud-est cu cel al ora șului Predeal și la est cu cel al municipiului
Brașov.

29
Numele antic al Râ șnovului este
Cumidava. Localitatea este amintit ă între
orașele str ălucite ale Daciei de c ătre geograful
Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului.
Între Carpa ții de R ăsărit și Sarmisegetuza,
capitala regelui dac, Cumidava, era cea mai
important ă așezare men ționat ă de sursele
istorice antice. A șezarea dacic ă a dat numele s ău
și castrului ridicat de cuceritorii romani situat la 4 km fa ță de ora șul actual.38
Prima atestare documentar ă a Râ șnovului medieval apare în anul 1331, sub
numele de Rosnou , într-un document emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou.
În 1388, Râ șnovul apare în documente ca Villa Rosarum (Rosendorf) = ”Satul
trandafirilor”. În cronicile și documentele vechi, Râ șnovul mai apare sub formele
Rossenaw, Russenau, Rosenau, Rajnov.39
Trandafirul devine simbolul comunit ății râșnovene, al istoriei și culturii ora șului
Râșnov, un element de identificare, reprezentativ, inedit, spectaculos, artistic și unic în
oferta turistic ă național ă.40
Ramura cea mai important ă a economiei locale a fost agricultura. Cele mai
cunoscute și bogate bresle râ șnovene erau breasla lemnarilor și breasla țesătorilor. Îns ă
un me șteșug deosebit, ce a cunoscut o înflorire remarcabil ă în Râ șnov a fost fabricarea
sticlei, atestat documentar înc ă din 1526.41
Un factor decisiv pentru istoria Râ șnovului a fost dependen ța sa de comer țul
desfășurat pe drumul Branului, cea mai important ă legătură transcarpatic ă medieval ă.
La sfâr șitul secolului al 19-lea datorit ă creșterii importan ței comerciale a drumului
amenajat pe Valea Prahovei, și cadrului geografic favorabil, turismul apare ca o nou ă
oportunitate economic ă pentru Râ șnov.
38 Pepene Nicolae (coordonator), Râșnovul Turistic, În numele trandafirului , Asocia ția Rosenau Turism,
2011, p. 10
39 Pepene Nicolae (coordonator), Râșnov. În numele trandafirului , SC Inovativ Media SRL Bra șov, 2011, p.
17
40 Pepene Nicolae (coordonator), Râșnovul Turistic, În numele trandafirului , Asocia ția Rosenau Turism,
2011, p.7
41Idem 3 p.12

30
Comuna Râ șnov a primit statutul de sta țiune climatic ă în anul 1929 oferind
turiștilor promenade, parcuri, c ărări șerpuitoare la poalele mun ților Bucegi dar și
restaurante bine asortate, ștranduri, terenuri de tenis, sport și un cinematograf.
În timpul regimului comunist autorit ățile pun accent pe industrializare (Uzina
chimic ă, Fabrica de Scule Râ șnov) comunei Râ șnov care devine ora ș în anul 1950.
La 27 noiembrie 2012, ora șul Râ șnov a fost atestat ca sta țiune turistic ă de interes
național printr-o Hot ărâre de Guvern. Râ șnovul este ast ăzi a treia sta țiune de interes
n ați on al di n j ude țul Bra șov , dup ă Predeal și Poi an a Bra șov i ar di n pun ct de v edere al
promov ării turistice acest titlu aduce prestigiu pentru râ șnoveni și garan ții pentru turistul
care î și planific ă o vacan ță.
2.1.2 Resurse turistice naturale ale zonei
Principalele resurse turistice naturale ale arealului sunt reprezentate de
următoarele atrac ții cunoscute iubitorilor de turism din toat ă țara:
Cheile Râ șnoavei situate la est de Masivul Post ăvaru, pe pârâul Valea Cheii, la
circa 800 m altitudine, au o importan ță turistic ă deosebit ă datorit ă turismului sportiv și
peisajului ce ofer ă turistului o varietate peisagistic ă, de la poieni viu colorate floral pân ă
la versan ți stânco și greu accesibili.
Mama Natur ă a fost generoas ă cu zona Cheile Râ șnoavei, o aglomerare de stânci
netede, care parc ă s-au luat la întrecere în în ălțime, unde se pot practica o serie de
sporturi montane cum ar fi :mountain biking, escalad ă, bungee- jumping de c ătre
turiștii temerari s ă se bucure în voie de natur ă din prim ăvară până toamna, târziu.
DinRâșnov pân ă la Cheile Râ șnoavei sunt doar 8 kilometri care pot fi parcur și
în drume ție dac ă sunte ți dornici de mi șcare în
aer curat și nepoluat.
Accesul auto în Cheile Râ șnoavei se face din
Drumul Na țional 73A Predeal – Râ șnov .

31
Accesul c ătre pe șteră se face din centrul sta țiunii pe DN1 E ce leag ă orașul
Râșnov de Poiana Bra șov, distan ță la care este situat ă fiind de 1,2-1,5 Km de centrul
orașului distan ță ce poate fi parcurs ă atât cu ma șina cât și cu bicicleta sau pe jos.
Pentru turi știi pasiona ți de vân ătoare,poten țialul natural al ora șului le
oferăoportunitatea de a desf ășura activit ăți specifice vânătorii și observa țiilor de
animale ( urs, lup, râs) prin intermediul Ocolului Silvic al ora șului Râ șnov. Astfel,
Ocolul Silvic a construit o caban ă de vân ătoare pentru exploatarea fondului cinegetic
pe principii moderne amenajând observatoare prin care turi știi pot viziona animalele în
mediul lor natural, creând bazele unui gen de turism care poate avea un succes din ce în
ce mai mare, mai ales pentru turi știi str ăini.
Peștera Valea Cet ății (Pe ștera Înfundat ă)este localizat ă pe povârni șul vestic
al Masivului Post ăvaru, la 3,5 km distan ță
de Râ șnov, la o altitudine de 790 m (intrarea
principal ă).42Peștera este o atrac ție turistic ă
de excep ție aflat ă în apropiere de Cetatea
Râșnov, care dezv ăluie vizitatorilor
forma țiuni perfect modelate de ap ă și aer ce
înconjoar ă o sala „catedral ă” de 20 metri în ălțime și tavanul cu arce calcar de un alb rar
întâlnit. Amenajat ă cu cele mai moderne tehnologii și beneficiind de o acustic ă
deosebit ă, în „catedrala” pe șterii se organizeaz ă concerte de muzic ă simfonic ă,
săptămânale și ocazionale, oferind turi știlor melomani experien țe deosebite, de neuitat
și spectacole de lumini.
MunțiiPiatra Craiului reprezint ă o bijuterie a naturii de o excep țional ă valoare
peisagistic ă, fiind o important ă zon ă de practicare a turismului și alpinismului. Este
așezat perpendicular pe direc ția Carpa ților Meridionali, m ărginit la vest de Valea
Dâmbovi ței, care îl separ ă de Masivul P ăpușa;la N-V, râul Bârsa și Curm ătura Foii îl
despart de Mun ții Făgărașului; la est Culoarul
Bran – Ruc ăr îl delimiteaz ă de Bucegi și Leaota;
limita sudic ă este confluen ța văilor Dâmbovi ței
și Dâmbovicioarei, în Depresiunea Podu
Dâmbovi ței. Piatra Craiului formeaz ă o creast ă
îngust ă și zim țată, lung ă de aproape 25 km,
42 Dragomir Mihai, Râșnov, , Pas cu pas – ghid turistic , Bucure ști, 2011, p. 20

32
desfășurată între Podu Dâmbovi ței și Zărnești. Localitatea cea mai important ă pentru
accesul în partea nordic ă a masivului este ora șul Zărnești.43
Parcul Na țional Piatra Craiului are o suprafa ță de 2600 de hectare iar scopul
său este prezervarea peisajului, florei (endemice) și faunei masivului. În parcul natural,
turiștii sunt obliga ți să respecte regulile pentru protejarea naturii.44
Prăpăstiile Z ărneștiului , sunt iubite de
amatorii de alpinism și escalad ă, fiind o cale
important ă de acces spre masivul Piatra
Craiului unde se pot efectua trasee turistice
variate .
Rezerva ția de ur șieste situat ă într-o p ădure
la intrarea în ora șul Z ărnești fiind
primarezerva ție natural ă pentru ur șii captivi
din România și reprezint ă un obiectiv turistic unic.
Cheile Gr ădiștei și Cheile Moeciului- sunt
situate în apropierea localit ății Bran, se remarc ă prin
sălbăticia peisajului și pot constitui destina ția propice
realiz ării unor drume ții în zon ă și împrejurimi. De
asemenea în apropiere se afl ă cascada “La
Chișătoare”, care a fost declarat ă rezerva ție
natural ă.În împrejurimi, remarc ăm alte resurse
turistice naturale, din perimetrul sta țiunii Poiana
Brașov.
Pietrele lui Solomon se afl ă în
partea nord – vestic ă a Masivului Post ăvarul,
între Muntele Tâmpa și Rezerva ția natural ă
Ștejărișul Mare, fiind str ăbătute de râul
Valea cu ap ă. Pe stâncile de la Pietrele lui
Solomon se pot efectua trasee cu variate
grade de dificultate,fiind preferate de
alpini ști pentru escalad ă dar și de turi știi care doresc s ă își men țină sănătatea, deoarece
43Cartea de vizit ă a ora șului Z ărnești – Ghid de promovare a resurselor turistice și de imagine, Prim ăria
orașului Z ărnești, Art Press Consulting, 2012, p.115
44 Idem 43, p.117

33
aceast ă zonă este considerat ă balneo-curativ ă având efecte benefice asupra bolilor de
inimă, datorit ă aerului bogat în oxigen și a atmosferei ionizate negativ.
Peștera de Lapte se afl ă în apropierea sta țiunii
P o i a n a B r a șo v , e s t e u n o b i e c t i v t u r i s t i c m a i
puțin cunoscut iar caracteristica principal ă a
peșterii este dat ă de tavanul acoperit de un strat
umed, albicios de calcar, de pe care se preling
picături de ap ă și de aglomera ția de minerale
de un alb imaculat, cu o consisten ță asemenea
iaurtului, care se depune pe pere ții peșterii.
Muntele Tâmpa este situat în sudul ora șului Bra șov la cca 400 m deasupra
acestuia, având o suprafa ță de cca 150 ha. Ast ăzi rezerva ția naturala Tâmpa, constituie
locul ideal pentru efectuarea unor drume ții pe
potecile sale, iar de pe vârful acestuia se poate
admira centrul istoric al Bra șovului, accesul fiind
mai facil cu telecabina.
2.1.3 Resurse turistice antropice ale zonei
Poten țialul antropic al ora șului Râ șnov include poten țialul cultural-istoric
reprezentat de vestigiile arheologice, monumentele istorice și de factur ă religioas ă,
institu țiile și evenimentele cultural-artistice, arta și tradi ția popular ă specifice.
Cetatea medieval ă a Râ șnovului
Situat ă pe drumul Bra șov – Ruc ăr –
Câmpulung, Cetatea Râ șnov este una din
cele mai bine p ăstrate cet ăți țărănești din
Transilvania iar prima atestare documentar ă
a a c e s t e i a d a t e a z ă d i n a n u l 1 3 3 5 , f i i n d al
doilea cel mai vizitat obiectiv turistic din
Brașov, dup ă Castelul Bran.
Turiștii pot vizita monumentul istoric în interiorul c ăruia este amenajat un
muzeu de art ă feudal ă în care sunt expuse armuri , arme, galerii, mobilier de epoc ă,

34
porturi specifice secolului dar și obiecte din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea.
Străjerii, me șterii și ghizii din cetate î și întâmpin ă oaspe ții cu legende și artefacte
menite s ă readuc ă la via ță vremurile de glorie ale mândrei fort ărețe de pe stânci,
neînfrânte de-a lungul veacurilor.
Pen tru vi zi tatori i cet ăți i este am enaj at ă și o i n ci nt ă de rel ax are și pen tru ti r cu
arcul. De asemenea în cetate turi știi sunt primi ți de vânz ătorii îmbr ăcați în costume
medievale care le ofer ă suveniruri, bijuterii din pietre semipre țioase, obiecte de art ă sau
cărți cu referire la istoria și tradi țiile locului și pot observa cum lucreaz ă meșterii
populari și artizani.
O superb ă panoram ă 360 grade asupra împrejurimilor, curtea interioar ă și
exterioar ă a cet ății se poate observa, în cel mai înalt punct al cet ății prin intermediul
unui telescop (ochean).
Vizitatorii care vor s ă ofere ceva cet ății pot planta într-un mic scuar din curtea
interioar ă un fir de trandafir iar în schimb, numele acestora va r ămâne scris pe o pl ăcuță,
alături de floarea s ădită.
Accesul la cetatea Râ șnov se poate face pe jos aproximativ 15 minute din
centrul ora șului pe drumul spre Poiana Bra șov sau cu ma șina, la baza cet ății existând o
parcare cu plat ă. De asemenea turi știi pot utiliza liftul cu cremalier ă care face leg ătura
între centrul ora șului și cetate, lungimea traseului fiind de 165 de metri, cu o diferen ță
de nivel de 94 de metri oferind o priveli ște deosebit ă asupra centrului ora șului.
Biserica Sfântul Nicolae
Este considerat ă drept cea mai veche
biseric ă ortodox ă din sud-estul Transilvaniei.
Edificiul a îndeplinit rostul de biseric ă
parohial ă pentru cartierul Dobrice și în
general, pentru popula ția de confesiune
ortodox ă din Râ șnov. Vechimea relativ ă a
monumentului se bazeaz ă pe un grafit parietal, postmedieval, din anul 1384, aflat la
vedere în vechiul altar și pe cea mai veche parte din arhitectura sa, latura de r ăsărit.45
Biserica medieval ă a fost ridicat ă din piatr ă, cu elemente gotice (contraforturi în
retragere, bol ți si console), pe un plan destul de simplu, având o singur ă navă și un altar
închis în exterior cu cinci laturi ale unui poligon.
45 Pepene Nicolae (coordonator), Râ șnov. Ghid turistic, Asocia ția Rosenau Râ șnov, 2011, p.46

35
Vechimea edificiului, prosperitatea comunit ății române ști râșnovene, sus ținerea
manifestat ă de membri ai elitei Țării Române ști, existen ța valorosului fond de carte
veche (manuscrise pe pergament din sec. XIII-
XIV, p ăstrate la Biblioteca Academiei Române),
dar și apropierea geografic ă de Scheii Bra șovului,
permit s ă presupunem c ă biserica din Râ șnov a
jucat in via ța religioas ă a zonei un rol mai însemnat
decât cel al unei simple biserici parohiale.
Biserica Evanghelic ă din Râ șnov
Vechimea bisericii, eviden țiată de elemente arhitectonice vizibile in interior,
dateaz ă din secolul al XIII-lea, edificiul fiind dintotdeauna locul de cult al comunit ății
s ași l o r d i n R â șn o v p â n ă î n p r e z e n t . B i s e ri c a a t r a g e t u r i șt i i d a t o r i t ă a r h i t e c t u r i i s a l e și
prin farmecul concertelor speciale de org ă susținute de câ țiva dintre cei mai buni
organi ști din țară care interpreteaz ă lucr ări de Haydn, Haendel, Vivaldi, Bach, Mozart
ș.a.
Parcul Promenada Sissi
Promenada Râ șnovului a fost
amenajat ă în anul 1879, la ini țiativa
colonelului Johann von Kaunz, comandantul
regimentului de cavalerie din Râ șnov și a fost
denumit ă ,,Elisabeta”, în cinstea împ ărătesei
Elisabeta ( Sissi) a Austro-Ungariei. În anul
2012, Prim ăria Râ șnov a reamenajat Promenada Sissi , locul de plimbare al
râșnovenilor de alt ădată. Ast ăzi, promenada reprezint ă locul perfect pentru a petrece
câteva ore la picnic sau pentru a practica jogging pentru cei care sunt activi și prefer ă o
viață sănătoasă.
Schitul Col țul Chiliei Z ărnești- aflat pe
t r a s e u l t u r i s t i c d i n t r e Z ăr n eșt i și P l a i u l F o i i , î n
Masivul Piatra Craiului, este un important obiectiv
turistic de mare atrac ție pentru to ți turi știi.

36Castelul Bran – cunoscut în circuitul și
folclorul turistic drept Castelul lui Dracula,
construit pe o stânc ă uria șă, între mun ții
Bucegi și Piatra Craiului, la 30 km dep ărtare
de jude țul Bra șov, este un monument
arhitectonic de o inestimabil ă valoare cultural –
istoric ă care atrage milioane de turi ști dornici
să descopere unul dintre cele mai fascinante mituri ale secolului.
“Castelul Groazei” , se afl ă în apropierea Castelului Bran și ofer ă turi știlor
experien țe unice datorit ă camerelor pline de capcane, fantome, vampiri,interpreta ți de
actori care sperie turi știi pe tot parcursul turului din castel.
Muzeul Satului Bran – Un important punct de atrac ție turistic ă, castelul
adăposte ște ast ăzi, Muzeul Bran ce se întinde pe cele patru etaje ale castelului, format
di n 2 7 d e s ăl i un d e s un t ex p u s e n um e roa s e c ol e c ți i de c e ram i c ă, m ob i l i e r d e e p oc ă,
arme și armuri, iar în curtea castelului se afl ă amenajat un muzeu etnografic în aer liber,
cu case tradi ționale din regiunea culoarului Ruc ăr-Bran.
2.2 Analiza bazei tehnico-materiale
Desf ășurarea activit ăților turistice la nivelul exigen țelor turi știlor interni și
interna ționali, ținând cont de volumului și intensitatea cererii turistice, nu se poate
realiza f ără existen ța unei baze materiale turistice, a unei infrastructuri tehnice și sociale
adecvate, care s ă pună în valoare resursele turistice naturale și antropice de care dispune
arealul Râ șnov.
Valorificarea patrimoniului turistic al Râ șnovului implic ă asigurarea unor
condi ții care s ă corespund ă cerin țelor turi știlor privind deplasarea, sejurul si petrecerea
agreabil ă a timpului în vacan ța aleas ă.
Serviciile oferite turi știlor la locul de petrecere a vacan ței au ca obiect
satisfacerea nevoilor de repaos și hran ă ale acestora precum și cele de distrac ție și
recreere.

372.2.1 Structuri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare
Serviciile de cazare fac parte din categoria serviciilor de baz ă, se refer ă la
crearea condi țiilor pentru odihna turi știlor, pentru r ămânerea lor un timp mai îndelungat
la locul de destina ție, și presupun existen ța unor mijloace de cazare adecvate, cu dot ări
corespunz ătoare asigur ării confortului turi știlor.
În prezen ța unui fond turistic complex se realizeaz ă, în timp, o permanent ă
corela ție între m ărimea, structura și gruparea bazei de cazare cu intensitatea și
orientarea fluxurilor turistice, respectiv cu apari ția de noi forme de turism. În general,
structurile de cazare se caracterizeaz ă prin tipuri și capacit ăți de primire diferen țiate în
funcție de nivelul cererii turistice și de valoarea resurselor turistice existente.46
"Rena șterea" turistic ă relativ recent ă a Râ șnovului situeaz ă orașul în raporturi
concuren țiale cu celelalte sta țiuni montane din România și chiar cu destina ții similare
din str ăinătate. Criteriul accesibilit ății financiare este unul dintre cele mai importante
avantaje oferite de aceast ă stațiune.
Rețeaua unit ăților de cazare r ăspunde uneia din necesit ățile fundamentale ale
turistului respectiv, odihna, înnoptarea.
Dimensiunile, structura și distribu ția spa țială a mijloacelor de cazare determin ă
caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale a turismului și
implicit amploarea și orientarea fluxurilor turistice.47
Eforturile investi ționale și de promovare întreprinse de prim ăria ora șului cu
scopul de a transforma localitatea Râ șnov într-o destina ție turistic ă consacrat ă prind
contur, iar capacitatea de cazare cunoa ște un ritm ridicat de cre ștere începând cu anul
2012.
46Cândea Melinda , Șimon Tamara, Bogdan Elena, op. cit., p.178
47Oroian Maria , Ghere ș Marinela, op.cit. p.149

38Tabel nr. 2.1 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de unit ăți în Râ șnov în anul
2016
Potrivit datelor din tabelul 2.1 se observ ă că, în ora șul Râ șnov, majoritatea
spațiilor de cazare sunt de ținute de unit ățile tip pensiune turistic ă, respectiv 23 de
unități, care reprezint ă 77% din totalul unit ăților de cazare. De asemenea, în Râ șnov
funcționeaz ă 3 pensiuni agroturistice, 2 hoteluri, o vil ă și o caban ă, care pun la
dispozi ția turi știlor spa ții de cazare pe mai multe categorii de confort în func ție de
preferin ța fiec ăruia.
7%
77%10%3% 3%Fig.1 Structura unit ăților de cazare pe tipuri
de unități în Râșnov în anul 2016
Hotel
Pensiune turistic ă
Pensiune
agroturistic ă
Vilă
Caban ă
Tipul de unitate Nr. unit ăți %
Hotel 2 7
Pensiune turistic ă 23 77
Pensiune
agroturistic ă3 10
Vilă 1 3
Caban ă 1 3
Total 30 100

39Tabel nr. 2.2 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de unit ăți în Z ărnești în anul
2016
Sursa: Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
În Zărnești, unit ățile de cazare cu pondere majoritar ă sunt pensiunile turistice,
care de țin 47 % din total unit ăți, dar o pondere mare o reprezint ă și cabanele având în
vedere faptul c ă în Z ărnești, turismul montan este forma de turism cea mai practicat ă de
turiști.
Tabel nr. 2.3 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de unit ăți în Bran în anul
2016
Tipul de unitate Nr. unit ăți %
Hotel 4 3
Pensiune turistic ă6549
Pensiune
agroturistic ă49 37
Vilă 14 11
Caban ă – –
Total 132 100
Sursa: Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
21%
47%7%0%25%Fig. 2 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de
unități în Zărnești în anul 2016
Hotel
Pensiune turistic ă
Pensiune
agroturistic ă
Vilă
Caban ăTipul de unitate Nr. unități %
Hotel 6 21
Pensiune turistic ă 13 47
Pensiune agroturistic ă 2 7
Vilă – –
Caban ă 7 25
Total 28 100

40La Bran, cea mai practicat ă form ă de turism este turismul rural și ca atare,
pensiunile turistice și agroturistice predomin ă, ele însumând 114 unit ăți respectiv 86 %
din totalul unit ăților de cazare, fiind urmate de unit ățile tip vil ă 11% și hoteluri 3%.
Tabel nr. 2.4 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de unit ăți în Poiana Bra șov
în anul 2016
Tipul de unitate Nr. unit ăți %
Hotel 19 32
Pensiune turistic ă 19 32
Vilă 20 34
Caban ă 1 2
Total 59 100
Sursa: Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
3%
49% 37%11%0%Fig.3 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de
unități în Bran în anul 2016
Hotel
Pensiune turistic ă
Pensiune agroturistic ă
Vilă
Caban ă
32%
32%34%2%Fig.4 Structura unit ăților de cazare pe tipuri de
unități în Poiana Bra șov în anul 2016
Hotel
Pensiune turistic ă
Vilă
Caban ă

41Poiana Bra șov, este o sta țiune montan ă de lux, ceea ce determin ă o pondere
m a r e a u n i t ă ți l o r d e c a z a r e d e ti p v i l ă 3 4 % , h o t e l 3 2 % și p e n s i u n e t u r i s ti c ă 3 2 % ,
oferind turi știlor spa ții de cazare cu un grad de confort ridicat pentru a satisface cele mai
exigente cerin țe.
Tabel nr. 2.5 Dimensiunile capacit ății de cazare în arealul Râ șnov în anul 2016
Zona Nr. unit ăți de cazare %
Râșnov 30 12
Zărnești 28 11
Bran 132 53
Poiana Bra șov 59 24
Total 249 100
Sursa: Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
Se remarc ă ponderea mare a unit ăților de cazare mai ales în zona Bran cu 53% și
Poiana Bra șov cu 24%. În Râ șnov și Zărnești, ponderea structurilor de primire este
aproximativ egal ă respectiv de 12%.
Tabelul nr. 2.6 Structuri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare în arealul
Râșnov – anul 2016
-num ăr unit ăți-
Tipuri de structuri de primire Râșnov ZărneștiBran Poiana Bra șov
Total 48 42 125 78
Hoteluri 2 5 3 26
12%
11%
53%24%Fig. 5 Dimensiunile capacit ății de cazare în arealul
Râșnov în anul 2016
Râșnov
Zărnești
Bran
Poiana Bra șov

42Hosteluri 1 2 – –
Moteluri- – 1 –
Vile turistice 1 1 11 21
Cabane turistice 5 10 – 2
Bungalouri – – – 3
Sate de vacan ță- -1 2
Campinguri- -1 –
Căsuțe turistice 1- – –
Pensiuni turistice 33 20 – 24
Pensiuni agroturistice 5 4 108 –
Sursa –Institutul Na țional de Statistic ă
Se remarc ă faptul c ă în ora șele Râ șnov și Zărnești, majoritare sunt unit ățile de
tip „pensiune turistic ă”, spre deosebire de zona Bran unde predomin ă unit ățile de tip
„pensiune agroturistic ă”.
În Poiana Bra șov, structurile de primire de tip „hotel”, „pensiune turistic ă” și
„vilă turistic ă” sunt cele mai frecventate de turi ști, care în general fac parte din categoria
oamenilor de afaceri.
În continuare vom analiza structurile de primire turistic ă cu func țiuni de cazare
existente în jude țul Bra șov.
Tipuri de
structuri
de primire
turistic ăNr.
unități
în anul
2012%Nr.
unități
în anul
2013%Nr.
unități
în anul
2014%Nr.
unități
în anul
2015%Nr.
unități
în anul
2016%
Hoteluri
(inclusiv
hoteluri
apartament)91 14,08 102 13,6 114 14,48 125 14,10 122 13,84
Hosteluri 14 2,16 19 2,53 23 2,92 26 2,93 28 3,17
Hanuri și
moteluri11 1,70 11 1,46 8 1,01 9 1,01 9 1,02

43Tabelul nr. 2.7 Structuri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare existente în
perioada 2012- 2016 în jude țul Bra șov
Sursa -Institutul Na țional de Statistic ă
În anul 2016, ponderea maxim ă o înregistreaz ă structurile de primire turistic ă de
tip „pensiune agroturistic ă”(39,95%) și „pensiune turistic ă” (27,46%), fiind urmate de
unitățile de cazare de tip “hotel” (13,84%) , „vil ă turistic ă”(9,76%) , „caban ă turistic ă”
(3,63 %), „hostel” (3,17%), „hanuri și moteluri” (1,02%).
13,84% 3,17%
1,02%
9,76%
3,63%
27,46%39,95%1,17%Fig.6 Ponderea structurilor de primire turistic ă cu
funcțiuni de cazare existente în jude țul Brașov în anul
2016
Hoteluri
Hosteluri
Hanuri și mot
Vile turistice
Cabane
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturisticeVile turistice 58 8,97 80 10,66 79 10,03 87 9,81 86 9,76
Cabane
turistice21 3,25 28 3,73 28 3,55 33 3,72 32 3,63
Pensiuni
turistice185 28,6 217 28,93 226 28,71 250 28,21 242 27,46
Pensiuni
agroturistice260 40,24 286 38,13 299 37,99 347 39,16 352 39,95
Alte structuri
de primire
turistic ă6 0,93 7 0,93 10 1,27 7 0.79 10 1,17
Total 646 100 750 100 787 100 886 100 881 100

44Tabelul nr. 2.8 Capacitatea de cazare existent ă pe tipuri de structuri de primire
turistic ă în jude țul Bra șov – anul 201648
– num ăr locuri-
Tipuri de structuri de primire Râșnov ZărneștiBran
Total 1260 1216 2871
Hoteluri 96 354 123
Hosteluri 20 63 –
Moteluri – – 98
Vile turistice 10 36 330
Cabane turistice 267 297 –
Sate de vacan ță – – 72
Campinguri – – 352
Căsuțe turistice 100 – –
Pensiuni turistice 650 400 –
Pensiuni agroturistice 117 66 1896
Sursa –Institutul Na țional de Statistic ă
Circula ția turistic ă evolueaz ă sub ac țiunea intercorelat ă a unui complex de
factori, ai c ăror for ță și direc ție de influen ță variaz ă în func ție de tipul de structur ă
turistic ă și perioad ă.
2.2.2 Structuri de primire turistic ă cu func țiuni de alimenta ție
Serviciile de alimenta ție (de restaura ție) al ături de serviciile de cazare,
serviciile de agrement,se înscriu în categoria presta țiilor de baz ă și au drept scop
satisfacerea trebuin țelor de hran ă ale turi știlor precum și a unor nevoi de recreere și
divertisment. Acestea se dezvolt ă independent în unit ăți de sine st ătătoare sau în rela ție
cu serviciile ( unit ățile) de cazare.
Alimenta ția public ă determin ă calitatea presta ției turistice în ansamblul ei,
influen țează con ținutul și atractivitatea ofertei turistice cu multiple implica ții asupra
dimensiunilor și orient ării fluxurilor turistice. Dimensionarea bazei de alimenta ție
48http://statistici.insse.ro

45public ă este dependent ă de m ărimea capacit ății de cazare, iar profilul acesteia de
complexitatea și specificul func țional al obiectivelor turistice.49
Astfel, existen ța unei tipologii largi de unit ăți cum ar fi: restaurante, baruri,
snack baruri, unit ăți fast-food, crame, cofet ării, cafenele, gr ădini de var ă asigur ă toate
preferin țele și nevoile turi știlor.
Încadrarea unit ăților pe categorii și profile de func ționare se face potrivit
reglement ărilor în vigoare, ținându-se seama de anumite criterii referitoare la
amplasarea unit ății, gradul de confort, forma de servire, posibilit ățile de distrac ție a
consumatorilor, gradul de dotare al unit ății, nivelul de preg ătire și ținuta personalului.50
De asemenea, unit ățile de alimenta ție ofer ă o palet ă larg ă de specialit ăți
naționale pentru a r ăspunde preferin țelor turi știlor str ăini. O caracteristic ă actual ă a
serviciilor de alimenta ție din turism se refer ă la existen ța unor unit ăți care îndeplinesc
funcții complexe sau sunt specializate pe anumite categorii de clien ți cum ar fi tineri,
familii cu copii, sportivi etc.
Faptul c ă alimenta ția este un serviciu de baz ă, important, rezult ă și din ponderea
însemnat ă în structura cheltuielilor de vacan ță și cam ¼ din bugetul lor de timp. Astfel,
alimenta ția influen țează calitatea produselor turistice și implicit con ținutul și
atractivitatea ofertei, cu efecte directe asupra dimensiunilor și structurii circula ției
turistice.51
Tendin ța sectorului de alimenta ție din arealul Râ șnov este de extindere și
diversificare continu ă pentru a r ăspundenecesit ăților de dezvoltare turistic ă viitoare.
Tabel nr. 2.9 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în Râ șnov în
anul 2016
Tipul de unitateNr. unit ăți%
Restaurant clasic 4 58
Bar de zi 1 14
Bufet bar 1 14
Snack – bar 1 14
Total 7 100
Sursa : Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
49 Cândea Melinda, Șimon Tamara, Bogdan Elena, op. cit. p.189
50Dobrescu Emilian, Stavrositu Stere, Tehnica servirii consumatorilor , Ed. Didactic ă și Pedagogic ă,
Bucure ști, 2006, p.29
51Oroian Maria, Ghere ș Marinela, op.cit. p.237

46În tabelul de mai sus se poate observa faptul c ă în ora șul Râ șnov, ponderea cea mai
mare o de țin restaurantele clasice cu 58% iar celelalte unit ăți dețin o pondere egal ă de
14%.
Tabel nr.2.10 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în Z ărnești în
anul 2016
Tipul de unitate Nr. unit ăți%
Restaurant clasic 5 33
Restaurant pensiune 1 7
Restaurant vân ătoresc 1 7
Bar de zi 6 40
Bufet bar 2 13
Total 15 100
Sursa : Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
67%16%16%1%Fig.7 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți
în Râșnov în anul 2016
Restaurant clasic
Bar de zi
Bufet bar
Snack- bar

47În Zărnești ponderea majoritar ă apar ține barurilor de zi cu 40% și restaurantelor
clasice cu 33%. De asemenea în ora ș func ționeaz ă un restaurant tip pensiune , un
restaurant vân ătoresc și dou ă baruri tip bufet.
Tabel nr. 2.11 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în Bran în
anul 2016
Tipul de unitate Nr. unit ăți %
Restaurant clasic 8 30
Restaurant pensiune 6 23
Restaurant cu specific local 3 12
Pizzerie 1 4
Braserie 1 4
Bar de zi 4 15
Bufet bar 3 12
Total 26 100
Sursa : Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
33%
7%
7%40%13%Fig. 8 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în
Zărnești în anul 2016
Restaurant clasic
Restaurant pensiune
Restaurant vân ătoresc
Bar de zi
Bufet bar

48În Bran restaurantele clasice și restaurantele tip pensiune sunt cele mai
numeroase de ținând o pondere de 30%, respectiv 23%. Barurile de zi înregistreaz ă o
pondere de 15% iar restaurantele cu specific local și barurile bufet 12%. Unit ățile tip
pizzerie și braserie de țin o pondere de 4%.
Tabel nr.2.12 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în Poiana
Brașov în anul 2016
Tipul de unitate Nr. unit ăți%
Restaurant clasic 24 38
Restaurant pensiune 4 6
Restaurant cu specific na țional 1 2
Restaurant cu specific local 1 2
Restaurant vân ătoresc 1 2
Restaurant cram ă 1 2
Pizzerie 1 2
Bar de zi 23 37
Bufet bar 2 3
Snack – bar 1 2
Disco bar 3 4
Total 62 100
Sursa : Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
34%
26%14%4%5%17%Fig. 9 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de unit ăți în
Bran în anul 2016
Restaurant clasic
Restaurant pensiune
Restaurant cu specific local
Pizzerie
Braserie
Bar de zi

49Comparativ cu celelalte zone turistice, sta țiunea Poiana Bra șov de ține un num ăr
mult mai mare de restaurante clasice și baruri de zi, acestea înregistrând o pondere
aproximativ egal ă respectiv 38% restaurantele clasice și 37% barurile de zi.
Tabel nr. 2.13 Dimensiunile capacit ății de alimenta ție în arealul Râ șnov în anul
2016
Zona Nr. unit ăți de alimenta ție%
Râșnov 7 6
Zărnești 15 14
Bran 26 24
Poiana Bra șov 62 56
Total 110 100
Sursa:Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov
73%11%4%4%4% 4%Fig. 10 Structura unit ăților de alimenta ție pe tipuri de
unități în Poiana Bra șov în anul 2016
Restaurant clasic
Restaurant pensiune
Restaurant cu specific
național
Restaurant cu specific
local
Restaurant vân ătoresc
Restaurant cram ă

50Din tabelul de mai sus, se remarc ă ponderea mare a unit ăților de alimenta ție mai
al es î n Poi ana Bra șov cu 56% și zon a Bran cu 24%. În Z ărn ești și Râșn ov , pon derea
unităților de alimenta ție este de 14% respectiv 6%.
2. 2.3 Mijloace de agrement
Serviciile de agrement fac parte din cadrul serviciilor de baz ă și sunt concepute
să asigure petrecerea pl ăcută, agreabil ă a timpului de vacan ță, să dea senza ția unei
satisfac ții, unei împliniri, s ă lase o impresie pl ăcută și o amintire favorabile. Ele sunt
alcătuite dintr-o palet ă larg ă de activit ăți, având caracter distractiv-recreativ în
concordan ță cu specificul fiec ărei forme de turism sau zon ă turistic ă. Serviciile de
agrement reprezint ă elementul fundamental în satisfacerea nevoilor turi știlor,
modalitatea de concretizare a motiva ției deplas ării și dețin un rol important în structura
consumului turistic.
6%14%
24%56%Fig. 11 Ponderea unit ăților de alimenta ție în
arealul Râ șnov în anul 2016
Râșnov
Zărnești
Bran
Poiana Bra șov

51
Tabel nr. 2.14 Structura consumului turistic pe principalele grupe de servicii52
– în procente-
Grupa de servicii Ponderea în structura
consumului
Transport
Cazare
Alimenta ție
Agrement
Alte servicii20-25
~30
~30
10-15
5-10
Ca parte a produsului turistic, agrementul vine în întâmpinarea cererii clientelei
turistice interne și interna ționale, printr-un grad de adecvare cât mai apropiat nivelului
acesteia ca volum, structur ă, nivel de diversificare, grad de satisfac ție ob ținut în timpul
liber.53
În zona studiat ă, agrementul este reprezentat de:
Râșnov – Centrul de echita ție Diana / Centrul de echita ție Pănicel
L a C e n t r u l d e e c h i t a ți e D i a n a și
Centrul de echita ție P ănicel, caii pentru
agrement ( lipi țani, ponei, arabi) ofer ă
turiștilor posibilitatea de a se bucura de
aventur ă la excursii în grup-c ălare pe
terenurile din Cheile Râ șnoavei, plimb ări
cu atelaje, cu sania, dar și cursuri de
echita ție pentru încep ători.
Clubul Sportiv Montan
Altitudine – desfășoară ac țiuni de
promovare a poten țialului natural din
arealul Râ șnov și ofer ă turi știlor
oportunitatea practic ării unor forme de
turism cum ar fi turism sportiv, turism
montan dezvoltând astfel activit ăți de
creștere a gradului de educa ție și responsabilizare ecologic ă a turi știlor.
52 Minciu Rodica, op. cit.,p. 226.
53 Cândea Melinda, Șimon Tamara, Bogdan Elena, op. cit., p.193

52
Vânătoare foto – Turi știi pasiona ți de vân ătoare, au posibilitatea prin
intermediul Ocolului Silvic al ora șului Râ șnov s ă beneficieze de observa ții, ședințe foto
la vânat mare cum ar fi urs, lup, râs.
Complexul olimpic de biatlon și sărituri cu schiurile(Valea C ărbun ării)
Pe Valea C ărbunării, la 16 iulie
2009 a început construirea bazei olimpice
de sărituri cu schiurile, primul centru de
sărituri cu schiurile la standarde
interna ționale din România. Complexul
olimpic de biatlon și sărituri cu schiurile
este unul dintre cele mai moderne din Europa de Est și s-a materializat printr-un
parteneriat între un trust economic privat, Fe de r ați a R o m â n a d e S c h i și B i a t l o n și
Prim ăria Râ șnov.
Astfel, Râ șnovul având o tradi ție de peste un secol în practicarea sporturilor de
iarnă, în prezent, ora șul de ține cea mai modern ă bază de s ărituri cu schiurile și biatlon
din România iar din anul 2005 a intrat în circuitul concursurilor interna ționale de biatlon
prin organizarea Campionatului Balcanic de var ă la biatlon și a Cupei Europei la schi
role.
Dino Parc Râ șnov- reprezint ă o atrac ție deosebit ă pentru turi ști, îndeosebi
pentru cei mici deoarece aici întâlne ști peste 50 de dinozauri confec ționați din fibra de
sticla,în m ărime natural ă, parcul fiind amenajat în p ădure de-a lungul drumului ce se
îndreapt ă către cetatea Râ șnov. Turi știi pot afla
mai multe informa ții despre preistorie respectiv
dinozauri la punctul de interes științific
paleontologic special amenajat sau se pot relaxa la
cinematograful 9D și dino-restaurant, în decorul
de Jurassik Park.
Agenda cultural ă bogat ă a Râ șnovului cuprinde o serie de evenimente culturale
și sportive care vin în completarea atrac țiilor oferite de poten țialul natural și antropic al
orașului determinându-l pe turist s ă petreac ă cât mai multe zile în sta țiune.

53Agenda cultural ă aRâșnovului pentru anul 2017 se prezint ă astfel:54
·Serbările Z ăpezii (februarie);
·Festivalul de film scurt metraj (mai);
·Sărbătoarea Rozelor (Rusalii);
·Zilele Ora șului Râ șnov (iunie);
– Festivalul Ecvestru;
·Festivalul pentru copii "JOCMANIA " (iunie);
·Zilele Cet ății Râ șnov (4-5 iulie);
·Curtea Comedian ților (iulie);
·Festivalul medieval "Turnirul Cet ăților" (iulie);
·Festivalul de muzic ă rock "OST MOUNTAIN FEST" (iulie);
·Festivalul studen țesc InSitu (iulie);
·Festivalul de Muzic ă pentru copii și tineret ,,Liga Campionilor” (august);
·Festivalul Interna țional de Film Istoric (august);
·Festivalul Interna țional Istoric Academic ,,În numele Trandafirului”(august);
·Târgul de toamn ă (octombrie);
·Bucuria S ărbătorilor de iarn ă (decembrie):
– Festivitatea Bradului de Cr ăciun;
– Balul C ălușarilor;
– Balul Zoritorilor.
Odat ă cu diversificarea surselor de informare și creșterea resurselor financiare în
rândul popula ției de toate vârstele, a intervenit o schimbare în ceea ce prive ște
mentalitatea turi știlor care, ast ăzi tind s ă prefere sejurului clasic (mare/munte) o gama
mai variat ă de posibilit ăți de agrement și loisir.
Astfel, tendin ța crescând ă, este de mic șorare a timpului necesar odihnei pasive
și de sporire formelor și a dimensiunilor de odihn ă activ ă care "exploateaz ă" tot mai
mult poten țialul turistic al unei zone.
În afara activit ăților specifice sporturilor de iarn ă, turi știi își pot petrece timpul
liber, în sta țiunea Râ șnov beneficiind de servicii de agrement cum ar fi:
·Plimb ări cu ATV – ul;
·Parapant ă;
·Echita ție;
54 Pepene Nicolae, op. cit , p.70

54
·Tenis;
·Sporturi extreme;
·Paintball;
·Drume ții pe trasee montane – Clubul Montan Altitudine;
·Alpinism;
·Mountain bike – pe potecile special amenajate;
·Volei, dans sportiv, Karate, judo, lupte, rugby la cluburile din localitate;
·Cinematograf;
·A g r e m e n t u l d e i n c i n t ă ( î n c h i s ) : s a l o a n e S P A , s a u n ă, m a s a j , s o l a r , c o a f u r ă,
fitness, împachet ări, manichiur ă, pedichiur ă etc.
Park Aventura Z ărnești – situat la ie șirea din
localitatea Z ărnești, parcul de aventur ă este alc ătuit dintr-
un ansamblu de instala ții în aer liber, care urm ăresc trasee
turistice ce pot fi parcurse de turi știi dornici de adrenalin ă
și mi șcare în aer liber, folosind un echipament
corespunz ător pentru alpinism.
Agenda cultural ă a ora șuluiZărnești pentru anul 2016 se prezint ă astfel55:
·Zilele ora șului Z ărnești
– Festivalul „Floare de Col ț”
·Circuitul de motocros Brebina
·Maratonul Pietrei Craiului
·Festivalul Berii
·Festivalul "Ecoul Pietrei Craiului”
Stațiunea turistic ă Bran este situat ă la circa 29 km de Bra șov în partea de SV a
județului, la intrarea în culoarul Ruc ăr – Bran, pe șoseaua care leag ă Bra șovul de
Câmpulung Mu șcel și datorit ă ospitalit ății gazdelor și a frumuse ții peisajului, este una
dintre regiunile reprezentative ale turismului rural.
C o m u n a B r a n , a t e s t a t ă d o c u m e n t a r î n a n u l 1 3 6 7 , f o r m a t ă d i n 5 s a t e : P o a r t a ,
P re d el u ț, S oh od ol , Și m on s e î n v e ci n e a z ă c u Ta ra B â rs ei î n n ord și n ord -e s t , l a s u d și
sud-est cu Dâmbovi ța și Valea Prahovei, reprezentând poarta natural ă deschis ă la
trecerea din Transilvania în Muntenia și culoarul dintre Mun ții Bucegi și Piatra Craiului.
55Centrul de Informare Turistic ă Zărnești

55În Bran turi știi își pot petrece vacan ța, beneficiind de variatele modalit ăți de
petrecere a timpului liber oferite de Complexul Wolf, respectiv: bowling, biliard, ping-
pong sau darts în func ție de preferin țe.
Evenimentele cele mai importante care se desf ășoară anual pe agenda cultural ă a
stațiunii turistice Bran sunt:56
·Gala Premiilor “ Br ănenii anului ” : ianuarie
·Serbările Z ăpezii – Pârtia Z ănoaga : februarie, Cupa Salvamont/Cupa Bran
·Balul Indr ăgosti ților (Dragobetelor): februarie
·Festivalul de Gastronomie Tradi țional ă Bran – “Un’ te duci tu mielule?:
Duminica Rusaliilor
·Festivalul “Bran Music Fest ”: iulie
·Târgul Pantelimonului ; Târgul Me șterilor Populari ; Intâlnire cu Fiii si
Prietenii Branului ; Festivalul de art ă tradi țional ă și modern ă “ Poarta Branului ; “
Festivalul “ Drumul Haiducilor" : august
·Festivalul Brânzei și Pastramei – “R ăvășitul Oilor”- septembrie
·Focul lui Sumedru : octombrie
·Halloween la Bran; Târgul Branului :
noiembrie
·Magia S ărbătorilor de iarn ă la Bran:
decembrie –ianuarie
Turiștii beneficiaz ă de variate oportunit ăți de petrecere a timpului liber pe
perioada vacan ței.
Agenda cultural ă bogat ă contribuie la atragerea unui num ăr mult mai mare de
turiști în zon ă.
56Centrul de Informare Turistic ă Bran

56De asemenea, turi știi pot s ă descopere în orice anotimp peisajele superbe din
Bran prin efectuarea unor drume ții prin zon ă și împrejurimi, plimb ări cu ATV- ul sau
pot opta pentru pârtia Bran – Z ănoaga,amplasat ă la circa 4 km de centrul localit ății care
este accesibil ă amatorilor de schi, de toate vârstele, încep ători sau experimenta ți.
Stațiunea Poiana Bra șov–aceast ă perlă a turismului montan, renumit ă mai ales
pentru sporturile de iarn ă, se afl ă la 12 km de municipiul Bra șov, pe un drum jude țean
modernizat care leag ă orașul amintit de localitatea Râ șnov, situate pe E 60 și respectiv
DN 73 A (12 km).
Stațiunea se g ăsește la poalele Mun ților Post ăvaru, la est și ale Mun ților Poienii
Brașovului, la vest, pe un platou întins, larg ondulat cu altitudini cuprinse între 950 –
1050 m.57
Den umi t ă și Poi an a Soarel ui ,sta ți unea Poi an a Bra șov , di spune de asem en ea de
te re n u ri d e s p ort , u n l a c a rti fi ci al , di sc o te ci , re s ta u ra n te ra f i n a te , b a ru ri , f i i n d c e a m ai
renumit ă, complex ă, stațiune pentru practicarea sporturilor de iarn ă din România și un
important centru turistic interna țional.
Stațiunea Poiana Bra șov dispune de echipamente turistice variate, de ținând o
ofert ă turistic ă bogat ă și competitiv ă, pentru diverse segmente de pia ță. Serviciile oferite
sunt în general de bun ă calitate, ea deta șându-se astfel de celelalte sta țiuni montane din
țara noastr ă.58
Ca activit ăți “apres-ski” sau pentru sezonul estival, Poiana Bra șov ofer ă
numeroase posibilit ăți: piscine acoperite, saune, cluburi de noapte, restaurante cu
programe artistice, o stân ă turistic ă, bowling, hidrobiciclete pentru plimb ări pe lac, etc.
Stațiunea este un punct de plecare spre numeroase trasee în Mun ții Post ăvaru sau
Bucegi, iar excursiile oferite în sta țiune au ca destina ții Castelul Bran, satele turistice
Bran, Moeciu, Șirnea, cet ățile fortificate Prejmer și Hărman, etc.59
57Țigu Gabriela, Turismul montan,Strategii de amenajare și dezvoltare a sta țiunilor montane, Ed.
Uranus, Bucure ști, 2001, p. 158
58ȚIgu Gabriela ,op. cit. p. 159
59 ȚIgu Gabriela, op. cit. p. 160

57Stratul de z ăpadă care se men ține din
noiembrie pân ă în luna martie, permite
practicarea sporturilor de iarn ă de c ătre
toate categoriile de turi ști, respectiv
sportivi de performan ță și încep ători care
pot utiliza la alegere, trambulinele
existente, pistele de coborâre, de slalom
u ri aș, s l a l om s p e c i a l s a u p o t o p t a p e n t r u p l i m b ări c u s ăn i i t r a s e d e c a i și p a t i n a j p e
patinoarul artificial amenajat în sta țiune.
Poziția geografic ă favorabil ă, căile moderne de acces au contribuit la
valorificarea unui peisaj natural armonios, a c ărui frumuse țe a fost sporit ă prin
amenaj ările de nivel interna țional pentru cazare, recreere, sport.60
Serviciile de agrement din sta țiune sunt diverse, oferindu-i turistului cele mai
variate, mijloace de sport, distrac ție, divertisment menite s ă elimine stresul și oboseala
acestuia, s ă îi refac ă forța fizic ă și intelectual ă prin desf ășurarea de activit ăți în cadrul
bazelor sportive,centrului de echita ție sau stâna turistic ă de care dispune
stațiunea.Accesul turi știlor spre culmile muntelui Post ăvaru, respectiv pârtiile de schi cu
grade diferite de dificultate este asigurat de o linie de telegondol ă, dou ă linii de
telecabin ă și mai multe linii de teleschi în sezonul rece, turi știi putând opta pentru
plimb ări trase de cai, snowboard, snowmobile sau s ăniuș.
Alternan ța paji știlor (având o mare diversitate floristic ă) cu p ădurile de conifere
sau foioase confer ă zonei o atractivitate deosebit ă. Alte resurse turistice sunt rezerva ția
și parcul natural Tâmpa, rezerva ția Stej ărișul Mare din nord-vestul mun ților Post ăvaru,
rezerva ția peisagistic ă Post ăvaru – culmea principal ă.61
Cu toate c ă activitatea turistic ă din Poiana Bra șov este centrat ă pe sezonul de
schi și sporturi de iarn ă, frumuse țea peisajului determin ă un poten țial ridicat al sta țiunii
ce permite dezvoltarea turismului și în afara sezonului rece.
De asemenea, Poiana Bra șov este locul propice pentru petrecerea lunilor de var ă,
deoarece ofer ă numeroase posibilit ăți pentru amatorii de drume ții care pot realiza trasee
turistice variate spre mun ții Bucegi, Gârbovei, Piatra Mare, Piatra Craiului bucurându-
se de peisajele uimitoare sau pot practica diverse sporturi cum ar fi:tenis de câmp,
minigolf, mountainbike, paintball, echita ție, pescuit de agrement, plimb ări cu barca,
60 Ielenicz Mihai, Com ănescu Laura, op. cit, p.215
61 Țigu Gabriela, op. cit. p 159

58hidrobicicleta pe lacul din sta țiune sau plimb ări cu c ăruțe trase de cai .
Recomandat ă pentru odihna activ ă (sport si agrement), sta țiunea are influen țe pozitive
asupra tuturor func țiilor vitale ale organismului și în special având efecte terapeutice
asupra sistemului nervos central.
2.3. Analiza circula ției turistice
Fenomenul circula ției turistice depinde în foarte mare m ăsură de particularit ățile
ofertei turistice. Dimensiunile circula ției turistice, reparti ția sa spa țială, intensitatea pot
fi redate prin analiza unor indicatori caracteristici: num ărul de nop ți de cazare realizat,
numărul persoanelor participante la fenomenul circula ției turistice, durata sejurului,
gradul de ocupare a capacit ăților de cazare.62
2.3.1 Forme de turism practicate in areal
Stațiunea Râ șnov dispune de un poten țial turistic bogat în obiective turistice
naturale și antropice de valoare deosebit ă,diversificate care permit practicarea mai
multor forme de turism cum ar fi:
·Turism cultural, rural;
·Turismde agrement;
·Turism sportiv;
·Turism urban;
·Turism odihn ă și recreere;
·Turism de afaceri;
·Turism ecologic;
·Turism științific;
Turismul cultural reprezint ă forma de turism predominant ă a localit ății datorit ă
valorilor tradi țional-istorice ale comunit ății, importan ței și notoriet ății acestora.
Turismul cultural este elementul esen țial în dezvoltarea durabil ă a Râ șnovului.
Valorificarea și exploatarea turismului cultural poate conduce la ameliorarea în timp a
62 Cândea Melinda, Șimon Tamara, Bogdan Elena, op.cit. p.211

59gradului de sezonalitate, datorit ă dependen ței reduse de sezon și adresabilitatea c ătre
persoanele cu dorin ță de cunoa ștere,cu orizont cultural mai larg. Obiectivele turistice
reprezentative pentru practicarea turismului cultural în Râ șnov sunt: Cetatea
Țărăneasc ă, Castrul Roman Cumidava, Pe ștera Valea Cet ății, Biserica Sfântul Nicolae,
Biserica Evanghelic ă etc. De asemenea turi știi pot lua parte la diferite festivaluri și
evenimente care se reg ăsesc pe agenda cultural ă a ora șului și pot lua contact cu diferite
tradiții, obiceiuri, me șteșuguri specifice zonei.
Turismului cultural i se asimileaz ăturismul religios , care nu are caracter
reprezentativ la nivelul sta țiunii, de și exist ă institu ții de cult în localitate care pot fi
incluse în circuite religioase itinerante, la nivel regional sau na țional. Turismul cultural
reprezi n t ă o f orm ă m odern ă de turi sm care atrage di n ce î n ce tot m ai m ul ți turi ști de
toate vârstele.Astfel turi știi pot opta pentru petrecerea pl ăcută a timpului liber într-o
stațiune turistic ă vizitând obiectivele turistice reprezentative din zon ă îmbinând
mișcarea cu îmbog ățirea orizontului cultural. Arealul Râ șnov beneficiaz ă de obiective
turistice naturale și antropice diverse punând la dispozi ția turi știlor diverse oportunit ăți
pentru petrecerea agreabil ă a sejurului în zon ă, satisf ăcând astfel cele mai exigente
cerin țe ale turi știlor români cât și străini. De și poten țialul turistic cultural al zonei nu
este valorificat la maximum, totu și autorit ățile fac demersuri continue pentru
îmbun ătățirea și promovarea turismului cultural din Râ șnov. Fa ță de situa ția de acum
două decenii, se observ ă o îmbun ătățire major ă privind dezvoltarea și promovarea
turismului cultural din ora ș. Astfel, din fondurile proprii ale prim ăriei dar și din fonduri
europene s-a pus accent pe restaurarea obiectivelor turistice antropice aflate în
degradare continu ă și promovarea acestora la nivel na țional și nu în ultimul rând
interna țional. Turismul cultural reprezint ă o alternativ ă viabil ă pentru ora șul Râ șnov
deoarece prin aplicarea unor unui plan și a unor strategii de marketing adecvate,
comunitatea râ șnovean ă va avea de câ știgat pe urma dezvolt ării acestei forme de turism
care este în plin ă ascensiune având un num ăr tot mai mare de adep ți.De asemenea,
turismul rural poate fi considerat o form ă a turismului cultural, nefiind un form ă de
turism reprezentativ ă/predominant ă pentru Râ șnov.
Turismul sportiv este o form ă de turism cu poten țial ridicat datorit ă organiz ării
unor evenimente sportive de anvergur ă interna țional ă privind sporturile de iarn ă,
facilit ăților de practicare a mai multor sporturi – montane, extreme care determin ă
stațiunii o notorietate na țional ă și interna țional ă și care pot antrena toate celelalte
resurse turistice existente pentru a le cre ște notorietatea.

60Turismul de agrement interfereaz ă atât cu turismul sportiv cât și cu turismul
cultural,ad ăugându-le un plus de atractivitate, diversificând și îmbog ățind pachetele de
servicii turistice. Astfel, turi știi adep ți ai turismul sportiv , sunt persoane tinere, active,
care caut ă oportunit ăți complementare cum ar fi bazele de agrement, parcuri tematice,
picnicuri etc. Turi știi care prefer ă turismul cultural vor aprecia facilit ățile de agrement
de calitate. Dino Parc, drume țiile montane, traseele în natur ă, observa țiile de animale,
popasurile în zona Col ții Cheii, sporturile extreme, concursurile și evenimentele
sportive reprezint ă câteva din atrac țiile oferite de zona Râ șnov. Pentru turi știi care
practic ă agrementul, obiectivele culturale reprezint ă oportunitatea de a afla informa ții
despre locuri noi, istorie, obiceiuri și tradi ții ale comunit ății.
Amatorii de drume ții pot opta pentru traseele turistice montane ce au ca punct de
plecare ora șul Râ șnov și ofer ă priveli ști de o rar ă frumuse țe respectiv:63
·Orașul Râ șnov – Valea Cet ății – Poiana Cristianului 1000m – Poiana
Aviatorilor;
·Orașul Râ șnov – Pe șterea – Râ șnoavei – Cabana Aviatorilor;
·Orașul Râ șnov – Valea Gl ăjeriei – Cabana M ălăiești – Vârful Omul 2505 m;
·Orașul Râ șnov – Restaurant Cetate (Acapulco) – Pe ștera Râ șnoavei;
·Peștera Râ șnoavei – Bisericu ța Păgânilor – Piatra Scris ă;
·Cabana Cheia Râ șnov – Cheile Râ șnoavei – Spinarea Calului;
·Cabana Cheia Râ șnov – Șaua Runcului 1015 – Uzina Veche;
·Cheile Râ șnoavei – Cabana Trei Brazi 1130m;
·Cheile Râ șnoavei – Cabana Secuilor 1110m;
·Valea Gl ăjeriei – Poiana Fr ăsinet 1130 m – Șipote ;
·Uzina Veche – Șaua Runcului – Cabana Cheia – Chei șoara – Poiana Bra șov.
Stațiunea Râ șnov ofer ă o varietate de evenimente cultural-sportive de calitate și
rezonan ță național ă, reprezint ă o m ărturie asupra vie ții de alt ădată, din vremurile vechi
care "tr ăiește" și ast ăzi în muzee, str ăzi, case, zidurile cet ății permite practicarea
turismului urban în acest ora ș ”medieval"care merit ă a fi considerat un obiectiv turistic
în ansamblul s ău, de sine st ătătoare.
63Plan de dezvoltare local ă al orașului Râșnov, Prim ăria Râ șnov, 2014

61Turismul de afaceri, turismul ecologic și științific, reprezint ă segmente de
nișă,se plaseaz ă în plan secundar, în contextul local, deoarece Râ șnovul prezint ă
poten țial dar ele depind de anumite constrângeri legate de baza tehnico-material ă
necesar ă sau sunt limitate de o concuren ță puternic ă pe plan regional. Dezvoltarea
a c e s t o r f o r m e d e t u r i s m p o a t e f i i n f l u e n ța tă și s t i m u l a t ă p r i n c r e șt e r e a c a l i t ă ți i și
diversificarea serviciilor de turism sportiv și de agrement, turism cultural, care
reprezint ă atrac ții alternative, complementare.
Stimularea gradului de valorificare a poten țialului turistic,depinde de cre șterea
atractivit ății turistice, prin îmbun ătățirea și diversificarea serviciilor existente,prin
fidelizarea unui num ăr cât mai mare de turi ști, dar si atragerea unor categorii de turi ști
care au disponibilitatea de a vizita sta țiunea în timpul s ăptămânii sau în extrasezon.
Prin m ăsuri de informare, publicitate și promovare adecvate, menite s ă îi
creasc ă notorietatea, Râ șnovul se poate individualiza în peisajul turistic regional,
național, care s ă îl proiecteze în topul destina țiilor turistice.
Orașul Z ărnești-așezat de Dumnezeu la poalele mun ților Piatra Craiului, o
bijuterie a naturii de o excep țional ă valoare peisagistic ă, orașul Zărnești își valorific ă an
de an poten țialul turistic montan prin dezvoltarea bazei turistice și agroturistice
existente.
Parcul Na țional Piatra Craiului, principala atrac ție turistic ă a zonei, ofer ă de la
înălțimea crestelor montane peisaje uimitoare.
În Zărnești pot fi practicate mai multe forme de turism cum ar fi:
·Ecoturism
·Turism montan
·Turism sportiv și de agrement
·Turism cultural
Ecoturismulsau „turismul verde” este o form ă de turism în care observarea,
conservarea și protejarea naturii, a tradi țiilor locale legate de natur ă reprezint ă motiva ția
principal ă a turi știlor. Parcul Na țional Piatra Craiului reprezint ă un cadru natural de
excep ție, propice practic ării acestui tip de turism. În Pr ăpăstiile Z ărneștiului sau
împrejurimi se poate practica a șa-numitul birdwatching.
Turism montan –în masivul Piatra Craiului se pot realiza se drume ții montane,
având în vedere c ă aceast ă zonă este una dintre cele mai s ălbatice din Europa, astfel
turiștii putându-se delecta privind natura în toat ă splendoarea ei.

62Turism sportiv și de agrement – turi știi pot opta pentru alpinism și escalad ă în
Prăpăstiile Z ărneștiului sau motocros,maraton, ciclism montan, echita ție, plimb ări cu
ATV – ul pe traseele din împrejurimi.
Turism cultural – adep ții acestei forme de turism se pot reculege la bisericile din
Zărnești,sau la Schitul de la Col țul Chiliilor,cel mai vechi a șezământ religios din zon ă
care dateaz ă din anul 1421.
Trasee turistice cu punct de plecare din ora șul Zărnești:64
·Zărnești (740 m )- Șaua Chiliilor- Refugiul Diana (1480 m);
·Valeea Cr ăpăturii – Șaua Cr ăpăturii- Cabana Curm ătura (1470 m);
·Plaiul Foii (849 m)-Valea Ur șilor- Refugiul Diana (1480 m);
·Refugiul Diana (1480 m)- Brâna Caprelor- Șaua Padinii Închise (1936 m);
·Refugiul Diana (1480 m)- Padina Popii- Vârful Padina Popii (2025 m);
·Cabana Plaiul Foii (849 m)- Refugiul Șpirlea (1440 m)- La Zaplaz -La
Lanțuri- Vârful La Om (Piscul Baciului -2238 m);
·Cabana Gura Râului (750 m)- Fântâna lui Botorog- Poiana Z ănoaga- Cabana
Curm ătura (1470 m);
·Cabana Curm ătura(1470 m)- Vârful Ascu țit (2150 m);
·Cabana Gura Râului – Pr ăpăstiile Z ărneștilor- Cabana Curm ătura.
Forme de turism practicate în Bran:
·Turism rural;
·Agroturism;
·Turism cultural.
Castelul Bran, frumuse țea cadrului natural, ospitalitatea gazdelor, obiceiurile și
tradițiile sunt motivele principale care determin ă turistul s ă aleag ă destina ția Bran.
Practicarea turismului rural, determin ă reîntoarcerea la natur ă, satisface necesitatea de
relaxare, s ănătate, confort fizic și spiritual, motiva ție valabil ă pentru toate categoriile de
persoane iar contactul cu mediul rustic are efecte benefice în men ținerea echilibrului
uman.
Turismul rural- printre adep ții turismului rural se num ără persoanele interesate
de reîntoarcerea la natur ă, de retragerea într-un mediu nepoluat, care nu este mecanizat,
64"Cartea de vizit ă a Ora șului Z ărnești"- Ghid de promovare a resurselor turistice și de imagine, Art Press
Consulting, 2012, p 118-122

63nu este poluat sonor și este foarte bogat în obiceiuri și tradi ții fiind practicat mai ales în
zona Bran.
Frumuse țea zonei rurale și conservarea culturii face ca acest segment s ă fie
foarte atractiv atât pentru turismul intern, cât și pentru turismul extern.
Agroturismul – e s te o f orm ă d e tu ri sm p ra c ti c a t ă î n B ran c e p oa te f i d efi ni t ă
"din punct de vedere al spa țiului de cazare, al asigur ării bazei materiale ca o activitate
capabil ă să valorifice excedentul de cazare existent în gospod ăria țărăneasc ă, preg ătit și
amenajat special pentru primirea de oaspe ți. Din punct de vedere al activit ăților care
graviteaz ă în jurul gospod ăriei țărănești, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de
bunuri și servicii oferite de gospod ăria țărăneasc ă, spre consumul persoanelor care pe o
perioad ă determinat ă vin în mediul rural pentru relaxare, odihn ă și agrement, cure
terapeutice, tranzac ții sau faceri, pentru satisfacerea unui hobby, ini țiere în arta
meșteșugurilor tradi ționale, pentru studii și documentare precum și multe alte activit ăți
specifice."65
Turismul cultural- Castelul Bran, Muzeul etnografic în aer liber, Muzeul V ămii,
bisericile și casele memoriale, valori culturale și istorice reprezentative ale Branului
sunt obiective turistice antropice incontestabile care atrag turi știi ce viziteaz ă zona Bran.
Forme de turism practicate în Poiana Bra șov
Stațiunea Poiana Bra șov,destina ția practic ării sporturilor de iarn ă și a
drume țiilor este o sta țiune de odihn ă și tratament cu sezon permanent care favorizeaz ă
practicarea a numeroase forme de truism cum ar fi:
·Turism sportiv;
·Turism montan;
·Turism de agrement;
·Turism odihn ă și tratament;
·Turism de afaceri;
Turismul sportiv – Poiana Bra șov este o loca ție important ă, ideal ă pentru
practicarea turismului sportiv oferind turi știlor oportunit ăți diverse pentru practicarea
schiului alpin și de fond pe pârtii cu grade de dificultate diferite, practicarea s ăniușului
și patinajului pe patinoare artificiale.
Turismul montan – din Poiana Bra șov se pot realiza trasee montane:
65Mitrache Ștefan ,Manole V. ,M. Stoian Maria, F. Bran, I. Istrate, Op. cit p.14

64·Centrul de echita ție – Cabana Junilor – Stâna Turistica – Spinarea Lunga –
Cabana Aviatorilor.
·Centrul de echita ție – Cabana Junilor – vila Ruia cariera – Poiana lui Brânca –
Valea cu Apa – Pietrele lui Solomon (popas).
·Centrul de echita ție – Cabana Junilor – vila Ruia cariera – Groapa lui Simon –
Crucul Mare – Cabana Post ăvarul.
·Poiana Bra șov – Bran.
·Poiana Bra șov – Tâmpa.
·Poiana Bra șov – Râ șnov – Cabana Cheia – Cabana Trei Brazi – Timi șu de Sus
– Cabana Post ăvarul – Poiana Stechil – Centrul de echita ție.
Turism de agrement -Dintre modalit ățile de petrecerea timpului liber, cele mai
importante activit ăți sunt legate de sporturile de iarn ă, dar turi știi se pot relaxa de
asemenea practicând înotul la piscinele din sta țiune, se pot bucura de cure de saun ă,
masaj, ședințe de gimnastic ă de între ținere, sporturi de agrement (popice, biliard, tenis
de mas ă), jocuri distractive, jogging, sau pot parcurge aleile și potecile asfaltate care se
află în apropierea bazelor sportive și a terenurilor de agrement pentru a cunoa ște
stațiunea și împrejurimile acesteia. Pentru amatorii de distrac ții, oferta sta țiunii este
completat ă de programul variat oferit de cluburi și discoteci dar și restaurante cu
program artistic sau restaurante cu specific (românesc,vân ătoresc, pesc ăresc) unde
turiștii pot experimenta gusturi noi.
Turismul de odihn ă și tratament – Factorii naturali de cur ă cum ar fi aerul pur,
puternic ozonat, lipsit de praf și particule care provoac ă alergii, ionizarea intens ă,
presiunea atmosferica relativ sc ăzută, recomand ă stațiunea pentru tratamentul st ărilor de
epuizare, surmenaj fizic și intelectual, nevroz ă astenic ă, pentru boli ale aparatului
respirator și boli endocrine.
T u r is m ul d e af a c er i – Poiana Bra șov este loca ția perfect ă pentru organizarea
unor evenimente specifice turismului de afaceri, respectivsimpozioane, seminarii și
congresedeoarece poate asigura cu succes, cazare, mas ă, săli de conferin ță cu dot ări
corespunz ătoare, pentru grupuri mari de persoane care particip ă de regul ă la ac țiuni de
protocol dar și diverse programe de agrement,excursii prin împrejurimi pentrua satisface
cele mai exigente cerin țe privind gradul de confort și satisfac ție al turi știlor români și
străini carec ălătoresc în scop de afaceri și astfel pot îmbina afacerile cu petrecerea cât
mai pl ăcută a timpului liber.

65Unul dintre autorii care a cercetat conceptul de turism rural este Șt. Mitrache
care consider ă că "turismul rural î și desf ășoară activitatea în spa țiul rural, are o sfer ă de
cuprindere mai larg ă decât agroturismul și dispune de o structur ă func țional ă de servicii
și cazare eterogen ă. Entit ățile organizatorice ale turismului rural sunt structuri special
amenajate în scopul realiz ării func țiunilor pentru care au fost concepute(…) În jurul
acestei entit ăți se desf ășoară activit ăți de turism specializate. Veniturile ob ținute din
turism au caracter permanent, iar serviciile sunt oferite de un personal angajat și
specializat".66
Putem defini agroturismul ca o activitate practic ă care se realizeaz ă prin
valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare și a diverselor servicii agroturistice
puse la dispozi ție de c ătre gospod ăriile și fermele agroturistice. De regul ă, veniturile
obținute din agroturism au un caracter complementar, gospod ăria sau ferma
agroturistic ă realizeaz ă în general veniturile de baz ă din activitatea agricol ă sau din
prelucrarea materiilor prime agricole, artizanat etc.67
Practicat mai ales în zona Bran, agroturismul , o form ă specific ă de turism rural
se bazeaz ă pe asigurarea unor servicii de cazare, mas ă, agrement, servicii
complementare în gospod ăria țărăneasc ă, fiind practicat de micii proprietari din zonele
rurale, de obicei, ca activitate secundar ă, activitatea desf ășurată în gospod ăria sau ferma
proprie r ămânând principala ocupa ție și surs ă de venit.
2.3.2 Indicatori de cuantificare a circula ției turistice
Din punct de vedere al mi șcării turistice din România, jude țul Bra șov ocup ă
locul II (dup ă jude țul Constan ța), constituind cea mai important ă și frecventat ă zonă sub
aspectul turismului cu caracter montan, concentrând totodat ă o mare diversitate de
obiective turistice. Amploarea deosebit ă a activit ății turistice a fost determinat ă aici de
numero și factori. Este vorba în primul rând de poten țialul turistic natural, de o mare
spectaculozitate și diversitate, precum și de patrimoniul cultural-istoric , alc ătuit din
obiective variate ce au o cert ă valoare turistic ă. Un alt factor l-a constituit faptul c ă
județul Bra șov se înscrie într-un vast teritoriu de interes turistic în imediata apropiere a
altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Ruc ăr, zona
66 Mitrache Ștefan , Manole V ,Stoian Maria, Bran Florina, Istrate I -"Turism rural, agroturism", Ed. Fax
Press, Bucure ști 1996,p.18
67Ibidem, p.15

66Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase sta țiuni balneo-climaterice
(Covasna, Tu șnad, Malna ș, etc).
Județul Bra șov concentreaz ă în limitele sale mun ți impun ători, plante și animale
ocrotite, rezerva ții naturale de arbori și paji ști, chei, etc. Râurile, lacurile, mla știnile
îmbog ățesc atrac ția turistic ă a cadrului natural, diversificând oferta pentru turism
(agrement, pescuit, vegeta ție specific ă, interes cinegetic). Masivele împ ădurite (F ăgăraș,
Piatra Craiului, Post ăvarul, Piatra Mare), v ăile (Timi ș, Tărlung, Olt) absorb și ele un
flux turistic important.
Județul Bra șov a ocupat în 2014 locul 1 ca num ăr de structuri de primire
turistic ă între jude țele țării. Num ărul structurilor de cazare turistic ă este aproape dublu
față de acum un deceniu. Bra șovul î și păstreaz ă locul al II-lea privind num ărul locurilor
de cazare și al sosirilor. Num ărul turi știlor care s-au cazat în anul 2014 a crescut cu
3,4% fa ță de anul 2013. Num ărul de înnopt ări din hoteluri a crescut în anul 2014 fa ță de
anul 2013 cu 3,8%, în timp ce num ărul de locuri din hoteluri a crescut cu 7,5 %.
Num ărul vizitatorilor str ăini este în cre ștere, fiind cu 12,1% mai mare decât în anul
2013, datorit ă creșterii num ărului turi știlor din Asia, cu 33,9%. Cei mai mul ți vizitatori
străini au venit din Germania și Israel.68
Tabelul nr. 2.15 Capacitatea și activitatea de cazare turistic ă în perioada 2012-
2016 în jude țul Bra șov69
Județul Brașov 2012 2013 2014 2015 2016
Capacitatea de cazare
Existentă (locuri) 21699 25524 26145 28616 28320
În funcțiune (mii locuri-zile) 7436,0 9004,5 8991,4 9125,5 8.479,9
Sosiri (mii)-num ăr persoane 737,8 835,0 865,7 897,3 919,4
Innoptări (mii)- num ăr zile 1486,5 1754,3 1781,8 1812,6 1814,5
Indicii de utilizare net ă a
capacității în func țiune20,1 19,6 19,9 22,7 23,5
68http://www.brasov.insse.ro
69Direc ția Jude țeană de Statistic ă Brașov

67Tabelul nr. 2.16 Sosiri ale turi știlor în structuri de primire turistic ă cu func țiuni
de cazare turistic ă, pe tipuri de structuri , tipuri de turi ști în jude țul Bra șov
– num ăr persoane-
Tipuri de
turiști2012 2013 2014 2015 2016
Total
Români
Străini737810
626917
110893834979
711440
123539865689
727244
138445997601
839344
1582571114395
935674
178721
Hoteluri
Români
Străini448900
371905
76995509129
421989
87140541441
439387
102054626088
507670
118418671169
542126
129043
Hosteluri
Români
Străini10430
5178
525218388
12467
592127338
18362
897634241
24216
1002539558
27204
12354
Moteluri
Români
Străini30097
27421
267627988
24716
327222723
19236
348725108
22676
243229255
25035
4220
Cabane turistice
Români
Străini16514
15663
85116968
16259
70914678
13793
88518705
17821
88424130
23570
560
Pensiuni
turistice
Români
Str ăini96391
85037
11354117695
103048
14647118659
104295
14364137070
121548
15522161899
142433
19466
Pensiuni
agroturistice
Români
Str ăini72665
69036
362987094
82706
438894081
90261
3820110417
105525
4892133626
126939
6687
Sursa –Institutul Na țional de Statistic ă
Se remarc ă faptul c ă num ărul de sosiri reprezentat de turi știi români este mult
mai mare comparativ cu sosirile turi știlor str ăini în toate structurile de primire turistic ă
cu func țiuni de cazare.

68Fig. 12 Capacitatea și activitatea de cazare turistic ă în jude țul Bra șov în perioada
2012-2016
Sursa -Institutul Na țional de Statistic ă
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistic ă în anul 2016 au fost în
creștere cu 2,4 puncte procentuale, comparativ cu anul 2015.
Înnopt ărileînregistrate în structurile de primire turistic ă în anul 2016 au fost în
creștere cu 0,2 % comparativ cu anul 2015.
Fig. 13Indicii de utilizare net ă a capacit ății de cazare în func țiune în jude țul
Brașov în perioada 2012-2016
Indicele de utilizare net ă a capacit ății de cazare în func țiune în 2013 a fost de
19,6 %, mai mic cu 0,5 puncte procentuale decât cel înregistrat în anul 2012. În anul21699255242614528616 28320
74369004,5 8991,4 9125,58.479,90
737,8 835 865,7 897,3 919,4 1486,5 1754,3 1781,8 1812,6 1814,5
-10004000900014000190002400029000
2012 2013 2014 2015 2016Existent ă (locuri)
În func țiune (mii
locuri-zile)
Sosiri (mii)- num ăr
persoane
Innopt ări (mii)- num ăr
zile
201220142016
1618202224
20,119,619,922,723,5
2012
2013
2014
2015
2016

692014 s-a înregistrat o valoare de 19,9 %, iar în anul 2015 s-a înregistrat o valoare de
22,7 % ceea ce reprezint ă o cre ștere cu 2,8 puncte procentuale fa ță de anul precedent. În
anul 2016, indicele de utilizare a net ă a capacit ății de cazare în func țiune fost de 23,5 %,
mai mare cu 0,8% comparativ cu anul 2015, reprezentând valoarea maxim ă atins ă în
perioada 2012-2016. Turi știi români fa ță de turi știi str ăini sunt majoritari în toate
categoriile de structuri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare turistic ă.
Se remarc ă o cre ștere a num ărului de turi ști, atât str ăini cât și români caza ți în
structurile de primire de tip „ hotel” și „hostel” în perioada 2012 -2016.
Unitățile de tip„motel” înregistreaz ă o fluctua ție a num ărului de turi ști. Astfel în
perioada 2012-2014 se observ ă o scădere ritmic ă a num ărului total de turi ști caza ți iar în
perioada 2015-2016 cre ște fluxul de turi ști.
Cabanele turistice înregistreaz ă un num ăr minim de turi ști în anul 2014, iar
perioada urm ătoare marcheaz ă o cre ștere a cererii turistice.
De asemenea pensiunile turistice și agroturistice beneficiaz ă de o cre ștere a
numărului total de turi ști caza ți în perioada 2012-2016, cu men țiunea c ă num ărul de
turiști români este considerabil mai mare decât num ărul de turi ști str ăini. Durata medie
a sejurului în Bra șov în anul 2016 a fost de 2,0 zile, fiind mai mic ă față de cea din anul
2015 care a fost de 2,2 zile.
Fig.14 Sosiri ale turi știlor în structuri de primire turistic ă cu func țiuni de cazare
în perioada 2012- 2016 în jude țul Bra șov

70Se remarc ă prezen ța foarte mare a turi știlor români comparativ cu turi știi str ăini
în toate structurile de primire cu func țiuni de cazare iar unit ățile cele mai frecventate
sunt cele tip hotel.Zona Bran înregistreaz ă un num ăr maxim de structuri de primire,
fiind urmat ă de sta țiunea Poiana Bra șov, Râ șnov și Zărneștiunde num ărul de unit ăți de
cazare este mult mai mic.
Fig.15 Tipuri de structuri de primire în arealul Râ șnov în anul 2016
Circula ția turistic ă evolueaz ă sub ac țiunea intercorelat ă a unui complex de
factori, ai c ăror for ță și direc ție de influen ță variaz ă în func ție de tipul de structur ă
turistic ă și sezonalitate.
Se remarc ă faptul c ă num ărul de turi ști cre ște progresiv în perioada 2012- 2016
în majoritatea structurilor de primire turistic ă din jude țul Bra șov.
Motelurile, vilele și cabanele turistice înregistreaz ă o sc ădere a num ărului de turi ști în
anul 2014 dar în anii urm ători situa ția se remediaz ă.
În campinguri num ărul de turi ști scade progresiv începând din anul 2012
continuând pân ă în anul 2016.
Pensiunile turistice și agroturistice înregistreaz ă o cre ștere anual ă semnificativ ă
a fluxurilor de turi ști începând din anul 2012.

71Tabelul nr. 2.18 Înnopt ări în structuri de primire turistic ă, pe tipuri de structuri
în jude țul Bra șov, pe tipuri de localit ăți în anul 201670
– num ăr înnopt ări-
Tipuri de structuri
de primireRâșnov Zărnești Bran
Total 50149 84510 132642
Hoteluri 8828 40453 5229
Hosteluri 603 461 –
Moteluri – – 11234
Vile turistice 2314 2289 23613
Cabane turistice 3432 19125 –
Sate de vacan ță – – 792
Campinguri – – 1545
Căsuțe turistice – – –
Pensiuni turistice 29572 19883 –
Pensiuni
agroturistice5400 2299 90229
Î n o r a șu l R â șn o v , s e o b s e r v ă că î n n o p t ăr i l e p r e d o m i n ă î n u n i t ă ți l e d e t i p
„pensiune turistic ă”care se situeaz ă pe primul loc deoarece înregistreaz ă cel mai mare
număr de înnopt ări fiind urmate de unit ățile de tip „hotel” și „pensiune agroturistic ă”.
În Z ărnești, unit ățile de cazare de tip „hotel” ocup ă un loc frunta ș în topul
preferin țelor turi știlor. De asemenea unit ățile de tip „pensiune turistic ă” și „caban ă
turistic ă” sunt preferate mai ales de turi știi amatori ai turismului montan.
Branul înregistreaz ă față de localit ățile prezentate anterior, un num ăr mult mai
mare de înnopt ări, pensiunile agroturistice, vilele turistice și motelurile fiind foarte
căutate de turi ști. În Bran, pensiunile cu specific agroturistic predomin ă datorit ă
specificului zonei propice practic ării turismului rural.
Se remarc ă faptul c ă structurile de primire de tip „motel”, „sat de vacan ță” și
„camping” se reg ăsesc doar în Bran unde se înregistreaz ă un num ăr relativ mic de
înnopt ări.
70http://statistici.insse.ro

72CAP.3 PROMOVAREA ȘI DIVERSIFICAREA FORMELOR DE
TURISM ÎN AREALUL STA ȚIUNII RÂ ȘNOV
Turistul poate alege o destina ție pentru a schimba mediul, pentru a înl ătura
monotonia și rutina zilnic ă beneficiind în perioada de sejur de activit ăți variate care i se
propun pentru petrecerea timpul liber.
3.1Analiza SWOT a turismului practicat în arealul Râ șnov
Analiza SWOT este o metod ă utilă prestatorilor turistici pentru a evalua factorii
care influen țează asupra unit ății din turism, pentru a se eviden ția punctele tari și slabe
ale acesteia precum și oportunit ățile și amenin țările firmei în raport cu concuren ța
existent ă pe pia ță.
Având în vedere ritmul accelerat de dezvoltaredin punct de vedere turistical
arealului Râ șnov din ultimii ani,deosebit de important ă este analiza S.W.O.Ta zonei
pentru ca pe baza acesteia s ă se poat ă realiza un plan de promovare turistic ă.
Din punct de vedere al poten țialului turistic, arealul Râ șnov dispune de o sum ă
de elemente, apar ținând atât cadrului natural cât și celui socio-istoric, care favorizeaz ă
dezvoltarea turismului în zon ă.
Obiectivele turistice ale arealului Râ șnovatrag în ultimii ani un num ăr tot mai
ridicat de turi ști atât din țară cât și din str ăinătate. Analiza S.W.O.T. aplicat ă punctual
pe elementele care compun poten țialul turistic vor scoate în eviden ță atât avantajele
arealului Râ șnov, cât și punctele sale critice, ale c ăror severitate poate influen ța în mod
negativ fluxul de turi ști în zon ă.
Ca urmare a acestei analize, deficien țele pot fi trasate și prioritizate, putându-se
astfel crea un plan de promovare bazat pe obiective principale și măsuri concrete.
Analiza SWOT presupune:
·Identificarea pe baza parametrilor descriptivi, a punctelor tari și slabe ale
activit ății turistice desf ășurate într-o zon ă într-o perioad ă determinat ă de timp
·Analizarea oportunit ăților și amenin țărilor care pot influen ța activitatea
unităților de turism din acea zon ă.

73Analiza S.W.O.T. a ora șului Râ șnov
S – puncte tari:
Din punct de vedere al cadrului natural, Râ șnovul beneficiaz ă de dou ă aspecte
deosebit de avantajoase: zona geografic ă și fondul cinegetic.
Astfel, zona geografic ă asigur ă prezen ța turi știlor iubitori de munte și natur ă, a
pasiona ților de sporturi montane și de iarn ă, a turi știlor interesa și de drume ții montane,
pe jos sau cu bicicleta, a alpini știlor și împ ătimiților de sporturi extreme. Râ șnovul are
pe teritoriul s ău zone cu plante protejate de lege precum: floarea de col ț sau sângele
voinicului, unde se organizeaz ă drume ții dar numai cu ghid de la Ocolul Silvic și fără
mijloace motorizate pentru a proteja ariile naturale.
Totodat ă, altitudinea medie de 647 m, precum și vecin ătatea masivului
Postăvarul, a mun ților Bucegi și a Pietrei Craiului, ofer ă un climat propice celor afla ți în
căutare de aer curat, asigurând în acela și timp absen ța fenomenelor meteorologice
drastice caracteristice climatelor din zonele muntoase înalte.
În ceea ce prive ște fondul cinegetic deosebit de bogat, acesta constituie o atrac ție
îndeosebi pentru turi știi str ăini dar și pentru cei veni ți din zona urban ă. Ocolul Silvic
Râșnov ofer ă turiștilor drume ții prin p ădure cu posibilitatea de a participa la observa ții
de vânat mare: urs, lup, râs, c ăprioare. De și Râșnovul dispune de un fond de vân ătoare,
astfel de expedi ții se organizeaz ă rar și numai în baza legii, predominante fiind traseele
ghidate la punctele de observa ție.
Principalele atuuri ale Râ șnovului în atragerea de turi ști sunt obiectivele turistice
precum și diversitatea activit ăților puse la dispozi ția vizitatorilor. Formele de turism
care pot fi practicate în Râ șnov sunt: turism cultural, turism religios, turism montan și
turi sm sporti v .De asem en ea Râ șn ov ul se rem arc ă și pri n oferta de agrem en t: drum e ții
montane ghidate cu posibilitatea observ ării animalelor de talie mare, bunjee-jumping,
escalade, ateliere de crea ție, tir cu arcul, echita ție, mountainbike, motocross.
Comparativ cu anul 2012, num ărul de structuri de cazare clasificate din Râ șnov
nu numai c ă a crescut dar s-a și diversificat în anul 2016. Num ărul locurilor de cazare a
ajuns astfel la 1550 în 2016.71
Principalul avantaj al Râ șnovului din punct de vedere al infrastructurii de
transport îl constituie pozi ția. Ca urmare, Râ șnovul este traversat de dou ă drumuri
71Plan de dezvoltare local ă al orașului Râșnov, Prim ăria Râ șnov , 2014-2020

74naționale: DN73 și DN73A spre Z ărnești, dispune de transport feroviar ce face leg ătura
cu municipiul Bra șov și se afl ă pe traseul autobuzelor ce fac leg ătura între Bra șov, Bran,
Moeciu, Fundata, Z ărnești precum și la Câmpulung.
Un alt aspect ce trebuie men ționat în cadrul infrastructurii de transport, este
reabilitarea a 42 de str ăzi ale ora șului doar în 2015 cât și reabilitarea întregii
infrastructuri de drumuri în anul 2016.72
Mijloacele de transport spre Cetatea Râ șnov, respectiv tractora șul ce face
legătura între parcarea de pe Valea Cet ății și cetate, ascensorul pe plan înclinat și poteca
pietonal ă prin amenajat ă prin p ădure spre cetate constituie atrac ții pentru turi ști.
Prin transformarea centrului istoric al ora șului în zon ă pietonal ă, s-a creat un
spațiu de recreere și o zon ă potrivit ă pentru organizarea de spectacole. Spa țiile de
picnic amenajate din Promenada Sissi ofer ă turiștilor posibilitatea petrecerii în mod
plăcut a timpului liber în mijlocul naturii.
W – puncte slabe:
În ciuda faptului c ă zona geografic ă favorizeaz ă dezvoltarea turismului montan,
numeroase trasee poten țiale r ămân înc ă nemarcate corespunz ător, acestea fiind
cunoscute și folosite doar de localnici. Spre exemplu, numero și turi ști ar dori s ă ajung ă
din Râ șnov în Poiana Bra șovpe potecile din p ădure și nu pe drumul na țional ce leag ă
cele dou ă stațiuni turistice. Acest lucru nu este înc ă posibil, datorit ă lipsei marcajelor pe
toată lungimea traseului.
Deasemenea neamenajat ă este și Peștera Râ șnoavei, aflat ă la baza masivului
Postăvarul. Pe ștera este accesibil ă numai profesioni știlor echipa ți corespunz ător.
Un alt punct slab îl constituie altitudinea relativ mic ă la care se afl ă Râșnovul,
aceasta reducând considerabil perioada propice desf ășurării competi țiilor sportive. Un
exemplu clar în acest sens este anularea a dou ă mari competi ții programate s ă aibe loc la
Râșnov la începutul anului 2016: Campionatul Mondial de Juniori și Under 23 și Finala
Cupei Mondiale de S ărituri cu Schiurile fete.
Cel mai slab punct îl constituie lipsa de promovare atât în ceea ce prive ște
obiectivele cât și activit ățile de agrement. Poten țialul este mare, îns ă promovarea se face
la scar ă mic ă, fiind insuficient ă. În cadrul acestei idei se poate men ționa neintegrarea
tuturor obiectivelor într-un circuit turistic bine definit, precum și absen ța lor din
pachetele agen țiilor de turism.
72Centrul de Informare Turistic ă Râșnov

75La nivel local se poate vorbi de lipsa unor programe complementare care s ă
aduc ă împreun ă vizitarea obiectivelor cu activit ățile de agrement.
Deasemenea, un mare deficit se poate observa în promovarea la nivel na țional a
competi țiilor interna ționale. De men ționat aici ar fi faptul c ă deși etapele de cup ă
mondial ă sunt transmise de Eurosport, acestea au fost preponderent ignorate de mass-
media din țară.
Deși se poate nota lipsa transportului în comun la nivel local, acest fapt este
datorat dimensiunii reduse a ora șului. Distan țele foarte mici ar face un astfel de sistem
neviabil.
Pe de alt ă parte, tocmai dimensiunea ora șului prezint ă o alt ă problem ă. Structura
deburg a Râ șnovului a dus la o lips ă acut ă de locuri de parcare în puncte cheie: spre
exemplu, pe timpul lunilor de var ă precum și pe perioada desf ășurării agendei culturale,
cele dou ă parc ări de pe Valea Cet ății, deja extinse în repetate rânduri, nu fac fa ță
necesarului.
Aspectele negative ale infrastructurii specifice turismului constau în:num ărul
redus de ghizi acredita ți în zona Râ șnovuluiprecum și reticen ța agen ților hotelieri locali
în a colabora cu parteneri externi. Lipsa structurilor de recreere și divertisment pe timp
de noapte cum ar fi: ber ării, baruri, cluburi constituie un dezavantaj pentru turi știi afla ți
în zon ă.
O – oportunit ăți:
Poten țialul turistic este deosebit din punct de vedere al cadrului natural, iar
punctele slabe ale zonei pot fi transformate în atuuri. Astfel, prin marcarea
corespunz ătoare a tuturor traseelor se poate m ări considerabil oferta de drume ții cu
plecare din Râ șnov spre zonele învecinate. Amenajarea acestor trasee poate oferi
deasemenea posibilitatea realiz ării unor circuite de mountainbike și motocross. În acest
sens, diversitatea reliefului poate permite organizarea de competi ții pe aceste segmente.
Tot cadrul natural ofer ă posibilitatea organiz ării de tabere pentru copii în natur ă,
asigurându-se astfel perpetuarea leg ăturii dintre om și natur ă precum și a conceptelor de
păstrare și protec ție a mediului înconjur ător.
O alt ă oportunitate o prezint ă fondul cinegetic bogat. Astfel, turismul cinegetic,
atât de apreciat de turi știi str ăini, poate fi promovat și în interiorul țării. Mul ți dintre
turiștii români care viziteaz ă zona cer informa ții cu privire la rezerva ția de ur și de la
Zărnești, de care au auzit, f ără însă a ști că pădurile din jurul Râ șnovului ad ăpostesc un
număr mult mai mare de animale ce pot fi urm ărite în mediul lor natural.

76Având în vedere punctele slabe în ceea ce prive ște resursele turistice, se poate
observa posibilitatea cre ării unui plan de promovare unitar, bine definit și coerent, care
să pun ă în valoare poten țialul Râ șnovului de sta țiune turistic ă de sine st ătătoare și
atractiv ă nu doar pentru turi știi afla ți în tranzit între Bra șov, Bran, Poiana Bra șov și
Predeal, ci pentru to ți turi știi, indiferent de vârst ă sau preferin țe.
Întrucât structura ora șului nu permite nici crearea unui sistem de transport în
comun intern și nici construc ția de parc ări supradimensionate, se pot g ăsi mijloace de
transport alternative care s ă se integreze în imaginea ora șului: transportul cu cale ști, riști
sau închirieri de biciclete.
T – amenin țări /riscuri :
În lipsa unui cadru bine organizat și controlat, turismul montan, turismul
cinegetic, dar și activit ățile de agrement desf ășurate în zon ă pot afecta grav și chiar
distruge zonele naturale.
O al t ă am en i n ța re o re p re zi n t ă d e zv ol ta re a u rb an ă a Râ șn ov ul ui , î n s p eci al p e
zonele Gl ăjerie și Col ții Cheii ce fac leg ătura între ora ș și masivul Post ăvarul. Absen ța
unui plan urbanistic bine definit a condus la construc ția haotic ă de case private și
pensiuni, fapt ce în timp poate conduce la diminuarea interesului turistic pentru zonele
respective.
Riscul major îl reprezint ă degradarea în timp a monumentelor, traseelor turistice
și mediului natural ca urmare a turismului haotic. Un plan de reabilitare, amenajare și
întreținere este vital pentru asigurarea prezen ței Râ șnovului în topul preferin țelor
viitoare ale turi știlor.
În ceea ce prive ște infrastructura de transport a Râ șnovului, principalii factori de
risc constau în: cre șterea gradului de poluare al ora șului și scăderea atractivit ății sale
turistice, nerealizarea proiectelor de reabilitare a infrastructurii, dar și blocarea traficului
la nivel local datorit ă num ărului redus de locuri de parcare și a intensific ării traficului
pe drumurile na ționale.
Stagnarea și chiar sc ăderea atât a gradului de ocupare cât și a num ărului de
turiști poate constitui un factor de risc vizibil pentru turismul din zon ă.

77Analiza S.W.O.T. a ora șului Z ărnești
S – puncte tari:
Poten țialul turistic complex, ofer ă posibilit ăți de practicare a unor forme variate
de turism în toate anotimpurile.
Datorit ă cadrului natural de excep ție din zon ă, transformarea ora șului Z ărnești
într-o destina ție ecoturistic ă reprezint ă un atu, care favorizeaz ă practicarea unor
multiple forme de turism și implicit a ecoturismului care respect ă conceptul de
dezvoltare durabil ă.
W – puncte slabe:
Resursele turistice nu sunt valorificate corespunz ător iar materialele de
promovare turistic ă sunt insuficiente.
Numeroase obiective turistice nu dispun de parc ări suficiente și grupuri sanitare
adecvate.
Mijloacele informatice și internetul sunt insuficient utilizate pentru informare,
marketing și rezervare.
Standardele de calitate în turism nu sunt respectate în totalitate și exist ă o ofert ă
scăzută a posibilit ăților de agrement din zon ă.
În perimetrul ariilor protejate nu se respect ă îndeajuns legisla ția privind normele
de construc ție în zonele turistice.
Promovarea slab ă a regiunii la nivel na țional și mai ales interna ționalreprezint ă
un dezavantaj major pentru turismul din Z ărnești.
O – oportunit ăți:
Dezvoltarea ecoturismului și infrastructurii de acces în zona Z ărneștireprezint ă o
perspectiv ă pentru viitor.
Pentru a satisface exigen țele turi știlor este necesar ă îmbun ătățirea și extinderea
sistemului de informare turistic ă.
Formele de turism se pot diversifica pentru a r ăspunde cerin țelor de ni șă în
domeniul turismului: bird – watching, sport extrem, vân ătoare și pescuit.
Este necesar ă implicareamai mare din partea comunit ății locale pentru
promovarea activit ăților turistice și a unor trasee turistice tematice.
Atragerea de investitori str ăini prin accesarea de proiecte cu fonduri europene
oferă posibilitatea de finan țare pentru sus ținerea dezvolt ării turismului în zon ă.

78T – amenin țări /riscuri :
Raportul necorespunz ător pre ț- calitateal serviciilor turistice poate avea efecte
negative asupra cererii turistice în viitor.
Neprotejarea mediului înconjur ător conduce la degradarea iremediabil ă
resurselor turistice.
Promovarea unor servicii turistice care nu corespund din punct de vedere
calitativ precum și personalul calificat în turism insuficient constituie riscuri privind
imaginea care se formeaz ă în rândul turi știlor.
Concuren ța local ă și național ă constituie o amenin țare pentru turismul din zon ă
și de aceea este nevoie de eforturi sus ținute, continue pentru desf ășurarea unui turism
care s ă corespund ă nevoilor și exigen țelor turi știlor.
Analiza S.W.O.T. a localit ății Bran
S – puncte tari:
Localitatea Bran este o zon ă montan ă cu peisaje de o frumuse țe deosebit ă
dispunând de o pozi ție geografic ă favorabil ă datorit ă existen ței unor obiective turistice
naturale și antropice de mare valoare dintre care unele sunt cunoscute inclusiv la nivel
i n t e r n a ți o n a l . ( C a s t e l u l B r a n ) . T u r i s m u l d i n z o n ă a t r a g e t u r i șt i i d a t o r i t ă p o t e n ți a l u l u i
turisticvaloros, zona oferind diverse posibilit ăți de practicare a unor forme variate de
turism într-un mediu natural și nepoluat. De asemenea, a șezarea geografic ă confer ă
zonei posibilit ăți de leg ătură cu alte localit ăți și jude țe din împrejurimi cum ar fi
Zărnești, Râ șnov, Bra șov sau jude țul Arge ș prin culoarul Ruc ăr-Bran care constituie un
punct important pentru dezvoltarea turismului din zon ă.Obiceiurile și tradi țiile locale,
elementele de etnografie și folclor sunt promovate prin preocuparea comunit ăților
locale. Dezvoltarea activit ăților turisticeeste favorizat ă de poten țialul turistic și
decondi țiile climatice deosebite.
Turismul rural și agroturismul reprezint ă puncte forte ale turismului specific
zonei Bran, iar poten țialul oferit de acesta asigur ădezvoltarea socio- economic ă a zonei.
W – puncte slabe:
La promovarea zonei nu sunt utilizate toate mijloacele de promovare (Internet,
m a s s – m e d i a ) l a p o t e n ți a l m a x i m , m o t i v p e n t r u c a r e t u r i s m u l d i n z o n a B r a n a r e d e
s uf e ri t. S e rv i ci i l e tu ri s ti c e of e ri te s un t l a un p re ț d e s tul d e ri di c a t i a r d e m ul te ori n u
corespund calit ății cerute de turi ști ceea ce afecteaz ă imaginea zonei iar fluxurile de

79turiști se reorienteaz ă spre zone similare dar care ofer ă servicii superioare la un pre ț
rezonabil.
Protejarea mediului las ă de dorit datorit ă faptului c ă deșeurile sunt depozitate în
spații necorespunz ătoare deoarece nu exist ă o legisla ție mai strict ă în domeniul
protec ției mediului.
Implicarea tinerilor în activit ăți culturale specifice nu este sus ținută de
comunitate, ceea ce conduce la lipsa de interesa acestora pentru astfel de activit ăți.
Traseele turistice sunt insuficient marcate, spa țiile verzi sunt precar amenajate,
ceea ce denot ă un interes sc ăzut al autorit ăților locale pentru dezvoltarea turismului din
zonă.
O – oportunit ăți:
Se pot atrage surse de finan țare pentru realizarea unui brand local care s ă
conserve șisă valorifice în mod eficient patrimonial natural, mo ștenirea cultural-istoric ă
a zonei și modernizarea infrastructurii turistice. Oferireaunor servicii turistice de calitate
la un pre ț accesibil poate fio oportunitate pentru a cre ște interesul turi știlor.
Pentru personalizarea ofertei turistice rurale române ști se pot concepe produse
turistice care s ă se remarce prin inedit cum ar fi: înv ățarea unor expresii uzuale ale
dialectului local, deprinderea de me șteșuguri specifice zonei (ol ărit, țesut, sculptur ă în
lemn, pictur ă pe sticl ă etc.), ini țierea în muzica instrumental ă și vocal ă, înv ățarea de
dansuri populare române ști, descoperirea secretelor gastronomiei române ști etc.
Diferite circuite turistice cu caracter etno-folcloric pot fi obiectul unor ac țiuni
promo ționale care s ă pun ă în valoare mai multe zone etnografice prin vizitarea
atelierelor de artizanat.
Promovarea se poate realiza prin intermediul informa țiilor pe CD care s ă
prezinte particularit ățile zonei etnografice în mass- media pentru atragerea unui num ăr
cât mai mare de turi ști.
Pentru protejarea mediului, accesul în zon ă se poate face prin amenajarea unei
parcări la periferia localit ății iar asigurarea transportului s ă se realizeze cu mijloace de
transport electrice.
T – amenin țări /riscuri:
Stațiunile concurente atrag turi știi prin oferirea unor servicii turistice de calitate
superioar ă la pre țuri mai sc ăzute decât sta țiunea Bran, ceea ce reprezint ă o poten țială
amenin țare asupra cererii turistice a zonei.

80Calitatea mediului are de suferit din cauza aglomera ției urbane în lipsa unor
reglement ări în domeniul mediului care s ă reglementeze accesul în zon ă.
M on um en te l e și clădi ri l e p ub l i ce s e de g ra d e a z ă p e zi ce tre c e î n ab s en ța un or
fonduri care s ă fie folosite pentru reabilitarea acestora în timp util.
De asemenea, me șteșugurile tradi ționale și obiceiurile locului risc ă să se piard ă
dacă tinerii nu sunt stimula ți de comunitatea local ă să continue tradi țiile me șteșugărești
prin practicarea meseriilor specifice.
Analiza S.W.O.T. a sta țiunii Poiana Bra șov
S – puncte tari:
Stațiunea care se afl ă la poalele muntelui Post ăvaru , este cea mai complex ă
stațiune a sporturilor de iarn ă din țară și poate fi comparat ă ca mod de organizare cu un
orășel în miniatur ă, dispunând de hoteluri luxoase, restaurante foarte bune, mijloace de
agrement diverse, oferind turi știlor o gam ă de servicii turistice de bun ă calitate.
Prezen ța numeroaselor obiective naturale și antropice din zon ă atrag turi știi care
doresc s ă își petreac ă vacan ța într-o loca ție de neuitat.Echipamentele turistice variate
oferă vizitatorilor posibilit ăți multiple de petrecere a timpului liber. Ofert ă turistic ă este
divers ă, particularizat ă pentru diferite segmente de pia ță. Serviciile și produsele oferite
s u n t d e o c a l i t a t e î n a l t ă f i i n d c o m p e t i t i v e c u c e l e o f e r i t e d e a l t e s t a ți u n i m o n t a n e .
Accesul în regiune este rapid atât din Bra șov cât și Râșnov prin intermediul mijloacelor
de transport ăn comun sau autoturismul propriu.
W – puncte slabe:
Având în vedere poten țialul turistic de care dispune sta țiunea,
notorietateaacesteia este destul desc ăzută mai ales pe planinterna țional.Materialele de
promovare din incinta structurilor de primire cu func țiuni de cazare sunt insuficiente sau
chiar lipsesc în anumite unit ăți. Pre țurile serviciilor turistice sunt mari fa ță deveniturile
popula ției din România.C ăile de acces din interiorul sta țiunii necesit ă îmbun ătățiri
pentru a r ăspunde cerin țelor turi știlor. Deasemenea, num ărul redus de locuri de parcare
reprezint ă un punct slab al sta țiunii.
O – oportunit ăți:
Stațiunea Poiana Bra șov este o loca ție atractiv ă, care poate determina cre șterea
numărului de turi ști cu condi ția oferirii unor servicii turistice care s ă corespund ă
standardelor de calitate specifice turismului. Datorit ă faptului c ă în domeniul turismului

81cererea de servicii este tot mai mare, sta țiunea se poateextindeprin satisfacerea
exigen țelor turi știlor. Poten țialul turistic al zonei poate fi valorificat mai eficace prin
atragerea unor investitori interni sau externi și prinintensificarea eforturilor de
promovarea sta țiunii pe pie țele externe.
Modernizarea instala țiilor de transport pe cablu precum și construirea unui
aeroport în jude țul Bra șov constituie oportunit ăți pentru dezvoltarea sta țiunii.
T – amenin țări /riscuri :
Concuren ța în domeniu poate constitui o amenin țare pentru sta țiune și de aceea
este nevoie de eforturi sus ținute pentru men ținerea la un nivel ridicat al calit ății
serviciilor. Promovarea insuficient ă pe plan intern a ofertei turistice determin ă o slab ă
informare și implicit un num ăr scăzut de turi ști români. Pachetele turistice oferite de
alte sta țiuni montane similare din Europa de Est la un pre ț inferior și calitate superioar ă
celor din Poiana Bra șov, determin ă o cre ștere afluxului de turi ști către respectivele
zone.
3.2. Cercetare de marketing privind percep ția prestatorilor turistici asupra
poten țialului turistic din arealul Râ șnov
Activitatea întreprinderii moderne de turism este orientat ă spre desf ășurarea unor
activit ăți de marketing, deoarece cunoa șterea și anticiparea muta țiilor care au loc pe
piață, poate s ă asigure coordonarea și integrarea tuturor activit ăților întreprinderii de
turism pentru satisfacerea exigen țelor actuale și de perspectiv ă ale consumatorilor de
produse și servicii turistice.
Cercetarea de marketing în turism reprezint ă activitatea formal ă prin care, cu
ajutorul unor concepte, metode și tehnici științifice de investigare se realizeaz ă
specificarea, m ăsurarea, culegerea, analiza și interpretarea sistematic ă și continu ă a
informa țiilor de marketing, destinate s ă ajute la conducerea unei întreprinderi de turism
să cunoasc ă mediul în care func ționeaz ă, să identifice oportunit ățile existente, s ă
evalueze alternativele ac țiunilor de marketing și efectele acestora.73
O necesitate obiectiv ă pentru întreprinderile care activeaz ă în domeniul
turismului o reprezint ă cunoa șterea mediului dinamic în care func ționeaz ă, anticiparea
73 Balaure Virgil, C ătoiu Iacob, Veghe ș Călin,Marketing Turistic , Ed. Uranus, Bucure ști, 2005, p.91

82strategiilor concuren ței care este tot mai intens ă precum și satisfacerea exigen țelor
crescânde ale turi știlor.
Cercetarea direct ă presupune culegerea datelor direct de la purt ătorii de
informa ții, respectiv prestatorii turistici utilizând metoda anchetei de pia ță.
Procesul de cercetare presupune parcurgerea urm ătoarelor etape :
1.Identificarea problemei
Premisa succesului pe pia ță a oric ărei întreprinderi din turism este în strâns ă
legătură cu preocup ările permanente ale firmei de a satisface exigen țele clien ților s ăi și
pentru crearea unei imagini favorabile în rândul turi știlor privind turismul desf ășurat în
arealul Râ șnov.
Inițierea și derularea unei cercet ări de marketing în rândul prestatorilor de
servicii din industria turismuluisuntoportune pentru fundamentarea corect ă a strategiilor
de dezvoltare a turismului în arealul Râ șnov.
Notorietatea produselor turistice din arealul Râ șnov depinde de strategiile de
marketing adoptate în urma realiz ării cercet ării care pot contribui la intensificarea
fluxurilor de turi ști și maximizarea eficien ței economice a turismului din areal.
2.Definirea scopului cercet ării
Scopul cercet ării îl constituie identificarea percep ției prestatorilor de servicii din
industria turismului, asupra poten țialului turistic din arealul Râ șnov și a modului în care
acesta este valorificat.
3.Elaborarea obiectivelor, ipotezelor și variabilelor cercet ării
Obiective:
·Identificarea percep ției prestatorilor turistici privind turismul din arealul
Râșnov
·Determinarea importan ței elementelor de infrastructur ă în facilitarea
turismului în zon ă
·Identificarea nivelului de promovare și valorificare a poten țialului turistic din
areal
·Determinarea gradului de dezvoltare al formelor de turism în arealul Râ șnov

83·Aprecierea gradului de dezvoltare a serviciilor și facilit ăților turistice oferite în
areal
·Stabilirea importan ței ac țiunilor de promovare a activit ății turistice în arealul
Râșnov
·Determinarea impactului ac țiunilor de stimulare a dezvolt ării activit ății
turistice în zon ă
·Identificarea aportului unui card turistic asupra turismului din arealul Râ șnov
respectiv jude țul Bra șov
·Identificarea m ăsurii în care se realizeaz ă colaborarea prestatorilor de servicii
cu operatorii economici, institu ții și asocia ții profesionale
·Stabilirea importan ței privind anumite aspecte pentru dezvoltarea arealului
Râșnov
Ipoteze:
·Peste 40% dintre responden ți au r ăspuns întreb ărilor în calitate de proprietar
sau manager al unei companii, 25% dintre cei intervieva ți apar țin sectorului public,
peste 45% sunt din sectorul privat cu activit ăți specifice industriei turismului, iar peste
30% sunt din sectorul privat f ără a presta activit ăți care au leg ătură direct ă cu industria
turismului.
·Dintre prestatorii de servicii care provin din industria turismului (aproximativ
80%) în domeniul hotelier func ționeaz ă minimum 39,45% și în agen ții de turism
minimum 43,12%.
·Aproximativ 50% dintre speciali știi chestiona ți sunt mul țumiți de gradul de
dezvoltare/calitate a serviciilor turistice.
·Toți responden ții consider ă că poten țialul turistic din areal este insuficient
promovat și valorificat
·Mai mult de 60% dintre prestatorii turistici apreciaz ă că formele de turism din
areal sunt slab dezvoltate
·Toți responden ții sunt de p ărere c ă atractivitatea arealului Râ șnov este
definitorie pentru dezvoltarea turistic ă a zonei
·Responden ții consider ă că acțiunile de promovare a activit ății turistice din
areal sunt indispensabile pentru stimularea turismului din zon ă.

84Variabile:
·Educa ția:
Din punct de vedere al structurii responden ților se poate observa la o analiz ă
profesional ă că peste 90% dintre cei intervieva ți au studii superioare sau în domeniu
·Colaborarea prestatorilor turistici cu operatorii economici, institu ții și
asocia ții profesionale:
De colaborarea prestatorilor turistici cu operatorii economici, institu ții și
asocia ții profesionale depind rezultatelefinanciare ale activit ății turistice desf ășurate de
aceștia.
·Investi țiile în turism:
Investi țiile în turism pot influen ța pozitiv sau negativ dezvoltarea turismului în
areal cu impact decisiv asupra cererii turi ști.
1.Definirea colectivit ății intervievate, a unit ății de cercetare și a unit ății de
sondaj
Prestatorii turistici din arealul Râ șnov reprezint ăcolectivitatea intervievat ă.
Agentul economic reprezint ăunitatea de observare cercetat ă, iar unitatea de
sondaj este stabilit ă ca fiind persoana juridic ă sau persoana fizic ă autorizat ă.
2.Selectarea modalit ății de culegere și sistematizare a informa țiilor
Culegerea informa țiilor se va face prin metoda anchetei. Tehnica utilizat ă este
intervievarea prestatorilor turistici cu ajutorul chestionarului.
3.Recoltarea informa țiilor
Chestionarul se va completa în format electronic prin intermediul po ștei
electronice sau în format fizic la sediul prestatorului de servicii.
Zona vizat ă este reprezentat ă de arealul Râ șnov iar ancheta se va desf ășura la
agenții prestatori.
Culegerea informa țiilor se va face de c ătre elevii clasei a-XII- a, de la Liceul
Tehnologic “Malaxa” Z ărnești, specializarea Tehnician în Turism, urm ărindu-se
atingerea competen țelor din fi șa de progres școlar (vezi Anexa 3).
4.Determinarea m ărimii e șantionului
Au fost transmise invita ții ( în format electronic sau fizic) unor reprezentan ți din
domeniul turismului ( unit ăți de cazare, unit ăți de alimenta ție, agen ții de turism, parcuri
de distrac ții ), reprezentan ți din sectorul public local, ONG-uri și reprezentan ți din
mediul privat care presteaz ă activit ăți conexe industriei turismului.

85Au fost chestionate persoane care au domiciliul sau locul de munc ă în arealul
Râșnov. Din totalul de 150 de persone care au dat curs invita ției, au fost validate 145 de
răspunsuri complete, ceea ce echivaleaz ă cu o marj ă de eroare 3%.
5.Alegerea metodei de e șantionare
Deoarece nu dispunem de o list ă complet ă a tuturor întreprinderilor de turism
din arealul Râ șnov, metoda de e șantionare aleas ă estee șantionarea în trepte.
6.Chestionarul
Instrumentul de colectare a datelor utilizat în cadrul acestei cercet ări de
marketing este chestionarul.
Responden ții au fost ruga ți să răspund ă cu sinceritate la un set de întreb ări din
cadrul unui chestionar cu scopul îmbun ătățirii activit ății turistice desf ășurate în arealul
Râșnov.
Deasemenea, responden ții au fost solicita ți să ordoneze pe o scala de la 1 la 10,
răspunsurile lor la întreb ările care alc ătuiesc chestionarul.
Chestionarul cuprinde urm ătorul set de întreb ări:
a)Cum a ți descrie arealul Râ șnov din punct de vedere al atractivit ății zonei ?
b)Cum crede ți că percep clien ții dumneavoastr ă arealul Râ șnov?
c)Ce p ărere ave ți despre implicarea autorit ăților locale în leg ătură cu
promovarea produselor turistice din zon ă?
d)Cum aprecia ți gradul de dezvoltare al formelor de turism în arealul Râ șnov?
e)Cum aprecia ți gradul de dezvoltare/calitatea serviciilor și facilit ăților turistice
oferite în areal?
f)Care este importan ța acțiunilor de promovare a activit ății turistice în arealul
Râșnov?
g)Care este impactul ac țiunilor de stimulare a dezvolt ării activit ății turistice în
areal?
h)Care este aportul unui card turistic asupra turismului din arealul Râ șnov
respectiv jude țul Bra șov?
i)În ce m ăsură colabora ți cu operatorii economici, institu ții și asocia ții
profesionale?
j)Ce importan ță crede ți că au urm ătoarele aspecte pentru dezvoltarea arealului?

867.Prelucrarea informa țiilor
Cercetarea a fost efectuat ă pe un e șantion reprezentativ format din 23% din 275
de prestatori turistici activi din arealul Râ șnov pe o durat ă de aproximativ 3 s ăptămâni
în perioada 6 martie- 24 martie 2017. Datele au fost culese o echip ă de elevi din cadrul
Liceului Tehnologic “Malaxa” Z ărnești, specializarea Tehnician în Turism. Informa țiile
culese în urma cercet ării au fost sintetizate și prelucrate în vederea concluzion ării finale.
8.Analiza și interpretarea informa țiilor
Pentru m ăsurarea imaginii privind percep ția prestatorilor turistici asupra
poten țialului turistic din arealul Râ șnov, s-a utilizat Scala lui Stapel. Pentru criteriile
luate în calcul s-au ob ținut anumite scoruri pe care le voi analiza mai jos.
În urma analiz ării răspunsurilor date de c ătre prestatorii de servicii turistice la
întreb ările din chestionar s-au concluzionat urm ătoarele :
Întrebarea 1
Pentru identificarea imaginii care s-a format în rândul turi știlor privind cele mai
cunoscute centre de atrac ție ale zonei, responden ții au fost solicita ți să descrie arealul
R âșn o v d i n p u n c t d e v e d e r e a l a t r a c t i v i t ă ți i z o n e i și să e n u n țe p r i n c i p a l e l e a t r a c ți i
turistice pe care le consider ă importante pentru desf ășurarea turismului din zon ă.
De cele mai multe ori, arealul Râ șnov a fost descris prin cuvinte precum “curat”,
“istorie”, “turism”, “frumos”, cele mai importante puncte de atrac ție percepute fiind
Branul mai ales datorit ă Castelului Bran, Poiana Bra șov, Z ărnești cu Piatra Craiului,
Cheile Z ărneștiului, Râ șnov cu Cetatea Râ șnov.
Direc țiile de ac țiune urm ărite în vederea elabor ării strategiilor de dezvoltare
privind turismul din arealul Râ șnov, se bazeaz ă pe r ăspunsurile celor chestiona ți
privind importan ța mai multor elemente cu impact asupra activit ății turistice.
Întrebarea 2
Elementele de infrastructur ă care s-au luat în considerare în cadrul
chestionarului se refer ă la: centre de informare turistic ă, sisteme de indicatoare
turistice, spa ții de parcare în zona vizitat ă, căi de comunica ție în zon ă, aeroport în
apropierea destina ției, re țea Wifi public ă.
Responden ții consider ă foarte importante toate elementele de infrastructur ă
menționate în chestionar, iar concluzia care reiese în urma r ăspunsurilor date se refer ă la
necesitatea dezvoltarii c ăilor de comunica ție din areal, îmbun ătățirea sistemelor de

87indicatoare turistice și construirea unui aeroport în jude țul Bra șov, aceste criterii
obținând scorurile cele mai mari cu valori între 8,62 și 9,13.
Dezvoltarea unei re țele publice de WiFi este considerat ca fiind elementul de
infrastructur ă cel mai pu țin important, având scorul cel mai mic respectiv 8,21.
Fig.16 Elemente ale infrastructurii din arealul Râ șnov
Întrebarea 3
Percep ția general ă privind gradul de dezvoltare a formelor de turism practicate
în areal este urm ătoarea: turismul sportiv este mai bine valorificat pe timpul iernii
obținând un scor de 7,49. Turismul de afaceri, turismul de weekend și turismul rural
sunt cele mai frecventate forme de turism din areal ob ținând scoruri cu valori între
6,87. și 7,22.Formele de turism cele mai slab dezvoltate în areal sunt: turismul medical,
turismul balnear, turismul de vân ătoare și pescuit sportiv cu scoruri cuprinse între 4,84
și 5,12.

88Fig.17 Forme de turism practicate în arealul Râ șnov
Întrebarea 4
Serviciile și facilit ățile care au fost luate în calcul sunt: servicii de cazare,
servicii de alimenta ție, servicii de informare turistic ă, infrastructura turistic ă,
evenimente culturale, servicii medicale și toalete publice. Gradul de dezvoltare a
serviciilor de cazare și alimenta ție public ă, precum si infrastructura sporturilor de iarn ă
au fost apreciate de responden ți ca fiind la un nivel mediu (scoruri sub 8) și necesit ă
îmbun ătățiri din punct de vedere al calit ății acestora. Serviciile de informare turistic ă,
infrastructura sporturilor de var ă și toaletele publice au ob ținut punctaje mici ( scoruri
între 6,21 și 4,79) ceea ce denot ă faptul c ă acestea necesit ă îmbun ătățiri majore pentru a
satisface cerin țele clien ților.
Fig.18 Servicii și facilit ăți oferite în arealul Râ șnov

89Întrebarea 5
Tipurile de ac țiuni de promovare avute în vedere sunt: ac țiunile promo ționale
realizate prin intermediul mass- media, participarea la târguri de turism na ționale și
interna ționale, promovarea în mediul online a zonei, organizarea de evenimente pentru
promovarea turismului din zon ă, scorurile ob ținute variind între 7,76 și 8,09.
Fig. 19 Ac țiuni de promovare utilizate în arealul Râ șnov
Întrebarea 6
În opinia celor chestiona ți, participarea la târguri na ționale și interna ționale de
turism atrage cele mai mari fluxuri de turi ști, fiind este cea mai important ă activitate de
promovare turistic ă. Este foarte important ă utilizarea tururor ac țiunilor de promovare
cunoscute deoarece ac țiunea lor este sunt benefic ă dezvolt ării turismului din areal și ca
atare trebuie depuse toate eforturile pentru îmbun ătățirea imaginii turismului din zon ă.
Întrebarea 7
Acțiunile care pot stimula dezvoltarea activit ății turistice sunt: modernizarea
mijloacelor de transport, investi ții în marketing și comunicare, training în comunicare și
servicii pentru resursa uman ă din turism, favorizarea investi țiilor în turism pentru
crearea și valorificarea de atrac ții turistice noi, încurajarea turismului intern prin scutiri
la plata unor taxe.

90Favorizarea investi țiilor pentru crearea și valorificarea de atrac ții turistice noi cu
scorul de 9,25 este considerat ă de responden ți ca fiind cea mai important ă acțiune de
stimulare a dezvolt ării turismului în areal fiind urmat ă de investi țiile în marketing și
pregătirea personalului din turism cu scoruri de 8,77 respectiv 8,66.
Fig.20 Ac țiuni utilizate pentru stimularea activit ății turistice din arealul Râ șnov
Întrebarea 8
Opinia majorit ății responden ților este c ă introducerea unui card turistic ar fi
benefic ă pentru stimularea și dezvoltarea activit ății turistice în arealul Râ șnov.
Întrebarea 9
Cei chestiona ți colaboreaz ă, mai ales cu alte firme din domeniul turismului sau
domenii de activitate conexe (scoruri între 7,97 și 8,06)iar colaborarea cu asocia țiile
profesionale din domeniul turismului sau cu institu țiile publice (prim ării, prefectur ă,
consilii locale) este slab ă care se reflect ă în scorul ob ținut respectiv 6,4.

91Fig. 21 Colaborarea prestatorilor turistici cu operatorii economici, institu ții și asocia ții
profesionale
Întrebarea 10
Existen ța unor servicii bancare specifice (acces la bancomate, transfer de bani),
oferta de suveniruri și produse tradi ționale, sus ținerea evenimentelor de organiza țiile
locale, colaborarea cu autorit ăților publice în vederea promov ării obiectivelor turistice,
creșterea cooper ării între prestatorii de servicii turistice (unit ăți de cazare, operatori
turistici, agen ții de turism), diversificarea oportunit ăților de recreere pentru adul ți și
copii, înscrierea Bra șovului în cursa pentru titlul de capital ă european ă a anului 2021
etc) sunt esen țiale pentru dezvoltarea turismului în zon ă.
Responden ții apreciaz ă cele mai importante aspecte astfel: sus ținerea
evenimentelor de organiza țiile locale, cre șterea cooper ării între prestatorii turistici și
înscrierea Bra șovului în cursa pentru titlul de capital ă european ă a anului 2021,
scorurile ob ținute variind între 9,17 și 9,39.

92Fig. 22 Aspecte privind dezvoltarea turismului din arealul Râ șnov
9.Elaborarea concluziilor
Concluziile cercet ării vor sta la baza schi țării obiectivelor cheie ale strategiei de
dezvoltare a turismului din arealul Râ șnov.
Analiza informa țiilor ob ținute în urma realiz ării sondajului de opinie în rândul
prestatorilor de servicii din arealul Râ șnov permite trasarea urm ătoarelor concluzii:
·crearea unei imagini favorabile a turismului desf ășurat în arealul
Râșnovcontribuie la maximizarea rezultatelor financiare ale activit ății desf ășurate
·calitatea serviciilor turistice din areal influen țează comportamentul turi știlor și
de aceea necesit ă îmbun ătățiri pentru a satisface exigen țele acestora la un nivel maxim
·trebuie s ă se acorde o aten ție deosebit ă acțiunilor de promovare a activit ății
turistice din areal pentru stimularea turismului și a competitivit ății la nivel local,
național și interna țional
·poten țialul turistic din areal trebuie s ă promovat și valorificat corespunz ător
pentru dezvoltarea turismului și atragerea cererii turistice în zon ă
·pentru extinderea posibilit ăților de practicare a turismului în areal se impune
dezvoltarea și diversificarea formelor de turism
·având în vedere num ărul tot mai mare de turi ști care apeleaz ă la mediul online
pentru a se informa, modalit ățile moderne de promovare a turismului trebuie s ă pun ă
accent pe marketing digital, respectiv crearea de site-uri web, rezerv ări online și
strategii de e- marketing în areal

93·protejarea mediului înconjur ător trebuie o premis ă pentru dezvoltarea
activit ății turistice durabile în arealul Râ șnov
Valorificarea poten țialului turistic existent în arealul Râ șnov reprezint ă o
condi ție a cre șterii economice și de aceea conceperea produselor turistice oferite
turiștilor trebuie s ă fie adaptate permanent la cerin țele și condi țiile actuale existente pe
piață.
3.3. Strategii posibile de promovare și dezvoltare a activit ății turistice din arealul
Râșnov
Pentru dezvoltarea turistic ă a unei zone , condi ția necesar ă, dar nu și suficient ă,
presupune existen ța unui poten țial natural și antropic. Astfel, este necesar ca acesteia s ă
i se adauge un capital uman specializat, care s ă desf ășoare activit ăți specifice de
marketing turistic, s ă elaboreze strategii de promovare a poten țialului turistic precum și
a ofertei complete de servicii și facilit ăți turistice ale zonei.
Planul de Marketing al orașului Râ șnov a fost elaborat în anul 2012, sub deviza
,,Stațiunea turistic ă Râșnov – O experien ță unic ă: cultur ă, sport, natur ă”.
Prin punerea în aplicare a planului de marketing, strategiile de pia ță urmăresc74:
·promovarea statutului de sta țiune turistic ă de interes na țional;
·îmbun ătățirea vizibilit ății și condi țiilor de vizitare ale obiectivelor turistice
dinRâ șnov;
·promovarea adecvat ă și unitar ă apoten țialului turistic din zon ă;
·realizarea unei campanii de promovare turistic ă a destina ției turistice Râ șnov
prin intermediul Internetului;
·promovarea poten țialului turistic al ora șului Râ șnov prin participarea la
expozi ții și târguri de turism;
·înfiin țarea unui Centru Na țional de Informare și Promovare turistic ă;
·promovarea turismului sportiv;
·remarcarea ora șului Râ șnov prin evenimente culturale de calitate și anvergur ă
național ă și interna țional ă.
74Plan de dezvoltare local ă al orașului Râșnov, Prim ăria Râ șnov, 2014-2020

94Deasemenea, în Râ șnov func ționeaz ă Asocia ția Rosenau Turism, care a înfiin țat
s i t e – u l ( www.asociatiarosenau.ro ) prin intermediul c ăruia promoveaz ă obiectivele
naturale și antropice din zon ă punând accent pe conceptul de dezvoltare durabil ă a
turismului ca perspectiv ă viabil ă pentru viitor. Membrii fondatori ai asocia ției sunt
persoane cu experien ță bogat ă în turism care colaboreaz ă cu furnizorii de servicii
turistice și de agrement din zon ă pentru a pune cât mai bine în valoare sta țiunea
turistic ă.
Centrul de Informare pentru Patrimoniul Cultural din Râ șnov, înfiin țat de
Asocia ția Mioritics, Prim ăria Râ șnov în colaborare cu Biroul Regional UNESCO în
cadrul programului european „Cultural Heritage – a Bridge towards a Shared Future”
deține un rol considerabil în promovarea sta țiunii turistice Râ șnov. Centrul de informare
se afl ă în incinta cet ății și ofer ă gratuit turi știlor pliante, h ărți interactive, un panou de
informare electronic pentru a facilita accesul la informa ții privind obiectivele și
evenimentele turistice din zon ă. Deasemenea, în centrul ora șului este amplasat Centrul
de Informare și Promovare Turistic ă Râșnov ce pune la dispozi ția vizitatorilor o gam ă
vastă de informa ții despre posibilit ățile de cazare, alimenta ție și agreement din zon ă.
Formele de turism predominante în Râ șnov sunt turismul urban și turismul
cultural.
Promovarea turismului urban se poate face prin realizarea unor circuite turistice
pe diferite teme istorice, culturalecu men ționarea expres ă a unor facilit ăți atractive
pentru turi ști sunt câteva ac țiuni promo ționale care se pot ini ția mai ales în perioade din
afara sezonului estival pot atrage fluxuri substan țiale de turi ști. De asemenea se pot
promova unit ăți gastronomice, tururi de ora ș cu biciclete sau pe jos pentru vizitarea
unor obiective turistice deosebite, a unor parcuri și grădini publice. Centrul turistic al
orașului ofer ă materiale promo ționale tip ărite sau sub form ă de CD-uri iar prim ăria în
parteneriat cu asocia țiile de turism promoveaz ă activitatea turistic ă prin site-uri proprii
dedicate turismului.
Promovarea turismului cultural trebuie s ă fie privit ă din punctul de vedere al
valorilor europene și al patrimoniului cultural al fiec ărei țări.
Rom âni a , i m pli ci t zon a Râ șn ov , treb ui e s ă creeze, s ă dezv ol te și să of ere un
turism durabil și de o calitate cât mai înalt ă, bazându-se pe avantajele sale, în special
diversitatea peisajelor și minunata bog ăție cultural ă. Astfel, vor trebui realizate oferte
de calitate pentru promovarea culturii și a tradi țiilor locale. Aten ția deosebit ă se cere s ă

95fie îndreptat ă către câteva aspecte durabile cum ar fi:conservarea patrimoniului cultural,
a peisajului deosebit și a culturii locale.
Piața turismului cultural este într-o continu ă dezvoltare, iar turi știi care practic ă
aceast ă form ă de turism sunt din ce în ce mai atra și de adev ăratele experien țe de a se
întâlni și a cunoa ște alți oameni și alte culturi. Politicile de turism vor trebui adaptate, în
consecin ță la aceste dorin țe ale pie ței și la aceste tendin țe.
Organizatorii de vacan țe tematice trebuie s ă găseasc ă solu ții pentru armonizarea
componentelor culturale reprezentate de dorin ța vizit ării unor obiective turistice, cu cele
turistice reprezentate de structurile de cazare, alimenta ție, de mijloace de transport
pentru adaptarea la exigen țele consumatorilor.
Poten țialul turistic este o parte integrant ă a mediului înconjur ător, depinzând de
calitatea acestuia pentru a putea exista, pentru a se dezvolta. De aceea protejarea naturii
și conservarea calit ăților sale reprezint ă o necesitate pentru turism.
Avantajul competitiv al orașului Z ărnești este determinat de resursele naturale
precum și de poten țialul turistic de care dispune aceast ă zonă. Dezvoltarea strategic ă a
orașului care se urm ărește a se realiza pân ă în anul 2025, va purta sloganul “Z ărnești –
destina ția ta ecoturistic ă”.
Obiectivele esen țiale care se vor urm ări prin ini țirea unor proiecte diverse
sunt75:
·promovarea evenimentelor culturale locale și a obiectivelor turistice din zon ă,
atât prin realizarea și distribuirea de materiale de promovare ( ghiduri turistice, albume
foto, pliante, postere, bannere, flutura și ) cât și prin intermediul internetului;
·transformarea ora șului într-o destina ție ecoturistic ă de renume, atractiv ă pentru
turiști în conformitate cu principiile dezvolt ării durabile;
·reanimarea meste șugurilor și artizanatului specific zonei prin participarea
funda țiilor și asocia țiilor de profil la târguri regionale, ateliere de lucru dar și prin
editarea unor materiale de promovare, prezentare împreun ă cu realizarea unui site de
specialitate;
·consolidarea, protec ția și conservarea monumentelor istorice și a cl ădirilor de
patrimoniu și desf ășurarea unor activit ăți de marketing și promovare turistic ă a
obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea acestuia, pentru un acces mai facil al
turiștilor;
75 Strategia de Dezvoltare Local ă a Ora șului Z ărnești, 2015-2025

96·amenajarea unor spa ții cu scop cultural- recreativ pentru expunerea operelor de
artă ale arti știlor locali și nu numai care s ă atrag ă turiștii;
·organizare de tabere de sculptur ă cu posibilitatea de realizare de muzee în aer
liber;
·elaborarea brandului turistic local prin intermediul unui sistem unitar de
promovare la nivel local, na țional și interna țional;
·campanii de con știentizare și programe de educare pentru protec ția
biodiversit ății.
Promovarea turismului montan specific ora șului Z ărnești se poate realiza prin
acțiuni de promovare care ar trebui derulate având în vedere cluburi de drume ție și de
practicare a sporturilor de var ă și de iarn ă și nu întreaga sta țiune. Aceste cluburi pot
deține site-uri specializate pe internet și pot face promovare prin ghiduri montane,
broșuri axate pe trasee turistice și pe zone de practicare a sporturilor de iarn ă.76
Dezvoltarea turismului din comuna Bran urm ărește punerea în valoare a
patrimoniului rural, a poten țialului natural și antropic care confer ă zonei interes sporit
din partea turi știlor.
Satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre ca posibil ă
destina ție turistic ă, creând interesul fa ță de România ca loc ce ofer ă o larg ă gam ă de
experien țe, de vacan țe de calitate și chiar oportunit ăți de afaceri.77
Având în vedere raportul pre ț/calitate și originalitatea produsului turistic rural
românesc, mesajele promo ționale se vor îndrepta spre calit ățile imateriale (nevoia de
cunoa ștere, de personalizate ale clien ților țintă.78
În Bran func ționeaz ă diverse asocia ții ( Asocia ția de Turism Rural, Ecologic,
Cultural „Bran Impex”, Asocia ția Me șteșugăreasc ă "Dracula Art") care urm ăresc
implementarea unor strategii de pia ță care vizeaz ă promovarea turismului din zon ă.
Strategiile de promovare au drept scop:79
·promovarea imaginii în țară și în str ăinătate a localit ății Bran, a jude țului
Brașov, implicit a României;
76 Cândea Melinda, Șimon, Tamara, Bogdan Elena, op.cit, p.229
77 Nistoreanu Puiu, Marinela Ghere ș Marinela, (coordonatori), Turism rural-tratat , Ed. C.H. Beck,
Bucure ști, 2010, p.73
78Idem, p.77
79 Plan de Dezvoltare Local ă pentru zona Bran – Moieciu – Funda ția Gal “Transcarpatica”

97·crearea unui brand regional care s ă promoveze atrac țiile locale (naturale,
antropice, tradi ții, evenimente, port popular etc.)
·crearea de trasee tematice (drumul brânzei și al pastramei, calea haiducilor,
etc)
·dezvoltarea turismului rural și cultural-istoric, în condi ții ecologice de p ăstrare
a habitatului natural al zonei;
·promovarea evenimentelor și persoanelor ce reprezint ă autenticul tradi țional
rural-ecologic și cultural;
·modernizarea bazei tehnico-materiale specific turistice;
·revigorarea tradi ției populare din zona Bran și promovarea agroturismului;
·promovarea dezvolt ării durabile și diversificarea activit ăților din mediul rural;
·dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea
resurselor naturale și creșterea calit ății serviciilor turistice;
·crearea unor trasee pentru transport cu mijloace tradi ționale;
·utilizarea miturilor și legendelor locale pentru a atrage turi știi.
Turi știi consider ă turismul rural o alternativ ă mai bun ă față de unit ățile de
cazare de tip „hotel”, apreciind activit ățile în aer liber, apropierea de natur ă,
gastronomia local ă, obiceiurile și tradi țiile populare.
Promovarea turismului rural s-a realizat mai ales prin intermediul ANTREC,
prin participarea la expozi ții și târguri de turism, fiind editate materiale publicitare
diverse respectiv: pliante, bro șuri, ghiduri specializate, flutura și care s ă contribuie la
recunoa șterea zonei Bran din punct de vedere turistic la nivel na țional dar mai ales
interna țional.
Pentru a se dezvolta și a fi recunoscut ă la adev ărata ei valoare, stațiunea Poiana
Brașov deține un centru de informare turistic ă care îndepline ște un rol deosebit în
derularea activit ăților de turism. Atribu țiile acestuia sunt legate de activitatea de
promovare a sta țiunii prin oferirea de informa ții publice privind posibilit ățile de
practicare a turismului în zon ă precum și reprezentarea zonei prin participarea la diferite
târguri și expozi ții de profil. Turi știi au acces la informa țiile privind evenimentele
culturale, divertisment, ofertele unit ăților de cazare, alimenta ție, agrement agenda din
Poiana Bra șov și zonele limitrofe. Materialele de promovare în mai multe limbi de
circula ție interna țional ă și platforma informatic ă sunt puse la dispozi ția turi știlor care
astfel pot afla informa ții diverse despre activitatea turistic ă din sta țiune.

98În sta țiune func ționeaz ă Asocia ția de Turism Poiana Bra șov din cadrul c ăreia fac
parte cei mai importan țiproprietari de structuri de primire turistic ă și agrement din zon ă
care urm ăresc încheierea unor parteneriate cu institu ții publice și private pentru
atragerea de investitori str ăini precum și implementarea unor proiecte de dezvoltare și
promovare a sta țiunii.
Proiectele și strategiile de promovare ini țiate de Asocia ția de Turism Poiana
Brașov urm ăresc:80
· reamenajarea domeniului schiabil din Poiana Bra șov prin dotarea tuturor
pârtiilor cu instala ții de z ăpadă artificial ă oferind astfel posibilitatea prelungirii
perioadei în care se poate schia în sezon
·continuarea extinderii domeniului schiabil pân ă spre Râ șnov
·crearea unei zone pietonale de tip “centru” cu servicii all-seasons
·fluidizarea traficului rutier în interiorul sta țiunii
·crearea unui Snow Park în zona Ruia, a unui Aqua Park pentru toate
sezoanele, parcuri de aventur ă la în ălțime sau trasee de sanie de var ă
·diversificarea ofertelor privind serviciile hoteliere, de restaura ție și agrement
ale prestatorilor din zon ă
·creșterea gradului de ocupare în sezonul de iarn ă, cât și în cel de var ă prin
oferirea unor pachete turistice atractive turi știlor care s ă includ ă acces la piscin ă,
servicii spa, produse culinare tematice, programe variate de activit ăți pentru copii etc.
·desfășurarea unor evenimente de anvergur ă și diversificarea ofertei de servicii
prin crearea unor puncte suplimentare de atrac ție în sta țiune
·diminuarea riscurilor de accidente printr-o mai bun ă ofert ă dedicat ă copiilor și
debutan ților prin zone și pîrtii bine delimitate și protejate de ceilal ți schiori
·optimizarea traseelor de drume ții și promovarea traseelor de mountain biking
cu grade diferite de dificultate
Asocia ția pentru Turism Poiana Bra șov este afiliat ă Federa ției Patronatelor din
Turismul Românesc și face demersuri continue pentru dezvoltarea și promovarea
turismului sportiv și de agrement din sta țiune.
80Asocia ția de Turism Poiana Bra șov

993.4 C ăi de promovare și diversificare a formelor de turism din arealul
Râșnov
Pentru a face fa ță competitivit ății existente pe pia ță, ofertan ții de produse
turistice trebuie s ă identifice motiva țiile în continu ă schimbare ale turi știlor și să
găseasc ă permanent metode noi de a stimula cererea turistic ă național ă și
interna țional ă.
Produsele turistice oferite în arealul Râ șnov trebuie s ăfie complete, de calitate,
să se diferen țieze prin pre ț, canale de distribu ție utilizate, modalit ăți de promovare, în
funcție de categoria de turi ști căreia i se adreseaz ă și motiva țiile variate ale acestora.
Atenuarea sezonalit ății activit ății turistice din areal se poate face prin
diversificarea formelor de turismpracticate și axarea pe anumite ni șe de turism care s ă
atrag ă tipurile potrivite de turi ști care doresc s ă cumpere produse turistice inedite.
Intensificarea dezvolt ării turismului cultural în areal se poate realiza princrearea
unor pachete turistice de tip city- break, pachete de Revelion sau Cr ăciun, circuite de o
zi la cet ățile șibisericile fortificate,tururi ghidate inedite cum ar fi tururi ale legendelor
locale, tururi de tip treasurehunting care s ă promoveze cultura local ă celor care aleg s ă-
și petreac ă vacan ța în zon ă.
Turismul gastronomic contribuind la promovarea produselor culinare locale,
realizate cu materii prime autohtone,poate fi o alternativ ă viabil ă mai ales pentru
gurmanzi sau turi știi doritori de încerca o experien ță gastronomic ă de neuitat.
Dezvoltarea sectorului de SPA montan, ofer ă turismului de odihn ă și recreere
noi valen țe care s ă atrag ă turiștii care prefer ă zona montan ă celei de litoral.
Diversificarea ofertei de agrement “aprés schi” poate contribui eficient la
dezvoltarea turismului montan prin cre șterea posibilit ăților de agrement și a calit ății
acestora.
Turismul de vân ătoare, ca alternativ ă la formele de turism cunoscute în zon ă
poate s ă conduc ă la cre șterea cererii turistice prin oferirea de pachete atractive turi știlor
pasiona ți de natur ă și vân ătoare.
Promovarea cicloturismului prin amenajarea de trasee cicloturistice pentru
turiștii activi reprezint ă o modalitate pl ăcută de a îmbina petrecerea vacan ței cu
menținerea s ănătăț ii.

100Practicarea turismului“verde” prin realizarea de trasee scurte de 1-2 zile care pot
fi parcurse cu u șurință de turi ști la sfâr șit de s ăptămânăeste o form ă de turism care
trebuie promovat ă mai intens având în vedere poten țialul turistic al zonei.
Turismul de aventur ă poate fi promovat prin crearea de pachete turistice care s ă
dea turi știlor posibilitatea de a efectua zboruri cu parapanta, bungee jumping, salturi cu
parașuta, sau s ă le stimuleze adrenalina prin asigurarea deintr ări la diverse parcuri de
aventur ă din zon ă.
Crearea unei pagini web care s ă fie permanent actualizat ăși să permit ă navigarea
facilă a turi știlor pentru ob ținerea de informa ții complete privind de tipul de turism ce se
dorește a fi practicat, sezon, tarife, contribuie la cre șterea atractivit ății și vizibilit ății
activit ății turistice desf ășurate în areal.
Introducerea de carduri turisticepentru diferite tipuri de clien ți, produse turistice
care s ă ofere turi știlor oportunitatea de a beneficia de reduceri și facilit ăți la obiective de
interes turistic, evenimente culturale și sportive, servicii de transport, târguri și
expozi ții, unit ăți de alimenta ție reprezint ă o ac țiune de o importan ță major ă pentru
dezvoltarea turismului din areal.
Activitatea turistic ă din arealul Râ șnov poate fi stimulat ă prin furnizarea în
unități de cazare și centre de informare turistic ă, a unor bro șuri pe diferite tematici,
editate în limbi de circula ție interna țional ă, astfel încât s ă acopere nevoile de informare
ale tuturor categoriilor de turi ști care opteaz ă pentru: turism cultural, city-break, turism
rural, turism montan, turism sportiv de iarn ă, turism sportiv de var ă, ecoturism, odihn ă
și relaxare, gastronomie etc.

101PARTEA II
CAPITOLUL 4. ABORDAREA PROCESULUI DE ÎNV ĂȚĂ MÂNT
DIN PERSPECTIVA CURRICULAR Ă LA DISCIPLINELE
ECONOMICE
Însușirea cuno ștințelor economice este foarte important ă pentru absolven ții
învățământului liceal deoarece economia de pia ță este o form ă superioar ă a economiei
de schimb în cadrul c ăreia se produc muta ții esen țiale la care sunt solicita ți să participe
practic to ți cei angaja ți în activit ăți economice.
De aceea, însu șirea disciplinelor economice trebuie s ă se realizeze în mod activ
respectiv în procesul înv ățării, elevii vor putea s ă pună probleme, s ă formuleze întreb ări
cu privire la problemele studiate, s ă caute r ăspunsuri și solu ții la problematica studiat ă,
fie bazându-se pe cuno ștințe deja acumulate, fie însu șindu- și noi cuno ștințe.
În studiului disciplinelor economice, ast ăzi se promoveaz ă interdisciplinaritatea,
cuno ștințele acestora îmbinându-se cu cele ale științelor naturii, științelor tehnice
etc.realizându-se totodat ă o coresponden ță între con ținutul disciplinelor economice și
realitatea economic ă.
Conținutul înv ățământului reprezint ă vectorul principal al procesului de înv ățământ,
un concept pedagogic care trebuie abordat în raport cu toate componentele procesului
de înv ățământ respectiv obiective, metodologie didactic ă și evaluare.
Reușita în predarea disciplinelor economice este determinat ă atât de calit ățile
pedagogice cât și de gradul de documentare și preg ătire profesional ă a profesorului care
poate utiliza în cadrul procesului instructiv- educativ metode active, antrenante și astfel
să contribuie la realizarea unui înv ățământ formativ, dep ășindu-se astfel faza
învățământului informativ.
Conceptul actual de curriculum reune ște cele mai importante dintre orient ările și
concep țiile privind educa ția cum sunt: centrarea pe elevi, diferen țierea și chiar
individualizarea înv ățământului. De aceea în prezent, curriculum-ul este unul dintre
cele mai importante concepte pedagogice, tinzând s ă ocupe un loc central în teoria și
practica educa ției81.
81Burja Vasile, Camelia Burja Camelia, Voiculescu Florea, Voiculescu Elisabeta , Didactica științelor
economice , Ed. Irecson, Bucure ști 2006, p. 81.

1024.1. Definirea conceptului de "curriculum"
Termenul de curriculum a devenit un concept pedagogic propriu-zis abia la
începutul secolului XX, îndeosebi prin contribu ția literaturii (dar și practicii)
pedagogice americane, care a și impus de altfel “universalizarea” termenului de
curriculum și preluarea lui în principalele limbi și culturi pedagogice din spa țiul
euroatlantic. În aceast ă etap ă de evolu ție a curriculum-ului, numit ă de S. Cristea epoca
modern ă, are loc o muta ție esen țială în teoria și practica curriculum-ului și anume
deplasarea accentului de pe materia (disciplinele) de studiu, pe activitatea de înv ățare a
elevului, a șa încât, în aceast ă viziune, problema curriculum-ului const ă nu numai în a se
stabili ce se înva ță, ci și cui se adreseaz ă și cum se produce înv ățarea.
Americanul Franklin Bobbitt, în lucrarea sa "The Curriculum" (1918), include în
sfera conceptului întreaga experien ță de înv ățare a elevilor, respectiv atât activit ățile
formale, desf ășurate în mediul școlar, cât și pe cele desfã șurate în mediul extra școlar,
planificate și proiectate în școală, în vederea realiz ării unei educa ții globale, integrative.
În anul 1949, R.W.Tyler realizeaz ă o important ă sistematizare a definirilor
referitoare la curriculum pe care le pune în acord cu noile tendin țe respectiv proiectarea
și opera ționalizarea obiectivelor, curriculum: obiectivele educa ționale, con ținuturile,
organizarea înv ățării (instruirii) și evaluarea rezultatelor. În prezent, se consider ă că
aceste elemente caracterizeaz ă conceptul modern de curriculum82.
Noțiunea de curriculum se refer ă la programul activit ății educa ționale, la
ansamblul proceselor educative, la activit ățile de înv ățare, la evenimentele care se
petrec în clasa și pune accent pe articularea componentelor procesului de înv ățământ:
obiective, con ținuturi, metode de înv ățare, metode și tehnici de evaluare, strategii;
reprezint ă selec ția con ținutului științific pentru elaborarea și organizarea disciplinelor de
învățământ.
Curriculumul este considerat ast ăzi o resurs ă important ă a inov ării, al c ărui scop
este adaptarea institu țiilor, programelor si practicilor înv ățământului la nevoile și la
solicit ările unei societ ăți dinamice.El r ămâne realitate interactiv ă între educatori și
educabili, cu efecte concrete, anticipate realist asupra celor din urm ă și asupra
procesului însu și.
82 Boco ș Mușata, Juncan Dana, Teoria și metodologia curriculum- ului , Editura Paralela 45, Pite ști , 2008,
p. 107

103Proiectarea, implementarea și evaluarea unui anumit mod de a desf ășura
activitatea instructiv-educativ ă dintr-o școală va trebui s ă vizeze a șadar toate
componentele sistemului didactic, c ăci fiecare influen țează calitatea actului educativ,
astfel încât o eventual ă disfunc ție ap ărută la nivelul uneia dintre ele afecteaz ă
funcționarea tuturor celorlalte și atrage disfunc ții ale întregului sistem, în ansamblul s ău.
Nici un alt concept pedagogic nu exprim ă mai pregnant acest caracter sistemic al
oricărei ac țiuni educative desf ășurate în școli și, din acest motiv, termenul de
„curriculum” este deocamdat ă de neînlocuit.83
4.2 Specificul și utilitatea abord ării procesului de înv ățământ din perspectiva
curricular ă la disciplinele economice/module de specialitate
Procesul de înv ățământ reprezint ă activitatea sistematic ă și organizat ă care se
desfășoară în școală, sub îndrumarea cadrului didactic, în vederea educ ării elevilor.
Procesul de înv ățământ tradi țional era centrat în special pe cunoa ștere și pe
distribu ția cuno ștințelor. Procesul de înv ățământ modern se ridic ă deasupra nivelului
cunoa șterii și asimil ării de cuno ștințe, bazându-se pe instruire, formare și educa ție în
acela și timp.
Unitatea dintre cele trei aspecte de baz ă ale înv ățământului (informare – formare
– educa ție) este ilustrat ă de componentele esen țiale ale pred ării-înv ățării, care sunt:
deprinderile, valorile și atitudinile.
Deprinderile dobândite prin studierea disciplinelor economice pot fi: intelectuale
(gândire critic ă ) și de participare care presupun angajarea tinerilor în ac țiuni care s ă
valorifice cuno ștințele și deprinderile intelectuale.
Valorile și atitudinile implic ă preocup ările orientate spre transformarea
situa țiilor de înv ățare din școală în experien țe relevante pentru via ța real ă a elevilor.
Astfel, elevii vor fi capabili s ă manifeste atitudini pozitive fa ță de valori și să exerseze
raportarea critic ă la valori și norme.
83Ciobanu Olga, Pescaru Adina, P ăduraru Monica, Curs Pedagogie , Abordarea procesului de înv ățământ
din perspectiv ă curricular ă

104Conținutul procesului educativ se organizeaz ă și planific ă prin documente
școlare sau documente (produse) curricularece au rolul de a-i imprima un caracter
obiectiv, coerent si unitar.
Planul de înv ățământ este cel mai important produs al demersului curricular, un
document obligatoriu și instrumentul fundamental de conducere și desf ășurare a
procesului de înv ățământ într-o unitate școlar ă.
Prin predarea disciplinelor economice la liceele tehnologice se urm ărește ca
elevii s ă își însu șească un sistem de cuno ștințe, un mod de a ac ționa, de a gândi și de a
se raporta la realitatea economic ă care s ă le asigure premisele competen ței și
responsabilit ăți profesionale pe pia ța muncii.
Curriculum-ul pentru liceul tehnologic, calificarea tehnician în turism a fost
conceput pe module majore care vizeaz ă atât prezentarea conceptelor, principiilor și
noțiunilor esen țiale care formeaz ă sistemul teoretic, cât și aplicabilitatea metodelor și
procedurilor larg utilizate în diferite demersuri la locul de munc ă.
Cercetând caracteristicile cuno ștințelor, capacit ăților și atitudinilor ce alc ătuiesc
curriculum-ul tehnologiilor ca disciplin ă/ modul de înv ățământ , se pot formula
următoarele considera ții privind locul și contribu ția acestor module în contextul
curriculum-ului liceal:
·Modulele de profil servicii sunt încorporate în sistemul disciplinelor
economice de specialitate , a c ărei func ții instructiv educativ ă const ă în dobândirea de
către elevi a unor cuno ștințe, abilit ăți și deprinderi asigur ă premisele integr ării
profesionale a absolven ților pe pia ța muncii, cât și pentru formarea profesional ă
continu ă.
· Studierea modulelor de specialitate contribuie la asimilarea de c ătre elevi a
unor competen țe identificate ca fiind necesare în prezent și mai ales în viitor pe o pia ță
a muncii aflat ă în continu ă schimbare.
·Sistemul conceptual al modulelor de specialitate este un ansamblu structurat
de concepte cu diferite grade de generalitate, de la concepte cu grad înalt de
abstractizare (cum sunt cele de pia ță turistic ă, servicii, cot ă de pia ță, analiz ă swot,etc)
până la concepte cu un con ținut bogat și conectate unor realit ăți , unor fenomene și
procese dinamice (concuren ță, salariu, cercetare, analiz ă de pre ț, etc). Aceasta implic ă o
învățare structural ă, care s ă permit ă asimilarea structurii interne a cuno ștințelor, fapt
care contribuie la dezvoltarea competen țelor necesare exercit ării practice a profesiunii.

105·Cuno ștințele de specialitate reflect ă o realitate complex ă obiectiv ă și
subiectiv ă, cu care elevii se afl ă în contact direct și au o deosebit ă importan ță în
formarea profesional ă și dezvoltarea competen țelor elevilor de liceu cu profil servicii.
Deoarece economia de pia ță este într-o continu ă schimbare, este inevitabil ă
adaptarea la noile cerin țe ale acesteia , ceea ce presupune însu șirea acelor competen țe
care s ă dezvolte în rândul elevilor ini țiativa, perspicacitatea, înaltul
profesionalism,abilitatea de a opera eficace într-un cadru economic dinamic și
concuren țial.
În cadrul planului de înv ățământ modulele sunt împ ărțite pe diferite categorii de
curriculum.
Pentru liceul tehnologic, structura pe an de studiu pe module, aria curricular ă
tehnologii, calificarea tehnician în turism, se prezint ă astfel:
Curriculum diferen țiat (CD)84
Modulul Clasa
Modulul IMarketingul afacerii a XI- a
Mediul concuren țial al afacerii a XII-a
Modulul IIPlanificarea opera țional ă a XI-a
Finan țarea afacerii a XII-a
Modulul IIIOrganizarea resurselor umane a XI-a
Negociere în afaceri a XII-a
Modulul IVOrganizarea agen ției de turism a XI-a
Oferta de produse și servicii în cadrul agen ției de turism a XII-a
Stagii de preg ătire practic ă (IPC)85
Modulul Clasa
Modulul VIgiena, securitatea muncii și protec ția mediului a XI- a
Managementul calit ății (Practic ă comasat ă) a XII-a
Modulul VIOpera țiuni tehnice ale agen ției de turism a XI-a
Relații publice în agen ția de turism (Practic ă comasat ă)a XII-a
84 Extras din Curriculum Liceu Tehnologic – Clasa a XI-a /Clasa a XII-a, Calificarea- Tehnician în turism,
www.edu.ro
85 Idem 4

106Curriculum în dezvoltare local ă (CDL)86
Modulul Clasa
Modulul VIITipologia agen țiilor de turism a XI- a
Dezvoltarea durabil ă în turism a XII-a
Modulul VIII Politici și strategii de marketing în agen ția de turism a XI-a
Predarea modulelor la Nivelul 4 – calificarea „Tehnician în turism” – urm ărește
formarea la viitorii absolven ți a unor abilit ăți legate de :87
· Identificarea oportunit ăților de pia ță
·Realizarea unei oferte de m ărfuri conform nevoilor și cerin țelor
consumatorilor
·Identificarea celor mai bune surse de finan țare pentru desf ășurarea activit ății
·Utilizarea bilan țului contabil pentru informarea, analiza și previzionarea
activit ăților prin calculul principalilor indicatori economico-financiari
Pe lâng ă activit ățile specifice, tehnicianul în turism î și va dezvolta competen țe
cheie importante prin care va desf ășura o bun ă comunicare atât cu persoanele cu care
intră în contact cât și în cadrul echipei de lucru, va dezvolta competen țe pentru
utilizarea softurilor specifice, va aplica continuu tehnici de îmbun ătățire a calit ății la
locul de munc ă.
Structurarea num ărului de ore (teorie, laborator tehnologic, instruire practic ă)
pentru fiecare modul CDL propus, revine școlii (va fi în concordan ță cu planul cadru).
Libertatea de mi șcare a școlii pe aceste ore, este numai la nivel de context specific de
furnizare a modulului în parteneriat cu agentul economic.
De asemenea con ținuturile programei pot fi îmbun ătățite de c ătre unitatea
școlar ă în urma consult ării agen ților economici. La elaborarea programei se vor urm ări
în mod obligatoriu unit ățile de competen ță prev ăzute de standardul de preg ătire
profesional ă, putând ap ărea și competen țe suplimentare dac ă agentul economic solicit ă.
Pentru asigurarea premiselor integr ării profesionale a absolven ților pe pia ța
muncii, cât și pentru formarea profesional ă continu ă, este nevoie de flexibilitate și
adaptare la tipurile de competen țe identificate ca fiind necesare în prezent și mai ales în
86 Idem 4
87Extras din Curriculum Liceu Tehnologic, Clasa a XII-a, Calificarea- Tehnician în turism

107viitor pe o pia ța a muncii aflat ă în continu ă schimbare și adaptare la cerin țele impuse de
dezvoltarea economic ă.
4.3. Principii didactice utilizate în procesul de înv ățământ
Aplicarea principiilor didactice la modulele de specialitate se face în
concordan ță cu finalit ățile educa ției, cu planul de înv ățământ și con ținutul acesteia.
Principiile didactice care se vor aplica sunt:
·principiul însu șirii con știente și active a cuno ștințelor și deprinderilor
·principiul intui ției sau unit ății dintre concret și abstract, dintre senzorial și
rațional
·principiul accesibilit ății și al respect ării particularit ăților de vârst ă și
individuale ale elevilor
·principiul leg ăturii teoriei cu practica
·principiul sistematiz ării și continuit ății cuno ștințelor
·principiul însu șirii temeinice și durabile a cuno ștințelor, priceperilor și
deprinderilor
·principiul conexiunii inverse
În practic ă, aceste principii se aplic ă astfel:
Principiul însu șirii con știente și active a cuno ștințelor și deprinderilor, se
manifest ăprin necesitatea adopt ării unei atitudini active, con știente a elevilor în procesul
de înv ățământ. Astfel, prin predarea disciplinei are loc în țelegerea fenomenelor ce se
întâlnesc în economia de pia ță.
Principiul este pus în practic ă prin implicarea elevilor în:
·explicarea cauzal ă a apari ției și dezvolt ării politicilor și strategiilor de
marketing – în lec țiile de debut ale modulului, „Politici și strategii de marketing în
agenția de turism”
·compararea conceptelor /termenilor economici – comparare între categoriile
de produse turistice și caracteristicile acestora, în lec ția „Categorii de produse turistice
oferite de o agen ție de turism” sau compararea strategiilor din practica turistic ă în lec ția
„Politica de pre ț și rela ția calitate-pre ț.”