ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE ȘTI [610895]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT

FUNDAMENTAREA DECIZIEI OPTIME
DE INVESTIȚII

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr.: Claudiu CICEA

Absolvent: [anonimizat]
2015

2
CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………….. ………………. …4
CAPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE INVESTIȚII ȘI
EFICIENȚA ECONOMICĂ A ACESTORA …………………………………………………………………………………….. 6
1.1. Conceptul de investiții, caracteristicile și clasificarea acestora ……………………………………… 6
1.2. Conceptul d e eficiență economică și principalele sale caracteristici ……………………………… 8
1.3. Raportul dintre optim și eficient ………………………………………………………………………………….. 9
1.4. Evaluarea eficienței proiectelor de investiții ……………………………………. ………………………… .10
CAPITOLUL 2. DECIZIA DE INVESTIȚII ȘI PROCESUL INVESTIȚIONAL ……………………….. …..11
2.1. Conținutul deciziei de investiții ……………………………………………………. ………………………….. ..11
2.2. Influența factorului timp asupra procesului inves tițional – Tehnica actualiz ării………….. .11
2.3. Indicatori de bază folosiți în decizia de investiție ……………………….. …………………………. …..12
2.3.1. Indicatori statici ……………………………………………………………………………. ……………. ..12
2.3.2. Indicatori dinamici …………………….. …………………………………. …………………………. ….14
CAPITOLUL 3. PREZENTAREA S.C RALEX S.R.L …………………………………………………………. ……… ..17
3.1. Caracteristici tipologice ale firmei ……………………………………………….. …………………………. …17
3.1.1. Datele de indentificare ale firmei …………………………………………………………….. …….17
3.1.2. Scurt istoric ………………. ………………………………………………………………………………….. 17
3.1.3. Prezentarea succintă a activității firmei ……………………… …………………………. ……….18
3.2. Situația economico -financiară ………………………………………………….. ………………………… …….18
3.2.1. Analiza potențialului intern …………………………………………………………………………… 19
3.2.2. Analiza rentabilității ……………………………………………………………………………………… 20
3.2.3. Analiza lichidității și a solvabilității ………………………………………………………………. 21
3.2.4. Analiza veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor ………………………………………………. 21
3.3. Preze ntarea sistemului de management………………………………………………………………… ……23
3.3.1. Subsistemul metodologico -managerial …………………………………………………………. 23
3.3.2. Subsistemul decizional …………………………………………………………………………………. 23
3.3.3. Subsistemul informațional ……………………………………………………………………………. 24
3.3.4. Subsistemul organizatoric …………………………………………………………………………….. 24
3.3.5. Subsistemul de resurse umane ………………………………………….. …………………………. .24
3.4. Analiza S.W.O.T a firmei ……………………………………………………………………………. …………. …25

3
CAPITOLUL 4. PREZENTAREA STUDIULUI DE CAZ ȘI A INVESTIȚIEI PLANIFICATE ….27
4.1. Scopul și obiectivele studiului ………………………………………………………………………………….. 27
4.2. Prezentarea investiției planificate ……………………………………………………………………………… 27
CAPITOLUL 5. FUNDAMENTAREA DECIZIEI OPTIME DE INVESTIȚII …………….. ……………… 30
5.1. Indicatorii statici pentru modernizări, dezvoltări, retehnologizări ……………………………… .30
5.2. Indicatorii dinamici pentru modernizări, dezvoltări, retehnologizări …………………………. .32
5.3. Analiza de sensitivitate …………………………………………………………………………………………….. 35
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ……………………………………………………………………………………………….. ..38
ANEXE ………………………………………………………………………………………………………………. …………………………… 40
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………….. ……………………………………………………. 50

4
Introducere

Într-o lume în care creșterea economică reprezintă principalul pilon al dezvoltării durabile,
problematica investițiilor este de o importanță deosebită, cu atât mai mult cu cât în timp, s -a demonstrat că
nu există societate comercială care nu a efectuat pe durata funcționării ei cel puțin o dată o investiție,
neexistând conceptul de dezvoltare fără noțiunea de investiții alăturată. De aceea, con sider că tema lucrării
mele este de actualitate, având în vedere că ne aflăm într -un proces de dezvoltare economică și socială
continuă.
Motivația alegerii unei teme de licență în domeniul investițiilor îl reprezintă faptul că acestea joacă
un rol extrem de important în dezvoltarea economiei mondiale. Asigurarea dezvoltării se produce cu
ajutorul proiectelor de investiții care au ca scop al ocarea de fonduri anumitor activități economice nu doar
pentru obținerea de profit ci și pentru obținerea de efecte de natură socială, ecologică, medicală etc.
Investițiile reprezintă o cheltuiala imediată, cu efecte ce vor apărea în perspectivă și se real izează pentru
executarea unui obiectiv nou sau pentru a se moderniza, dezvolta sau retehnologiza unul deja existent. În
ceea ce privește un proiect de investiții, întotdeauna se vor avea în vedere mai multe variante posibile, din
care se va alege varianta cea mai eficientă.
Lucrarea de față are ca scop fundamentarea uneia dintre cele mai importante decizii pe care un
manager trebuie să le adopte de cele mai multe ori și anume decizia de a investi. O dată cu fundamentarea
acesteia, lucrarea scoate în evide nță și eficiența proiectelor de investiții privind modernizarea unei societăți
comerciale.
Fiind compusă din două mari părți, una teoretică și conceptuală și alta practică prin prezentarea unui
studiu de caz, lu crarea este structurată pe cinci capitole la finele cărora se prezintă concluziile și
recomandările privind alegerea variantei optime de investiții.
Prima parte alcătuită din capitolele 1 și 2, surprinde noțiuni teoretice privind conceptul de investiții,
eficiența acestora și decizia de a investi. Î n sens larg, prin investiție înțelegem folosirea veniturilor în scopul
formării capitalului. Astfel, alături de consum, investiția reprezintă una din destinațiile venitului, deci, prin
investiție se renunță la consumul imediat în favoarea unui consum viito r. Din această cauză este esențială
luarea în considerare a factorul timp în adoptarea unor decizii de investiție (folosindu -se tehnica actualizării).
În ceea ce privește decizia de investire, aceasta se fundamentează cu ajutorul unui sistem de indicatori de
eficiență economică calculați în formă statică și dinamică.
În partea a doua a lucrării (capitolele 3 , 4 și 5 ), am pus în practică noțiunile teoretice prezentate în
primele două capitole, fundamentând alegerea variantei decizionale optime din mai multe variante posibile,
privind un proiect de investiții la o societate comercială română din industria confecțiilor. În capitolul trei al
lucrării, întreprinderea a fost analizată atât din punct de vedere al situaț iei economico -financiare cât și al
sistemului de management și al componentelor acestuia.
Capitolul patru constă în prezentarea propriu -zisă a investiției planificate împreună cu
fundamentarea parametrilor necesari acesteia, urmând ca în capitolul ulterior să calculez efectiv indicatori i
utilizați în decizia de investiții. Sunt calculați indicatorii pentru modernizări, dezvoltări sau retehnologizări în
formă statică și dinamică la momentul începerii lucrărilor de investiții. Tot aici am realizat și o analiză de
sensitivitate la nivelul p roiectului pentru a determina în ce măsură se modifică valorile indicatorilor de
eficiență dacă variază factorii ce influențează investiția. În funcție de interpretarea economică a fiecărui

5
indicator este propusă varianta optimă de investiții. La sfârșitul acestui capitol este realizată o sintetizare a
tuturor indicatorilor făcându -se observații pe baza comparării acestora.
În final sunt prezentate concluziile esențiale care au rezultat în urma studiului dar și recomandarea
privind alegerea variantei optime de investiții.

6
Capitolul 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND CONCEPTUL DE INVESTIȚII
ȘI EFICIENȚA ECONOMICĂ A ACESTORA

1.1 Conceptul de investiții, caracteristicile și clasificarea acestora
În viața economică, indiferent de domeniul de activitate, investițiile ocupă un loc central, atât în
sfera producției de bunuri și servicii, cât și în cea a consumului, influențând concomitent cererea și oferta.
În limbajul cotidian, orice investiție reprezintă o cheltuială pe care o face o persoană, un efort din
propriul venit, cu scopul de obține bunuri sau /și servicii. Oamenii de afaceri însă, consideră că tratarea
conceptului de investiții trebuie făcută prin prisma a două abordări: în sens larg ș i in sens restrâns. ( cf.
Românu and Vasilescu, 1997)
În sens larg, prin investiție se ințelege orice cheltuială datorată desfășurării unei activități cu scopul
obținerii de profit. Această definiție prezintă însă dezavantajul unei sfere de cuprindere supra dimensionată
întrucât nu toate cheltuielile realizate cu scopul obținerii de profit pot fi considerate investiții ( spre exemplu:
cheltuielile cu materialele, cheltuielile cu personalul)
Astfel, în sens restrâns investițiile vor reprezenta acele cheltuieli efectuate pentru realizarea unui
obiectiv economico -social nou sau modernizarea, dezvoltarea sau retehnologizarea unuia deja existent.
De reținut este că, conceptul de investiții nu se limitează doar la alocarea unor fonduri necesare anumitor
activități economice, ci scopul final pentru care se face o investiție este acela de a obține efecte utile de
natură socială, ecologică și până la cele de natură medicală, militară, educațională etc. În acest context,
conform uneia din definițiile din liter atura de speciali tate aparținându -i lui Pierre Mo sse, investiția este
asociată cu „ schimbarea unei satisfacții imediate și sigure la care se renunță, în schimbul unei speranțe
viitoare ce s -ar obține și al cărui suport sunt tocmai bunurile investite ”. Pe s curt, investiția trebuie privită ca
„o cheltuială certă pentru un viitor incert ”. (cf. Vasilescu and all, 2000)
În sistemul economic, investițiile joacă un dublu rol: în primul rând, acestea asigură creșterea
volumului factorilor care stau la baza creșterii economice a oricărei economii și în al doilea rând asigură
creșterea eficienței utilizării lor. Acești factori pot fi priviți din punct de vedere cantitativ si calitativ. Din
punct de vedere cantitativ menționăm: volumul capitalului fix, numărul de angajați, volumul materiilor
prime, volumul exportului. Dintre factorii calitativi amintim: randamentul în utilizare a mijloacelor fixe,
productivitatea muncii, gradul de prelucrare al materiilor prime, gradul de competitivitate.
În contextul actual al unor nevoi din ce în ce mai diversificate și a unor resurse limitate se va pune
problema ca, cu același nivel al efortu lui să se obțină rezultate superioare. Ca urmare investițiile vor trebui sa
puna accent pe latura calitativă a factorilor și mai puțin pe cea cantitativă. (cf. Vasilescu and Cicea, 2003)
Caracteristici le investițiilor
Investițiile prezintă câteva trasături specifice care le diferențiază de alte cheltuieli ale unei organizații
printre care amintim :
 Durata – se referă la faptul ca orice proiect de investiții are o durata proprie de viață, caracterizată prin etape
foarte bine contura te si descrise.
 Eficiența – această trăsătură este îndeplinită doar dacă suma efectelor obținute în urma investiției este
superioară sumei eforturilor (cheltuielilor) necesare îndeplinirii obiectivelor propuse.
 Riscul – se referă la probabilitatea ca difer ențele dintre valorile estimate si cele efectiv obținute sa fie
cunoscută sau anticipată. (cf. Stoian, 2004)

7
Pe lângă cele trei trasături amintite anterior, procesul investițional mai prezintă și următoarele
caracteristici:
1. Investițiile au un caracter n ovator deoarece pe baza lor se asigură promovabilitatea progresului
tehnic în orice economie.
2. Investițiile prezintă caracter ireversibil datorat faptului că, odată decizia adoptată, revenirea la
starea inițială se face ori cu cheltuieli foarte mari ori în unele cazuri este chiar imposibilă.
3. Perioada de timp în care se realizează investiția este relativ scurtă comparativ cu timpul în care se
înregistrează efectele (exemplu în sfera socială,educațională etc).
4. Investițiile reprezintă niște cheltuieli certe pentru un viitor incert. (cf. Vasilescu and all, 2009)

Clasificarea investițiilor
Datorită complexității procesului investițional, al necesității si al utilității investițiilor a fost necesară
clasificarea acestora în funcție de multiple criterii, cele mai relevante fiind prezentate în tabelul următor: (cf.
Vasilescu and all, 2009)
Tabelul nr. 1.1 – Clasificarea investițiilor
Nr.
crt. Criteriu de clasificare Tip investiție Observații
1 a) După structura lor
– -materializate în utilaje și
echipamente
-materializate în lucrări de
construcții
-alte investiții

– concretizate in pregătirea și
calificarea personalului, achiziția
unor obiecte de artă
2 b) După forma de proprietate
– -investiții publice
– -investiții locale
3 c) După domeniul de activitate
-investiții în industrie/
agricultură/ construcții/
transport/
4 d) După sfera de activitate
– -în sfera productivă
– -în sfera social – culturală
5 e) După sursa de finanțare
-investiții finanțate din surse
proprii
-investiții finanțate din surse
atrase – constituite din profit, amortizare
etc.
– credite și alte surse exterioare
firmei
6 f) După stadiul de realizare al
investiției – -investiții finalizate
– -investiții în curs
7 g) După modul de execuție
– -investiții realizate în regie
proprie

– -investiții realizate în antepriză – -sunt specifice proiectelor de mică
anvergură, în care investitorul și
executantul investiției este una si
aceeași persoană
– resursele
– – sunt specifice proiectelor de
mare anvergură și se folosește de
obicei externalizarea integrală sau
parțială a unor lucrări
8 h) După veniturile din care se
finanțează – – investiții nete
– – – se constituie în general din
sumele de bani ce provin din

8
–
–
–
– – investiții brute produsul național net al firmei
– – investițiile nete la care se adaugă
amortizarea
9 i) După destinație – – investiții pentru obiective noi
– investiții pentru modernizări,
dezvoltări, retehnologizări – – solicită resurse financiare
importante, substanțiale
10 După legătura cu obiectul de
bază
j) – -investiții directe

– -investiții colaterale
–
– -investiții conexe
– – -toate eforturile investiționale
realizate pentru edificarea
obiectivelor
– – cele care se materializează în
utilități
– – cheltuieli orientate spre alte
obiective economico -sociale
11 k) În raport cu riscul aferent
investiției – investiții cu risc similar
– investiții cu risc mediu
– investiții cu risc ridicat
– investiții cu risc „alb”
– investiții cu risc „impus” –

1.2 Conceptul de eficiență economică și principalele sale caracteristici

Motto: „ Eficiența este să faci mai bine ceea ce deja se face .” (Peter F. Druker)
Orice activitate umană este concomitent și consumatoare de resurse (eforturi) și producătoare de
rezultate (efecte). Datorită faptului ca orice investiție reprezintă și un consum de resurse cât și o economie la
fondul de c onsum, modul în care se cheltuiesc aceste resurse este foarte important, orice investitor urmărind
să-și recupereze cheltuielile făcute dar și să obțină un venit suplimentar. Astfel, apare problema cuantificării
eforturilor depuse și a efectelor înregistra te, de unde se desprinde și noțiunea de eficiență economică.
Eficiența economică nu reprezintă decât interacțiunea dintre volumul și structura acestor eforturi
depuse și volumul și structura efectelor, rezultatelor înregistrate.
Dacă efectele și eforturi le se cuantifică prin indicatori de volum, eficiența eonomică se va măsura cu
ajutorul indicatorilor de eficiență care raportează efectele la eforturi și invers. (cf. Munteanu and all, 2005 )
Cele doua raporturi sunt exprimate astfel:
e = 𝐸
ℇ și e’ = ℇ
𝐸
unde: e și e’ reprezintă eficiența economică
E – efectele obținute

– eforturile depuse
Interpretare formule:
În cazul primei formule eficiența cuantifică cantitatea de efect ce revine la o unitate de efort depusă,
urmărindu -se maximizarea.
În cazul celei de -a doua formule eficiența cuantifică cantitatea de efort necesară pentru a obține o
unitate de ef ect, urmărindu -se minimizarea.
Eficiența economică este considerată a fi maximă în următoarele două situații:
emax = 𝐸 𝑜𝑎𝑟𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒
ℇ 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚 , cand se dorește minimizarea eforturilor, obținându -se aceleași efecte sau

9
emax = 𝐸 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚
ℇ 𝑜𝑎𝑟𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 , cand se dorește maximizarea efectelor cu aceleași eforturi

Caracteristici ale eficienței economice
Dintre caracteristicile eficienț ei economice le vom amint i pe cele mai relevante și anume:
– eficiența economică a investiției face parte din întreaga activitate productivă a unei firme
– raportul efect – efort se analizează în corelație cu factorul timp datorită decalajului existent între
momentul alocării investiției și cel al obținerii rezultatelor.
– eficiența investițiilor unei organizații trebuie apreciată și în corelație cu interesele generale ale
economiei naționale, adică, să se țină cont de efectele create în amontele și in avalul domeniului respectiv.
– prezintă implicații în economie cum ar fi economia de timp și efectele suplimentare
– în sfera social – culturală eficiența nu mai pune accentul în egală măsură pe efecte și pe eforturi ci
numai pe efecte. Acest lucru se datorează faptului că în această sferă omul este atât subiectul cât si obiectul
activității ( exemplu: în educație, sănătate, artă, cultură etc) . (cf. Românu and Vasilescu, 1997)

1.3 Raportul dintre optim și efi cient
În orice activitate economică ( în cazul de față în cadrul unui proiect investițional) pot exista mai
multe variante eficiente de realizare a unui obiectiv, însă numai una singură este optimă (acea în care
eficiența este maximă). Astfel, raportul din tre optim și eficient este similar raportului de la parte la întreg
(figura 1.1.1)

Profit
Activitatea optimă

Activități eficiente

Activități ineficiente Volumul productiei

Pierderi
Fig. 1.1.1 Raportul optim -eficient
După nivelul la care se face analiza, optimul poate fi :
 parțial, atunci când are în vedere subdiviziuni economice
 total, când se referă la tot sistemul analizat
O foarte mare importanță este dată faptului că, în practică, optimul are un caracter relativ , bazat pe
trei argumente:
1. Din punct de vedere temporal

10
Acest argument se referă la fapul că o variantă este considerată optimă doar la un anumit moment
de timp bine stabilit. Dacă decizia de a investi este adoptată la un alt moment atunci varianta poate să devină
doar eficientă sau în multe cazuri chiar ineficientă.
2. Din punct de vedere al numărului de variante avute la dispoziție
Acest argument spune că o variantă este considerată optimă pe baza analizei unui număr „n” limitat
de variante. Întotdeauna va exista a „n+1” variantă care să fie mai eficientă decât varianta optimă, dar fie nu
o cunosc fie nu am acces la ea.
3. Din punct de vedere al numărului de criterii de optim satisfăcute
Din acest punct de vedere, o variantă este optimă pe baza analizei unui număr „n” limitat de criterii.
Întotdeauna va exista un al „n+1” – lea criteriu în funcție de care ar trebui să aleg altă variantă ca fiind
optimă. (cf. Vasilescu and all, 2009)

1.4 Evaluarea eficienței proiectelor de investiții
Proiectul de investiții se poate defin i ca un ansamblu de ac țiuni de invest iții corect și coerent
planificate , destinate să realizeze o dezvoltare economică sau socială cu ajutorul unor combinații de resurse
materiale, umane, informaționale etc. (cf. Radu and all, 2008 )
Eficiența economică a unui proiect de investiții se măsoară cu ajutorul unui sistem de indicatori ce
pot fi calculați atât la nivel microeconomic cât și la nivel macroeconomic. În continuare voi prezenta succint
sistemul indicatorilor de apreciere al proie ctelor de investiții la nivel microeconomic.
Aceștia se clasifică în:
 Indicatori cu caracter general – sunt utilizați în mai multe tipuri de procese
Exemple: capacitatea de producție, numarul de salariați, cheltuielile anuale de producție, veniturile
anuale, profitul, productivitatea muncii etc.
 Indicatori de bază – sunt specifici procesului investițional (vor fi tratați pe larg într -un capitol ulterior)
Exemple: investiția totala, investiția specifică, cheltuieli recalculate, termenul de recuperare,
coeficientul de eficiență economică, cheltuieli recalculate specifice, randamentul economic.
 Indicatori specifici diferitelor ramuri – surprind particularitățile diferitelor ramuri în aprecierea eficienței.
Exemple: producția anuală destinată exportului, aportul valutar specific, volumul serviciilor
medicale, productivitatea muncii sanitare, etc.

11
Capitolul 2. DECIZIA DE INVESTIȚII ȘI PROCESUL INVESTIȚIONAL

2.1 Conținutul deciziei de investiții
Decizia de investire are la bază nevoia de investire. Pornind de la această premisă, pentru a se
fundamenta corect decizia este necesar să se răspundă la o serie de întrebări cum ar fi: când?, cum?, unde?,
și cât?. Se cunoaște faptul că investițiile reprezintă elementul generator în orice activitate economic ă și nu
numai, care face ca aceasta să se inițieze, să crească, să se dezvolte, însă de la acest adevăr teoretic și până la
punerea în practică, la înfăptuirea obiectivelor și la atingerea profiturilor scontate, este cale lungă. ( cf.
Dâmbean – Creța, 2000)
Astfel, decizia reprezintă actul de trecere de la gândire la acțiune. Caracteristic acesteia este faptul că
ea reprezintă un act rațional, coerent, care va avea la bază interpretări judicioase ale specialiștilor, a unor date
și informații culese și prelucrate, cu scopul alegerii din mai multe variante a celei optime pentru a se ajunge
la realizarea obiectivului stabilit.
Decizi a de investiții se fundamentează pe baza unor informații complexe privind necesitatea, durata
de execuție si de exploatare a investițiilor, mărimea resurselor necesare, volumul fluxurilor de intrare și de
ieșire pe toata durata exploatării investiției, durata recuperării investiției. ( cf. Grecu, 2005 )
O decizie de investiții se diferențiază de alte decizii cu caracter economic, financiar etc, datorită
faptului că impune costuri mai mari și importante fonduri de inve stiții care vor fi imobilizate treptat pe
măsura realizării lucrărilor de investiții dar ș i în perioada de exploatare. ( cf. Vasilescu and all, 1997)
2.2 Influența fac torului timp asupra procesului invest ițional – Tehnica actualizării
Motto: „Timpul este mai valoros decât banii. Oricând poți obține mai mulți bani,
însă niciodată mai mult timp .” ( Jim Rohn )
Un adevăr incontestabil îl arată faptul că timpul reprezintă singura resursă neregenerabilă și totodata
este resursa care se consumă în orice activitate umană.
Procesul investițional este un mare consumator de timp, ciclul acestuia fiind împărțit în trei durate și
patru momente după cum urmează:
g d D

m n p v

Fig 2.2.1 Schema simplificată a procesului decizional
m= momentul luării deciziei de invetiții
n= momentul începerii lucrărilor de investiții
p= mom entul punerii în funcțiune a ob iectivului
v= momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului
g= durata de proiectare a investiției
d= durata de realizare a investiției
D= durata de funcționare /perioada de exploatare a viitorului obiectiv

12
Tehnica actualizării
Acualizarea este o tehnică care ne ajută să compară m sumele de bani în diferite momente de timp.
Importanța sumelor de bani este dată se sumele inițiale, de eficiența cu care sunt utilizați banii și de
numărul de rotații parcurse de aceștia. Coeficientul de eficiență în cazul acestei tehnicii se înclocuiește cu un
coeficient de actualizare „a”. Mărim ea acestuia este influențată de : mărimea ratei dobânzii, mărimea ratei
inflației, ef iciența medie în domeniul de activitate unde se realizează investiția și mărime a ratei de risc a
proiectului. (cf. Vasilescu and all, 2009)
Actualizarea se poate folosii în cadrul mai multor calcu le prezentate în tabelul din anexa nr 1.

2.3 Indicatori de bază folosiți în decizia de investiție

Indicatori de bază folosiți în decizia de investiție se împart în două categorii: indicatori statici de
eficiență economică și indicatori dinamici de eficiență economică (au la bază tehnica actualizării prezentată
în subcapitolul anterior). La randul lor și indicatorii statici și cei dinamici se împart în doua subcategorii și
anume: indicatori statici pentru obiective noi și indicatori statici pentru modernizări, dezvoltări,
retehnologizări repectiv indicatori dinami ci pentru obiective noi și indicatori dinamici pentru modernizări,
dezvoltări, retehnologizări (MDR). (cf.Vasilescu and all, 2009)

2.3.1 Indicatori statici
Caracteristic acestor indicatori este faptul ca nu iau în considerare influența factorului timp, d eci,
indiferent de momentul cheltuirii sau obținerii sumelor de bani, ele au aceeași importanță economică.
Dintre cele doua tipuri de indicatori statici (pentru obiective noi și pentru MDR) vom alege să -i
prezentăm pe cei pentru MDR datorită faptului că scopul studiul ui de caz aferent lucrării îl reprezintă
modernizarea secței de producție din cadrul unei firme. (cf.Vasilescu and all, 2009)
Indicatori statici pentru modernizare, dezvoltare sau retehnologizare:
 Indicatorul numărul 1
1. Denumire indicator: INV ESTIȚIE TOTALĂ
2. Conținut economic: Indicator de volum, ce exprimă efortul total realizat pentru modernizarea,
dezvoltarea sau retehnologiza rea unui obiectiv existent. (cf. Vasilescu and all, 2009 , p. 146 )
3. Simbol: It
4. Formulă literară și numerică: I t = Id+Icol+Icon+SMC+E imob+Pc
5. Unitate de măsură: unități monetare
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea.

 Indicatorul numărul 2
1. Denumire indicator: INVESTIȚIE SPECIFICĂ
2. Conținut economic: Indicator de eficiență ce exprimă inve stiția totală făcută pentru a obține o unitate în
plus de capacitate de producție exprimată fizic sau monetar în variantă modernizată „i” față de situația
inițială. (cf. Vasilescu and all, 2009, p. 147)
3. Simbol: S qMDR ; SQMDR
4. Formulă literară și numerică: SqMDR = Iti
qi-q0 ; SQ MDR= Iti
Qi-Q0

13
5. Unitate de măsură: lei investiți la o unitate suplimentară de capacitate de producție ; lei investiți la un
leu suplimentar de producție
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea.

 Indicatorul numărul 3
1. Denumire indicator: TERMEN DE RECUPERARE
2. Conținut economic: Prezintă perioada de timp în care investiția se va recupera din sporul de profit anual
al variantei „i” față de situația inițială. (cf. Vasilescu and all, 2009, p. 149)
3. Simbol: T MDR
4. Formulă literară și numerică: T MDR = It
Phi-Ph0
5. Unitate de măsură: ani
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea.

 Indicatorul numărul 4
1. Denumire indicator: COEFICIENT DE EFICIENȚĂ ECONOMICĂ
2. Conținut economic: Redă profitul suplimentar anual al variantei modernizate „i” față de situația inițială,
ce revine la un leu investit. (cf. Vasilescu and all, 2009, p. 151)
3. Simbol: e MDR
4. Formulă literară și numerică: e MDR = Phi-Ph0
It
5. Unitate de măsură: lei profit anual suplimentar la un leu investit
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește maximizarea.

 Indicatorul numărul 5
1. Denumire indicator: CHELTUIELI RECALCULATE
2. Conținut economic: Indicator de volum ce exprimă efortul total cu investiția și sp orul de cheltuieli
anuale de producție în variantă investițională „i” față de situația inițială. (Vasilescu and all, 2009, p. 153)
3. Simbol: K MDR
4. Formulă literară și numerică: KMDR = Iti+ ∑ (Chi−Ch0 )𝐷
ℎ=1
– pentru cheltuieli constante: KMDR = Iti+D*(Chi -Ch0)
5. Unitate de măsură: unități monetare
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea.

 Indicatorul numărul 6
1. Denumire indicator CHELTUIELI SPECIFICE RECALCULATE
2. Conținut economic : Exprimă efortul total cu investiț ia și sporul de cheltuieli anuale de producție făcut
pentru a obține o unitate suplimentară de capacitate de producție exprimată fizic sau monetar în variantă
modernizată „i” față de situația inițială. (cf. Vasilescu and all, 2009, p. 156)
3. Simbol: k q MDR ; kQ MDR
4. Formulă literară și numerică: k q MDR = Ki
(qi-q0)*D ; kQ MDR = Ki
(Qi-Q0)*D
5. Unitate de măsură: lei spor de efort total la o unitate suplimentară de capacitate de producție ; lei spor de
efort total la un leu venit suplimentar
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea.

14
 Indicatorul numărul 7
1. Denumire indicator: RANDAMENT ECONOMIC
2. Conținut economic: Indicator de eficiență ce exprimă sporul de profit final ce revine la un leu investit în
variantă modernizată „i ” față de situația inițială. (cf. Vasilescu and all, 2009, p. 157)
3. Simbol: R MDR
4. Formulă literară și numerică: R MDR = ∑ (Phi−Ph0 )𝐷
ℎ=1
𝐼𝑡𝑖 -1 ; R MDR = D∗(Phi−Ph0 )
Iti -1
5. Unitate de măsură: lei profit final suplimentar la un leu investit
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește maximizarea.

2.3.2 Indicatori dinamici
Experiența demonstrează că, aceeași sumă de bani are valori diferite în funcție de momentul la care
s-a obținut sau s -a cheltuit. Pornind de la această afirmație putem deduce că indicatorii statici au dezavantaj
faptul că nu iau în considerare influența factorului timp asupra resurselor investiționale. Prin urmare, o
decizie de investiții bine fundamentată trebuie să elimine acest dezavantaj. Aici intervin indicato rii dinamici
de eficiență economică, care cuantifică influența timpului prin intermediul unei rate de actualizare (despre
care s -a discutat în capitolul 2.2)
După cum s -a prezentat în capitolul 2.2 „Influența factorului timp asupra procesului investiționa l –
Tehnica actualizării ”, există patru momente în cadrul procesului decizional (m, n, p și v).
În continuare, voi prezenta indicatorii dinamici pentru modernizări, dezvoltări sau retehenologizări
la momentul începerii lucrărilor de investiții (n). În cad rul anexei nr . 2, se prezintă ș i relațiile de calcu l ale
indicatorilor dinamici la celelalte 3 momente.
Principalii indicatori sunt:
 Indicatorul numărul 1
1. Denumire indicator: INVESTIȚIE ACTUALIZATĂ
2. Conținut economic : Exprimă efortul total actualizat făcut pentru modernizarea, dezvoltarea sau
retehnologizarea unui obiectiv deja existent. (cf. Românu and Vasilescu, 1997 , p. 200 )
3. Simbol: 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑛
4. Formulă literară și numerică: 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑛 = ∑ 𝐼ℎ∗ 1
(1+𝑎)ℎ𝑑
ℎ=1 , unde :
Ih = investiția anuală
a = rata de actualizare
d= perioada de realizare a ivestiției
5. Unitate de măsură: unități monetare actualizate
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea.

 Indicatorul numărul 2
1. Denumire indicator: PROFIT ACTUALIZAT
2. Conținut economic: Reprezintă sporul de efect total obținut anual (profit final actualizat) în variantă
modernizată i față de situația inițială. ( cf. Românu and Vasilescu, 1997, p. 200)
3. Simbol: 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑛
4. Formulă literară și numerică: 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑛= ∑ (𝑃ℎ𝑖−𝑃ℎ0)∗ 1
(1+𝑎)𝑑+ℎ𝐷
ℎ=1

15
– dacă profitul anual este constant avem formula: 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑛= (Phi-Ph0)* 1
(1+𝑎)𝑑 * (1+𝑎)𝐷 −1
𝑎(1+𝑎)𝐷
5. Unitate de măsură: unități monetare actualizate
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește maximizarea.

 Indicatorul numărul 3
1. Denumire indicator: RANDAMENT ECONOMIC
2. Conținut economic: Indicator de eficiență ce exprimă sporul de profit final actualizat ce revine la un leu
investiție actualizată, în variantă modernizată „i” față de situația inițială. (cf. Vasilescu and all, 2009, p.
224)
3. Simbol: 𝑅𝑎𝑐𝑡𝑛
4. Formulă literară și numerică: 𝑅𝑎𝑐𝑡𝑛 = 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑛
𝐼𝑎𝑐𝑡𝑛 – 1
5. Unitate de măsură: lei profit final suplimentar actualizat la un leu investiție actualizată
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește maximizarea.

 Indicatorul numărul 4
1. Denumire indicator: TERMEN DE RECUPERARE
7. Conținut economic: Exprimă perioada de timp în care investiția actualizată se va recupera din profitul
suplimentar anual actualizat al variantei „i” față de situația inițială. (cf. Vasilescu and all, 2009, p. 226)
2. Simbol: 𝑇𝑎𝑐𝑡𝑛
3. Formulă literară și numerică:
𝑇𝑎𝑐𝑡𝑛= 𝑙𝑛(𝑃ℎ𝑖−𝑃ℎ0) – 𝑙𝑛[(𝑃ℎ𝑖− 𝑃ℎ0) – 𝐼 𝑎𝑐𝑡𝑛 ∗ 𝑎∗ (1+𝑎)𝑑]
𝑙𝑛(1+𝑎)
5. Unitate de măsură: ani
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea.

 Indicatorul numărul 5
1. Denumire indicator: CHELTUIELI RECALCULATE ACTUALIZATE
8. Conținut economic: Reprezintă efortul actualizat cu investiția și sporul de chel tuieli anuale de producție,
făcut pe durata de realizare dar și pe durata de funcționare a obiectivului , în variantă investițională „i”
față de situația inițială. (cf. Vasilescu and all, 2009, p. 228)
2. Simbol: 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑛
3. Formulă literară și numerică: 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑛= 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑛 + 𝐶𝑎𝑐𝑡𝑛
4. Unitate de măsură: unități monetare actualizate
5. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea.

 Indicatorul numărul 6
1. Denumire indicator CHELTUIELI SPECIFICE RECALCULATE ACTUALIZATE
2. Conținut economic : Indicator de eficiență economică ce exprimă efortul total actualizat cu volulul
investițional și sporul de cheltuieli anuale de producție , făcut pentru a obține o unitate suplimentară de
capacitate de producție exprimată fizic sau monetar în vari antă modernizată „i” față de situația inițială.
(cf. Vasilescu and all, 2009, p. 229)
3. Simbol: 𝑘𝑎𝑐𝑡𝑛 ; 𝑘𝑎𝑐𝑡′𝑛

16
4. Formulă literară și numerică: 𝑘𝑎𝑐𝑡𝑛= 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑛
qh*D ; 𝑘 𝑎𝑐𝑡′𝑛 = 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑛
𝑄𝑎𝑐𝑡𝑛
5. Unitate de măsură: lei spor de efort total actualizat la o unitate suplimentară de capacitate de producție ;
lei spor de efort total actualizat la un leu venit suplimentar actualizat
6. Interpretare economică: În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea.

17
Capitolul 3. PREZENTAREA S.C RALEX S.R.L

3.1 Caracteristici tipologice ale firmei
3.1.1 Datele de indentificare ale firmei
Denumire organizație : S.C RALEX S.R.L
Sediu social : Str. C erealiști, 5, Pucioasa, Dâmbovița, Româ nia, 135400
Număr de înregistrare fiscală : J15/255/19 92
Cod unic de înregistrare: RO892767
Certificat de calitate: ISO 9001
Telefon: +40 (0)728 31 46 41
Data înregistrării întreprinderii: 1992
Obiectul de activitatea principală conform cod CAEN:
1392 – Fabricarea de articole confecționate din textile ( cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp)
Forma juridică: Societate cu răspundere limitată
Structură asociați : S.C RALEX S.R.L este o societate cu capital integrat privat împărțit astfel:
– 50% Chelu Răzvan Nicolae
– 50% Chelu Nicolae
Managementul societății comerciale este asigurat de:
 Consiliul de administrație
 Director general
 Director economic, cu competenț e pentru domeniile:
 Financiar – contabil
 Aprovizionare
 Vânzare – marketing
 Director tehnic și de producție

3.1.2 Scurt istoric

RALEX S.R.L a fost fondată în anul 1992, având ca profil de activitate fabricarea de articole
confecționate din textile . Astăzi, face parte dintre cei mai mari producători și distribuitori de textile pentru
casă din Romania.
Principalele produse realizate de firmă sunt lenjeriile de pat, huse de pat, cuverturi, fețe de masă și
servețele de diferite dimensiuni pentru case sau hoteluri.
Firma și -a început activitatea cu un număr de 3 angajați, ajungând până în momentul de față la un
număr de 20 de angajați, dintre care 3 fac parte din personalul de conducere, 5 din personalul de execuție și
13 sunt muncitori. În cadrul firmei e xistă o singură secție numită sugestiv „Confecții” formată din trei
ateliere „Croitorie”, „Confecționare” și „Finisare”.

18
Avându -se în vedere concurența tot mai acerbă de pe piața din domeniul confecțiilor textile, S.C
RALEX S.R.L este în permanență preocup ată de modernizarea și retehnologizarea procesului de producție
prin achiziționarea de utilaje performante, cu scopul de a identifica soluții cât mai bune pentru reducerea
consumurilor materiale și tehnologice.
Astfel, până în anul 2001 firma avea deja ang ajați 14 salariați și achiziționase deja 5 mașini de cusut
și 2 de tăiat, înregi strând o cifră de afaceri de 34. 294 RON. În decursul anilor au fost făcute angajări
suplimentare datorită imvestițiilor în utilaje din ce în ce mai performante, dar și a cereri i în creștere pe care o
înregistra piața.
De asemena în anul 2008 a fost înlocuită centrala termică, investiție ce a dus la reducerea
consumurilor energetice cu peste 40%.
În anul 2013 compania a decis să -și diversifice gama de produse , introducând pe piaț ă un produs
inovator: lenjeriile 3D. Este vorba despre articolele care, datorită ultimelor tehnologii de imprimare,
dobandesc un efect optic 3D sau tridimensional.
Creșterea accelerată a societății Ralex se datorează dezvoltării sale complexe și produselo r fabricate
care furnizează soluții eficiente și economice în sectorul hotelier și de casă.
Pe viitor S.C RALEX S.R.L va continua să fie preocupată de achiziționarea de noi mașini pentru
fabricarea de produse competitive pe piață din punct de vedere al ca lității, cât și al prețului.

3.1.3. Prezentarea succintă a activității firmei

După cum a fost prezentat anterior, compania S.C RALEX S.R.L realizează articole confecționate
din textile, cu excepția îmbrăcămintei și a lenjeriei intime.
Produsele sunt fabricate direct de către companie, aceasta având încheiate contracte ferme de
colaborare cu mai mulți furnizori de materiale textile dar și de accesorii aferente produselor finite.
Din punct de vedere al procesului de producție, activitatea S.C RALE X S.R.L se desfășoară în
cadrul unei singure secții tehnologice împărțită pe trei ateliere „Croitorie” „Confecționare” și „Finisare”, iar
din punct de vedere organizațional, activitatea acesteia este coordonată de către managerul general. Procesul
de fabricație va fi abordat într -un subcapitol ulterior.
În ceea ce privește clienții companiei, aceștia sunt localizați în România și sunt împărțiți pe 3
categorii :
– clienți fideli cu care firma are încheiate contracte ferme anuale. Aceștia sunt concentraț i în București și
servesc depozitele marilor lanțuri de magazine Metro, Auchan, Carrefour.
– populația care poate comanda produsele online.
– clienți ocazionali din țară ( în principiu hoteluri și pensiuni)
Principalii concurenți ai S.C RALEX S.R.L sunt reprezentați de întreprinderi care produc articole de
casă ( lenjerii de pat, pilote, pături, etc.), dar și de producătorii de țesături care au în cadrul firmei și secții
proprii de confecții. RALEX S.R.L nu este lider de piață, însă deține o poziție ce îi asigură continuarea
activității pe termen lung. Această poziție se confirmă într -o mare măsură prin faptul că majoritatea
clienților își păstrează fidelitatea față de întreprindere dar și prin preocuparea continuă a companiei privind
promovarea produselor și calitatea acestora.
În ceea ce privește modul de distribuție, aceasta se realizează prin livrarea directă de către companie
către client a produsului/produselor cerut/e, la termene f oarte scurte cuprinse între 3 și 7 zile, fapt pentru care
se mențin co nstant relațiile cu clienții.

19
Promovarea produselor se realizează într -o egală măsură prin metode de promovare online și prin
participarea la târguri și expoziții, dar și prin pliante distribuite centrelor ce comercializează produsele
firmei.

3.2 Situația economico -financiară
Pentru analiza economico – financiară ce se va realiza s -au luat în considerare informații referitoare
la situația economico -financiară a societății producătoare pe un interval de 3 ani.

Tabelul nr. 3.1 – Indicatori financiari

3.2.1 Analiza potențialului intern
Un element de evidențiere a eficienței firmei il reprezinta productivitatea muncii , iar analiza sa
trebuie să fie una mai nuanțata, datorită implicațiilor deosebite pe care le are asupra dinamicii economice a
întreprinde rii. Formula clasică de determinare a productivității este:
W = Ca/Ns
unde : W = productivitatea muncii;
Ca = cifra de afaceri;
Ns = numă rul angajaț ilor

1Cifra de afaceri lei 6.100.361 7.370.956 120,83 8.928.815 121,14
2Numar salariati nr. Pers 18 19 105,56 20 105,26
3Fond de salarii lei 388.800 421.800 108,49 456.000 108,11
4Salariu mediu brut lei 21600 22200 102,78 22800 102,70
5Active imobilizate lei 848.829 770.330 90,75 742.747 96,42
6Active circulante lei 1.949.712 1.424.316 73,05 2.880.730 202,25
7Datorii curente lei 1.223.457 550.236 44,97 1.560.752 283,65
8Datorii pe termen lung lei 1.334.977 1.094.977 82,02 794.977 72,60
9Total venituri lei 6.170.817 7.416.519 120,19 9.009.335 121,48
-venituri din exploatare 6.100.361 7.370.956 8.928.815
-venituri financiare 70.456 45.563 80.520
-venituri extraordianare 0 0 0
10Total cheltuieli lei 5.958.609 6.925.841 116,23 8.336.208 120,36
-cheltuilei de exploatare 5.718.609 6.625.841 8.036.208
-cheltuieli financiare 240.000 300.000 300.000
-cheltuieli extraordinare 0 0 0
11Profit brut lei 212.208 490.678 231,23 673.127 137,18
12Profit net lei 178.255 412.170 231,23 565.427 137,18
13Productivitatea muncii lei/pers 338.909 387.945 114,47 446.441 115,08
14Capitaluri proprii lei 240.107 639.477 266,33 738.140 115,43
15Capital permanent lei 1.575.084 1.734.454 110,12 1.533.117 88,392014/2013
(%)20142013/2012
(%)Nr.
Crt.Indicator Um 2012 2013

20
Tabelul nr. 3.2 – Productivitatea medie anuală a muncii

Din tabelul 3.2 se observă că pe parcursul celor 3 ani are loc o creștere atât a cifrei de afaceri cât și a
numărului de angajați ai firmei , ceea ce a determinat o creștere a productivității muncii, indicele de creștere a
cifrei de afaceri fiind mai mare decât indicele de creștere a numărului de angajați.
Un alt element de evidențiere a eficienței firmei îl reprezintă maniera de respectare a unor corelații
între principalele obiective și rezultate obținute, referindu -ne aici la raporturile dintre dinamica unor
indicatori cantitativi.
ICa ≥IFs ≥INs, unde:
ICa- indicele cifrei de afaceri
IFs- indicele fondului de salarii
INs- indicele numărului de salariați
O alta corelație (de ordin calitativ) este cea care exprimă raportul dintre doi importanți indica tori de
eficiență și anume productivitatea muncii si salariul mediu.
Iw ≥ Is , unde:
Iw- indicele productivității muncii
Is- indicele salariului mediu
Tabelul nr. 3.3 – Corelațiile economice fundamentale

Din tabelul anterior rezultă că firma se încadreaza în corelațiile economice fundamentale.

3.2.2 Analiza rentabilității
Voi analiza aici ratele rentabilității, indicatori ce au o importanță ridicată în ilustrarea eficienței
economice a S.C RALEX S.R.L
În urma calculului realizat pe baza tabelului 3.1 rezultă:
Tabelul nr. 3.4 – Indicatori de rentabilitate

Obs: Formulele de calcul ale ratelor de rentabilitate sunt prezentate în anexa nr. 3.

Nr.
Crt.Indicator UM 2012 2013 20142013/2012
(%)2014/2013
(%)2014/2012
(%)
1Cifra de afaceri lei 6.100.361 7.370.956 8.928.815 120,83 121,14 146,36
2Numar salariati nr. Pers 18 19 20 105,55 105,26 111,11
3Productivitatea
muncii Lei/pers 338.909 387.945 446.441 114,47 115,08 131,73
Nr.crt Indicatori 2013/2012(%) 2014/2013(%)
1 ICa 120,83 121,14
2 IFs 108,48 108,11
3 INs 105,55 105,26
4 Iw 114,47 115,08
5 Is 102,78 102,7
Nr. Crt. Indicatori UM 2012 2013 2014
1. Rata rentabilității financiare- Rf % 74,24 64,45 76,6
2. Rata rentabilității comerciale – RCom % 3,48 6,66 7,54
3. Rata rentabilității economice- Re % 13,47 28,29 43,91
5. Marja profitului – Mp % 2,92 5,59 6,33

21
În urma analizei se observă o creștere a indicatorilor de rentabilitate în toți cei 3 ani analizați (cu
excepția celei financiare), ceea ce reflectă un aspect pozitiv al activității întreprinderii.
Marja profitului înregistrează în 2013 o creștere față de anul 2012 de aproape 2 ori, în timp ce în
2014 creșterea va fi de aprox imativ 2,2 ori (tot față de 2012 ), acesta semnificând f aptul că în timp ce în anul
2012 profitul net la 1000 lei cifră de aface ri era de 29,2 lei, în anul 2013 profitul net la 1000 lei cifră de
afaceri a fos t de 55,9 lei, pentru ca în 2014 profitul net ce revine la 1000 lei cifră de afaceri să fie de 63,3 lei.
Creșterea semnificativă pe care a înregistrat -o profitul net atât ca volum cât și ca pondere în cifra de afaceri
în anul 2013 se datorează introducerii noului produs „Lenjerii de pat 3D” care a revoluționat piața.
În ce ea ce privește capitalul permanent al societății se observă că, deși acesta crește, eficiența
utilizării sale reprezentată prin rata de rentabilitate economică crește într -un ritm mai alert, ceea ce confirmă
că investițiile realizate de firmă în anii anter iori au fost eficiente.

3.2.3 Analiza lichidității și a solvabilității
Lichiditatea reprezintă capacitatea companiei de a -și putea onora obligațiilor pe termen scurt. (cf.
Vâlceanu and all, 2005). Atfel, voi folosi indicatorul rata lichidității curente pentru determinarea lichidității
companiei, rată reflectată de raportul dintre activele circulante disponibile (concretizate in stocuri, creanțe,
investiții pe termen scurt, disponibilități banești) și datoriile curente.
Solvabilitatea reprezintă capacitat ea unei întreprinderi de a acoperi datoriile totale. (cf . Vâlceanu and
all, 2005) . Voi analiza solvabilitatea întreprinderii S.C RELEX S.R.L prin intermediul solvabilități globale
si a celei patrimoniale.
Tabelul nr. 3.5 – Indicatori de solvabilitate și li chiditate

Obs: Formulele de calcul ale ratelor de lichiditate și solvabilitate sunt prezentate în anexa nr. 3.

După cum se observă în tabelul 3.5, lichiditatea are valoare supraunitară în toți cei 3 ani analizați,
situație ce denotă un grad corespunzător de siguranță pentru acordarea de noi credite.
În ceea ce privește nivelul ratei de solvabilitate globală se observă că aceasta are o valoare
supraunitară și crește de la un an la altul, aspect pozitiv pentru firmă, ceea ce semnifică faptul că activele
societății contribuie din ce în ce mai mult la finanțarea datoriilor sale totale.
Privind rata solvabilității patrimoniale, observăm var iații semnificative în anul 2013 , respectiv o
crește re de 2,86 ori față de anul 2012, urmând ca în anul 2014 să se diminuezecu aproximativ 17%. Totuși,
aceste valori sunt mai mici de 33 % ceea ce reflectă o situație nefavorabilă a firmei privind capacitatea sa de
a face față datoriilor (în condițiile în care gradul de îndatorare al firmei este foarte mare)

Nr. Crt. Indicator UM 2012 2013 2014
1 Active circulante lei1.949.712 1.424.316 2.880.730
2 Datorii curente lei1.223.457 550.236 1.560.752
3 Rata lichidității curente 1,59 2,58 1,85
4 Active totale lei2.798.541 2.194.646 3.623.477
5 Datorii totale lei2.558.434 1.645.213 2.355.729
6 Capitaluri proprii lei 240.107 539.477 738.140
7 Solvabilitate globală 1,09 1,33 1,54
8 Solvabilitate patrimonială % 8,57 24,58 20,37

22
3.2.4 Analiza veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor
Pentru efectuarea analizei au fost utilizate nivelurile indicatorilor de venituri, cheltuieli și de profit
regăsite în documentele contabile. Menționez că în aceste documente indicatorii sunt exprimați în prețuri
curente.
Tabelul nr. 3.6 – Situația veniturilor
Nr. Crt. Tip Venit UM 2012 2013 2014
1 Venituri din vanzarea produselor finite lei 6.100.361 7.370.956 8.928.815
2 Alte venituri din exploatare lei 0 0 0
3 TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE lei 6.100.361 7.370.956 8.928.815
4 Structură % 98,86 99,39 99,11
5 TOTAL VENITURI FINANCIARE lei 70.456 45.563 80.520
6 Structură % 1,14 0,61 0,89
7 TOTAL VENITURI EXTRAORDINARE lei 0 0 0
8 TOTAL VENITURI lei 6.170.817 7.416.519 9.009.335
9 Indice % – 120,19 121,48

Se observă faptul că în cadrul veniturilor totale, veniturile de exploatare au ponderea cea mai mare.
De asemenea se observă dinamica ascendentă a veniturilor de exploatare ceea ce a dus la dinamica
ascendentă a veniturilor totale ale întreprinderii pe parcursul a celor 3 ani analizați.

Tabelul nr. 3.7 – Situația cheltuielilor
Nr. Crt. Tip Cheltuială UM 2012 2013 2014
1 Cheltuieli cu materiile prime lei 4.697.440 5.600.221 6.125.167
2 Cheltuieli cu personalul lei 388.800 421.800 456.000
3 Cheltuieli cu amortizarile lei 311.200 356.300 383.756
4 Alte cheltuieli de exploatare lei 321.169 247.520 1.071.285
5 TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE lei 5.718.609 6.625.841 8.036.208
6 Structură % 93,62 95,67 96,40
7 Chletuieli din diferente de curs valutar lei 25.322 24.356 21.355
8 Cheltuieli privind dobanzile lei 214.678 275.644 278.645
9 Alte cheltuieli financiare lei 0 0 0
10 TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE lei 240.000 300.000 300.000
11 Structură % 4,03 4,33 3,60
12 TOTAL CHELTUIELI EXTRAORDINARE lei 0 0 0
13 TOTAL CHELTUIELI lei 5.958.609 6.925.841 8.336.208
14 Indice % – 116,23 120,36

Se observă faptul că în cadrul cheltuielilor totale cheltuielile de exploatare au ponderea cea mai
mare. De asemenea se observă dinamica ascendentă a cheltuielilor de exploatare, ceea ce a dus la dinamica
ascendentă a cheltuielilor totale ale întreprinderi i pe parcursul a celor 3 ani analizați. Acest lucru poate fi
explicat de preocuparea mai mică a companiei cu privire la reducerea consumurilor specifice de materii
prime și a pierderilor tehnologice. (cf. Mandache and Niculescu, 2005)

23
În ceea ce privește structura cheltuielilor comparativ cu structura veniturilor constat că, pentru
fiecare din cei trei ani analizați, cheltuielile financiare dețin o pondere mai mare în comparație cu ponderile
veniturilor financiare în total venituri. Ac eastă constatare induce ideea că pierderile financiare vor crește
ceea ce va duce la diminuarea rezultatului brut al activității.

Tabelul nr. 3.8 – Situația rezultatului
Nr.Crt Profit/Pierdere 2012 2013 2014
1 Rezultatul exploatarii 381.752 745.115 892.607
2 Indici(%) – 195,18 119,79
3 Rezultat din activitatea Financiara -169.544 -254.437 -219.480
4 Indici(%) – 150,07 86,26
5 Rezultat din activitatea extraordinara 0 0 0
6 PROFIT/PIERDERE 212.208 490.678 673.127
5 Indici(%) – 231,23 137,18

Indicatorul care sintetizează în cea mai mare parte desfășurarea activității companiei îl constituie,
categoric, profitul. Așadar, în ceea ce privește evoluția acestuia, se observă situația favorabilă a firmei dată
de dinamica ascendentă a profitului.
De subliniat este faptul că în fiecare dintre cei trei ani analizați, acesta provine exclusiv din
activitatea de exploatare, deoarece la activitatea financiară s -au înregistrat pierderi. De asemenea este
important de menționat faptul că în anul 2013 pierde rile financiare au fost cu 50 % mai mari decât în anul
2012, ceea ce s -ar interpreta ca un aspect negativ al activității, însă, creșterea spectaculoasă a profitului din
exploatare (cu peste 95%) a atenuat acest aspect. Acest boom se datorează într -o propor ție foarte mare
introducerii noului produs „Lenjerii 3D” pe piață.

3.3 Prezentarea sistemului de management

Sistemul de management al firmei este împărțit în 5 subsisteme: metodologic, decizional,
informațional, organizatoric și de resurse umane. ( cf. Popa and Burduș, 2014). În continuare sunt prezentate
succint, cele 5 subsisteme.
3.3.1 Subsistemul metodologico -managerial
Având un caracter integrator datorită faptului ca metodele și componentele sale sunt utilizate și în
cadrul altor subsisteme manager iale cum ar fi subsistemul decizional, subsistemul informațional și cel
organizatoric, subsistemul metodologico -managerial se evidentiaza la societatea S.C. RALEX S.R.L prin
următoarele aspecte importante:
 sisteme de management ce sunt simplificate și utilizate parțial de către personalul de conducere:
– managementul participativ : exercitat doar la nivelul unuia dintre cele două organisme
participative de management și anume la nivelul Consiliul de Administrație;
– managementul prin bugete : utilizat la elab orarea, și urmărirea bugetului de venituri și
cheltuieli.
 metodele ș i tehnicile de management folosite sunt:
– ședinta – cea mai des utilizată metodă de management, folosită de organele de conducere
pentru luarea deciziilor și analizarea situațiilor financia re la sfârșitul unei perioade. Cu

24
precădere este utilizată ședința de informare realizată cu tot personalul companiei dar și
cea de analiză la care participă exclusiv managementul firmei.
– diagnosticarea – sub forma unor analize periodice, ce însoțesc bilan țul contabil pentru a se
identifica și rezolva eventualele erori.
– controlul calitătii – atât în procesul de producție cât și pentru utilaje.
– metode de calculație a costurilor – la nivel de produs și producție .
3.3.2 Subsistemul decizional
În ceea ce privește sistemul deciz ional al firmei, ca principali deciden ți ai S.C RALEX S.R.L
amintim pe cei doi asociați, membrii ai consiliului de administrație domnul Chelu Răzvan Nicolae și
domnul Chelu Nicolae, dar și cei trei directori, respectiv director general dl. Ion Popescu, director economic
dna. Maria Chelaru și cel tehnic dl. Marian Tudosie.
Principalele decizii adoptate la nivel de Consiliu de Administrație vizeaz ă aprobarea măsurilor de
perfecț ionare a pregătirii profesionale a personalului, modernizarea și eficientizarea procesului de fabricație
a articolelor confecționate din textile și aprobar ea casării obiectelor de inventa r.
În ceea ce privește deciziile adoptate de către directorul general acest a poate : aproba angajarea și
concedia personalului, adopta politici și obiective pentru un anumit an, care se referă la ansamblul productiv
sau la componente principale ale acesteia.

3.3.3 Subsistemul informațional
Sistemul informatic, prin componentele s ale asigură transmiterea informațiilor necesare
managerilor în vederea fundamentării și adoptării deciziilor necesare. Pentru transmiterea datelor între
diferite compartimente se utilizează documente tipizate ce sunt transmise persoanei vizate sau
departam entului sub semnătură. Toate documentele de evidență tehnico -operativă și contabilă se păstrează
atât în format electronic cât și pe suport de hârtie acestea având semnăturile persoanelor cu diferite sarcini
în original.
În cadrul Ralex S.R.L subsistemul i nformatic este cel mai bine evidențiat în cadrul
compartimentului financiar -contabil, condus de către managerul economic care are, printre altele ca
sarcină, organizarea activității financiar -contabile conform legislației în vigoare.
În continuare voi pre zenta cateva exemple de documente care se îndosariază la nivelul
compartimetului financiar -contabil. Vorbim aici despre: nota de intrare -recepție (reprezentnd documentul de
recepție a materiilor prime și a materialelor), bonul de consum (documentul care st ă la baza determinării
costului de materii prime și materiale), fișa tehnologică (documentul primar de evidență a cheltuielilor cu
manopera), fișa de însoțire a mărfii (document utilizat pentru însoțirea lotului de produse pe tot parcursul
itinerariului te hnologic), registrul de casă, factura (care se poate plătii cu numerar utilizându -se chitanța sau
cu ordin de plată și se emite în 3 exemplare), statele de plată, și balanțele de verificare lunare și anuale.
Privind disfuncționalitățile care apar în cadrul sistemului informațional, la nivelul S.C RALEX S.R.L
ca și în cazul oricărei alte firme se manifestă distorsiunea informației caracterizată prin modificarea
neintenționată a conținutului acesteia și redundan ța care con stă în transmiterea repetată a acelorași
informații. Evident, acestea au efecte negative asupra sitemului și respectiv asupra întregii organizații.

3.3.4 Subsistemul organizatoric
În ceea ce privește subsitemul organizatoric, acesta, după cum s e știe cuprinde două elemente și
anume organizarea procesuală și cea structurală. În cadrul S.C RALEX S.RL organizarea procesuală se

25
evidențiază foarte bine la trei din cele cinci funcțiuni, respectiv la cea de producție, comercială și financiar –
contabilă. Funcțiunea de personal împreună cu cea de cercetare -dezvoltare se manifestă mai puțin.
Cât despre organizarea structurală, aceasta este evidențiată în documentele de formalizare a
structurii organizatorice, respectiv regulamentul de organizare și funcționare, organigrama și fișele de po st.
În anexa nr. 4 este prezentată organigrama companiei S.C RALEX S.R.L .

3.3.5 Subsistemul de resurse umane

În cadrul acestui sistem are loc recrutarea personalului, formarea și nu în ultimul rând evaluarea
acestuia. De asemenea angajații sunt motivați din punct de vedere financiar dar și socio – moral. În cadrul
firmei analizate se poate vorbi mai greu de promovare întrucât specificul firmei nu permite acest lucru.

Tabelul nr. 3.9 – Încadrarea cu personal la S.C. RALEX S.R.L

Se observă că ponderea este mai mare în rândul muncitorilor datorită faptului că activitatea
principală a firmei este cea de producție, managementul reprezentând aproximativ 15% din totalul
personalului.

3.4 A naliza S.W.O.T a firmei
Pe baza analizei diagnostic a situației financiare și a managementului firmei realizată anterior se
desprind următoarele:

Punctele forte pe care le deține compania sunt:

 Situația economico -financiară pozitivă a firmei care a înregistrat profit în perioada analizată și
dinamica ascendentă a acestuia în comparație cu situația anilor anteriori. Acest lucru a avut ca efect
creșterea cifrei de afaceri și implicit a profitului, creșterea valorii firmei corelată cu îmbunătățirea
imaginii acesteia pe piață.
 Înregistrarea unei creșteri a productivității muncii, în intervalul analizat față de situația anul ui 2012
ce a avut ca efect asigurarea premiselor necesare pentru respectarea corelațiilor dintre principalii
indicatori economici.
 Respectarea corelațiilor principale I CA ≥ IFS ≥ INS si IW ≥ IS pe intervalul de timp analizat. Acest lucru
de datorează dezvoltării procese lor de muncă dar și creșterii vâ nzărilor datorită obținerii de noi
contracte, având a efect asigurarea premiselor necesare obținerii pe viitor de profit și a nivelurilor
pozitive ale ratelor rentabilității.
 Creștere a cifrei de afaceri în anii 2013 și respectiv 2014 comparativ cu situ ația cifrei de afaceri din
2012. Acest lucru s -a datorat faptului că firma și -a cres cut producția datorită achiziționării de noi
mașini mult mai performante.
Număr Structura (%) Număr Structura (%) Număr Structura (%)
1Total personal, din care: 18 100,00 19 100,00 20 100
2 -personal de mangement 3 16,67 3 15,79 3 15
3 -personal de execuție 4 22,22 4 21,05 5 25
4 -muncitori 11 61,11 12 63,16 12 60
4.1. direct productivi 11 – 12 – 12 –
4.2. indirect productivi 0 – 0 – 0 -2012 2013 2014Categorii de personalNr.
Crt

26
 Lichiditatea se află în limite normale (lichiditate supraunit ară) în 2013 și 2014 față de nivelul
înregistrat în perioada de referință și cel considerat corespunzător pentru o întrep rindere. Acest lucru
se datorează evoluției pozitivă a CA, a profitului și a productivității muncii asigurarând capacitatea
de plată imediată a datoriilor pe termen scurt și foarte scurt ale firmei.

În ceea ce privește punctele slabe ale companiei, aminte sc următoarele:

 Solvabilitatea scăzută în toți cei trei ani analizați comparativ cu nivelul considerat corespunzător
pentru o întrepindere (peste 50%) datorită mărimii capitalurilor proprii, având ca efect un grad mare
de îndatorare al firmei și posibi litatea apariției de dificultăți în capacitatea de plată a firmei pe
termen lung.
 Lipsa unor tehnici promoționale pentru promovarea produselor firmei comparativ cu firmele
concurente care au un grad de promovabilitate al produselor mai mare. Acest lucru se datorează
lipsei unui compartiment.
 Folosirea unui număr redus de tehnici și metode de management.
 Neexistența unor documente organizaționale precum regulamentul de ordine interioară.
 Lipsa unor mașini moderne de cusut care să consume mai puțin și să red ucă pierderile tehnologice.
 Vânzarea unor produse de calitate, firma dispunând și de o gamă diversificată.

În ceea ce privește oportunitățile și amenințările pe care firma trebuie sa le ia în considerare,
(considerând o analiză a mediului extern realizată anterior de specialiști din cadrul firmei), amintesc:
Oportunități:
 Creșterea numărului de potențiali clienți pe fondul scăderii indecelui inflaționist și pe fondul
creșterii economice din ultima perioadă.
 Apariția rapidă a unor mașini și echipamente de u ltima generație care să mărească semnificativ
volumul producției și implicit veniturile fimei.

Amenințări:

 Existența unor concurenți puternici, cu un anumit renume pe piață.
 Intrarea pe această piață este destul de accesibilă, neimplicând costuri foarte mari.

27
Capitolul 4 . PREZENTAREA STUDIULUI DE CAZ ȘI A INVESTIȚIEI
PLANIFICATE

4.1 Scopul și obiectivele studiului
În urma unor studii de piață realizate de către companie, s -a ajuns la concluzia că cererea pentru
produsele confecționate de aceasta este în creștere (în special în sectorul hotelier, unde importanți clienți ai
companiei au anunțat ca doresc sa -ți extindă lanțul hotelier, motiv pentru care vor contracta pe viitor o
cantitate mult mai mare de produse), prin urmare S.C RALEX S.R.L este nevoită și dorește să -și mărească
capacitatea de producție.
Scopul studiului este acela de a prezenta alegerea variantei dec izionale optime din mai multe
variante posibile, privind un proiect de investiții. Proiectul constă în achiziționarea și instalarea unor
echipamente tehnologice ce vor avea ca rezultat modernizarea secției „Confecții” d in cadrul firmei.
Principalele obiect ive care se urmăresc în acest studiu sunt:
– Modernizarea procesului de producție
– Mărirea capacităților de producție existente
– Reducerea timpului de asamblare a reperelor
– Creșterea vânzărilor și respectiv a profitului firmei

4.2. Prezentarea investiției pl anificate
Pentru realizarea modernizării, s -au propus două variante de investiții pe care le voi prezenta în
continuare, după cum urmează:
 În cazul primei variante de modernizare, investiția ar consta în achiziționarea unui număr de
8 mașini electrice de c usut Brother S7200C – 403 de la un furnizor extern. Valoarea totală a
investiției în acest caz se ridică la suma de 326.760 lei.
 În cazul celei de a doua variante de modernizare, investiția ar consta în achiziționarea unui
număr de 6 mașini electrice de c usut Singer 2691 -D-200G de la un alt furnizor extern. În
această variantă, valoarea totală a investiției se ridică la suma de 262.920 lei.
În ambele variante, mașinile de cusut prezintă caracteristici tehnice superioare utilajelor deja
existente. Aceste ca racteristici și avantajele lor sunt prezentate în anexa nr . 5.
În ceea ce privește punerea în funcțiune a mașinilor de cusut se prezintă următoarele:
– achiziționarea mașinilor este prevăzută la începutul lunii ianuarie anul 2016
– transportul, montajul și efectuarea probelor s -au estimat a dura un an de zile
– punerea în funcțiune a acestora va avea loc la începutul lunii ianuarie 2017
– durata de viață estimată a unei mașini de cusut indiferent de furnizorul acesteia este de circa 10
ani
Parametrii tehnico -economici ce caracterizează cele două variante de investiții sunt prezentați în
tabelul următor:

28
Tabelul nr. 4.1 – Indicatorii de caracterizare a variantelor de investiție

Valoarea investiției, a veniturilor și a cheltuielilor anuale de exploatare au fost fundamentate astfel:
a) Fundamentarea valorii investiției

Tabelul nr. 4.2 – Valoarea investiției pentru cele două variante
Parametrii Varianta 1 Varianta 2
euro lei euro lei
Nr. Mașini achiziționate 8 mașini 6 mașini
Cost mașină 9.200 38.640 9.600 40.320
Transport 1.800 7.560 2.000 8.400
Montaj total 2.400 10.080 3.000 12.600
TOTAL INVESTIȚIE 77.800 326.760 62.600 262.920

Investiția va fi realizată exclusiv din resursele financiare proprii ale companiei întrucât aceasta
dispune de suma necesară modernizării secției.

b) Fundamentarea valorii producției (veniturilor anuale)

Tabelul nr. 4.3 – Valoarea producției pentru cele două variante

Explicarea detaliată a calculului volumului fizic al producției și a valorii acesteia este prezentat în
anexa nr 6.

Nr.Crt. Indicator Simbol UMSituația
inițialăVariantă
modernizată 1Variantă
modernizată 2
1. Valoarea producției (venitul anual) Qh lei 8.928.815 12.500.341 14.286.104
2. Cheltuieli anuale de exploatare Ch lei 8.036.208 10.807.368 12.733.932
3. Valoarea investiției It lei 326.760 262.920
4. Profitul anual Ph lei 892.607 1.692.973 1.552.172
5. Durata de proiectare d ani – 1 1
6. Durata de realizare a investiâției D ani – 1 1
7. Durata de funcționare g ani 10 10
Categorii de
produseVolumul fizic al
producției(buc) –
Situație inițialăValoarea
producției –
Situație inițialăVolumul fizic al
producției – V1Valoarea
producției – V1Volumul fizic al
producției – V2Valoarea
producției – V2
-Lenjerii 52.085 6.250.171 72.919 8.750.239 83.336 10.000.273
-Cuverturi 8.929 892.882 12.500 1.250.034 14.286 1.428.610
-Fețe de masă 5.953 178.576 8.334 250.007 9.524 285.722
-Pilote 5.953 357.153 8.334 500.014 9.524 571.444
-Perne 14.881 446.441 20.834 625.017 23.810 714.305
-Huse pat 26.786 803.593 37.501 1.125.031 42.858 1.285.749
TOTAL – 8.928.815 – 12.500.341 – 14.286.104

29
c) Fundamentarea cheltuielior anuale de exploatare

Tabelul nr. 4.4 – Valoarea cheltuielilor pentru cele două variante

Observații:
 Salariile vor rămâne constante pe durata de funcționare a utilajelor.
 În ceea ce privește cheltuielil e cu mentenanța, acestea au fost calculate în funcție de costul de
întreținere al noilor mașini la care s -a adăugat costul de întreținere al celorlalte utilaje din cadrul
secției.
 În categoria „Alte cheltuieli de exploatare” au fost adăugate cheltuielile c u materialele auxiliare, cu
materialele de ambalat dar și cu combustibilul necesar celor două vehicule din cadrul firmei cu
ajutorul cărora se livrează clienților produsele sau se preia materia primă de la furnizori.

Fundamentarea cheltuielilor cu materia primă și a celor cu utilitățile este detaliată în anexa nr 7.

Tip cheltuială Situație inițială Varianta 1 Varianta 2
Materia primă 6.125.167 8.575.234 9.800.267
Salarii directe 190.800 190.800 190.800
Utilități 108.293 119.134 120.565
Mentenanță 761.948 866.200 1.552.300
Alte ch de exploatare 850.000 1.056.000 1.070.000
TOTAL CH 8.036.208 10.807.368 12.733.932

30
Capitolul 5. FUNDAMENTAREA DECIZIEI OPTIME DE INVESTIȚII

Pentru fundamentarea deciziei optime de investiții se vor calcula atât indicatorii statici cât și cei
dinamici pentru modernizări , dezvoltări și retehnologizări.

5.1 Indicatorii statici pentru modernizări, dezvoltări, retehnologizări

1. Investiția totală (It) – efortul total făcut pentru modernizare
Conform datelor prezentate în tabelul nr. 4.1, investiția totală aferentă celor două variante este:
It1 = 326.760 lei
It2 = 262.920 lei
În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea întrucât investiția totală este un indicator ce
cuantifică efortul, ceea ce înseamnă că varianta optimă este varianta 2.

2. Investiția specifică (S Q) – exprimă cât din investiție revine unei unități de capacitate de producție, cu
alte cuvinte reprezintă investiția unitară.
Dintre cele două variante s -a ales calcularea investiției specifice în f uncție de capacitatea de
producție exprimată valoric, deoarece firma realizează mai multe categorii de produse și nu ar fi relevantă
infomația privind costul cu investiția pentru un produs suplimentar.
Formula de calcul pentru producția exprimată valoric este : SQ = Iti
Qi-Q0
Înlocuind în formula de calcul indicatorii din tabelul 4.1 va rezulta:
SQ 1= 326 .760
12.500 .341 − 8.928 .815 = 0,091 lei investiți la un leu suplimentar de producție
SQ 2= 262 .920
14.286 .104 −8.928 .815 = 0,049 lei investiți la un leu suplimentar de producție
Întrucât în cazul acestui indicator se urmărește minimizarea, varianta optimă este varianta 2.

3. Termenul de recuperare (T) – în cât timp se va recupera investiția (din sporul de profit anual) în
urma funcți onării obiectivului investițional .
Fomula de calcul : T = Iti
Phi-P0
Prin înlocuire se obține:
T 1 = 326 .760
1.692 .973 −892 .607 = 0,408 ani
T 2 = 262 .920
1.552 .172 −892 .607 = 0,399 ani
În ceea ce privește termenul de recuperare al investiției, acesta trebuie sa aibă o valoare cât mai
mică, prin urmare varianta optimă este varianta 2.

4. Coeficientul de eficiență economică (e) – exprimă care va fi profitul net obținut suplimentar la un
leu investit în decurs de un an
Formulă de calcul: e = Phi-P0
Iti

31
e1 = 1.692 .973 −892 .607
326 .760 = 2,449 lei profit anual suplimentar la un leu investit
e2 =1.552 .172 −892 .607
262 .920 = 2,509 lei profit anual suplimentar la un leu investit
Varianta optimă este varianta 2 întrucât în calculele de eficiență economică se urmărește ca valoarea
acestui indicator să fie cât mai mare.

5. Cheltuieli recalculate (K)
Acest indicator prezintă două formule de calcul în funcție de natura cheltuielilor anuale. În prezentul
studiu de caz, cheltuielile sunt constante de la un an la altul, prin u rmare formula de calcul este:
K = Iti+D * (Chi -Ch0)
Înlocuind indicatorii în formula de mai sus, rezultă:
K1 = 326.760 + 10 * (10.807.368 – 8.036.208) = 28.038.360 lei
K2 = 262.920 + 10 * (12.733.932 – 8.036.208) = 47.240.162 lei
Se observă că indicatorul cheltuieli recalculate a înregistrat în ambele variante valori pozitive, deci
modernizarea care se are în vedere nu va duce la obținerea unei economii, ci din contră vor crește
cheltuielile anuale de producție. Acest lucru nu reprezintă un aspect negativ d aca va implica o creștere
substanțială a profitului.
În cazul de față, urmărindu -se minimizarea cheltuielilor recalculate, rezultă că varianta optimă este
varianta 1.
6. Cheltuieli specifice recalculate (k)
Formulă de calcul pentru producția exprimată valori c: k Q = Ki
(Qi-Q0)*D
kQ 1= 28.038 .360
(12.500.341 -8.928.815)*10 = 0,785 lei spor de efort total la un leu venit suplimentar
kQ 2= 47.240 .162
(14.286.104 -8.928.815)*10 = 0,882 lei spor de efort total la un leu venit suplimentar
Varianta optimă este varianta 1 întrucât pentru acest indicator se urmărește minimizarea.
7. Randamentul economic (R) – cât profit final se obține în plus în urma modernizării la un leu investit
Acest indicator prezintă două formule de calcul în funcție de natura profiturilor an uale. În prezentul
studiu de caz, profiturile sunt constante de la un an la altul, prin urmare formula de calcul este:
R = D∗(Phi−Ph0 )
Iti -1
Înlocuind în relația de calcul indicatorii de volum din tabelul nr. 4.1 se obține:

R1 = 10∗(1.692 .973 −892 .607)
326 .760 -1 = 23,494 lei profit final suplimentar la un leu investit
R2 = 10∗(1.552 .172 −892 .607)
262 .920 -1 = 24,086 lei profit final suplimentar la un leu investit
În funcție de analiza acestui indicator, varianta optimă este varianta 2, pentru că asigură un profit
final suplimentar la un leu investit mai mare. Alegându -se varianta a doua precizez faptul că la un leu
investit se va obține un profit final suplime ntar de 24,086 lei dupa ce s -a recuperat leul investit pe parcursul
duratei de funcționare.

32
Dat fiind faptul că randamentul economic reprezintă cel mai important și cuprinzător indicator de
eficiență economică, concluzionez că varianta optimă de investiții fundamentată în urma indicatorilor statici
este varianta a doua.
5.2 Indicatorii dinamici pentr u modernizări, dezvoltări, retehnologizări
În ceea ce privește indicatorii dinamici, aceștia vor fi calculați doar la momentul începerii lucrărilor
de investiții „n” (fiind de o importanță majoră întrucât precede obținerea de profit), restul de momente
regăsindu -se calculate în anexa nr. 9 . Pentru calcule se va lua în considerare o rată de actualizare „a” de 10
%. (rata de actualizarea fost fundamentată î n anexa nr. 8 )
1. Investiția actualizată ( 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑛)
Formulă de calcul : 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑛 = ∑ 𝐼ℎ∗ 1
(1+𝑎)ℎ𝑑
ℎ=1 , unde: 1
(1+𝑎)ℎ = factor de actualizare
Prin înlocuire rezultă:
𝐼𝑎𝑐𝑡 1𝑛 = 326.760 * 1
(1+0,1)1 = 326.760 * 0,909 = 297.025 lei
𝐼𝑎𝑐𝑡 2𝑛 = 262.920 *1
(1+0,1)1 = 262.920 * 0,909 = 238.994 lei
Datorită faptului că pentru acest indicator se urmărește minimizarea, varianta optimă de investiții
este varianta 2.

2. Profitul actualizat ( 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑛)
În funcție de natura profitului (variabil sau constant) acest indicator prezintă două relații de calcul,
însă cum în studiul prezent valoarea profitului rămâne constantă pe toata durata de funcționare a obiectivului
investițional, formula de calcul utilizată va fi:
Formulă de calcul: 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑛= (Phi-Ph0)* 1
(1+𝑎)𝑑 * (1+𝑎)𝐷 −1
𝑎(1+𝑎)𝐷 , unde: (1+a)D −1
a(1+a)D = factor de anuitate
Prin înlocuire rezultă:
𝑃𝑎𝑐𝑡 1𝑛= (1.692.973 – 892.607) * 1
(1+0,1)1* (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 4.470.373 lei
𝑃𝑎𝑐𝑡 2𝑛= (1.552.172 – 892.607) * 1
(1+0,1)1* (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 3.683.941 lei
Varianta optimă de investiții este varianta 1 întrucât pentru acest indicator se urmărește maximizarea.

3. Randamentul actualizat ( 𝑅𝑎𝑐𝑡𝑛)
Formulă de calcul: 𝑅𝑎𝑐𝑡𝑛 = 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑛
𝐼𝑎𝑐𝑡𝑛 – 1
Prin înlocuire rezultă:
𝑅𝑎𝑐𝑡 1𝑛 = 4.470 .373
297 .025 – 1 = 14,051 lei profit final actualizat la 1 leu investiție actualizată
𝑅𝑎𝑐𝑡 2𝑛 = 3.683 .941
238 .994 – 1 = 14,414 lei profit final actualizat la 1 leu investiție actualizată
În urma calculării acestui indicator rezultă că varianta optimă este varianta 2, întrucât pentru acesta se
urmărește ma ximizarea.

33

4. Termenul de recuperare actualizat ( 𝑇𝑎𝑐𝑡𝑛)
Formulă de calcul: 𝑇𝑎𝑐𝑡𝑛= 𝑙𝑛(𝑃ℎ𝑖−𝑃ℎ0) – 𝑙𝑛[(𝑃ℎ𝑖− 𝑃ℎ0) – 𝐼 𝑎𝑐𝑡𝑛 ∗ 𝑎∗ (1+𝑎)𝑑]
𝑙𝑛(1+𝑎)
Prin înlocuire rezultă:
𝑇𝑎𝑐𝑡 1𝑛= 𝑙𝑛(1.692 .973 − 892 .607 ) – 𝑙𝑛[(1.692 .973 − 892 .607 ) –297 .025 ∗ 0,1∗ (1+0,1)1]
𝑙𝑛(1+0,1) = 0,437 ani
𝑇𝑎𝑐𝑡 2𝑛= 𝑙𝑛(1.552 .172 − 892 .607 ) – 𝑙𝑛[(1.552 .172 − 892 .607 ) – 238 .994 ∗ 0,1∗ (1+0,1)1]
𝑙𝑛(1+0,1) = 0,427 ani

Se observă că în varianta a doua investiția se recuperează într -un timp mai scurt decât în prima
variantă, rezultând că varianta 2 este cea optimă.

5. Cheltuieli recalculate actualizate ( 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑛)
Formulă de calcul: 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑛= 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑛 + 𝐶𝑎𝑐𝑡𝑛 , unde 𝐶𝑎𝑐𝑡𝑛 = cheltuieli anuale de producție actualizate la
momentul începerii lucrărilor de investiții
Actualizarea cheltuililor anuale de producție se realizează după formula:
𝐶𝑎𝑐𝑡𝑛 = (Chi -Ch0) * 1
(1+𝑎)𝑑 * (1+𝑎)𝐷 −1
𝑎(1+𝑎)𝐷
Prin înlocuire, rezultă că pentru cele două variante de investiții cheltuielile anuale de producție vor fi:
𝐶𝑎𝑐𝑡 1𝑛 = (10.807.368 – 8.036.208)* 1
(1+0,1)1 * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 15.478.069 lei
𝐶𝑎𝑐𝑡 2𝑛 = (12.733.932 -8.036.208)* 1
(1+0,1)1 * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 26.238.723 lei
În continuare rezultă că, cheltuielile recalculate actualizate pentru cele două variante sunt:
𝐾𝑎𝑐𝑡 1𝑛= 297.025 + 15.478.069 = 15.775.094 lei
𝐾𝑎𝑐𝑡 2𝑛= 238.994 + 26.238.723 = 26.477.717 lei
Conform acestui indicator, varianta opti mă este varianta 1, întrucât propune un efort actualizat mai mic.

6. Cheltuieli specifice recalculate actualizate ( 𝑘 𝑎𝑐𝑡′𝑛)
Formulă de calcul: 𝑘 𝑎𝑐𝑡′𝑛 = 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑛
𝑄𝑎𝑐𝑡𝑛 , unde 𝑄𝑎𝑐𝑡𝑛 = venitul anual actualizat
Formula de calcul a venitului anual actualizat este: 𝑄𝑎𝑐𝑡𝑛 = (Q i-Q0) *1
(1+𝑎)1 * (1+𝑎)𝐷 −1
𝑎(1+𝑎)𝐷
Deci, vom avea:
𝑄𝑎𝑐𝑡 1𝑛 = (12.500.341 -8.928.815) *1
(1+0,1)1 * (1+𝑎)𝐷 −1
𝑎(1+𝑎)𝐷 = 19.948.442 lei
𝑄𝑎𝑐𝑡 2𝑛 = (14.286.104 -8.928.815) *1
(1+0,1)1 * (1+𝑎)𝐷 −1
𝑎(1+𝑎)𝐷 = 29.922.664 lei
Prin urmare, în funcție de venitul anual se vor obține următoarele valori ale cheltuielilor specifice recalculate
actualizate:
𝑘 𝑎𝑐𝑡 1′𝑛 = 10.793 .517
19.948 .442 = 0,791 lei cheltuieli totale actualizate la 1 leu venituri actualizate

34
𝑘 𝑎𝑐𝑡 2′𝑛 = 26.477 .717
29.922 .664 = 0,885 lei cheltuieli totale actualizate la 1 leu venituri actualizate
În cazul acestui indicator se urmărește minimizarea, prin urmare varianta optimă este varianta 1 care
asigură un efort actualizat mai mic ce revine la un leu venituri actualizate.

În urma calculării tuturor indicatorilor dinamici a rezultat ca fiind variantă optimă fie varianta 1, fie
varianta 2, în funcție de fiecare i ndicator în parte. Cu toate ace stea, se va alege varianta dată de indicat orul
„Randament economic” întrucât acesta este cel mai relevant pentru studiul prezent. Analizând variantele și
comparându -le, observăm că în ambele situații obținem un profit suplimentar, deci ambele sunt eficiente dar
una singură este optimă, cea care asigură maximizarea profitului (adică varianta a doua).
Sintetizarea valorilor indicatorilor statici și dinamici este prezentată în tabelele de mai jos:

Tabelul nr. 5 .1 – Indicatori statici de eficiență economică

Tabelul nr. 5.2 – Indicatori dinamici de eficiență economică
( actualizare la momentul „m”)

Tabelul nr. 5.3 – Indicatori dinamici de eficiență economică
( actualizare la momentul „n”)

Tabelul nr. 5.4 – Indicatori dinamici de eficiență economică
( actualizare la momentul „p”)
Nr.Crt. Indicator Varianta 1 Varianta 2
1 Investiția totală 326.760 262.920
2 Investiția specifică 0,091 0,049
3 Termenul de recuperare 0,408 0,399
4 Coeficientul de eficiență economică 2,449 2,509
5 Cheltuieli recalculate 28.038.360 47.240.162
6 Cheltuieli specifice recalculate 0,785 0,882
7 Randamentul economic 23,494 24,086
Nr. crt. Indicator Varianta 1 Varianta 2
1 Investiție actualizată 269.904 217.172
2 Profit actualizat 4.062.187 3.347.563
3 Randament actualizat 14,051 14,414
4 Termen de recuperare actualizat 0,437 0,427
5 Cheltuieli recalculate actualizate 14.334.684 24.060.060
6 Cheltuieli specifice recalculate actualizate 0,791 0,885
Nr. crt. Indicator Varianta 1 Varianta 2
1 Investiție actualizată 297.025 238.994
2 Profit actualizat 4.470.373 3.683.941
3 Randament actualizat 14,051 14,414
4 Termen de recuperare actualizat 0,437 0,427
5 Cheltuieli recalculate actualizate 15.775.094 26.477.717
6 Cheltuieli specifice recalculate actualizate 0,791 0,885

35

Tabelul nr. 5.5 – Indicatori dinamici de eficiență economică
( actualizare la momentul „v”)

Observații :
Se observă că indicatorii statici sunt mai favorabili ca cei dinamici deoarece în cazul lor nu se ține
cont de influența factorului timp, însă pentru acuratețea rezultatelor trebuie să se ia în considerare calcului
celor dinamici. Din această o bservație rezultă următoarele inegalități:
Tstatic ≤ T dinamic și R static ≥Rdinamic
În ceea ce privește indicatorii dinamici, se observă că indiferent de momentul actualizării, termenul
de recuperare, randamentul economic și cheltuielile speci fice recalculate actualizate au aceeași valoare.
Deci, vor rezulta următoarele egalități:
Tactm = Tactn= Tactp = Tactv
Ractm= Ractn = Ractp = Ractv
k act′m = k act′n = k act′p = k act′v

5.3 Analiza de sensitivitate
Experiența demonstrează că, aproape niciodată, datele ce reies în urma unor studii diverse cum ar fi
studii de fezabilitate, studii de piață, studii privind eficiența sau riscul unui proiect de investiții ș.a., nu
corespund în totalitate cu cele reale, înregistrate efectiv. Aceas tă neconcordanță apare deoarece trăim într -un
mediu social, politic și economic în continuă schimbare. Este evident faptul că, factorii care alcătuiesc acest
mediu influențează în mod direct sau indirect activitățile unei persoane fizice și mai ales ale un ei persoane
juridice. În acest sens, este necesară efectuarea unei analize care să identifice cum se vor modifica rezultatele
unui studiu sau proiect dacă se vor modifica valorile de intrare ale acelui proiect (pe baza variației factorilor
care le determin ă). Această analiză poartă denumirea de analiză de sensitivitate și se realizează de obicei
când variațiile factorilor sunt nefavorabile, cu alte cuvinte când se manifestă riscuri.
Nr. crt. Indicator Varianta 1 Varianta 2
1 Investiție actualizată 326.760 262.920
2 Profit actualizat 4.917.902 4.052.740
3 Randament actualizat 14,051 14,414
4 Termen de recuperare actualizat 0,437 0,427
5 Cheltuieli recalculate actualizate 17.354.339 29.128.402
6 Cheltuieli specifice recalculate actualizate 0,791 0,885
Nr. crt. Indicator Varianta 1 Varianta 2
1 Investiție actualizată 847.531 681.947
2 Profit actualizat 12.755.772 10.511.764
3 Randament actualizat 14,051 14,414
4 Termen de recuperare actualizat 0,437 0,427
5 Cheltuieli recalculate actualizate 45.012.685 75.551.573
6 Cheltuieli specifice recalculate actualizate 0,791 0,885

36
Așadar, presupunând că la sfârșitul anului patru de funcționare a obiectivu lui de investiții, valoarea
producției va scădea cu 3 % (pe baza intrării unui nou competitor pe piață), iar la sfârșitul anului următor va
scădea cu încă 3 % (pe baza scăderii cererii pe piață) față de nivelul anului precedent, după care va rămâne
constan tă pe durata de funcționare și cheltuielile de exploatare vor crește cu 1,5 % la sfârșitu l anului patru de
funcționare a obiectuvului investițional (din cauze diverse cum ar fi creșterea costului unitar de
aprovizionare sau al celui cu utilitățile), rămâna nd apoi constante, să se determine varianta optimă de
investiții.
Fundamentarea deciziei de alegere a variante optime se va face pe baza indicatorilor termen de
recuperare și randament economic calculați în formă statică și dinamică, cu actualizarea datelo r la momentul
începerii lucrărilor de investiții „n”.
Pentru analiza de sensitivitate avem în vedere următorii parametrii tehnico -economici cu
modificările precizate mai sus:
Tabelul nr. 5 .6 – Indicatori economici ai variantelor de investiții

Tabelul nr. 5.7 – Indicatorii economico -financiari ai situației inițiale

1. Calculul termenului de recuperare actualizat (momentul „n”)
Formulă de calcul : 𝑇𝑎𝑐𝑡𝑛 = Nr. ani din care recuperez investiția + Rest de recuperat
Pact din anul următor
În continuare, voi calcula profitul actualizat pentru fiecare variantă, după formulele:
– Pentru profit variabil (în anul 5): 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑛= ∑ (𝑃ℎ𝑖−𝑃ℎ0)∗ 1
(1+𝑎)𝑑+ℎ𝐷
ℎ=1
– Pentru profit constant( în anii 1 – 4 și 6 -10): 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑛= (Phi-Ph0)* 1
(1+𝑎)𝑑 * (1+𝑎)𝐷 −1
𝑎(1+𝑎)𝐷
Însă, deoarece este necesar a se cunoaște profitul actualizat pe primi i ani pentru a se putea calcula
termenul de recuperare, voi defalca prima formulă, astfel:
Indicatori U.M Varianta 1 Varianta 2
Valoarea investiei lei 326.760 262.920
Venit (anii 1-4) lei 12.500.341 14.286.104
Venit an 5 lei 11.875.324 13.571.799
Venit (anii 6-10) lei 11.281.558 12.893.209
Cheltuieli de producție (anii 1-4) lei 10.807.368 12.733.932
Cheltuieli de producție (anii 5-10) lei 10.969.479 12.924.941
Profit (anii 1-4) lei 1.692.973 1.552.172
Profit an 5 lei 905.845 646.858
Profit( anii 6-10) lei 312.079 -31.732
D – durata de functionare ani 10 10
d – durata de realizare ani 1 1
Indicator U.M Situația inițială
Valoarea productiei ( Venituri ) lei 8.928.815
Cheltuieli anuale de productie lei 8.036.208
Profit anual lei 892.607

37
𝑃𝑎𝑐𝑡 𝑛 = (P1 – P0) * 1
(1+0,1)2 + (P2 – P0)* 1
(1+0,1)3 + (P 3 – P0)*1
(1+0,1)4 + (P4– P0)* 1
(1+0,1)5 + (P5 –
P0) * 1
(1+0,1)6 + (P6 – P0) * 1
(1+0,1)1 * (1+0,1)5 −1
0,1(1+0,1)5
𝑃𝑎𝑐𝑡 1𝑛 = 661.459 +601.327+546.661+496.964+148.595 + ( -346.391) = 2.108.616 lei
𝑃𝑎𝑐𝑡 2𝑛= 545.095+495.541+450.492+409.538+( – 212.103) + ( -1.294.909) = 393.654 lei
Mai departe voi scădea din investiț ia actualizată (tabelul nr. 4.7 ) profitul actualizat obți nut în primul
an de funcționare a mașinilor (calculat anterior) pentru a vedea dacă investiția se recuperează în acest an și
cât ne rămâne de recuperat.
𝐼 𝑎𝑐𝑡 1𝑛 – 𝑃1 𝑎𝑐𝑡 1𝑛 = 297.025 – 661.459 = -364.434 lei (în plus față de cât am de recuperat)
𝐼 𝑎𝑐𝑡 2𝑛 – 𝑃1 𝑎𝑐𝑡 1𝑛 = 238.994 – 545.095 = – 306.101 lei (în plus față de cât am de recuperat)
Ceea ce a rezultat ar însemna câți lei mai am de recuperat din investiție, dar, deoarece rezultatul a
fost negativ în cazul ambelor variante de modernizare, înseamnă că investiția se recuperează integral în mai
puțin de un an. Astfel, rezultă că termenul de recuperare actualizat va fi egal cu raportul dintre investiția
actualizată și profitul actualizat din primul an.
𝑇𝑎𝑐𝑡 1𝑛 = 297 .025
661 .459 = 0,449 ani
𝑇𝑎𝑐𝑡 2𝑛 = 238 .994
545 .095 = 0,438 ani
În acest caz, varianta opti mă de investiții este varianta 2 deoarece investiția se recuperează într -un
timp sensibil mai scurt decât în prima variantă .
2. Calculul randamentul ui economic (momentul „n”)
Formula pentru acest indicator rămâne neschimbată și va rezulta că:
𝑅𝑎𝑐𝑡 1𝑛= 2.108 .616
297 .025 = 7,099 lei profit final actualizat la un leu investiție actualizată
𝑅𝑎𝑐𝑡 2𝑛= 393 .654
238 .994 = 1,647 lei profit final actualizat la un leu investiție actualizată
În cazul acestui indicator, vari anta optimă este considerată prima, observându -se clar diferența
majoră care există între valorile date de cele două variante.
În urma acestei analize deducem următoarele:
La nivelul randamentului economic, se observă o diferență crucială în ceea ce privește valoarea
acestuia în condiții favorabile comparativ cu valoarea rezultată în urm a analizei de sensitivitate. O diferență
însă nu foarte mare, se observă și la nivelul termenului de recuperare a investiției.
De asem enea, concluzionăm că în cazul randamentul ui economic (indicatorul care va da soluția
optimă) prima variantă este cea considerată optimă, situație opusă față de rezultatele studiului de caz
principal, unde era recomandată alegerea variantei a doua.

38
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Actuala lucrare a avut ca scop prezentarea fundamentării deciziei optime de investiții, în cadrul unui
proces investițional dintr -o întreprindere, unde s -a analizat prin intermediul mai multor indicat ori specifici,
alegerea variantei optime de investiții din mai multe variante posibile.
Noțiunile teoretice prezentate în lucrare au avut în vedere teoria de specialitate referitoare la
conceptul de investiții și în special decizia de investiții. Pentru în țelegerea adecvată a acestora a fost
constituit un studiu de caz privind un proiect de investiții prin care s -a propus modernizarea secției de
producție a unei întreprinderi din industria confecțiilor. Cele două variante de modernizare propuse au avut
în vedere achiziționarea unor mașini electrice de cusut de la doi furnizori externi, cu rolul de a mării
capacitatea de producție existentă la nivelul firmei. Binențeles, a fost făcută o analiză economico -financiară
a firmei de unde a fost desprinsă concluzia generală că aceasta prezintă o situație favorabilă în ceea ce
privește dinamica indicatorilor de rentabilitate, a cifrei de afaceri și respectiv a profitului la nivelul celor 3
ani analizați. De asemenea, deoarece profitul net are o valoare care depășește semnificativ valoarea
investiției, fundamentată în capitolul 4 al lucrării, s -a confirmat faptul că S.C RALEX S.R.L are capacitatea
financiară de a susține din fonduri proprii proiectul de investiții.
Consider că, pentru a se obține efectele sperate, fund amentarea corectă a investiției și a parametrilor
acesteia este un pas foarte important și este promordial a se cunoaște toate variabilele tehnico -economice
implicate dar și a se previziona situația viitoare a factorilor care influențează investițiile. Ace st aspect a fost
redat în capitolul 4 al lucrării.
În ceea ce privește capitolul de fundamentare a deciziei optime de investiții, respectiv capitolul 5,
pentru alegerea variantei optime de modernizare din cele două posibile, au fost calculați atât în formă statică
cât și dinamică indicatorii de bază folosiți în decizia de investiție, în urma cărora s -a ajuns la o serie de
concluzii pe care le voi detalia în cele ce urmează:
 În urma calculului indicatorilor statici pentru modernizări a reieșit că varianta op timă este varianta
a doua întrucât se realizează în condiții mai eficiente în comparație cu prima variantă: prezintă
randament economic superior (24,09 lei față de 23,49 lei), asigură recuperarea investiției într -un
timp mai scurt (0,399 ani față de 0,408 ani) și asigură un profit anual suplimen tar la un leu
investit mai mare (2,51 lei față de 2,45 lei).

 În legătură cu indicatorii dinamici (vezi tabelul centralizator 1), s-a observat că indiferent de
momentul la care sunt calculați, variantele optime afer ente fiecarui indicator sunt aceleași. Mai
mult decât atât, indicatorii „ Termen de recuperare ”, „Randament economic” și „Cheltuieli
specifice recalculate actualizate ” prezintă valori identice, deși efectele și eforturile folosite în
calculul lor sunt difer ite. Varianta optimă va fi dată de indicatorul „Randament economic” (în
cazul în care nu există un alt criteriu specific de selecție) întrucât acesta este cel mai relevant
pentru studiul prezent. Deci și în cazul indicatorilor dinamici varianta consider ată optimă este
varianta a doua întrucât asigură maximizarea profitului.

39
Tabel centralizator 1 – Indicatori dinamici pentru MDR: actualizare la toate cele 4 momente –

 În urma comparației valorilor celor două tipuri de indicatori, a rezultat concluzia că, din punct de
vedere teoretic valorile indicatorilor statici sunt mai favorabile ca cele ale indicatorilor dinamici
(Tstatic ≤ T dinamic și R static ≥ R dinamic), însă în realitate cele din urmă sunt mai relevante.
Așadar, datorită celor precizate anterior dar și a observațiilor punctuale făcute după calculul fiecărui
indicator, recomand spre alegere varianta a doua de investiții și anume achiziționarea a 6 mașini de cusut
industriale Singer . Varianta implică un cost total de 262.920 lei, care în final va a sigura un profit suplimentar
la un leu investit de 14,41 lei . Investiția va fi recuperată integral în mai puțin de un an și va implica un cost
total actualizat la un leu venit actualizat de 0,89 lei.
Cât despre rezultatele obținute în urma analizei de sensitivitate, dacă valoarea producției va scădea
iar cheltuielile de exploatare vor crește la sfârșitul anului patru de funcționare cu procentele specificate, nu
numai că eficiența investiției se va redu ce dar și varianta propusă spre a legere se va schimba (vezi tabel
centralizator 2). Deși în cazul termenului de recuperare varianta optimă rămâne aceeași (varianta a doua) , în
cazul randamentului economic nu va mai fi considerată ca soluție optimă varianta cu numărul 2 ca în cazul
studiului propriu -zis, ci soluția va fi dată de varianta numărul 1.
Tabel centralizator 2 – Comparație între valorile i ndicatorilor cu și fără analiza de sensitivitate

Vedem deci, cât de importanți sunt factorii care influențea ză parametrii de intrare ai modelului, mai
ales în contextul actual al unui mediu din ce în ce mai fluctuant.
În final, pot afirma că, la baza adoptări i oricărei decizii de investiții trebuie să se regăsească un
proiect investițional riguros fundamentat, bazat pe studii complete și complexe, privind calculul diferiților
indicatori specifici și de eficiență economică dar și privind analizarea mai multor scenarii posibile.

Varianta 1 Varianta 2 Varianta 1 Varianta 2 Varianta 1 Varianta 2 Varianta 1 Varianta 2
1Investiție actualizată 269.904 217.172 297.025 238.994 326.760 262.920 847.531 681.947
2Profit actualizat 4.062.187 3.347.563 4.470.373 3.683.941 4.917.902 4.052.740 12.755.772 10.511.764
3Randament actualizat 14,051 14,414 14,051 14,414 14,051 14,414 14,051 14,414
4Termen de recuperare actualizat 0,437 0,427 0,437 0,427 0,437 0,427 0,437 0,427
5Cheltuieli recalculate actualizate 14.334.684 24.060.060 15.775.094 26.477.717 17.354.339 29.128.402 45.012.685 75.551.573
6Cheltuieli specifice recalculate actualizate 0,791 0,885 0,791 0,885 0,791 0,885 0,791 0,885Nr.
crt.Momentul „m” Momentul „n” Momentul „p” Momentul „v”Indicator
Nr crt. Indicatori VariantăStudiu
propriu-zisAnaliza de
sensitivitate
V1 0,437 0,449
V2 0,427 0,438
V1 14,051 7,099
V2 14,414 1,6472. Randament economic1. Termen de recuperare

40
ANEXE

Anexa nr. 1

Tabelul nr. 1 – Posibilități de utilizare a tehnicii de actualizare
Posibilități de utilizare a tehnicii
de actualizare Factor folosit
Relație de calcul
Denumire
Formulă
1. Actualizare la momentul viitor
1.1 Actualizarea unei sume din
prezent in viitor Factor de
fructificare (1+a)h Sv= Sp * (1+a)h
1.2 Actualizarea mai multor
sume din prezent in viitor Factor de
compunere (1+a)h – 1
a Sv= Sh * (1+a)h – 1
a
1.3 Determinarea sumelor
anuale atunci cand se cunosc
sumele din viitor Factorul fondului de
reducere a
(1+a)D – 1
Sh= Sv * a
(1+a)D – 1

2. Actualizarea la momentul prezent
2.1 Actualizarea unei sume din
viitor în prezent Factor de
actualizare 1
(1+a)h Sp= Sv * 1
(1+a)h
2.2 Actualizarea mai multor
sume din viitor în prezent Factorul de anuitate (1+a)D – 1
a*(1+a)D Sp= Sh * (1+a)D – 1
a*(1+a)D
2.3 Determinarea sumelor
anuale atunci cand se cunosc
sumele din prezent Factorul de
recuperare
a* (1+a)D
(1+a)D – 1 Sh= Sp * a (1+a)D
(1+a)D – 1
Unde: Sp= suma prezentă; Sv= suma viitoare; Sh= suma anuală

Anexa nr. 2
Relațiile de calcul ale indicatorilor dinamici la momentele m, p ,v

m – adoptarea deciziei de investiții
p – punerea în funcțiune a obiectivului investițional
v – scoaterea din funcțiune a obiectivului investițional

1. Investiția actualizată
a) 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑚 = ∑ 𝐼ℎ∗ 1
(1+𝑎)𝑔+ℎ𝑑
ℎ=1
b) 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑝 = ∑ 𝐼ℎ∗𝑑
ℎ=1 (1+𝑎)𝑑−ℎ
c) 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑣 = ∑ 𝐼ℎ∗𝑑
ℎ=1 (1+𝑎)𝐷+𝑑−ℎ
unde:
Ih = investița totală
g = perioada de proiectare a investiției;
d = perioada de realizare a investiției
D = perioada de funcționare obiectivului de investiții.

41
a = rata de actualizare
2. Profitul actualizat
– pentru profit constant
a) 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑚= (Phi-Ph0)* 1
(1+𝑎)𝑔+𝑑 * (1+𝑎)𝐷 −1
𝑎(1+𝑎)𝐷
b) 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑝= (Phi-Ph0) * (1+𝑎)𝐷 −1
𝑎(1+𝑎)𝐷
c) 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑣= (Phi-Ph0) * (1+𝑎)𝐷 −1
𝑎
– pentru profit variabil
a) 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑚= ∑ (𝑃ℎ𝑖−𝑃ℎ0)∗ 1
(1+𝑎)𝑔+𝑑+ℎ𝐷
ℎ=1
b) 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑝= ∑ (𝑃ℎ𝑖−𝑃ℎ0)∗ 1
(1+𝑎)ℎ𝐷
ℎ=1
c) 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑣= ∑ (𝑃ℎ𝑖−𝑃ℎ0)∗ (1+𝑎)𝑑 𝐷
ℎ=1
unde:
Phi = profit anual în variantă modernizată
Ph0 = profitul anual în situația inițială
g = perioada de proiectare a investiției;
d = perioada de realizare a investiției
D = perioada de funcționare obiectivului de investiții.
a = rata de actualizare

3. Randament economic
a) 𝑅𝑎𝑐𝑡𝑚 = 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑚
𝐼𝑎𝑐𝑡𝑚 – 1
b) 𝑅𝑎𝑐𝑡𝑝
= 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑝
𝐼𝑎𝑐𝑡𝑝 – 1
c) 𝑅𝑎𝑐𝑡𝑣 = 𝑃𝑎𝑐𝑡𝑣
𝐼𝑎𝑐𝑡𝑣 – 1
unde:
Pact = profitul actualizat la unul din cele trei momente
Iact = investiția actualizată la unul dinte cele trei momente

4. Termen de recuperare
a) 𝑇𝑎𝑐𝑡𝑚= 𝑙𝑛(𝑃ℎ𝑖−𝑃ℎ0) – 𝑙𝑛[(𝑃ℎ𝑖− 𝑃ℎ0) – 𝐼 𝑎𝑐𝑡𝑚 ∗ 𝑎∗ (1+𝑎)𝑔+𝑑]
𝑙𝑛(1+𝑎)
b) 𝑇𝑎𝑐𝑡𝑝= 𝑙𝑛(𝑃ℎ𝑖−𝑃ℎ0) – 𝑙𝑛[(𝑃ℎ𝑖− 𝑃ℎ0) – 𝐼 𝑎𝑐𝑡𝑝 ∗ 𝑎]
𝑙𝑛(1+𝑎)
c) 𝑇𝑎𝑐𝑡𝑣= ln [(𝑃ℎ𝑖−𝑃ℎ0)∗(1+𝑎)𝐷] – 𝑙𝑛[(𝑃ℎ𝑖− 𝑃ℎ0)∗(1+𝑎)𝐷 – 𝐼 𝑎𝑐𝑡𝑣 ∗ 𝑎]
𝑙𝑛(1+𝑎)
unde:
Phi = profit anual în variantă modernizată
Ph0 = profitul anual în situația inițială
Iact = investiția actualizată la unul dinte cele trei momente
g = perioada de proiectare a investiției;

42
d = perioada de realizare a investiției
D = perioada de funcționare obiectivului de investiții

5. Cheltuieli recalculate actualizate
a) 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑚= 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑚 + 𝐶𝑎𝑐𝑡𝑚
b) 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑝= 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑝 + 𝐶𝑎𝑐𝑡𝑝
c) 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑣= 𝐼𝑎𝑐𝑡𝑣 + 𝐶𝑎𝑐𝑡𝑣
unde:
Iact = investiția actualizată la unul dinte cele trei momente
Cact = cheltuielie anuale de producție actualizate la unul dintre cele trei momente
6. Cheltuieli specifice recalculate actualizate
a) 𝑘 𝑎𝑐𝑡′𝑚 = 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑚
𝑄𝑎𝑐𝑡𝑚 ; 𝑘𝑎𝑐𝑡𝑚= 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑛
qh*D
b) 𝑘 𝑎𝑐𝑡′𝑝 = 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑝
𝑄𝑎𝑐𝑡𝑝 ; 𝑘𝑎𝑐𝑡𝑝= 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑛
qh*D
c) 𝑘 𝑎𝑐𝑡′𝑣 = 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑣
𝑄𝑎𝑐𝑡𝑣 ; 𝑘𝑎𝑐𝑡𝑣= 𝐾𝑎𝑐𝑡𝑛
qh*D
unde:
Kact = cheltuieli recalculate actualizate la unul dintre cele trei momente
Qact = venit anual / valoarea producției realizate
qh= capacitate anuală fizică de producție

Anexa nr. 3

Formulele de calcul ale ratelor de rentabilitate, lichiditate, solvabilitate

 Rata rentabilității financiare se calculează folosind relația:
propriu CapnetRc.Pr *100
 Rata rentabilității comerciale se calculează folosind relația:
CAbrutRcomPr *100
 Rata rentabilității economice se calculează folosind relația:
perm CapitalbrutRe.Pr *100
 Marja profitului se calculează folosind relația:
CAnetMpPr *100
 Rata solvabilității globale = Active totale
Datorii totale * 100
 Rata solvabilității patrimoniale = Capitaluri proprii
Total active * 100
 Rata lichidității curente = Active totale
Datorii totale

43
Anexa nr. 4

Organigrama S.C RALEX S.R.L
Consiliul de Administrație
Director General
Director
economicDirector tehnic –
producție
AprovizionareFinanciar –
ContabilitateSecția “Confecții” Vânzare –
Marketing
Atelier
ConfecționareAtelier
FinisajAtelier
Croitorie

Anexa nr. 5

Principalele caracteritici avute în vedere la achiziționarea mașinilor de cusut în vederea modernizări
secției, precum și comparația între acestea se regăsește în tabelul următor:

Tabelul nr. 2 – Caracteristicile tehnico – operaționale ale mașinilor de cusut industriale existente și de
achiziționat

Principalul avantaj pe care -l prezintă mașina de cusut Singer 2691 -D-200G este acela că aceasta
dispune de o capacitate de producție mai mare datorită numărului mai mare de împunsături pe minut, ceea
ce înseamnă că va crește volumul producției firmei cu aproximativ 60% față de situația actuală. Pe de altă
parte, având un consum mai ridicat va genera costuri de producție mai mari.
Nr.Crt Mașini de cusut actuale Varianta 1 – Brother S7200C – 403 Varianta 2 – Singer 2691-D-200G
1 – 2500 împunsături/ minut – 3500 împunsături/ minut -4000 împunsături/ minut
2- tăiere automată ață – tăiere automată ață – tăiere automată ață
3 – întărire automată – întărire automată
4 – ascundere capăt de fir
5- ridicare automată a piciorușului – ridicare automată a piciorușului – ridicare automată a piciorușului
6- pas max.4 mm – pas max.4 mm – pas max.5 mm
7- poziționare manuală a acului – poziționare automată a acului – poziționare automată a acului
8 – putere consumată 350 W – putere consumată 1350 W – putere consumată 1900 W
9- panou de comandă manuală – panou programare automată – panou programare automată

44
În ceea ce privește a doua variantă de investiții de care dispune firma se observă că mașina de cusut
de la furnizoru l Brother are un număr de 3500 de împunsături pe minut ceea ce înseamnă mărirea capacității
de producție cu aproximativ 40 %. Avantajul pe care îl oferă însă, ține de economia de consum pe care o are
în comparație cu mașinile din a doua variantă de investi ții.

Anexa nr. 6
Fundamentarea veniturilor

Volumul fizic al producției a fost calculat prin analogie în funcție de numărul de împunsături pe
minut al mașinilor electrice de cusut astfel:
 Dacă în cazul mașinilor vechi cu 2500 împ/min s -au realizat 52.085 lenjerii, în varianta 1 de
modernizare cu 3500 de împ/ min se vor realiza 72.919 lenjerii (cu 40% mai mult), în timp ce în
varianta 2 de modernizare (4000 împ/min) se vor realiza 83.336 len jerii (cu 60% mai mult).
Analog a fost caculat volumul fizic de producție pentru toate categoriile de produse din cadrul
firmei.
Valoarea producției anuală a fost calculată ca sumă a produselor dintre volumul fizic al producției
pe produs și prețul mediu al fiecărei categorii de produse, știindu -se că prețul mediu al fiecărei categorii de
produse este:
Tabelul nr. 3 – Valoarea medie a prețurilor produselor

Anexa nr. 7
Fundamentarea cheltuielilor

a) Cheltuleile cu materia primă
Se cunosc următoarele informații:
 pentru fiecare produs în parte este necesară o cantitate de materie primă (material textil) măsurată în
metrii liniari de :
-Lenjerii – 10 m.l / lenejerie
-Cuverturi – 2,5 m.l / cuvertură
-Fețe de masă – 2 m.l / fața de masă
-Pilote – 4 m.l / pilotă
-Perne – 2 m .l / pernă
-Huse pat – 3 m.l / husă

Categorii de
produsePreț mediu/produs
(lei)
Lenjerii 120
Cuverturi 100
Fete de masa 30
Pilote 60
Perne 30
Huse pat 30

45
 prețul mediu pe metru liniar de material textil folosit pentru confecționarea fiecrărui produs este :
-Lenjerii – 8 lei / m.l
-Cuverturi – 10 lei / m.l
-Fețe de masă – 7 lei / m.l
-Pilote – 40 lei / m.l (aici este luat în considerare costul total al unei pilote, întrucât Ralex SRL
confecționează doar husa pentru pilotă, adaugând valoare produsului, pilota în sine fiind achiziționată de la
un furnizor )
-Perne – 10 lei / m.l ( raținamentul este același ca cel anterior de la pilote)
-Huse pat – 5 lei / m.l

 cantitatea de materie primă anuală necesară pentru fiecare produs a fost calculată înmulțind volumul
fizic al p roducției (vezi tabel nr. 4.3) cu cantitatea de material textil necesar pentru un produs,
rezultând următoarele:
Tabelul nr. 4 – Cantitatea de materie primă anuală necesară

 costul cu materia primă a fost calculat înmulțind cantitatea de materie primă anuală necesară
(tabelul nr. 3) cu prețul pe metru liniar al materiei prime. Adunând valorile obținute pentru fiecare
produs s -a obținut costul anual cu materia primă aferent situației inițiale și a celor două variante de
modernizare și anume : 6.125.168 l ei, 8.575.234 lei și respectiv 9.800.267 lei.

b) Cheltuielile cu utilitățile (apă + energie)
Se cunosc următoarele informații:
 o mașină funcționează 16 h/zi deoarece se lucrează în două schomburi a câte 8 ore
 puterea consumată de fiecare mașină ( vezi tabe lul nr. 1 din anexa 1) înmulțită cu numărul de ore
de funcționare pe zi va da consumul zilnic al unei mașini măsurat în kwh. Înmulțindu -se acest
consum cu numărul de mașini va rezulta consumul zilnic dat de mașinile de cusut.
 prețul unui kwh pentru persoa nele juridice este de 0,621 lei, astfel prin înmulțire cu consumul zilnic
va rezulta costul cu energia/zi (exclusiv pentru mașinile de cusut). De aici se va afla costul anual cu
energia.
 în ceea ce privește costul cu apa, acesta nu va fi diferit în cele do uă variante de modernizare față de
situația inițială și va rămâne relativ constant pe durata de funcționare a utilajelor.

Sintetizând informațiile de mai sus rezultă următorul tabel:

ProduseM.l de textil
necesari – Inițial M.l de textil
necesari – V1 M.l de textil
necesari – V2
Lenjerii 520.848 729.187 833.356
Cuverturi 22.322 31.251 35.715
Fețe de masă 11.905 16.667 19.048
Pilote 23.810 33.334 38.096
Perne 29.763 41.668 47.620
Huse pat 80.359 112.503 128.575

46
Tabelul nr. 5 – Cheltuieli cu utilitățile

Anexa nr. 8

Fundamentarea ratei de actualizare

Rata de actualizare se poate calcula ca o funcție de mai multe mărimi, dintre care cele mai
semnificative sunt:
– Mărimea ratei dobânzii
– Mărimea ratei inflației
– Eficiența medie a sectorului unde se realizează investiția
– Marimea ratei de risc a țării

Prin urmare, pentru fundamentarea ratei de actualizare în cazul studiului de față s -a luat în
considerare o rată a dobânzii (aferentă începutului de an 2015 ) de 4,75 % , o rată de risc a țării de 3% și o
eficiență medie a in dustriei de confecții de aproximativ 2% (valoare pur teoretică). Am ignorat rata inflației
deoarece aceasta se află în stransă corelație cu rata dobânzii (influențând -o direct proporțional), motiv pentru
care se reflectă deja în valoarea de 4,75%. Rezultă deci o valoare a ratei de actualizare de aproximativ 10 %.

Anexa nr. 9
Calculul indicatorilor dinamici pentru MDR la momentele m, p, și v

 Momentul de adoptare a deciziei de investiții (m)

1. Investiția actualizată
𝐼𝑎𝑐𝑡 1𝑚 = 326.760 ∗ 1
(1+0,1)1+1 = 269.904 lei
𝐼𝑎𝑐𝑡 2𝑚 = 262.920 ∗ 1
(1+0,1)1+1 = 217.172 lei
Indicatori Situație inițialăVarianta 1 de
modernizareVarianta 2 de
modernizare
Putere mașină 1050 1350 1900
Ore /zi 16 16 16
Kwh/mașină/zi 16,8 21,60 30,40
Număr mașini 6 8 6
Consum kwh/zi 100,80 172,80 182,40
Ch. cu energia/zi 62,60 107,31 113,27
Ch. cu energia/an 15.023 25.754 27.185
Alte ch cu energia
pt alte utilaje80.120 80.230 80.230
Total ch cu energia 95.143 105.984 107.415
Total ch cu apa 13150 13150 13150
TOTAL CH CU
UTILITĂȚILE 108.293 119.134 120.565

47
2. Profitul actualizat
𝑃𝑎𝑐𝑡 1𝑚 = (1.692.973 – 892.607) * 1
(1+0,1)1+1* (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 4.062.187 lei
𝑃𝑎𝑐𝑡 2𝑚 = (1.552.172 – 892.607) * 1
(1+0,1)1+1* (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 3.347.563 lei

3. Randamentul economic
𝑅𝑎𝑐𝑡 1𝑚 = 4.062 .187
269 .904 – 1= 14,051 lei profit final actualizat la 1 leu investit
𝑅𝑎𝑐𝑡 2𝑚 = 3.347.563
217 .172 – 1= 14,414 lei profit final actualizat la 1 leu investit

4. Termen de recuperare
𝑇𝑎𝑐𝑡 1𝑚= 𝑙𝑛(1.692 .973 − 892 .607 ) – 𝑙𝑛[(1.692 .973 − 892 .607 ) – 269 .904 ∗ 0,1∗ (1+0,1)1+1]
𝑙𝑛(1+0,1) = 0,437 ani
𝑇𝑎𝑐𝑡 2𝑚= 𝑙𝑛(1.552 .172 − 892 .607 ) – 𝑙𝑛[(1.552 .172 − 892 .607 ) –217 .172 ∗ 0,1∗ (1+0,1)1+1]
𝑙𝑛(1+0,1) = 0,427 ani
5. Cheltuieli recalculate actualizate
Cheltuielile de producție actualizate sunt:
𝐶𝑎𝑐𝑡 1𝑚= (10.807.368 – 8.036.208) * 1
(1+0,1)1+1 * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 14.064.780 lei
𝐶𝑎𝑐𝑡 2𝑚 = (12.733.932 -8.036.208) * 1
(1+0,1)1+1 * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 23.842.888 lei
Rezultă : 𝐾𝑎𝑐𝑡1𝑚= 269.904 + 14.064.780 = 14.334.684 lei
𝐾𝑎𝑐𝑡2𝑚= 217.172 + 23.842.888 = 24.060.060 lei

6. Cheltuieli specifice recalculate actualizate
Veniturile anuale actualizate sunt:
𝑄𝑎𝑐𝑡 1𝑚= (12.500.341 -8.928.815) * 1
(1+0,1)1+1 * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 18.126.967 lei
𝑄𝑎𝑐𝑡 2𝑚= (14.286.104 -8.928.815) * 1
(1+0,1)1+1 * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 27.190.451 lei
Rezultă: 𝑘 𝑎𝑐𝑡 1′𝑚 = 14.064 .780
18.126 .967 = 0,791 lei cheltuieli totale actualizate la 1 leu venituri actualizate
𝑘 𝑎𝑐𝑡 2′𝑚 = 23.842 .888
27.190 .451 = 0,885 lei cheltuieli totale actualizate la 1 leu venituri actualizate

 Momentul de punere în funcțiune a obiectului de investiții (p)

1. Investiția actualizată
𝐼𝑎𝑐𝑡 1𝑝 = 326.760 * (1+0,1)1−1 = 326.760 lei
𝐼𝑎𝑐𝑡 2𝑝 = 262.920 * (1+0,1)1−1 = 262.920 lei

2. Profitul actualizat
𝑃𝑎𝑐𝑡 1𝑝 = (1.692.973 – 892.607) * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 4.917.902 lei

48
𝑃𝑎𝑐𝑡 2𝑝 = (1.552.172 – 892.607) * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 4.052.740 lei

3. Randamentul economic
𝑅𝑎𝑐𝑡𝑝
= 4.917 .902
326 .760 – 1 = 14,051 lei profit final actualizat la 1 leu investit
𝑅𝑎𝑐𝑡𝑝
= 4.052 .740
262 .920 – 1 = 14,414 lei profit final actualizat la 1 leu investit

4. Termenul de recuperare
𝑇𝑎𝑐𝑡 1𝑝= 𝑙𝑛(1.692 .973 − 892 .607 ) – 𝑙𝑛[(1.692 .973 − 892 .607 ) – 326 .760 ∗ 0,1]
𝑙𝑛(1+0,1) = 0,437 ani
𝑇𝑎𝑐𝑡 2𝑝= 𝑙𝑛(1.552 .172 − 892 .607 ) – 𝑙𝑛[(1.552 .172 − 892 .607 ) – 262 .290 ∗ 0,1]
𝑙𝑛(1+0,1) = 0,427 ani

5. Cheltuieli recalculate actualizate
Cheltuielile de producție actualizate sunt:
𝐶𝑎𝑐𝑡 1𝑝= (10.807.368 – 8.036.208) * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 17.027.579 lei
𝐶𝑎𝑐𝑡 2𝑝 = (12.733.932 -8.036.208) * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 28.865.482 lei
Rezultă : 𝐾𝑎𝑐𝑡1𝑝= 326.760 + 17.027.579 = 17.354.339 lei
𝐾𝑎𝑐𝑡2𝑝= 262.920+ 28.865.482 = 29.128.402 lei

6. Cheltuieli specifice recalculate actualizate
Veniturile anuale actualizate sunt:
𝑄𝑎𝑐𝑡 1𝑝=(12.500.341 -8.928.815) * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 21.945.481 lei
𝑄𝑎𝑐𝑡 2𝑝= (14.286.104 -8.928.815) * (1+0,1)10 −1
0,1(1+0,1)10 = 32.918.222 lei
Rezultă: 𝑘 𝑎𝑐𝑡 1′𝑝 = 17.354 .339
21.945 .481 = 0,791 lei cheltuieli totale actualizate la 1 leu venituri actualizate
𝑘 𝑎𝑐𝑡 2′𝑝 = 29.128 .402
32.918 .222 = 0,885 lei cheltuieli totale actualizate la 1 leu venituri actualizate
 Momentul de scoatere din funcțiune a obiectului de investiții (v)

1. Investiția actualizată
𝐼𝑎𝑐𝑡 1𝑣 = 326.760 * (1+0,1)10+1−1 = 847.531 lei
𝐼𝑎𝑐𝑡 2𝑣 = 262.920 * (1+0,1)10+1−1 = 681.947 lei

2. Profitul actualizat
𝑃𝑎𝑐𝑡 1𝑣 = (1.692.973 – 892.607) * (1+0,1)10 −1
0,1 = 12.755.772 lei
𝑃𝑎𝑐𝑡 2𝑣 = (1.552.172 – 892.607) * (1+0,1)10 −1
0,1 = 10.511.764 lei

49
3. Randamentul economic
𝑅𝑎𝑐𝑡𝑣 = 12.755 .772
847 .531 – 1 = 14,051 lei profit final actualizat la 1 leu investit
𝑅𝑎𝑐𝑡𝑣 = 10.511 .764
681 .947 – 1 = 14,414 lei profit final actualizat la 1 leu investit

4. Termenul de recuperare
𝑇𝑎𝑐𝑡 1𝑣= ln [(1.692 .973 − 892 .607 )∗(1+0,1)10] – 𝑙𝑛[(1.692 .973 − 892 .607 )∗(1+0,1)10 – 847 .531 ∗0,1]
𝑙𝑛(1+0,1) =
0,437 ani
𝑇𝑎𝑐𝑡 2𝑣= ln [(1.552 .172 − 892 .607 )∗(1+0,1)10] – 𝑙𝑛[(1.692 .973 − 892 .607 )∗(1+0,1)10 – 681 .947 ∗0,1]
𝑙𝑛(1+0,1) =
0,427 ani
5. Cheltuieli recalculate actualizate
Cheltuielile de producție actualizate la momentul v sunt :
𝐶𝑎𝑐𝑡 1𝑣 = (10.807.368 – 8.036.208)* (1+0,1)10 −1
0,1 = 44.165.154 lei
𝐶𝑎𝑐𝑡 2𝑣 = (12.733.932 -8.036.208) *(1+0,1)10 −1
0,1 = 74.869.626 lei
Rezultă: 𝐾𝑎𝑐𝑡1𝑣= 847.531 + 44.165.154 = 45.012.685 lei
𝐾𝑎𝑐𝑡2𝑣= 681.947 + 74.869.626 = 75.551.573 lei

6. Cheltuieli specifice recalculate actualizate
Veniturile anuale actualizate sunt:
𝑄𝑎𝑐𝑡 1𝑣=(12.500.341 -8.928.815) * (1+0,1)10 −1
0,1 = 56.920.926 lei
𝑄𝑎𝑐𝑡 1𝑣=(12.500.341 -8.928.815) *(1+0,1)10 −1
0,1 = 85.381.390 lei
Rezultă: 𝑘 𝑎𝑐𝑡 1′𝑣 = 45.012 .685
56.920 .926 = 0,791 lei cheltuieli totale actualizate la 1 leu venituri actualizate
𝑘 𝑎𝑐𝑡 2′𝑣 = 75.551 .573
85.381 .390 = 0,885 lei cheltuieli totale actualizate la 1 leu venituri actualizate

50
BIBLIOGRAFIE

1. Cicea, C.; Românu, I., 2003. Metode de evaluare ale eficienței în învățământul universitar .
București: Ed. ASE
2. Dâmbean – Creța, O., 2000. Decizia de investiții – valoarea economică adăugată . București: Ed.
Tehnică
3. Grecu, M.., E., 2005. Decizia de investiții și finanțarea instituțiilor publice . București: Teză de
doctorat
4. Mandache, F., Adina; Niculescu, N., Ilie, 2005. Studiu de fezabilitate . București: Ed. ASE
5. Munteanu A., Avrigeanu A., Zirra D., Despa R.., 2005. Eficiența Investițiilor. București: Ed.
Universitară
6. Pierre , Mosse, 1964. Le chois des investissments. Chritheres et methods . Paris, Dunod
7. Popa I., Eugen B., 2014. Metodologii manageriale . București: Ed. Pro Universitaria
8. Radu, V.; Banacu, S., Cristian; Ciocoiu, C., Nadia; Ioniță, I., 2008. Managementul proiectelor .
Bucuresti: Ed. Universitară
9. Românu, I.; Vasilescu, I. 1997. Managemetnul investițiilor . București: Ed. Mărgăritar
10. Stoian, M., 2004. Gestiunea investițiilor . București: Ed. ASE
11. Vasilescu, I.; Cicea, C., Dobrea, C., 2003. Eficiența investițiilor aplicată . București: Ed. Lumina
Lex
12. Vasilescu, I.; Cicea, C., Dobrea, C., Busu, C., Alexandru, Gh., 2009. Managementul investițiilor .
București: Ed. EfiCon Press
13. Vasilescu, I.; Românu, I.; Cicea, C., 2000. Investiții. București: Ed. Economică
14. Vâlceanu, Gh.; Robu, V.; Dinu, E.; Cișmașu, I.; Șerban, C., 2005. Analiză economico – financiară.
București: Ed. Economică
15. Verboncu I., Ovidiu N., 2004. Managementul pe baza centrelor de profit . București: Ed. Tribuna
Economică
16. http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/Eficienta -Investitiilor -de-Cap17.php accesat la data de
12 aprilie 2015
17. http://lenjerii3dpucioasa.ro/lenjerii -de-pat-bumbac/lenjerii -de-pat-bumbac -2 accesat la data de 24
aprilie 2015
18. http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc -serii-de-date accesat la data de 28 aprilie 2015
19. http://www.bnr.ro/Indicatori -de-politica-monetara -1744.aspx accesat la data de 28 aprilie 2015
20. http://curs.wall -street.ro/?gclid=CNv6iZrppcUCFfMZtAodTU0Ang accesat la data de 03 mai 2015
21. http://www.apanovabucuresti.ro/informatii -utile/despre -factur -tarife-i-plata-serviciilor/tarife/
accesat la data de 10 mai 2015
22. http://www.levier.ro/module/senzitivitate.html accesat la data de 25 mai 2015