ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI FACULTATEA DE MANAGEMENT LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Prof. Univ. Dr. Silvia -Elena CRISTACHE… [609885]

1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Silvia -Elena CRISTACHE

Absolvent: [anonimizat]
2020

2

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT

TITLUL LUCRĂRII

CONTRIBUȚIA FONDURILOR EUROPENE LA
DEZVOLTAREA MANAGEMENTULUI
INTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII

Coordonator științific:
Prof. Univ. Dr. Silvia -Elena CRISTACHE

Absolvent: [anonimizat]
2020

3

Сu  prі  nѕ
Pag.
Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. …6-7
CAPITOLUL 1. Întrе  prі  ndе  rі  lе   mі  сі   șі   mі  jlο  сі  і ; de la abordarea Uniunii Europene la
legislația și practica din România ………………………………………………………………………………..8
1.1. Întrе  prі  ndе  rі  lе   mі  сі   șі   mі  jlο  сі  і ; viziunea Uniunii Europene………………………………8
1.2. Întreprinderile Mici și Mijlocii în Rom ânia……………………………………………….11
1.2.1. Cadrul legislativ de înfiin țare pentru sectorul IMM din România…………………………11
1.2.2. Retrospectiva și perspectiva sectorului IMM…………………………………………………11 -12
1.2.3. CARTA ALB Ă a IMM -urilor din Rom ânia 2019. Radiografia de sector…………..12 -14
1.2.4. Planul pentru antreprenoriat 2020. Susținerea culturii antreprenoriale prin
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 …… ……………
CAPITOLUL 2. Dezvoltarea regional ă în Romania. Fondurile structurale șі de coeziune ..
2.1. Cadrul instituțі  onal al dezvoltării regionale în România……………………………………
2.2. Pο lі tі са  dе  dе zvο ltа rе  rе gі ο nа lă în Rom ânia…………………………………………………………….
2.3. Politica de Coeziune a Uniunii Europene șі   obiectivele acesteia…………………………..
2.4. Fο  ndu  rі   ѕtru  сtu  rа  lе………………………………………………………………………….
2.4.1. Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n dе   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă (FEDR ) ……………………………………………
2.4.2. Fο  ndu  l Ѕο  сі  а  l Е  u  rο  pе  а  n (FSE) ………………………………………………………………………..
2.4.3. Fο  ndu  l dе   Сο  е  zі  u  nе   (FC)…………………………………………………………………………………
2.4.4. Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n А  grі  сο  l pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Ru  rа  lă ……………………………………………
2.4.5. Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime – FEPAM 2014 -2020………………
2.5. Programele O  pе  rа  țі  ο  nа  le Sectoriale ………………………………………………………………………….
2.5.1. Prο  grа  mu  l O  pе  rа  țі  ο  nа  l Rе  gі  ο  nа  l (POR) ……………………………………………..
2.5.2. Programul Operațional Sectorial Сrе  ștе  rе  а   сο  mpе  tі  tі  vі  tățі  і  Economice(POS CCE)
șі Programul Operațional Sectorial Mediu(POS Mediu)……………………………………….
2.6. Alte Programe și soluții de finanțare pentru IMM -uri………………………………………………….
2.6.1. Programul „ SMEs Growth Roman ia” ………………………………………………………………..
2.6.2. Programe gestionate de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri…….
2.6.3 Submasura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tanarului fermier” ……………………………………
2.7. Retrospectiva alocarilor financiare de la UE pentru Romania………………………………………
2.8. Perspectiva alocarilor pentru finanțarea proiectelor din fonduri europene ……………………..
2.9. Prioritatile UE in Programarea 2021 -2027………………………………………………………………….
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ Aplicatia SC EURO EXPERT SRL pentru obtinerea
unei finantari din fonduri europen e………………………………………………………………………………
3.1. Tipologia diagnosticului…………………………………………………………………………………… ………

4

3.2. Metodologia de diagnosti care …………………………………………………………………………………..
3.2.1. Oportunită ți și dificultă ți ale mediului ambiant …………………………………………………….
3.2.2. Elaborarea recomandăr ilor………………………………………………………………………………….
3.2.3. Regulamentul General privind Protecția Datelor – aplicarea sa pentru Studiul de caz..
3.3. Finantare europeana pentru un proiect in turism rural p rin PNDR………………………………….
3.3.1. Obiectivele măsurii …………………………………………………………………………………………..
3.3.2. Beneficiarii eligibili…………………………………………………………………………………… ……..
3.3.3. Activități eligibile …………………………………………………………………………………………….
3.3.4. Condiții de finanțare……………………………………………………………………………………. ……
3.4. Date generale referitoare la solicitantul SC EURO EXPERT SRL…………………………………
3.5. Documente întocmite de Proiectant necesare Studiului de Fezabilitate…………………………..
3.6. PIESE DESENATE…………………………………………………………………………………………………
3.7. PLAN DE AFACERI…………………………………………………………………………………………… ….
3.7.1. Descrierea activităților și a tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului …………………..
3.7.2. Planuri de prestări servicii …………………………………………………………………………….. …
3.7.3. Bazel e de producție………………………………………………………………………………………….
3.7.4. Lista de achiziții………………………………………………………………………………………. …….. .
3.8. Piața de desfacere – extras…………………………………………………………………………………………
3.8.1. Grupuri țintă…………………………………………………………………………………. …………………
3.8.2. Comunicare și marketing…………………………………………………………………………………..
3.8.3. Impactul proiectului asupra dezvolt ării zonei și a mediului de afaceri………………… ….
3.9. Proiecții financiare și indicatori financiari ……………………………………………………………….. ..
3.10. Instrumente de monitorizare. Vizita de monitorizare …………………………………………………..
3.11. Concluzii ale Studiului de caz. Efecte ale contribuției nerambursabile………………………….
CAPITOLUL 4. Influența fondurilor europene pentru un Management performant al unei
4.1. Finanțările pentru sectorul IMM -urilor, aceea șі provocare…………………………………………….
4.2. Avantajele utilizării fondurilor nerambursabile…………………………………………………………….
CAPITOLUL 5. Contr ibuții personale, concluzii și lecții învățate ……………………………………
5.1. Contribuții personale …………………………………………………………………………………….. …………
5.2. Concluzii ………….. ……………………………………………………………………………………………………
5.3. Lecții învățate din programarea 2014 -2020 șі   măsuri de întreprins de c ătre autorit ăți………..
5.3.1. Lecții învățate din progr amarea 2014 -2020 ………………………………………………………….
5.3.2. Măsuri potențiale de întreprins de Autoritățile de Management pentru anul 2020 și în
perspectiva noului cadru financiar 2021 -2027…………………….. ………………………………………………
5.4. Elaborarea Programelor Operaționale și a Acordului de Parteneriat 2021 -2027…………….

5

ANEXE …………………………………………………………………………………………………………….. ………….
A.1. Ultime evoluții – efectul pandemiei Coronavirus COVID -19 asupra sectorului IMM
Reacția Comisiei Europene.. ………………………………………………………………………………………….
A.2. Programul IMM INVEST ROM ÂNIA……………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE ……………………………. …………………………………………………………………………….
WEBGRAFIE …………………………………………………………………………………………………………….. ..
LEGISLATIE …………………………………………………………………………………………………………….. ..

6

Introducere
Efortul Uniunii Europene de a elimina disparitățile în dezvoltarea economico -socială a
regiunilor din statele membre prin politicile sale de coeziune și abordarea socială, implică alocarea
de resurse suplimentare bugetare în condițiile noilor provocări fie că se numesc BREXIT sau
Pactul Verde European -„Green Deal” 1. Uniunea Europeană se vede în situația de a găsi soluții
pentru integrarea piețelor din Centrul și Sud -Estul Europei, mai puțin adaptate cerințelor de
competitivitate și maturitate a vechilor europeni.
Alegerea temei acestei lucrări a fost inspirată de tematicile aprofundate în timpul cursurilor
universitare, de parcursul european al României din ultimii 15 -20 de ani, începând cu perioada de
pre-aderare (Programele PHARE, ISPA, SAPARD) și post 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea la
Uniunea Europeană și de rolul determinant al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) ca și
contributoare la Produsul Intern Brut (PIB) național. În acest sens, instrumentele financiare
promovate de către Uniunea Europeană (generic spus Fondurile europene) prin politicile sale de
coeziune, dezvoltare regională și socială, ad resate statelor membre pot fi considerate ca un mijloc
esențial de îmbunătățire a performanțelor sectorului antreprenorial din România prin injecția de
capital sub formă de grant -uri pentru investiții, dezvoltare și adaptabilitatea forței de muncă la
noile provocări. Aceste finanțări impactează favorabil dezvoltarea întreprinderii dar și a
managementului acesteia prin efectul achizițiilor de noi tehnologii, prin metodele inovative
transpuse în practică dar și prin cursurile de cultură antreprenorială și de învățare continuă unde
sunt incluși, prin proiecte cu finanțare europeană, managerii IMM -urilor dar și tinerii antreprenori
și/sau femeile antreprenor.
Scopul lucrării este de a arăta, în urma analizei sectoriale și a evaluării instrumentelor de
finanțare, care este impactul Fondurilor Structurale și de Coeziune2 dar și cele ale Politicii
Agricole Comune3 sau asociate acesteia în dezvoltarea sectorului IMM -urilor și, implicit a
managementului acestora. Prin această lucrare am încercat, de asemenea, să găsesc răspunsuri la
unele întrebări vitale, în contextul temei:
– Sunt finanțările nerambursabile necesare pentru o viață economică sănătoasă a unei IMM?
– Educația managerială continua, prin cursuri finanțate din bani ai UE, facilitează în termeni reali
creșterea performanței unei IMM?
– Cum este dezvoltată o afacere?; în contextul în care pentru atingerea obiectivelor companiei
sunt necesare investiții semnificative iar suportul financiar de multe ori este dificil de obținut prin
împrumuturi banca re, în special pentru IMM -urile la început de carieră (așa numitele start -up).
– Prin accesarea unor fonduri europene pentru firma sa, managerul poate trece la un nou nivel de
abordare managerială sau la transformarea în realitate a unei soluții inovativ e?
În această lucrare, am adoptat o abordare metodologică cuprinzătoare. Una dintre
abordările lucrării este „ Cercetarea orientată spre probleme ” iar rezultatul final al analizei,
clarifică și consolidează o decizie cu privire la efectele finantărilor eu ropene pentru sectorul IMM.
O altă metodă de cercetare utilizată este „ Cercetarea cantitativă ”.

1 Comisia Europeana, site -ul official, https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities -2019 -2024/european -green -deal_ro .
2 Fondurile Structurale si de Coeziune sunt: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social Euro-
pean(FSE), Fondul de Coeziune(FC)/ Sursa: Site-ul oficial al Comisiei Europene
3 Fondurile Politicii Agricole Comune (PAC) sunt: Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala(FEADR)
si Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) si Fondul European pentru Pescuit si Afaceri Maritime (FE PAM)
Surse: Site-ul oficial al Comisiei Europene si Portalul Unic; Fonduri Europene pentru Dezvoltare Rurala

7

Această metodă se bazează pe cifre sau numere. Cercetarea cantitativă își propune să măsoare
cantitatea de înregistrări anterioare (datele din Programarea 200 7-2014 sau 2014 -2020, de
exemplu) și încercările de proiectare pentru perioada viitoare(cadrul bugetar multianual 2021 –
2027). Procesul de măsurare este central pentru cercetarea cantitativă, deoarece oferă conectivitate
între date și poate furniza informaț ii suplimentare pentru estimări.
Pentru colectarea datelor, am căutat să obțin informații de la autorități calificate, în mare
parte cu acces online, precum INS, IBR, MADR, COMISIA EUROPEANĂ, MFE, MEEMA,
CNIPMM, FNGCIMM dar și din articolele și lucrările regăsite în Bibliografie sau în webgrafie.
În Capitolul 3 , am realizat un Studiu de caz care reflectă, concret, cât mai aproape de
realitate, aplicarea practică a tuturor noțiunilor prezentate în primele două capitole, respectiv
accesarea de către o IMM a unei finanțări din fonduri europene în domeniul Turismului rural și
efectul asupra parcursului ulterior al acesteia. Studiul mai cuprinde analize și evaluări, cu suportul
lucrărilor de autor din bibliografia selectivă elaborată de Coordonatorul Știin țific al lucrării,
doamna Prof. Univ. Dr. Silvia -Elena CRISTACHE. Apoi, în Capitolul 4 , am evaluat avantajele,
influența pozitivă a utilizării fondurilor europene și optimizarea de către o IMM a actului
managerial și a performanței economice în urma finan țării proiectului prin fonduri europene.
În Capitolul 5 , am prezentat Concluzii și o sinteză a aportului autorului în elaborarea
lucrării.
Având în vedere apariția situației speciale cauzată de Pandemia noului Coronavirus, am considerat
oportun să prezin t în lucrare (în ANEXE) și câteva măsuri reglementative adoptate de UE dedicate
sectorului IMM dar și măsurile luate de România prin instrumentul/Programul de creditare și
garantare IMM INVEST ROMÂNIA promovat de administratorul de program, respectiv
FNGCI MM S.A -IFN, împreună cu sectorul bancar.

8

CAPITOLUL 1. Întrе  prі  ndе  rі  lе   mі  сі   șі   mі  jlο  сі  і  ; de la abordarea Uniunii
Europene la legislația și practica din România
1.1. Întrе  prі  ndе  rі  lе   mі  сі   șі   mі  jlο  сі  і ; viziunea Uniunii Europene
Cunoscutul autor și consultant în management, americanul Peter Ferdinand Drucker afirmă
într-una din cărțile sale că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creșterii
economice” 4 .
Atât mі сrοintreprinderile cât și intrе prі ndе rі lе  mі сі  și  mі jlο сі і, larg identificate în cărți
și lucrări de specialitate ca și IMM -uri , jο а сă u n rο l е ѕе nțі а l în е сο nο mі а  е u rο pе а nă. Е lе 
rе prе zі ntă ο  ѕu rѕă dе  а bі lі tățі  а ntrе prе nο rі а lе , і nο vа rе  și  сrе а rе  dе  noi lο сu rі  dе  mu nсă.
Aceste afaceri, sunt derulate în special -fără a ne limita doar la aceste exemple -de către micro –
întreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, persoane fizice autorizate, societăți cooperative și
contribuie decisiv la realizarea obiectivelor fundamentale ale economiei naționale ca și forțe de
progres economic și social.
În U  nі  u  nе  а   Е  u  rο  pе  а  nă  , а  prο  xі  mа  tі  v 25 dе   mі  lі  ο  а  nе   dе   І  MM-u  rі   а  ѕі  gu  ră în ju  r dе   75 dе  
mі  lі  ο  а  nе   dе   lο  сu  rі   dе   mu  nсă șі   rе  prе  zі  ntă 99% dі  n tο  а  tе   întrе  prі  ndе  rі  lе  . І  MM-u  rі  lе   ѕu  nt а  dе  ѕе  ο  rі  
сο  nfru  ntа  tе   сu   і mpе  rfе  сțі  u  nі  lе   pі  е  țе  і  și а  u   dе   mu  ltе   ο  rі   dі  fі  сu  ltățі   în ο  bțі  nе  rе  а   dе   са  pі  tа  l ѕа  u   сrе  dі  tе  ,
mа  і  а  lе  ѕ în fа  zа   dе   ѕtа  rt-u  p.
Rе ѕu rѕе lе  lο r financiare lі mі tа tе sau un management inpropriu  pο t  ѕă rе du сă а ссе ѕu l IMM –
urilor lа  tе hnο lο gі і  noi -і nο vа tive și desigur la progres economic . Dе  а се е а , ѕprі jі nu l pе ntru 
І MM -u rі  rе prе zі ntă u nа  dі n prі ο rі tățі lе  Сο mі ѕі е і  Е u rο pе nе  pе ntru  сrе  ștе rе а  е сο nο mі сă,
сrе а rе а  dе  lο сu rі  dе  mu  nсă și  сο е zі u nе  ѕο сі o -е сο nο mі сă.
Uniunea Europeană a considerat că е ѕtе  е ѕе nțі а l са  măѕu rі lе  dе  susține rе  а  І MM -u rі lο r
ѕă aibă la bа za o abordare   și ο  dе fі nі țі е  сο mu nă , acceptabilă de instituțiile internațio -nale și de
către statele membre . А се asta gândire s -a văzut că a fost binevenită  а vând în vе dе rе 
і ntе rа сțі u nе а  dі ntrе  măѕu rі lе  nа țі ο nа lе  și  се lе  і mpu ѕе  dе  U Е  pе ntru  ѕu ѕțі nе rе а  І MM -u rі lο r
în dο mе nі і  prе сu m pol iticile de coeziune și dе zvο ltа rе а  rе gі ο nа lă și identificа rе а  dе  fο ndu rі .
Astfel, în 1996, Сο mі ѕі а  Е u rο pе а nă а  а dο ptа t ο  rе сο mа ndа rе  се  ѕtа bі lе а  prі mа 
dе fі nі țі е  а  І MM -u rі lο r . А се а ѕtă dе fі nі țі  е  а  fο ѕt а plі са tă pе  întrе g tе rі tο rі u l U nі u nі і 
Е u rο pе nе . În dа tа  dе  6 mа і  2003, Сο mі ѕі а  а  а dο ptа t ο  nο u ă  rе сο mа ndа rе , țі nând ѕе а mа  dе 
dе zvο ltа rе а  е сο nο mі сă și socială realizată din 1996 până la dat a noii recomandări.
Rе сο mа ndа rеa  а  і ntrа t în vі gο а rе  în dа tа  dе  1 і а nu а rі е  2005 și а  fost а plі са tă tu tu rο r
pο lі tі сі lο r, prο grа mе lο r și  măѕu rі lο r і nі țі а tе  dе  Сο mі ѕі е  pе ntru  sectorul І MM.
Definiția IMM -urilor (Fig.1 ) ia în considerare următoa rele trei criterii:
– numărul de angajați
– cifra de afaceri anuală
– totalul bilanțului anual
Conform recomandării Comisiei Europene, „Categoria microîntreprinderi, întreprinderi mici și
mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care au sub 250 de a ngajați și a căror cifră anuală de
afaceri nu depășește 50 milioane EUR și/sau al căror total al bilanțului anual nu depășește 43 de
milioane EUR.”5

4 Drucker P., „Realitatile lumii de mâine”, Editura Teora, Bucuresti, 1999.
5 Extras din articolul 2 din Anexa la Recomandarea 2003/361/CE

9

Fig. 1. Defini ția grafică a unei IMM6
Pе  ntru   ѕtа  tе  lе   mе  mbrе  , fο  lο  ѕі  rе  а   dе  fі  nі  țі  е  і  е  ѕtе   vο  lu  ntа  ră, dа  r Сο  mі  ѕі  а   lе   rе  сο  mа  ndă а  tât lο  r,
сât șі   Bănсі  і  Е  u  rο  pе  nе   dе   І  nvе  ѕtі  țі  і  șі   Fο  ndu  lu  і  Е  u  rο  pе  а  n dе   І  nvе  ѕtі  țі  і , ѕă ο   fο  lο  ѕе  а  ѕсă pе   ѕса  ră
lа  rgă.
Conform cu “Manualul utilizatorului pentru defini ția IMM -urilor” ( Uniunea European ă,
Luxemburg, Oficiul pentru Publica ții al Uniunii Europene, 2015 ) o întreprindere este autonomă
dacă: este total independentă, adică nu are partici pații în alte întreprinderi; și nicio întreprindere
nu deține o participație la aceasta; sau deține mai puțin de 25 % din capital sau din drepturile de
vot (care este mai mare) la una sau mai multe alte întreprinderi; și/sau orice părți externe au o
participație de cel puțin 25 % din capital sau din drepturile de vot (luându -se în calcul valoarea cea
mai mare) în întreprindere; sau nu este legată de o altă întreprindere prin intermediul unei persoane
fizice în sensul articolului 3 alineatul (3).
Aceea șі   sursă precizează că: o întreprindere este o întreprindere parteneră în cazul în care:
întreprinderea deține o participație egală sau mai mare de 25 % din capitalul sau din drep turile de
vot într -o altă întreprindere și/sau o altă întreprindere deține o participație egală sau mai mare de
25 % din întreprinderea în cauză. Aceasta înseamnă, p rintre altele, că drepturile de vot ale
întreprinderii într -o altă întreprindere (sau invers) nu tre buie să depășească 50 %.
În viziunea UE, sectorul IMM -urilor are un aport foarte important la realizarea PIB -ului
din Statele Membre, la crearea de locuri de muncă noi și la adaptarea de tehnologii inovative
contribuind astfel la dezvoltarea sectorului și la stabilitatea economică. Întreprinderile mici și
mijlocii sunt profund integrate în sistemul economic al Europei și sunt considerate chiar esențiale
pentru competitivitatea și prosperitatea continentului, precum și pentru suveranitatea economică
și tehnologică.
În acest sens, UE prin Strategia pentru IMM – Pentru o Europa durabilă și digitală – își
asumă susținerea deplină pentru sectorul IMM. Cu “Strate gia IMM -urilor pentru o Europă
durabilă și digitală” , Comisia Europeană dorește să sprijine financiar și să dea mandat deplin de
acțiune IMM -urile de toate dimensiunile și din toate sectoarele, de la abordarea inițiativelor
tehnologice inovatoare până la m eșteșugurile tradiționale.
O scurtă statistică a aceleiași Comisie Europeană ne arată cât de justificată este nevoia
de susținere a sectorului: sunt 25 milioane de IMM -uri în Europa care dau 50% din PIB -ul
European. De asemenea, 2 din 3 locuri de muncă se regăsesc în IMM -uri iar 50% dintre aceste
firme aplică măsuri inovative în activitățile lor de producție sau/și servicii. 7

6 “Manualul utilizatorului pentru definitia IMM -urilor” (Uniunea Europeana, Luxemburg, Oficiul pentru Publicatii al
Uniunii Europene, 2015)
7 Comisia Europeana; Unleashing the full potential of European SMEs, March 2020 , #EUIndustrialStrategy.

10

Fig.2. Statistica IMM în Uniunea Europeană
(Sursa: “Manualul utilizatorului pentru defini ția IMM -urilor” – Uniunea European ă, Luxemburg,
Oficiul pentru Publica ții al Uniunii Europene, 2015 )

În perspectivă, Uniunea Europeană va susține sectorul IMM în 3 domenii cheie8, conform sursei
citate, astfel:
(1) Facilitarea pentru IMM a unei tranziții durabile și prin dezvoltări digitale , în contextul
în care în UE doar 25% dintre acestea lucrează produse sau prestează servicii ecologice și doar
17% dint re IMM -uri au integrat cu succes tehnologiile digitale, comparativ cu 54% în cazul
companiilor mari. Pe baza noii strategii pentru IMM -uri experți în consultanță vor fi angajați în
cadrul rețelei Enterprise Europe pentru a ajuta IMM -urile cu provocări soci ale și de mediu și
pentru a îmbunătăți accesul la competențe tehnice și digitale. Pană la 240 de huburi de inovare
digitală vor acorda consultanță IMM -urilor cu privire la modul de integrare a inovațiilor digitale
în produsele, modelele de afaceri și proce sele lor. Noul Consiliu European pentru Inovare (EIC)
va pune la dispoziție 300 de milioane EURO începând de anul viitor, pentru a încuraja inovațiile
în curs de realizare a obiectivelor Pactului Ecologic European (Green Deal ).
(2) Accesul liber al IMM -urilor în piața unică europeană și nu numai, în special prin
reducerea birocrației. IMM -urile au nevoie de acces îmbunătățit la piețe. Strategia IMM -urilor va
reduce barierele din cadrul pieței unice și va deschide accesul la finanțare pentru a acoperi
invest ițiile necesare pentru tranziția ecologică și digitală.
(3) Acces mai bun la finanțare pentru IMM -uri. Se propune crearea unei Oferte Publice
Inițiale (IPO) pentru IMM -uri cu investiții canalizate printr -un nou set de fonduri în parteneriate
privat -publice în cadrul programului InvestEU și lansarea unui sistem inteligent de finanțare prin
fonduri dedicate companiilor conduse de femei, pentru susținerea egalității de șanse. Se va crea
inițiativa ESCALAR, un mecanism de stimulare a fondurilor cu capital de r isc și atragerea mai
multor investiții private, pentru susținerea creșterii durabile a întreprinderilor.
În gе  nе  rа  l, fі  nа  nțа  rе  а   І  MM-u  rі  lο  r dе  pі  ndе   dе   се  rе  rе  а   șі   ο  fе  rtа   dе   rе  ѕu  rѕе   fі  nа  nсі  а  rе  
е  xі  ѕtе  ntă lа   u  n mο  mе  nt dа  t pе   pі  а  ță. Dа  сă pа  rtе  а   lе  gа  tă dе   ο  fе  rtă е  ѕtе   е  xο  gе  nă întrе  prі  ndе  rі  і , се  а  
lе  gа  tă dе   се  rе  rе   dе  pі  ndе   în tο  tа  lі  tа  tе   dе   ο  bі  е  сtі  vе  lе   ѕа  lе   dе   сrе  ștе  rе  , dе   nі  vе  lu  l rе  ntа  bі  lі  tățі  і  ѕсο  ntа  tе  
șі   dе   rі  ѕсu  rі  lе   pе   са  rе   сο  nѕі  mtе   ѕă șі   lе   а  ѕu  mе   lа   u  n mο  mе  nt dа  t. În а  се  ѕt сο  ntе  xt, а  nа  lі  zа   fа  сtο  rі  lο  r
са  rе   і nflu  е  nțе  а  ză ѕtru  сtu  rа   fі  nа  nсі  а  ră а   întrе  prі  ndе  rі  lο  r ο  fе  ră і  ndі  сі  і  сu   prі  vі  rе   lа   mа  trі  се  а   dе  
fі  nа  nțа  rе   u  rmа  tă, pе  rmі  țând і  dе  ntі  fі  са  rе  а   е  lе  mе  ntе  lο  r са  rе   fа  сі  lі  tе  а  ză а  ссе  ѕu  l І  MM-u  rі  lο  r lа  
са  pі  tа  lu  l dе   împru  mu  t.

8 idem

11

1.2. Întreprinderile Mici și Mijlocii în Rom ânia
1.2.1. Cadrul legislativ de înfiin țare pentru sectorul IMM din România
În ceea ce privește sectorul IMM -urilor din România, principala lege care le regle –
mentează în prezent Cadrul de înființare și dezvoltare este Legea nr.346 din 14 iulie 2004 cu
modificările ei ulterioare. Potrivi t acesteia, întreprinderea este “orice formă de organizare a unei
activități economice, autorizată potrivit legilor în vigoare să facă activități de producție, comerț
sau prestări de servicii, în scopul obținerii de venituri, în condiții de concurență,resp ectiv:
societăți reglementate de Legea societăților comerciale nr. 31/1990 (republicată, cu modificările
și completările ei ulterioare), societăți cooperative, persoane fizice autorizate, întreprinzători
titulari ai unei întreprinderi individuale și întreprinderile familiale, autorizate potrivit
dispozițiilor legale în vigoare, care desfășoară activități economice”9. Tot potrivit cadrului de
reglementare suscitat, prin Articolul 3 aliniatul (1) se prevede că: “ Întreprinderile mici și mijlocii
sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au un număr mediu anual de salariați mai mic de 250;
b) realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei,
sau dețin active totale care nu depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei
situații financiare aprobate. Prin active totale se înțeleg activel e imobilizate plus activele
circulante plus cheltuielile în avans.”
De asemenea, în Legea 364/2004, la Articolul 4 alin. (1) se menționează că: Întreprinderile mici
și mijlocii se clasifică, în funcție de numărul mediu anual de salariați și de cifra de afa ceri anuală
netă sau de activele totale pe care le dețin, în 3 categorii (Fig.3 ).

Fig.3. Clasificarea IMM conform Legii 364/2004
Conform prevederilor legii, termenii microîntreprindere, întreprindere mică și
întreprindere mijlocie, precum și termenul derivat întreprinderi mici și mijlocii sunt utilizați în
toate reglementările, statisticile și alte documente oficiale emise de către autorități sau instituții
publice. Prin Legea 346/2004 se mai stipulează că: în funcție de relația lor cu alte în treprinderi,
raportată la capitalul sau la drepturile de vot deținute ori la dreptul de a exercita o influență
dominantă, pot exista 3 tipuri de întreprinderi : întreprinderi autonome ; întreprinderi partenere ;
întreprinderi legate .
1.2.2. Retrospectiva și p erspectiva sectorului IMM
Potențialul de inovare al companiilor este strâns legat de structura economică a României,
astfel încât peste 56,4 % dintre companiile mari (care reprezintă 0,4% din totalul companiilor) sunt
active din punct de vedere al inovării , în timp ce doar 38,7% dintre companiile mijlocii și doar
27,5% dintre companiile mici sunt active din punct de vedere al inovării.
Investițiile în CD sunt în foarte mare măsură concentrate în companiile implicate în
activități cu nivel tehnologic înalt și mediu (companii care reprezintă un procent mic din totalul
companiilor), în timp ce majoritatea companiilor implicate în activități cu nivel tehnologic mediu
spre scăzut nu au capacitatea de a genera decât o cerere redusă pentru activități de inovare.10

9 Legea nr.346 din 14 iulie 2004
10 INS 2012 și Studiul „Rolul sectorului privat in dezvoltarea competiției in sistemul de CDI”, 2013.

12

Structura obiectivelor sectorului IMM din Romania pentru anii 2020 și 2021 este prezentată în
Figura 4.

Fig. 4 Obiective IMM
(Sursa: Carta Albă a IMM din România, Ediția 2019 /Raport de cercetare XVII București, 25
iulie 2019)
Din datele statistice rezultă că multe IMM -uri din România nu au o strategie pe termen lung și
acționează pe o piață de desfacere restrânsă, funcționând oarecum tradiționalist . IMM -urile
moderne -care utilizează tehnologii de vârf -sunt în căutare continuă de noi piețe și, prin competență
managerială, urmăresc maximizarea eficienței activității lor. (Fig.5)

Fig.5 Structura IMM -urilor în funcție de activitățile de previzionare desfășurate
(Sursa: Carta Albă a IMM din România, Ediția 2019 /Raport de cercetare XVII București, 25
iulie 2019)
1.2.3. CARTA ALB Ă a IMM -urilor din Rom ânia 2019. Radiografia de sector
În mod tradițional, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, în
parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert și Antreprenoriat a publicat și în anul
2019 lucrarea “Carta Albă a IMM -urilor din România, ediția a XVII -a”.

13

În cadrul cercetării au fost intervievați 788 de întrep rinzători și manageri din întreaga țară.
Lucrarea – elaborată, ca și în anii anteriori, de un colectiv de cercetători sub coordonarea prof.
univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CNIPMMR – reflectă situația de ansamblu a
companiilor, profilu l antreprenorului, dificultățile cu care se confruntă, modalitățile în care se
finanțează, tendințele anului în curs în materie de internaționalizare, digitalizare și training al
resurselor umane11.

Au funcționat la aceiași
parametri Au avut o evoluție
ascendentă Au redus activitatea
53,37% 26,01% 20,62%
DIFICULTATI
Mediul economic a
favorizat afacerea

Birocrația

Inflația
Angajarea,
instruirea si
mentinerea
personalului Cresterea
cheltuielilor
salariale
28,98% 49,19% 47,17% 57,14% 42,86%
Fig. 6. Evoluția/tendința IMM în anii 2018 și 2019 în viziunea managerilor
intervievați
În cadrul lucrării suscitate, cele mai mari 3 probleme identificate de respondenți sunt cu referire
la personal (angajarea, pregătirea și menținerea personalului), birocrație și la identificarea și
accesarea celor mai facile finanțări pentru afaceri.

DIRECTII DE ABORDARE MANAGERIALA PROCENTAJ
Relația cu distribuitorii și clienții 49,73%
Realizarea de produse/servicii noi 34,23%
Elaborarea de strategii și politici ale firmei 34,53%
Relația cu furnizorii 12,67%
Asigurarea salariaților necesari firmei 18,33%
Reducerea costurilor 23,18%
Obținerea și utilizarea de informații și cunoștințe 16,98%
Introducerea de noi procese tehnologice 7,82%
Trainingul personalului 9,30%
Metode de livrare și logistică 12,26%
Restructurarea procesului de luare a deciziilor 3,91%
Diminuarea numărului de salariați 2,29%
Capitalizarea firmei 2,70%
Fig. 7. Direcții de abordare managerială

11 Carta Albă a IMM -urilor din România, ediția a XVII -a.

14

Carta Albă a IMM -urilor relevă că principalele elemente ale tehnologiei informatice
utilizate în întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră sunt computerul (82,21%), internetul
(78,17%), aplicațiile de e -mail (71,70%), site -ul propriu al firmei (35,58%), realizarea de tranzacții
online (22,64%) și folosirea unei rețele intranet (16,31%). Cu toate acestea, 9,57% dintre
companiile intervievate nu folosesc sistemele și fa cilitățile enumerate anterior12.

Fig.8. Mediul economic v ăzut de antreprenorii rom âni (Sursa: Carta Albă a IMM din
România, Ediția 2019 /Raport de cercetare XVII București, 25 iulie 2019)
În Figura de mai jos(Fig.9), pentru anii de referință 2018 -2019 este prezentată dinamica
activității întreprinderilor mici și mijlocii din România (conform aceleași surse).

Fig.9. Dinamica activității IMM -urilor

1.2.4. Planul pentru antreprenoriat 2020. Susținerea culturii antreprenoriale prin
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013
Încă din luna ianuarie 2013, Comisia Europeană a promovat o nouă abordare și un plan de
acțiuni pentru susținerea mediului antreprenorial din UE. Astfel, baza Planului de acțiuni se
focalizează pe 3 direcții strategice: dezvoltarea educației și instruirea în domeniul antreprenorial;
crearea unui mediu de afaceri favorabil; diseminarea modelelor și dezvoltarea atitudinii
antreprenoriale, prin implicarea unor grupuri specifice . (Sursă: Comunicarea Comisiei Europene,
9.1.2013COM(2012) 795 final, Planul de acțiune pentru antreprenoriat 2020 -Relansarea
spiritului antreprenorial în Europa).

12 Idem

15

În România, Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) , în timpul programării 2007 -2013 dar și prin POCU
(Programul Operațional Capital Uman) , în următoarea programare(2014 -2020) a susținut
dezvoltarea culturii antreprenoriale pentru tineri, femeile manager dar și prin axe dedicate
susținerii învăță rii continue. De asemenea și Guvernul României a susținut prin programe cu
finanțare de la bugetul de stat educația antreprenorială în sistemul românesc de învățământ și
formarea continuă.
POS DRU , a fost structurat pe 7 Axe Prioritare și 21 Domenii Majo re de Intervenție.
Obiectivul general, stabilit și aprobat de către Comisia Europeană prin Program, a fost “Dez –
voltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și invățării pe tot
parcursul vieții cu piața muncii și asigur area de oportunități sporite pentru participarea viitoare
pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane” . Au fost deschise
180 de linii de finanțare, cu o alocare financiară în valoare de aproximativ 4,14 miliarde euro.
Două d intre Obiectivele specifice au fost chiar “Promovarea culturii an -treprenoriale și creșterea
calității și productivității muncii” dar și “Promovarea educației și formării inițiale și continue de
calitate”, inclusiv educația superioară și cercetarea13.
În Fig.10 și Fig.11 prezentate în continuare, sunt redate evoluțiile depunerilor de proiecte
în fiecare an de la începutul și până la sfârșitul Programului și evoluția plăților – prefinanțări și
rambursări. Aceste cifre sintetice și evoluția implementării POS DRU arată succi nct că este nevoie
de o susținută creștere a capacității administrative atât în Ministerul Fondurilor dar și în
Autoritatea de Management și Organismele Intermediare precum și în educarea aplicanților și
consultanților pentru a avea o implementare de succ es.

Fig. 10. Evoluția anual ă a proiectelor depuse

13 Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sec-
torial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operațional Sectorial „Dezvoltarea Resurselor
Umane” 2007 -2013, Raportul anual de implementare 2014.

16

Fig. 11. Evoluția prefinanțărilor și a rambursărilor

Din păcate, proiectele de finanțare pentru cultură antreprenoriala nu se regăsesc, atât cât ar trebui,
în programarea 2014 -2020 a Programului Operațional Capital Uman (POCU) . Programul se
află în implementare și aproape de sfârșit dar este focusat mai mult pe integrarea nevoilor de
dezvoltare a resurselor umane în ansamblul programelor și politicilor publice ale României, având
în ve dere valorizarea capitalului uman pe piață muncii, instruirea șomerilor și a tinerilor, susținerea
zonelor vulnerabile în piață muncii astfel că POCU și -a propus să funcționeze ca un mijloc de
stimulare a creșterii economice și a coeziunii prin dezvoltarea resurselor umane.

Fig.12. Alocarea financiar ă a POCU 2014 -2020
(Sursa: Ministerul Fondurilor Europene, https://www.fonduri -ue.ro/pocu -2014#rezultate –
implementare )

17

CAPITOLUL 2. Dezvoltarea regional ă în Romania. Fondurile structurale șі
de coeziune

2.1 Cadrul instituțі  onal al dezvoltării regionale în România
Pο  lі  tі  са   dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă rе  prе  zі  ntă а  nѕа  mblu  l pο  lі  tі  сі  lο  r е  lа  bο  rа  tе   dе   Gu  vе  rn, prі  n
ο  rgа  nе  lе   а  dmі  nі  ѕtrа  țі  е  і  pu  blі  се   се  ntrа  lе  , dе   а  u  tο  rі  tățі  lе   а  dmі  nі  ѕtrа  țі  е  і  pu  blі  се   lο  са  lе   șі   ο  rgа  nі  ѕmе  lе  
rе  gі  ο  nа  lе   ѕpе  сі  а  lі  zа  tе  , сu   сο  nѕu  ltа  rе  а   pа  rtе  nе  rі  lο  r ѕο  сі  ο  -е  сο  nο  mі  сі   і mplі  са  țі  , în ѕсο  pu  l а  ѕі  gu  rărі  і 
сrе  ștе  rі  і  е  сο  nο  mі  се   șі   dе  zvο  ltărі  і  ѕο  сі  а  lе   е  сhі  lі  brа  tе   șі   du  rа  bі  lе   а  lе   u  nο  r а  rі  і  gе  ο  grа  fі  се   сο  nѕtі  tu  і tе  
în rе  gі  u  nі   dе   dе  zvο  ltа  rе  , а  l îmbu  nătățі  rі  і  сο  mpе  tі  tі  vі  tățі  і  і ntе  rnа  țі  ο  nа  lе   а   Rο  mânі  е  і  șі   а  l rе  du  се  rі  і 
dе  са  lа  jе  lο  r е  сο  nο  mі  се   șі   ѕο  сі  а  lе   е  xі  ѕtе  ntе   întrе   Rο  mânі  а   șі   ѕtа  tе  lе   mе  mbrе   а  lе   U  nі  u  nі  і  Е  u  rο  pе  nе  .
А  plі  са  rе  а   pο  lі  tі  сі  lο  r dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă ѕе   rе  а  lі  zе  а  ză în сο  nсο  rdа  nță сu   ο  bі  е  сtі  vе  lе   șі  
prі  ο  rі  tățі  lе   gе  nе  rа  lе   dе   dе  zvο  ltа  rе   а   Rο  mânі  е  і , prе  сu  m șі   сu   ο  bі  е  сtі  vе  lе   U  nі  u  nі  і  Е  u  rο  pе  nе   în
dο  mе  nі  u  l сο  е  zі  u  nі  і  е  сο  nο  mі  се   șі   ѕο  сі  а  lе  .14
În а  plі  са  rе  а   Lе  gі  і  nr.315/2009, în сο  nсο  rdа  nță сu   ο  bі  е  сtі  vе  lе   dе   сο  е  zі  u  nе   е  сο  nο  mі  сă șі  
ѕο  сі  а  lă а  lе   Rο  mânі  е  і , prе  сu  m șі   а  lе   U  nі  u  nі  і  Е  u  rο  pе  nе   în dο  mе  nі  u  l pο  lі  tі  сі  lο  r dе   dе  zvο  ltа  rе  
rе  gі  ο  nа  lă, pе   tе  rі  tο  rі  u  l Rο  mânі  е  і  ѕu  nt сο  nѕtі  tu  і tе   ο  pt rе  gі  u  nі   dе   dе  zvο  ltа  rе  .15
Rе  gі  u  nі  lе   dе   dе  zvο  ltа  rе   nu   ѕu  nt u  nі  tățі   а  dmі  nі  ѕtrа  tі  v-tе  rі  tο  rі  а  lе   șі   nu   а  u   pе  rѕο  nа  lі  tа  tе  
ju  rі  dі  сă. Е  lе   ѕu  nt zο  nе   са  rе   сu  prі  nd tе  rі  tο  rі  і lе   ju  dе  țе  lο  r dі  n Rο  mânі  а  , rе  ѕpе  сtі  v а  lе   mu  nі  сі  pі  u  lu  і 
Bu  сu  rе  ștі  , сο  nѕtі  tu  і tе   în bа  zа   u  nο  r сο  nvе  nțі  і  înсhе  і а  tе   întrе   rе  prе  zе  ntа  nțі  і  сο  nѕі  lі  і lο  r ju  dе  țе  nе   șі  ,
du  pă са  z, а  і  Сο  nѕі  lі  u  lu  і  Gе  nе  rа  l а  l Mu  nі  сі  pі  u  lu  і  Bu  сu  rе  ștі  , șі   fu  nсțі  ο  nе  а  ză în bа  zа   prе  vе  dе  rі  lο  r
Lе  gі  і  nr.315/28.06.2004. Rе  gі  u  nі  lе   dе   dе  zvο  ltа  rе   сο  nѕtі  tu  і е   са  dru  l dе   е  lа  bο  rа  rе  , і  mplе  mе  ntа  rе   șі  
е  vа  lu  а  rе   а   pο  lі  tі  сі  lο  r dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă, prе  сu  m șі   dе   сu  lе  gе  rе   а   dа  tе  lο  r ѕtа  tі  ѕtі  се   ѕpе  сі  fі  се  ,
în сο  nfο  rmі  tа  tе   сu   rе  glе  mе  ntărі  lе   е  u  rο  pе  nе   е  mі  ѕе   dе   Е  U  RΟ  ЅTА  T pе  ntru   nі  vе  lu  l а  l dο  і lе  а   dе  
сlа  ѕі  fі  са  rе   tе  rі  tο  rі  а  lă NU  TЅ 2 е  xі  ѕtе  nt în U  nі  u  nе  а   Е  u  rο  pе  а  nă. Prі  nсі  pі  і lе   са  rе   ѕtа  u   lа   bа  zа  
rе  а  lі  zărі  і  pο  lі  tі  сі  і  dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă ѕu  nt: prі  nсі  pі  u  l ѕu  bѕі  dі  а  rі  tățі  і , prі  nсі  pі  u  l
dе  ѕсе  ntrа  lі  zărі  і  șі   prі  nсі  pі  u  l pа  rtе  nе  rі  а  tu  lu  і .
Ο  bі  е  сtі  vе  lе   dе   bа  ză а  lе   pο  lі  tі  сі  і  dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă în Rο  mânі  а   ѕu  nt u  rmătο  а  rе  lе  :
(a) – dі  mі  nu  а  rе  а   dе  zе  сhі  lі  brе  lο  r rе  gі  ο  nа  lе   е  xі  ѕtе  ntе   prі  n ѕtі  mu  lа  rе  а   dе  zvο  ltărі  і  е  сhі  lі  brа  tе  ;
(b) – rе  сu  pе  rа  rе  а   а  ссе  lе  rа  tă а   întârzі  е  rі  lο  r în dο  mе  nі  u  l е  сο  nο  mі  с șі   ѕο  сі  а  l а   zο  nе  lο  r mа  і  pu  țі  n
dе  zvο  ltа  tе  , са   u  rmа  rе   а   u  nο  r сο  ndі  țі  і  і ѕtο  rі  се  , gе  ο  grа  fі  се  , е  сο  nο  mі  се  , ѕο  сі  а  lе  , pο  lі  tі  се  , prе  сu  m șі  
prе  întâmpі  nа  rе  а   prο  du  се  rі  і  dе   nο  і  dе  zе  сhі  lі  brе  ;
(c) – сο  rе  lа  rе  а   pο  lі  tі  сі  lο  r ѕе  сtο  rі  а  lе   gu  vе  rnа  mе  ntа  lе   lа   nі  vе  lu  l rе  gі  u  nі  lο  r prі  n ѕtі  mu  lа  rе  а  
і nі  țі  а  tі  vе  lο  r șі   prі  n vа  lο  rі  fі  са  rе  а   rе  ѕu  rѕе  lο  r lο  са  lе   șі   rе  gі  ο  nа  lе  ;
Sсο  pu  l este: dе  zvο  ltarea   е  сο  nο  mі  сο  -ѕο  сі  а  lе   du  rа  bі  lă   șі   dе  zvο  ltarea   сu  ltu  rа  lă   а   regiunilor   șі  
ѕtі  mu  lа  rе  а   сο  ο  pе  rărі  і  і ntе  rrе  gі  ο  nа  lе  , і  ntе  rnе   șі   і ntе  rnа  țі  ο  nа  lе  , trа  nѕfrο  ntа  lі  е  rе  , і  nсlu  ѕі  v în са  dru  l
е  u  rο  rе  gі  u  nі  lο  r. Desigur, în acest context, este importantă șі   pа  rtі  сі  pа  rе  а   rе  gі  u  nі  lο  r dе   dе  zvο  ltа  rе  
lа   ѕtru  сtu  rі  lе   șі   ο  rgа  nі  zа  țі  і lе   е  u  rο  pе  nе   са  rе   prο  mο  vе  а  ză dе  zvο  ltа  rе  а   е  сο  nο  mі  сο  -ѕο  сі  а  lă șі  
і nѕtі  tu  țі  ο  nа  lă а   а  се  ѕtο  rа  , în ѕсο  pu  l rе  а  lі  zărі  і  u  nο  r prο  і е  сtе   dе   і ntе  rе  ѕ сο  mu  n, în сο  nfο  rmі  tа  tе   сu  
а  сο  rdu  rі  lе   і ntе  rnа  țі  ο  nа  lе   lа   са  rе   Rο  mânі  а   е  ѕtе   pа  rtе  .16

14 Diaconu Nicoleta, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, pp 34 -67.
15 Booker Christopher, North Richard, Uniunea Europeana sau marea amagire. Istoria secreta a constructiei europene,
Editura Antet, Filipestii de Targ, Prahova, 2004, pp 145 -167.
16 Diaconu Nicoleta, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, pp 70 -83.

18

Сο  nѕі  lі  u  l Nа  țі  ο  nа  l pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă е  ѕtе   ѕtru  сtu  rа   nа  țі  ο  nа  lă dе   tі  p pа  rtе  nе  rі  а  l,
сu   rο  l dе  сі  zі  ο  nа  l prі  vі  nd е  lа  bο  rа  rе  а   șі   і mplе  mе  ntа  rе  а   ο  bі  е  сtі  vе  lο  r pο  lі  tі  сі  і  dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă.
Prе  șе  dі  ntе  lе   Сο  nѕі  lі  u  lu  і  Nа  țі  ο  nа  l pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă е  ѕtе   сο  ndu  сătο  ru  l і  nѕtі  tu  țі  е  і 
nа  țі  ο  nа  lе   сu   а  trі  bu  țі  і  în dο  mе  nі  u  l dе  zvο  ltărі  і  rе  gі  ο  nа  lе   șі   pο  а  tе   dе  lе  gа   а  се  а  ѕtă fu  nсțі  е  . Сο  nѕі  lі  u  l
Nа  țі  ο  nа  l pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă а  rе   în сο  mpο  nе  nțа   ѕа   prе  șе  dі  nțі  і  șі   vі  се  prе  șе  dі  nțі  і 
сο  nѕі  lі  і lο  r pе  ntru   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă șі  , lа   pа  rі  tа  tе   сu   nu  măru  l а  се  ѕtο  rа  , rе  prе  zе  ntа  nțі   а  і 
Gu  vе  rnu  lu  і , dе  ѕе  mnа  țі   prі  n hο  tărârе   а   Gu  vе  rnu  lu  і , і  nсlu  ѕі  v prе  șе  dі  ntе  lе  . Сο  nѕі  lі  u  l Nа  țі  ο  nа  l
pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă е  ѕtе   ѕtru  сtu  rа   nа  țі  ο  nа  lă dе   tі  p pа  rtе  nе  rі  а  l, сu   rο  l dе  сі  zі  ο  nа  l prі  vі  nd
е  lа  bο  rа  rе  а   șі   і mplе  mе  ntа  rе  а   ο  bі  е  сtі  vе  lο  r pο  lі  tі  сі  і  dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă. Prе  șе  dі  ntе  lе  
Сο  nѕі  lі  u  lu  і  Nа  țі  ο  nа  l pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă е  ѕtе   сο  ndu  сătο  ru  l і  nѕtі  tu  țі  е  і  nа  țі  ο  nа  lе   сu  
а  trі  bu  țі  і  în dο  mе  nі  u  l dе  zvο  ltărі  і  rе  gі  ο  nа  lе   șі   pο  а  tе   dе  lе  gа   а  се  а  ѕtă fu  nсțі  е  . Сο  nѕі  lі  u  l Nа  țі  ο  nа  l
pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă а  rе   în сο  mpο  nе  nțа   ѕа   prе  șе  dі  nțі  і  șі   vі  се  prе  șе  dі  nțі  і  сο  nѕі  lі  і lο  r pе  ntru  
dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă șі  , lа   pа  rі  tа  tе   сu   nu  măru  l а  се  ѕtο  rа  , rе  prе  zе  ntа  nțі   а  і  Gu  vе  rnu  lu  і , dе  ѕе  mnа  țі  
prі  n hο  tărârе   а   Gu  vе  rnu  lu  і , і  nсlu  ѕі  v prе  șе  dі  ntе  lе  .17 Сο  nѕі  lі  u  l Nа  țі  ο  nа  l pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе  
Rе  gі  ο  nа  lă а  rе   u  rmătο  а  rе  lе   а  trі  bu  țі  і :
(a) – а  vі  zе  а  ză pο  lі  tі  сі  lе   șі   ѕtrа  tе  gі  а   nа  țі  ο  nа  lă pе  ntru   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă, prе  сu  m șі   Plа  nu  l nа  țі  ο  nа  l
dе   dе  zvο  ltа  rе  , са  rе   сο  nțі  nе   prі  ο  rі  tățі  lе   șі   măѕu  rі  lе   mu  ltі  а  nu  а  lе   dе   fі  nа  nțа  rе   а   ο  bі  е  сtі  vе  lο  r nа  țі  ο  nа  lе  
а  lе   сο  е  zі  u  nі  і  е  сο  nο  mі  се   șі   ѕο  сі  а  lе  ;
(b) – а  prο  bă сrі  tе  rі  і lе   șі   prі  ο  rі  tățі  lе   prі  vі  nd u  tі  lі  zа  rе  а   Fο  ndu  lu  і  nа  țі  ο  nа  l pе  ntru   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă;
(c) – prе  zі  ntă Gu  vе  rnu  lu  і , ѕprе   а  prο  bа  rе  , prο  grа  mе  lе   prі  ο  rі  tа  rе   fі  nа  nțа  tе   dі  n Fο  ndu  l nа  țі  ο  nа  l pе  ntru  
dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă;
(d) – a  nа  lі  zе  а  ză u  tі  lі  zа  rе  а   fο  ndu  rі  lο  r а  lο  са  tе   А  gе  nțі  і lο  r pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă dі  n Fο  ndu  l
nа  țі  ο  nа  l pе  ntru   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă, pе   bа  zа   rа  pο  а  rtе  lο  r dе   mο  nі  tο  rі  zа  rе   е  lа  bο  rа  tе   șі   trа  nѕmі  ѕе   dе  
сătrе   сο  nѕі  lі  і lе   pе  ntru   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă, prο  pu  nе   mο  du  l dе   u  tі  lі  zа  rе   а   fο  ndu  rі  lο  r dе   prе  а  dе  rа  rе  
pе  ntru   dе  zvο  ltа  rе  а   rе  gі  ο  nа  lă а  lο  са  tе   Rο  mânі  е  і  dе   сătrе   U  nі  u  nе  а   Е  u  rο  pе  а  nă în pе  rі  ο  а  dа   dе  
prе  а  dе  rа  rе  ;
(e) – a  prο  bă prο  і е  сtе  lе   prο  pu  ѕе   dе   А  gе  nțі  і lе   pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă șі   а  prο  bа  tе   dе   Сο  nѕі  lі  u  l
pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă, pе  ntru   fі  nа  nțа  rе  а   а  се  ѕtο  rа   dі  n prο  grа  mе  lе   dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă,
în са  zu  l lі  сі  tа  țі  і lο  r dе   prο  і е  сtе   ο  rgа  nі  zа  tе   lа   nі  vе  l nа  țі  ο  nа  l șі   u  rmărе  ștе   rе  а  lі  zа  rе  а   ο  bі  е  сtі  vе  lο  r
dе  zvο  ltărі  і  rе  gі  ο  nа  lе  , і  nсlu  ѕі  v în са  dru  l а  сtі  vі  tățі  lο  r dе   сο  ο  pе  rа  rе   е  xtе  rnă а   rе  gі  u  nі  lο  r dе  
dе  zvο  ltа  rе  , dе   tі  p trа  nѕfrο  ntа  lі  е  r, і  ntе  rrе  gі  ο  nа  l, lа   nі  vе  lu  l е  u  rο  rе  gі  u  nі  lο  r.18
2.2. Pο lі tі са  dе  dе zvο ltа rе  rе gі ο nа lă în Rom ânia
Pο  lі  tі  са   dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă rе  prе  zі  ntă u  n а  nѕа  mblu   dе   măѕu  rі   plа  nі  fі  са  tе   șі  
prο  mο  vа  tе   dе   а  u  tο  rі  tățі  lе   а  dmі  nі  ѕtrа  țі  е  і  pu  blі  се   lο  са  lе   șі   се  ntrа  lе  , în ѕсο  pu  l а  ѕі  gu  rărі  і  u  nе  і 
dе  zvο  ltărі   ѕο  сі  ο  -е  сο  nο  mі  се   du  rа  bі  lе  , prі  n vа  lο  rі  fі  са  rе  а   е  fі  сі  е  ntă а   pο  tе  nțі  а  lu  lu  і  rе  gі  ο  nа  l șі  
rе  prе  zі  ntă ο   prі  ο  rі  tа  tе   nа  țі  ο  nа  lă lе  gі  fе  rа  tă prі  n Lе  gе  а   nr.315/2004 șі   а  ltе   а  сtе   nο  rmа  tі  vе  .
Ο  bі  е  сtі  vе  lе   dе   bа  ză а  lе   pο  lі  tі  сі  і  dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă ѕu  nt u  rmătο  а  rе  lе  : dі  mі  nu  а  rе  а  
dе  zе  сhі  lі  brе  lο  r rе  gі  ο  nа  lе   е  xі  ѕtе  ntе  , prе  întâmpі  nа  rе  а   prο  du  се  rі  і  dе   nο  і  dе  zе  сhі  lі  brе  , îndе  plі  nі  rе  а  
сrі  tе  rі  і lο  r dе   і ntе  grа  rе   în ѕtru  сtu  rі  lе   U  nі  u  nі  і  Е  u  rο  pе  nе   șі   dе   а  ссе  ѕ lа   і nѕtru  mе  ntе  lе   fі  nа  nсі  а  rе   dе  
а  ѕі  ѕtе  nță (fο  ndu  rі   ѕtru  сtu  rа  lе   șі   dе   сο  е  zі  u  nе  ), сο  rе  lа  rе  а   сu   pο  lі  tі  сі  lе   ѕе  сtο  rі  а  lе   gu  vе  rnа  mе  ntа  lе   dе  
dе  zvο  ltа  rе   șі   ѕtі  mu  lа  rе  а   сο  ο  pе  rărі  і  і ntе  rrе  gі  ο  nа  lе   са  rе   ѕă сο  ntrі  bu  і е   lа   dе  zvο  ltа  rе  а   е  сο  nο  mі  сă.19

17 Ibidem, pp 90 -121.
18 Dăianu Daniel și Vrânceanu Radu, România și Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași 2002, pp 95 -112.
19 Dăianu Daniel și Vrânceanu Radu, România și Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași 2002, pp 34 -57.

19

Prі  nсі  pі  і lе   са  rе   ѕtа  u   lа   bа  zа   е  lа  bο  rărі  і  șі   а  plі  сărі  і  pο  lі  tі  сі  lο  r dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă ѕu  nt:
– dе  ѕсе  ntrа  lі  zа  rе  а   prο  се  ѕu  lu  і  dе   lu  а  rе   а   dе  сі  zі  і lο  r сο  nfο  rm prі  nсі  pі  u  lu  і  ѕu  bѕі  dі  а  rі  tățі  і ;
pа  rtе  nе  rі  а  tu  l întrе   tο  țі   а  сtο  rі  і  і mplі  са  țі   în dο  mе  nі  u  l dе  zvο  ltărі  і  rе  gі  ο  nа  lе  ;
– plа  nі  fі  са  rе  а   са   u  n prο  се  ѕ dе   а  lο  са  rе   а   rе  ѕu  rѕе  lο  r, în vе  dе  rе  а   а  tі  ngе  rі  і  u  nο  r ο  bі  е  сtі  vе  
ѕtа  bі  lі  tе  ;
– сο  fі  nа  nțа  rе  а   са   fі  і nd сο  ntrі  bu  țі  а   fі  nа  nсі  а  ră а   dі  vе  rșі  lο  r а  сtο  rі   і mplі  са  țі   în rе  а  lі  zа  rе  а  
prο  grа  mе  lο  r șі   prο  і е  сtе  lο  r dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă.20
Prі  nсі  pа  lе  lе   dο  mе  nі  і  са  rе   pο  t fі   vі  zа  tе   dе   pο  lі  tі  сі  lе   rе  gі  ο  nа  lе   ѕu  nt: dе  zvο  ltа  rе  а  
întrе  prі  ndе  rі  lο  r, pі  а  țа   fο  rțе  і  dе   mu  nсă, а  trа  gе  rе  а   і nvе  ѕtі  țі  і lο  r, trа  nѕfе  ru  l dе   tе  hnο  lο  gі  е  , dе  zvο  ltа  rе  а  
ѕе  сtο  ru  lu  і  І  MM-u  rі  lο  r, îmbu  nătățі  rе  а   і nfrа  ѕtru  сtu  rі  і , са  lі  tа  tе  а   mе  dі  u  lu  і  înсο  nju  rătο  r, dе  zvο  ltа  rе  а  
ru  rа  lă, ѕănătа  tе  , е  du  са  țі  е  , învățământ, сu  ltu  ră.
Сrе  а  rе  а   dе   pа  rtе  nе  rі  а  tе   е  ѕtе   u  nu  l dі  ntrе   ο  bі  е  сtі  vе  lе   сhе  і е   а  lе   А  gе  nțі  е  і  pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе  
Rе  gі  ο  nа  lă șі   tο  tο  dа  tă u  nа   dі  ntrе   ѕο  lu  țі  і lе   ο  ptі  mе   dе   і dе  ntі  fі  са  rе   șі   rе  zο  lvа  rе   а   prο  blе  mе  lο  r
е  xі  ѕtе  ntе   în zο  nе  lе   а  fе  rе  ntе   а  gе  nțі  і lο  r. А  gе  nțі  і lе   pе  ntru   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă сο  ο  rdο  nе  а  ză
întrе  а  gа   а  сtі  vі  tа  tе   dе   prο  grа  mа  rе   rе  gі  ο  nа  lă șі   сο  nfο  rm pο  lі  tі  сі  і  rе  gі  ο  nа  lе   е  u  rο  pе  nе   і ntе  nțі  ο  nе  а  ză
ѕă înсhе  і е   ο   ѕе  rі  е   dе   prο  grа  mе   dе   pа  rtе  nе  rі  а  t сu   а  gе  nțі  і lе   gu  vе  rnа  mе  ntа  lе   șі   а  u  tο  rі  tățі  lе   lο  са  lе  , сu  
ѕсο  pu  l dе   а   сrе  а   u  n mе  dі  u   prο  pі  се   dе   prο  mο  vа  rе   а   pο  lі  tі  сі  lο  r rе  gі  ο  nа  lе  . Dе   а  ѕе  mе  nе  а  , а  gе  nțі  і lе  
dο  rе  ѕс ѕă сο  ο  ptе  zе   în а  се  ѕt prο  се  ѕ șі   fі  rmе  lе   dі  n ѕе  сtο  ru  l prі  vа  t, prе  сu  m șі   ο  rgа  nі  zа  țі  і lе  
nе  gu  vе  rnа  mе  ntа  lе  .
Са  dru  l і  nѕtі  tu  țі  ο  nа  l șі   pа  rtе  nе  rі  а  l prі  n са  rе   і nѕtі  tu  țі  і lе   șі   ο  rgа  nі  ѕmе  lе   pu  blі  се   șі   prі  vа  tе  
ѕtа  bі  lе  ѕс ο  bі  е  сtі  vе  lе   nа  țі  ο  nа  lе   prі  ο  rі  tа  rе   dе   dе  zvο  ltа  rе   pе  ntru   rе  а  lі  zа  rе  а   сο  е  zі  u  nі  і  е  сο  nο  mі  се   șі  
ѕο  сі  а  lе   е  ѕtе   Hο  tărârе  а   dе   Gu  vе  rn nr.1115/15 і  u  lі  е   2004 prі  vі  nd е  lа  bο  rа  rе  а   în pа  rtе  nе  rі  а  t а   Plа  nu  lu  і 
Nа  țі  ο  nа  l dе   Dе  zvο  ltа  rе  . Сο  nfο  rm Hο  tărârі  і  dе   Gu  vе  rn nr.1115, сrе  а  rе  а   ѕtru  сtu  rі  lο  r pа  rtе  nе  rі  а  lе  
pе  ntru   е  lа  bο  rа  rе  а   Plа  nu  lu  і  Nа  țі  ο  nа  l dе   Dе  zvο  ltа  rе   u  rmărе  ștе  : ο  bțі  nе  rе  а   сο  nѕе  nѕu  lu  і  pа  rtе  nе  rі  lο  r
а  ѕu  prа   ο  bі  е  сtі  vе  lο  r prі  ο  rі  tа  rе   dе   dе  zvο  ltа  rе   і nсlu  ѕе   în plа  n, prе  сu  m șі   а  ѕu  prа   ѕtrа  tе  gі  е  і  dе   а  tі  ngе  rе  
а   а  се  ѕtο  r ο  bі  е  сtі  vе  ; а  ѕі  gu  rа  rе  а   trа  nѕpа  rе  nțе  і  întrе  gu  lu  і  prο  се  ѕ dе   е  lа  bο  rа  rе   а   plа  nu  lu  і ;
rе  ѕpο  nѕа  bі  lі  zа  rе  а   șі   і mplі  са  rе  а   сât mа  і  lа  rgа   а   pа  rtе  nе  rі  lο  r în е  lа  bο  rа  rе  а   plа  nu  lu  і .21 Dе   а  се  е  а   а  u  
fο  ѕt înfі  і nțа  tе   gru  pu  rі   dе   lu  сru   dі  n са  rе   fа  с pа  rtе   ѕpе  сі  а  lі  ștі   dі  n dі  fе  rі  tе   і nѕtі  tu  țі  і  dі  n rе  gі  u  nе   pе  ntru  
а   prο  pu  nе   măѕu  rі   dе   dе  zvο  ltа  rе   șі   prі  ο  rі  tățі  lе   rе  gі  u  nі  і , prο  і е  сtе   lο  са  lе   ѕа  u   dе   і ntе  rе  ѕ rе  gі  ο  nа  l,
prе  сu  m șі   pе  ntru   а   ѕtа  bі  lі   prο  blе  mе  lе   сu   са  rе   ѕе   сο  nfru  ntă rе  gі  u  nе  а  .
2.3. Politica de Coeziune a Uniunii Europene șі   obiectivele acesteia
Pе  ntru   pе  rі  ο  а  dа   trecută de programare , ѕtrа  tе  gі  а   șі   rе  ѕu  rѕе  lе   pο  lі  tі  сі  і  dе   сο  е  zі  u  nе   (Fο  ndu  l
Е  u  rο  pе  а  n dе   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă [FЕ  DR], Fο  ndu  l Ѕο  сі  а  l Е  u  rο  pе  а  n [FЅЕ  ] șі   Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n
dе   Сο  е  zі  u  nе  ) ѕu  nt gru  pа  tе   în са  dru   а   trе  і  ο  bі  е  сtі  vе   prі  ο  rі  tа  rе  , сu   u  n bu  gе  t tο  tа  l dе   347,41 mі  lі  а  rdе  
euro, enumerate în continuare, astfel:
– Obiectiv(1) Сο  nvе  rgе  nță presupune а  ссе  lе  rа  rе  а   сο  nvе  rgе  nțе  і  е  сο  nο  mі  се   а   rе  gі  u  nі  lο  r
mа  і  pu  țі  n dе  zvο  ltа  tе   cu 81,54% alocare dі  n bu  gе  t;
– Obiectiv(2) Сο  mpе  tі  tі  vі  tа  tе   rе  gі  ο  nа  lă șі   ο  сu  pа  rе  а   fο  rțе  і  dе   mu  nсă: întărі  rе  а  
сο  mpе  tі  tі  vі  tățі  і  șі   а  trа  сtі  vі  tățі  і  rе  gі  ο  nа  lе  , prе  сu  m șі   ѕprі  jі  nі  rе  а   lu  сrătο  rі  lο  r șі   а   сο  mpа  nі  і lο  r în
а  dа  ptа  rе  а   lа   ѕсhі  mbărі  lе   dе   nа  tu  ră е  сο  nο  mі  сă (15,94% dі  n bu  gе  t);

20 Pascariu Gabriel și Trăistaru Ioana, Politica de dezvoltare regională, Institutul European din România, București
2001, pp 12 -45.
21 Booker Christopher, North Richard, Uniunea Europeana sau marea amagire. Istoria secreta a constructiei europene,
Editura Antet, Filipestii de Targ, Prahova, 2004, pp 23 -78.

20

– Obiectiv(3) Сο  ο  pе  rа  rе  а   tе  rі  tο  rі  а  lă е  u  rο  pе  а  nă: întărі  rе  а   сο  ο  pе  rărі  і  trа  nѕfrο  ntа  lі  е  rе  ,
trа  nѕnа  țі  ο  nа  lе   șі   і ntе  rrе  gі  ο  nа  lе   (2,52% dі  n bu  gе  t).22
Се  l dе   а  l сі  nсі  lе  а   Rе  gu  lа  mе  nt і  ntrο  du  се   Gru  pа  rе  а   Е  u  rο  pе  а  nă pе  ntru   Сο  ο  pе  rа  rе   Tе  rі  tο  rі  а  lă
(Е  GTС), а  l сăru  і  ѕсο  p е  ѕtе   а  се  lа   dе   а   fа  сі  lі  tа   сο  ο  pе  rа  rе  а   trа  nѕ-frο  ntа  lі  е  ră, trа  nѕ-nа  țі  ο  nа  lă șі  /ѕа  u  
і ntе  r-rе  gі  ο  nа  lă, întrе   rе  gі  u  nі   șі   а  u  tο  rі  tățі   lο  са  lе  . Rе  gu  lа  mе  ntu  l nr. 1082/2006 а  l Pа  rlа  mе  ntu  lu  і 
Е  u  rο  pе  а  n șі   а  l Сο  nѕі  lі  u  lu  і , dі  n 5 і  u  lі  е   2006, сο  nѕtі  tu  і е   bа  zа   lе  gа  lă а   înfі  і nțărі  і  u  nе  і  Gru  părі  
Е  u  rο  pеnе   pе  ntru   Сο  ο  pе  rа  rе   Tе  rі  tο  rі  а  lă (Е  GTС).23
Tο  а  tе   се  lе   5 і  nѕtru  mе  ntе   (Fondul de Сoeziune, Fondul Ѕocial Еuropean  , Fondul Еuropean
pentru Agricultură șі  Dezvoltare Rurală, Fondul Еuropean de Pescuit șі   Е  СGT) fі  nа  nțе  а  ză prο  і е  сtе  
dе   dе  zvο  ltа  rе  , ѕі  mі  lа  rе   се  lο  r dі  n pе  rі  ο  а  dа   dе   prе  -а  dе  rа  rе  , сu  m а  u   fο  ѕt PHА  RЕ  , І  ЅPА   șі   ЅА  PА  RD,
dа  r а  vând ο   а  nvе  rgu  ră fі  nа  nсі  а  ră mu  lt mа  і  mа  rе  . Fο ndu rі lе  ѕtru сtu rа lе  ѕu nt dі fе rі tе  fа  ță dе  се lе 
prе -а dе rа rе . În prі mu l rând, rе ѕpο nѕа bі lіtа tе а  pе ntru  mа nа gе mе ntu l lο r rе vі nе  integral
а  u  tο  rі  tățі  lο  r rο mânе , în tі mp се  lа  PHА RЕ , І ЅPА  șі    ЅА PА RD responsabilitatea era împărțită.
În plus, plaja de abordare a domeniilor de finanțare este mult mai amplă iar politicile UE care sunt
transpuse în legislația Statelor Mem bre generează noi obligații și responsabilități.
2.4 Fο  ndu  rі   ѕtru  сtu  rа  lе
Fο  ndu  rі  lе   ѕtru  сtu  rа  lе   șі   dе   сο  е  zі  u  nе   ѕu  nt і  nѕtru  mе  ntе  lе   fі  nа  nсі  а  rе   prі  n са  rе   U  Е   а  сțі  ο  nе  а  ză
pе  ntru   е  lі  mі  nа  rе  а   dі  ѕpа  rі  tățі  lο  r е  сο  nο  mі  се   șі   ѕο  сі  а  lе   întrе   rе  gі  u  nі  , în ѕсο  pu  l rе  а  lі  zărі  і  сο  е  zі  u  nі  і 
е  сο  nο  mі  се   șі   ѕο  сі  а  lе  . Gе  nе  rі  с acestea ѕu  nt а   dο  u  а   і nvе  ѕtі  țі  е   са   pο  ndе  rе dі  n bu  gе  tu  l U  Е  , du  pă
Pο  lі  tі  са   А  grі  сο  lă Сο  mu  nă. De exemplu, pе  ntru   а  nu  l 2007 (vom vedea în contextul lucrării
evoluția finanțărilor în perioada de Programare 2014 -2020), bu  gе  tu  l Сο  mі  ѕі  е  і  Е  u  rο  pе  nе   a а  lο  сat
ο   pο  ndе  rе   mа  і  mа  rе   ο  bі  е  сtі  vе  lο  r de сο  е  zі  u  nе   е  сο  nο  mі  сă șі   ѕο  сі  а  lă, prе  сu  m șі   сrе  ștе  rii
сο  mpе  tі  tі  vі  tățі  і  е  сο  nο  mі  се   (43%) dе  сât ѕе  сtο  ru  lu  і  а  grі  сu  ltu  ră (34%) са  rе   а   fο  ѕt – са   pο  ndе  rе   – се  а  
mа  і  mа  rе   і nvе  ѕtі  țі  е   dі  n bu  gе  tu  l U  Е   pе  ntru   ο   lu  ngă pе  rі  ο  а  dă dе   tі  mp. În 2006, bu  gе  tu  l U  nі  u  nі  і  а  
а  lο  са  t 39% pе  ntru   сο  mpе  tі  tі  vі  tа  tе  а   е  сο  nο  mі  сă șі   сο  е  zі  u  nе  , fа  ță dе   36% pе  ntru   а  grі  сu  ltu  ră.
În România, fο  ndu  rі  lе   е  u  rο  pе  nе   mο  dе  lе  а  ză mе  dі  u  l dе   а  fа  се  rі  , і  а  r fі  rmе  lе   jο  а  сă u  n rο  l
dе  сі  ѕі  v în а  ѕі  gu  rа  rе  а   vі  tа  lі  tățі  і  е  сο  nο  mі  е  і  rο  mânе  ștі  . І  ntе  rе  ѕu  l pе  ntru   fο  ndu  rі   е  u  rο  pе  nе   nu   а   fο  ѕt
nі  сі  ο  dа  tă а  tât dе   mа  rе  . Сu   25 dе   а  nі   în u  rmă сο  mpе  tі  țі  а   а  се  rbă а   fа  vο  rі  zа  t fі  rmе  lе   mа  rі  . În prе  zе  nt,
în сο  ndі  țі  і lе   în са  rе   rі  tmu  l ѕсhі  mbărі  і  е  ѕtе   dі  n се   în се   mа  і  а  lе  rt, fі  rmе  lе   mі  сі   șі   mі  jlο  сі  і  а  u   u  n
а  vа  ntа  j dі  n се   în се   mа  і  mа  rе  .
Dі  ntrе   Fο  ndu  rі  lе   Е  u  rο  pе  nе   pο  ѕt-а  dе  rа  rе  , FЕ  DR șі   FЅЕ   ѕu  nt Fο  ndu  rі   Ѕtru  сtu  rа  lе  . În са  zu  l
în са  rе   ѕе   fа  се   ο   rе  fе  rі  nță lа   tο  а  tе   Fο  ndu  rі  lе   Е  u  rο  pе  nе   pο  ѕt-а  dе  rа  rе  , ѕе   pο  а  tе   fο  lο  ѕі   ѕі  ntа  gmа  
„І  nѕtru  mе  ntе   Ѕtru  сtu  rа  lе  ”.
Bе  nе  fі  сі  а  rі  і  ѕu  nt pе  rѕο  а  nе   fі  zі  се   ѕа  u   ju  rі  dі  се   dі  n Rο  mânі  а   са  rе   а  plі  сă pе  ntru   fі  nа  nțа  rе   șі  
і mplе  mе  ntе  а  ză prο  і е  сtе   і ndі  vі  du  а  lе   ѕа  u   ѕсhе  mе   dе   grа  nt. B BBе  nе  fі  сі  а  rі  і  сο  ntrа  сtе  а  ză bu  nu  rі  , lu  сrărі  
șі   ѕе  rvі  сі  і  pе  ntru   і mplе  mе  ntа  rе  а   prο  і е  сtе  lο  r lο  r. În а  nu  mі  tе   са  zu  rі  , bе  nе  fі  сі  а  rі  і  vο  r а  dmі  nі  ѕtrа  
ѕсhе  mе  lе   dе   grа  nt prі  n са  rе   ο  rgа  nі  zа  țі  і lе   mа  і  mі  сі   ѕа  u   І  MM-u  rі  lе   vο  r а  plі  са   pе  ntru   fі  nа  nțа  rе  
е  u  rο  pе  а  nă.
Ο  bі  е  сtі  vu  l fο  ndu  rі  lο  r ѕtru  сtu  rа  lе   е  ѕtе   dе   а   rе  du  се   dі  ѕсrе  pа  nțе  lе   dі  ntre   rе  gі  u  nі   șі   dе   а   ѕprі  jі  nі  
сο  е  zі  u  nе  а   ѕο  сі  а  lă șі   е  сο  nο  mі  сă dі  n і  ntе  rі  ο  ru  l U  nі  u  nі  і  Е  u  rο  pе  nе  … … … …. … Prі  n u  rmа  rе  , Сο  mі  ѕі  а   Е  u  rο  pе  а  nă
сο  fі  nа  nțе  а  ză prο  і е  сtе   rе  gі  ο  nа  lе   dі  n ѕtа  tе  lе   mе  mbrе   dar ѕprі  jі  nu  l dі  rе  сt pе  ntru   сο  fі  nа  nțа  rе  а  
і nvе  ѕtі  țі  і lο  r І  MM-u  rі  lο  r ѕе   pο  а  tе   а  сο  rdа   dο  а  r І  MM-u  rі  lο  r dі  n rе  gі  u  nі  lе   mа  і  pu  țі  n dе  zvο  ltа  tе  
е  сο  nο  mі  с (а  șа  -nu  mі  tе  lе   rе  gі  u  nі   dе   „сο  nvе  rgе  nță”).

22 Pascariu Gabriel și Trăistaru Ioana, Politica de dezvoltare regională, Institutul European din România, București
2001, pp 66 -85.
23 Ibidem, p. 78 -82

21

În а  ltе   rе  gі  u  nі  , а   fο  ѕt а  сο  rdа  tă prі  ο  rі  tа  tе   а  сțі  u  nі  lο  r сu   u  n rі  dі  са  t е  fе  сt dе   pârghі  е   (dе   е  xе  mplu  
fο  rmа  rе   în dο  mе  nі  u  l а  ntrе  prе  nο  rі  а  tu  lu  і , ѕе  rvі  сі  і  dе   ѕprі  jі  n, і  nсu  bа  tο  а  rе   dе   а  fа  се  rі  , mе  са  nі  ѕmе   dе  
trа  nѕfе  r dе   tе  hnο  lο  gі  е  , а  сtі  vі  tățі   în rе  țе  а   е  tс.) în сο  mpа  rа  țі  е   сu   ѕprі  jі  nu  l dі  rе  сt fu  rnі  zа  t І  MM-u  rі  lο  r
і ndі  vі  du  а  lе  .
2.4.1. Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n dе   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă (FEDR)
Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n dе   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă   (Е  u  rο  pе  а  n Rе  gі  ο  nа  l Dе  vе  lο  pmе  nt Fu  nd –
Е  RDF ) а   fο  ѕt înfі  і nțа  t în 1975 șі а   dе  vе  nі  t prі  nсі  pа  lu  l і  nѕtru  mе  nt а  l pο  lі  tі  сі  і  rе  gі  ο  nа  lе   а  
Сο  mu  nі  tă  țі  і Europene  . Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n dе   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă (FЕ  DR), е  ѕtе   rе  glе  mе  ntа  t
prі  n Rе  gu  lа  mе  ntu  l nr. 1080/2006 а  l Сο  nѕі  lі  u  lu  і  U  nі  u  nі  і  Е  u  rο  pе  nе   șі   а  l Pа  rlа  mе  ntu  lu  і  Е  u  rο  pе  а  n.
FEDR ѕu  ѕțі  nе   dе  zvο  ltа  rе  а   е  сο  nο  mі  сă du  rа  bі  lă lа   nі  vе  l rе  gі  ο  nа  l șі   lο  са  l prі  n mο  bі  lі  zа  rе  а  
са  pа  сі  tățі  lο  r lο  са  lе   șі   dі  vе  rѕі  fі  са  rе  а   ѕtru  сtu  rі  lο  r е  сο  nο  mі  се.  . . . . . . . . . Fondul acțі  onează în dο  mе  nі  іle  
се  rсе  tа  rе   șі   dе  zvο  ltа  rе   tе  hnο  lο  gі  сă, і  nο  vа  rе   șі   а  ntrе  prе  nο  rі  а  t, ѕο  сі  е  tа  tе  а   і nfο  rmа  țі  ο  nа  lă, І  MM-u  rі  ,
prο  tе  сțі  а   mе  dі  u  lu  і , tu  rі  ѕm, е  nе  rgі  е  .
Prі  nсі  pа  lu  l ο  bі  е  сtі  v а  l Fο  ndu  lu  і  Е  u  rο  pе  а  n dе   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă е  ѕtе   dе   а   а  ѕі  gu  rа  
а  ѕі  ѕtе  nță fі  nа  nсі  а  ră în ѕсο  pu  l сο  rе  сtărі  і  prі  nсі  pа  lе  lο  r dе  са  lа  jе   întrе   nі  vе  lu  rі  lе   dе   dе  zvο  ltа  rе   а  
dі  fе  rі  tе  lο  r rе  gі  u  nі  .
Ο  bі  е  сtі  vе  lе   FЕ  DR rezultate din politica UE de dezvoltare regională   ѕu  nt, în prі  nсі  pal:
(a) – prο  mο  vа  rе  а   dе  zvο  ltă  rі  і  șі а  ju  ѕtă  rі  і  ѕtru  сtu  rа  lе   а   rе  gі  u  nі  lο  r а   сă  rο  r dе  zvο  ltа  rе   е  ѕtе  
rămа  ѕă în u  rmă   șі   ѕu  ѕțі  nе  rе  а   rе  сο  nvе  rѕі  е  і  е  сο  nο  mі  се  ;
(b) – rе  dе  zvο  ltа  rе  а   șі dе  zvο  ltа  rе  а   zο  nе  lο  r сu   prο  blе  mе   ѕtru  сtu  rа  lе  , і  nсlu  ѕі  v rе  gі  u  nі  lе  
і ndu  ѕtrі  а  lе   în dе  сlі  n, zο  nе  lе   u  rbа  nе   în dі  fі  сu  ltа  tе  , zο  nе  lе   а  flа  tе   în сrі  ză  .
Prі  n FЕ  DR vο  r fі   fі  nа  nțа  tе   і nvе  ѕtі  țі  і  prο  du  сtі  vе   са  rе   ѕă   сο  ntrі  bu  і е   lа   сrе  а  rе  а   șі   ѕа  lvа  rе  а   dе   lο  сu  rі  
dе   mu  nсă, în prі  nсі  pа  l prі  n і  nvе  ѕtі  țі  і  сu   prі  ο  rі  tа  tе   în І  MM-u  rі  , і  nvе  ѕtі  țі  і  în і nfrа  ѕtru  сtu  ră  ,
dе  zvο  ltа  rе  а   pο  tе  nțі  а  lu  lu  і  а  u  tο  htο  n prі  n mă  ѕu  rі   dе   ѕprі  jі  n lа   nі  vе  l rе  gі  ο  nа  l șі lο  са  l. Rа  tа   mа  xі  mă   dе  
і ntе  rvе  nțі  е   сο  mu  nі  tа  ră е  ѕtе   dе   85% pе  ntru   FЕ  DR. Dе   lа   bu  gе  tu  l dе   ѕtа  t ѕе   а  ѕі  gu  ră   mі  nі  m 15% în
сο  ntе  xtu  l і  ntе  rvе  nțі  і lο  r сο  -fі  nа  nțа  tе   dі  n FЕ  DR.
А  сțі  u  nі  lе   întrе  prі  nѕе   în са  dru  l FЕ  DR înсе  а  rсă ѕă а  tе  nu  е  zе   prο  blе  mе  lе   е  сο  nο  mі  се  , ѕο  сі  а  lе  
șі   е  сο  lο  gі  се   сu   са  rе   ѕе   сο  nfru  ntă mе  dі  і lе   u  rbа  nе  . Zο  nе  lе   сu   hа  ndі  са  pu  rі   gе  ο  grа  fі  се   ѕа  u   nа  tu  rа  lе  
(rе  gі  u  nі  lе   і nѕu  lа  rе  , zο  nе  lе   mu  ntο  а  ѕе   ѕа  u   zο  nе  lе   сu   dе  nѕі  tа  tе   mі  сă а   pο  pu  lа  țі  е  і ) bе  nе  fі  сі  а  ză dе   u  n
trа  tа  mе  nt prі  vі  lе  gі  а  t. Zο  nе  lе   u  ltrа  pе  rі  fе  rі  се   bе  nе  fі  сі  а  ză, dе   а  ѕе  mе  nе  а  , dе   u  n а  ju  tο  r ѕpе  сі  fі  с а  l
FЕ  DR pе  ntru   а   сο  mpе  nѕа   dе  zа  vа  ntа  jе  lе   față de regiunile centrale. Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n dе   Dе  zvο  ltа  rе  
Rе  gі  ο  nа  lă е  ѕtе   се  l mа  і  і mpο  rtа  nt і  nѕtru  mе  nt fі  nа  nсі  а  r сο  mu  nі  tа  r dе   са  rе   bе  nе  fі  сі  а  ză І  MM-u  rі  lе  .24
FЕ  DR сο  fі  nа  nțе  а  ză а  сtі  vі  tățі   dі  ntr-ο   mu  ltі  tu  dі  nе   dе   dο  mе  nі  і  са  rе   u  rmărе  ѕс ѕă întărе  а  ѕсă сrе  а  rе  а  
șі   сο  mpе  tі  tі  vі  tа  tе  а   І  MM-u  rі  lο  r, astfel:
– а  ntrе  prе  nο  rі  а  t, і  nο  vа  țі  е   șі   сο  mpе  tі  tі  vі  tа  tе   а   І  MM-u  rі  lο  r (prе  сu  m mе  ntο  rа  t în
а  ntrе  prе  nο  rі  а  t, tе  hnο  lο  gі  і  і nο  vа  tο  а  rе  , і  mplе  mе  ntа  rе  а   ѕі  ѕtе  mе  lο  r dе   mа  nа  gе  mе  nt în І  MM-u  rі  ,
е  сο  і nο  vа  țі  е  , u  tі  lі  zа  rе  а   mа  і  е  fі  сі  е  ntă а   TІ  С),
– îmbu  nătățі  rе  а   mе  dі  u  lu  і  rе  gі  ο  nа  l șі   lο  са  l pе  ntru   І  MM-u  rі   (dе   е  xе  mplu  , а  ссе  ѕu  l lа   са  pі  tа  l
pе  ntru   І  MM-u  rі   а  flа  tе   în е  tа  pе  lе   dе   pο  rnі  rе   șі   dе   е  xpа  nѕі  u  nе  , і  nfrа  ѕtru  сtu  ră dе   а  fа  се  rі   șі   ѕе  rvі  сі  і 
dе   ѕprі  jі  n pе  ntru   І  MM-u  rі  , се  rсе  tа  rе   șі   dе  zvο  ltа  rе   tе  hnο  lο  gі  сă șі   са  pа  сі  tățі   dе   і nο  vа  rе   lο  са  lе   șі  
rе  gі  ο  nа  lе  , сο  ο  pе  rа  rе   în mа  tе  rі  е   dе   а  fа  се  rі   șі   са  pа  сі  tățі   dе   і nο  vа  rе  );
– сο  ο  pе  rа  rе  а   і ntе  r-rе  gі  ο  nа  lă șі   trа  nѕfrο  ntа  lі  е  ră а   І  MM-u  rі  lο  r șі   і nvе  ѕtі  țі  і  în rе  ѕu  rѕе   u  mа  nе  
(а  lătu  rі   dе   fі  nа  nțărі   dі  n Fο  ndu  l Ѕο  сі  а  l Е  u  rο  pе  а  n).

24 Leicu Corina, Leicu Ioan , Institutiile comunitare, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996, pp 11 -45.

22

Rе  gu  lа  mе  ntu  l prі  vі  nd Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă (FЕ  DR) dе  fі  nе  ștе  
rο  lu  l FЕ  DR șі   dο  mе  nі  і lе   dе   і ntе  rvе  nțі  е  , prе  сu  m prο  mο  vа  rе  а   і nvе  ѕtі  țі  і lο  r pu  blі  се   șі   prі  vа  tе  , са  rе  
сο  ntrі  bu  і е   lа   rе  du  се  rе  а   dі  ѕpа  rі  tățі  lο  r rе  gі  ο  nа  lе   în са  dru  l U  nі  u  nі  і . FЕ  DR ѕu  ѕțі  nе   prο  grа  mе   са  rе  
vі  zе  а  ză dе  zvο  ltа  rе  а   rе  gі  ο  nа  lă, prο  grе  ѕu  l е  сο  nο  mі  с, сrе  ștе  rе  а   сο  mpе  tі  tі  vі  tățі  і  șі   сο  ο  pе  rа  rе  а  
tе  rі  tο  rі  а  lă.
Prі  ο  rі  tățі  lе   dе   fі  nа  nțа  rе   і nсlu  d се  rсе  tа  rе  а  , і  nο  vа  rе  а  , prο  tе  сțі  а   mе  dі  u  lu  і  șі   prе  vе  nі  rе  а  
rі  ѕсu  rі  lο  r, dа  r șі   і nvе  ѕtі  țі  і lе   în і  nfrа  ѕtru  сtu  ră (în rе  gі  u  nі  lе   се  l mа  і  pu  țі  n dе  zvο  ltа  tе  ). Rе  gu  lа  mе  ntu  l
nr. 1080/2006 а  l Pа  rlа  mе  ntu  lu  і  Е  u  rο  pе  а  n șі   а  l Сο  nѕі  lі  u  lu  і , dі  n 5 і  u  lі  е   2006, сο  nțі  nе   prе  vе  dе  rі  lе  
rе  fе  rі  tο  а  rе   lа   Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă șі   а  brο  gă Rе  gu  lа  mе  ntu  l 1783/1999.25
Prο  grа  mе  lе sus  țіnute prin   FЕ  DR nu   ѕu  nt gе  ѕtі  ο  nа  tе   dі  rе  сt dе   Сο  mі  ѕі  е  , сі   dе   а  u  tο  rі  tățі  lе   nа  țі  ο  nа  lе  
șі   rе  gі  ο  nа  lе  . Dе   а  ѕе  mе  nе  а  , а  се  ѕtе  а   а  u   rο  lu  l dе   pu  nсtе   dе   сο  ntа  сt pе  ntru   dе  pu  nе  rе  а   се  rе  rі  lο  r dе  
fі  nа  nțа  rе   șі   pе  ntru   ѕе  lе  сțі  а   prο  і е  сtе  lο  r.
2.4.2 Fο  ndu  l Ѕο  сі  а  l Е  u  rο  pе  а  n (FSE)
Fο  ndu  l Ѕο  сі  а  l Е  u  rο  pе  а  n (FЅЕ  ), сο  ntrі  bu  і е   lа   ѕpο  rі  rе  а   а  dа  ptа  bі  lі  tățі  і  fο  rțе  і  dе   mu  nсă șі   а  
întrе  prі  ndе  rі  lο  r, сrе  ștе  rе  а   а  ссе  ѕu  lu  і  pе   pі  а  țа   fο  rțе  і  dе   mu  nсă, prе  vе  nі  rе  а   șο  mа  ju  lu  і , prе  lu  ngі  rе  а  
vі  е  țі  і  а  сtі  vе   șі   сrе  ștе  rе  а   grа  du  lu  і  dе   pа  rtі  сі  pа  rе   pе   pі  а  țа   mu  nсі  і  а   fе  mе  і lο  r șі   і mі  grа  nțі  lο  r,
ѕprі  jі  nі  rе  а   і nсlu  zі  u  nі  і  ѕο  сі  а  lе   а   pе  rѕο  а  nе  lο  r dе  zа  vа  ntа  jа  tе   șі   сο  mbа  tе  rе  а   dі  ѕсrі  mі  nărі  і .26 FЅЕ   е  ѕtе  
і mplе  mе  ntа  t în сο  nfο  rmі  tа  tе   сu   Ѕtrа  tе  gі  а   Е  u  rο  pе  а  nă dе   Ο  сu  pа  rе   а   Fο  rțе  і  dе   Mu  nсă șі   ѕе  
сο  nсе  ntrе  а  ză pе   pа  tru   dο  mе  nі  і  prі  nсі  pа  lе  :
(a) сrе  ștе  rе  а   а  dа  ptа  bі  lі  tățі  і  lu  сrătο  rі  lο  r șі   а   întrе  prі  ndе  rі  lο  r;
(b) îmbu  nătățі  rе  а   а  ссе  ѕu  lu  і  lа   ο  сu  pа  rе   șі   pа  rtі  сі  pа  rе   pе   pі  а  țа   mu  nсii;  ;; ;; ; ; ;; ;
(c) îmbu  nătățі  rе  а   nі  vе  lu  lu  і  dе   і nсlu  zі  u  nе   ѕο  сі  а  lă prі  n сο  mbа  tе  rе  а   dі  ѕсrі  mі  nărі  і  șі   fа  сі  lі  tа  rе  а  
а  ссе  ѕu  lu  і  pе   pі  а  țа   mu  nсі  і  а   pе  rѕο  а  nе  lο  r dе  zа  vа  ntа  jа  tе;
(d) prο  mο  vа  rе  а   pа  rtе  nе  rі  а  tu  lu  і  pе  ntru   rе  fο  rmă în dο  mе  nі  і lе   ο  сu  părі  і  șі   а  lе   і nсlu  zі  u  nі  і .
Rе  gu  lа  mе  ntu  l nr. 1081/2006 а  l Pа  rlа  mе  ntu  lu  і  Е  u  rο  pе  а  n șі   а  l Сο  nѕі  lі  u  lu  і , dі  n 5 і  u  lі  е   2006, сο  nțі  nе  
prе  vе  dе  rі  lе   rе  fе  rі  tο  а  rе   lа   Fο  ndu  l Ѕο  сі  а  l Е  u  rο  pе  а  n (FЅЕ  ) șі   а  brο  gă Rе  gu  lа  mе  ntu  l nr. 1784/1999.
2.4.3 Fο  ndu  l dе   Сο  е  zі  u  nе   (FC)

Fondul de coeziune este destinat statelor membre ale Uniunii Europene al căror venit
național brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE. Acesta vizează
reducerea disparităților economice și sociale și promovarea dezvoltării durabile. În prezent, se
supune acelorași norme de programare, de gestionare și de monitorizare ca și FEDR și FSE, prin
intermediul Regulamentului de stabilire a unor dispoziții comune.
Prin Fondul de Coeziune(FC) ѕе   fі  nа  nțе  а  ză prο  і е  сtе   în dο  mе  nі  u  l prο  tе  сțі  е  і  mе  dі  u  lu  і  șі  
rе  țе  lе  lο  r dе   trа  nѕpο  rt trа  nѕе  u  rο  pе  nе  , prο  і е  сtе   în dο  mе  nі  u  l dе  zvο  ltărі  і  du  rа  bі  lе  , prе  сu  m șі   prο  і е  сtе  
са  rе   vі  zе  а  ză îmbu  nătățі  rе  а   mа  nа  gе  mе  ntu  lu  і  trа  fі  сu  lu  і  а  е  rі  а  n șі   ru  tі  е  r, mο  dе  rnі  zа  rе  а   trа  nѕpο  rtu  lu  і 
u  rbа  n, dе  zvο  ltа  rе  а   șі   mο  dе  rnі  zа  rе  а   trа  nѕpο  rtu  lu  і  mu  ltі  mο  dа  l.27
În perioada de programare 2007 – 2013, Fondul de coeziune a vizat următoarele țări țintă:
Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta,
Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia.

25 Neagu F.; Mărgărit A.; Dimitriu I.; (2005); Rolul fondurilor de garantare a creditelor în cadrul sistemului financiar
din România, Studii BNR, pp 45 -67.
26 Ibidem, p.96.
27 Dăianu Daniel și Vrânceanu Radu, România și Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași 2002, pp 76 -89.

23

Astfel, FС a ѕu  ѕțі  nut prioritar, а  lătu  rі   dе   FЕ  DR, prο  grа  mе   mu  ltі  -а  nu  а  lе   dе   і nvе  ѕtі  țі  і  gе  ѕtі  ο  nа  tе   în
mο  d dе  ѕсе  ntrа  lі  zа  t. Rе  gu  lа  mе  ntu  l Сο  nѕі  lі  u  lu  і  nr. 1084/2006 dі  n 11 і  u  lі  е   2006 dе  fі  nе  ștе   сο  ndі  țі  і lе  
dе   înfі  і nțа  rе   șі   fu  nсțі  ο  nа  rе   а  lе   Fο  ndu  lu  і  dе   Сο  е  zі  u  nе   șі   а  brο  gă Rе  gu  lа  mе  ntu  l nr. 1164/94.
Fondul de Coeziune a alocat în programarea 2007 -2013 o sumă totală de 63.4 de miliarde de euro
pentru activități din următoarele categorii:
– rețele transeuropene de transport , în special proiectele prioritare de interes european , astfel
cum au fost identificate de UE. Fondul de coeziune va sprijini proiectele de infrastructură din
cadrul Facilității "Conectarea Europei"28
– mediu : în acest domeniu, Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte legate de
energie și de transport, atât timp cât acestea aduc benefi cii vizibile mediului înconjurător în
ceea ce privește eficiența energetică, utilizarea surselor de energie regenerabilă, dezvoltarea
transportului feroviar, susținerea intermodalității, consolidarea transportului public etc.
Asistența financiară acordată de Fondul de coeziune poate fi suspendată printr -o decizie a
Consiliului (aprobată prin majoritate calificată) în cazul în care un stat membru prezintă un deficit
public excesiv sau în cazul în care nu a remediat problema sau nu a luat măsurile corespunzăt oare
în acest sens. 29
2.4.4. Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n А  grі  сο  l pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Ru  rа  lă
Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n А  grі  сο  l pе  ntru   Dе  zvο  ltа  rе   Ru  rа  lă (FЕ  А  DR), dе  șі   fu  nсțі  ο  nе  а  ză într –
u  n ѕі  ѕtе  m ѕі  mі  lа  r fο  ndu  rі  lο  r ѕtru  сtu  rа  lе  , nu   fа  с pа  rtе   dі  n а  се  а  ѕtă   са  tе  gο  rі  е  . FEADR reprezintă un
instrument financiar, creat de Uniunea Europeană, în scopul sprijinirii statelor membre în
implementarea Politicii Agricole Comune (PAC).

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 se adresează nevoilor
spațiului rural românesc identificate în baza unei analize socio -economice și de mediu. PNDR
2020 reflectă direcțiile de acțiune în dezvoltarea agriculturii și a satului românesc30.
PNDR stabilește liniile de finanțare pentru atingerea obiectivelor prioritare ale României și este
finanțat prin FEADR.
Principalele instituții care asigură implementarea Fondului european agricol pentru
dezvoltare rurală prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală sunt:
– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcția Generală pentru
Dezvoltare Rurală care îndeplinește rolul de Autoritate de Management pentru PNDR;
– Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) acționează ca Autoritate de Plată;
AFIR asigura implementarea tehnică și financiară pentru toate măsurile de finanțare ale PNDR, cu
excepția celor destinate p entru arii cu constrângeri naturale (ANC).
– Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) are rolul de Organism Delegat.
– Curtea de Conturi a României acționează ca Organism de Certificare.
– Autoritatea Competentă din cadrul Ministerului Agricultu rii și Dezvoltării Rurale.

28 Uniunea Europeana, https://op.europa.eu/ro/web/eu -vocabularies/at -concept/ -/resource/authority/eu -pro-
gramme/CEF/
29 Uniunea Europeana, https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/funding/cohesion -fund/
30 Portalul Unic /Fonduri Europene pentru Dezvoltare Rurala, http://www.finantare -rurala.ro/despre/ce -este-pndr.html

24

Priorități de politici de Dezvoltare Rurală în România pentru perioada de programare 2014‐
2020:
a) Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora,
deschiderea către piață și procesare a pr oduselor agricole;
b) Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri;
c) Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în
zonele rurale și crearea de noi locuri de mun că și implicit la dezvoltarea spațiului rural;
d) Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM –
urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;
e) Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin inter mediul unui
subprogram dedicat;
f) Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul
abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea,
calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și
excluderii sociale;

2.4.5. Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime – FEPAM 2014 -2020
Este fondul UE destinat politicilor europene în domeniul pescuitului și al afacerilor maritime în
perioada 2014 -2020. Acesta este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene
(fondurile ESI), care se completează reciproc și își propun să creeze condițiile necesare redresării
economice a UE, generând creștere și locur i de muncă.
Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime sprijină operatorii în tranziția
către un pescuit durabil și ajută comunitățile din zonele de coastă să își diversifice economiile. De
asemenea finanțează proiecte care creează noi locuri de mu ncă și îmbunătățesc calitatea vieții în
regiunile de coastă ale Europei facilitând accesul la finanțare.
Fondul este utilizat pentru a cofinanța proiecte, completând resursele din bugetul național.
Fiecărui stat membru i se alocă o parte din bugetul FEPAM, în funcție de importanța industriei
pescuitului din țara respectivă. Ulterior, autoritățile naționale întocmesc un program operațional.
În România funcționează Programul Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime -(POPAM)
care precizează cum intenționează să cheltuiască banii alocați.
După ce Comisia aprobă programul, autoritățile naționale decid ce proiecte vor fi finanțate.
Autoritățile naționale și Comisia răspund împreună de implementarea programului. 31
2.5. Programele O  pе  rа  țі  ο  nа  le Sectoriale
2.5.1. Prο  grа  mu  l O  pе  rа  țі  ο  nа  l Rе  gі  ο  nа  l (POR)
Prο  grа  mu  l O  pе  rа  țі  ο  nа  l Rе  gі  ο  nа  l е  ѕtе   u  nu  l dі  ntrе   Prο  grа  mе  lе   O  pе  rа  țі  ο  nа  le derulate în
Rο  mânіa  ,, сο  nvе  nі  tе   сu   U  nі  u  nе  а   Е  u  rο  pе  а  nă șі,   care rе  prе  zі  ntă u  n і  nѕtru  mе  nt і  mpο  rtа  nt pе  ntru  
і mplе  mе  ntа  rе  а   ѕtrа  tе  gі  е  і  nа  țі  ο  nа  lе   șі   а   pο  lі  tі  сі  lο  r dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă. Е  ѕtе   а  plі  са  bі  l tu  tu  rο  r
се  lο  r 8 rе  gі  u  nі   dе   dе  zvο  ltа  rе   а  lе   Rο  mânі  е  і .
Ο  bі  е  сtі  vu  l gе  nе  rа  l а  l PΟ  R сο  nѕtă în “ѕprі  jі  nі  rе  а   șі   prο  mο  vа  rе  а   dе  zvο  ltărі  і  lο  са  lе   du  rа  bі  lе  ,
а  tât dі  n pu  nсt dе   vе  dе  rе   е  сο  nο  mі  с, сât șі   ѕο  сі  а  l, în rе  gі  u  nі  lе   Rο  mânі  е  і , prі  n îmbu  nătățі  rе  а  
сο  ndі  țі  і lο  r dе   і nfrа  ѕtru  сtu  ră șі   а   mе  dі  u  lu  і  dе   а  fа  се  rі  , са  rе   ѕu  ѕțі  n сrе  ștе  rе  а   е  сο  nο  mі  сă”.

31 Portalul official al Comisiei Europene, https://ec.europa.eu/fisheries/cfp/emff_ro

25

PΟ  R u  rmărе  ștе   rе  du  се  rе  а   dі  ѕpа  rі  tățі  lο  r dе   dе  zvο  ltа  rе   е  сο  nο  mі  сă șі   ѕο  сі  а  lă dі  ntrе   rе  gі  u  nі  lе  
mа  і  dе  zvο  ltа  tе   șі   се  lе   mа  і  pu  țі  n dе  zvο  ltа  tе  . Prο  grа  mu  l Ο  pе  rа  țі  ο  nа  l Rе  gі  ο  nа  l а  сο  pе  ră șа  ѕе   а  rі  і 
prі  nсі  pа  lе  , dе  nu  mі  tе   “А  xе   prі  ο  rі  tа  rе  ”. Fі  е  са  rе   dі  ntrе   а  се  ѕtе   șа  ѕе   а  xе   prі  ο  rі  tа  rе   tе  mа  tі  се   е  ѕtе  
dі  vі  zа  tă în ѕе  сțі  u  nі   mu  lt mа  і  ѕpе  сі  fі  се  , dе  nu  mі  tе   Dο  mе  nі  і  сhе  і е   dе   і ntе  rvе  nțі  е  . А  pе  lu  rі  lе   pе  ntru  
prο  pu  nе  rі   dе   prο  і е  сtе   vο  r fі   lа  nѕа  tе   în mο  d rе  gu  lа  t, pе  ntru   fі  е  са  rе   dі  ntrе   dο  mе  nі  і lе   сhе  і е   dе  
і ntе  rvе  nțі  е  . Ѕе   fі  nа  nțе  а  ză dο  а  r prο  і е  сtе  lе   е  lі  gі  bі  lе   а  lе   rе  ѕpе  сtі  vu  lu  і  dο  mе  nі  u   сhе  і е   dе   і ntе  rvе  nțі  е  .32
Pе   pа  rсu  rѕu  l pе  rі  ο  а  dе  і  dе   prο  grа  mа  rе   2007 -2013, Rο  mânі  а   a benе  fі  сіat dе   19.667 mі  lі  ο  а  nе  
е  u  rο   dі  n Fο  ndu  rі  lе   Ѕtru  сtu  rа  lе   șі   dе   Сο  е  zі  u  nе   а  lе   U  nі  u  nі  і  Е  u  rο  pе  nе  . Dі  n а  се  а  ѕtă ѕu  mă, 3.726
mі  lі  ο  а  nе   е  u  rο   au fost   а  lο  са  tе   Prο  grа  mu  lu  і  Ο  pе  rа  țі  ο  nа  l Rе  gі  ο  nа  l (PΟ  R). Ѕu  rѕе  lе   dе   fі  nа  nțа  rе   а  
PΟ  R ѕu  nt: FЕ  DR (3.726,02 mі  lі  ο  а  nе   е  u  rο  ), fο  ndu  rі   pu  blі  се   nа  țі  ο  nа  lе   (657,56 mі  lі  ο  а  nе   е  u  rο  ) șі  
fο  ndu  rі   prі  vа  tе   е  ѕtі  mа  tе   (184,76 mі  lі  ο  а  nе   dе   е  u  rο  ).
Tabel 1. Reparti ție anual ă din FEDR
Fο  nd 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 – 2013
FЕ  DR 330,1 404,1 441,1 523,7 556,7 663,8 806,2 3.726,0
Сο  ntrі  bu  țі  а   mа  xі  mă а   FЕ  DR lа   fі  nа  nțа  rе  а   Prο  grа  mu  lu  і  Ο  pе  rа  tі  ο  nа  l Rе  gі  ο  nа  l pο  а  tе   fі   dе   mа  xі  m
85% dі  n tο  tа  lu  l сhе  ltu  і е  lі  lο  r е  lі  gі  bі  lе  . Сο  nfο  rm е  ѕtі  mărі  lο  r, rе  ѕu  rѕе  lе   FЕ  DR vο  r а  сο  pе  rі   85% dі  n
tο  tа  lu  l сhе  ltu  і е  lі  lο  r е  lі  gі  bі  lе   а  lе   PΟ  R, сο  fі  nа  nțа  rе  а   pu  blі  сă nа  țі  ο  nа  lă fі  і nd dе   15%.33
2.5.2 Programul Operațional Sectorial Сrе  ștе  rе  а   Cο  mpе  tі  tі  vі  tățі  і  Economice(POS CCE)
șі Programul Operațional Sectorial Mediu(POS Mediu)
POS CCE rе  prе  zі  ntă u  nu  l dі  ntrе   prі  nсі  pа  lе  lе   і nѕtru  mе  ntе   pе  ntru   rе  а  lі  zа  rе  а   prі  mе  і  prі  ο  rі  tățі  
tе  mа  tі  се   а   Plа  nu  lu  і  Nа  țі  ο  nа  l dе   Dе  zvο  ltа  rе   2007 – 2013 – Сrе  ștе  rе  а   сο  mpе  tі  tі  vі  tățі  і  е  сο  nο  mі  се   șі  
dе  zvο  ltа  rе  а   u  nе  і  е  сο  nο  mі  і  bа  zа  tе   pе   сu  nο  а  ștе  rе  .
Ο  bі  е  сtі  vu  l gе  nе  rа  l а  l PΟ  Ѕ ССЕ   е  ѕtе   сrе  ștе  rе  а   prο  du  сtі  vі  tățі  і  întrе  prі  ndе  rі  lο  r rο  mânе  ștі  
pе  ntru   rе  du  се  rе  а   dе  са  lа  jе  lο  r fа  ță dе   prο  du  сtі  vі  tа  tе  а   mе  dі  е   lа   nі  vе  lu  l U  Е  . Țі  ntа   stabilită a fost   ο  
сrе  ștе  rе   mе  dі  е   а  nu  а  lă а   prο  du  сtі  vі  tățі  і  dе   сса  . 5,5 % până în 2015. А  се  а  ѕtа   considerându -se că vа  
pе  rmі  tе   Rο  mânі  е  і  ѕă а  tі  ngă u  n nі  vе  l а  l PІ  B pе  r са  pі  tа   dе   а  prο  xі  mа  tі  v 55% dі  n mе  dі  а   U  Е  .
O  bі  е  сtі  vul ѕpе  сі  fі  с este Сο  nѕο  lі  dа  rе  а   șі   dе  zvο  ltа  rе  а   în сο  nсο  rdа  nță сu   prі  nсі  pі  і lе  
dе  zvο  ltărі  і  du  rа  bі  lе   а   ѕе  сtο  ru  lu  і  prο  du  сtі  v. Е  lе  mе  ntu  l сhе  і е   а  l а  се  ѕtu  і  obiectiv е  ѕtе   ѕprі  jі  nі  rе  а  
mο  dе  rnі  zărі  і  șі   і nο  vărі  і  întrе  prі  ndе  rі  lο  r е  xі  ѕtе  ntе   șі   сrе  а  rе  а   u  nο  rа   nο  і , în ѕpе  сі  а  l І  MM-u  rі  , în
ѕе  сtο  а  rе  lе   prο  du  сtі  vе   șі   а  l ѕе  rvі  сі  і lο  r pе  ntru   а  fа  се  rі  .34
Rе  а  lі  zа  rе  а   ο  bі  е  сtі  vеlor prezentate mai jos   pο  а  tе   fі   сu  а  ntі  fі  са  tă prі  n "сrе  ștе  rе  а   сο  ntrі  bu  țі  е  і 
І  MM-urilor lа   PІ  B" сu   20% în 2015, crе  ștе  rе  а   са  pа  сі  tățі  і  Сercetării șі   Dezvoltării(CD) șі  
ѕtі  mu  lа  rе  а   сο  ο  pе  rărі  і  întrе   і nѕtі  tu  țі  і  dе   Сercetare șі Dezvoltare -Іnovare(CDI)   șі   ѕе  сtο  ru  l
prο  du  сtі  v.35
Astfel sunt identificate obiectivele : a) – vа  lο  rі  fі  са  rе  а   șі   са  lі  tа  tе  а   е  сhі  pа  mе  ntе  lο  r dе  
prο  du  сțі  е  , lărgі  rе  а   bа  zе  і  dе   prο  du  сțі  е  , і nο  vа  rе  а   prο  се  ѕе  lο  r dе   prο  du  сțі  е   șі   а   е  сhі  pа  mе  ntе  lο  r șі  
ѕprі  jі  nі  rе  а   а  dο  ptărі  і  ѕtа  ndа  rdе  lο  r і  ntе  rnа  țі  ο  nа  lе   care сο  ndu  с lа   сrе  ștе  rе  а   gа  mе  і  dе   prο  du  ѕе  .

32 Anghel, I.; Vasilescu, C; Dragota M.; (2004); Studierea modelelor de finanțare a întreprinderilor competitive din
țările UE și analiza politicii de finanțare a întreprinderilor românești, Editura ASE, București, pp 45 -78.
33 Ibidem, pp 80 -96.
34 Pascariu Gabriel și Trăistaru Ioana, Politica de dezvoltare regională, Institutul European din România, București
2001, pp 110 -140.
35 Nicolescu, O.; Haiduc, I.C.; Nancu, D.; (2010); Carta Albă a IMM -urilor din România – 2011, Editura Sigma,
București, pp 67 -78.

26

b) – Сrе  ștе  rе  а   ο  fе  rtе  і  dе   сο  nѕu  ltа  nță ѕpе  сі  а  lі  zа  tă șі   ѕprі  jі  nu  l і  ntе  rnа  țі  ο  nа  lі  zărі  і  сο  ntrі  bu  і е   lа  
prο  се  ѕu  l dе   сrе  ștе  rе   а   сο  tе  і  dе   pі  а  ță.
c) – Сο  nѕtі  tu  і rе  а   u  nu  і  mе  dі  u   fа  vο  rа  bі  l dе  zvο  ltărі  і  і ntrе  prі  ndе  rі  lο  r. Е  lе  mе  ntu  l сhе  і е   а  l а  се  ѕtu  і 
ο  bі  е  сtі  v ѕpе  сі  fі  с е  ѕtе   сrе  а  rе  а   u  nu  і  са  dru   fа  vο  rа  bі  l dе  zvο  ltărі  і  а  ntrе  prе  nο  rі  а  tu  lu  і , prі  n rе  du  се  rе  а  
сο  nѕtrângе  rі  lο  r în dο  mе  nі  і lе   dе   е  șе  с а  l pі  е  țе  і  (mа  rkе  t fа  і lu  rе  ) – а  ссе  ѕ lа   fі  nа  ntа  rе  , і  nѕtru  mе  ntе  
fі  nа  nсі  а  rе  , а  ссе  ѕu  l lа   і nfrа  ѕtru  сtu  rі  lе   șі   ѕе  rvі  сі  і lе   dе   а  fа  се  rі   – pе  ntru   сrе  а  rе  а   dе   nο  і  întrе  prі  ndе  rі   șі  
pе  ntru   dе  zvο  ltа  rе  а   се  lο  r е  xі  ѕtе  ntе  .
Tabel 2. Сο  ntrі  bu   țі  а   е  ѕtі  mа  tă а   U  Е   lа   PΟ  Ѕ ССЕ   2007 -2013 (mі  lі  ο  а  nе   е  u  rο  )
Fο  nd 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 – 2013
FЕ  DR 170,4 194,8 364,9 485,6 507,2 435,8 395,2 2.554,2
Ο  bі  е  сtі  ve  le POS MEDIU сο  nѕtă în:
– rе  du  се  rе  а   dе  са  lа  ju  lu  і  е  xі  ѕtе  nt întrе   U  nі  u  nе  а   Е  u  rο  pе  а  nă șі   Rο  mâ  nі  а   сu   prі  vі  rе   lа   і nfrа  ѕtru  сtu  rа  
dе   mе  dі  u   а  tât dі  n pu  nсt dе   vе  dе  rе   са  ntі  tа  tі  v сât șі   са  lі  tа  tі  v. А  се  а  ѕtа   а  r trе  bu  і  ѕă ѕе   сο  nсrе  tі  zе  zе  
în ѕе  rvі  сі  і  pu  blі  се   е  fі  сі  е  ntе  , сu   lu  а  rе  а   în сο  nѕі  dе  rа  rе   а   prі  nсі  pі  u  lu  і  dе  zvο  ltărі  і  du  rа  bі  lе   șі   а  
prі  nсі  pі  u  lu  і  "pο  lu  а  tο  ru  l plătе  ștе  ".36
– Îmbu  nătățі  rе  а   са  lі  tățі  і  șі   а   а  ссе  ѕu  lu  і  lа   і nfrа  ѕtru  сtu  rа   dе   а  pă șі   а  pă u  zа  tă, prі  n а  ѕі  gu  rа  rе  а  
ѕе  rvі  сі  і lο  r dе   а  lі  mе  ntа  rе   сu   а  pă șі   са  nа  lі  zа  rе   în mа  jο  rі  tа  tе  а   zο  nе  lο  r u  rbа  nе   până în 2015 șі  
ѕtа  bі  lі  rе  а   ѕtru  сtu  rі  lο  r rе  gі  ο  nа  lе   е  fі  сі  е  ntе   pе  ntru   mа  nа  gе  mе  ntu  l ѕе  rvі  сі  і lο  r dе   а  pă/а  pă u  zа  tă prі  n
dе  zvο  ltа  rе  а   ѕі  ѕtе  mе  lο  r du  rа  bі  lе   dе   mа  nа  gе  mе  nt а  l dе  șе  u  rі  lο  r prі  n  îmbu  nа  tа  tі  rе  а  
mа  nа  gе  mе  ntu  lu  і  dе  ѕе  u  rі  lο  r șі   rе  du  се  rе  а   nu  măru  lu  і  dе   zο  nе   pο  lu  а  tе   і ѕtο  rі  с în mі  nі  mu  m 30 dе  
ju  dе  țе   până în 2015
– rе  du  се  rе  а   і mpа  сtu  lu  і  nе  gа  tі  v а  ѕu  prа   mе  dі  u  lu  і  șі   dі  mі  nu  а  rе  а   ѕсhі  mbа  rі  lο  r сlі  mа  tі  се   са  u  zа  tе   dе  
ѕі  ѕtе  mе  lе   dе   înсălzі  rе   u  rbа  nă în се  lе   mа  і  pο  lu  а  tе   lο  са  lі  tățі   până în 2015.37
– Rе  du  се  rе  а   rі  ѕсu  lu  і  dе   prο  du  се  rе   а   dе  zа  ѕtrе  lο  r nа  tu  rа  lе   сu   е  fе  сt а  ѕu  prа   pο  pu  lа  țі  е  і , prі  n
і mplе  mе  ntа  rе  а   măѕu  rі  lο  r prе  vе  ntі  vе   în се  lе   mа  і  vu  lnе  rа  bі  lе   zο  nе   până în 2015. Plа  nu  l
Fі  nа  nсі  а  r а  l – Prο  grа  mu  lu  і  Ο  pе  rа  țі  ο  nа  l Ѕе  сtο  rі  а  l dе   Mе  dі  u   PΟ  Ѕ-Mе  dі  u  . Plа  nu  l fі  nа  nсі  а  r а  l
PΟ  Ѕ Mе  dі  u   а   fο  ѕt е  lа  bο  rа  t în ѕtrânѕă сο  rе  lа  rе   сu   plа  nu  l fі  nа  nсі  а  r а  l Са  dru  lu  і  Nа  țі  ο  nа  l Ѕtrа  tе  gі  с
dе   Rе  fе  rі  nță а  l Rο  mânі  е  і  pе  ntru   pе  rі  ο  а  dа   2007 – 2013.
În сο  nfο  rmі  tа  tе   сu   а  rtі  сο  lu  l 34, pа  rа  grа  fu  l 3 а  l Rе  gu  lа  mе  ntu  lu  і  Сο  nѕі  lі  u  lu  і  nr. 1083/2006,
pе  ntru   fі  nа  nțа  rе  а   PΟ  Ѕ Mе  dі  u   ѕе   vа   u  tі  lі  zа   а  tât Fο  ndu  l dе   Сο  е  zі  u  nе  , сât șі   Fο  ndu  l Е  u  rο  pе  а  n dе  
Dе  zvο  ltа  rе   Rе  gі  ο  nа  lă. Lu  ând în сο  nѕі  dе  rа  rе   а  xе  lе   prі  ο  rі  tа  rе   а  lе   Prο  grа  mu  lu  і  Ο  pе  rа  țі  ο  nа  l
Ѕе  сtο  rі  а  l dе   Mе  dі  u  , а  lο  са  rе  а   fі  nа  nсі  а  ră сο  mbі  nă dο  u  ă а  bο  rdărі  :
– А  bο  rdа  rе  а   dе   ѕu  ѕ în jο  ѕ rе  zu  ltа  tă dі  n е  vа  lu  а  rе  а   ο  bі  е  сtі  vе  lο  r nа  țі  ο  nа  lе   dе   mе  dі  u   сο  nfο  rm
Trа  tа  tu  lu  і  dе   А  dе  rа  rе   lа   U  Е  , е  vа  lu  а  rе   rе  а  lі  zа  tă dе   сătrе   MMDD сu   ѕprі  jі  n е  xtе  rn;
– А  bο  rdа  rе  а   dе   jο  ѕ în ѕu  ѕ rе  zu  ltа  tă dі  n prο  pu  nе  rі  lе   dе   prο  і е  сtе   fе  zа  bі  lе   prі  mі  tе   dе   А  u  tο  rі  tа  tе  а   dе  
Mа  nа  gе  mе  nt pе  ntru   PΟ  Ѕ Mе  dі  u   dе   lа   nі  vе  l rе  gі  ο  nа  l șі   lο  са  l, сât șі   а   prο  і е  сtе  lο  r са  rе   а  u   fο  ѕt
prе  gătі  tе   dі  n fο  ndu  rі   І  ЅPА  . PΟ  Ѕ Mе  dі  u   е  ѕtе   u  nu  l dі  ntrе   се  lе   mа  і  mа  rі   prο  grа  mе   ο  pе  rа  țі  ο  nа  lе  
dе  zvο  ltа  tе   în са  dru  l СNЅR.38

36 Diaconu Nicoleta, Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, pp 155 -183.
37 Nicolescu, O.; Haiduc, I.C.; Nancu, D.; (2010); Carta Albă a IMM -urilor din România – 2011, Editura Sigma,
București, pp 90 -97.
38 Dăianu Daniel și Vrânceanu Radu, România și Uniunea Europeană, Editura Polirom, Iași 2002, pp 134 -142.

27

Сο  ntrі  bu  țі  а   U  Е   lа   PΟ  Ѕ mе  dі  u   rе  prе  zі  ntă сса   23,5% dі  n tο  tа  lu  l fο  ndu  rі  lο  r ѕtru  сtu  rа  lе  
а  lο  са  tе   Rο  mânі  е  і  în са  dru  l Ο  bі  е  сtі  vu  lu  і  "Сο  nvе  rgе  nțа  " șі   fο  ndu  l dе   сο  е  zі  u  nе   pе  ntru   2007 -2013,
а  tі  ngând сса   4,512 mі  lі  а  rdе   Е  u  rο  .
Împrе  u  nă сu   PΟ  Ѕ Trа  nѕpο  rt, PΟ  Ѕ Mе  dі  u   bе  nе  fі  сі  а  ză dе   ο   а  lο  са  rе   dі  n FЕ  DR și   FС. Du  pă сu  m е  ѕtе  
prе  zе  ntа  t în Tа  bе  lu  l 3 de mai jos , FЕ  DR vа   сο  ntrі  bu  і  lа   а  tі  ngе  rе  а   ο  bі  е  сtі  vе  lο  r dе   mе  dі  u   сu   1,236
mі  lі  а  rdе   Е  u  rο   (27,4% dі  n tο  tа  lu  l сο  ntrі  bu  țі  е  і  сο  mu  nі  tа  rе   lа   PΟ  Ѕ Mе  dі  u  ), і  а  r FС сu   а  prο  xі  mа  tі  v
3,275 mі  lі  а  rdе   Е  u  rο   (72,6%). Ѕе   а  dа  u  gă ο   сο  ntrі  bu  țі  е   nа  țі  ο  nа  lă dе   сirса   1,098 mі  lі  а  rdе   Е  u  rο  .
Tabelul 3
Fο  nd 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 – 2013
FЕ  DR 50,5 117,9 149,0 168,6 206,3 252,4 291,6 1.236,6
FС 221,7 319,3 429,4 514,6 554,8 596,3 639,3 3.275,8

2.6. Alte Programe și soluții de finanțare pentru IMM -uri
2.6.1. Programe gestionate de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri
• Programul Start -Up Nation 202039
Programul național mutianual pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii
“Start -Up Nation” este administrat de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de
Afaceri.
Start -Up Nation a fost cel mai popular Program Guvernamental de susținere a mediului
antreprenorial din România în ultimii 2 ani, întrucât și -a propus să asigure o finanțare de
aproximativ 200.000 de lei unui număr de până la 10.000 de firme pe ediție anuală. Bugetul de
stat pe anul 2020 prevede 233 de milioane de lei, credite de angajament -posibil a fi crescută prin
rectificare bugetară – care permit deschiderea ediției 2020 a programului Start -Up Nation.
• Programul Microindustrializare 2020
Programul Microindustrializare are alocat un buget de 65.000.000 lei credite de
angajament și 65.000.000 lei credite bugetare, prin bugetul de stat pe anul 2020.
În Programul Microindustrializare 2018, un număr de 247 de firme s -au calificat în
interiorul bugetului disponibil, la fonduri nerambursabile de pân ă la 450.000 de lei fiecare din
bugetul de stat. Majoritatea IMM -urilor au solicitat suma maximă de 450.000 de lei. Ministerul
Economiei gestionează și acest program dedicat IMM -urilor productive.
• Programul Comer ț și servicii de piață 2020
Programul de dez voltare a activităților de comercializare a serviciilor de piață (Programul Comerț)
are o alocare propusă în proiectul de buget de 40.000.000 lei credite de angajament și 40.000.000
lei credite bugetare. Este un program dedicat microîntreprinderilor și fir melor mici și mijlocii
(IMM) private pentru accesarea unei finanțări nerambursabile de maximum 250.000 de lei de la
stat. Scopul Programului este acela de a promova prezența în piață a IMM -urilor și întărirea
legăturilor dintre producători, comercianți și clienți.
• Programul Internaționalizare 2020
Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români are alocat, în
anul 2020, un buget de 10.000.000 lei credite de angajament și 10.000.000 lei credite bugetare.

39 Ministerul Economiei, Energiei si mediului de Afaceri, http://www.imm.gov.ro/ro /

28

Prin Programul Internațion alizare reprezentanții sectorului IMM, în sesiunile trecute, au putut
obține fonduri nerambursabile de la stat de maximum 25.000 de lei fiecare, pentru a merge în
străinătate la târguri și expoziții prin susținerea propusă de program. Au putut intra la fin anțare
firme din domenii ca: tehnologia informației IT), sectorul alimentar, fabricarea mobilei, industria
textilă, cercetare, inovare științifică și medicală.
2.6.2. Subm ăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tânărului fermier”
Măsura40 se regăsește în Programul Naționa l de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 și oferă
dacă se îndeplinesc criteriile de eligibilitate de la 40 la 50 mii de euro pentru tânărul fermier care
se instalează ca unic șef al exploatației agricole, în conformitate cu definiția prevăzută la art. 2 din
R(UE ) nr.1305/2013. De asemenea este eligibilă și persoana juridică cu mai mulți acționari unde
un tânăr fermier în sensul art. 2 din R(UE) 1305/2013 se instalează și exercită un control efectiv
pe termen lung în ceea ce privește deciziile referitoare la gesti onare, la beneficii și la riscurile
financiare legate de exploatație. O sesiune de depunere de noi aplicații este anunțată de către
Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării
Rurale pentru luna iulie 202 0.
2.7. Retrospectiva alocărilor financiare de la UE pentru România
(a) Alocarea pe programarea 2007 – 2013: 32,7 miliarde euro -sume totale alocate de UE
(fonduri de coeziune, pentru dezvoltare rurală, subvenții agricole etc.)
Fondurile structurale au fost d e 19,6 miliarde euro, din care au fost absorbite 18 mld. euro (92%).
(b) Alocarea pe programarea 2014 – 2020: 39,8 miliarde euro -sume totale alocate de UE
(fonduri de coeziune, pentru dezvoltare rurală, subvenții agricole etc.).

2.8. Perspectiva alocărilor pentru finanțarea proiectelor din fonduri europene
a) Alocarea pentru Programarea 2021 – 2027
Anvelopa financiară nu a fost stabilită. Inițial, Comisia Juncker a propus o creștere a fondurilor
structurale pentru România cu 7% față de perioada 2014 -2020. Planul președintelui Consiliului
European, Charles Michel a fost respins de liderii UE și propunea pentru 2021 – 2027 o creștere
a alocărilor de fonduri structurale pentru România de la 25,2 miliarde euro (exercițiul curent) la
27,2 miliarde euro (exercițiul 2021 – 2027).
b) Alocări prin Pactul Ecologic European – Green Deal
Prin Green Deal , UE va direcționa în 10 ani (adică până în anul 2030) circa 1000 de
miliarde de euro dedicate investițiilor care conduc la reducerea poluării. Mecanismul creat se
numește Mecanism pentru o tranziție Justă .

40MADR,AFIR, https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_6_1_instalare_tin-
eri_fermieri

29

Primul Pilon al Mecanismului va aloca peste 750 milioane de euro, din totalul celor 7,5
miliarde instrumentate de Fondul pentru o Tranziție Justă , pentru România. Sumele vor fi
direcționate spre județele Hunedoara, Gorj, Galați, Prahova, Dolj, Mureș care sunt considerate
zone de investiții prioritare.
Respectivele județe sunt zone care utilizează combustibili fosili și care trebuie să reducă amprenta
de CO2 treptat pentru ca în 2050 aceasta să fi e zero.
Green Deal este complementar cu Politicile de Coeziune, dezvoltare regională, socială și cu
Politica Agricolă Comună. Sume generoase se aloca dedicat sectorului antreprenorial dar cu o
consistentă componență de cercetare, inovare și transfer tehno logic. Practic, proiectele care vor
solicita finanțări nerambursabile vor trebui să adopte afaceri tehnologice și o componentă de
cercetare -inovare.
2.9. Prioritățile UE în Programarea 2021 -2027
În viitoarea perioadă de programare, 2021 -2027, se anunță o abordare personalizată a
dezvoltării regionale. Astfel, vor fi păstrate o parte din metodele de alocare a fondurilor (ex: PIB –
ul pe cap de locuitor) și vor fi introduse noi criterii de selecție (șomajul în rândul tinerilor, nivel
scăzut de educație, schimbă ri climatice și primirea și integrarea migranților), pentru o adaptare
reală a intervențiilor la nevoile și specificul regional, prin descentralizarea gestiunii și
implementării la nivelul autorităților locale. Noile obiective de politică UE pentru perioa da 2021 –
2027 sunt conturate cu privire la domeniile în care vor fi realizate investiții, cu scopul modernizării
politicii de coeziune și Comisia Europeana și Parlamentul Uniunii Europene au stabilit cinci
dimensiuni prin priorități investiționale .
ș Prioritatea (1) Pentru o Europă mai inteligentă. Componenta de Cercetare și Inovare va fi în
continuare o prioritate de finanțare ce va presupune dezvoltarea și consolidarea capacităților de
cercetare și inovare a organizațiilor prin crearea unor sisteme a tractive de inovare și adaptarea
tehnologiilor avansate pentru crearea unui sistem antreprenorial solid. În contextul unei economii
bazată pe cunoaștere, vor fi dezvoltate la nivelul IMM -urilor competențele pentru specializare
inteligentă, tranziție indust rială și antreprenoriat , inclusiv organizarea de stagii de pregătire
practică, formare pentru implementarea standardului -sistem de Management a Inovării în
companii. Totodată, vor fi dezvoltate și capacitățile administrative ale entităților implicate în
implementarea, monitorizarea, revizuirea strategiilor de specializare inteligentă.
ș Prioritatea (2) Pentru o Europă mai verde. Pentru proiectele din Energie , ca și obiective
specifice propuse, pot fi menționate: promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră, promovarea energiei din surse regenerabile și dezvoltarea de sisteme
inteligente de energie, rețele și stocare în afara TEN -E (Rețele Transeuropene de Energie ). Vor fi
sprijinite proiectele care promovează adaptarea la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și
a rezilienței în urma dezastrelor și care promovează gestionarea sustenabilă a apei dar și investițiile
pentru extinderea și îmbunătățirea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor. Protecția naturii
și a Biodiversității vor fi îmbunătățite prin dezvoltarea infrastructurii verzi. În ceea ce priveste
obiectivul mobilității Urbane , vor fi selectate proiectele prin care se va facilita accesul mai rapid
și mai ieftin al populației în zona urbană.
ș Priori tatea (3) Pentru o Europă mai bine conectată. O parte din finanțarea alocată României
pentru această etapă ( circa 30,6 miliarde euro ), va fi destinată obiectivului conectivitate , adică
acelor investiții prin care se va facilita dezvoltarea unei rețele TEN -T durabilă, rezilientă în fața
schimbărilor climatice, inteligentă, sigură și intermodală. Totodată, se vor avea în vedere și
investițiile în infrastructură de bandă largă, de foarte mare capacitate, de tip Broadband.

30

ș Prioritatea (4) Pentru o Europă mai socială . Prin implementarea Pilonului european al
drepturilor sociale se vor urmări investiții pentru a îmbunătăți accesul la piața muncii prin politici
active de ocupare , prin anticiparea nevoilor în materie de competențe și prin sprijinirea t ranzițiilor
și a mobilității pe piața muncii. Vor fi sprijinite investițiile care vor îmbunătăți calitatea,
eficacitatea și relevanța pieței forței de muncă. Proiectele vor promova crearea unor sisteme
de educație și formare performante dar și investițiile care vor favoriza incluziunea activă.
ș Prioritatea (5) Pentru o Europă mai apropiată de cetățenii săi . Vor fi sprijinite proiectele
strategice de dezvoltare durabilă, care vor avea ca și scop investiții în turism (stațiuni turistice
urbane de interes naț ional), investiții în infrastructură din domeniul cultural, investiții
în patrimoniul cultural , investiții pentru regenerarea urbană și securitatea spațiilor publice .

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ: Aplica ția SC EURO EXPERT SRL
pentru ob ținerea unei finan țări din fonduri europene

3.1 Tipologia diagnosticului
Analiza diagnostic41 a managementului firmei, poate fi clasificată în mai multe categorii
sau tipu ri, în func ție de anumite criterii și este adaptată nevoilor exprimate de ocupa ție, stadiile de
existen ță și a obiectivelor urmărite. Dintre principalele criterii de clasificare a analizei diagnostic
am ales, din categoria obiectivelor urmărite : Diagnostic ul de vitalitate sau de perspectivă. Acesta
urmărește evaluarea capacită ții firmei de a face fa ță unei situa ții viitoare, total deosebite, generată
de pătrunderea pe noi pie țe, fuziuni, modificări majore ale mediului ambiant (economice,
tehnologice, etc). În acest sens, întreprinderea vizată de Studiul de caz , SC EURO EXPERT SRL
își completează domeniul principal de activitate, cel de consultan ță managerială, identific ând o
nouă oportunitate de dezvoltare a afacerii în zona turismului rural , prin înfiin țarea unei
Pensiuni turistice și accesarea de finan țări cu fonduri europene .
3.2. Metodologia de diagnosticare
Asupra metodologiei de diagnosticare există mai multe abordări în literatura de specialitate, în
esență, ea structurându -se în mai multe etape:
a) Documentarea prealabilă asupra domeniului supus diagnosticării, ce are ca scop
cunoașterea principalelor elemente care îl caracterizează. În cadrul acestei etape se culeg
date referitoare la obiectivele proprii domeniului respectiv, resursele umane , materiale și
financiare de care dispune, etc.
b) Identificarea simptomelor semnificative și anume: − stabilirea deficien țelor și a cauzelor
care le generează; − relevarea punctelor forte și a cauzelor care le determină. Prin simptome
semnificative se desem nează acele situa ții care reprezintă diferen țe importante fa ță de
prevederile planului, de norme, de situa țiile similare din alte societă ți comerciale și care se
consideră că oferă indicii importante asupra con ținutului și eficacită ții domeniului
diagnosti cat. Rezultatele acestei etape se înscriu într -un tabel sintetizator, care listează
Simptome pozitive, Simptome negative și Observa ții.
c) Identificarea punctelor “slabe” și a cauzelor care le generează. Această etapă are la bază
ipoteza potrivit căreia simp tomul negativ nu este altceva decât manifestarea exterioară a
unei cauze mai profunde. Punctele negative pot fi determinate de o serie de cauze interne
dar și externe organiza ției.

41 ȘUȘU Șt., Importanta economică a aplicării metodei diagnosticării în contextul tranzitiei la economia de piată
http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2005/finante -contabilitate -banci/66.pdf

31

Pentru identificarea cauzelor finale care generează punctele forte și slab e este recomandabilă
efectuarea unei analize de tip cauză -efect, ceea ce reprezintă, în esen ță, metoda diagnosticării.
Rezultatele analizei deficien țelor se înscriu într -un tabel care cuprinde Deficien țe, Termenul de
compara ție, Cauze principale, Efecte și Observa ții.
d) Eviden țierea punctelor “forte” și a cauzelor care le -au generat. Stabilirea atât a punctelor
“forte” cât și a cauzelor care le -au generat sunt asemănătoare cu etapa precedentă, singura
diferen ță este că, de această dată, elementele sunt poziti ve. Rezultatele acestei etape se
sintetizează tabelar în Punctele forte, Termenul de compara ție, Cauze principale, Efecte și
Observa ții.
3.2.1. Oportunită ți și dificultă ți ale mediului ambiant
Pentru realizarea unui studiu global al mediului ambiant este, pe de o parte, dificil și
complex, iar pe de altă parte riscă să fie insuficient de selectiv în reflectarea influen țelor asupra
întreprinderii. Întreprinderea este un sistem deschis spre mediul general cu care între ține două
categorii de rela ții: de pia ță (cu clien ții, furnizorii, firmele concurente, consumatorii finali) și în
afara pie ței (cu puterea publică, organiza ții financiare, grupuri sociale). Pentru a în țelege presiunile
pe care le suportă întreprinderea, este indicată disocierea dife ritelor tipuri de medii în care aceasta
evoluează: natural, economic, comercial, tehnologic, socio -cultural, politic, administrativ,
ecologic, etc. Elaborarea poten țialului propriu se face pe baza întregului sistem de informa ții
interne.
Pentru aprecierea forțelor concuren ților și sectorului de activitate se apelează la informa ții
externe; anuare statistice, conturile de profit și pierdere și bilan țurile firmelor concurente. În
această viziune, diagnosticul are ca scop să aprecieze gradul de compatibilitat e între capacită țile
și resursele firmei, oportunită țile și pericolele ce provin din mediu, sistemul de valori și aspira ții
ale celor ce o conduc. Orice întreprindere ce ac ționează în mediul concuren țial trebuie să -l
cunoască pentru ași evalua pozi ția și p erspectivele, competen țele sale distinctive în sistemul
produc ției și investi ției.
3.2.2. Elaborarea recomandărilor
Aceasta etapă a diagnosticului se concretizează în propuneri prin care se urmărește:
– eliminarea cauzelor generatoare de puncte slabe și implicit, a simptomelor negative;
– amplificarea cauzelor generatoare de puncte forte și, respectiv, a simptomelor pozitive;
– valorificarea oportunitătilor, diminuarea pericolelor, creșterea puterii globale interne, creșterea
capacitătii de răs puns a firmei la provocările mediului.
Recomandările trebuie înso țite de evaluarea eforturilor necesare aplicării lor ca și efectele
economice și func ționale preconizate. Pentru a cuprinde toate elementele necesare valorificării
recomandărilor, acestea se centralizează de asemenea într -un tabel cu: Recomandarea, Cauza avută
în vedere, Resursele suplimentare necesare, Efectele principale și Observa ții.
Ca orice metodă și diagnosticul presupune o serie de avantaje și de limite. Avantajele cele
mai pregnante ale metodei sunt următoarele:
− asigură suportul informa țional complex și actualizat necesar elaborării și aplicării strategiilor
microeconomice;
− semnalează și previne apari ția unor disfunctionalită ți interne ale organiza ției;
− orientează firma asup ra valorificării unor oportunită ți ale mediului extern;
− oferă solu ții pentru diminuarea unor pericole ale mediului ambiant.

32

Limitele metodei sunt legate de:
− eforturile de timp și bani pe care le solicită aplicarea, mai ales, în cadrul diagnosticului extern și
mixt;
− unele blocaje de comunicare generate de exterogenitatea echipei în special în cazul echipelor
mixte de diagnosticare.
Din cele prezentate, se desprinde faptul că analiza -diagnostic , ca instrument de investigare
globală, pe rmite interpretarea sistemică a aspectelor economice și punerea în valoare a
importantelor rezerve organiza ționale și de perfec ționare a conducerii, formulând totodată măsuri
coordonate de înlăturare a deficien țelor și extindere a ac țiunilor reușite.
3.2.3. Regulamentul General privind Protecția Datelor – aplicarea sa pentru Studiul de caz
Termenul de ”GDPR” este abrevierea a „General Data Protection Regulation ” iar scopul
acestei dispoziții legale este de a pro teja datele cu caracter personal și a delimita clar modul în care
acestea pot fi prelucrate. Prevederile din cadrul GDPR vizează toate statele membre UE, astfel că
și România le respectă, iar data de la care au intrat în vigoare a fost 25 mai 2018.
Trebui e arătat faptul că, spre deosebire de Directive, Regulamentul UE se aplică direct, neavând
nevoie de transpunere legislativă. Regulamentul european prevede ca datele să nu fie păstrate mai
mult decât este necesar pentru îndeplinirea scopurilor comerciale. Prin excepție, datele cu caracter
personal pot fi stocate pe perioade mai lungi dacă vor fi prelucrate exclusiv în scopul de:
• Arhivare în interes public;
• Cercetare științifică sau istorică;
• Analiză statistică.
Astfel, date din proiectul analizat în Studiul de Caz de la Capitolul 3. al prezentei lucr ări au fost
prelucrate sau anonimizate în așa fel încât să nu aduc ă atingere Regulamentului dar sunt esen țiale
evolu țiile de cre ștere estimate și propuse c ât și analiza unora dintre datele financiare cu im pact
asupra viabilit ății afacerii , a sustenabilit ății ei post implementare și asupra parcursului economic
al firmei analizate care sunt reale .
3.3. Finanțare european ă pentru un proiect în turism rural prin PNDR
Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) este instituția care se
ocupă cu verificarea, selecția și implementarea proiectelor cu fonduri europene în zona rurală.
Înființarea unei pensiuni turistice rurale se încadrează în Programul National de Dezvoltare
Rurala – PNDR 2007 -2013/ Măsura 313 „Încurajarea activităților turistice ”42 și este obiectul
Studiului de caz .
3.3.1. Obiectivele măsurii
Măsura 313 – „Încurajarea activităților turistice” are ca obiectiv general dezvoltarea
activităților turistice în zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă
și a veniturilor alte rnative, precum și la creșterea atractivitătii spațiului rural.
Obiectivele specifice
a) Crearea și menținerea locurilor de muncă prin activități de turism, în special pentru tineri
și femei;
b) Creșterea valorii adăugate în activități de turism;
c) Crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor turistice;
d) Creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor.

42Portal AFIR,
https://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_pndr_2007_2013_masura_313_incurajarea_activitatilor_turistice

33

Obiectivele operaționale
a) Creșterea și îmbunătățirea structurilor de primire turistice la scara mica;
b) Dezvo ltarea sistemelor de informare și promovare turistica;
c) Crearea facilitaților recreaționale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes
turistic.

3.3.2. Beneficiarii eligibili. Micro -întreprinderile sunt beneficiari eligibili pentru s prijinul acordat
prin Măsura 313 cu referire la Studiul de Caz.
3.3.3. Activități eligibile
a) Tipuri de investiții eligibile
Investiții în infrastructura de primire turistică
o Construcția , modernizarea, extinderea și dotarea structurilor de primire turistice (structuri
agroturistice și alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro -întreprindere )
având până la 15 camere;
o Pentru investiții în structuri de primire turistice altele decât cele de agroturism, nivelul de
confor t și calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate
de minimum 3 margarete/stele;
o Pentru investițiile în agroturism la structura de primire turistică , nivelul de confort și
calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de
minimum o margaretă .

b) Investiții în activități recreaționale

Investiții private în infrastructura turistică de agrement independent ă sau dependentă de structura
de primire turistică precum: spații de campar e, amenajări de ștranduri și piscine, achiziționare de
mijloace de transport tradiționale pentru plimbări, trasee pentru echitație, inclusiv prima achiziție
de cai în scop turistic (cu excepția celor pentru curse și competiții) și asigurarea adăposturilor
acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting, etc.
3.3.4. Condiții de finanțare
Pentru investițiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până
la 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 200.000 Euro/ proiect pentru alte tipuri de
investiții în turismul rural.
3.4. Date generale referitoare la solicitant
a) Denumirea/Numele solicitantului: SC EURO EXPERT SRL . Este identificat
prin datele din Certificatul de Inregistrare (J20/XX/2005; CUI XX X; CAEN 5523,
7020, 7414); Adresa, sediu social: Deva, str. XXX, jud.Hunedoara; Tel. XXX
b) Denumirea investiției : CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICĂ RETEZAT ,
zona R âul Mare -RETEZAT, Sat Clopotiva -Nisipoasa, nr. XXX , Comuna R âu de
Mori, jud. Hunedoara
c) Elaborator (coordonate de identificare):sunt identifica ți Proiectantul și
Consultantul, prin J20/xxx, CUI XXX, CAEN 7420 și respectiv CAEN 7414, firme
de specialitate, cu experien ță. Sunt redate adresa firmelor, coordonatele de contact
și reprezentantul legal.
d) Amplasamentul (județul, localitatea, strada, numărul, descrierea amplasamentului)

34

e) Punct de lucru : Sat Clopotiva -Nisipoasa, nr. XXX , Comuna R âu de Mori, jud.
Hunedoara
f) Tema, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesității și
oportunități i investiției
La cererea beneficiarului S.C. EURO EXPERT S.R.L Deva, s -a întocmit o tem ă program
în vederea fundament ării tehnico – economice a realiz ării unei construc ții cu destina ția
„PENSIUNE TURISTIC Ă RETEZAT ”. Se propune construcția unui imobil car e să întrunească
următoarele cerințe funcționale, urbanistice și arhitecturale: pensiun e turistic ă respect ând
integrarea armonioasă în mediul natural, utilizând volumetria și materialele adecvate de finisaj la
construcția propusă .
g) Descrierea funcțională și tehnologică
Prin proiect se propune crearea unei pensiun i turistic e la nivelul certificat “3 MARGARETE ”, în
conformitate cu criteriile privind clasificarea pensiunilor turistice .
h) Date privind forța de muncă și managementul proiectului
Respon sabil legal (nume, prenume, func ție, studii și experien ța profesională – relevante pentru
proiect): XXX , Administrator, de profesie XXX , studii superioare, experiență managerială, Curs
de Turism.
Forța de muncă: Total personal = 5, din care personal de execuție = 4; Se vor crea 5 noi locuri
de muncă.

3.5. Documente întocmite de Proiectant necesare Studiului de Fezabilitate

a) DEVIZUL GENERAL privind cheltuielile necesare realiz ării obiectivului:
PENSIUNE TURISTICĂ -RETEZAT

Acesta cuprinde în Lei și Euro(inclusiv TVA), Capitolele și subcapitolele de cheltuieli (conform
nomativelor în vigoare). Se prezint ă extrasul acestuia în continuare.
Nr. crt Denumirea capitolelor și subcapitolelor de cheltuieli Valoare ( inclusiv TVA)
Total Din care supusă
procedurii de achiziție
publică
RON EURO RON EURO
1 2 3 4 5 6
TOTAL GENERAL 841,11 6 238,946 546,929 155,373
Din care C + M 602,339 171,114 546,929 155,373

b) DEVIZUL FINANCIAR
TOTAL DEVIZ FINANCIAR 1 (inclusiv TVA) = 91.659
c) DEVIZE PE OBIECT
Clădire pensiune; Total (cu TVA) = 561404 lei
Alei, trotuare, parcare; Total (cu TVA) = 21000 lei
Fosă septic ă și separator gr ăsimi; Total (cu TVA) = 33796 lei
Plantare copaci și refacere zon ă verde; Total (cu TVA) = 700 lei
Asigurare utilit ăți Total (cu TVA) = 12257 lei

35

Amenajarea terenului Total (cu TVA) = 13685 lei
Organizare de șantier Total (cu TVA) = 23562 lei
Lista de achizi ții(utilaje tehnologice, d otări) Total (cu TVA) = 43691 lei
FINANȚAREA INVESTIȚIEI
Cheltuieli eligibile Cheltuieli
neeligibile Total
RON Euro RON Euro RON Euro
Ajutor public
nerambursabil 333,752 94.813 Nu este cazul 333,752 94.813
Cofinan țare privat ă,
din care: 333,752 94.813 173,613 49.320 507,365 144.133
– autofinan țare 155,355 44.133 155,355 44.133
– împrumuturi 333,752 94.813 18,258 5.187 352,010 100.000
TOTAL PROIECT 667,503 189.626 173,613 49.320 841,116 238.946
d) Principalii indicatori tehnico -economici ai investiției. Valoarea totală: 841.116 RON
(inclusiv TVA)
e) Durata de realizare : Proiectul va fi implementat în 12 luni, începând cu ziua semnării
Contractului de Finanțare
Este prezentat Graficul de eșalonare a investiției exprimat valoric (inclusiv TVA) pe luni și
activități prevazute in bugetul indicativ
f) Capacități de producție rezultate ca urmare a investiției (în unități fizice)
Pensiunea va dispune de:
– 10 unități de cazare (camere cu o capacitate de 2 persoane/cameră)
– 1 sală pentru servirea mesei
– 1 parcare pentru 6 autoturisme
g) Avize și acorduri
Avizele și acordurile emise de organele în drept, necesare potrivit legislatiei în vigoare, sunt:
– certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în plan ul urbanistic, avizat și
aprobat potrivit legii, precum și regimul juridic al terenului;
– Aviz PSI
– Aviz sanitar
– Aviz Protec ție Civil ă
– avizele pentru protec ția mediului și a apelor;
– alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozi țiilor legale (Aviz MTCT -turism)
3.6. PIESE DESENATE – se ata șează Studiului de Fezabilitate
– Planul de încadrare în zonă (1:25.000 -1:5.000)
– Plan de situație cu amplasarea rețelor de utilități, surse de apă și receptori ape uzate
(1:1.000 -1:500)
– Planuri de arhitectură – planurile nivelurilor, fațade, vederi, secțiuni pentru principalele
obiecte de construcții

36

3.7. PLAN DE AFACERI – extras
3.7.1. Descrierea activităților și a tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului
Specific pensiune : Pensiunea agro-turistică ce promovează conceptul de turism montan și
agroturism, valorile și resursele tradiționale ale Țării Hațegului și Parcului Național RETEZAT
(situri istorice și arheologice daco -romane și medievale, satele agro -turistice, străvechi obiceiuri
și tradiții locale, specificul local prin arta culinară, artizanat și meșteșuguri); turismul montan de
inițiere și profesionist (drumeții -trasee, pescuit și vânătoare), cursuri, seminarii tematice și
activități de team building dar și sporturi de iarnă ( schi, sanie) sau sporturi extreme – alpinism,
rafting, enduro, în cadrul mirific oferit de Valea Râului Mare ce străbate vijelios Munții
Retezatului.
Număr de unități cazare : 10 camere; Număr de paturi: 20
Dotări pensiune : salon servire masă, bar, terasă acoperită, barbeque, băi pentru fiecare cameră în
parte, încălzire centrală, telefon, internet. Stand cu produse de artizanat și de necesitate uzuală
(cosmetice, ilustrate, hărți turistice, timbre, etc.).
Alte utilități în perimetru : Parcare 6 autoturisme , spațiu de joacă pentru copii, leagăne și bănci,
barbeque, terasă -filigorie .
3.7.2. Planuri de prestări servicii
Denumire
activitate Produc ție
/ Servicii
An 1
(UM) Produc ție
/ Servicii
An 2
(UM) Produc ție
/ Servicii
An 3
(UM) Produc ție
/ Servicii
An 4
(UM) Produc ție
/ Servicii
An 5
(UM)
Cazare 1,890
(pers.) 2,268
(pers.) 2,608
(pers.) 2,869
(pers.) 3,156
(pers.)
Masa 1,512
(pers.) 1,588
(pers.) 1,603
(pers.) 1,620
(pers.) 1,636
(pers.)
Agrement 1,512
(pers.) 1,588
(pers.) 1,619
(pers.) 1,636
(pers.) 1,652
(pers.)
3.7.3. Bazele de producție
Forța de munc ă
Personal Specialitate/
Meseria Fără
proiect Nr. Cu proiect
Nr.
Administrator Studii de
specialitate – 1
Receptioner/Osp ătar Calificat – 3
Bucătar Calificat – 1
Camerist ă Calificat – 1
Ghid Ghid turistic – 1
1. Total, din care:
– permanen ți 5
– sezonieri 1

37

Clădiri – cu proiect
Denumire cl ădiri
(noi/moderniz ări) Valoare
inițială Amortizare
cumulat ă Valoare
rămasă Amortizare
anual ă Cota de
întreținere
Anual ă
Clădire pensiune 424,308 – – 14,144 1%
Fosa Septic ă, Alei , Tro-
tuare 35,297 – – 3,530 1%
Amenaj ări Mediu,
Racord ări Utilit ăți,
Amenajare Teren 22,388 – – 2,239 1%
TOTAL 481,993 – – 19,913
Utilaje și Dotări – cu proiect (RON)
Denumire utilaje (noi) Valoare
inițială Amortizare
cumulat ă Valoare
rămasă Amortizare
anual ă Cota de
întreținere
Anual ă
Utilaje cu montaj 17,121 – – 2,140 3 %
Dotări 36,715 – – 7,343 5 %
TOTAL 53,836 – – 9,483
3.7.4. Lista de achiziții și sursele de aprovizionare previzionate estimativ pentru activele ce fac
obiectul proiectului: sunt trecute toate produsele, valorile estimate și procentul eligibil din
valoarea investiției. Întreaga procedură se va derula conform procedurilor de achiziție legale.
Lista de achiziții materii prime, materiale, servicii semnificative pentru un ciclu (luna) viitor:
se pre zintă tabelar cuprinzând cerințele lunare.
Materiile prime utilizate sunt produse de larg consum și nu există riscul de a apare blocări în
procesul de aprovizionare, în afară de eventuale condiții meteorologice foarte vitrege, drept pentru
care se prevede un stoc de rezervă în permanență. Serviciile turistice de agrement și transportul
turiștilor vor fi asigurate de către partenerii societății pe bază de contract. Pentru a se evita situații
neplăcute se au în vedere mai mulți furnizori.
3.8. Piața de desfacere – extras
Informațiile sunt completate prin propunerile din Strategia de Marketing.
Se clasifică în trei mari categorii:
1) categoria turiștii români
2) categoria turiștii străini
3) categoria turiști firme -persoane juridice
1). categoria turiștii români
a) turistul individual
b) cupluri și/sau familii
Aceștia doresc să își petreacă sfârșitul de săptămână sau concediul într -o ambianță liniștită cu
posibilități multiple de recreere și practicare a unui turism activ, inedit, cu notă arhaică.
Acest segment are următoarele caracteristici:
– turist cu un venit mediu sau ridicat ce caută un raport preț calitate adecvat, prin diversitatea sau
ineditul ofertei

38

– locuitori în mediul urban cu dorința de evadare din spațiul orașului
– posesori de mijloace de transp ort
Dimensiunea acestui Grup țintă este în continuă creștere odată cu creșterea ponderii clasei
mijlocii în total populație în România ceea ce conferă segmentului un potențial ridicat de creștere
pe termen mediu și lung.
2) categoria turiștii străini
-turiștii individuali
-familii, în special din țările UE care doresc să descopere o combinație specială între arhaic
și modern prin un “alt -fel-de-turism” -eco/turism, agro turism
Această categorie reprezintă un segment foarte important, în continuă creștere, în special -având în
vedere apropiata aderare a României la UE și descoperirea astfel a unor noi destinații turistice.
3) categoria turiști firme -persoane juridice românești sau străine
– grupe de până la 20 persoane din firme -persoane ju ridice, care doresc realizarea de ședințe
de team -building sau ieșiri în grup
– delegații străine oficiale
– delegațiile unor companii multinaționale din Regiunea V Vest și nu numai
Acești clienți potențiali solicită în afară de oportunități de recreere (s port: ex.piscină) și existența
unor servicii de calitate, într -un mediu cât mai atractiv ( montan rustic) dar care să beneficieze de
facilități reprezentate valorile civilizației: apă caldă curentă, baie modernă, bucătărie rustică,
telefon, acces internet, etc. Mărimea acestui grup țintă acesta este în continuă creștere și nu există
pericolul unei stagnări a numărului de clienți potențiali.
3.8.1. Grupuri țintă
Pe baza analizei efectuate beneficiarul se va adresa în principal celor trei tipuri de segmente
identificate, datorită lipsei unei concurențe directe puternice cu o gamă de servicii diversificată și
cu standarde înalte de calitate. Deși zonă cu potențial turistic ridicat, Țara Hațegului, Râu de Mori
și Zona Retezatului, dar și zona județului Hunedoara , cele trei segmente de piață identificate nu
sunt acoperite pe deplin. Din această cauză se propune o strategie de marketing diferențiată în
funcție de cele 3 segmente identificate. Fiecare element al mixului de marketing va fi adaptat în
funcție de tipul segmentului țintă.
Beneficiarul va realiza toate posibilitățile de agrement prezentate mai sus pentru a putea
atinge gradul de ocupare planificat în toate cele patru trimestre:
– 35 % primul trimestru
– 55 % în trimestrul al doilea
– 70 % în trimestrul al treilea
– 50 % în trimestrul al patrulea
3.8.2. Comunicare și marketing
Serviciul va trebui să fie însoțit de o comunicare de marketing ce va prezenta în principal
superioritatea gamei de servicii și a calității excepționale a acestora în comparație cu oferta
principalilor competitori. Toate acestea trebuiesc a fi realizate pentru a justifica prețul planificat,
respectiv de 100 RON/zi. Elemente ale mixului comunicării de marketing prin intermediul cărora
propunem să se realizeze promovarea serviciului sunt:
i. publicitatea
ii. relații cu publicul
Mijloace utilizate pentru a promova serviciul
– pliantele
– cărțile de vizită

39

– bannerele
– mape informative ce vor fi oferite clienților
– panouri publicitare
– anunțuri
– pagina de internet inclusiv în variante a limbilor de mare circulație internațională
– participarea la Târguri specializate
– colaborări cu firme specializate
Toate aceste mijloace vor asigura un grad ridicat de acoperire a segmentului țintă reprezentat
de turiștii români sau străini. Pentru a facilita accesul potențialilor vizitatori la serviciul oferit este
necesar a se realiza o colaborare cu agențiile de turism sau birouri de turism. Acestea vor trebui să
poată oferi pote nțialilor clienți informațiile necesare cu privire la diversitatea serviciilor oferite
precum și calitatea acestor servicii.
Este necesar să fie prezentate elemente ce oferă caracteristicile rustice:
– Aspectul atractiv al Pensiunii exprimat prin ambi ent, arhitectură, mobilier, decoruri;
– Organizarea de seri festive cu muzică și folclor tipic din zona Retezatului;
– Bucătăria cu specific al zonei Țării Hategului.
Segmentul persoane juridice
În cazul segmentului reprezentat de persoane juridice se propune ca Strategia de marketing
să utilizeze, ca și element primar, politica de produs. Elementele principale ce trebuiesc aduse în
atenția factorilor decizionali sunt activitățile recreative și de team building în interiorul dar și în
exteriorul pens iunii, lucru ce nu este posibil la principalii concurenți.
Produsul turistic oferit este necesar a fii prezentat sub forma unui pachet, prin propunerea
de adordare a trei pachete turistice, după cum au fost explicitate anterior și anume:
▪ Oferte paușal -extrasezon
▪ Programe speciale de câte o săptămână
▪ Programe speciale de sfârșit de săptămână
Pentru ca aceste pachete turistice să fie cunoscute de firmele ce pot beneficia de acestea
este necesar a se utiliza o mapă de prezentare a ofertei ce va fi t rimisă potențialilor clienți. Este
esențial ca și conținutul mapei să poată oferi o imagine clară și detaliată a serviciilor oferite precum
și a diversității locurilor de agrement. Este necesar ca prin acest mod de promovare să se perceapă
raportul calitat e/preț într -un mod cât mai real cu putință. Se poate afirma că pentru a asigura
succesul noi activități desfășurate este necesar a se realiza o segmentare a pieței în trei părți (
corespunzătoare grupurilor țintă explicitate mai sus) iar fiecărei părți est e necesar a -i fi adresată
un anumit tip de ofertă, cât mai apropiată de nevoile acestora. Se dorește ca toți clienții potențiali
să fie fidelizați prin metode specifice (de exemplu voucher Turistul Fidel ) dar și prin
conștientizarea superiorității servicii lor oferite, a calității, ineditului și specificului acestora.
3.8.3. Impactul proiectului asupra dezvolt ării zonei și a mediului de afaceri
Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei se materializează în primul rând prin
creșterea numărului de locuri d e muncă, deoarece pentru derularea activitătilor pensiunii vor fi
angajați locuitori ai localității Râu de Mori, în special femei și tineri. Proiectul își propune
construcția unei noi pensiuni turistice în mediul rural, ceea ce va avea impact în sectorul t uristic al
zonei. Capacitatea turistică a județului Hunedoara fiind sub medie, comparativ cu restul țării,
trebuie subliniat faptul că baza turistică din regiune este parțial învechită, aspect care va fi
îmbunătățit prin construcția de noi astfel de unităț i de cazare a turiștilor.
Investiția propusă a se realiza prin acest proiect nu va afecta condițiile de mediu, respectând în
totalitate legislația de mediu în vigoare.

40

3.9. Proiecții financiare și indicatori financiari
Prognoza veniturilor
Previziunea veniturilor pornește de la estimarea gradului de ocupare pe fiecare trimestre în
parte, în funcție de strategia de marketing aplicată pentru fiecare perioadă calendaristică.
o Ipoteze
▪ Gradul de ocupare pe trim 1 (ian, feb, mar) este de 35%
▪ Gradul de ocupare pe trim 2 (apr, mai, iun) este de 55%
▪ Gradul de ocupare pe trim 3 (iul, aug, sept) este de 70%
▪ Gradul de ocupare pe trim 4 (oct, nov, dec) este de 50%
Dintre turiștii cazați în pensiune, pe fiecare dintre trimestre în parte, 80% solicită pensiune
completă (cazare + masă). Dintre turiștii cazați în pensiune, pe fiecare trimestru în parte, 80% vor
plăti servicii de agrement.
o Exemplu de calcul al gradului de ocupare
Pentru luna ianuarie, se propune ca pensiunea să fie ocupată timp de 7 nopți, ceea ce înseamnă un
grad de ocupare de 22% ( = 7 / 31)
Pe baza gradului de ocupare se estimează numărul de locuri ocupate pe trimestre
o Nr locuri ocupate = grad de ocupare X 90 zile / trim X nr locuri (20)
Pe baza estimărilor privind numărul de locuri ocu pate, se estimează veniturile care vor fi
încasate în perioada respectivă :
o Venituri trimestriale din cazare = Nr. locuri ocupate X Preț/loc
o Venituri trimestriale din servire masă = Nr. locuri ocupate*80%X Preț/loc(conform
ipotezei că doar 80% dintre turisti solicită pensiune completă )
o Venituri trimestriale din servicii de agrement = Nr. locuri ocupate*80%X Preț/loc
(conform ipotezei că doar 80% dintre turiști solicită pensiune completă )
▪ Prețul stabilit: 100 RON pe loc. În acest preț este inclusă cazarea turiștilor și micul dejun
▪ Prețul stabilit pentru masă : 70 RON de persoană . Prețul include masa de prânz și cina
▪ Pentru activități de agrement : 50 RON/persoan ă
Se previzionează o creștere graduală a vânzărilor, din anul trei urmând a se d epăși, în ceea ce
privește activitățile de agrement, capacitatea de cazare a pensiunii, fapt justificat prin afluxul de
turiști în zonă și lipsa altor facilități de agrement.
Prognoza cheltuielilor
Se estimează o pondere a cheltuielilor totale în total ve nituri de 47 – 49%. Cheltuielile
materiale se previzionează, în urma calculelor de producție, la o pondere de 18 – 20 % din
veniturile din exploatare defalcate după cum urmează:
o Cheltuielile cu mărfurile (băuturi, țigări, etc) deține ponderea de 3%.
o Chelt uielile cu materiile prime (alimente) deține ponderea de 2%
o Cheltuielile cu materialele consumabile (produse curățenie, etc.) reprezintă un
procent de cca. 3 % din total venituri.
o Cheltuielile cu energia și apa ocupă un procent de 8 % din venituri
Alte cheltuieli materiale reprezintă cheltuieli combustibili pentru încălzire, articole de
unică folosință ș.a. reprezentând un procent de 23 % din total venituri din exploatare, la care se
adaugă cheltuielile fixe de funcționare a pensiunii (apro x. 170 RON/lună).

41

În elaborarea previziunii s -a ținut cont și de o creștere a costurilor de aprovizionare de la an la an
datorită creșterii generale a prețurilor prevăzută pe plan național precum și modificării
sortimentelor și tipurilor de materii prime achiziționate.
În cadrul cheltuielilor cu personalul s-a luat în calcul angajarea a 5 persoane permanente
cu salariul minim pe economie și un salariat sezonier în perioada de vară, urmând o creștere a
salariilor în raport cu dezvoltarea producției și rata rentabilității pe parcursul următorilor ani de
funcționare.
Cheltuielile cu asigurările și protecția socială reprezintă suma viramentelor aferente
salariilor, respectiv 35.5 % din valoarea salariilor.
Cheltuielile cu amortizările au fost previzionate conf orm graficului de amortizare a
mijloacelor fixe achiziționate.
Cheltuielile cu terții reprezintă cheltuieli de transport, întreținere -reparații, publicitate,
organizare evenimente, etc., estimate ca fiind 14 % din totalul veniturilor din activitatea curen tă.
La rubrica “Cheltuieli cu taxe, impozite și vărsăminte asimilate” s-au prevăzut
impozite și taxe aferente activității de exploatare, calculate cu un procent de 1% din vânzări.
În categoria ‚Alte cheltuieli de exploatare’ au fost trecute o serie de che ltuieli neprevăzute, ce
pot apărea pe parcursul implementării – 2 %
Proiecția contului de profit și pierdere
Veniturile și cheltuielile din exploatare se preiau automat din prognoza veniturilor și a
cheltuielilor. În categoria ‘Cheltuieli privind dobânzile’ au fost trecute cheltuielile cu dobânda
aferentă creditului contractat pentru implementarea proiectului. Impozitul pe profit se calculează
ca 16 % din profitul realizat de societate.
Bilanț sintetic previzionat
Activele imobilizate brute reprezi ntă valoarea construcțiilor efectuate, a utilajelor și
dotărilor achiziționate prin proiect Amortizarea cumulată reprezintă cota de amortizare totală
anuală la care se adaugă valoarea amortizării existente.
Valoarea stocurilor se determină după formula:
Unde: CA – este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit și pierdere; Pcs – este
perioada (zile) de conversie a stocurilor – definită ca perioada de timp necesară pentru conversia
materiilor prime în produse finite și apoi vânzarea acestora către clienți. estimată conform
tabelului:
Perioada de conversie a stocurilor
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
10 3 3 3 3
Valoarea creanțelor se determină după formula:
Unde: CA – este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit și pierdere; Pcs – este
perioada (zile) de conversie a creanțelor – definită ca perioada de timp necesară pentru conversia
creanțelor asupra clienților în numerar, previzionată conform tabelului și se constituie în special
din termenele de plată acordate clienților.
365Pcs CAS=
365Pcc CAC=

42

Perioada de conversie a crean țelor
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
15 5 5 5 5
Casa și conturi la bănci se preia valoarea rezultată în Fluxul de numerar aferent aceleiași perioade
Datoriile ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an –se previzionează în funcție de
termenele de plată ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de
numerar, valoarea datoriilor fiscale și la asigurările sociale afere nte activității. Valoarea acestora
se determină după formula:

Unde: Cex – sunt cheltuielile de exploatare conform previziunii contului de profit și pierdere; Cam
– sunt cheltuielile cu amortizarea conform previziunii contului de profit și pierdere; Pep – este
perioada (zile) de efectuare a plăților – definită ca perioadă de timp între achiziționarea de materii
prime, materiale, etc, și angajarea forței de muncă și plata efectivă a acestora; Valorile sunt cele
din tabelul de mai jos:
Perioada de efectuare a plăților
An1 An2 An3 An 4 An 5
Imprumuturi 30 30 30 30 30
comerciale 15 15 15 15 15
fiscale 30 30 30 30 30
Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an reprezintă soldul creditului și dobânda
aferentă ce urmează a fi plătite într -o perioadă mai mare de un an. De asemenea, alte datorii față
de asociați, profit nerepartizat, eșalonări TVA și impozite, etc Subvențiile pentru investiții
reprezintă soldul neamortizat al sumelor primite prin programul PNDR 2007 -2013.
Rezervele se calculează la o valoare de maxim 20% din Capitalul Social.
Flux de numerar.
a) Flux de numerar previzionat pentru anul 1 de implementare.
Împrumut – cofinanțare proiect reprezintă creditul de la bancă pentru finanțarea a 50% din
cheltuielile eligibile.
Ajutor nerambursabil PNDR reprezintă tranșele din grantul PNDR ce vor fi încasate după
depunerea dosarelor de plată – 50% din cheltuielile eligibile efectuate
Achiziții de active fixe corporale reprezintă plata utilajelor și dotărilor inclusiv TVA
Creșterea investițiilor în curs reprezintă plata lucrărilor de construcții și instalații inclusiv TVA.
Dobânzi la împrumut cofinanțare proiect reprezintă dobânzile și alte comisioane percepute de
bancă plătite în timpu l implementării.
Creditele pe termen scurt reprezintă împrumuturile de la asociați pentru finanțarea cheltuielilor
neeligibile.
Prestațiile externe reprezintă plata serviciilor de proiectare, consultanța, evaluări și alte prestații
prevăzute în Bugetul In dicativ+TVA aferentă. Alte plăți aferente exploatării reprezintă
cheltuielile neprevăzute. Rambursări TVA reprezintă TVA plătită.
365) ( Pep Cam CexD−=

43

b) Flux de numerar previzionat pentru 5 ani de func ționare.
Rata și dobânda la creditul luat pentrru cofinanțarea proiectului se preiau din graficul de
rambursare. Încasările din exploatare reprezintă volumul încasărilor din vânzări + TVA aferentă.
Adică volumul veniturilor (facturi emise) din care se scad creanțele existente la sfârșitul
exercițiului financiar, acestea regăsindu -se în încasările din anul următor. Plățile pentru activitatea
de exploatare au fost calculate în funcție de cheltuielile prevăzute în Contul de Profit și Pierdere
incluzând TVA din care se scad datoriile față de furnizori, personal ș.a. existente la sfârș itul
exercițiului financiar acestea urmând a se reporta în anul financiar următor. Plăți TVA reprezintă
diferența dintre TVA încasată și TVA plătită. Impozitul pe profitul aferent exercițiului financiar
preluat din contul de profit și pierdere. Dividende r eprezintă dividendele acordate asociaților din
profitul exercițiului financiar precedent. Rambursări la credite pe termen scurt reprezintă
rambursări împrumuturi de la asociați.
Indicatori financiari
Valoarea investi ției (Vi)
720.284 RON
Veniturile din exploatare (Ve)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
RON 370,440 417,312 454,031 482,045 512,687
Cheltuieli de exploatare (Ce)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
RON 171,841 190,214 204,542 216,466 229,529
Rata rezultatului din exploatare (Re)

Profitul net (Pn)

Durata de recuperare a investi ției (Dr) = 3 ani, 11 luni și 30 zile
Rentabilitatea capitalului investit (Rc)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
% 19% 22% 26% 28% 31%
Rata rezultatului din exploatare
53,6%54,4%54,9% 55,1% 55,2%
40,0%45,0%50,0%55,0%60,0%
1 2 3 4 5
Ani previzionatiProcent
133.476
161.358
184.109
201.567
220.276
050.000100.000150.000200.000250.000RON
1 2 3 4 5
Ani previzionatiProfitul net

44

Cheltuieli financiare (Cf)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
RON 39,699 35,005 30,312 25,619 20,925
Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga)
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
puncte 5 6 8 10 14
Rata îndator ării (RI)

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN)

Valoarea net ă actualizat ă (VNA) = 447.976
Disponibil de numerar curent
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
RON 171,844 214,932 288,866 370,423 469,789
3.10. Instrumente de monitorizare. Vizita de monitorizare
Funcția de monitorizare reprezintă unul dintre instrumentele utile pentru controlul și
evidența derulării proiectului cofinanțat prin fonduri europene. Un instrument de monitorizare are
în spate un Ghid și un grafic care presupune atribuții și responsabilități atât ale finanțatorului cât
și al beneficiarului.
Beneficiarul este obligat să participe la vizita de monitorizare, să asigure toate condițiile
pentru efectuarea acesteia și să furnizeze echipei de monitorizare toate informațiile solicitate.
Vizitele de monitorizare sunt precedate de o notificare trimisă de către OJ /CR al APRDP , prin
care sunt comunicate data, ora și celelalte detalii are misiunii de monitorizare.
Obiectivele vizitei de monitorizare sunt:
o Urmărirea stadiului de implementare a proiectului.
o Analiza managementului proiectului;
Rata indatorarii
53,33%49,71% 46,53%44,22%46,29%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%
1 2 3 4 5
Ani previzionatiProcent
Rata acoperirii prin fluxul de numerar
2,372,933,383,804,32
2,003,004,005,006,007,008,00
1 2 3 4 5
Ani previzionatiValoare

45

o Verificarea realizării indicatorilor fizici realiz ați față de țintele propuse, precum și
a acurateței informației furnizate de beneficiar;
o Identificarea problemelor de implementare și stabilirea de măsuri corespunzătoare;
o Identificarea elementelor de succes ale proiectului;
o Comunicarea strânsă între be neficiari și OJ/CR APDRP care să conducă la o bună
conlucrare în vederea implementării cu succes a proiectului.
3.11. Concluzii ale Studiului de caz. Efecte ale contribuției nerambursabile
Efectele pozitive ale accesării fondurilor europene pentru firmă și comunitatea locală se regăsesc
mai jos și, sunt răspunsul practic la indicatorii de Program enunțați la punctul 3.3.1. din lucrare și
atinși integral. Astfel, proiectul:
• Angajează personal localnic
• Oferă șanse egale pentru angajații femei și tineri
• Contribuie la efectul economic benefic și promovarea zonei turistice
• furnizează Taxe și impozite la bugetul local sporite
• Crește atractivitatea zonei și a valorii terenurilor
• aduce un Efect de multiplicare pentru alte afaceri în zonă oda tă cu îmbunătățirea
infrastructurii adaptată cerințelor prin finanțări ale Primăriei
• Aplică metode de management specializat ce conduc la performanțe economice
• utilizează Metode de marketing aplicat
O mai bună poziționare a firmei în plan local, jude țean și regional este de asemenea un rezultat al
investiției inițiale, de aproape 240.000 de euro(incluzând cheltuielile neeligibile și cele 50% sume
eligibile contractate din fonduri europene) care are o durată de recuperare a investiției sub 4 ani.
După cum se observă din analiza unor indicatori economico -financiari Veniturile din exploatare
mențin între anul 1 al proiectului și anul 5 un trend crescător . Profitul net are o creștere importantă
în anul 5 al analizei față de Anul 1 al proiectului (conform g raficelor).
Nota autorului: Firma a urmat același trend pozitiv ascendent și în anii post -implementare a
proiectului iar evoluția ulterioară a firmei este prezentată în Tabelul de mai jos.
Tabel: an de referință, cifra de afaceri, profit

Evoluția cotei de piață Evoluția Cifrei de Afaceri și a Profitului Net

46

CAPITOLUL 4. Influența fondurilor europene pentru un Management
performant al unei IMM

4.1. Finanțările pentru sectorul IMM -urilor, aceea șі provocare
Ο   а  fі  rmа  țі  е   dе  ѕ întâlnі  tă în lu  сrărі  lе   са  rе   trа  tе  а  ză і  mpο  rtа  nțа   е  сο  nο  mі  сă а   І  MM-u  rі  lο  r е  ѕtе  
а  се  е  а   сă „І  MM-u  rі  lе   ѕu  nt prі  nсі  pа  lu  l mο  tο  r dе   сrе  ștе  rе   е  сο  nο  mі  сă”. Dі  n păса  tе   а  се  ѕt lu  сru   е  ѕtе  
prе  а   pu  țі  n dе  mο  nѕtrа  t dе   ѕtu  dі  і lе   е  mpі  rі  се   е  xі  ѕtе  ntе   iar е  nu  nțu  l dе   mа  і  ѕu  ѕ rі  ѕсând dе  ѕе  ο  rі   ѕă
dе  vі  nă u  n а  u  tο  mа  tі  ѕm fără fu  ndа  mе  nt а  tu  nсі   сând nе   gândі  m lа   rο  lu  l pе   са  rе   îl jο  а  сă І  MM-u  rі  lе  
în е  сο  nο  mі  е  .
Ѕtu  dі  і lе   е  mpі  rі  се   са  rе   trа  tе  а  ză ѕе  mnі  fі  са  țі  а   І  MM-u  rі  lο  r lа   nі  vе  lu  l țărі  lο  r dе  zvο  ltа  tе   șі   а   се  lο  r
în сu  rѕ dе   dе  zvο  ltа  rе   ѕu  nt lі  mі  tа  tе   dе   lі  pѕа   dе   dа  tе   șі   dе   grе  u  tа  tе  а   rе  а  lі  zărі  і  dе   сο  mpа  rа  țі  і  pе  rtі  nе  ntе  
prі  vі  nd rο  lu  l І  MM-u  rі  lο  r în е  сο  nο  mі  е   са   u  rmа  rе   а   lі  pѕе  і  u  nе  і  dе  fі  nі  țі  і  сο  mu  nе   pе  ntru   а  се  ѕtе  
е  ntі  tățі  . Mа  jο  rі  tа  tе  а   а  u  tο  rі  lο  r vο  rbе  ѕс dе   е  xі  ѕtе  nțа   u  nе  і  lе  gătu  rі   pο  zі  tі  vе   întrе   сrе  ștе  rе  а   І  MM-u  rі  lο  r
șі   сrе  ștе  rе  а   е  сο  nο  mі  сă, сhі  а  r dа  сă а  се  а  ѕtă lе  gătu  ră nu   е  ѕtе   са  u  zа  lă. А  се  ѕt lu  сru   ѕе   dа  tο  rе  а  ză
fа  ptu  lu  і  сă се  lе   mа  і  mu  ltе   lu  сrărі   trа  tе  а  ză rο  lu  l І  MM-u  rі  lο  r în а  ѕі  gu  rа  rе  а   сrе  ștе  rі  і  е  сο  nο  mі  се   prі  n
prі  ѕmа   сο  ntrі  bu  țі  е  і  І  MM-u  rі  lο  r lа   сrе  а  rе  а   dе   nο  і  lο  сu  rі   dе   mu  nсă.
A  nа  lі  zа   pе   са  rе   а  m е  fе  сtu  а  t-ο   în са  dru  l lu  сrărі  і  а   dе  mο  nѕtrа  t е  xі  ѕtе  nțа   u  nе  і  lе  gătu  rі   pο  zі  tі  vе  
întrе   prе  vа  lе  nțа   І  MM-u  rі  lο  r lа   nі  vе  lu  l U  Е  , prі  n prі  ѕmа   vа  lο  rі  і  а  dău  gа  tе   сrе  а  tе  , șі   сrе  ștе  rе  а   PІ  B.
Lа   nі  vе  l dе   са  tе  gο  rі  е   dе   mărі  mе   ѕі  tu  а  țі  а   е  ѕtе   dі  fе  rі  tă. În tі  mp се   mі  сrο  întrе  prі  ndе  rі  lе   nu   rе  u  ѕе  ѕс
ѕă gе  nе  rе  zе   сrе  ștе  rі   а  lе   PІ  B-u  lu  і , întrе  prі  ndе  rі  lе   mі  сі   șі   mі  jlο  сі  і  сο  ntrі  bu  і е   ѕе  mnі  fі  са  tі  v lа  
bu  năѕtа  rе  а   е  сο  nο  mі  сă а   Ѕtа  tе  lο  r Mе  mbrе  . Са  u  zа   prі  nсі  pа  lă а   rο  lu  lu  і  dі  fе  rі  t pе   са  rе   І  MM-u  rі  lе   pе  
са  tе  gο  rі  і  dе   mărі  mе   îl jο  а  сă în е  сο  nο  mі  а   U  Е   е  ѕtе   е  fі  сі  е  nțа   lа   nі  vе  l dе   а  ngа  jа  t. În fі  rmе  lе   mі  сі  
(întrе  prі  ndе  rі   сu   mа  і  pu  țі  n dе   50 dе   а  ngа  jа  țі  ) găѕі  m се  а   mа  і  mа  rе   pο  ndе  rе   а   nu  măru  lu  і  dе   а  ngа  jа  țі  
dі  n І  MM-u  rі  , dа  r се  а   mа  і  rе  du  ѕă prο  du  сtі  vі  tа  tе   а   mu  nсі  і  pе   а  ngа  jа  t. Lі  pѕа   dе   е  fі  сі  е  nță е  ѕtе   са  u  zа  tă
dе   а  ссе  ѕu  l lі  mі  tа  t а  l fі  rmе  lο  r mі  сі   lа   ѕu  rѕе  lе   dе   fі  nа  nțа  rе   а   prο  і е  сtе  lο  r dе   і nvе  ѕtі  țі  і . Сο  nfο  rm
lі  tе  rа  tu  rі  і  dе   ѕpе  сі  а  lі  tа  tе   ο   mο  dа  lі  tа  tе   prі  n са  rе   ѕі  ѕtе  mu  l fі  nа  nсі  а  r сο  ntrі  bu  і е   lа   а  ѕі  gu  rа  rе  а   сrе  ștе  rі  і 
е  сο  nο  mі  се   ο   rе  prе  zі  ntă dі  mі  nu  а  rе  а   сο  nѕtrângе  rі  lο  r dе   fі  nа  nțа  rе   а   ѕе  сtο  ru  lu  і  prі  vа  t șі   сο  nсе  ntа  rе  а  
pе   сrе  ștе  rе  а   dі  mе  nѕі  u  nі  lο  r fі  rmе  lο  r iar U  Е   а   fа  vο  rі  zа  t dе  zvο  ltа  rе  а   і ndu  ѕtrі  і lο  r dο  mі  nа  tе   dе   fі  rmе  
mі  сі   șі   mі  jlο  сі  і  în dе  trі  mе  ntu  l mі  сrο  întrе  prі  ndе  rі  lο  r.
Rο  lu  l І  MM-u  rі  lο  r în а  ѕі  gu  rа  rе  а   сrе  ștе  rі  і  е  сο  nο  mі  се   rămînе   u  n ѕu  bі  е  сt і  ntе  nѕ dе  zbătu  t în
lі  tе  rа  tu  rа   dе   ѕpе  сі  а  lі  tа  tе   а  tâtа   tі  mp сât “mο  tο  ru  lu  і  сrе  ștе  rі  і  е  сο  nο  mі  се  ” îі   lі  pѕе  ștе   “сο  mbu  ѕtі  bі  lu  l”
nе  се  ѕа  r pе  ntru   а   ѕе   dе  zvο  ltа   șі   а  nu  mе   fі  nа  nțа  rе  а  . Lа   nі  vе  lu  l Rο  mânі  е  і  а  nа  lі  zа   dі  nа  mі  сі  і 
prі  nсі  pа  lе  lο  r mο  dа  lі  tățі   dе   fі  nа  nțа  rе   а   І  MM-u  rі  lο  r, rе  lе  vă certitudinea c ă Fі  nа  nțа  rе  а   dе  mа  rărі  і 
u  nе  і  а  fа  се  rі   dі  n а  ltе   ѕu  rѕе   dе  сât се  lе   prο  prі  і  prе  zі  ntă dі  fі  сu  ltățі  .
Fі  nа  nțа  rе  а   і nі  țі  а  lă а   а  fа  се  rі  lο  r rі  dі  сă fο  а  rtе   mu  ltе   prο  blе  mе   pе  ntru   întrе  prі  nzătο  rі  , dа  tο  rі  tă
а  bѕе  nțе  і  u  nο  r rе  țе  lе   dе   bu  ѕі  nе  ѕѕ а  ngе  lѕ сu   а  сο  pе  rі  rе   rе  gі  ο  nа  lă ѕа  u   nа  țі  ο  nа  lă șі   а   lі  pѕе  і  dе  zvο  ltărі  і 
і nѕtru  mе  ntе  lο  r dе   са  pі  tа  l dе   rі  ѕс. Ѕі  ngu  rа   ο  pțі  u  nе   vі  а  bі  lă dе   fі  nа  nțа  rе   pе  ntru   І  MM-u  rі  lе   а  flа  tе   la
început de carieră sau în е  tа  pа   і nі  țі  а  lă а   dе  ru  lărі  і  а  fа  се  rі  і  е  ѕtе   mі  сrο  fі  nа  nțа  rе  а   șі   Programele de tip
START UP (Ex. Startup Nation ).
Întrе  prі  ndе  rі  lе   mі  сі   șі   mі  jlο  сі  і  dі  n Rο  mânі  а   în mο  d trа  dі  țі  ο  nа  l ѕе   са  rа  сtе  rі  zе  а  ză prі  n
u  tі  lі  zа  rе  а   а  prο  а  pе   е  xсlu  ѕі  vă а   са  pі  tа  lu  lu  і  împru  mu  tа  t dе   lа   bănсі   în а  rі  а   dе   а  сο  pе  rі  rе   а   nе  vο  і lο  r dе  
і nvе  ѕtі  țі  і . Fο  а  rtе   mu  ltе   dі  ntrе   е  lе   înѕă ѕе   сο  nfru  ntă сu   prο  blе  mе   lе  gа  tе   dе   а  ссе  ѕа  rе  а   ѕu  rѕе  lο  r dе  
fі  nа  nțа  rе   е  xtе  rnе   fа  pt се   lе   dе  tе  rmі  nă ѕă îșі   а  mânе   plа  nu  rі  lе   dе   і nvе  ѕtі  țі  і  șі   ѕă ѕе   сο  nсе  ntrе  zе   pе  
і dе  ntі  fі  са  rе  а   u  nο  r ѕο  lu  țі  і  dе   mο  mе  nt са  rе   ѕă lе   а  ѕі  gu  rе   сο  mpе  tі  tі  vі  tа  tе  а   pе   pі  а  ță.

47

Abordarea de către IMM -uri a unor domenii cu potențial interesant pentru dezvoltare
economică cu o perspectivă pozitivă, de exemplu turismul sau afacerile în agricultură prezintă din
ce în ce mai mult interes. Aici rolul finanțărilor nerambursabile de miliarde de euro de către
Uniunea Europeană și Guvernul României este esențial. Și am probat aceasta în cuprinsul lucrării.
Însă provocările rămân. De exemplu în turism. În urma schimbărilor majore care au marcat
economia mondială după anul 1989, industria turistică a fost marcată de o puternică
internaționalizare și globalizare. Concurența pe această piață are o formă monopolistă, cu mulți
furnizori și turiști. De asemenea, relațiile de concurență au o tendință ascendentă datorită
capacității operatorilor de turism de a asimila și dezvolta modalități inovatoare de a răspunde
dinamicii mediului și noilor par adigme în procesul de integrare europeană43. Analizând statistic
evoluția numărului de turiști români și străini cu numărul de nopți de cazare și gradul de ocupare,
corelând cu dezvoltarea construcțiilor în domeniul turismului și HORECA, aceeași autori
concluzionau că:„analiza de ansamblu a circulației turistice internaționale românești evidențiază
nivelul modest al acestuia în comparație cu resursele țării noastre și cu viitoarele rezerve în
creștere”.
4.2. Avantajele utilizării fondurilor nerambursabile
Așa cum am precizat și la punctul 4.1.1., cu toate mesajele negative despre utilizarea și impactul
fondurilor nerambursabile din România, aceasta modalitate de finanțare este una foarte interesanta
si favorabila sectorului IMM si dezvoltarii managementului, fie că vorbim de o idee de afacere, un
proiect inovator sau de ce nu, despre investiții cu impact major în economia europeană sau globală.
Am structurat mai jos 5 avantaje pe care fondurile nerambursabile le au față de alte soluții de
finanțare.
ș Nu se rambursează .
Astfel, atât pentru antreprenor cât și pentru companie, implementarea unei astfel de finanțări este
mai atractivă decât accesarea unui împrumut bancar sau intra -grup în condițiile în care este posibilă
obținerea unei sume c onsiderabile. Utilizarea eficientă a acesteia poate contribui semnificativ la
dezvoltarea business -ului.
ș Nu au dobândă .
Scopul utilizării acestor fonduri este reducerea decalajelor economice între diferitele regiuni ale
Uniunii Europene prin promovarea antreprenoriatului, înființarea de Start -Up-uri și creșterea
numărului de IMM -uri cu impact în economia europeană. În consecință, finanțatorul (Comisia
Europeană) nu vizează câștigul propriu prin acordarea acestui tip de finanțare ci, impactul
macroeconomi c pe care proiectele implementate responsabil îl pot genera: noi locuri de muncă
create, realizarea de activități de C -D ale căror rezultate sunt produse și servicii inovatoare,
investiții în domenii industriale cu valoare adăugată mare, stimularea exportu rilor. Astfel,
fondurile nerambursabile nu au dobândă.
ș Pot acoperi până la 100% din costurile proiectului .
Un factor determinant pentru realizarea unei investiții sau dezvoltarea unui nou produs/serviciu
este rentabilitatea investiției. Acestea pot deve ni și mai atractive dacă, din necesarul de finanțare
estimat, o parte semnificativă poate fi susținută din fonduri nerambursabile.

43 Cristache, S.E, Cărbunaru Băcescu, A, Totan, L, Sorin Popescu S , Statistical Methods Applied in the Management
of Touristic Activity/Revista de Management Comparat Internațional/Review of International Compara tive
Management Publishing House: EDITURA ASE

48

În funcție de regiunea în care este implementat proiectul, de dimensiunea companiei care aplică
(întreprindere mică, mijloci e sau mare) și natura activităților planificate (activități de producție, de
Cercetare -Dezvoltare etc.), un solicitant poate acoperi din necesarul de finanțare până la 100% din
aceste fonduri.
ș Determină un exercițiu de învățare .
În cele mai multe cazuri , procesul de obținere a acestui tip de finanțare este complex și presupune
pregătirea unui volum semnificativ de documente: cerere de finanțare, declarații pe propria
răspundere, anexe, plan de afaceri, cereri de rambursare, rapoarte de monitorizare etc. Înlăturând
însă aceste denumiri neprietenoase și cu puțină răbdare, structurarea informațiilor necesare
finanțatorului poate reprezenta un bun exercițiu pentru:
• O evidențiere clară a avantajelor competitive ale firmei;
• O mai bună cunoaștere a pieței specifice (dimensiune, competitori, vectori de creștere,
bariere etc.);
• Înțelegerea comportamentului clienților vizați (definirea buyer persona, decizia de
cumpărare etc.);
• Planificarea temeinică a unor repere financiare care pot asigura sustenabilitatea f inanciară
a afacerii;
• Dezvoltarea unei strategii articulate pe termen mediu.
ș Susțin o varietate de costuri .
De cele mai multe ori fondurile nerambursabile pot fi utilizate și pentru:
• achiziția de echipamente sau utilaje necesare în producție
• susținerea cheltuielilor salariale pentru echipa implicată în dezvoltarea unei aplicații sau
tehnologii
• susținerea unor cheltuieli pentru promovare
• participarea la cursuri de specializare etc

CAPITOLUL 5. Contribuții personale, concluzii și lecții învăț ate

5.1. Contribuții personale
Cel mai mare aport personal prin prezenta cercetare consider că este dat de însuși subiectul
tratat și perspectiva din care a fost abordat. Din cercetarea teoretică întreprinsă, nu am reușit să
identific multe alte lucrări care să analizeze impactul cu plusuri si minusuri avut de fondurilor
europene pentru dezvoltarea sectorului și al managementului intreprinderilor mici și mijlocii.
5.2. Concluzii
Tema aleasă pentru prezenta cercetare este de actualitate, în contextul utilizării pe scară largă
a fondurilor europene cu scopul de dezvolta o economie unde IMM -urile dețin o pondere foarte
mare, economie bazată pe cunoaștere și care promovează reducerea disparităților între statele
membre. România beneficiază de ac este fonduri europene începând cu anul 2007, odată cu
obținerea statutului de stat membru al Uniunii Europene. Atragerea finanțării de către statele
membre ale UE se realizează după un cadru legislativ european și național strict și se bazează pe
elaborare a de proiecte specifice, care să atingă obiectivele specifice ale unor direcții de dezvoltare
identificate ca fiind imperative pentru atingerea scopului stabilit în strategiile de dezvoltare (atât
la nivel european, cât și național).

49

5.3. Lecții învățate d in programarea 2014 -2020 șі   măsuri de întreprins de c ătre autorit ăți
5.3.1. Lecții învățate din programarea 2014 -2020
Principala lecție învățată din evaluarea sistemului de implementare al Programului
Operațional Regional 2014 -2020, sursă importantă de finanțare nerambursabilă pentru IMM -uri
este că pentru a obține rezultatele preconizate, politica de dezvoltare regională trebuie să
depășească atât limitele administrative la nivel local, cât și limitele POR și să devină un instrument
integrat al tuturor politicilor guvernamentale, reflectate la nivel regional44.
5.3.2. Măsuri potențiale de întreprins de Autoritățile de Management pentru anul 2020 și în
perspectiva noului cadru financiar 2021 -2027
(a) Realocarea unei părți din fondurile europene încă neutilizate în actualul cadru financiar către
programe de finanțare pentru start -up-uri și IMM -uri de cercetare -dezvoltare -inovare și de
producție în medicină și farmacie în vederea dezvoltării de produse/echipamente/materiale
medicale și sanitare;
(b) Realocarea unei părți din fondurile europen e încă neutilizate în actualul cadru financiar către
programe de finanțare pentru start -up-uri și IMM -uri destinate investițiilor private (pe modelul
POR 2.2. și POC 2.2.1. simplificate) în vederea menținerii unei evoluții echilibrate a acestora,
securizăr ii locurilor de muncă actuale, consolidării competitivității pe piață. Trebuie avută în
vedere stabilirea unei liste generoase a codurilor CAEN eligibile, pentru a asigura un efect de
multiplicare în economie (prin crearea de noi locuri de muncă unde să fi e preluați o parte din
angajații ce vor fi disponibilizați în anumite domenii de activitate).
(c) Deschiderea unor apeluri pentru Finanțări nerambursabile de 200.000 -2.000.000 euro însoțite
de garanții din partea Statului pentru creditele luate de antrepr enori în vederea asigurării
cofinanțării din partea beneficiarului. Și cu o perioadă cât se poate de scurtă pentru evaluarea
cererilor de finanțare depuse și pentru contractare( fast-track approval ).
(d) Realocarea unei părți din fondurile europene încă neu tilizate în actualul cadru financiar către
un program de finanțare a creării instrumentelor digitale de realizare a unor activități în sistem
„remote ”, în special în domeniile: educație ( e-learning -dedicate în special regiunile sărace și
zonelor rurale); s ănătate ( e-health , telemedicina -destinate mai ales persoanelor aflate în
carantină/autoizolare, persoanelor vulnerabile din punctul de vedere al vârstei și al starii de
sănătate și celor ce locuiesc în zonele rurale aflate la distanțe apreciabile de cel ma i apropiat oraș
cu dotări sanitare complete); platforme e-commerce (destinate în special micilor producători, care
nu își permit achiziția uneia deja existente pe piață). Și cu o perioadă cât se poate de scurtă pentru
evaluarea cererilor de finanțare depus e și pentru contractare( fast-track approval ).
(e) Relansarea apelurilor în cadrul POCU destinate întreprinderilor sociale/structurilor de
economie socială, în vederea atenuării efectelor concedierilor din unele domenii de activitate. Și
acestea cu o perioa dă cât se poate de scurtă pentru evaluarea cererilor de finanțare depuse și pentru
contractare( fast-track approval ).
(f) Instituirea unei scheme de ajutor de stat destinată plății salariilor angajaților, timp de 6 -12 luni,
pentru IMM -urile în dificultate d in cauza crizei cauzate de epidemia de coronavirus, indiferent de
domeniul de activitate în care își desfășoară activitatea, dacă înregistrează scăderea cu cel puțin
30% a cifrei de afaceri (în comparație cu aceeași perioadă din anii 2017 -2019) în așa fel încât să
se evite/atenueze disponibilizările.

44 Reuniunea Comitetului de Monitorizare , Prezentarea Studiilor de Evaluare/ LATTANZIO ADVISORY; LATTAN-
ZIO MONITORING&EVALUATION, Lot 3 – Evaluarea intervențiilor POR 2014 -2020, Râmnicu Vâlcea, 15 oc-
tombrie 2019

50

5.4. Elaborarea Programelor Operaționale și a Acordului de Parteneriat 2021 -2027
Europa trece prin mari provocări. Comisia Europeană și Parlamentul European au în față
termene și obligații de a gestiona efectel e Crizei Pandemiei noului Coronavirus și de a aproba
Regulamentele și Directivele viitoarei programări. Dar înainte de aceasta este nevoie de consens
pentru aprobarea Cadrului Financiar Multianual. Iar România are propriile sale obligații și
provocări.
În acord cu arhitectura propusă pentru Programele Operaționale 2021 -2027 , așa cum a fost
aprobată în data de 27 februarie 2020 prin Memorandumul cu tema Programele
opera ționale/naționale și arhitectura instituțională de gestionare a fondurilor europene aferente
Politicii de Coeziune 2021 -2027, Ministerul Fondurilor Europene lansează procesul de constituire
a structurilor parteneriale aferente Programelor Operaționale și A cordului de Parteneriat 2021 –
2027. Aceste structuri vor asigura cadrul de consultare a partenerilor relevanți pe parcursul pro-
cesului de elaborare și negociere cu Comisia Europeană a documentelor programatice post -2020.
45
Astfel, România se află într -o perio adă determinantă, în care trebuie să arate capacitate
administrativă și de negociere la cel mai înalt nivel pentru apărarea intereselor sale în cadrul
Politicii de Ceoziune, dezvoltare regională și a Politicii Agricole Comune, a noilor instrumente de
finan țare, INVEST EU sau ale Pactului Ecologic European dar și pentru susținerea
antreprenoriatului romănesc prin proiecte dedicate.

45 MFE, Comunicat de presa, 18 mai 2020; http://mfe.gov.ro/apel -national -privind -exprimarea -interesului -de-
participare -in-cadrul -structurilor -parteneriale -constituite -pentru -elaborarea -programelor -operationale -si-a-acordului –
de-parteneriat -2021 -2027/ Accesat la data de 4 iunie 2020

51

ANEXE

A.1. Ultime evoluții – efectul pandemiei Coronavirus COVID -19 asupra
sectorului IMM Reacția Comisiei Europene
Comisia Europeană a solicitat imperativ, încă de la începutul crizei, întreprinderilor nou
înființate/Startup -urilor și IMM -urilor cu tehnologii și inovații care ar putea contribui la tratarea,
testarea, monitorizarea sau alte acțiuni sim ilare pretabile situației curente de epidemie de
Coronavirus să aplice de urgență la următoarea rundă de finanțare din partea Consiliului European
pentru Inovație. Aplicațiile deschise pentru StartUP -uri și IMM -uri pentru identificarea unor
soluții inovato are de combatere a epidemiei de Coronavirus COVID -1946 au avut t ermenul limit ă
pentru depunerea candidaturilor la acceleratorul EIC miercuri, 18 martie ora 17:00 (ora local ă a
Bruxelles -ului).
Cu un buget de 164 milioane Euro, acest ap el unul de tip „de sus în jos, în sensul că nu
există priorități tematice predefinite, iar solicitanții cu inovații relevante pentru Coronavirus vor fi
evaluați în același mod ca și ceilalți solicitanți. Cu toate acestea, Comisia Europeană va urmări să
accelereze acordarea de grant -uri EIC și finanțare mixtă (combinând investițiile în granturi și
capitaluri proprii) inovațiilor relevante pentru Coronavirus, precum și să faciliteze accesul la alte
surse de finanțare și de investiții. EIC oferă deja sprijin unei serii de StartUp -uri și IMM -uri cu
inovații relevante pentru Coronavirus, cărora li s -au acordat finanțare în rundele anterioare. Aici
este inclus proiectul EpiShuttle47 pentru unit ăți specializate de izolare, proiectu l m-TAP48 pentru
tehnologia de filtrare pentru eliminarea materialului viral și proiectul MBENT de urm ărire a
mobilit ății umane în timpul epidemiilor.
EIC Accelerator (SME Instrument ) este parte din proiectul pilot al Consiliului European
pentru Inovație care oferă sprijin inovatorilor de top, antreprenorilor și întreprinderilor mici cu
oportunități de finanțare și servicii de accelerare. Principalul obiectiv al Accelerat orului EIC
(Instrumentul pentru IMM -uri) se concentrează asupra inovațiilor care dezvoltă piețe care la rândul
lor modelează noi piețe și generează locuri de muncă, creștere economică și standarde de viață mai
ridicată.

A.2. Programul IMM INVEST ROM ÂNIA

Programul IMM INVEST ROMÂNIA permite IMM -urilor afectate semnificativ de criza
COVID -19 să își asigure lichiditățile pentru derularea activității curente sau pentru investiții, prin
accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investi ții și/sau unul sau mai multe
credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către FNGCIMM în numele și contul
statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice. Plafonul maxim de garantare alocat este de 15
miliarde lei. Înscrierea în prog ram se face pe site -ul www.imminvest.ro

46 Dumitru Sorin, Comisia Europeana primeste aplicatii de proiecte de la startup -uri si IMM -uri cu produse si solutii
inovatoare pentru combatere epidemie Coronavirus COVID -19 prin programul EIC Acceler ator pana la 18 Martie
(17:00 ora Bruxelles -ului) accesat la 14 martie 2020
47 Horizon 2020. EpiShuttle: Isolation and Transportation of Infectious Disease Patients, https://cordis.europa.eu/pro-
ject/id/848951 , accesat la data de 4 iunie 2020
48 Horizon 2020. M -TAP: Taking to market a novel filtration system for air purification, https://cordis.europa.eu/pro-
ject/id/811 822, accesat la data de 4 iunie 2020

52

Prin Program49 se acordă accesul IMM -urilor la Credite pentru capita l de lucru și Credite
pentru investiții, în condiții de dobânzi și comisoane de risc și administrare garanții subvenționate
de stat și Comisia Europeana printr -o Schemă de Ajutor de Stat. Avantajele creditului garantat
IMM INVESTsunt reale, astfel:
a) Stat ul, prin FNGCIMM, poate garanta până la 90% din valoarea creditelor accesate la una din
băncile partenere
b) Costurile finanțării sunt subvenționate în procent de 100% de la bugetul de stat, până la data de
31.12.2020, cu posibilități de prelungire.
c) Comisionul de rambursare anticipată este zero
d) Valoarea maximă a creditelor poate fi de până la 10.000.000 lei pentru investiții și până la
5.000.000 lei pentru capital de lucru

*În calculul valorii creditelor se vă ține cont de maximul dintre cei 3 indicatori calculați conform
situațiilor financiare evaluate de bancă în analiza solicitării.

Sumele acordate cu respectarea condițiilor programului nu vor putea fi utilizate pentru refinanțarea
altor credite în derulare.

49 FNGCIMM S.A – IFN, site -ul oficial, https://www.fngcimm.ro/imm -invest , accesat la 22 mai 2020

53

Bі  blі  ο  grа  fі  е  
1. А  nghе  l, І  .; Vа  ѕі  lе  ѕсu  , С; Drа  gο  tа   M.; (2004); Ѕtu  dі  е  rе  а   mο  dе  lе  lο  r dе   fі  nа  nțа  rе   а   întrе  prі  ndе  rі  lο  r
сο  mpе  tі  tі  vе   dі  n țărі  lе   U  Е   șі   а  nа  lі  zа   pο  lі  tі  сі  і  dе   fі  nа  nțа  rе   а   întrе  prі  ndе  rі  lο  r rο  mânе  ștі  , Е  dі  tu  rа  
А  ЅЕ  , Bu  сu  rе  ștі  
2. А  nghе  l, L.D.; (2005); Mа  rkе  tі  ngu  l întrе  prі  ndе  rі  lο  r mі  сі   șі   mі  jlο  сі  і , Е  dі  tu  rа   А  ЅЕ  , Bu  сu  rе  ștі  
3. Bădită, M.; Cristache Silvia -E.; IACOB Andreea I; Statistic ă aplicat ă în managementul
turistic .https://www.coursehero.com/file/12855462/Statistica -aplicata -in-managementul –
turismului -BADITA -Maria -CRISTACHE -Silvi a-Elena/
4. Bădu  lе  ѕсu  , D.; (2010); Fі  nа  nțа  rе  а   І  MM-u  rі  lο  r: dі  mе  nѕі  u  nі  lе   nе  vο  і і  șі   răѕpu  nѕu  rі  lе   dі  fе  rі  tе  lο  r
ѕtru  сtu  rі   dе   сrе  dі  tа  rе  ; Е  сο  nο  mі  е   tе  ο  rе  tі  сă șі   а  plі  са  tă; Vο  lu  mu  l XVІ  І  , Nο  . 7(548): 22 -35
5. Bătrânсе  а   L, (2006), Nο  і lе   vа  lе  nțе   а  lе   а  nа  lі  zе  і  fі  nа  nсі  а  rе   în е  ntі  tățі  lе   е  сο  nο  mі  се   rο  mânе  ștі   în
сο  ntе  xu  l а  dο  ptărі  і  І  FRЅ, Ο  е  сο  nο  mі  са  , nr.8 Bu  сu  rе  ѕtі  , 1999
6. Bο  ο  kе  r Сhrі  ѕtο  phе  r, Nο  rth Rі  сhа  rd, U  nі  u  nе  а   Е  u  rο  pе  а  nа   ѕа  u   mа  rе  а   а  mа  gі  rе  . І  ѕtο  rі  а   ѕе  сrе  tа   а  
сο  nѕtru  сtі  е  і  е  u  rο  pе  nе  , Е  dі  tu  rа   А  ntе  t, Fі  lі  pе  ѕtі  і  dе   Tа  rg, Prа  hο  vа  , 2004
7. Сο  rdu  nе  а  nu  , С., І  ο  vu  , L. R., (2008); Е  tа  pе   în dе  zvο  ltа  rе  а   ѕі  ѕtе  mu  lu  і  fі  nа  nсі  а  r rο  mânе  ѕс șі  
сο  rе  lа  țі  а   сu   nі  vе  lu  l dе   сrе  ștе  rе   е  сο  nο  mі  с”, Jο  u  rnа  l ο  f Е  сο  nο  mі  сѕ, Vο  lu  mu  l 1, Tі  mі  șο  а  rа  
8. Cristache Silvia -E; Serban D., Lucr ări aplicative de statistic ă și econometrie pentru administrarea
afacerilor. Editura: Editura ASE , Bucuresti , 2007.
9. Cristache Silvia -E, Metode statistice cu aplica ții în managementul turistic, Editura ASE, 2009
10. Dăі  а  nu   Dа  nі  е  l șі   Vrânсе  а  nu   Rа  du  , Rο  mânі  а   șі   U  nі  u  nе  а   Е  u  rο  pе  а  nă, Е  dі  tu  rа   Pο  lі  rο  m, І  а  șі   2002
11. Dі  а  сο  nu   Nі  сο  lе  tа   , Ѕі  ѕtе  mu  l і  nѕtі  tu  tі  ο  nа  l а  l U  nі  u  nі  і  Е  u  rο  pе  nе  , Е  dі  tu  rа   Lu  mі  nа   Lе  x, Bu  сu  rе  ѕtі  ,
12. Drăgа  n Gа  brі  е  lа   șі   А  tа  nа  ѕі  u   І  ѕа  bе  lа  , Ѕtu  dі  і  prі  vі  nd і  mpа  сtu  l pе  rі  ο  а  dе  і  dе   prе  -а  dе  rа  rе   – Rа  pο  rt
fі  nа  l, Bu  сu  rе  ștі   2004
13. Drа  gο  tă, M. Drа  gο  tă, V. Ο  brе  jа   Brа  șο  vе  а  nu  , L. Ѕе  mе  nе  ѕсu  , А  . (2008); Са  pі  tа  l ѕtru  сtu  rе  
dе  tе  rmі  nа  ntѕ: а   ѕе  сtο  rі  а  l а  nа  lyѕі  ѕ fο  r thе   Rο  mа  nі  а  n lі  ѕtе  d сο  mpа  nі  е  ѕ. Е  сο  nο  mі  с Сο  mpu  tа  tі  ο  n а  nd
Е  сο  nο  mі  с Сybе  rnе  tі  сѕ Ѕtu  dі  е  ѕ а  nd Rе  ѕе  а  rсh, vο  l. 1-2: 155 -172.
14. Du  mі  trе  ѕсu  , D., Drа  gο  tă V., Сі  ο  bа  nu  , А  .; (2002); Е  vа  lu  а  rе  а   întrе  prі  ndе  rі  lο  r, Е  d. Е  сο  nο  mі  сă,
Bu  сu  rе  ștі  
15. Du  mі  trе  ѕсu  , D.; Ο  brе  jа  , L. С., Brа  ѕο  vе  а  nu   А  ., І  ., Ѕtru  сtu  rа   ο  ptі  mа   а   са  pі  tа  lu  lu  і : fа  сtο  rі   dе  
і nflu  е  ntа   ѕі   dі  nа  mі  са   а  се  ѕtе  і а  , Lu  сrа  rі  lе   Сο  lο  сvі  u  lu  і  fі  nа  nсі  а  r-mο  nе  tа  r Fі  nа  ntе  lе   ѕі   Drе  ptu  l,
pа  gі  nа   190, Е  dі  tu  rа   А  ЅЕ  , 2002, Bu  сu  rе  ștі  
16. Du  mі  tru  , D; (2012); Tο  p 10 Bа  nсі   în Rο  mа  nі  а   і n 2011. Сі  nе   fа  се   prο  fі  t mа  rе   сu   сο  ѕtu  rі   mі  сі  ,
Nе  wѕ.rο  , dі  ѕpο  nі  bі  l lа   http://www.nе  wz.rο  /ѕtі  rе  /134258/tο  p-10-bа  nсі  -і n-rο  mа  nі  а  -і n-2011 -сі  nе  -
fа  се  -prο  fі  t-mа  rе  -сu  -сο  ѕtu  rі  -mі  сі  .html
17. Ghidul surselor de finantare pentru companii, media, organizatii neguvernamentale, cultura si
tineret, Editia a VII -a Februarie 2020, Coordonator: Think -tank-ulINACO –Inițiativa pentru
Competitivitate
18. Lе  і сu   Сο  rі  nа  , Lе  і сu   І  ο  а  n , І  nѕtі  tu  tі  і lе   сο  mu  nі  tа  rе  , Е  dі  tu  rа   Lu  mі  nа   Lе  x, Bu  сu  rе  ѕtі  , 1996
19. Manualul utilizatorului pentru definitia IMM -urilor (Uniunea Europe ana, Luxemburg, Oficiul
pentru Publicatii al Uniunii Europene, 2015)

54

20. Mărgulescu D., „Analiza economico -financiară a întreprinderii” Editura Economică”, București,
1994
21. Mі  hа  lса  , G; (2011); Е  fе  сtе  lе   сο  ndі  țі  і lο  r dе   pі  а  ță а  ѕu  prа   ѕtru  сtu  rі  і  са  pі  tа  lu  lu  і  е  ntі  tățі  lο  r е  сο  nο  mі  се  ,
Tе  ză dе   dο  сtο  rа  t, U  BB Сlu  j-Nа  pο  са  , сο  ο  rd. ștі  і nțі  fі  с: prο  f. u  nі  v. dr. Nі  ѕtο  r
22. Mο  rο  і а  nu   Zlа  tе  ѕсu   І  rі  nа   , Dе  mе  trе  ѕсu   Rа  du   С. , Drе  pt і  nѕtі  tu  țі   ο  nа  l е  u  rο  pе  а  n, Е  dі  tu  rа   Ο  lі  mp,
23. Nе  а  gu   F.; Mărgărі  t А  .; Dі  mі  trі  u   І  .; (2005); Rο  lu  l fο  ndu  rі  lο  r dе   gа  rа  ntа  rе   а   сrе  dі  tе  lο  r în са  dru  l
ѕі  ѕtе  mu  lu  і  fі  nа  nсі  а  r dі  n Rο  mânі  а  , Ѕtu  dі  і  BNR
24. Nі  сο  lе  ѕсu  , Ο  .; Hа  і du  с, І  .С.; Nа  nсu  , D.; (2010); Са  rtа   А  lbă а   І  MM-u  rі  lο  r dі  n Rο  mânі  а   – 2011 ,
Е  dі  tu  rа   Ѕі  gmа  , Bu  сu  rе  ștі  
25. Nicolescu O., Verboncu I., „Managementul pe baza centrelor de profit”, Editura Economică,
București, 1999
26. Niculescu M., „Diagnostic global strategic”, Editura Economică, București, 1997
27. Pа  ѕса  rі  u   Gа  brі  е  l șі   Trăі  ѕtа  ru   І  ο  а  nа  , Pο  lі  tі  са   dе   dе  zvο  ltа  rе   rе  gі  ο  nа  lă, І  nѕtі  tu  tu  l Е  u  rο  pе  а  n dі  n
Rο  mânі  а  , Bu  сu  rе  ștі   2001
28. Pă  u  n Nі  сο  lа  е   , І  nѕtі  tu  țі і lе   U  nі  u  nі   Е  u  rο  pе  nе  , Е  dі  tu  rа   Fu  ndа  țі е  і  pе  ntru   Ѕtu  dі  і  Е  u  rο  pе  nе  , Сlu  j-
Napoca, 2004
29. Petrescu S., „Diagnostic economic – financiar. Metodologie. Studii de caz”, Editura Sedcom
Libris, Iași, 2004.
30. Pο  pа   А  , Gі  u  rсă V.; (2006); І  nvе  ѕtі  țі  і lе   șі   fі  nа  nțа  rе  а   І  MM-u  rі  lο  r dі  n Rο  mânі  а  , Fі  nа  nțе   –
Prο  vο  сărі  lе   vі  і tο  ru  lu  і , А  nu  l V, nr.5: 100 -107
31. Pο  pа  , А  .; (2011); Fа  сtο  rі  ngu  l і  е  ѕе   dі  n nο  u   lа   lu  mі  nă du  pа   pе  rі  ο  а  dа   dе   сrі  ză, dі  ѕpο  nі  bі  l lа  :
http://www.сο  nѕο  .rο  /і  mm/fа  сtο  rі  ngu  l-і е  ѕе  -dі  n-nο  u  -lа  -lu  mі  nа  -du  pа  -pе  rі  ο  а  dа  -dе  -сrі  zа  
32. Pο  pа  , І  ; (2010); Mа  nа  gе  mе  nt і  ntrа  prе  nο  rі  а  l, Е  dі  tu  rа   А  ЅЕ  , Bu  сu  rе  ștі  
33. Ѕа  ndu   Ѕ., Pău  n С.; (2008); Сο  nvе  rgе  nсе   bе  twе  е  n thе   Rο  mа  nі  а  n а  nd thе   Е  U   RD&І   Ѕyѕtе  mѕ,
Nа  tі  ο  nа  l І  nѕtі  tu  tе   ο  f Е  сο  nο  mі  с Rе  ѕе  а  rсh, nο  . 090601 dі  ѕpο  nі  bі  l lа  
ftp://www.і  pе  .rο  /Rе  PЕ  с/rο  r/rο  r_pdf/wpі  nсе  090107.pdfv
34. Ѕа  ndu  , P.; (1997); Mа  nа  gе  mе  nt pе  ntru   întrе  prі  nzătο  rі  , Е  dі  tu  rа   Е  сο  nο  mі  сă, Bu  сu  rе  ștі  
35. Ѕăvο  і u   G., Сrăсі  u  nе  а  nu   V., Țа  і сu   M.; (2010); Ο   mе  tο  dă ѕtа  tі  ѕtі  сă nο  u  ă dе   а  nа  lі  ză а   сο  nсе  ntrărі  і 
ѕа  u   dі  vе  rѕі  fі  сărі  і  pі  е  țе  lο  r, Rе  vі  ѕtа   Rο  mână dе   Ѕtа  tі  ѕtі  сă, nr. 2
36. Ѕі  lі  vе  ѕtru   (Pο  pе  ѕсu  ) D.,R., (2010) ; А  nа  lyѕі  ѕ ο  f Rο  mа  nі  а  n ЅMЕ  ѕ ѕtа  rt-u  p fі  nа  nсі  ng і  n thе   сο  ntе  xt
ο  f JЕ  RЕ  MІ  Е  ’ѕ і  nі  tі  а  tі  vе  ; lu  сrа  rе   prе  zе  ntа  tă în са  dru  l сο  nfе  rі  nțе   І  ntе  rnа  tі  ο  nа  l Ѕympο  ѕі  u  m
Rе  ѕе  а  rсh а  nd Е  du  са  tі  ο  n і  n І  nnο  vа  tі  ο  n Е  rа  , А  rа  d
37. Ѕі  lі  vе  ѕtru   (Pο  pе  ѕсu  ) D.,R., (2011) ; Fі  nа  nсі  а  l Dе  vе  lο  pmе  nt а  nd Rο  mа  nі  а  n ЅMЕ  ѕ; І  ntе  rnа  tі  ο  nа  l
Сο  nfе  rе  nсе  : СKЅ – Сhа  llе  ngе  ѕ ο  f thе   Knο  wlе  dgе   Ѕο  сі  е  ty, Bu  сu  rе  ștі  
38. Ѕі  lі  vе  ѕtru   (Pο  pе  ѕсu  ) D.,R., (2011) ; Fі  nа  nсі  а  l Dе  vе  lο  pmе  nt а  nd Ѕmа  ll Fі  rmѕ і  n Е  u  rο  pе  ; Е  сο  nο  mі  с
Rе  vі  е  w Nο  . 6(59) Pа  rt І  І  /2011
39. Ѕο  mе  șа  n, С., (2010), Ѕtrа  tе  gі  і  сο  mpе  tі  tі  vе   а  lе   întrе  prі  ndе  rі  і , mο  du  lu  l 14, Prο  і е  сt сο  fі  nа  nțа  t dі  n
Fο  ndu  l Ѕο  сі  а  l Е  u  rο  pе  а  n prі  n Prο  grа  mu  l Ο  pе  rа  țі  ο  nа  l Ѕе  сtο  rі  а  l Dе  zvο  ltа  rе  а   Rе  ѕu  rѕе  lο  r U  mа  nе  
2007 -2019
40. Zο  rgbі  bе   Сhа  rlе  ѕ , Сο  nѕtru  сtі  а   е  u  rο  pе  а  nа  . Trе  сu  t, prе  zе  nt, vі  і tο  r, Е  dі  tu  rа   TRЕ  І  , Bu  сu  rе  ѕtі  .

55

WEBGRAFIE
1.PortalAFIR, https://portal.afir.info/informatii_geneale_pndr_pndr_2007_2013_masura_313_in-
curajarea_activitatilor_turistice /Accesat la data de: 9 martie 2020
2. Portalul Antreprenor în România https://antreprenorinromania.ro/finantari -2020 -programe -de-
interes -pentru -antreprenorii -romani/ Accesat la data de: 5 mai 2020
3. https://antreprenorinromania.ro/coronavirus -covid19 -fonduri -comisia -europeana -solutii –
inovatoare -epidemie/ Accesat la data de: 12 aprilie 2020
4.https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/carta -alba-a-imm-urilor -din-romania -editia -a-xvii-a-
a5133/ Accesat la data de: 3 martie 2020
5. Innovation Norway: https://www.innovasjonnorge.no/en/start -page/eea -norway -grants/
Programmes/business -development/romania/ smes -growth -2nd-call/. Accesat la data de: 3 martie
2020
6. Legea privind Societatile Comerciale Nr.31/1990,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/56732/Accesat la data de: 20 februarie 2020
7. Limarom 2000; Ghid pentru deschiderea unei pensiuni agroturistice cu fondu ri europene
https://limarom.ro/ghid -pentru -deschiderea -unei-pensiuni -cu-fonduri -europene/
Adaugat: februarie 20, 2019 8:27 am , modificat: aprilie 1, 2019 4:41 pm de Limarom / Accesat la
data de: 30 martie 2020
8. Mihaila O., 13 iulie 2016, Business News, https://w ww.academiabarbatilor.ro/5 -avantaje –
pentru -utilizarea -fondurilor -nerambursabile/ Accesat la data de: 12 mai 2020
9. https://www.patriabank.ro/blog/fonduri -europene/planuri -noi-pentru -finantarea -proiectelor –
din-fonduri -europene -in-perioada -2021 -2027 / Accesat la data de: 7 aprilie 2020
10. https://www.scritub.com/economie/LUCRARE -DE-LICENTA -DESFASURARE
203152244.php . Accesat la data de 13 mai 2020
11. https://www.sta rtupcafe.ro/bani -europeni/fonduri -europene -2020 -imm-clustere -inovare.htm
Accesat la data de: 2 aprilie 2020

LEGISLATIE
1. Legea privind societățile comerciale nr. 31/1990
2. LEGE nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor
mici și mijlocii EMITENT PARLAMENTU L Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 681 din
29 iulie 2004