ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE 1 București 2019 Taxa pe valoarea adăugată Aspecte… [608714]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
1
București 2019

Taxa pe valoarea adăugată
Aspecte contabile și fiscale

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat] – Valentin

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
2
București 2019
Cuprins
Introducere . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
Capitolul I. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 5
1.1. Concepte generale. Definire și caracteristici. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.1.1. Definirea TVA -ului. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 5
1.1.2. Scurt istoric al TVA . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.1.3. Evoluția TVA în România . ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
1.1.4. Descrierea cotelor de TVA în România . ………………………….. ………………………….. …….. 6
1.1.5. Principiile TVA -ului: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 7
1.2. Rambursare, plată și TVA la încasare . ………………………….. ………………………….. ……………… 7
1.2.1. Rambursarea de TVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
1.2.2. Plata TVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 8
1.2.3. TVA la încasare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 9
1.3. Deducerea TVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
1.4. Split TVA . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 14
1.4.1. Ce este split TVA și cum se aplică acesta? ………………………….. ………………………….. ……… 14
1.4.2. Cine poate ap lica sistemul de Split TVA? ………………………….. ………………………….. …. 14
1.4.3. Obligații pentru companiile ce nu sunt înscrise în acest sistem . ………………………….. . 15
1.4.4. Contul de TVA . Încasări și plăți . ………………………….. ………………………….. …………….. 15
1.5. Situația TVA în țările membre ale Uniunii Europene …………………………… …………………… 16
Capitolul II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 17
A) Taxa pe valoarea adăugată în Franța . ………………………….. ………………………….. …………….. 17
B) Taxa pe valoarea adăugată în Germania . ………………………….. ………………………….. ………… 18
C) Taxa pe valoarea adăugată în Regatul Unit . ………………………….. ………………………….. ……. 18
2.1. Asemănări și deosebiri: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19
Capi tolul III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 19
3.1.Aplicații practice privind TVA ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 19
3.2.Operațiuni triunghiulare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 21
3.2.1. Exemplu de operațiune triunghiulară ………………………….. ………………………….. …………… 22
3.3.Exportul mărfurilor în afara Uniunii Europene . ………………………….. ………………………….. …… 24
3.3.1.Exemplu de export în afara Uniunii Europene . ………………………….. ………………………….. . 24
3.4.Regimul TVA aferent agențiilor de turism . ………………………….. ………………………….. ………….. 27
3.5.Aspecte legate de evaziunea fiscală în privința TVA . ………………………….. …………………………. 28
3.5.1.Practici cunoscute de evaziune fisca lă. ………………………….. ………………………….. …………… 28

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
3
București 2019
Concluzii . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 30
Bibiliografie . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 31

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
4
București 2019
Introducere .

Lucrarea de licență „Taxa pe valoare adăugată – aspecte contabile și fiscale” a fost redactată sub
supravegherea domnului Profesor Univ . Dr. Diaconu Paul . Tema aleasă este un subiect foarte dezbătut în
prezent .
În țara noastră, taxa pe valoarea adăugată a fost văzuta ca fiind un inconvenient de majoritatea românilor .
Simpla adăugare a unei taxe asupra bunurilor cumpărate a stârnit mari controverse în rândul cetățenilor .
Dar, cu timpul, oamenii s -au obișnuit cu ideea, TVA -ul ajungând sa fie astăzi aplicat la aproape toate
bunurile și serviciile cumpărate de către o persoană .
Importanța acest ei taxe este revăzută, în principal, în PIB, ponderea ei fiind una foarte mare . Și totuși, o
asemenea presiune exercitată de legislația actuală a condus la o răspândire a evaziunii fiscale . Astfel, taxa
colectată de către stat în realitate este una mult ma i mică.
Prezenta lucrare are ca scop principal prezentarea teoriei TVA -ului, istoria acesteia și descrierea aplicării
în diferite instanțe .
Lucrarea pregătită este structurată pe trei capitole principale, fiecare capitol fiind împărțit în mai multe
puncte.
Primul capitol începe cu definiția TVA, un scurt istoric al acesteia și modul de aplicare în țara noastră . Au
fost expuse și definite principiile taxei pe valoarea adăugată, rambursarea și TVA la încasare, precum și
deducerile TVA și situația pe scurt a acesteia la nivelul tărilor din Uniunea Europeană .
Capitolul doi prezintă o situație comparativă între trei state membre ale Uniunii Europene, cotele de Tva
aplicate de fiecare pentru diferite produse sau servicii, precum și câteva asemănări și deosebiri dintre
acestea .
Capitolul trei prezintă câteva teme și situații interesante, însoțite de exemple . Printre acestea, se numără
operațiunile triunghiulare, operațiuni de export în afara UE, precum și câteva exemple de evaziune fiscală
în privința TVA .
Lucrare a de licență se încheie cu o concluzie cu privire la situația TVA, atât la nivelul României, cât și la
nivel european .

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
5
București 2019

Capitolul I .
Taxa pe valoarea adăugată – Impozit indirect

1.1. Concepte generale . Definire și caracteristici .

1.1.1. Definirea TVA -ului.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un tip de taxă evaluată incremental, bazată pe creșterea de valoare
a unor bunuri sau servicii, suportată de client ca și un impozit indirect . TVA -ul este încasat în cascadă de
toți agenții economici din cadrul unui ciclu ec onomic – fie ca este vorba de realizarea unor bunuri sau de
prestarea unor servicii – soldul TVA -ului fiind virat la bugetul de stat la finalul fiecărui ciclu .
„Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independent ă și
indiferent de loc, acitivități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități .”1

1.1.2. Scurt istoric al TVA .

 1918: Este propus conceptul de TVA de către Dr . Wilhelm von Siemens;
 1954: Prima formă de TVA este introdusă în colonia france ză Coasta de Fildeș ;
 1958: Succesul experimentului din Coasta de Fildeș conduce la implementarea TVA în Franța;
 1967: Este adoptat sistemul comun privind TVA -ul;
 1993: Se introduce pentru prima dată TVA în România;
 2007: Este implementată Directiva TVA de către România după aderarea acesteia la Uniunea
Europeană .

1 Legea nr . 227/201 5, Capitolul III, Art . 269-Persoane impozabile și activititatea economică, alin . (1).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
6
București 2019
1.1.3. Evoluția TVA în România .

 1 iulie 1993 – 31 decembrie 1994: cota standard de TVA – 18%;
 1 ianuarie 1995 – 31 ianuarie 1998: cota standard de TVA – 18%, cota redusă – 9% ;
 1 februarie 1998 – 31 decembrie 1999: cota standard de TVA – 22%, cota redusă – 11%;
 1 ianuarie 2000 – 31 mai 2002: cota standard de TVA – 19%;
 1 iunie 2002 – 31 decembrie 2003: cota standard de TVA – 19%
 1 ianuarie 2004 – 1 iulie 2010: cota standard de TVA – 19%, cota redusă – 9%;
 1 iulie 2010 – 1 ianuarie 2016: cota standard de TVA – 24%, cota redusă – 9%;
 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016 : cota standard de TVA – 20%, cota redusă – 9%;
 1 ianuarie 2017 – prezent: cota standard de TVA – 19%, cota redusă – 9%.

1.1.4. Descrierea cotelor de TVA în România .

În prezent, în țara noastră sunt în vigoare 2 cote de TVA:
I. Cota standard : 19%
II. Cote reduse: 9% și 5%

I. Cota standard:
Cota standard de TVA de 19% este aplicată în majoritatea cazurilor de vânzare de bunuri sau prestare de
servici i care intră în sfera de impozitare .
II. Cote reduse:

a) Cota de 9%:
Cota de TVA de 9% este aplicabilă pentru anumite bunuri și servicii, cum ar fi: cazare, alimente și
servicii de alimentație publică, medicamente, produse ortopedice, apa potabila, livrarea de îngrăsăminte
utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole, precum și prestările de servicii specifice
sistemului agricol .
b) Cota de 5%:
Cota de TVA de 5% se aplică pentru livrările de manuale școlare, reviste și prestări de servicii culturale ,
cum ar fi: accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, grădini botanice și zoologice,
tărguri, evenimente și sxpozitii culturale, cinematografe .

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
7
București 2019
Cota de 0%:
Cota de 0%, denumită și „cota zero”, este o alta formă de exprimare pentru operațiunile scutite de TVA .

1.1.5. Principiile TVA -ului:

a) Universalitate
TVA -ul este aplicat tuturor operațiunilor ce implică plăți, efectuate de persoanele fizice sau juridice, cu
excepția cazurilor enunțate de lege .
b) Unicitate
Taxa percepută este rezultată di n aplicarea cotei de impozitare asupra întregii valori finale .
c) Transparență
Taxa pe valoarea adăugată datorată statului este aferentă TVA -ului colectat în urma vânzării bunurilor sau
serviciilor .
d) Teritorialitate
TVA -ul este înregistrat in funcție de origin ea bunului sau a serviciului (dacă acesta este local sau nu) și de
destinația acestuia (consumul are loc pe teritoriul țării sau in afara acesteia) .
e) Fracționalitate
TVA -ul se încasează în fiecare stadiu parcurs de un produs până ajunge la utilizatorul final. Astfel, statul
poate desfașura activitatea treptat, fara a fi nevoie să aștepte vânzarea finală .
f) Deductibilitate
Taxa pe valoarea adăugată datorată statului este egală cu diferența dintre TVA colectat în urma vânzării și
TVA plătit în urma tranzacți ilor ce percep aceasta taxă .

1.2. Rambursare, plată și TVA la încasare .

1.2.1. Rambursarea de TVA

Ce este rambursarea de TVA? Cănd se poate solicita aceasta și cum este calculată?

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
8
București 2019
Rambursarea Taxei pe Valoare Adăugată reprezintă plata de către organul fiscal al sumelor negative către
persoanele juridice impozabile . Această sumă negativă este reprezentată de diferența dintre valoarea taxei
aferente achizițiilor efectuate de către persoana juridică și valoarea taxei colectate de către organul fiscal;
sumă ce va fi rambursată către persoana impozabilă după completarea unei cereri de decont . Pe scurt,
când TVA -ul deductibil este mai mare decât TVA -ul colectat, diferența dintre cele doua va fi recuperată
de către companie de la bugetul de stat .
În cazul în care suma e ste pozitivă (TVA colectat este mai mare decât TVA deductibil), compania va fi
obligată să plătească diferența respectivă către bugetul statului .
Rambursarea de TVA poate fi solicitată atât pentru activitățile internaționale ale firmei (dacă există), cât
și pentru alte cheltuieli . Câteva exemple ar fi: cheltuieli cu târguri, cheltuieli cu publicitatea, cheltuieli cu
transportul, restaurante sau cazări la hotel, cheltuieli cu telecomunicațiile și traininguri, cât și cheltuieli de
protocol .
Ce este decizia de rambursare?
Decizia de rambursare reprezintă un document emis de către ANAF prin care se aprobă cererea de
rambursare a TVA -ului.
Companiile cu rsic fiscal mic își primesc decizia de rambursare în termen de cinci zile de la depunerea
cererii, în timp ce p entru companiile cu un risc fiscal mai mare, durata poate varia in funcție de timpul
necesar pentru a analiza documentele financiare sau pentru a face inspecția fiscală anticipată .
Riscul fiscal reprezintă categoria cu sume negative și opțiune de rambursar e, în care este încadrată o
companie in urma depunerii documentului pentru decont la ANAF . Compania va fi verificată apoi pentru
a se efectua analiza de risc .

1.2.2. Plata TVA

Când devine o firmă plătitoare de TVA?
Pentru ca o firmă să devină plătitoare de TVA , trebuie să aiba în vedere urmatoarele aspecte:
1. Firma are venituri de peste 300 .000 RON în decursul unui an .
2. La înființare, s -a optat pentru TVA la încasare .
„Persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realiza tă, este
inferioară plafonului de 88 .500 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
9
București 2019
de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie, respectiv 300 .00 lei,
poate aplica scutire de taxă, den umită în continuare regim special de scutire .”2
Cu alte cuvinte, la înființare, societatea este neplatitoare de TVA și beneficiază de regimul special de
scutire, cât timp cifra de afaceri anuală este inferioara plafonului de 300 .00 lei.
Plafonul precizat anterior, nu se aplică proporțional cu lunile de funcționare efectivă a societății . Altfel
spus, fie că este vorba de o societate înființată în ianuarie sau una înființată în decembrie ale aceluiași an,
plafonul aplicat va fi același pentru ambele firme, respectiv 300 .000 lei.

1.2.3. TVA la încasare

 Ce este TVA -ul la încasare?
Sistemul de TVA la încasare reprezintă faptul că atât plata, cât și deducerea de TVA, este amânată pană la
data în care se face încasarea creanțelor față de clienți, respectiv plata datoriilor către furnizori . Acest
sistem este folosit în mare parte de către societățile care incasează plățile de la clienți la termene medii și
mari.
Afectați de sistemul de TVA la încasare sunt și firmele ce nu au optat pentru acest sistem, dar funizor ii lor
îl aplică . Aceste firme nu vor putea deduce TVA -ul din facturile de la furnizorii respectivi, decât după ce
aceștia sunt plătiți .

 Ce firme pot aplica pentru sistemul de TVA la încasare?
Sistemul de TVA la încasare poate fi aplicat de către firmele ce au sediul in România, sunt înregistrate în
scopuri de TVA, a căror cifra de afaceri nu a depășit plafonul de 2 .250.000 lei în anul precedent și care
au optat pentru aplicarea acestui sistem . (conform art . 282, alin (3) din Codul Fiscal)
 Ce firme nu pot aplica pentru sistemul de TVA la încasare?
„Nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare:
a) persoanele impozabile care fac parte dintr -un grup fiscal unic,
b) persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România,
c) persoanele impozabile ca re în anul precedent au depășit plafonul de 2 .250.000 lei

2 Legea 227/2015, Capitolul XII, art . 310-Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, alin . (1).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
10
București 2019
d) persoanele impozabile care se înregistrează î n scopuri de TVA în cursul anului și care au depășit
plafonul de 2 .250.000 lei în anul precedent sau în anul calendaristic în curs, calculat în funcție de
operațiunile realizate în perioada în care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA .”3

1.3. Deducerea TVA

Pentru a determina deductibilitatea taxei pe valoare adăugată este necesar să parcurgem următorii pași:
1) Se datorează TVA pentru operațiunea respectivă?
În urma analizei de verificare a operațiunii se determină dacă TVA -ul datorat de furnizor sau prestator
de servicii pentru o operațiune impozabilă este deductibil . Dacă se ajunge la concluzia că operațiunea
respectivă era scutită de TVA sau nei mpozabilă, atunci acea taxă este nedeductibilă .
Dacă taxa este dedusă dintr -o operațiune pentru care s -a aplicat corect TVA -ul, atunci trecem la pasul
următor.
2) Beneficiarul/Cumpărătorul are drept de deducere a T VA-ului?
Dreptul de deducere este atribuit persoanelor neimpozabile, persoane – fizice sau juridice – ce nu
îndeplinesc condițiile necesare pentru a fi considerate impozabile . Acestea sunt excluse de la dreptul
de a deduce taxa aferentă achizițiilor .
Legis lația fiscală limitează însă dreptul de deducere a TVA doar la taxa achitată sau la cea datorată
pentru bunuri și servicii ce vor fi folosite pentru operațiuni taxabile, operatiuni scutite de TVA cu
drept de deducere, operațiuni neimpozabile în țara noastr ă dar care dau drept de deducere în cazul în
care ar fi realizate în România, dar și alte categorii de operațiuni care nu sunt impozabile dar care dau
drept de deducere . Din această cauză, doar persoanele înregistrate în scop de TVA au drept de
deducere a taxei pentru achiziții .
Dacă reiese că beneficiarul are drept de deducere a taxei, se trece la pasul 3 .
3) Sunt îndeplinite condițiile legale de deducere a TVA -ului?
„Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt
destinate utilizării în folosul următoare lor operațiuni:
a) operațiuni taxabile

3 Legea 227/2015, Capitolul VI, art . 282-Exigibilitatea pentru livrări de bunuri și prestări de servicii, alin (4) .

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
11
București 2019
b) operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind
în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care a ceste operațiuni ar fi fost realizate în
România;
c) operațiuni scutite de taxă, precum exportul, livrarile intracomunitare, livrarile de bunuri,
transportul aferent unui export de bunuri si altele asemenea ;
d) operațiuni scutite de taxă, în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara Uniunii
Europene sau în cazul în care aceste operațiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate
într-un stat din afara Uniunii Europene, precum și în cazul operațiunilor efectuate de interme diari care
acționează în numele și în contul altei persoane, atunci când aceștia intervin în derularea unor astfel
de operațiuni;”4
Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, trecem la pasul 4 .
4) Se verifică existența unei excluderi sau a unei limitări a dreptul ui de deducere

a) Exista vreo excludere a dreptului de deducere?
Excluderea dreptului de deducere se aplică în cazul în care bunurile și serviciile achiziționate nu vor
fi utilizare în scopul de desfășurare a activității exonomice a persoanei impozabile c e a efectuat
achiziția .
În cazul în care achiziția a fost facută cu intenția de a fi folosită în scopul desfășurării activității
economice a cumparătorului, TVA -ul achitat în urma cumparării respective va fi deductibil . În
schimb, daca, ulterior, persoana impozabilă schimbă destinația bunurilor, si consideră că le va folosi
în scop personal sau in alte scopuri ce nu au legatură cu activitatea sa economică, taxa dedusă
urmează sa fie ajustată corespunzător .
Deducerea taxei aferentă achizițiilor nu este permi să persoanelor a căror activitate economică constă
în operațiuni scutite și fără drept de deducere, precum serviciile de îngrijire medicală, asistență
socială, învățământ etc .
În plus, nu se acordă drept de deducere pentru:
– TVA -ul aferent echizițiilor efectuate de întreprinderile mici;
– TVA -ul aferent achizițiilor de produse second -hand, a operelor de artă, a obiectelor de
colecție și a antichităților pentru care s -a aplicat regim special;
– TVA -ul aferent achizițiilor de produse și servicii utilizate de a gențiile de turism, în urma
prestării serviciului unic la care se aplică regim special;

4 Legea 227/2015, Capitolul X, Art . 297 – Sfera de aplicare a dreptului de deducere, alin . (4)

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
12
București 2019
Dreptul de deducere este explicit exclus pentru taxa achitată sau datorată pentru achiziția de băuturi
alcoolice și a produselor din tutun, cu excepția cazului în care scopul achiziției este revânzarea
acestora .
b) Există vreo limitare a dreptului de deducere?
Un drept de deducere limitat îl au persoanele impozabile ce efectuează atât livrari de bunuri sau
prestări de servicii cu drept de deducere cât și unele ce nu dau drept de deducere . Aceste persoane se
mai numesc și „persoane impozabile cu regim mixt” .
Daca nu există exluderi sau limitări ale dreptului de deducere, trecem la pasul următor .

5) Se îndeplinesc condițiile legale pentru deducerea taxei pe valoare adăugată aferentă achizițiilor?

Pentru a își exercita dreptul de deducere, persoana impozabilă ce dorește acest lucru trebuie sa
îndeplinească următoarele condiții:
– deținerea unei facturi ce conține informațiile prevăzute de lege;
– deținerea unei facturi, sau a une i autofacturi, care sa înregistreze taxa respectivă ca și taxă
colectată în decontul de TVA (condiție aplicată cumpăratorului obligat la plata taxei prin
taxarea inversă)
– deținerea unei declarații vamale, pentru taxa aferentă importului de bunuri, care să
menționeze că persoana impozabilă este importator al bunurilor .

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
13
București 2019

Figura 1: Schemă privind pașii necesari pentru deducerea de TVA .
Sursa: http://codfiscal .net/media/brosura -infotva -4-deducerea -tva-si-ajustarea -tva-ului-dedus.pdf

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
14
București 2019
1.4. Split TVA .

Sistemul Split TVA a ridicat multe semne de întrebare în mediul de afaceri românesc, subiectul fiind unul
foarte controversat .
Acesta a fost aprobat oficial prin Ordonanța de Guvern nr . 23/2017 privind plata defalcată a taxei pe
valoarea adăugată .

1.4.1. Ce e ste split TVA și cum se aplică acesta?

Split TVA, sau plata defalcată a taxei pe valoarea adăugată, reprezintă un mecanism introdus de către
Guvern pentru a facilita plata datoriilor în privința TVA -ului a copaniilor ce au datorii la plata TVA
(datorii ce depășesc un anumit plafon) și a companiilor în stare de insolvență . Acesta presupune
deschiderea unui cont la o instituție de credit sau Trezorerie de către firma plătitoare de TVA, cont în care
se vor face încasările și plățile aferente taxei pe valoarea adăugată .

1.4.2. Cine poate aplica sistemul de Split TVA?

Plata prin sistemul de Split TVA este aplicată de către:
a) Persoanele impozabile înregistrate în scop de TVA, pentru încasare și plată;
b) Firmele aflate în insolvență la finalul lunii decembrie;
c) Firmele a căror datorii în privința TVA -ului au depășit termenul scadent cu 60 de zile, iar
datoriile înregsitrate de către acestea au depașit plafonul de:
 15.000 lei – pentru firmele mari;
 10.000 lei – pentru firmele medii;
 5.000 lei pentru firmele mici și PFA -uri.
De asemenea, orice persoană impozabilă sau instituție publică, înregistrată în scop TVA, poate opta
pentru acest sistem, chiar dacă nu se regăsește în condițiile enumerate mai sus .
Pe scurt:
La achitarea TVA către o firmă înregistrată în sistemul Split, s e va efectua plata dintr -un cont distinct de
TVA către contul distinct al beneficiarului .

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
15
București 2019

1.4.3. Obligații pentru companiile ce nu sunt înscrise în acest sistem .

Companiile care nu au fost obligate la sistemul plății defalcate sau nu au optat pentru aceasta, au obligația
de a verifica, la fiecare plată, dacă furnizorul respectiv este înscris în acest sistem . Este recomandat să se
efectueze această verificare la fiecare plată efectuată, deoarecem chiar dacă la ultima plată efectuată,
furnizorul nu era înscris î n Split TVA, acesta ar putea intra ulterior în sistem cu omiterea anunțării despre
acest lucru .
Dacă furnizorul către care se efectuează plata este înregistrat la plata TVA prin sistemul Split, compania
plătitoare va efectua plata în contul special deschi s la bancă sau Trezorerie de către furnizor .
În cazul unei plăți eronate a TVA -ului, adică neachitarea acesteia în contul special creat pentru TVA,
furnizorul nu este obligat să vireze suma respectivă în contul său . În acest caz, plătitorul trebuie să
solicite dovada corecției efectuate de către furnizor, sau, în cazul unui refuz, să achite suma corectă în
contul de TVA, plata efectuată înițial urmând sa fie restituită .
Necorectarea acestei erori în termen de 7 zile de la producerea sa poate atrage o pena lizare de 0,06% pe zi
din suma respectivă .

1.4.4. Contul de TVA . Încasări și plăți .

Conturile speciale pentru TVA pot fi deschise de către o instituție publică sau persoană impozabilă
înregistrată în scopuri TVA la orice instituție de credit sau la Trezorerie . Conturile deschise în acest scop,
vor avea în cadrul codului IBAN termenul „TVA”, pentru evitarea unor eventuale erori .
 Încasări în contul de TVA :
 TVA de încasat, aferent livrării de bunuri sau prestării de servicii;
 TVA virat/depus conform art . 15 alin. (1)-(3)5;
 sume transferate din alt cont de TVA al titularului;
 sume încasate în urma unor corecții privind procesul de plată;
 sume încasate în urma corecțiilor privind facturile sau în urma unei ajustări a bazei de
impozitare de TVA;
 dobânda aferentă contului, acordată de către instituția de credit .

 Plăți din contul de TVA:

5 Ordonanța nr . 23 din 30 august 2017 privind plata defalcată a TVA .

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
16
București 2019
 TVA achitată aferent livrării de bunuri sau prestării de servicii;
 TVA achitată către bugetul de stat;
 sume transferate către alt cont de TVA al titularului;
 sume de plată în urma unor corecții;
 sume de plată în urma corecțiilor privind facturile sau în urma unei ajustări a bazei de
impozitare de TVA;
 sume transferate în conturile de disponibilități, în cazul instituțiilor publice;
 comisioane aferente contului către instituția de cr edit.

1.5. Situația TVA în țările membre ale Uniunii Europene .

Figura 2: Țările Uniunii Europene și cota standard de TVA aplicată
Sursa: original

În Uniunea Europeană, cota de TVA diferă de la o țară la alta . Această diferență se datorează fluctuației
bazei de impozitare din cadrul țărilor . Cota standard de TVA pentru bunuri și servicii are un prag minim
de 15%, dar îi lipseste și o limită maximă .
Între tările din Uniunea Europeană, cea mai mare diferență dint re două state este cea între Ungaria, cu o
cota TVA de 27%, și Luxemburg, ce are o cotă de doar 17% .
0%5%10%15%20%25%30%
Austria
Belgia
Bulgaria
Cipru
Cehia
Croația
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Germania
Grecia
Ungaria
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Olanda
Portugalia
Polonia
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul UnitCotă standard

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
17
București 2019
În România, cota de TVA în vigoare este de 19%, alături de Cipru și Germania, ce înregistrează o cotă
egală. Acestea sunt depășite doar de Malta, cu 18% și de Luxemburg, cu 17% .
La polul opus, Ungaria se clasează pe ultimul loc, procentul acesteia fiind de 27%, precedată de Croația,
Danemarca și Suedia, a căror cotă este cu două procente mai mică .

Capitolul II
Situație comparativă privind TVA în trei state europene

Taxa pe valoarea adaugată este percepută în toate țările de pe teritoriul Europei, fie că acestea se află în
Uniunea Europeană, sau nu .
În continuare, am ales să vorbesc despre situația TVA -ului în 3 țări din Uniunea Europeană: Franța,
Germania și Regatul Unit .

A) Taxa pe valoarea adăugată în Franța .

În Franța, TVA apare cu următoarele cote de TVA aplicabile în achiziții:
a) Cota standard de 20%, aplicabilă pentru majoritatea bunurilor și serviciilor ce intră în sfera de
impozitare .
b) Cotă redus ă de 10%, aplicată pentru: unele alimente; băuturi non -alcoolice; produse farmaceutice;
servicii de transport local, intra -comunitar, internațional (cu anumite excepții) și transport naval;
accesul la serviciile culturale și în parcurile de distracții; ser vicii de furnizare de televiziune; servicii
de reparare, renovare, întreținere și curățenie a locuințelor private; acomodarea la hotel; restaurante
(cu excepția băuturilor alcoolice); servicii de îngrijire la domiciliu ; lemne de foc; baruri, cafenele și
cluburi de noapte (cu excepția băuturilor alocoolice); plante decorative; opere de artă, obiecte de
colecție și antichități .
c) Cotă redusă de 5 .5%, aplicată pentru: anumite alimente și băuturi non -alcoolice; cantine școlare;
servicii de furnizare a apei; echip amente medicale pentru persoanele cu dizabilități; cărți, fizice sau
virtuale; accesul la evenimente sportive; produse de igienă personală .

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
18
București 2019
d) Cotă redusă de 2 .1%, aplicată pentru: unele produse farmaceutice; ziare și reviste; animale destinate
utilizării ca produse alimentare .
e) Cotă de 0%, aplicabilă pentru transportul intracomunitar și internațional (cu excepția drumurilor
rutiere și a căilor navigabile interioare) .

B) Taxa pe valoarea adăugată în Germania .

În Germania sunt in vigoare 3 cote de TVA la achiziții, și anume:
a) Cota standar d de 19 % ce se aplică pentru majoritatea bunurilor și serviciilor .
b) Cotă redusă de 7%, ce se aplică pentru: unele alimente; furnizarea de apă (cu excepția apei
îmbuteliate); echipamente medicale pentru persoanele cu dizabili tăți; unele servicii de transport
persoane; transportul intracomunitar și internațional de călători pentru anumite transporturi rutiere,
feroviare și fluviale ; cărți (cu excepția cărților electronice și a cărților al căror conținut este dăunator
minorilor) ; cărți audio; ziare și reviste (cu excepția celora al căror conținut este dăunător minorilor
și/sau conțin mai mult de 50% reclame); accesul la evenimente culturale; acomodarea la hotel (doar
cea pe termen scurt); accesul la anumite evenimente sportive; s ervicii sociale; îngrijiri medicale și
dentare; lemne de foc; cherestea pentru utilizare industrială; plante decorative și plante destinate
producției de fructe și legume .
c) Cotă de 0%, ce se aplică pentru transportul intracomunitar și internațional (cu exce pția drumurilor
rutiere, feroviare și a căilor navigabile interioare) .

C) Taxa pe valoarea adăugată în Regatul Unit .

Ca și în cazul Germaniei, Regatul Unit înregistrează 3 cote de TVA la achiziții:
a) Cota standard de 20%, aplicabilă pentru majoritatea bunuril or și serviciilor .
b) Cotă redusă de 5%, aplicabilă pentru: scaune de mașină pentru copii; anumite locuințe sociale;
anumite servicii sociale; servicii de furnizare a electricității, a gazelor naturale și a încălzirii urbane (
pentru uz domestic); anumite bun uri și instalații pentru economisirea energiei electrice; servicii de
renovare și reparare a locuințelor private; ehipamente medicale pentru persoanele cu dizabilități .
c) Cotă de 0%, aplicabilă pentru: unele locuințe sociale; cărți tipărite (excluzând cărțil e electronice);
ziare și reviste; colectarea de deșeuri menajere; servicii de furnizare a apei (cu excepția apei distilate
și a apei minerale); alimente și băuturi (cu anumite excepții); plante decorative și plante destinate
producției de fructe și legume; produse farmaceutice; transport de călători; îmbrăcăminte și
încălțăminte pentru copii; scutece pentru copii; animale destinate utilizării ca produse alimentare;

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
19
București 2019
semințe; mâncare pentru animale; servicii de canalizare; căști pentru bicicletă și motociclet ă;
transportul intracomunitar și internațional de călători .
Reglementările fiscale în privința TVA -ului din cele 3 țări expuse anterior încadrează anumite bunuri
și servicii în categorii diferite, după natura și gradul de utilizare al acestora .

2.1.Asemănăr i și deosebiri:

– În cele 3 țări menționate, cota standard de TVA este relativ asemănătoare, diferența fiind dată de
Germania, ce aplică o cotă standard de 19% spre deosebire de Franța și Regatul Unit a caror cotă
standard este 20% .
– Dacă în Franța, achiziției de alimente și băuturi non -alcoolice i se aplică o cotă TVA de 10%, în
Germania, se percepe o cotă de doar 7%, iar în Regatul Unit, acestea sunt scutite de TVA .
– Transportul de călători este, de asemenea, scutit de TVA în Regatul Unit, spre deosebire de Franța și
Germania, unde se aplică o cotă de 10%, respectiv 7% .
– Transportul intracomunitar și internațional este tratat la fel în cele 3 țări, acesta fiind scutit de TVA .
– Dacă în Marea Britanie, medicamentele luate pe bază de prescripție medic ală sunt scutite de TVA,
Franța aplică o cotă TVA de 2 .1%, iar în Germania este aplicată cota standard de 19% .

Capitolul III
Aplicații privind TVA . Operațiuni triunghiulare . Noțiuni despre
evaziunea fiscală .

3.1.Aplicații practice privind TVA :

Societa tea Alfa a înregistrat în cursul exercițiului curent următoarele operații:
1. Achiziție, cu plată ulterioară, de materii prime, costul de achiziție: 3 .000 lei, cotă TVA 19%;
2. Achitare prin virament bancar a datoriei față de furnizorul de materii prime;
3. Înregis trare salarii datorate angajaților, suma datorată: 1 .000 lei;
4. Achiziție, cu plată ulterioară, de mărfuri, costul de achiziție: 1 .000 lei, cotă TVA 19%;
5. Prestare serviciu de transport în valoare de 3 .000 lei, cotă TVA 19% .

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
20
București 2019
Să se efectueze înregistrările contabile și regularizarea de TVA .
Rezolvare:
1. a) Natura operației: Achiziție materii prime
b) Influențe:
– crește stocul de materii prime;
– crește datoria față de furnizori;
– crește TVA -ul deductibil .
c) Formula contabilă:
% = 401 3.570 lei
301 3.000 lei
4426 570 lei

2. a) Natura operației: Achitare furnizori prin virament bancar
b) Influențe:
– scade disponibilul bancar;
– scade datoria față de furnizori .
c) Formula contabilă:
401 = 5121 3.570 lei

3. a) Natura ope rației: Înregistare salarii personal
b) Influențe:
– crește datoria față de salariați;
– cresc cheltuielile cu personalul .
c) Formula contabilă:
641 = 421 1.000 lei

4. a) Natura operației: Achiziție mărfuri
b) Influențe:
– crește stocul de mărfuri;
– crește datoria față de furnizori;
-crește TVA -ul deductibil .
c) Formula contabilă:
% = 401 1.190 lei

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
21
București 2019
371 1.000 lei
4426 190 lei

5. a) Natura operației: Prestare serviciu
b) Influențe:
– crește creanța – clienți;
– cresc venitur ile din prestări de servicii;
– crește TVA -ul colectat .
c) Formula contabilă:
4111 = % 3.570 lei
704 3.000 lei
4427 570 lei

6. a) Natura operației: Regularizare TVA
b) Influențe:
– scade TVA -ul deductibil;
– scade TVA -ul colect at;
– crește TVA -ul de recuperat .
c) Formula contabilă:
% = 4426 760 lei
4427 570 lei
4424 190 lei

3.2.Operațiuni triunghiulare :

Spre deosebire de operațiunile normale ce includ TVA, operațiunile triunghiulare sunt mult mai
complexe . Acestea implică existența a trei întreprinderi din trei state diferite ale Uniunii Europene ce sunt
înrgesitrate în scop TVA și au cod valid de TVA în VIES (“VAT Information Exchange System” sau
“Sistemul de Schimb de Informații privind TVA -ul”). De asemena, condiția de transport este asigurată de
către vânzător sau de către cumpărător -vânzător .
Pe scurt, pentru ca o operațiune sa fie triunghiulară trebuie sa îndeplinească urmatoarele condiții:
– implică trei întreprinderi sau agenți economici ce su nt înregistrați în scopuri de TVA, din trei
state diferite;
– sunt încheiate două tranzacții;

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
22
București 2019
– se efectuează un singur transport .
“Nu este considerată operațiune impozabilă în România , achiziția intracomunitară de bunuri, efectuată în
cadrul unei operațiuni t riunghiulare, pentru care locul este în România , atunci când sunt îndeplinite
următoarele condiții:
1. achiziția de bunuri este efectuată de către o persoană impozabilă, denumită cumpărător revânzător, care
nu este stabilită în România, dar este înregistra tă în scopuri de TVA în alt stat membru;
2. achiziția de bunuri este efectuată în scopul unei livrări ulterioare a bunurilor respective în România, de
către cumpărătorul revânzător;
3. bunurile astfel achiziționate de către cumpărătorul revânzător sunt exp ediate sau transportate direct în
România, dintr -un alt stat membru decât cel în care cumpărătorul revânzător este înregistrat în scopuri de
TVA, către persoana căreia urmează să îi efectueze livrarea ulterioară, denumită bene ficiarul livrării
ulterioare ;
4. beneficiarul livrării ulterioare este o altă persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă,
înregistrată în scopuri de TVA în România;
5. beneficiarul livrării ulterioare a fost desemnat în conformitate cu art . 307 alin . (4) ca persoană obli gată
la plata taxei pentru livrarea efectuată de cumpărătorul revânzător .”6

3.2.1. Exemplu de operațiune triunghiulară :

Societatea A din România facturează unei societăți, denumită B, din Spania, o cantitate de bunuri .
Destinatarul bunurilor este societatea C, din Bulgaria .
Societatea C, beneficiar al livrării, este obligat la plata taxei de către B, în calitatea sa de cumpărător –
revânzător .
Situația TVA -ului este următoarea:
 Obligațiile societății A – furnizor și înr egistrat în scop de TVA în România – sunt:
 de a solicita codul de înregistrare în scop de TVA al societății B;
 de a emite factura către societatea B;

6 Legea nr . 227/2015, Capitolul II, Art . 268 – Operațiuni impozabile, alin . (8), lit. (b).

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
23
București 2019
 de a încadra operațiunea ca și livrare intracomunitară de bunuri, scutită, cu drept de deducere
a TVA, și de a o raporta în declarația recapitulativă trimestrială –“livrări în cadrul unei
operațiuni triunghiulare” .
În cadrul acestei operațiuni, bunurile achiziționate de către B, în calitatea sa de cumpărător -revânzător,
vor fi transportatea de către societatea A, direct din România către societatea C, beneficiar direct al
livrării.
 Obligațiile societății B – înregistrat în scop de TVA – sunt:
 de a comunica societății A codul sau de înregistrare în scop de TVA;
 de a nu înscrie achiziția efectuată la rubrica “ach iziții intracomunitare”, deoarece, beneficiarul
livrării este societatea C, și în schimb, să o înscrie la categoria –“livrări în cadrul unei
operațiuni triunghiulare” .
 de a emite factura în care se menționează că beneficiarul livrării, societatea C, este c ea
obligată la plata TVA .

 Societatea C, înregistrată în scop de TVA, desemnată de către societatea B ca fiind obligată la
plata TVA, va încadra această operațiune la “achiziții intracomunitare” . Impozitarea livrării va fi
făcută prin taxare inversă si va fi raportată în declarația recapitulativă trimestrială la “achiziții
intracomunitară efectuată în cadrul unei operațiuni triunghiulare” .
Pe scurt:
 Societatea A :
 va realiza un export de bunuri, destinat societății C, la comanda lui B, conform contractului
dintre societățile A și B;
 livrarea efectuată de către A, va fi o operațiune scutită cu drept de deducere a TVA -ului;
 va declara operațiunea în raportul trimestrial de TVA .

 Societatea B :
 va presta un serviciu de intermediere și va încasa un comision;
 va declara locul prestării serviciului ca fiind în Spania, operațiune ce va fi impozitată;

 Societatea C :
 va efectua un import de bunuri, supus legislației TVA in vigoare din țara sa .
Pentru a justifica scutirea de taxa, societatea A va fi nevoită să prezinte unele documente:
 factură ce va fi completată cu toate informațiile necesare;
 declarația vamală de export, pe care va fi trecut numele exportatorului, și care va fi certificat
de către biroul vamal de ieșire;
 document de transport care să dovedească iesirea bunurilor din țară;

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
24
București 2019
 alte documente prin care se poate face dovada realizării exportului .

3.3.Exportul mărfurilor în afara Uniunii Europene .

Operațiunea de export reprezintă vânzarea de bunuri sau servicii de către persoanele juridice din interiorul
unei țări, către altă persoană fizică sau juridică dintr -o altă țară .
Exportul de bunuri în afara UE este o operațiune scutită de TVA . Pentru realizarea unei livrări în regim
de scutire a TVA -ului, sunt necesare următoarele documente:
a) declarație vamală de expo rt care să menționeze numele exportatorului, certificată de către
autoritatea vamală și de catre biroul vamal pentru ieșirea din spațiul Comunitar;
b) document de transport care face dovada că bunurile părăsesc Comunitatea;
c) orice alt document ce poate dovedi realizarea exportului (comanda de la cumpărător, documente
de asigurare a bunurilor etc .)
Cheltuielile cu asigurarea și cheltuielile de transport sunt suportate de către exportator .

3.3.1.Exemplu de export în afara Uniunii Europene .

Societatea X, cu sediul în România, vinde firmei Y, cu sediul în Belarus, mărfuri cu prețul de 25 .000
euro. Asigurarea pentru livrare costă 2 .600 euro, iar pentru transportul extern, costurile sunt de 1 .800
euro. Cursul euro în momentul facturării este de 4 .7 lei/euro . Contravaloarea mărfurilor este încasată le
20 de zile de la livrare, cursul euro în ziua respectivă fiind de 4 .6 lei/euro . Costul mărfurilor livrate este
de 60.000 lei. Costul asigurării este plătit de către X printr -un OP. Transportul este efectuat de către un
furnizor terț, costurile aferente transportului fiind suportate de către X .
Livrarea mărfurilor:
 valoare marfă: 25 .000 euro x 4,7 lei/euro = 117 .500 lei
 valoare asigurare: 2 .600 euro x 4,7 lei/euro = 12 .220 lei
 cost de transport: 1 .800 euro x 4,7 lei/eu ro = 8.460 lei
Cost total marfă: 138 .180 lei.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
25
București 2019

Înregistrări contabile:
1) a) Natura operației: Vânzare mărfuri
b) Influențe:
– crește creanța – clienți;
– cresc veniturile din vânzarea mărfurilor;
– cresc veniturile din activități diverse .
c) Formula contabil ă:
4111 = % 138.180 lei
707 117.500 lei
708 20.680 lei

2) a) Natura operației: Descărcare de gestiune
b) Influențe:
– cresc cheltuielile privind mărfurile;
– scade stocul de mărfuri .
c) Formula contabilă:
608 = 371 60.000 lei

3) a) Natura operației: Înregistrare cheltuieli asigurare
b) Influențe:
– cresc cheltuielile cu primele de asigurare;
– cresc datoriile față de furnizor .

c) Formula contabilă:
613 = 401 2.600 euro x 4,7 lei/euro = 12.220 lei

4) a) Natura operației: Plata as igurării prin ordin de plată
b) Influențe:
– scade datoria față de furnizor;
– scad conturile la bănci în valută .
c) Formula contabilă:
401 = 5124 2.600 euro x 4,7 lei/euro = 12.220 lei

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
26
București 2019
Încasare contravaloare marfă la cursul de 4,6 lei/euro:
 valoare marf ă la data facturii: 25 .000 euro x 4,7 lei/euro = 117 .500 lei
 valoare marfă la data încasării: 25 .000 euro x 4,6 lei/euro = 115 .000 lei
Diferență nefavorabilă de curs valutar: 2 .500 lei

5) a) Natura operației: Încasare contravaloare marfă
b) Influențe:
– scade creanța – clienți;
– cresc conturile la bănci în valută;
– cresc cheltuielile din diferențe de curs valutar .
c) Formula contabilă:
% = 4111 117.500 lei
5124 115.000 lei
665 2.500 lei

Plată cheltuieli de transport:
 valoare transport la data facturii: 1 .800 euro x 4,7 lei/euro = 8 .460 lei
 valoare transport la data achitării: 1 .800 euro x 4,6 lei/euro = 8 .280 lei
Diferență favorabilă de curs valutar: 180 lei

6) a) Natura operației: Înregistrare și achitare cheltuieli de tra nsport
b) Influențe:
– cresc cheltuielile cu transportul de bunuri și persoane;
– scad conturile la bănci în valută;
– cresc veniturile din diferențe de curs valutar .

c) Formula contabilă:
624 = % 8.460 lei
5124 8.280 lei
765 160 lei

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
27
București 2019
3.4.Regimul TVA aferent agențiilor de turism .

Noul Cod Fiscal precizează că “ prin agenție de turism se înțelege orice persoană care în nume propriu sau
în calitate de agent intermediază, oferă informații sau se angajează să furnizeze persoanelor care
călătoresc individual sau în grup servicii de călătorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeți,
cămine, locuințe de vacanță și alte spații folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim,
excursii organizate și alt e servicii turistice .”7
Prin servicii turistice se înțelege:
– cazare (hotel, cămine, case de oaspeți, locuințe de vacanță etc .);
– transport (terestru, maritim sau aerian);
– transport de la și până la aeroport, gară sau stație;
– excursii organizate;
– seervicii d e catering;
– servicii de divertisment;
– închirieri auto;
– alte servicii turistice .

Serviciul unic: Dacă o agenție de turism are ca scop beneficiul direct al călătorilor prin livrarea de bunuri
și prestări de servicii, efectuate de alte persoane fizice sau ju ridice, operațiunile realizate de către agenția
de turism legate de călătorie sunt considerate ca fiind servicii unice prestate de agenție în beneficiul
călătorilor . Acest serviciu are locul prestării în România, în cazul în care agenția este stabilită în România
și serviciul este prestat prin respectivul sediu .
În privința TVA -ului, se pot utiliza doua regimuri de taxare pe serviciile prestate de către agenția de
turism:
a) regim normal de taxare – impune aplicarea cotei de TVA utilizate de către furnizorul s erviciilor
în refacturarea fiecărui element din serviciul unic, la care se adaugă și marja de profit a agenției
turistice;
b) regim special de taxare – impune aplicarea cotei normale de TVA doar la marja profitului
agenției .
Dacă serviciul este prestat în afa ra Uniunii Europene, acel serviciu este scutit de taxă . În cazul în care, se
presupune ca prestarea serviciului să se efectueze, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în afara

7 Legea nr . 227/2015, Capitolul XII, Art . 311 – Regimul special pentru agențiile de turism, alin . (1)

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
28
București 2019
acesteia, partea din serviciu efectuată în interiorul UE va fi taxată conf orm metodelor menționate anterior,
în timp ce partea din serviciu prestată în afara UE va fi scutită de taxă .

3.5.Aspecte legate de evaziunea fiscală în privința TVA .
La jumătatea secolului XX, TVA -ul a devenit o formă modernă a impozitului pe consum în toată lumea,
iar odată cu introducere acestuia au apărut și diverse forme de evaziune fiscală, cea mai des întâlnită
metodă fiind raportarea unei cantități mai mici a vânzărilor decât cea reală .
Conform “ Legii nr . 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale , modificată prin Legea
nr. 50 din 14 .03.2013 ”8 neprezentarea documentelor contabile la cerința organelor competente este
considerată infracțiune și este pedepsită cu închisoare de la un an până la 6 ani .
În România, în anul 2013 evaziunea fiscală a reprezentat aproximativ 16% din PIB, însemnând peste 100
miliarde lei . În 2014, evaziunea fiscală a ajuns la o valoare de 13 miliarde euro, mai exact 75% din TVA –
ul ce trebuia încasat .

3.5.1.Practici cunoscute de evaziune fiscală .

1) Evaziunea TVA prin intermediul tranzacțiilor intracomunitare .
Una dintre cele mai utilizate metode de evaziune fiscală în privința TVA este reprezentată de
achiziția intracomunitară de bunuri . Această metodă implică achiziția bunurilor din alte țări din
Uniunea E uropeană, achiziție scutită de TVA, urmând ca bunurile să fie vândute în România, cu
TVA, astfel colectând TVA, fără ca aceasta să fie virată la stat .
2) Rambursări ilegale cu TVA .
Această metodă constă în emiterea de facturi false, desfășurarea exporturil or fictive sau achiziția de
bunuri la prețuri supraevaluate, bunuri ce urmează apoi să fie exportate . Principalul scop al acestei
metode este cererea de rambursare a TVA -ului de la stat .
3) Metoda diminuării valorii mărfurilor la vamă .

8 Legea nr . 241 din 15 iulie 2005, actualizată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului din data de 21 august 2015
http://legislatie .just.ro/Public/DetaliiDocument/63590

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
29
București 2019
O metodă foarte des aplicată de către firme ce constă în scăderea prețurilor mărfurilor la vamă .
Această scădere va afecta în mod direct TVA -ul ce trebuie plătit de către importator, lucru ce duce la
încasări mult mai mici de către stat a TVA .

4) Metoda insolvenței .
O nouă m etodă de evaziune fiscală în privința TVA presupune înființarea de noi societăți
comerciale și introducerea lor ulterioară în insolvență . Scopul principal al acestei metode este acela
de a achiziționa produse în vamă la prețuri foarte mici, fii ulterior vâ ndute la prețuri mult mai mari, cu
adaosuri de câteva sute de procente față de prețul inițial . La momentul plății impozitelor și al TVA –
ului către stat, firmele declară insolvență și dispar de pe piață .

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
30
București 2019
Concluzii .

Taxa pe valoarea adăugată este una dintre cele mai confuze taxe din sistemul fiscal, indiferent de țara de
care aparține . Această ambiguitate a TVA -ului conduce la o proporție uriașă a evaziunii fiscale, lucru ce
duce la pierderi ale statului de miliarde de euro, anual .
Opinia mea este că această situație se datorează lipsei de specificitate a normelor legislative, lucru ce
poate conduce constant la găsirea unei noi metode de a frauda statul . De asemenea, instruirea
necorespunzătoare a persoanelor ce elaborează și adoptă legile sau exercitarea unei presiuni asupra
persoanelor impozabile conduc la o îngreunare a capacității statelor de a -și colecta veniturile din aceste
taxe.
În lucrare sunt prezentate condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele impozabile pentru a
beneficia de rambursarea de TVA, condițiile de a beneficia de o deducere a acestei taxe, precum și
complexitatea operațiunilor triunghiulare în privința deducerii de TVA . Aceste condiții conduc la o
îngreunare a operațiunilor desfășurate de persoanele impozabi le și la un impact mai mare asupra situației
financiare a firmelor .
O detaliere a Codului Fiscal românesc; o campanie de informare a persoanelor ce au o afacere sau, mai
ales, a persoanelor ce își doresc să pornească o afacere; o simplificare a condițiilor de deducere sau
rambursare . Aceste lucruri ar putea simplifica, si chiar clarifica, situația întreprinzătorilor din punct de
vedere financiar .
Pe de altă parte, un control mai strict asupra activității firmelor din partea organelor competente și
solicita rea mai des a situațiilor financiare ale acestora poate diminua gradul de evaziune fiscală, lucru ce
va duce la o contribuție mai mare din partea firmelor, și implicit, la creșterea PIB -ului.
În concluzie, taxa pe valoarea adăugată poate contribui foarte m ult la bugetul de stat, dar complexitatea
acesteia și cerințele foarte mari impuse de către Codul Fiscal lasă goluri uriașe în situația financiară a
țării.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
31
București 2019
Bibiliografie.
1. What is VAT? – Taxation and Customs Union :
https://ec.europa.eu/taxation_customs/business/vat/what -is-vat_en
2. University of Cambridge – VAT & Other Taxes:
https://www.finance.admin.cam.ac.uk/sites/www.finance.admin.cam.ac.uk/files/vat_and_other_taxes.
pdf
3. Taxa pe valoarea adăugată: https: //ro.wikipedia.org/wiki/Taxa_pe_valoarea_adăugată
4. Comisia Europeană – Semestrul European -Fișă tematică:
https://ec.europa.eu/info /sites/info/files/file_import/european -semester_thematic –
factsheet_taxation_ro_0.pdf
5. KPMG – Mic ghid fiscal: https://assets.kpmg/content/dam/kpmg/ro/pdf/2018/tax -card-ro-2018.pdf
6. Facturis – Totul despre TVA: https://facturis.ro/blog/legislatie -facturare -si-stocuri/totul -despre -tva-ce-
este-si-cum-se-calculeaza -tva-ul/
7. https://en.wikipedia.org/wiki/Value -added_tax#History
8. https://legestart.ro/cotele -de-taxa-pe-valoarea -adaugata -romania -evolutia -lor-din-1993 -si-pana –
prezent
9. https://codfiscal.net/838/ghidtva -principiile -tva
10. https://www.smartbill.ro/blog/platitor -tva/
11. https://www.smartbil l.ro/blog/tva -la-incasare/
12. https://www.noulcodfiscal.ro/titlu -7/capitol -7/articol -286.html
13. Codul Fiscal – Legea nr. 227/2015:
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_227_2015.htm#A265
14. Ordonanța nr . 23 din 30 august 2017 privind plata defalcată a TVA :
http:// legislatie .just.ro/Public/DetaliiDocument/195916
15. Ce inseamna Split TVA pentru firma ta?: https://www.smartbill.ro/blog/split -tva/
16. Tot ce trebuie sa stii despre Split TVA : https://www.keez.ro/blog/legislativ -contabilitate/tot -ce-
trebuie -sa-stii-despre -split-tva-si-cum-sa-eviti-capcanele -sale.html
17. http://codfiscal.net/media/brosura -infotva -4-deducerea -tva-si-ajustarea -tva-ului-dedus.pdf
18. https://codfiscal.net/809/anaf -mecanismul -de-deducere -a-tva
19. https://www.avalara.com/vatlive/en/vat -rates/european -vat-rates.html
20. Bazele contabilității: Aplicații practice rezolvate – Prof. Univ. Dr. Dumitru Matiș, Conf. Univ. Dr.
Victor Müller:
https://econ.ubbcluj.ro/~victor.muller/Download/BC/Suport%20Bazele%20contabilitatii%20 –
%20Matis%20si%20Muller%202018% 20ROSE.pdf
21. Infotva.ro – Operațiuni triunghiulare: https://infotva.manager.ro/articole/legislatie/operatiuni –
triunghiu lare-cum-aplicam -masurile -de-de-simplificare -9613.html
22. https://infotva.manager.ro/articole/infotva/tva -operatiuni -aparent -triunghiulare -false -2053.html
23. https://contabilul.manager.ro/a/3885/exportul -de-marfuri -in-afara -ue.html
24. https://legestart.ro/regimul -special -de-tva-pentru -agentiile -de-turism/
25. https://infotva.manager.ro/articole/studii -de-caz/studiu -de-caz-emiterea -facturilor -si-regimul -tva-in-
cazul -unei-agentii -de-turism -4482.html
26. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDoc ument/63590

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE -BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
32
București 2019
27. https://www.contzilla.ro/cele -mai-cunoscute -practici -de-evaziune -fiscala -in-cazul -tva/
28. VAT rates applied in the Member States of the Europea n Union :
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/resources/documents/taxation/vat/how_vat_
works/rates/vat_rates_en.pdf
29. Schimbări majore ale sistemului de TVA în Uniunea Europeană – Virginia Câmpeanu:
http://nos.iem.ro/bitstream/handle/123456789/1224/565 -868-1-PB.pdf?sequence=1&isAllowed=y