ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ SPECI ALIZAREA CIBERNETICĂ ECONOMICĂ… [606073]

1
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
SPECI ALIZAREA CIBERNETICĂ ECONOMICĂ

IDENTIFICAREA ȘI EXPLOATAREA
POTENȚIALULUI COMUNEI DOMNEȘTI, JUDEȚUL
ARGEȘ PRIN UTILIZAREA CONCEPTULUI 360 ÎN
DOMENIUL EDUCAȚIONAL
=LUCRARE DE LICENȚĂ=

Coordonator:
Prof. univ. dr. VIRGINIA MĂRĂCINE
Absolvent: [anonimizat]
2019

2
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………. ……………………… ……………………………………………. . 4
1. DESCRIERE ACOMUNEI DOMNEȘTI …………………………………. ……………………… ………. .6
2. STUDIU DE FEZABILITATE ………………………………………………………. …………………….. …13
2.1 Date generale ……………………………………………………………………………………………………… 13
2.1.1 Denumirea investiției ……………………………………………. ……………………………………. 13
2.1.2 Amplasamentul ………………………………………………………………………………………….. 13
2.1.3 Titularul investiției ……………………………….. …………………………………………………… 13
2.1.4 Beneficiarul investiției …………………………………………………………………………………13
2.1.5 Elaboratorul studiului ………………………………………………………………………………… 13
2.2 Informații generale privind proiectul ……………………………………………………………………..13
2.2.1 Prezentarea soci etății și obiectul de activitate …………………………………………………13
2.2.2 Date tehnice ale investiției ……………………………………………………………………………22
2.2.3 Durata de realizare și etapele principale …………………………………………………………24
2.3 Costul estimativ al investiției …………………………………………………………………………………25
2.4 Analiza cost -beneficiu ……. ……………………………………………………………………………………27
2.4.1 Identificarea investiției și definirea obiectivelor …………………………………………… 27
2.4.2 Analiza opțiunilor ……………………………………………………………………………………….28
2.4.3 Analiza financiară și calculul indicatorilor de eficiență ai investiției ………………….30
2.4.4 Analiza de senzitivitate ……… ………………………………………………………………………..36
2.4.5 Analiza economică ………………………………………………………………………………………38
2.4.6 Analiza de risc ……… ………………………………………………………………………………….. 39
2.5 Sursele de finanțare ale investiției ………………………………………………………………………….. 40
2.6 Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției ……………………………..40
2.6.1 Numărul de locuri de muncă create ………………………………………………………………….40
2.6.2 Resursele umane ………………………….. …………………………………………………………..40

3
2.7 Principalii indicatori tehnico -economici ………………………………………………………………. 42
2.7.1 Valoarea totală ……………………………………………………………………………………………..42
2.7.2 Eșalonarea investiției ……………………………………………………………………………………42
2.7.3 Durata de realizare ………………………………………………………………………………………..42
2.7.4 Capacități ………………………………………………………………………………… ………………….42
2.7.5 Alți indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizată investiția, după
caz…………………………………………………………………………………. …………………………. 42
3. MANAGEMENTUL PROIECTELOR COMPLEXE ÎN OPTIMIZAREA
CONSTRUIRII GRĂDINIȚEI „VEVERIȚELE HAZLII” ……………………………………………. 43
3.1 Noțiuni introductive …………………………………………………………………………………………….. 43
3.2 Realizarea proiectului de contrucție a grădiniței …………………………………………………….. 45
3.2.1 Identificarea activităților ……………………………………………………………………………… 45
3.2.2 Construirea graficului rețea coordonator …………………………………………………………46
3.2.3 Alocarea resurs elor………………………………………………………………………………………47
3.2.4 Graficul gantt ……………………………………………………………………………………………59
4. UTILIZAREA CONCEPTULUI 360 ÎN DOMENIUL EDUCAȚIONAL …………………..61
4.1 Relația cu bunicii …………………………………………………………………………………………………62
4.2 Ateliere tematice………………………………………. …………………………………………………………62
4.3 Muzeul……………………………………………………………………………………………………. …………63
4.4 Tradiții și datini locale ……………… ………………………………………………………………………….63
4.5 Activități sportive………………………………………………………………………………………… ……..64
4.6 Cercuri aplicative………. ……………………………………………………………………………………….64
4.7 Voluntariat …………………………………………………………………………………………………………65
4.8 Relația cu natura ………………………………………………………………………………………………….65
4.9 Relația cu c omunitatea …………………………………………………………………………………………66
CON CLUZII……………………………………………………………………………………………………….. ………68
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………….. …………..70

4
Introducere

Tema pe care am ales să o analizez se intitulează „ Identificarea și exploatarea potențialului
Comunei Domnești, Judetul Argeș prin utilizarea conceptului 360 în domeniul educațional” și are
ca obiectiv principal exploatarea resurselor disponibile în zonă, în vederea determinării unei
posibile investiții financiare care să contribuie la dezvoltarea rurală.
Prin această temă doresc să scot în evidență resursele de care dispune Comuna Domnești
și care rămân neexploatate în mare măsură. În urma unei analizei de perspectivă a serviciilor de
învățământ din zonă, am concluzionat faptul că necesitatea u nei investiții in domeniul educațional
este destul de mare, prin urmare intenționez să demonstrez că o astfel de investiție este benefică
atât pentru investitor cât și pentru copii din zonă. Mai mult de atât, pe langă necesitatea existenței
unui loc în ca re copii se pot dezvolta și pot învăța multe lucruri pe care le vor folosi în evoluția lor
profesională, se adaugă și necesitatea părinților de a -și lăsa copii intr -o instituție de încredere și de
a nu renunța la meseriilor lor în favoarea creșterii acesto ra.
Din dorința de a oferi această oportunitate locuitorilor din zonă, am decis să realizez planul
de investiție pentru o grădiniță cu program prelungit și să construiesc această grădiniță la fel cum
mi-aș fi dorit să fie locul unde mi -am petr ecut copilăria. Astfel, prin implementarea conceptului
360 în domeniul educațional, îmi propun să accentuez relația copilului cu familia și cu mediul
înconjurător, sugerând diferite activități la care să participe și bunicii acestora pentru a menține vii
tradițiile.
Lucrarea este împărțită în patru capitole fiind prezentate atât noțiuni care descriu eficiența
acestei investiții și posibilele surse de finanțare, cât și activitățile care se vor desfășura pe tot
parcursul existenței acesteia.
În primul capitol este prezentată o descriere generală a Comunei Domnești, respe ctiv
așezarea geografică, resurs ele naturale disponibile, activitățile economice desfășurate, programele
de educație și formare precum și obiectivele pe termen lung a le acesteia. Acesta este capitolul prin
care se ajunge la concluzia necesității unei investiții în domeniul educațional.
Capitolul al doilea, cel mai important în realizarea acestei lucrări de licență, îl reprezintă
studiul de fezabilitate. În prima parte a acestuia sunt prezentate elemente ce țin de descrierea
proiectului, cum ar fi: date generale despre investitor, descrierea activităților propuse, datele
tehnice ale investiției. În continuare va fi prezentat costul estimativ al întregului pr oiect de
investiții, urmând apoi să se realizeze analiza cost -beneficiu. Această analiză presupune
examinarea mai multor scenarii existente legate de sursa de finanțare a proiectului, însoțite de
indicatori financiari. În urma analizei indicatorilor financ iari vom observa care dintre scenariile
prezentate anterior sunt eficiente din punct de vedere economic și ce riscuri sunt prevăzute să apară
pe parcursul derulării proiectului. În final vom vedea și care sunt estimările privind forța de muncă

5
ocupată prin realizarea investiției precum și care este durata de realizare a proiectului fără a ține
cont de disponibilitatea resurselor.
Capito lul al treilea începe cu o parte de noțiuni introductive în managementul proiectelor
complexe, urmând ca apoi să fie identificate activitățile necesare realizării proiectului de investiții
împreună cu duratele de realizare ale acestora. În acest capitol se urmărește identificarea duratei
minime de realizare a investiției tinând cont de cele două resurse necesare în d erularea activităților.
În cazul apariției unui conflict de resurse se va aplica metoda reprogramării activităților astfel încât
să se poată determina durata de realizare tinând cont și de disponibilitatea resurselor alocate.
În ultimul capitol e ste exemplificat conceptul 360 în domeniul educațional, concept care
presupune îmbinarea tuturor elementelor posibile astfel încât să se creeze o legătura puternică între
copii, familie și mediul înconjurător. Se pune accentul pe resursele disponibile din zonă și pe
tradițiile și datinile locale care sunt transmise din generație în generație.
Lucrarea se încheie cu concluziile obținute în urma analizei diferitelor opțiuni și exploatării
resurselor disponibile, putând observa dacă această investiț ie este benefică sau nu zonei precum
și impactul pe care aceasta îl are asupra comunității.

6
CAPITOLUL 1
DESCRIEREA COMUNEI DOMNEȘTI

1. Așezare geografic ă
Comuna Domnești este situată în partea central -nordică a județului Argeș, la poalele
Munților Făgăraș , fiind una din cele 95 de comune ale județului. Este formată doar din satul de
reședință cu același nume și este foarte bine amplasată din pun ct de vedere al vecinătății față de
centrele urbane, situâ ndu-se la 48 de km de Municipiul Piteș ti, 22 de km de Munici piul Curtea de
Argeș și 25 de km de orașul Câmpulung, la jumătatea drumului între primele două capitale ale
Țării Româneș ti.
Comuna are acces direct la 2 căi de comunicație importante, drumul național DN73C care
face legătura între Câmpulung și Curtea de Arge ș și un drum județean care leagă Nucșoara de
Pitești. Domnești se învecinează cu următoarele comune: la Sud cu Comuna Pietro șani, la Nord
cu Comuna Co rbi, la Est cu Comuna Aninoasa și la Vest cu Comuna Mușăteș ti.
După anul 1989, odată cu desființ area sistemului comunist, locatitatea s -a dezvoltat foarte
mult: au apărut societățile comerciale cu activități de comerț și producț ie, s-a dezvoltat o industrie
alimentară a produselor din carne, s -au construit obiective care să dezvolte relaț iile comerciale
de exemplu , piața agro -alimentară, conform tradiț iei s -a continuat prelucrarea lemnului ș i
producerea cahlelor de ter acotă , zideria ș i dulgheria , care fac ca Domneștiul să fie renumit și în
ziua de astă zi pentru producerea teracotei.
2. Demografie
Comuna Domnești are o suprafață de 1984 ha, din car e 499 ha este teren intravilan și 1485
teren extravilan și o populație de 3202 locuitori, aflându -se în scădere față de anii precedenți.
Comuna dispune de un hotel și un motel, deține un stadion de fotbal î mpreu nă cu o echipă “ CS
Domnești” care a fost înființată în anul 2000 și participă anual la diverse competiții județene, o
sală de festivități, o secție de poliție ș i una de pompieri , 2 dispensare, farmacii, o secție de primiri
urgențe î n cadrul fostului spita l, o școală generală pentru ciclul primar, un l iceu cu profil
tehnologic, 1 grădiniță ,2 Biserici, un cămi n cultural unde se desfășoară diferite activități, o
bibliotecă , un parc pentru copi i, 3 supermarket -uri, 2 instituții bancare.
Tabelul 1.1 Natalitatea și mortalitatea în ultimii 3 ani în Domneș ti
NĂSCUȚ I DECEDAȚ I
TOTAL MASCULIN FEMININ TOTAL
2018 31 14 17 41
2017 26 13 13 29
2016 23 12 11 29

7
Observăm că rata natalității în anul 2018 este de 0,96 % (raportat la numărul total de
locuitori) deși foarte mică , spre deosebire de anii precedenți a crescut, Rata mortalității este mai
mare decât natalitatea, 1,28% (raportat la numărul total de locuitori) ș i observăm că a crescut față
de anii precedenți, acest lucru nu reprezentând un avantaj pentru comună.

3. Activități economice principale
– Industria de teracotă ș i prelucrarea lemnului
– Agricultura
– Agroturism
– Brutării ș i patiserii
– Cofetării și laboratoare

Ca obiective turistice enumerăm: muzeul (cu o secție de numismatică și metaloplastice și o
expoziție de Artă Feudală ), bibli oteca central ă, Schitul Slănic, Biserica “Intrarea în Biserică a
Maicii Domnului” (care păstrează un zid cu pictură exterioa ră din 1828), trasee turistice și drumeții
pe Munții Iezer -Păpusă .
Comuna Domnești pune la dispoziția locuitorilor următoar ele utilități: gaze naturale, apă ș i
canalizare.

4. Evenimentele locale
– Săptămânal, în ziua de Duminică se organizează tâ rgul agro -alimentar în care se găsesc atât
produse alimentare cât și produse textile, produse obț inute prin prelucrarea lemnului și la care
participă atât locuitorii comunei cât și cei din localităț ile vecine
– Anual se sărbătoreș te ziua comunei printr -o festivitate susținută în aer liber, Domnești fiind
gazda unor interpreți cunoscuți ai muzicii româneș ti
– Turneul de tenis de câmp pentru copii “Victor Hă nescu”
– Anual se organizează o festivitate p e data de 25 martie cu ocazia sărbă torii “Buna Vestire” în
care timp de o săptămână se petrece și copii se pot bucura de tiribombele aduse special cu ocazia
acestei sărbători.

8
5. Activită ți economice
Economia comunei s -a bazat pe agricultură și creșterea animalelor, însă de-a lungul timpului
acest lucru s -a schimbat. Producerea ș i prelucrarea teracotei s -a dezvoltat foarte mult, comuna
Domnești fiind foarte apreciată pe piața loca lă și nu numai. Sunt foarte multe familii care își
asigură traiul zilnic doar prin producerea cahlelor și acest lucru încă continuă să se dezvolte,
locatarii investesc cât mai mult î n materialele tehnice pentru a se perfecționa cât mai mult. Pe lângă
aceas tă activi tate, economia comunei este susținută și de lanțurile de supermarket -uri și magazine,
precum și de micile î ntreprinderi (service -uri auto, de pozite de materiale de construcții, saloane de
înfrumu sețare, terase și cluburi) care continuă să apară în această zonă .
Cea mai recentă investiție în Domnești este reprezentată de deschiderea unui supermarket
din gama Profi, unul di ntre cele mai cunoscute la noi în țară. Acesta este amplasat î n centrul
comunei, este accesibil tututor locatarilor și odată cu des chiderea acestuia a adus un număr
important de locuri de muncă .
În istoricul localității au existat două mari firme în domeniul de producț ie care au ajutat mult
economia comunei oferind în același timp ș i un beneficiu direct pentru l ocatari prin punerea la
dispoziție unor locuri de muncă . Una dintre acestea este compania Fuchs , o mare producă toare de
condime nte care a avut sediul central în Domnești timp de 8 ani, după care s -a mutat î n Cu rtea de
Argeș .
O statistică arată că în comuna Domnești există peste 100 de întreprinderi private care ajută
la dezvoltarea acesteia. Astfel, cu ajuto rul acestora, comuna beneficiază de multiple stații de
alimentare cu carburanț i, diferite firme de prelucrare a lemnului, de pozite de materiale de
construcții, spălătorii ș i service auto, numeroase farmacii umane ș i veterinare, cabinet e medicale
de oftalmologie și ecografie, saloane de înfrumusețare, un cabinet de avocatură .
Deși activitatea e conomică este destul de dezvoltată, nici admi nistrația publică Domnești nu
se lasă mai prejos și continuă să aibă grijă de elementele esențiale care nu aparțin domeniului privat
si care fac ca numele comunei să nu reprezinte doar un sat ca oricare altul. Ei continuă să
promoveze imaginea comunei și să atragă noi investiț ii private care satisfac nevoile, pentru a mări
gradul de civilizație ș i confort . Un exemplu este piața agro -alimentară care a fost recent renovată
pentru a permite comerțului să se desfăș oare în condiț ii optime, iar redeschider ea ace steia a dus la
triplarea încasă rilor.
Un al proiect de mari investiții care se desfășoară la momentul actual î n folosul tuturor
locuitorilor este alimentarea comunei cu apă și reț ea de canalizare care sunt costisitoare și necesită
timp. Se lucreaz ă foarte mult încât acest proiect să fie finalizat la termen și să modernizeze
localitatea , fiind aproape gata și în urma acestuia urmează și asfaltarea tuturor străzilor comunale
care au suferit î n urma lucr ărilor de șantier astfel încâ t locuitorii nu vo r mai fi nemulțumiț i de
disconfortul creat.

9
6. Educație și formare
Pe lângă acestea, investițiile în educație nu lispsesc ș i se fac eforturi considerabil e pentru a
le crea copiilor spații de joacă ș i sport pentru a putea petrece mai mult timp în natură balansând
astfel timpul petrecut în faț a calculatorului. Pentru a atinge acest obeictiv s -a mod ernizat din punct
de vedere est etic parcul de care dispunea comuna și care necesita reparaț ii, s-a creat un teren
sintet ic în curtea liceului î n care se pot antrena tinerii de toate vârstele î n fotbal, handbal, tenis. S –
a constituit și un grup de arte marțiale, și anume judo, la care s -au înscris aproximativ 50 de copii
și care a bucurat foarte mult inimile oamenilor deoare ce, candva , judo -ul era un sport de tradiție
pentru Domneș ti.
Un atu pe care îl are Comuna Domneș ti este Liceul Tehnologic “Petr e Ionescu Muscel” care
a fost înființat în 1842 și care nu a încetat niciodată să formeze și să coord oneze elevii pentru viața
profesională. Î n anul 20 12 acesta trece de la titlul de Școală Generală la titlul de Liceu având de -a
lungul timpului urmă toarele profile: mecanic auto, tehnician mecanotronist, te hnician transporturi,
filologie, științ e sociale , științe ale n aturii și matematică -informatică . La momentul actual liceul a
fost renovat complet, toate clasele sunt modernizate și pune la dispoziț ie ele vilor materialele
necesare desfășurării cursurilor și urmărește ridicarea nivelului de invățătură .

7. Sănătate și as istență socială
În Domnești a funcț ionat mult timp spitalul “Teja Papahagi” înființat în 1952 de către
doctorul al cărui nume îl poartă. Datorită administrației care a eș uat d e multe ori pe parcusul
existenței acestuia, î n 2010 Mi nisterul Sănătăț ii a decis î nchiderea acestuia. Acest luc ru a fost un
mare dezavantaj atât pentru locuitori cât ș i pentru cei din jurul comunei deoarece la ac est spital
veneau destul de mulți oameni să se trateze de diferite boli. Î n urma acestei decizii, în locul în care
funcționa spitalul au ră mas deschise un c entru pentru copii cu dezabilități, un centru de permanență
sanitară și o stație de ambulanță .

8. Activități în domeniul turismului
Domnești se află într -o zonă cu potenț ial turistic deosebit, dar insuficient valorificat. Deși
comuna este înconjurată de diferite puncte turistice, nu se p une foarte mare accent pe potenț ialul
turistic a l acesteia. Comuna este evaluată cu nota 8 cu p rivire la “Cadrul natural” de că tre Institutul
de Geografie al Academi ei Romane.

Ca riscuri naturale, inundaț ia are o probabilitate foarte mică deoarece albia Râ ului Do amnei
a suferit recente modificări întrucât nici o gospodărie să nu poată fi afectată în condiții de ploi
torenț iale. Este necesar efortul de a reduc e riscul inundației cât mai mult pentru sănătatea și viața

10
localnicilor. Ș i gradul de seismitate este redus în această zonă, din acest motiv neexistând un
pericol. Alunecă rile de teren care au mai existat î n ultimul timp au fost rezolvate aproximat iv în
totalitate, reducând cât mai mult riscurile zonei.
9. Utilități
Comuna dis pune la momentul actual de o rețea de apă potabilă care este în curs de finalizare
și care acoperă 98% din suprafața comunei, de o rețea de gaze naturale și o reț ea de cana lizare în
curs de finalizare. Ca și metodă de încălzire a locuințelor, majoritatea gospodă riilor folosesc
cahlele de teracotă, însă în ultimul timp tot mai mulți renunță la acestea, mutându -se la încălzirea
cu gaze naturale. Reț elele de telefonie din zonă sunt: Ora nge, Vodafone, Telekom și Rds.

10. Administrația comunei Domnești și -a propus câteva obiective în
următorii ani :
● Imbunătăț irea infrastructurii :
– modernizarea spațiilor de transport î n comun
– modernizarea drumurilor comunale
– modernizarea indicatoarelor rutiere
– colectarea selectivă a deș eurilor menajere
● Gradul de siguranță al cetăț enilor:
– instalarea hidran ților
– modernizarea se rviciului voluntar pentru situații de urgență
● Crearea posibilităț ilor de agrement:
– amenajarea parcului
– amenajarea spațiilor verzi și spați ilor de joacă pentru copii
● Dezvoltarea socială și educațională :
– modernizarea și dotarea grădiniț ei
– curs de ed ucație rutieră susținut de secția de poliț ie
– stimularea ele vilor pentru obținerea de rezultate câ t mai bune prin acordarea
de burse
– cursuri de motivare ocupațională

11
● Dezvoltarea culturală a comunei:
– înființarea atelierelor de creaț ie pentru copii
– promovarea imaginii comunei
– organizarea unor festivale în cadrul că minului cultural
● Dezvoltarea sănătă ții:
– reabilitarea dispensarelor
– reabilitarea centrului de permanență medical
– promovarea și susținerea unui stil de viață cât mai sănă tos
● Diversificarea activităț iilor economice:
– promovarea parteneriatelor de tip public -privat
– atragerea noilor investitori
– sprijinirea agricultorilor ș i micilor fermieri
– informarea cetățenilor cu privire la obț inerea fondurilor nerambursabile
– dezvoltarea sectorului legume -fructe

Comuna Domnești se confruntă cu diverse probleme specifice unei comunități de nivel
mediu, iar a utoritățile locale trebuie să își asume rolul de coordonator în procesul de transform are,
fructificând oportunitățile de care beneficiază comuna. Dezvolta rea serviciilor medicale,
educaț ionale , de petrecere a timpului liber și ale supermarket -urilor sunt c âteva dintre dorinț ele
locuitorilor comunei . Crearea de noi locuri de muncă reprez intă, î n opinia locuitorilor comunei,
principala p roblemă care ar trebui rezolvată .

11. Analiza SWOT a comunei Domnești
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
– apropierea față de orașele Curtea de Argeș și
Piteș ti
– colaborarea bună între partenerii locali
(primă rie, școală, poliție, biserică )
– organizarea unor activităț i extracurriculare
– ofertă educațională diversificată prin liceul
tehnologic și școala generală – inexistența societăților cu profil agric ol
– dezin teresul crescut al elevilor față de școală
– inexis tența unei grădinițe cu program
prelungit
– lipsa forței de muncă tânără î n agric ultură
– lipsa u nei platforme de colectare a deș eurilor

12
– biblioteca bine util ată
– exist ența că minului cultural renovat
– existența Serviciul Voluntar de Situații de
Urgență modernizat și utilat cu autospecială
– lipsa zonelor cu alunecă ri de teren sau
pericole de inundaț ii
– forță de muncă existentă calificată și
necalificată
– sector agrico l bine dezvoltat datorită
amplasă rii
– existenț a unor monumente istorice
– amplasarea î n apropierea muntelui
– rețea de canalizare, apă ș i gaze naturale
– existența târgului săptămânal permite
comerț ul produselor agricole
– terenuri bune pentru livezi sau pomi fructiferi
– existența unui centru de permanență medical
– existența farmaciilor umane ș i veterinare
– existenț a cabinetelor veterinare
– drumurile ș i trotuare le comunale
neamenajate
– poluarea mediului prin cuptoarele de cahle
care se află î n vatra satului
– lipsa unui sistem de supraveghere video
– inexistența unei posibilități de cazare turistică
pe raza comunei
– resurse le financiare insuficiente la nivel local
– migrație masivă a populației î n zone mai bine
dezvoltate
– fonduri insuficiente pent ru asistența medicală
– număr mic de potențiali angajatori în comună
– migrarea tinerilor spre mediul urban
-lipsa unei grădinițe cu locuri suficiente și
condiții bune de desfășurare a activităt ilor
OPORTUNITĂȚ I AMENINȚĂ RI
– amenajarea locurilor de agr ement
– organizarea de t ârguri tematice
– îmbunătăț irea bazei material e anual
– implicarea în proiecte ce țin de invățămâ ntul
rural
– înființarea unei grădiniț e
– proie cte pentru dezvoltarea personală
– modernizarea locurilor de joacă pentru copii
– acțiuni de sprijinire din partea autorităților
locale cu privire la iniț iative le antreprenoriale
– înființarea unui centru pentru depozitarea și
prelucrare a fructelor
– înființ area unui abator
– piața muncii î n dezvoltare
– promovarea meșteșugurilor tradiț ionale
– promovarea unui stil de viață sănătos ș i
combaterea consumului de tutun ș i alcool – pierdere a interesului pentru agricultură
– creșterea costurilor cu forța de muncă
– schimbarea continuă a sistemului de evaluare
al elevilor
– creșterea numă rului de elevi care provin din
familii monoparentale sau familii emigrate
– lipsa timpului acordat de părinți pentru
implicarea în viața ș colii
– slabă salarizare a personalului didactic
-lipsa resurselor materiale necesare pentru
atingerea obi ectivelor de dezvoltare comunală
– reducerea populaț iei active
– lipsa investit orilor î n domeniul sanitar
– natalitatea scăzută
– creșterea somajului
– instabilitatea economică

13
CAPITOLUL 2
STUDIU DE FEZABILITATE

2.1 DATE GENERALE

2.1.1 Denumirea investiției
Înființare grădiniță cu program prelungit în Comuna Domnești, Judetul Argeș.
2.1.2 Amplasamentul
Grădinița va fi amplasată în centrul localității Domnești, judetul Argeș.

2.1.3 Titularul investiției
SC Gradinița particulară “Veverițele Hazlii” SRL

2.1.4 Beneficiarul inv estiției
SC Gradinița particulară “Veverițele Hazlii” SRL

2.1.5 Elaboratorul studiului
SC DGS -CONSULT SRL

2.2 INFORMAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.2.1 Prezentarea societății și obiectul de activitate
Grădinița cu program prelungit "Veverițele hazlii" este un proiect educațional ce oferă
posibilitatea unei educații de nivel înalt, care pune accent în special pe abilitățile fiecărui copil în
vederea formării și dezvoltării unei personalități unice și care îl face capabil să treacă cu victorie
peste provocările societății.
Principalul obiectiv este de a iniția un proces de educare și instruire și de a contura o
personalitate fiecărui preșcolar, oferindu -le tuturor șanse egale. Misiunea grădiniței este de a
deschide noi orizonturi spre c unoaștere tinerei generații, de a -i învăța ce înseamnă respectul față
de cei din jur, de a dezvolta abilități de comunicare excelente, de a alimenta dorința de învățare,
de a le oferi posibilitatea să se integreze în societatea contemporană.
Activitatea comercială a grădiniței “Veverițele hazlii” cuprinde prestarea de servicii de
îngrijire, instruire și educare a copiilor, având parte de o atenție deosebită din partea cadrelor
didactice calificate. Aceste servicii au o calitate de nivel înalt și sunt ideale pentru părinții care nu

14
pot să ofere destulă atenție copiilor din cauza carierei, dar care doresc tot ce e mai bun pentru copii
lor.
Grădinița oferă și o serie de servicii suplimentare la care copii se pot înscrie: cursuri de
dans, muzică, sporturi de performanță, artă și pictură, bucătarie, teatru, curs de limbi străine, toate
acestea fiind organizate sub îndrumarea unor persoane de specialitate și calificate în domeniu. Pe
lângă acestea, grădinița beneficiază de un proiect nou c are pune accent pe posibilitățile financiare
ale părinților din zonele rurale și oferă șansa participării la aceste activități extracurriculare
susținute de voluntarii înscriși la acest proiect (acești voluntari pot fi persoane care sunt înzestrate
cu tale ntele necesare și care doresc să ajute copii, sau chiar elevi ai școlii generale sau ai liceului
din comună).
Un alt proiect care stă la baza dezvoltării copilului este acela de trasmitere a tradițiilor
zonei. Ca invitați speciali sunt în prin cipal bunicii care pot susține alături de nepoți o activitate
specifică tradițională ( aceasta poate fi: preparea unei mâncări specifice, o expoziție de obiecte
vechi, imbrăcarea în port popular, o scurtă poveste istorică, meșteșuguri specifice zonei). Ace ste
activități se vor desfășura săptămânal în prezența bunicilor și voluntarilor.

1. Prețuri și tarife:
Activitatea se desfășoară în cele mai bune condiții și sunt satisfăcătoare atât pentru parinți
cât și pentru copii care au vârstele cuprinse în tre 3 -6 ani.
Prețurile pentru cele 2 programe sunt:
– 400 lei/lună pentru programul normal
– 600 lei/lună pentru programul prelungit
Există și o taxă de înscriere de 500 lei care se plătește cu o lună înainte de începerea anului
școlar, odată cu dep unerea dosarului.
Pentru zilele de naștere, părinții vor plăti în plus 100 lei. Acest preț include organizarea unei
petreceri cu colegii, cu tort și ornamente speciale, la care pot participa și părinții,bunicii sau alte
rude care doresc să fie pre zente.
Pentru programul de vară, taxa de școlarizare este de 300 de lei/lună atât pentru programul
prelungit cât și pentru programul normal.
2. Programul:
Grădinița pune la dispoziție 2 programe pentru copii: unul este cuprins între ora 7: 30-14:00,
iar cel de -al doilea este cuprins între ora 7:30 -18:00.

15
Tabelul 2. 1. Program școlar
PROGRAM ȘCOLAR
LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI
7:30-8:30 Primirea
copiilor Primirea
copiilor Primirea
copiilor Primirea
copiilor Primirea
copiilor
8:30-9:00 Micul dejun Micul dejun Micul dejun Micul dejun Micul dejun
9:00-10:00 Activitate
școlară Activitate
școlară Activitate
școlară Activitate
școlară Activitate
școlară
10:00 -11:00 Activitate
școlară Educație
Muzicală Activitate
școlară Educație
Muzicală Activitate
școlară
11:00 -11:30 Pauza de
joacă Pauza de
joacă Pauza de
joacă Pauza de
joacă Pauza de
joacă
11:30 -12:00 Gustare Gustare Gustare Gustare Gustare
12:00 -13:00 Limba
Engleză Program
Educațional Limba
Engleză Program
Educațional Limba
Engleză
13:00 -13:30 Educație
Fizică Educație
Fizică Educație
Fizică Educație
Fizică Educație
Fizică
13:30 -14:00 Jocuri de
dezvoltare Jocuri de
dezvoltare Jocuri de
dezvoltare Jocuri de
dezvoltare Jocuri de
dezvoltare
14:00 -14:30 Prânzul Prânzul Prânzul Prânzul Prânzul
14:30 -16:30 Program de
somn Program de
somn Program de
somn Program de
somn Program de
somn
16:30 -17:00 Gustare Gustare Gustare Gustare Gustare
17:00 -18:00 Program
recreativ Program
recreativ Program
recreativ Program
recreativ Program
recreativ

* Programul cu activitate școlară cuprinde activități de dezvoltare mintală, matematici
distractive, știință, desenat, învățare reguli de comportament.

16
* Pauza de joacă reprezintă un program de relaxare în care copii se pot juca cu jucăriile din
dotarea grădiniței.
* Programul educațional cuprinde activități de practicare a tradițiilor și meșteșugurilor din
comună împreună cu invitații speciali, bunicii.
* Jocurile de dezvoltare se desfășoară în prezența cadrelor didactice prin care elevii î nvață lucrul
în echipă și importanța socializării într -o echipă.
* Programul recreativ cuprinde activități sportive, activități de dezvoltare sau activități care au
loc în prezența voluntarilor.

3. Capacitate:
Grădinița dispune de 60 de locuri disponibile, din care pentru programul prelungit se pot înscrie
maxim 40 de copii.
4. Principalii furnizori :
– Metro pentru alimente pe timpul iernii, materiale necesare activitățiilor, jucării
– Oamenii din comună și din jurul acesteia pentru alimente nat urale necesare preparării mesei și
gustărilor
– Profi pentru alte necesități urgente
5. Piața țintă:
Vizează părinții cu un venit mediu sau mare care doresc o educație cât mai bună pentru
proprii copii și care nu le -o pot oferi acestora acasă din diverse motive personale. Programul
grădiniței pune la dispoziție o calitate înaltă a serviciilor, fi ind în conformitate cu dorințele fiecărui
părinte, costul fiind mai puțin important atâta timp cât accentul cade pe dezvoltarea mintală a
copilului. Clienții sunt influențați și prin faptul că aici găsesc tot ce copilul are nevoie la această
vârstă fragedă : atenție, prieteni, jucării, materiale didactice, cadre didactice bine pregătite, educați e
și locuri de joacă amenajate.
6. Principalii concurenți:
Grădinița cu progra m normal Nr. 1 Domnești, Argeș.
7. Elemente de marketing:
Strategia de promovare a s erviciilor se va face prin bannere , site -ul grădiniței care va fi
actualizat zilnic și reclamă prin postul de televiziune local.

17
8. Mixul de marketing:
Cei 4 P pentru grădinița “Veverițele hazlii” sunt:

Figura 2.1 Mixul de marketing

Tinând cont de mediul rural în care ne aflăm, considerăm că grădinița este foarte bine plasată,
oferta fiind avanta joasă atât pentru locuitorii comunei, cât și pentru locuitorii din jurul acesteia
deoarece oferă mari posibilități de dezvoltare, posibilități care sunt restricționate copiilor din
mediile rurale.

9. MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE
Dezvoltarea curriculară :
● folosirea metodelor moderne de învățare
● organizarea unui program flexibil pentru elevi, îmbinând învățarea cu distracția. PREȚUL:
400 lei/lună
600 lei/lună PROMOVAREA:
Bannere, site SERVICIUL –
PRODUSUL:
Educarea copiilor
PLASAREA:
Comuna Domnești,
Județul Argeș
PIAȚA -ȚINTĂ:
Părinții

18
● cât mai multe activități extrașcolare organizate ( excursie la munte, vizitarea muzeelor)
● organizarea de concursuri școlare
● proiecte cu finanțarea UE în vederea dezoltării

Dezvoltarea resurselor umane:
● organizarea de cursuri suplimentare pentru perfecționarea cadrelor didactice
● organizarea unei comisii în care educatoarele dezbat probleme întâlnite și le soluționează cu
tehnici cât mai moderne

Dezvoltarea bazei materiale:
● achiziționarea de computere pe care copii să le folosească în scop educativ
● atragerea de sponsorizări din partea societăților comerciale sau din partea părinților pentru
achiziționarea cât mai multor m ateriale necesare
● construirea unei clădiri anexe pentru dezvoltarea pe partea sportivă

10. DIAGNOSTIC JURIDIC
Pentru înscrierea la grădiniță, părinții vor prezenta instituției un dosar ce conține actele de
identitate ale copilului (copie după ce rtificatul de naștere, copie după actele de identitate ale
părinților, fișă medicală, cerere tip completată de tutore), după care urmează perioada de proba în
care grădinița pune la dispoziție o perioadă de 5 zile de acomodare, aceasta fiind gratuită. În acestă
perioadă se urmărește dacă copilul se poate integra în grupul nostru, urmând ca după aceea să se
achite taxa de înscriere școlară.
Cadrele didactice vor dovedi calificarea prin următoarele documente:
-diplomă de absolvire a unei instituții de studi i universitare de specialitate
-certificat de competență profesională
-certificat de absolvire a unor studii care sunt în conformitate cu domeniul în care profesează

19
11. Organigrama:

Figura 2.2. Organigrama

Responsabilitățile specifice fiecărui departament:
– Conducerea este exercitată de către director, care are rolul de a asigura o b ună mentenanță și de
a asigura materiale necesare desfășurării activităților zilnice.
– Contabilitata are rolul de a calcula salariile angajaților
– Igiena are rolul de a menține grădinița curată conform normelor de sănătate
– Asistenta medicală are rolul de a face controale periodice copiilor și de a -i supraveghea în cazul
unor suspiciuni medicale.

12. ANALIZA SWOT

PUNCTE FORTE

– Modul de învățare îmbină mijloacele clasice
cu cele moderne PUNCTE SLABE

– Lipsa unei săli de sport separată de clădirea
grădiniței Conducerea:
Director

Asistentă
medicală Igienă
Contabilitate
Educaț ie

20
– Cadrele didactice calificate și pregătite să
interacționeze și să se adapteze nevoilor
copiilor pentru fiecare categorie de vârstă
– Grupele sunt formate din maxim 10 elevi,
ceea ce determină o bună cooperare dintre
copii și cadrele didactice
– Dotarea corespunzătoare cu tehnologii
avansate în fi ecare grupă
– Legătura permanentă la internet, folosită în
scop educațional
– Diverse materiale didactice și informaționale
care stau la dispoziția eleviilor
– Informarea lunară a părinților în legatură cu
activitatea copilului
– Existența programului de voluntariat cu
școala și liceul comunal
– Posibilitate de supraveghere la orice ora în
timpul programului școlar cu ajutorul
camerelor video
– Numeroase proiecte care includ în special
familia, bunicii
– Spații de joacă atât în interioul grădiniței căt
și în aer liber
– Pază pe tot parcursul programului școlar
– Posibilitatea participării la cursuri de
dezvoltare, de învățare sau de or ientare în
domeniul educațional – Lipsa fondurilor pentru acordarea
bonusurilor cadrelor didactice
– Unii preșcolari cu stare emoțională instabilă
sau cu probleme de comportament care
necesită timp suplimentar
– Existenta unor familii care nu se implică în
educarea copilului sau a unor familii formate
dintr -un singur tutore
– Lipsa unui spațiu pentru crearea unei săli de
lectură dedicată celor care vor să studieze
suplimentar
– Situațiile în care părinții sunt plecați în
străinătate, iar bunicii sunt nevoiți să răspundă
de nepoți
– Întâlnirile cu părinții foarte rare, ceea ce face
grea comunicarea între grădiniță -părinte -copil

OPORTUNITĂȚI

– Cadrele didactice care prezintă un interes cât
mai mare pentru dezvoltarea profesională AMENINȚĂRI

– Lipsa interesului de învățare a copiilor
– Influența anturajului asupra personalității și

21
– Fonduri de resurse financiare necesare
dezvoltării și asigurării tehnologiei existente,
obținute prin sponsorizări,donații
– Organizarea de festivități în colaborare cu
părinții și bunicii elevilor
– Implicarea copiilor în proiecte și concursuri
pentru ambiționare
– Realizarea unor înt âlniri educative atât cu
copii cât și cu părinții
– Atragerea cât mai multor copii prin facilitatea
unui mediu cât mai confortabil și asemănător
cu mediul de acasă
– Posibilitatea servirii a 2 mese și 2 gustări pe
zi, preparate din alimente naturale
– Posibilitatea creării unor proiecte cu finanțare
națională
– Dezvoltarea unor parteneriate cu diferite
asociații de voluntariat din zonă
– Menținerea unei igiene constante
– Promovare bună a imaginii grădiniței
– Asigurarea pazei și protecției zilnice comportamentului copilului
– Lipsa personalului datorită salariilor care nu
sunt foarte atractive
– Izolarea copiilor cu probleme față de colegi,
ceea ce duce și la lipsa de comunicare
– Deteriorarea bazei materiale
– Scăderea natalității
– Dezinteresul arătat de unii părinții în
dezvoltarea și educarea propriului copil
– Creșterea prețurilor materialelor didactice
– Înscrierea la grădinița de stat din cauza
resurselor financiare insuficiente ale unor
familii

În urma analizei efectuate am ales pentru promovare o strategie ofensivă care exploatează
oportunitățile și se axează pe punctele forte. Grădinița dorește să se dezvolte cât mai mult și să
atragă cât mai mulți clienți deoarece pune la dispoziție cele mai bune servicii în domeniul
educațional. Nu sunt intenții de mărire a prețului serviciilor deoarece considerăm că acesta este
unul potrivit atât zonei cât și categoriilor de ve nituri care se regăsesc în comună.

22
2.2.2 Date tehnice ale investiției

1. Zona și amplasamentul
Grădinița are un sediu cu un număr maxim de locuri de 60 de copii, în centrul Comunei
Domnești, o clădire de tipul P+E+M (parter + etaj + mansardă), cu o suprafață totală a terenului
de 1000 mp. Imobilul construit va avea următoarele încăperi:
Parter:
– 2 grupuri sanitare (unul pentru fete, unul pentru băieți)
– 1 sală de mese
– 1 cameră pentru bucătărie
– 1 cameră pentru pază
– 2 camere de joacă
Etaj:
– 4 săli de desf ășurare a activităților școlare
– 1 grup sanitar pentru cadrele didactice
– 1 cameră de expoziție a lucrărilor
– 1 sală de festivități
Mansarda:
– 2 dormitoare ( unul pentru fete și unul pentru băieți)
– 1 birou
– 1 cameră de serviciu

2. Clădirea și utilitățile
Grădinița va beneficia de următoarele elemente ce țin de calitatea clăd irii:
– pereții clădirii sunt construiți din cărămidă cu grosimea de 50 cm, izolați termic și cu finisaje de
bună calitate
– tâmplăria ușilor interioare și exterioare și a ferestrelor este din aluminiu cu geam termopan
– toate încăperile au ca pardoseală parchet ( în sălile de curs, dormitoare, birou, sala de joacă) și
gresie (grupuri sanitare, bucătărie, camere de depozitare)

23
– grupurile sanitare sunt dotate cu toate necesitățile
– scările interioare sunt construite din beton și amenajate corespunzător
– încălzirea se realizează pe baza radiatoarelor care sunt conectate la centrala termică proprie cu
combustibil gaz
– apele menajere sunt colectate și distribuite către rețeaua de canalizare a comunei
– alimentarea cu apă rece se face prin intermediul rețelei existente, iar apa caldă prin intermediul
centralei termice
– alimentarea cu energie electrică se face prin branșament cu cablu la rețeaua existentă în zonă și
se vor avea în vedere normele de protecție astfel încât copii să nu poată ajungă la surs ele de energie
în mod direct pentru evitarea electrocutării
– colectarea deșeurilor se face în pubele speciale pentru acest lucru
– pentru siguranța și protecția împotriva incendiilor sunt instalate hidrante atât interioare cât și
exterioare și stingătoare cu spumă
– toate activitățile grădiniței sunt supravegheate printr -un sistem video disponibil pe toată durata
activităților

3. Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat
Terenul este proprietatea privată a beneficiarului acestui proiect , situată în comuna Domnești,
Județul Argeș.

4. Dotări și tehnologie utilizată
Datorită așezării sale, putem afirma că grădinița are un avantaj datorită apropierii de
furnizorii de produse alimentare cât și materiale. Acest lucru reduce cu mult cos turile cu privire la
transport, timpul pentru reaprovizionare scade foarte mult, iar calitatea este testată des.
Ca materiale didactice considerăm ustensilele de scris, foi, creioane colorate, acuarele,
plastilină și multe altele necesare pentru a ctivitățiile copiilor, iar acestea se primesc o dată la două
săptămâni de la furnizorul Metro, printr -o comandă specială.
Produsele alimentare pentru prepararea prânzului și gustărilor sunt testate înainte de
achiziție, iar grădinița beneficiază d e prețuri reduse deoarece sunt cumpărate direct de la furnizorii
locali,ceea ce transmite cliențiilor o siguranță în plus.

24
Tehnologia utilizată pentru desfășurarea activitățiilor zilnice:
– Fiecare grupă va fi dotată cu un CD/DVD PLAYER pentru ascultarea c ântecelor și
învățarea mai ușoară a acestora, și cu o imprimantă color care ușurează munca cadrelor didactice.
– Grădinița va fi racordată la rețeaua de internet, acesta fiind accesibil și în clase
– Mobilierul va fi nou, mesele și scaunele sunt confortabile p entru copii, paturile sunt de o
persoana
– Cantina va fi dotată cu tacâmurile necesare
– Fiecare sală va fi dotată cu un videoproiector și un calculator, prin care copii pot vedea
imagini cu animale, plante, alfabetul și poate fi folosit și în pauză pentru fil mulețe cu personajele
preferate din desene animate
– Tablele vor fi de ultimă generație, am renunțat la tabla clasică și la praful produs de cretă,
achiziționând table cu markere, cele mai folosite în domeniul educațional
– Încălzirea grădiniței va fi pe bază de centrală termică, menținându -se o atmosferă caldă în
permanență
– Spațiul de joacă va fi în aer liber, situat în curtea grădiniței, va fi dotat cu topogane, leagăne,
balansoar, băncuțe și va putea fi folosit zilnic în condițiile în care temperaturile ter mice ne permit,
iar copii vor fi supravegheați de un cadru didactic.

Comparativ cu concurența existentă, tehnologia utilizată este cu mult superioară ceea ce determină
clienții să apeleze cu încredere la serviciile noastre deoarece raportul calitate -preț este foarte
avantajos.

2.2.3 Durata de realizare și etapele principale
Durata de realizare a întregului proiectului este de 19 luni, iar activitățile din cadrul proiectului
sunt următoarele:
– Proiectarea construcției
– Obținerea avizelor și autorizațiilor de construcție
– Organizare pentru șantier
– Angajare forță de muncă
– Achiziționare materiale de construcție

25
– Instruire personal angajat
– Construire clădire
– Amenajări interioare
– Amenajări spații de joacă
– Amenajări exterioare
– Verificare și punere în funcțiune

Tabelul 2.2. Diagrama Gantt

2.3 COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIȚIEI

CHELTUIELI CANTITATE PREȚ
(LEI)
1. Cheltuieli construire clădire TOTAL – 239.600
Materiale de construcții 1 100.000
Personal construcție 1 84.600
Instalații 5 30.000
Materiale decor interior 1 15.000
Amenajare exterior 1 10.000
2. Cheltuieli cu amenajările spațiilor de joacă 1 2.000
3. Cheltuieli administrative TOTAL – 28.700
Achiziționare mobilier – 5.000

26
Achiziționare produse sanitare – 4.000
Achiziționare tehnologii
– Televizoare
– Video –
proiectoare
– Imprimante
– Camere de
supraveghere
video
– Calculatoare 4 2.400
4
4.000
5 1.000

12

2.000
5 8.000
Achiziționare materiale didactice
(Table) 4 300
Achiziționare produse
electrocasnice
– Frigider
– Aragaz
– Aspirator 1 1000
1 700
1 300
4. Cheltuieli pentru publicitate 1 600
TOTAL CHELTUIELI – 270.900

Tabelul 2.3 . Cheltuieli curente și cheltuieli cu utilitățile
TOTAL CHELTUIELI
CURENTE
Periodicitate Suma (lei)
Cadre didactice educatoare Lunară 2.000*4=8.000
Profesor Limba Engleză Lunară 1.700
Profesor Educație Fizică Lunară 480
Profesor Educație Muzicală Lunară 960
Asistentă Medicală Lunară 1.300
Femeie de serviciu Lunară 1.200
Paznic Lunară 1.500
Personal pentru îngrijirea copiilor Lunară 800
Achiziționare produse de
papetarie Lunară 500
Achiziționare rechizite Lunară 200
Achiziționare cărți Anual 1000

27
Achiziționare produse pentru
activități de dezvoltare a
abilităților Lunară 500
TOTAL 18.140
TOTAL CHELTUIELI CU
UTILITĂȚILE
Cheltuieli cu apa Lunară 200
Cheltuieli cu gaze Lunară 400
Cheltuieli cu electricitatea Lunară 400
Cheltuieli cu salubritatea Lunară 10
Abonament internet Lunară 40
Abonament cablu Tv Lunară 30
TOTAL 1.080

Salariul profesorului de Educație Fizică se calculează în felul următor: 30 lei/h * 4 (grupe)= 120
lei/ săptămână. 120 lei/săpt* 4 săptămâni=480 lei/lună.
Salariul profesorului de Educație Muzicală se calculează în felul următor: 30 lei/h* 8 ( de 2 ori
cu fiecare grupă) =240 lei/săptămănă. 240 lei/săpt *4 săptămâni=960 lei/lună.

2.4 ANALIZA COST -BENEFICIU

2.4.1 Identificarea investiției și definirea obiectivelor
Acest proiect de investiție presupune construirea unei grădinițe cu program prelungit în comuna
Domnești, județul Argeș, pe un teren, proprietate privată a investitorului, creând astfel posibilități,
atât copiilor din comună cât și celor din afara acesteia , de dezvoltare pe plan profesional și spiritual.
Obiective pe termen lung:
– Intenționăm să ne dezvoltăm parteneriatele cu autoritățile locale și să obținem finanțare
extrabugetară pentru organizarea unor concursuri școlare sau programe educative
– Ne dorim să suplimentăm serviciile noastre prin posibilitatea de servire a meselor zilnice cu
preparatele grădiniței ( mic dejun, prânz și 2 gustări)
– Angajarea unui autobuz de transport pentru a aduce copii la grădiniță , dar și pentru a îi duce
înapoi acas ă la sfârșitul programului școlar, putând face transport și în afara comunei dacă sunt un
număr suficient de copii înscriși.

28
2.4.2 Analiza opțiunilor
Analiza opțiunilor proiectului are la bază 3 scenarii: scenariul cu finanțare a proiectului cu
fonduri ne rambursabile, scenariul cu finanțare a proiectului din fonduri proprii și scenariul cu
finanțare prin credite bancare.
Scenariul A. Finanțarea proiectului cu fonduri nerambursabile
Pentru această variantă s -a luat în considerare faptul că fondurile nerambursabile au acoperit
în proporție de 80% cheltuielile eligibile, conform Programului Național de Dezvoltare Rurală
2014 -2020, restul cheltuielilor fiind acoperite din fonduri proprii.

Avantajele fondurilor nerambursabile:
– Caracterul nerambursabil reprezintă un mare avantaj într -o investiție deoarece investitorul are
un punct de plecare pe care nu trebuie să -l returneze și poate obține profit mult mai repede,
reducând astfel și timpul de recuperare a investiției.
– Nu au dobândă, astfel Comisia Eu ropeană nu pune accentul pe recuperarea sumei de bani, ci pe
impactul macroeconomic pe care îl are investiția implementată, de exemplu noi locuri de muncă
sau proiecte inovatoare.
– Pot acoperi în totalitate costul proiectului, crescând astfel rentabilita tea investiției.
– Pentru accesarea lor, sunt necesare o serie de documente ( anexe, plan de afaceri) care totodată
îl ajută pe investitor să își planifice corect activitățile, să dezvolte o strategie pe care să o urmeze
și să planifice resursele financiar e astfel încât să asigure sustenabilitatea proiectului.

Dezavantajele fondurilor nerambursabile:
– În vedera obținerii acestora există mai multe condiții pe care investitorul trebuie să le
îndeplinească, în principal proiectul propus trebuie să aibă cred ibilitate și să aibe un impact bun
asupra societății.
– Pentru o perioadă de timp, investitorul trebuie să informeze comisia cu privire la orice activitate
economică pe care o desfășoară.
– Proiectul de afaceri trebuie respectat cu strictețe și nu trebuie făcute modificări încât să
modifice conținutul și forma proiectului cum a fost implementată inițial

29
Scenariul B. Finanțarea proiectului cu fonduri care provin din credite
bancare
Pentru această variantă s -a luat în considerare faptul că, costul t otal al investiției este susținut
de fondurile proprii. Pentru analiza financiară se ia în considerare că aceste fonduri proprii sunt
formate dintr -un credit pe termen lung pe care investitorul l -a obținut de la bancă.

Avantajele fondurilor obținute din credite bancare:
– Oferă un grad mai mare de control și independență asupra propriei întreprinderi, deoarece orice
acțiune nu trebuie justificată
– Ratele lunare pot fi stabilite în funcție de resursele financiare are creditorului
– Sumele de bani pot fi a cordate foarte repede

Dezavantajele fondurilor obținute din credite bancare:
– Resursele financiare sunt limitate
– Poate împiedica investitorul să dezvolte afacerea
– Există un nivel de risc ridicat deoarece întreprinderea poate ajunge să nu genereze pro fit și
investitorul trebuie să plătea scă ratele bancare în continuare

SCENARIUL C. Finanțarea proiectului cu fonduri proprii
Pentru această variantă s -a luat în calcul faptul că fondurile proprii sunt fonduri pe care
investitorul le deține și este dispus să le investească.
Avantajele fondurilor proprii:
– Asigură siguranță și independență
– Reprezintă un plus de motivație a întreprinzătorului pentru a face tot posibilul ca proiectul să aibă
succes
– Nu este necesar ca planul de afaceri să fie făcut public sau să poată fi accesat de orice competitor
Dezavantajele fondurilor proprii:
– Fondurile proprii sunt de obicei limit ate și pot reprezenta și o piedică în obținerea succesului
– În cazul în care întreprinderea eșuează, pierderea va fi suportată de întreprinzător

30
Pentru alegerea scenarului potrivit care prevede sursele de finanțare ale proiectului de înființare a
grădiniț ei se va lua în considerare analiza financiară din subcapitolul următor pe ntru fiecare
opțiune în parte.

2.4.3 Analiza financiară și calculul indicatorilor de eficiență ai investiției

Analiza financiară are rolul de a verifica performanța și sustenabilitatea financiară a investiției
de-a lungul perioadei de referință, stabilind cea mai bună metodă de finanțare a proiectului.

Principale etape în analiza financiară sunt:
– estimarea costurilor de investiție
– estimarea costurilor operaționale
– estimarea veniturilor
– calculul indicatorului VAN (valoarea actualizată netă)
– calculul indicatorului RIR ( rata internă de rentabilitate)
– calculul indicatorului B/C (raportul beneficiu -cost)
– determinarea fluxului de n umerar cumulat

Perioada de analiză este de 10 ani. În tabelul următor sunt prezentate ven iturile în perioada de
analiză:

Tabelul 2.4. Venituri le pe o perioadă de 10
ani
VENITURILE PE O PERIOADĂ DE 10 ANI
AN Taxă
înscriere
(500 lei) Înscriși
Program
Prelungit
(600
lei/persoa
nă) Înscriși
Program
Normal
(400
lei/persoa
nă) Periodi
citate
(luni de
an
școlar) Aniver
sare
(100lei/
persoa
nă) Taxă
servire
prânz
(5
lei/zi) Nr
copii
răma
și Nr
înscriși
la
progra
mul de
vară TOTAL
1 Număr 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 0 0 0 0 0 0
2 Număr 25 15 10 9
25 0 20 6 137.400
Total 12.500 81.000 36.000 2.500 0 5.400
3 Număr 10 15 15 9
30 0 25 10 152.000
Total 5.000 81.000 54.000 3.000 0 9.000
4 Număr 12 22 15 9 37 0 26 10 191.500
Total 6.000 118.800 54.000 3.700 0 9.000
5 Număr 17 26 17 9 43 0 33 15 227.500

31
Total 8.500 140.400 61.200 4.300 0 13.500
6 Număr 12 28 17 9 45 28 30 17 241.000
Total 6.000 151.200 61.200 4.500 2.800 15.300
7 Număr 14 25 19 9 44 25 24 21 236.200
Total 7.000 135.000 68.400 4.400 2.500 18.900
8 Număr 20 28 16 9 44 28 31 23 246.700
Total 10.000 151.200 57.600 4.400 2.800 20.700
9
Număr 19 32 18 9 50 32 37 25 277.800
Total 9.500 172.800 64.800 5.000 3.200 22.500
10 Număr 15 30 22 9 52 30 35 27 281.200
Total 7.500 162.000 79.200 5.200 3.000 24.300

Tabelul 2.5. Cheltuieli de investiție
CHELTUIELI DE INVESTIȚIE
An Construire
clădire Cheltuieli admin
istrative Amenajare spații
de joacă Cheltuieli
pentru
publicitate Total
1 239.600 28.700 2.000 600 270.900
2 0 2.000 0 300 2.300
3 0 0 0 100 100
4 0 0 1.000 0 1.000
5 0 5.000 0 0 5.000
6 0 0 0 0 0
7 0 0 0 0 0
8 0 0 0 0 0
9 0 0 500 0 500
10 0 0 0 0 0

Tabelul 2.6. Cheltuieli cu utilitățile
CHELTUIELI CU UTILITĂȚILE
AN Electricitate Apă
Gaze Taxă de
salubrizare Internet Cablu
TV TOTAL
1 2.000 5.000 0 120 0 0 7.120
2 4.800 2.400 4.000 120 360 300 11.980

32
3 4.800 2.400 4.500 120 360 300 12.480
4 5.000 2.200 4.600 120 360 300 12.580
5 5.000 2.400 4.800 120 360 300 12.980
6 5.200 2.300 5.000 120 360 300 13.280
7 5.200 2.500 5.300 120 360 300 13.780
8 5.400 2.400 5.200 120 360 300 13.780
9 5.500 2.600 5.500 120 360 300 14.380
10 5.100 2.400 5.300 120 360 300 13.580

Tabel 2.7 . Cheltuieli curente
CHELTUIELI CURENTE
AN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cadre
didactice
educatoare 0 6.000 6.000 6.000 6.000 8.000 8.000 8.000 8.000 8.000
Prof. Limba
Engleză 0 1.700 1.700 1.700 1.700 1.700 1.700 1.700 1.700 1.700
Prof.
Educație
Fizică 0 360 360 360 480 480 480 480 480 480
Prof.
Educație
Muzicală 0 720 720 720 960 960 960 960 960 960
Asistentă
medicală 0 1.300 1.300 1.300 1.300 1.300 1.300 1.300 1.300 1.300
Femeie de
serviciu 0 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200
Paznic 0 1.500 1.500 1.500 1.500 1.500 1.500 1.500 1.500 1.500
Personal
îngrijire
copii 0 600 600 600 600 600 600 600 600 600
Achiziționare
produse de
papetărie 0 300 350 350 450 450 450 600 600 600
Achiziționare
cărți 0 300 400 600 600 800 800 900 900 900

33
Achiziționare
diverse
produse 0 400 400 400 450 450 500 500 500 600
TOTAL 0 14.380 14.530 14.730 15.240 17.440 17.490 17.740 17.740 17.840

SCENARIUL A
Acest scenariu reprezintă finanțarea investiției cu ajutorul fondurilor nerambursabile în proporție de
80%, restul de 20% se asigură din fonduri proprii pe care investitorul le deține.
În tabelul următor au fost calculați indicatorii financiari :
Tabelul 2.8 . Indicatori financiari

Pentru a vedea valoarea d e care beneficiem, vom face urmă torul calcul: 80% * 270.900 =216 .720
lei, suma pe care o asigură fondurile nerambursabile. Prin urmare,
VAN= -228.642,02 + 216.720 = -11.922,02 lei.

SCENARIUL B
Acest scenariu reprezintă finanțarea investiț iei din fonduri care provin din cred it bancar.
Împrumutul pr ovine de la Banca Trans ilvania și acoperă în totalitate costul inițial al investiției,
rata dobânzii pentru suma împrumutată fiind de 7.55 % , investitorul plătind o rată lunară de 3.087
lei timp de 10 ani.
În tabelul următor au fost calculați indicatorii financiari:

34
Tabelul 2.9. Indicatori financiari

SCENARIUL C
Acest scenariu repre zintă finanțarea investiț iei di n fonduri proprii pe care le deț ine
investitorul. Pentru ace astă situație am calculat următorii indicatori:
Tabelul 2.10. Indicatori financiari

Valoarea Actuală Netă (VAN)
Pentru un singur proiect de investiții se ia î n considerare o valoare VAN >0 pentru a
accepta proiectul ș i o valoare VAN <0 pentru a -l respinge. Daca există mai multe variante de
proiect se alege cel cu valoarea VAN cea mai mare.
VAN= ∑𝑽𝑻𝒕−𝑪𝒕
(𝟏+𝑹𝒕)𝑻𝑻
𝒕=𝟏−𝑪𝟎
T= numă rul de ani
VTt= veniturile totale
Ct= costurile totale

35
Rt= rata de discount
Co= investiția inițială

Rata internă de rentabilitate (RIR)
Rata rentabilității interne este acea rată de actualiza re pentru care VAN=0. De regulă această
rată ar trebui să aibă valoare pozitivă, o valoare negativă este acceptată doar în cazul î n care un
proiect are caracter social și nu generează venituri (sau venituri foarte mici). O valoare pozitivă
a ratei de re ntabilitate internă, mai mică decât rata de actualizare folosită a ratei de rentabilitate
internă sugerează necesitatea de finanaț are.

Raportul beneficiu -cost (B/C)
Se poate spune că o valoare a ra portului B/C mai mare reprezintă un proiect mai eficient, însă
nu se acordă foartă multă importanță acestui indi cator, deoarece valoarea actuală netă este mai
importantă . De obicei o valoare actuală netă < 0 și o rată internă de rentabilitate < 5% generează
și un raport beneficiu -cost < 1%.
𝑩
𝑪≡∑𝑽𝑻
𝑪𝑻𝑵
𝒏=𝟏
N= numă rul de ani
VT= veniturile totale
CT= costurile totale

Rata de actualizare (RA)
Pentru scenariul A ș i C, rata de actualizare este de 5% conform standarde lor propuse de Comisia
Europeană, pe câ nd pentru scenariul B, această rată se calculează diferit:
𝑹𝒕= 𝑹𝟏,𝒕+ 𝑹𝒅
𝑅1,𝑡 = rata normală și reprezintă rata medie a dobânzii pe piaț a de capital = 3,55%
𝑅𝑑 = rata dobânzii – rata medie a dobâ nzii pe piața d
e capital = 7.55 – 3,55 = 4%

36
Tabelul 2 .11. Indicatori pentru toate scenariile
SCENARIUL A SCENARIUL B SCENARIUL C
VAN – 11.922,02 – 524. 477,98 – 228.642,02
RIR – 10% – 40% – 10%
B/C – 0,91 – 0,77 – 0,91
RA 5% 4% 5%

În urma analizei fin anciare, s -a constatat faptul că scenariul A este cel m ai bun deoarece valoarea
actuală netă este cea mai mică . Acest lucru presupune că sursa de finanțare a investiției să se fie
în proporț ie de 8 0% din fonduri nerambursabile și 20% din fondurile investitorului deo arece
investitorul nu poate susține singur investiț ia.

2.4.4 Analiza de senzitivitate
Pentru a observa evoluția din pu nct de vedere al ratei interne de rentabilitate, se va efectua
analiza de senzitivitate a investiției, luând în considerare pentru venituri și cheltuieli alte valori
față de cele luate în calcul pentru proiect. Această analiză are rolul de a identifica variabilele
critice ca re determină cele mai mari fluctuaț ii asupra ratei interne de rentabilitate sau asupra
valorii actuale nete.
Pentru a identifica variabilele cr itice ale acestui proiect, plecăm de la următoarele situaț ii
ipotetice:
– venitur ile cresc cu 1%, cheltuielile rămâ n constante
– venitu rile scad cu 1%, cheltuielile rămâ n constante
– cheltu ielile scad cu 1%, veniturile rămâ n constante
– cheltui elile cresc cu 1%, veniturile rămâ n constante
În urmă torul tabel sunt expuse rezultatele analizei financiare pentru toate cele 4 variante, pe baza
scenariului ales:
Tabelul 2.12. Analiza de senzitivitate
Analiza de senzitivitate
Situația
inițială Venituile
cresc Veniturile
scad Cheltuielile
scad Cheltuielile
cresc
VAN – 11.922,02 2.659,09 – 26.503,12 4.938,0 5 – 28.789,5 4
RIR – 10% – 9% – 12% – 9% – 12%
B/C – 0,910025 – 0,919125 – 0,900925 – 0,919213 – 0,901015

37
Se observă influenț a poz itivă a scăderii cheltuielilor și a creșterii veniturilor, dar și influența
negativă a scăderii veniturilor și creșterii cheltuielilor. Identificăm cea mai bună opțiune în cazul
în care veniturile rămân constante ș i cheltuielile scad, cu cea mai mare valoa re actuală netă dintre
cele 4 opțiuni, dar și pozitivă, și totodată o rată internă de rentabilitate în creștere față de situația
inițială.
Așadar, investitorul trebuie să acorde o atenție sporită investiției pentru a obține veniturile
previzionate, dar să nu depășească cheltuielile propuse.

Figura 2.3 Evoluția VAN în cele 4 situaț ii

Figura 2. 4. Evoluția RIR și B/C în cele 4 situaț ii Situatie
initialaVeniturile
crescVeniturile
scadCheltuielile
scadCheltuielile
cresc
VAN -11922.02 2659.09 -26503.12 4938.05 -28789.54-11922.022659.09
-26503.124938.05
-28789.54
-35000-30000-25000-20000-15000-10000-50000500010000VAN
Situatie initiala Veniturile cresc Veniturile scadCheltuielile
scadCheltuielile
cresc
RIR -10 -9 -12 -9 -12
B/C -0.910025 -0.919125 -0.900925 -0.919213 -0.901015-10-9
-12-9
-12-0.910025 -0.919125 -0.900925 -0.919213 -0.901015
-14-12-10-8-6-4-20Chart Title

38
S-a constatat că o posibilă scădere a cheltuielilor sau o creș tere a veniturilor a r putea face ca
acest proiect să fie viabil . În acest fel, am redus cheltuielile de construire a clă dirii cu 1%
deoarece am constatat că o mică parte din procesul de construire (săparea șanțurilor pentru
ridicarea fundației) va putea fi susț inută prin muncă proprie și am presupus creșterea venitur ilor
cu 1% în fiecare an (acest lucru presupune înscrierea a 2 copii în plus la programul de vară sau
înscrierea unui singur copil î n plus la programul normal). În urma calculelor făcute am obț inut
următorii indicatori:

Tabelul 2 .13. Indicatori
financiari

Ținând cont că scenariul cel mai bun este scenariul A, finanț area cu fonduri nerambursabile, vom
deter mina valoarea actuală netă : 80% * 268.504 = 214.8 03,2 lei, suma pe care o asigură
fondurile nerambursabile, deci VAN = -211.779 + 214.803,2 = 3.024,2 lei. Acest indicator ne
indică faptul că î n acest moment proiectul este viabil.

2.4.5 Analiza economică
“ Conform HG nr.28/2008 intrată în vigoare începâ nd cu data de 23 februarie 2008, analiza
economică este obligatorie doar în cazul investiț iilor publice majore. Definirea investiției publice
majore prezentată în HG nr.28/2008 descrie termenul ca fiind acea investiție publică al cărei cost
total depășeș te echivalentul a 25 milioane euro, în cazul investițiilor promovate în domeniul
protecț iei mediului, sau echivalentul a 50 milioane euro, în cazul investițiilor promovate în alte
domenii.”1. Așadar, nu este necesară elaborarea unei analize economice pentru acest proiect.

1 HOTĂRÂRE Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea conținutului -cadru al documentației tehnico -economice
aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective
de investiții și lucrări d e inte rvenții, publicată î n Monitorul Oficial NR. 48 din 22 ianuarie 2008.

39
2.4.6 Analiza de risc
În urmă torul tabel sunt prezentate riscurile care pot să apară pe parcursul implementării
proiectului împreună cu mă surile care se pot lua pentru diminuarea acestora.
Tabelul 2.14. Riscuri identificate
Nr.
crt. Tip de risc Descriere risc Măsuri de reducere Evaluare
1. Intâmplă toare ● Incendiu

● Cutremur
● Inundaț ie
● Condiț iile climatice ● Amplasare hidranți în
interior ș i exterior

● Planificarea
corespunză toare a
proiectului ● Redus

● Redus
● Redus
● Mediu
2. Financiare ● Creșterea valorii
investiț iei

● Creșterea nejustificată a
costului diverselor
materiale

● Creșterea inflaț iei ● Alocarea ș i reze rvarea
bugetului necesar
realiză rii proiectului
● Alocarea de fonduri
suplimentare

● Realizarea bugetul ui
în funcție de preț urile
actuale ● Redus

● Redus

● Mediu
3. Operaț ionale ● Întârzierea lucră rilor

● Neasumarea sa rcinilor
persoanelor implicate î n
proiect

● Lipsa personalului
calificat
● Estimări greș ite

● Probleme de comunicare
între membrii echipei
● Impunerea uno r
clauze constractuale:
penalizări, garanț ii
● Stabilirea clară a
sarcinilor prin
întocmirea unei fiș e de
post
● Motivarea prin
bonusuri financiare
● Verifică ri de personal
specializ at în mai multe
rânduri
● Menținerea unei
legături permanente
între aceș tia ● Me diu

● Redus

● Mediu

● Redus

● Redus

● Mediu

40
● Nerespec tarea normelor
tehnice de execuț ie
● Impunerea unor
sancț iuni
4. Strategice
● Apariț ia unui nou
concurent
● Păstrarea imaginii ș i
ideii de reprezentare a
proiectului ● Redus

2.5 SURSELE DE FINANȚARE ALE INVESTIȚ IEI

Acest proiect va fi depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală în vederea obținerii
finanță rii neramb ursabile de la Uniunea Europeană prin cadrul Proiectului N ațional de
Dezvoltare Rurală.

2.6 ESTIMĂRI PRIVIND FORȚA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN
REALIZAREA INVESTIȚ IEI

2.6.1 Număr de locuri de muncă create
Personalul grădiniț ei este format din:
● Manag erul-Administrator -Director => A bsolvent de studii superiore
● O secreta ră-Contabil => Absolventă de studii superioare
● Un paznic => A bsolvent de studii medii
● O femeie de serviciu => Absolventă de studii primare
● O femeie responsabilă de servire a meselor copiilor => Absolventă de studii primare
● 3 profesori => Absolvenț i de studii superioare
● 4 educatoare => A bsolvente de Liceu psihopedagogic ș i Facultatea de Pedagogie
● O asistentă medicală => Studii necesare

2.6.2 Resursele umane
Responsabilitățiile fiecărei categorii î n parte sunt:
Educatoare le trebuie să supravegheze copii în timpul programului, să îi înveț e lucrurile

41
necesar e pentru fiecare categorie de vârstă și să asigure copilului o atmosferă placută pe parcursul
desfășură rii orelor de studiu.
Profesorii se împart î n subcategorii:
– 1 profesor de Limba Engleză care se va întâlni aproape zilnic cu copii, durata lecției fiind
de 60 min ute și aceasta se va desfășura pe î ntelesul tuturor.
– 1 profesor de Educație Fizică care va avea întâlnire zilnică cu toți copii, cu o durată de 30
minute.
– 1 profesor de Educație Muzicală care va avea întâlnire de 2 ori pe săptămână și care va fi
responsabil de organizarea serbărilor și festivitățiilor de sărbători și zile naț ionale.
Paznicul are un pr ogram prelungit, acesta fiind pănă la sfârșitul programului școlar,
permite accesul în clădire doar părințiilor și persoanelor autoriza te și supraveghează copii în cazul
în care aceștia vor să pără sească clădirea neînsoțiț i.
Personalul responsabil pentru mesele copiilor va pregăti prânzul înainte ca, copii să
sosea scă în cantină și î i va ajuta pe cei care au nevoie să servea scă masa.
Secretara are rolul de a trimite lunar un mic raport către fiecare părinte î n parte, legat de
comportamentul și evoluț ia copilul ui său, de a le trimite invitații părinților cât și bunicilor la
festivitățile care au loc, de a răspund e la telefoane și la întrebă rile celor care vor să își î nscrie
copilul, de a face contractele anuale cu părinții ș i de a se ocupa de partea contabilă -financiară .
Asistenta medicală are datoria de a le fac e copiilor controale periodice și de a îngriji
cabientul medical.
Femeia de serviciu are datoria de a menține curăț enia și disciplina în toată grădinița.

Analiza resurselor umane:
PUNCTE FORTE

-toate cadrele did actice sunt calificate
-există o bună organizare a responsabilităț ilor
cadrelor didactice (prin comisii ce au loc
pentru dezbateri de probleme) PUNCTE SLABE

-slabă motivare din cauza salariilor care nu sunt
foarte atractive

42
OPORTUNITĂȚ I

-posibilitatea participă rii anual la un curs de
specializare sau perfecționare în domeniul în
care profesează atât cadrele didactice cât și
ceilalți membri, curs decontat de grădiniță
AMENINTARI

– migrarea personalului didactic către unitățile
de învățământ din co mună sau din jurul acesteia
(grădinițe ale statului, ș coli generale sau liceu)

2.7 PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO -ECONOMICI

2.7.1 Valoarea totală (INV)
Valoarea totală a investiției este de 270.900 lei.
2.7.2 Eșalonarea investiției (INV/C+M)
Investiția are valoarea totală de 270.9 00 lei din care pentru construcție și montaj 241.600 lei.
2.7.3 Durata de realizare (luni);
Durata de realizare a proiectului este de 19 luni.
2.7.4 Capacități (in unități fizice și valorice);
Capacitatea totală a grădiniț ei este de 60 de copii, din care pentru prog ramul prelungit 40 de
copii. Clădirea va fi alcătuită din parter, etaj și mansardă cu o supra față totală de 600 de mp, iar
terenul pe care va fi construită grădinița are 1000 mp.
2.7.5 Alți indicatori spec ifici domeniului de activitate î n care este realizată
investiția, după caz.
În această situaț ie nu este cazul.

43
CAPITOLUL 3
MANAGEMENTUL PROIECTELOR COMPLEXE ÎN OPTIMIZAREA
CONSTRUIRII GRĂDINIȚEI „VEVERIȚELE HAZLII”

Bibliografie:
Virginia Mărăcine, Curs Bazele Cercetării Operaționale, cap II, pg 16 -30

3.1 Noțiuni introductive
În cadrul proiectelor complexe, managerii trebuie să coordoneze bine activitățile care
alcătuiesc aceste proiecte, astfel încât acțiunea să se termine la termen. Aceste a ctivități pot fi
numeroase și foarte mari, încât o singură persoană nu le poate controla. Pentru o bună gestionare
a acestora, managerii trebuie să găsească răspunsuri la următoarele întrebări:
– Care este durata minima de execuție a unei activități ?
– Care sunt activitățile critice (acele activități care nu pot fi amânate deoarece ar întârzia durata
totală de execuție) ?
– Care sunt termenele de începere și terminare a unei activități?
– Cât se pot întârzia activitățile necritice (acele activități care pot suferi întârzieri fără a afecta
durata întregului proiect) ?
Activitățile trebuie definite astfel încât să urmărească obiectivele proiectului și succesiunea lor să
fie una logică pentru a realiza un plan de desfășurare coerent c are va indica activitatea respectivă,
durata de realizare a acesteia, dar și resursele necesare implementării acesteia.
Terminologie:
Proiect = acțiune complexă formată din mai multe activități intercorelate care urmăresc un
obiectiv
Activitate = reprezintă o parte dintr -un proiect care necesită resurse și timp pentru a se
desfășura
Dependență = faptul că unele activități se pot desfășura doar după ce altele s -au încheiat, sau
se pot desfășura indiferent de alte activități din proiect. De exemplu, daca
spunem că X precede Y, inseamnă că activitatea Y va începe doar după ce X s -a
terminat.

44
Durata unei activități = timpul de desfășurare a acesteia
În modelele de analiză a drumului critic se pleacă de la un table numit listă de activități, iar pe baza
lui , proiectul este reprezentat prin grafuri. Lista de activități are urmat oarea structură:
Tabelul 3.1. Lista de activităț i
Nr. Denumire activitate Codul activității Activități direct precedente Durata activității

Un graf este compus din mai multe puncte numite noduri și mai multe muchii numite arce. Există
doua modalități de evidențiere a activităților și precedențelor directe:
– reprezentarea A ○ A ( activitate arc)
– reprezentarea A ○ N ( activitate nod)

Analiza rețelei de reprezentare A ○ N:
În urma efectuării analizei de rețea, adică a unor calcule simple, se obțin niște rezultate care
reprezintă:
* Durata minimă de execuție a proiectului, fară a ține cont de resursele pe care le utilizează
* Activitățile critice, acele activități care nu pot fi amânate deoarece afecteaza durata întregului
proiect
* Termenele extreme care reprezintă EST și LFT
* Rezerva totală care reprezintă durata maximă cu care se poate prelungi o activitate, fară ca
această modificare să determine schimbări în ceea ce privește durata totală de execuție a
proiectului.

Observații:
– În fiecare proiect există activități critice (adică termenele maxime si termenele minime de
începere sunt identice), iar o succesiune de activități determină drumul critic.
– Durata minimă de execuție se determină prin însumarea tuturor duratelor activităților critice.
– Pe baza termenelor extreme s e pot calcula și
● Termenul cel mai devreme de terminare: EFT= EST + durata activității

45
● Termenul ce mai târziu de începere: LST= LFT – durata activității
– Rezerva totală se calculează ca fiind o diferență între termenele maxime și minime de începere
a unei activități.

3.2 Realizarea proiectu lui de construcție a grădiniței
3.2.1 Identificarea activităților
În tabelul următor au fost prezentate activitățile identificate în vederea realizării proiectului de
construire împreună cu durata acestora:
Tabelul 3.2. Listă de activități pentru
proiect
Nr. Denumire activitate Cod activitate Activități direct
precedente Durata
(luni)
1 Proiec tarea construcției P – 2
2 Obținere avize de
construcție A P 1
3 Organizare de șantier B P 1
4 Angajare forță de muncă C P 2
5 Achiziționare materiale
de construcție D A 3
6 Instruire personal angajat E C 1
7 Construire clădire F B,C,D 5
8 Amenajări interioare G F,E 4
9 Amenajări spații de joacă H G 2
10 Amenajări exterioare I P 3
11 Verificări și punere în
funcțiune J H,I 2

46
3.2.2 Construirea graficului rețea coordonator
Pentru construirea grafului asociat listei de activități, se folosește metoda MPM (Metro Potențial
Method) :

Figura 3.1. Graful rețea coordonator

În figura de mai sus au fost calculate termenele de începere cel mai devreme și cel mai târziu,
precum și termenele de terminare cel mai devreme si cel mai târziu. De exemplu, pentru
activitatea F termenul cel mai devreme de începere (EST) este maxim d in termenele cel mai
devreme de terminare are activităților pe care F le precede.
EST(F) = max{ EFT(D), EFT(B), EFT(C)} = max{ 6, 3, 4}= 6
Pentru activitatea C, termenul cel mai târziu de terminare (LFT) este minim din termenele cel
mai târziu de începere ale activităților care sunt precedate de el.
LFT(C) = min{ LST(F), LST(E)} = min {6,10} = 6
În figur a 1 se observă și prezența unor activități critice: P,A,D,F,G,H,J care alcătuiesc drumul
critic: P -»A-»D-»F-»G-»H-»J.
Durata totală de realizare a proiectului este de 19 luni, fară a lua în calcul si alte resurse necesare.

47
Rezerva totală a unei activităț i critice are valoarea 0, pe când, o activitate necritică, de exemplu
activitatea C are o rezerva totala de 2 luni: 4 – 2 = 6 – 4 = 2 luni, ceea ce înseamnă că la
momentul ei minim de începere 2 aceasta poate fi prelungită cu maxim 2 luni, fară să afectez e
întreaga durată de realizare a proiectului.

3.2.3 Alocarea resurselor
De obicei, proiectele complexe implică activități care necesită utilizarea unor diverse resurse,
de exemplu, cea mai importantă resursă este forța de muncă. Aceste resurse nu sunt disponibile
în orice moment de timp și nici în cantități asemănătoare, de aceea, planificarea corectă a
activităților trebuie să aibă loc și pe baza acestor resurse împreună cu disponibilitătile din fiecare
resursă existente.
Pentru acest pr oiect se utilizează 2 categorii de resurse: R1 și R2 care reprezintă forță de
muncă de diferite specilizări, necesare în derularea activităților. R1 reprezintă specializarea de
electrician, iar R2 reprezintă specializarea de muncitor calificat în lucrări d e zidărie. În fiecare
lună sunt disponibili 3 electricieni și 4 muncitori calificați în zidărie. În acest fel se încearcă
programarea activităților astfel încât să nu se depășească în nici o zi disponibilul de resurse.

Tabelul 3 .3. Listă de activități pentru proiect împreună cu
resurse
Nr. Denumire activitate Cod
activitate Activități direct
precedente Durata
(luni) Resurse necesare
R1 R2
1 Proiectarea construcției P – 2 2 1
2 Obținere avize de
construcție A P 1 1 3
3 Organizare de șantier B P 1 2 3
4 Angajare forță de muncă C P 2 2 2
5 Achiziționare materiale
de construcție D A 3 1 1
6 Instruire personal angajat E C 1 1 1
7 Construire clădire F B,C,D 5 3 2
8 Amenajări interioare G F,E 4 2 4
9 Amenajări spații de joacă H G 2 2 2
10 Amenajări exterioare I P 3 1 2
11 Verificări și punere în
funcțiune J H,I 2 1 1
b1=3 b2=4

48

a) Programarea activităților la EST (Earliest starting time = timpul cel mai devreme de
începere)
Conform figurii 1, durata de realizare a proiectului este de 19 luni. Prin alocarea resurselor R1 și
R2 vom verifica dacă sunt necesare acestea pentru a se finaliza proiectul în timpul stabilit. Pentru
a vedea acest lucru vom determina histogramele pentru fiecare resursă în parte.

Figura 3.2. Utilizarea resursei R1

49

Figura 3.3. Util izarea resursei R2

După cum putem observa în figurile 2 și 3, disponibilul de resurse este depășit pentru ambele
tipuri de resurse pentru a programa la timpul minim de începere activitățile proiectului. În cazul
resursei 1 avem o depășire cu 4 unități de resursă în intervalul 2 -4, iar în cazul resursei 2 avem o
depășire cu 7 unități de resursă în intervalul 2 -4. O astfel de situație s e va numi conflict de
resursă.

b) Rezolvarea conflictului de resurse prin reprogramarea activităților

În situațiile în care activitățile depășesc disponibilul, la cel puțin una din categoriile de
resurse utilizate, singura modalitate de rezolvare a conflictului reprezintă amânarea unor
activități. Procesul de amânare a activităților poate rezolva activitatea care este amânată pe
moment, insă poate determina modificări majore în legătură cu celelalte activități care vor urma.
De aceea, acest proces este unul delicat și necesită examinarea tuturor posibilităților de amânare.
În general, la proiectele complexe este greu de găsit soluția optimă deoarece necesită multe
calcule și prea mult timp, mai ales în cazul în care există multe activități de programat, însă vom
folosi o metodă care nu duce neapărat la soluția optimă, ci la una apropiată care se poa te
determina în timp util. Acestă metodă se numește euristică.

50
Acestă euristică constă în faptul că în soluționarea conflictului nu examinează toate
posibilitățile, ci doar una pe baza unor criterii de prioritate: se va amâna activitatea cu rezer va de
timp cea mai mare sau activitatea cu durata de realizare cea mai mică .
Există 2 tipuri de activități pe durata rezolvarii conflictului:
– activități programate
– activități neprogramate
Odată cu programarea unei activități, termenul de începere devine definitiv și nu se va mai putea
modifica în nici o etapă a metodei.
Terminologie:
A = mulțimea activităților în curs de desfăsurare și activitățilot candidate la programare
ẞ = mulțimea activitățil or amânate
.𝜟𝒋= 𝑏𝑗 – ∑ 𝑟𝑖𝑗
𝑖∈𝐴 , indicator de amânare
Unde 𝑏𝑗 = disponibilul din resursa j
𝑟𝑖𝑗 = necesarul de resurse j pentru activitatea i
.𝑹𝒕 = rezerva totală

Tabelul 3. 4. Listă de activități pentru proiect împreună cu
resurse
Nr Cod
activi
tate Activități
direct
precedente Durata
(luni) Resurse
necesare
𝑅𝑡
Condițio
nată ITERATII
Termene potențiale de începere (TPI)
R1 R2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 P – 2 2 1 0 0* – – – – – – – – –
2 A P 1 1 3 0 2 2* – – – – – – – –
3 B P 1 2 3 3 2 0 2 2 3 5* – – – – – –
4 C P 2 2 2 2 1 2 2 3* – – – – – – –
5 D A 3 1 1 0 3 3 3* – – – – – – –
6 E C 1 1 1 6 5 4
-1 4 4 5 5 6 11
* – – – –
7 F B,C,D 5 3 2 0 6 6 6 6 6* – – – – –

51
8 G F,E 4 2 4 0 -1 -3 11 11 11 11 11 12 12 14
* – –
9 H G 2 2 2 0 -1 15 15 15 15 15 16 16 18 18
* –
10 I P 3 1 2 12 11
9 8 3 2 2 3 5 6 11
* – – – –
11 J H,I 2 1 1 0 -1 17 17 17 17 17 18 18 20 20 20
*
b1
=3 b2
=4

Conținutul unei iterații:
Pas 1: Se identifică mulțimea A care reprezintă activitățile care candidează la programare și
activitățile în curs de desfășurare și apoi se calculează pentru acestea indicatorii de amânare.
Pas 2: Dacă 𝜟𝒋 ≤ 0 se trece la pasul următor, dacă 𝜟𝒋 ≥ 0 se trece la pasul 4.
Pas 3: Se determină mulțimea ẞ care reprezintă activitățile amânate conform criteriilor
specificate.
Pas 4: Se programează toate activitățile din lista A la momentul t.
Pas 5: Pentru toate activitățile din lista ẞ li se determină un nou TPI care este egal cu
minimul termenelor de terminare ale activităților din lista A . Dacă există și activități care depind
direct de cele amânate se va calcula și pentru acestea noile TPI apoi se revine la pr imul pas într -o
nouă iterație.

START
Se completează coloana cu rezerva totală, conținutul coloanei de la iterația 1 considerând
termenele potențiale de începere ca fiind egale cu EST și toate activitățile sunt considerate ca
fiind nep rogramate.

ITERAȚIA 1

Pas 1: 𝒕𝟏∗ = min (0,2,2,2,3,4,6,11,15,2,17) = 0

52
A = {P}
Pas 2: 𝜟𝒋 = ⅆ𝑅1−𝑅1𝑃 = 3 – 2 = 1 ≥ 0 Activitatea P va fi programată să înceapă
𝜟𝒋 =ⅆ𝑅2−𝑅2𝑃 = 4 – 1 = 3 ≥ 0 la momentul t = 0

ITERAȚIA 2

Pas 1: 𝒕𝟐∗ = min (2,2,2,3,4,6,11,15,2,17) = 2
A = { A,B,C,I }
Pas 2: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1A+R1B+R1C+R1I) = 3 – (1 +2 +2 + 1) =3 – 6 = -3 ≤ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2A+R2B+R2C+R2I) = 4 – ( 3 + 3 + 2 + 2) = 4 – 10 = -6 ≤ 0
= > Trebuie să amânăm o activitate

Pas 3: RAt = 0 RBt = 3 RCt = 2 RIt = 12
Rezerva totală cea mai mare este 12 = > activitatea I va fi amânată
A = { A,B,C } și ẞ = { I }
Pas 4: : 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1A+R1B+R1C) = 3 – (1 + 2 + 2) = 3 – 5 = -2 ≤ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2A+R2B+R2C) = 4 – (3 + 3 + 2) = 4 – 8 = -4 ≤ 0
= > Trebuie să amânăm o activitate
RAt = 0 RBt = 3 RCt = 2
Rezerva totală cea mai mare este 3 = > activitatea B va fi amânată
A = { A,C } și ẞ = { I , B}
𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1A+R1C) = 3 – (1 + 2) = 3 – 3 = 0 ≥ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2A+R2C) = 4 – (3 + 2) = 4 – 5 = -1 ≤ 0
= > Trebuie să amânăm o activitate

53
RAt = 0 RCt = 2
Rezerva totală cea mai mare este 2 = > activitatea C va fi amânată
A = { A} și ẞ = { I, B, C}
𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1A) = 3 – 1 = 2 ≥ 0 Activitatea A va fi programată să înceapă
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2A) = 4 – 3 = 1 ≥ 0 la momentul t=2

Pas 5: 𝑡𝐼Î = 𝑡𝐵Î = 𝑡𝐶Î = 𝑡𝐴𝑡 = 2 + 1 =3

Termene potențiale de
începere
Începere Terminare
A 2 3
B 3 4
C 3 5
D 3 6
E 5 6
F 6 11
G 11 15
H 15 17
I 3 6
J 17 19

Termenul minim de începere pentru activitatea F = max ( 𝑡𝐵𝑡, 𝑡𝐶𝑡, 𝑡𝐷𝑡 ) = max (4,5,6) = 6

ITERAȚIA 3
Pas 1: 𝒕𝟑∗ = min (3,3,3,5,6,11,15,3,17) = 3
A = { B,C,D,I }
Pas 2: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1B+R1C+R1D+R1I) = 3 – ( 2 +2 + 1 + 1) = 3 – 6 = -3 ≤ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2B+R2C+R2D+R2I) = 4 – ( 3 + 2 + 1 + 2)= 4 – 8 = -4 ≤ 0
= > Trebuie să amânăm o activitate

54

Pas 3: : RBt = 2 RCt = 1 RDt = 0 RIt = 11
Rezerva totală cea mai mare este 11 = > activitatea I va fi amânată
A = { B,C, D } și ẞ = { I }

Pas 4: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1B+R1C+R1D) = 3 – ( 2 +2 + 1 ) = 3 – 5 = -2 ≤ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2B+R2C+R2D) = 4 – ( 3 + 2 + 1 )= 4 – 6 = -2 ≤ 0
= > Trebuie să amânăm o activitate
RBt = 2 RCt = 1 RDt = 0
Rezerva totală cea mai mare este 2 = > activitatea B va fi amânată
A = { C, D } și ẞ = { I, B }
𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1C+R1D) = 3 – ( 2 + 1 ) = 3 – 3 = 0 ≥ 0 Activitățile C și D vor fi
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2C+R2D) = 4 – ( 2 + 1 )= 4 – 3 = 1 ≥ 0 programate să înceapă la
momentul t=3
Pas 5: 𝑡𝐶𝑡 = 3 + 2 = 5
𝑡𝐷𝑡 = 3 + 3 = 6
𝑡𝐼Î = 𝑡𝐵Î = 𝑡𝐶𝑡 =5

Termene potențiale de
începere
Începere Terminare
B 5 6
C 3 5
D 3 6
E 5 6
F 6 11
G 11 15
H 15 17

55
I 5 8
J 17 19

ITERAȚIA 4
Pas 1: 𝒕𝟒∗ = min (5,5,6,11,15,5,17) = 5
A = { B,E,I, D̃}

Pas 2: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1B+R1E+R1I+R1D) = 3 – ( 2 + 1 + 1 +1 ) = 3 – 5 = -2 ≤ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2B+R2E+R2I+R2D) = 4 – ( 3 + 1 + 2 + 1 ) = 4 – 7 = -3 ≤ 0
= > Trebuie să amânăm o activitate

Pas 3: RBt = 0 REt = 5 RIt = 9
Rezerva totală cea mai mare este 9 = > activitatea I va fi amânată
A = { B,E } și ẞ = { I,}

Pas 4: 𝜟𝒋 = ⅆR1−( R1B+R1E+R1D) = 3 – ( 2 + 1 + 1 ) = 3 – 4 = -1 ≤ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−( R2B+R2E+R2D) = 4 – ( 3 + 1 + 1 ) = 4 – 5 = -1 ≤ 0
= > Trebuie să amânăm o activitate
RBt = 0 REt = 5
Rezerva totală cea mai mare este 5 = > activitatea E va fi amânată
A = { B, D̃ } și ẞ = { I,E}
𝜟𝒋 = ⅆR1−( R1B+R1D) = 3 – ( 2 + 1 ) = 3 – 3 = 0 ≥ 0 Activitatea B va fi programată
𝜟𝒋 = ⅆR2−( R2B+R2D) = 4 – ( 3 + 1 ) = 4 – 4 = 0 ≥ 0 să înceapă la momentul t=5
Pas 5: 𝑡𝐵𝑡 = 5 + 1 = 6
𝑡𝐼Î =𝑡𝐸Î = 𝑡𝐵𝑡 = 6

56
Termene potențiale de
începere
Începere Terminare
E 6 7
F 6 11
G 11 15
H 15 17
I 6 9
J 17 19

ITERAȚIA 5
Pas 1: 𝒕𝟓∗ = min (6,6,11,15,6,17) = 6
A = { E,F,I}

Pas 2: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1E+R1F+R1I) = 3 – ( 1 + 3 + 1 ) = 3 – 5 = -2 ≤ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2E+R2F+R2I) = 4 – ( 1 + 2 + 2 ) = 4 – 5 = -1 ≤ 0
= > Trebuie să amânăm o activitate

Pas 3: REt = 4 RFt = 0 RIt = 8
Rezerva totală cea mai mare este 8 = > activitatea I va fi amânată
A = { E,F } și ẞ = { I}

Pas 4: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1E+R1F) = 3 – ( 1 + 3 ) = 3 – 4 = -1 ≤ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2E+R2F) = 4 – ( 1 + 2 ) = 4 – 3 = 1 ≥ 0
= > Trebuie să amânăm o activitate
REt = 4 RFt = 0
Rezerva totală cea mai mare este 4 = > activitatea E va fi amânată
A = { F } și ẞ = { I,E}

57
𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1F) = 3 – 3 = 0 ≥ 0 Activitatea F va fi programată să înceapă la
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2F) = 4 – 2 = 2 ≥ 0 momentul t=6

Pas 5: 𝑡𝐹𝑡 = 6 + 5 = 11
𝑡𝐼Î =𝑡𝐸Î = 𝑡𝐹𝑡 = 11

Termene potențiale de
începere
Începere Terminare
E 11 12
G 12 16
H 16 18
I 11 14
J 18 20

ITERAȚIA 6
Pas 1: 𝒕𝟔∗ = min (11,12,16,11,18) = 11
A = { E,I }

Pas 2: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1E+R1I) = 3 – ( 1 + 1 ) = 3 – 2 = 1 ≥ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2E+R2I) = 4 – ( 1 + 2 ) = 4 – 3 = 1 ≥ 0
= > Activitățile E și I vor fi programate să înceapă la momentul t=11
Pas 3: 𝑡𝐸𝑡 = 11 + 1 = 12
𝑡𝐼𝑡 = 11 + 3 = 14

ITERAȚIA 7
Pas 1: 𝒕𝟕∗ = min (12,16,18) = 12
A = { G, Ĩ }

58

Pas 2: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1G+R1I) = 3 – ( 2 + 1 ) = 3 – 3 = 0 ≥ 0
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2G+R2I) = 4 – ( 4 + 2 ) = 4 – 6 = -2 ≤ 0
= > Trebuie să amânăm o activitate

Pas 3: Deoarece activitatea I este în curs de desfășurare, aceasta nu poate fi amânată, deci
singura activitate care poate fi amânată este activitatea G.
A = { Ĩ } ẞ = { G }
Pas 4: 𝑡𝐺Î = 𝑡𝐼𝑡 = 14
Pas 5:

Termene potențiale de
începere
Începere Terminare
G 14 18
H 18 20
J 20 22

ITERAȚIA 8

Pas 1: 𝒕𝟖∗ = min (14,18,20) = 14
A = { G }

Pas 2: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1G) = 3 – 2 = 1 ≥ 0 Activitatea G va fi programată să
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2G) = 4 – 4 = 0 ≥ 0 înceapă la momentul t=14

Pas 3: 𝑡𝐺𝑡 = 14 + 4 = 18

59
ITERAȚIA 9
Pas 1: 𝒕𝟗∗ = min (18,20) = 18
A = { H }

Pas 2: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1H) = 3 – 2 = 1 ≥ 0 Activitatea H va fi programată să
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2H) = 4 – 2 = 2 ≥ 0 înceapă la momentul t=18

Pas 3: 𝑡𝐻𝑡 = 18 + 2 = 20

ITERAȚIA 10
Pas 1: 𝒕𝟏𝟎∗ = min (20) = 20
A = { J }

Pas 2: 𝜟𝒋 = ⅆR1−(R1J) = 3 – 1 = 2 ≥ 0 Activitatea J va fi programată să
𝜟𝒋 = ⅆR2−(R2J) = 4 – 1 = 3 ≥ 0 înceapă la momentul t=20

Pas 3: 𝑡𝐽𝑡 = 20 + 2 = 22

Ținând cont de disponibilul limitat de resurse, alocarea activităților proiectului s -a făcut prin
amânări succesive care au determinat majorarea duratei minime de execuție a întregului proiect
cu 3 luni. Respectarea duratei minime de realizare da proie ctului estimată inițial la 19 luni poate
fi realizată doar în condițiile în care se suplimentează resursele R1 și R2.

3.2.4 Graficul Gantt
Din figura 3 observăm că durata de realizare a proiectului după reprogramarea activităților este
de 22 de luni , cu 3 luni mai mare decât cea obținută inițial fără a se ține cont de valoarea limitată
a resurselor umane R1 și R2.

60

Figura 3. 4. Graficul Gantt

61
CAPITOLUL 4
UTILIZAREA CONCEPTULUI 360 ÎN DOMENIUL EDUCAȚIONAL ÎN
CADRUL COMUNEI DOMNEȘTI
Comuna Domnești este o comună care se dezvoltă din ce în ce mai mult, dar care nu uită de
tradițiile și obiceiurile străvechi. Se creează o paralelă între generațiile care încearcă să țină pa sul
cu noile tehnologii și stiluri de viață și generațiile care nu se pot desprinde de tradițiile și meseriile
cu care au fost obișnuiți de -a lungul timpului. Se remarcă faptul că locuitorii din zonă sunt foarte
legați de conceptul de familie și prezența b unicilor este foarte activă în creșterea nepoților și
strănepoților, de aceea această grădinița va fi construită pe ideea unei interacțiuni puternice cu
cultura, obiceiurile și datinile locale, precum și cu natura și principalele resurse ale zonei.

Figura 4.1 Utilizarea conceptului 360 în domeniul educațional GRĂDINIȚA
„VEVERIȚELE
HAZLII” Comunitate Bunici
Ateliere
Muzeul
Tradiții
și Datini
locale
Activități
sportive Voluntariat
Cercuri Natura

62
4.1 Relația cu bunicii
Atunci când în viața copi ilor, școala, comunitatea și familia încep să colaboreze, se formează
suportul necesar de care aceștia au cu adevărat nevoie pentru a avea succes. S -a demonstrat de -a
lungul timpului că aceste elemente îmbinate îmbunătățesc prezența activă a elevilor în ti mpul
activităților școlare, performanța școlară, abilitățile de comunicare, adaptarea mai rapidă la diferite
medii, altele decât cele cu care erau obișnuiți, relația familie -școală, educația.
Astfel, grădinița intenționează ca bunicii să participe fr ecvent la dezvoltarea copiilor deoarece
aceștia sunt cei care pot împărtăși bogăția cunoștințelor acumulate de -a lungul anilor cu nepoții
lor și singurii care îi pot învăța adevărata cultură. Se va implementa un program care include 3
ore pe săptămână, a tât pentru programul normal cât și pentru programul prelungit, în care
activitățile școlare includ activități la care să participe în special bunicii și părinții. Aceste activități
presupun meșteșugărit, olărit, cusut, bucătărie tradițională, îngrijirea a nimalelor si a plantelor,
obiceiuri locale, port popular. Deoarece accentul este pus pe relația cu familia, în toate activitățile
descrise în continuare, bunicii vor avea rol de îndrumători pentru cei mici.

4.2 Ateliere tematice
Un prim atelier care se poate crea este atelierul de olărit . Se știe că această zonă rurală este
foarte cunoscută pentru prelucrarea lutului sub mai multe forme, de exemplu, cahlele de teracotă,
cărămizile pentru construcții, vase de ceramică și multe altele. Astfel, prin colaborare cu primăria
Domnești se reușeșt e crearea unui loc în care micii învățăcei, sub îndrumarea celor mai
experimentați olari, pot vedea și crea mici obiecte de artă, urmând ca cei mai iscusiți să fie premiați.
Grădinița va organiza și vizite periodice la asociația „Alex&Emma’s Land” din comu na vecină,
Pietroșani, unde se află un ateliar specializat în olărit pentru copii, cu mașinării speciale și toate
materialele necesare confecționării și decorării obiectelor create. Se are în vedere și organizarea
unei expoziții cu cele mai reușite lucrăr i, dar și un târg unde le pot valorifica.
O altă activitate destul de dezvoltată este crearea de meșteșuguri și obiecte artizanale. Aceste
obiecte sunt adesea decorative, simbolice, religioase, ornamente tradiționale, cu specific etnic, dar
și crea ții bazate pe propria imaginație. Datorită faptului că această meserie încă mai este destul de
practicată, copii au de unde învăța și au și unde practica, însă aceștia vor fi învățați să aprecieze
natura și să nu facă risipă de materie primă necesară pract icării. În cadrul liceului există o sală
special amenajată în care elevii sunt învățați arta meșteșugăritului de către cei mai priceputi
meștesugari din zonă. Se va organiza un program în care și cei mici vor putea să învețe câteva
trucuri, să folosească a numite unelte și să creeze propriile obiecte.
Pe lângă acestea se va crea și un atelier de cusut în care fetițele vor putea învăța cum să creeze
propriul port popular. Grădinița va pune la dispoziție toate materialele necesare confecționării, iar
ca îndrumători vor fi bunicile. Acestea dețin propriul port popular și împreună vor încerca să creeze

63
după modelul tradițional un costum care va fi purtat la evenimentele cu specific românesc la care
vor participa si copii.

4.3 Muzeul
Pentru că ne bucu răm de un muzeu cu o secție de numismatică, metaloplastice și o expoziție de
Artă Feudală, ne -am gândit să organizăm o expoziție în cadrul grădiniței în care să colecționăm
monede de toate tipurile, și mai noi și mai vechi și să învățăm despre acestea atât originea lor cât
și ce reprezintă fiecare. Chiar dacă această colecție nu va fi la fel de mare ca cea de la muzeu, va
rămâne în interiorul grădiniței, iar cei mai mici care vor veni vor putea să se bucure de această
colecție.

4.4 Tradiții si datini locale
O tradiție specifică zonei o reprezintă dansurile populare . Atât elevii școlii generale, cât și cei
ai liceului au fost îndrumați de -a lungul timpului de profesorul Mecu și au fost învățați chiar și
cele mai sofisticate dansuri. Această formație a participat la mai multe concursuri și a obținut chiar
și un premiu de aur. În prezent, dansurile populare se desfășoară la căminul cultural sub îndrumarea
altui profesor și în colaborare cu Liceul Tehnologic Domnești. Cu ajutorul voluntarilor, se dorește
înființarea unei formații de dansuri populare de preșcolari care să participe la diverse evenimente
comunale pentru a se face remarcați.
O altă tradiție este corul bisericesc coordonat de părintele Grigorescu Petre. Acest cor are o
activitate destul d e îndelungată și este alcătuit din persoane de diferite vârste. Alături de profesorul
de religie copii vor fi prezenți la slujbe în zilele de sărbătoare și vor putea cânta împreună cu corul
diferite cântece religioase.
De ziua Eroilor și a Marii Un irii se organizează o festivitate cu muzică și dansuri populare ,
cu slujbe făcute de preoți, cu discursuri în care sunt amintite faptele de vitejie ale eroilor și cu
diferite poezii și cântece susținute de toti elevii comunei Domnești, de la cei mici până la cei mari.
Copii înscriși la grădinița „Veverițele Hazlii” vor fi și ei prezenți și vor umple sufletele localnicilor
cu energia și iubirea lor față de locul natal.
Anual , în ultima săptămână din luna mai, se sărbătorește ziua comunei , eveniment orga nizat
de Primăria Domnești. Această activitate se desfășoară în aer liber, la locația denumită „Teatrul de
Vară” și presupune un festival cu specific românesc, cu muzică și dansuri populare specifice zonei
și cu diverse mâncăruri tradiționale. Pentru a ne face cunoscuți și pentru a etala talentele copiilor,
aceștia vor urca pe scenă pentru a fi văzuți atat de părinți, bunici, cât și de întreaga comună.

64
4.5 Activități sportive
Un lucru important este înțelegerea importanței activității fizice pentru starea de sănătate și de
aceea s -au înființat 2 echipe care reprezintă comuna și școala din Domnești, una de fotbal și una
de handbal feminin. Aceste echipe fac antrenamente zil nice sau săptămânale și se antrenează
pentru diferite concursuri. Ele fac parte dintr -un campionat și se concurează cu alte echipe din sate
vecine. Grădinița își propune sa mențină un program de educație fizică zilnică pentru dezvoltarea
optimă a copiilor, chiar dacă aceștia sunt prea mici pentru a participa la diferite concursuri, măcar
să știe ce presupune practicarea unui sport și ce beneficii poată să aducă acest lucru. În schimb,
fiecare copil se va alătura unei echipe și se vor organiza mici concursur i între echipele grădiniței
pentru a îi stimula pe copii și pentru a îi face să înțeleagă că sportul trebuie să existe permanent în
viața noastră.

4.6 Cercuri aplicative
Deoarece în preajma sărbatorilor anuale se fac cât mai multe pregătiri în ceea ce privește
aranjarea casei si prepararea celor mai delicioase mâncăruri tradiționale, se pune la dispoziție
bucătăria grădiniței pentru preperarea celor mai delicioase mâncăruri tradiționale . Bunicile vor
veni cu diverse rețete și împreună cu fetițele vor găti pentru părinții lor. În sala de festivități se va
organiza o masă festivă pentru a se bucura de mâncărurile preparate cu multă străduință. În același
timp, băieții, pentru a nu fi exclu și din treburile gospodărești, vor merge alături de bunici și vor
învăța cum să protejeze natura (curățind pomii, adunând crengile și frunzele copacilor) și cum să
aibă grijă de animale.
Pentru cei talentați la desen se vor crea, pe lângă expoziții le din interiorul grădiniței, și
expoziții la muzeul satului și se va încerca obținerea unor materiale necesare pentru pictatul pe
sticlă sau realizarea de tablouri în vederea expunerii acestora pentru a putea fi achiziționate. În
jurul sărbătorilor Pascal e, acest talent se poate valorifica prin pictatul ouălelor cu modele
tradiționale, care vor fi duse la Biserică pentru a fi împărțite.
O altă activitate este înființarea unui cor al grădiniței prin care ne putem face remarcați la
diferite evenimente locale sau culturale. Copii vor învăța atât cântece tradiționale cât și cântece
moderne și vor fi îndrumați de profesorul de Educație Muzicală în cooperare cu voluntarii.
Împreună cu voluntarii vom organiza o activitate „ În lumea poveștilor ” în car e cei mici vor fi
prezenți în a asculta diferite povești și basme pe care voluntarii le vor citi din cărțile de specialitate,
cu rolul de a îi face atenți si cu capacitatea de a reproducere conținutul poveștii.
„Cercul de igienă” vine în ajutorul c opiilor pentru a -i învăța regulile de igienă minime pe care
trebuie să le respecte zilnic și care sunt obiectele de toaletă care se folosesc, ce rol are periuța de
dinți și cum se folosește aceasta.

65
„Micii sanitari” va fi un proiect prin care copii vor fi învățați cum să acorde primul ajutor în
cele mai frecvente cazuri de lovituri din zonă (luxări de gleznă, zgârieturi, tăieturi), vor fi învățați
să acorde ajutor și persoanelor în vârstă sau în cazul unor accidente majore cum să ceară ajutorul
autor ităților prin apelul unic la 112.
O altă activitate de grup este crearea de mărțișoare și felicitări pentru ziua mamei. Copii își
arăt dragostea și respectul față de cea mai dragă ființă prin crearea felicitărilor și pregătirea
cântecelor speciale.

4.7 Voluntariat
În cadrul liceului și a școlii generale din zonă există toți mai mulți elevi care doresc să ajute alți
oameni sau chiar comunitatea, astfel grădinița „Veverițele hazlii” s -a gândit că persoanele potrivite
pentru a da exemple bune celor mici sunt tot n iște copii deoarece aceștia văd cum se comportă cei
din jurul lor și fiind la o vârstă fragedă vor urmări să facă aceleași lucruri. Așa se introduce ideea
de voluntariat. Cei mici vor putea fi îndrumați de cei mari în multe activități care se desfășoară
de-a lungul programului școlar, chiar și în activitățile educaționale cum ar fi învățarea alfabetului
sau matematica distractivă. Pe lângă acestea, cei care au o înclinație spre diferite arte vor putea
participa la atelierele și cercurile organizate.
Pentru că avem exemplele cele mai bune, vom organiza și un proiect intitulat „ Ora de educație”
în care vor fi prezentate anumite reguli de conduită care stau la baza dezvoltării copilului. Aceștia
vor fi învățați cum să ofere respectul oamenilor din jurul l or și cum să -și iubească semenii
indiferent de condițiile sau mediile din care provin ceilalți.
Deoarece în zonele rurale ideea de voluntariat nu este valorificată, grădinița își va începe
activitatea pe principiul menținerii familiei aproape ș i comunicarea cât mai largă cu comunitatea,
iar munca celor care vor dori sa fie alături de cei mici va fi recunoscută.

4.8 Relația cu natura
Programul intitulat „ Patrula de reciclare” care a devenit foarte cunoscut în zonă, se desfășoară
anual și presu pune învățarea unor regulilor de păstrare a naturii în stare cât mai bună și curățarea
unor locuri în care se găsesc deșeuri care deteriorează atât lumea înconjurătoare cât și imaginea
comunei. Acest proiect de desfășoară sub îndrumarea unor cadre didactic e, iar odată cu înființarea
grădiniței și aceasta va lua parte la această activitate destul de importantă pentru natură.
Pe lângă necesitatea comunei de a se menține frumoasă și curată, aceasta are mare nevoie și de
îngrijirea pădurii și a câmpiei car e o înconjoară. În ultimii ani natura este tot mai mult afectată de
acțiunile omului pe care le exercită asupra ei și de aceea ne -am gândit ca în prim plan să organizăm
un proiect de plantare a copacilor și de îngrijire a celor existenți. Astfel împreună c u voluntarii

66
vom începe prin a curăța copacii care se află în grija comunității de crengile uscate, urmând ca
apoi fiecare elev să planteze propriul copac de care va avea grijă și pe care îl va îngriji de -a lungul
timpului.
O altă activitate care v izează natura o reprezintă protecția și îngrijirea animalelor . Copii
trebuie învățați cât de importante sunt animalele și în special comportamentul cu care se tratează
o astfel de viețuitoare deoarece există foarte mulți oameni care au un comportament agre siv cu
acestea. Vânătoarea s -a extins foarte mult, iar autoritățile nu iau măsuri în această prinvință, de
aceea este bine ca, copilul să știe și să învețe de mic cât de importante sunt animalele pentru noi și
pentru natură și să învețe să le protejeze pe cele care au nevoie. Astfel s -a dezvoltat proiectul
„Prietenii mei necuvântători” prin care copii vor interacționa cu animalele și le vor oferi afecțiunea
de care acestea au nevoie.
Toamna, imediat după începerea anului școlar, se desfășoară proiect ul „Bogățiile toamnei”
care presupune colecționarea diferitelor fructe și legume pentru o expoziție în interiorul grădiniței,
dar și colectionarea de diferite plante, flori, frunze pentru a le pune la uscat și a le folosi drept
materiale pentru lucrări pra ctice.

4.9 Relația cu c omunitate a
Un lucru esențial pentru noi este modul în care încercăm să ne păstrăm organismul sănătos și
eforturile pe care le depunem pentru a ne simți bine. Vom organiza diferite întâlniri pe tema igienei
pentru a învăța cum să ne ferim de microbi și cum să in teracționăm cu mediul care este nociv
pentru organismul nostru. Împreună cu asistena medicală vom pune accentul și pe conceptul de a
mânca sănatos și de a ne feri de diferitele mâncăruri foarte nesănătoase. Mesele pe care le oferă
grădinița copiilor vor fi alcătuite doar din alimente naturale și sănătoase și nu vor conține alte
produse comercializate de slabă calitate pentru că noi suntem primul exemplu pe care copilul îl
primește în legătură cu stilul de viață sănătos.
Este important să știm cum să circulăm corect , prin urmare vor exista câteva lecții susținute de
membrii Poliției locale care îi va învăța pe copii câteva reguli pe care trebuie să le respecte în
calitate de pietoni, iar cu ajutorul voluntarilor aceștia vor putea să le pună în practică pentru a
înțele ge mai bine cum se aplică acestea.
Vom avea și întâlniri cu membrii Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Domnești
pentru a ne explica care sunt pericolele dezastrelor naturale, dar și cum le putem evita. Cea mai
frecventă calamitate este fo cul. Copii vor învăța cum să evite acest lucru și vor întelege că obiectele
care duc la producerea incendiului vor fi folosite doar de către persoanele adulte.

67
Toate aceste activități se vor desfășura de -a lungul anului școlar, iar pe lângă aceste a nu vor
lipsi și serbările de început și sfârșit de an, sărbătorirea zilei internaționale a copiilor sau
evenimentele care au loc în preajma sărbatorilor anuale.
Grădinița „ Veverițele hazlii” își propune să le ofere copiilor o educație de calita te superioară,
încercând să le aducă la cunoștință informații din mai multe domenii și exemple pe care să le
urmeze în dezvoltarea lor psihică și profesională. Prin implementarea acestor activități în cadrul
programului școlar, copii vor putea îmbina lectu ra cu joaca și astfel vor putea reține mai ușor
lucrurile importante și esențiale care vor pune o amprentă asupra educației lor. Considerăm că prin
îmbinarea familiei și a voluntarilor în activitățile zilnice ale acestora, vor înțelege și vor fi capabili
să recunoască singuri ce este bine să facă și ce nu și vor putea ocroti natura și mediul înconjurător
mai b ine decât orice altă persoană.

68
Concluzii

Scopul acestei lucrări a constat în identificarea și exploatarea resurselor Comunei Domnești,
Județul Argeș în vederea determinării unei posibile investiții care să contribuie atât la dezvoltarea
rurală cât și la dezvoltarea unor noi idei în ceea ce privește modul de viață al locuitorilor.
Consider că este important să conștientizăm ce resurse avem la dispoziție și cum le putem
utiliza astfel încât să obținem un rezultat cât mai bun și satisfăcător atât din punct de vedere
economic cât ș i din punct de vedere financiar. Astfel, eu am analizat nivelul de trai actual din
Domnești, posibilitățile de dezvoltare ale comunei, necesitățile locuitorilor și toate resursele care
rămân neexploatate și am concluzionat că cea mai bună investiție în ace st moment este o investiție
în domeniul educațional. Înființarea unei grădinițe cu program prelungit este soluția unor astfel de
oportunități, reprezantând o alternativă a învățământului preșcolar, pe care părinții o pot lua în
considerare în dorința lor d e a le oferi copiilor o atenție deosebită și o educație cât mai bună.
Sunt de părere că legătura dintre membrii unei familii în dezvoltarea armonioasă a copiilor
este foarte importantă. Odată cu modernizarea, s -a schimbat foarte mult și perspectiva asupra
creșterii copiilor. Nu se mai pune accent pe buna creștere și “cei 7 ani de acasă”, ci pe cât de multă
energie are copilul, cât de mult interacționează cu alți copii, cât de bine știe să se joace pe o tabletă.
În prezent se etichetează fiecare trăsătură de comportament a copiilor, omițând faptul că le lipsește
prezența unor adulți implicați în creșterea și formarea lor ca oameni. Din această cauză, susțin
faptul că un centru educațional, unde să aibă contact cu toate elementele necesare unei bune
dezvoltări, este esențial într -o zonă cum este Domnești. Oamenii sunt tot mai ocup ați însă în același
timp doresc să ofere maximum familiei lor . Exigențele referitoare la educarea și pregătir ea copiilor
au crescut brusc odată cu accesul la cât mai multe informații, părinții devenind tot mai dispuși să
plătească cât mai mult pentru servicii de educaț ie calitativ e, în care copilului i se va urmări
evoluția, va fi testat și va fi tratat individua l.
În primul capitol al lucrării am prezentat detaliat Comuna Domnești cu toate resursele
disponibile de care aceasta beneficiază . Îmbinând necesitățile acesteia cu obiectivele de dezvoltare
pe termen lung, cred cu certitudine că grădinița cu program prelun git „Vevetițele hazlii” va fi un
proiect care va schimba modalitățile de educare și de instruire a copiilor și care va influența într –
un mod pozitiv implicarea familiei în procesul de dezvoltare a lor.
În cadrul capitolului doi mi -am propus să el aborez un studiu de fezabilitate pentru a vedea
dacă această investiție este eficientă. Am început prin a stabili un obiectiv care să ne ajute în
formarea unei perspective despre modul în care se vor desfășura activitățile și resursele de care
vom avea nev oie pentru a indeplini acest obiectiv, urmând ca mai apoi să estimăm si valoarea
totală a investiției.
În interiorul acestui capitol am efectuat analiza cost -beneficiu care presupune identificarea celei
mai bune surse de finanțare pentru proiect. Cu ajuto rul indicatorilor financiari: valoarea actuală

69
netă, rata internă de rentabilitate , raportul cost/beneficiu am analizat cele trei scenarii de finanțare:
finanțare prin fonduri nerambursabile, finanțare din fonduri proprii și finanțare prin credite bancare
și am obținut că cea mai eficientă metodă este finanțarea prin fonduri nerambursabile. Astfel, acest
proiect va fi susținut în proporție de 20% de către investitor și 80% din fondurilor nerambursabile.
În urma analizei de senzitivitate, am observat că o po sibilă creștere a veniturilor sau o scădere a
cheltuielilor, cu un procent, ar determina o creștere a valorii actuale nete, acest lucru însemnând și
o rată internă de rentabilitate mai mare care determină și o eficiență a investiției mai mare.
În cel de -al treilea capitol am efectuat un plan de optimizare în vederea contruirii grădiniței
în care am determinat durata minimă de execuție a proiectului ținând cont și de resursele
indispensabile. Am început prin a identifica activitățile necesare pent ru realizarea construcției
împreună cu durata acestora, după care le -am clasificat în activități critice și activități care sunt
capabile de amânare. La prima analiză a activităților am obținut că durata minimă de realizare este
de 19 luni, dar am constata t ca se depășește disponibilul din cele două resurse, R1 (forță de muncă
cu specializarea electrician) și R2 (forță de muncă cu specializare în zidărie) și am încercat să amân
unele activități care nu erau critice pe baza disponibilului limitat de resurse. Prin aplicarea unei
euristici, alocarea activităților proiectului s -a făcut prin amânări succesive, care au determinat
majorarea duratei minime de execuție a întregului proiect cu 3 luni.
În ultimul capitol am evidențiat utilizarea conceptul ui 360 în domeniul educațional prin
descrierea unor activități pe care grădinița intenționează să le integreze în programul activităților
zilnice. Astfel, se intenționează ca bunicii să participe la toate aceste activități și să fie prezenți în
viața copii lor deoarece aceștia le pot transfera bogăția cunoștințelor acumulate și le pot influența
în mod pozitiv evoluția lor. Am ales activități care țin de tradițiile și datinile locale pentru a
transmite mai departe cultura, activități care țin de natură pentru a învăța de mici cum se protejează
aceasta, voluntariatul pentru că este important să conștientizăm ajutorul de care au nevoie cei din
jur, dar și activități care au legătură cu arta, cum ar fi: atelier de olărit, atelier de cusut, pictură,
muzică, creare a de obiecte artizanale, dansuri.
Consider că acest proiect în curs de realizare este fezabil din trei puncte de vedere foarte
importante, cum ar fi comercial deoarece nu există o investiție în domeniul economic care să
satisfacă atât nevoile c opiilor din zonă, cât și nevoile părinților și care să aibă o importanță atât de
mare pentru comuna Domnești, financiar deoarece o mare parte din costurile inițiale sunt acoperite
de finanțarea cu fonduri nerambursabile, iar indicatorii economici semnifică profitabilitate pentru
acest proiect și uman deoarece personalul acestei grădinițe va fi bine pregătit și vor da dovadă de
profesionalism.

70
Bibliografie
1. Ciobanu Gheorghe, Mărăcine Virginia, Mitruț Dorin, Nica Vasile, Cercetări operaționale:
Optimizări în rețele , Editura Matrix Rom, București, 2002
2. Ion Românu, Ion Vasilescu , Eficienta economica a investitiilor si progresului ethnic , Editura
ASE, București, 1990
3.Ioniță Ion, Botezatu Mihai, Radu Victor , Vasilescu Ion, Studiu de fezabilitate pentru
fundamentarea eficientei proiectelor de investitii, Editura ASE, București, 1993
4. Mărăcine Virginia, Curs Bazele Cercetării Operaționale , cap II, pg 16 -30
5. Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chiriță, Ioana Alexandra Bradea,
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice , Editura Economică , Bucureș ti, 2014
6. Păun Mihai, Bădescu Adrian Victor, Hartulari Carmen , Albu C ătălin , “Analiza sistemelor
economice – Studii de caz ”, Editura Matrix -Rom, București, 19 98
7. Adrian Victor Bădescu , Dana Maria Boldeanu , Nora Chiriță, Ioana Bradea , Bazele analizei și
diagnozei sistemelor economice, ediția a doua, Editura Economic ă, București, 2015
8. *** http://www.anpm.ro/documents/13565/0/RAPORT+DE+MEDIU -PUG+Domnesti.pdf/958f2c2b –
048c -4967 -b094 -2674b9892f25
9. *** http://www.afterschool -casutapiticilor.ro/
10. *** http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/evaluare/Ghidpt_ACB_R O.pdf