ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat Școala Doctorală de Management REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT… [617145]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat
Școala Doctorală de Management

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Perfecționarea managementului resurselor umane din
perspectiva cerințelor ergonomice în Armata R omân iei

Mihai J. OPINCĂ

Conduc ător științific: Prof. univ. dr. Alecxandrina DEACONU

București
2016
București , 2016

_______________________________ 2 _______________________________
I. CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………. …….. ……………. 11

CAPITOLUL 1
ARMATA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ÎN NATO ȘI
UE…………………………………………………………………………………………………….. …………………
20
1.1. Delimitări conceptuale p rivind securitatea globală, regională și națională în
contextul integrării României în NATO și UE …………………………………………………………. 20
1.1.1. Securitatea globală, regională și națională ………………………………. …………….. 20
1.1.2. Mediul internațional, regional și național de securitate ………………………….. 23
1.1.3. Influența riscurilor și amenințărilor asupra resurselor umane din Armata
României……………………………. …………………………………………………. ……………………………. 28
1.2. Misiunile Armatei României………………………………………………………… …………….. 30
1.3. Impactul integrării României în NATO și UE as upra managementului resurselor
umane din Armata României……………………………………………… …………………………………… 31
1.3.1. Necesitatea profesionalizării Armatei României…………………….. ……………. 31
1.3.2. Programul de reformă din Armata României…………………………. …………….. 34
1.3.3. Programul de modernizare a înzestrării Armatei României……… ……………. 34
1.3.4. Reforma în domeniul managementului resurselor uman e din Armata
României……………………………………………………………………….. …………………………. 36
1.3.5. Principalele implicații ale implementării programelor de reformă în
domeniul resurselor umane asupra personal ului militar din Armata
României………………………………………………………………………. …………………………… 39

CAPITOLUL 2
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ÎN ARMATA ROMÂNIEI …………… .
41
2.1. Resursele umane ale apărării…………………………………………………………. ………………
2.2. Strategii utilizate în managementul resurselor uma ne din Armata României………..
2.2.1. Contribuțiile ergonomiei la strategia organizației militare……….. ………………
2.3. Activitățile managementului resurselor umane din Armata României.. ……………….
2.3.1. Planificarea resurselor umane din Armata României………………. ……………….
2.3.2. Recrutarea și selecția resurselor umane din Armata României. …………………. 41
43
46
52
52
54

_______________________________ 3 _______________________________
2.3.3. Formarea și perfecționarea pro fesională a resurselor umane din Armata
României……………………………………………………………. ……………………………………….
2.3.4. Evaluarea performanțelor resurselor umane din Armata Rom âniei……………..
2.3.5. Motivarea resurselor umane din Armata României…………………. ……………….
2.3.6. Securitatea și sănătatea în muncă în Armata României ……………………………..
2.4. Raporturile managementului resurselor umane cu ergonomia ……………………..
58
59
59
61
62

CAPITOLUL 3
ANALIZA MANAGE MENTULUI RESURSELOR UMANE DIN PERSPECTIVA
CERINȚELOR ERGONOMICE ÎN ORGANIZAȚIA MILITARĂ ……………………….

64
3.1. Aspecte conceptuale privind ergonomia………………………………………….. ……………… 64
3.2. Relevanța ergonomiei organizaționale (macroergonomiei) pentru managementul
resurselor umane din Armata României……………………………………………………………………. 68
3.3. Ergonomia și managementul calității totale – o nouă para digmă ……… ………………… 73
3.4. Importanța cercetării ergonomice în domeniul militar……………………….. ……………… 76
3.5. Fiabilitatea și eroarea umană……………………………………………………… ………………….. 80
3.5.1. Fiabilitatea umană – direcție majoră de dezvoltare a managementului
resurselor umane……………………………………………………….. ………………………………… 80
3.5.2. Eroarea uma nă. Forme de manifestare a erorii umane în domeniul militar…… 81
3.6. Ergonomia sistemului militar -tehnică de luptă -mediu de acțiune………… ……………… 88
3.6.1. Caracteristicile sistemului militar – tehnică de luptă – mediu de acțiune ……… 88
3.6.2. Proiectarea ergonomică a sistemului militar – tehnică de luptă – mediu de
acțiune ………………………………………………………………………………….. ……………………
88
3.6.3. Mo dele ale relației militar -tehnică de luptă -mediu de acțiune…….. …………….
3.6.3.1. Modelul factorilor umani……………………………………………. …………….
3.6.3.2. Modelul sistemic….. ………………………………………………….. …………….
3.6.4. Tehnologia interfeței militar -sistem ……………………………….. ……………………..
3.6.5. Alocarea funcțiilor între militar și tehnica de luptă……………………. …………….
3.7. Utilizări ale ergonomiei în managementul resurselor umane din Armata României.. 93
93
95
97
98
100
3.8. Proiectarea ergonomică a posturilor de luptă și trăsăturile acestora…….. ……………… 105
3.8.1. Principiile aplicării antropometriei în proiectarea ergonomică a posturilor 109

_______________________________ 4 _______________________________
de luptă …………………………………………………………………………………………………………….. …..
3.9. Ergonomia ambientală. Cerințe ergonomice privind factorii de ambianță din
Armata României…………………………………………………………….. ……………………………………. 110
3.9.1. Influența factorilor de ambianță fizică asupra organismului militarului…….. . 111
3.9.2. Influența factorilor de ambianță psihică asupra organismului militarului…… . 124
3.10. Politica de securitate și sănătate în muncă din Armata României…… ………………….. 125
3.10.1. Principii de bază ale securității și sănătății în muncă din Armata României. 125
3.10.2 . Unele aspecte privind managementul riscului……………………….. ………………
3.11 Auditul e rgonomic……………………………………………………………… …………………………
3.12. Rezultatele ergonomiei pentru managementul resurselor umane din armată………….
126
128
129

CAPITOLUL 4
ASPECTE ALE MANAGEMENT ULUI RESURSELOR UMANE DIN
PERSPECTIVA CERINȚELOR ERGONOMICE ÎN UNELE ARMA TE ALE
ȚĂRILOR MEMBRE NATO ………………………… ……………………………………………………..

131
4.1. Aspecte conceptuale privind managementul resurse lor umane din pe rspectiva
cerințelor ergonomice în unele armate ale țărilor membre NATO ……………………………….. 131
4.2. Aspecte ale funcțiilor managementului resurselor umane din perspectiva cerințelor
ergonomice în Armata SUA. Programu l Ergonomic pentru Armata SUA…………………. ….. 136
4.3. Unele considerații privind sistemele de selecție și instruire a resursei umane din
perspectiva cerințelor ergonomice în unele arma te ale țărilor membre NATO……………….. 141

CAPITOLUL 5
ANALIZA MANAGEMENTULUI SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII
PERSONALULUI MILITAR ȘI CIVIL DIN PERSPECTIVA CERINȚELOR
ERGONOMICE ÎN ARMATA ROMÂNIEI. STUDIU DE CAZ …………………………… .

144
5.1. Aspecte preliminare…………………….. ………………………………………………. ………………. 144
5.2. Scopul, obiectivele și ipotezele cercetării …………………… ……………………………………. 145
5.3. Metodologia cercetării …………………. ……………………………………………………………….. 149
5.4. Teste statistice folosite în interpretarea rezultatelor………………………………….. ……….. 152
5.5. Analiza și interpretarea datelor obținute…….. ……………………………………. ………………. 153
5.5.1. Stadiul actual al cunoașterii cerințelor ergonomice de către personalul 153

_______________________________ 5 _______________________________
participant la cercetare………………………………………………………….. …………….. ………..
5.5.2. Concepția constructivă și organizarea ergonomică a postului de luptă ………… 159
5.5.3. Poziția de muncă ………………………………………………………………………………….. 161
5.5.4. Scaunul ergonomic ……………………………………………………………………………….. 163
5.5.5. Adaptarea mijloacelor de muncă la posibilitățile personalului militar și civil.. 166
5.5.6. Alocarea corespun zătoare a funcțiilor muncii între operatori și tehnica de
luptă………………………………………………………………………………….. …………………………. 168
5.5.7. Influența factorilor de ambianță asupra personalului m ilitar și civil……………. . 170
5.5.8. Compatibilitate antropometrică……………………………………………. ………………. 179
5.5.9. Securitatea și sănătatea personalului militar și civil ………………… ………………. 182
5.5.10. Concepția constructivă privind proiectarea aparatelor de măsură, control sau
verificare ………………………………………………………………………………………………………. 185
5.5.11. Ergonomia posturilor computerizate ……………………………………………………… 187
5.5.12. Asigurarea climatului social. Motivație -recompense…………. ……………………. 190
5.6. Analiza SWOT a stadiului actual de implementare a cerințelor ergonomice în
proiectarea posturilor de luptă în vederea asigurării sănătății și securității personalului
militar și civil din Armata României………………… …………………………………………………….. 191
5.7. Concluziile cercetării……………………………………………………………………. ………………. 193

CAPITOLUL 6
DIRECȚII DE PERFECȚIONARE A MANAGEMENTULUI RESURSELOR
UMANE DIN PERSPECTIVA CERINȚELOR ERGONOMICE ÎN ARMA TA
ROMÂNIEI ……………………………………… ………………………………………………………………….

196
6.1. Perfecționarea cadrului legistativ privind activitatea în domeniul ergonomiei din
Armata României ……………….. ………………………………….. ………………………………………. 198
6.2. Perfecționarea activității în domeniul ergonomiei din Armata României prin
înființarea unei structuri de nivel secție în cadrul Direcției Calitatea Vieții P ersonal ului….
200
6.3. Dezvoltarea unui sistem de instruire și pregătire a resursei umane din Armata
României în domeniul ergonomiei ……………………………………………………………………………
209
6.4. Programul Ergo nomic în Armata României……………………………………………………….. 214

_______________________________ 6 _______________________________
CONCLUZII FINALE ………………………………………………………….. ………………………………. 221

REFERINȚE BIBLIOGRAFI CE….. ……………………………………………………………………… …
226
ANEXE
Anexa 1 – Diagrama de relații a structurilor sistemului de recrutare și selecție a
personalului militar ……………………………………………….. ………………………………………………. 244
Anexa 2 – Principalele responsabilități și obiective majore ale Direcției Manag ement
Resurse Umane……………………………………………………………………………………. ………………..
245
Anexa 3 – Plan de analiză ergonomic ă a postului de luptă…………………………………………… 247
Anexa 4 – Profesiograma luptătorului …………………………………………………………………….. .. 249
Anexa 5 – Chestionar de analizǎ ergonomicǎ …………………………………………………………….. 250
Anexa 6 – Rezultatele chestionarului de analizǎ ergonomicǎ ……………………………………….. 266
Anexa 7 – Fișă pen tru culegere informații ………………………………………… ………………………. 275
Anexa 8 – Grilă de competențe ………………………………………… ……………………………………… 276
Anexa 9 – Plan de învăț ământ ………………………………………… ……………………………………….. 278
Anexa 10 – Fișa disciplinei ………………………………………… ………………………………………….. 280

II. CUVINTE CHEIE

Ergonomie, i ntegrare, aderare, interoperabilitate, resurse umane, management,
recrutare, selecție, form are și dezvoltare profesională , armată, profe sionalizare, motivare ,
interacțiune , cerințe ergonomice, post de luptă, tehnică de luptă, militar, mediu de a cțiune .

III. SINTEZA LUCRĂRII

Odată cu căderea „ Cortinei de fier ” și a încheierii „ Războiului rece ”, cadrul de
securitate regional european și internațional a parcurs, succesiv, o suită de modificări
dramatice conceptuale și axiomatice cărora întreaga comun itate inte rnațională a trebuit să le
facă față, în special prin adaptare și reformă. Destabilizarea echilibrului strategic
internațional, exacerbarea fenomenului secesionist, amplificarea paroxistă a fenomenului
terorist, care a căpătat valențe globale, creșterea amplitudinii efectelor crizelor umanitare,
ecologice, a dezastrelor naturale și propagarea acestora cu mult în afara zonelor în care s -au

_______________________________ 7 _______________________________
produs, au impus modificări profunde în modul de abordare a acestora, solicitând din ce în ce
mai pregnant uti lizarea sistem ului militar, a a rmatelor, în gestionarea acestora. Fenomene
care în perioada anterioară țineau strict de stabilitatea și securitatea internă a unor state, sau
grupuri de state, au devenit acum „ obiectul de lucru ” al armatelor naționale, în s pecial prin
alianțele militare din care fac parte.
Pentru asigurarea securității, țările membre NATO (North Atlantic Treaty
Organization) au început să investească în capacitatea de apărare, prin crearea unor forțe
armate regulate, în armamentul necesar d otării acestora, în dezvoltarea industriei care
producea armament și în potențialul uman .
Toate aceste transformări au redefinit rolul Alianței Nord -Atlantice în cadrul de
securitate global și au impus identificarea unor noi modalități de asigurare/impun ere a
acestuia.
Intervenția NATO , sub diferite moduri , în diverse situații de criză, în și în afara zonei
tradițională de responsabilitate (Afg hanistan, Cornul Africii, Marea Mediterană, nordul
Africii), precum și evoluțiile situației politice și de securi tate din spațiul ex -iugoslav și în
Ucraina, au evidențiat faptul că gestionarea situațiilor de criză trebuie abordată simultan pe
cel puțin două paliere: intervenție de securitate și de susținere economică .
În aceste condiții, întregul ansamblu de securit ate a trebuit regândit, adaptat,
transformat, într -un cuvânt „ modernizat ”. Drept urmare, NATO, atât la nivelul structurilor
centrale, cât și la cel al forțelor armate ale statelor membre a intrat, firesc, într -un proces de
transformare – adaptare – moderni zare conceptuală, tehnologică și ideologică.
În acest context, integrarea euro -atlantică a României a adus după sine o dublă
provocare, respectiv nevoia de reorganizare și adaptare a sistemului militar românesc pentru
a-și asigura compatibilitatea cu forțe le armate ale celorlalte state membre NATO, în termeni
de standardizare conceptuală, tehnologică și procedurală, dar și necesitatea „ ajustării din
mers ” la noile provocări, la noul mod de a asigura necesarul de securitate .
Pe de o parte, situația a solici tat României un efort cantitativ și calitativ dublu, de
ajungere din urmă și, concomitent, de adaptare la noul cadru de securitate. Astfel, procesul de
modernizare s -a constituit într -o provocare „ fără model ”, fiind necesară nu numai studierea și
replicare a modelului de organizare, dotare și funcționare a armatelor unora dintre statele
membre comparabile, dar și ajustarea progresivă, în ritmul și pe direcția de evoluție a
acestora. În același timp, totuși, situația s -a constituit și într -o oportunitate extr aordinară

_______________________________ 8 _______________________________
pentru Armata României , procesul complicat de modernizare putând fi derulat într -un ritm
alert spre modelul deja adaptat al armatelor moderne. Acest proces de modernizare putea și,
înțelept abordat și derulat, poate fi încă o mare șansă ca Armata României să „sară câteva
etape” și să atingă rapid un nivel de modernizare similar partenerilor săi nord -atlantici,
tradus plastic într -un singur mod, respectiv în eficiență. Fiind stabilit astfel ce se urmărește, a
mai rămas să se identifice cum să se re alizeze acest lucru.
Transformarea și modernizarea Armatei României constituie un proces perpetuu de
dezvoltare și integrare de noi concepte, strategii, doctrine, tehnologii și capabilități, cu scopul
de a ameliora gradul de interoperabilitate și de a spori substanțial eficiența forțelor proprii,
într-un mediu de securitate volatil. Aceste schimbări au consecințe directe asupra modului de
organizare și structurare a forțelor, asupra dotării acestora și, nu în ultimul rând, asupra
principalei piese a sistem ului, respectiv factorul uman , obiectivul final fiind proiectarea și
realizarea unei organizații flexibile și eficiente, prin agregarea sporului de eficacitate al
elementelor sale constituiente: militar – tehnica de luptă . Dintr -o astfel de perspectivă,
principalele două instrumente de realizare a modernizăr ii sunt managementul resurselor
umane și finanțarea susținută a proiectelor de transformare, în termeni de dotare, educație și
instruire.
Utilizarea simultană, coerentă și susținută a celor două instrum ente este pe deplin
justificată și pentru că orice proces de reformă în domeniul apărării naționale aduce după sine
vulnerabilități de securitate, diminuând temporar capacitatea sistemului de a -și îndeplini
misiunile – desființarea și transformarea unor st ructuri militare, fără ca cele care urmează să
le preia misiunile, scoaterea din înzestrare a tehnicii militare vechi, dar care ar mai putea fi
exploatată cu rezultate satisfăcătoare pe baza faptului că, în viitor, cândva, se va achiziționa
tehnică militar ă modernă, sau mai rău, înlocuirea tehnicii militare vechi de proveniență
rusească cu tehnică de proveniență NATO, tot veche și cu performanțe, uneori, mai reduse ,
constituie doar câteva exemple care ar trebui evitate.
Având în vedere că resursa umană repr ezintă una dintre cele mai importante resurse a
unei organizații, opinăm că la baza proce sului de modernizare a Armatei României se află
factorul uman . Reforma resur sei umane nu ar trebui, totuși, să se rezume la diminuarea
numărului de membri, din rațiuni de flexibilitate, ci ar trebui să se constituie într -un proces
complex de construire a unei structuri de personal moderne și calitativ superioară, care să fie

_______________________________ 9 _______________________________
menținută la un nivel înalt de performanță printr -un sistem de management al resurselor
umane un itar și motivant.
În plus, pentru atingerea dezideratului de eficiență a organizației în ansamblul său,
privită ca un sistem unitar de luptă, este absolut necesară asigurarea eficacității maxime a
celulelor sale con stituiente, respectiv binomul militar -sistem/post de luptă . Simpla alăturare a
unui militar bine educat/instruit și a unui sistem de luptă modern nu asigură automat
eficacitatea maximă a ansamblului. Este deci necesară găsirea unei soluții de agregare
perfectă a acestui ansamblu, prin asigurarea tuturor condițiilor care ar face binomul militar –
sistem/post de luptă să acționeze și să reacționeze cât mai aproape de parametri i nominali
indiferent de condiții. Este de datoria factorilor decidenți să se asigure că viitorul sistem
militar al Armatei Rom âniei nu se rezumă la o suită de oameni (bine pregătiți) cărora li se
adaugă un set de echipamente militare (moderne), ci reprezintă mult mai mult, respectiv un
angrenaj bine articulat, format din entități de luptă ( militar -tehnica de luptă ) proiectate să
acționeze la nivelul de eficacitate așteptat.
Această perspectivă justifică pe deplin necesitatea acordării unei atenții deosebite
ergonomiei de fiecare dată când se pune problema achiziției de tehnică de luptă sau
proiectării unor structuri militare, pen tru asigurarea eficacității maxime a acestora. Creșterea
complexității tehnicii militare și costurile foa rte mari de achiziție , concomitent cu
dramatismul consecințelor erorii umane în exploatarea acesteia , fac absolut necesară
impunerea unor cerințe de na tură ergonomică în proiectarea sistemelor de luptă, pentru a
putea fi stăpânite și folosite cu eficiență maximă.
Luarea în considerare a factorului ergonomic este, deci, cu atât mai necesară în cadrul
unui proces amplu de transformare și modernizare, ca ce l prin care Armata României trece în
prezent.
Teza de doctorat cu titlul „ PERFECȚIONAREA MANAGEMENTULUI
RESURSELOR UMANE DIN PERSPECTIVA CERINȚELOR ERGONOMICE ÎN
ARMATA ROMÂNIEI ” abordează o temă care se înscrie atât în preocupările prezente cât
și cele viitoare ale Ar matei României, dat fiind faptul că rolul militarului în planificarea și
executarea operațiilor militare nu numai că nu s -a diminuat ci, dimpotrivă, a sporit odată cu
dezvoltarea tehnicii militare .
Scopul pe care teza de doctorat și -l propune este acela de a reliefa câteva soluții de
perfecționare a managementului resurselor umane în Armata României prin prisma cerinț elor

_______________________________ 10 _______________________________
ergonomice. Teza conceptualizează și propune direcții clare de acțiune care să condu că la
realizarea unui model de manag ement al resurselor umane în Armata României, condiție
pentru succesul procesului de trans formare și modernizare a acesteia.
Alegerea unei astfel de teme de cercetare se datorează dorinței autorului de a
contribui personal la stimular ea procesului de moder nizare a f orțelor Armatei României , prin
aprofundarea problematicii managementului resurselor umane din perspectiva cerințelor
ergonomice.
Studiul cuprinzător de factură teoretică al ergonomiei în o rganizația militară este
dublat de experiența practică d e peste zece ani a autorului în structuri de execuție și de
conducere în organizația militară, ceea ce face ca viziunea acestuia asupra problematicii
abordate să fie una integrată, clară și foarte bine structurată.
Tema tezei de doctorat este actuală, just ificată și importantă mai ales dacă avem în
vedere faptul că inițiativele pe plan național în acest domeniu se află într -o fază incipientă,
iar la nivelul Armatei României sunt ca și inexistente.
În acest demers, autorul și -a propus atingerea următoarelor obiective :
 identificarea schimbărilor intervenite în Armata României în contextul integrării în
NATO și UE;
 radiografierea activităților de management al resurselor umane în Armata României;
 fundamentarea importanței ergonomiei în procesul de instruire a personalului militar
și civil din armată;
 identificarea argumentelor suport pentru integrarea cerințelor ergonomice în
proiectarea sistemelor și posturilor de luptă;
 determinarea gradului actual în care ergonomia influențează managementul resurselor
uman e în Armata României și, comparativ, în alte armate din state membre NATO;
 efectuarea unei cercetări cu privire la utilitatea ergonomiei în managementul
resurselor umane din Armata României ;
 analiza SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats) a st adiului actual de
implementare a cerințelor ergonomice în proiectarea posturilor de luptă în vederea
asigurării sănătății și securității personalului militar și civil din Armata României;
 identificarea unor direcții de perfecționare pentru problematica anu nțată prin titlul
tezei.

_______________________________ 11 _______________________________
Conținutul tezei de doctorat clarifică majoritatea aspectelor subsecvente temei de
cercetare, prez intă modele de management și programe în domeniul ergonomiei din armatele
aliate, insistând asupra necesității continuării procesului de modernizare a Armatei României
prin luarea în considerare a factorului uman și a ergonomiei, în paralel cu adaptarea
legislației în domeniu.
Totodată, lucrarea aduce în prim plan și elemente de noutate managerială pentru
domeniul militar, punctând nece sitatea integrării ergonomiei în managementul general al
organizației militare și, în mod particular, în cel al resurselor umane, ca o garanție a asigurării
calității personalului și, în extenso, a sistemului militar -tehnică de luptă -mediu de acțiune .
Capitolul 1 – intitulat “ Armata României în contextul integrării în NATO și UE ” –
analizează sistemul militar român actual pe fondul integrări i în structurile euroatlantice.
Chiar dacă studiul abordează într -un cadru larg procesul de reformă în Armata
României , obiectivul principal al capitolului îl constituie reliefarea legăturii intrinseci
dintre modernizarea instituției militare și managementul resursei umane, elementul central
fiind omul ca membru al organizației.
Odată cu integrarea euro -atlantică, Armata României este implicată direct în
eforturile de gestionare a noil or provocări la adresa securității internaționale. În acest context,
misiunile trasate acesteia sunt din ce în ce mai diverse, de la cele de apărare națională, la
misiuni în afara teritoriulu i național, de stabilitate sub egidă ONU, în cadru aliat sau în
coaliții multinaționale.
Toate acestea au influențat și influențează procesul de modernizare a A rmatei
României, având repercu siuni a supra sa și dictează modul în care se realizează
managemen tul resurselor umane în Armata României.
Totodată am insistat asupra implicațiilor (P. Duțu, 2005) integrării României în
NATO și UE (Uniunea Europeană) asupra managementului resurselor umane din Armata
României (implicații sociale, cantitative, calitativ e, militare și normative).
Concluzia personală a acestei secțiuni de analiză este aceea că managementul
resurselor umane s -a adaptat procesului de reformă și se reajustează în paralel cu acesta. Este
orientat și angajat pe o traiectorie benefică instituție i militare, urmând a trece printr -o serie
nouă de ajustări odată cu punerea în practică a amplelor programe de înzestrare planificate.
Capitolul al 2 -lea, intitulat “ Managementul resurselor umane în Armata
României ”, analizează teoretic și prin aplicar e la instituția militară , respectiv a Armatei

_______________________________ 12 _______________________________
României, principalii piloni ai managementului resurselor umane: planificarea resurselor
umane, promovarea resurselor umane, recrutarea și selecția resurselor umane, formarea și
perfecționarea profesională a resur selor umane, evaluarea performanțelor resurselor umane,
motivarea resursei umane, precum și securitatea și sănătatea în muncă a resurselor umane.
Modelele conceptuale, cum ar fi Modelul strategiei de resurse umane (M. Armstrong,
2003), Succesiunea activită ților specifice (A. Manolescu, V. Lefter, A. Deaconu, 2007) sau
Sistemul de recompense au fost aplicate cazului particular al Armatei României , în vederea
identificării unei modalități de formalizare conceptuală a managementului resurselor umane
în institu ția militară.
Totodată, sunt explorate și analizate teoretic relația dintre ergonomie și strategia de
management în general, precum și între ergonomie și strategia de dezvoltare a organizației
militare în particular.
Concluzia la care ajungem este aceea că ergonomia nu are valențe strategice
implicite, nu reprezintă un scop în sine, dar este un factor definitor în con struirea avantajului
competitiv; drept urmare ergonomia trebuie luată în seamă la stabilirea strategiei și, mai
departe, să reprezinte un in strument de aplicare a acesteia în vederea îndeplinirii scopului
strategic al organizației militare
În Capitolul al 3 -lea al lucrării, intitulat “ Analiza managementului resurselor
umane din perspectiva cerințelor ergonomice în organizația militară ”, am pr ezentat
rezultatele unui studiu privind aplicarea, formală sau informală , a principiilor ergonomiei în
organizația militară .
Plecând de la ideea că ergonomia repr ezintă o componentă a managemen tului
resurselor umane și o direcție modernă de dezvoltare a ac estuia (A. Manolescu, 2010), am
încercat să prezint valențele practice ale ergonomiei aplicabile instituției militare și Armatei
României în particular.
Luând în considerare realitatea câmpului de luptă modern, hipertehnologizat și cu
ritmuri de desfășura re a acțiunilor (timpi stimul -reacție) extrem de ra pide, principiile
ergonomiei nu trebuie să fie ignorate la proiectarea sistemică a angrenajului de luptă militar –
sistem de foc/post de luptă – mediu de acțiune . Implementarea cerințelor ergonomice în
domeniul militar permite optimizarea funcționării sistemului militar -tehnică de luptă ,
condiție esențială pentru asigurarea unei capacități de luptă reale a forțelor Armatei
României. Înzestrat natural cu o multitudine de însușiri fiziologice și biologice, co ordonate

_______________________________ 13 _______________________________
organic între ele, militarul are posibilitatea adaptării la situații extreme, dar nu va putea
depăși niciodată anumite limite care , doar prin aplicarea corectă a principiilor ergonomiei , ar
putea fi estompate. Aplicarea corectă impune realizarea u nor cercetări prealabile serioase,
aceasta fiind prima dintre direcțiile de acțiune apreciate de autor ca fiind absolut necesare a fi
urmate în procesul de modernizare a Armatei României.
În ansamblu, autorul consideră că principalul rol al ergonomiei în procesul de
modernizare a Armatei României va fi acela de a impune criteriile de luare în considerare a
factorului uman la proiectarea/achiziția de tehnică militară, la proiectarea subsistemelor
organizaționale, la selecționarea și instruirea specialiștilor , la formarea echipajelor, la
pregătirea morală a personalului militar, scopul final fiind optimizarea capacității de luptă a
sistemului.
În Capitolul al 4 -lea al lucrării, intitulat “ Aspecte ale managementul ui resurselor
umane din perspectiva cerințelor ergonomice în unele armate ale țărilor membre
NATO ”, sunt prezentate câteva modele de aplicare a ergonomiei în unele state membre
NATO . Capitolul nu se dorește neapărat o analiză comparativă, ci vizează strict
exemplificarea și justificarea argumentelor au torului privind necesitatea luării în considerare
a ergonomiei în str ategia de dezvoltare a Armatei României , argumente prezentate în
capitolul anterior.
O bună înțelegere a fenomenului dezvoltării managementului resurselor umane, a
transformărilor care au loc în Armata României, din perspectiva cerințelor ergonomice, nu ar
fi fost posibilă în absența unei comparații cu situația existentă în unele din armatele
reprezentativ e NATO .
Pe fundalul acestor realități , capitolul al 5 -lea al lucrării prezintă rezult atele unui
studiu de caz pe tema “Analiza managementului securității și sănătății personalului
militar și civil din perspectiva cerințelor ergonomice în Armata României ”, care -și
propune identifica rea principalelor căi de îmbunătățire a managementului secu rității și
sănătății personalului militar și civil din Armata României, prin studierea microclimatului, a
condițiilor de muncă în care militarii își desfășoară activitatea zilnică, precum și cunoașterea
caracteristicilor tehnico -tactice ale echipamentului militar, în scopul creării unui echilibru
optim între om și mediul său de lucru, reducerii efortului și creșterii posibilităților de
concentrare în executarea sarcinilor zilnice.

_______________________________ 14 _______________________________
Scopul cercetării este acela de a evidenția măsura în care dimensiunea ergono mică a
managementului resurselor umane din Armata României influențează nivelul de securitate și
sănătate al personalului din Armata României.
Obiectivele cercetării :
 evidențierea opiniei personalului din Armata României cu privire la utilitatea
cerințelor ergonomice în proiectarea, alocarea și desfășurarea acțiunilor lor;
 analiza stadiului actual de valorificare a cerințelor ergonomice în proiectarea și
funcționarea postului de luptă al personalului din Armata României ;
 evidențierea percepției personalului din Armata României cu privire la influența
cerințelor ergonomice asupra siguranței și sănătății lor;
 analiza SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats) a stadiului actual de
implementare a cerințelor ergonomice în proiectarea posturilor de lupt ă în vederea
asigurării sănătății și securității personalului militar și civil din Armata României.
Metoda de cercetare folosită este ancheta pe bază d e chestionar. Informațiile
obținute cu ajutorul chestionarului au fost supuse unei analize de conținut, u tilizând
Programul SPSS (Statistical Package for the Social Sciences).
Capitolul al 6 -lea, intitulat “ Direcții de perfecționare a managementului
resurselor umane din perspectiva cerințelor ergonomice în Armata României ”, prezintă
propunerile autorului pent ru dezvoltarea unui Program Ergonomic în Armata României ,
crearea unui cadru legal pentru derularea unui astfel de program, realizarea unei structuri
responsabile în domeniul ergonomiei, precum și asigurarea celorlalte elemente/instrumente
necesare realiză rii securității și sănătății în muncă care ar avea consecințe pozitive atât pentru
Armata României cât și pentru activitatea militarilor .
Lucrarea se încheie cu prezentarea concluziilor generale ale autorului, formulate pe
baza materialelor bibliografice s tudiate și a rezultatelor studiului d e caz și a cercetării
efectuate .
Materialul bibiografic studiat și exploatat în vederea realizării acestui demers științific
include lucrări de referință în domeniul managementului resurselor umane, studii, acte
normati ve și regulamente referitoare la managementul resurselor umane în armată, legi și
dispoziții, precum și materiale publicate în mediul virtual, pe site -uri oficiale ale unor
instituții, blog -uri și forum -uri informale.

_______________________________ 15 _______________________________
Lucrarea este structurată în 6 capitol e, desfășurate pe 281 pagini, care conțin 39 de
figuri, 8 tabele, 10 anexe și 239 de referințe bibliografice.
Preocupările de studiu și autoperfecționare personale, specificul domeniului
profesional în care îmi desfășor activitatea și discuțiile aprofunda te purtate în mijlocul
colectivului de Managementul Resurse Umane din Academia de Studii Economice București,
m-au ajutat să -mi structurez ideile, să -mi clarific conceptele, să -mi proiectez cercetarea
doctorală și să -mi exprim opiniile în legătură cu demer surile pe care le putem iniția pentru
valorificarea factorilor ergonomici în activitatea Armatei României.
Lucrarea poate fi îmbunătățită și dezvoltată ulterior. Consider însă că ea constitue una
dintre primele încercări de aprofundare a managementului re surselor umane în organizația
militară din pespectiva cerințelor ergonomice și, din acest motiv poate constitui baza de
plecar e pentru cercetări ulterioare ale specialiștilor din domeniul militar, precum și pentru cei
care investighează particularitățile ș i evoluțiile recente din managementul resurselor umane.
În final, trebuie să subliniez faptul că în efortul depus pentru elaborarea tezei de
doctorat am fost permanent susținut și coordonat de către conducătorul științific, doamna
prof. univ. dr. Deaconu A lecxandrina , precum și de către domnul prof. univ. dr. Aurel
Manolescu , ale cărui preocupări în domeniul ergonomiei sunt amplu reflectate de lucrările
științifice publicate în România.