ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI [628194]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ADM INISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUB LIC

Violența verbală în Spitalul Clinic de Urgență
„Sfântul Pantelimon ” București

Coordonator i: Student: [anonimizat]. Univ. Dr. Burlacu Sorin Cristea Vasile
Cadru didactic asociat Matei Ștefania

București, 2017

2
Rezumat

În această cercetare analizez legă tura care e xistă între violența verbală și fenomenul corupției ,
nivelul educației , calitatea actului medical din Spitalul Clinic de Urgență „ Sfântul Pantelimon”
din București.
Tipul de violență studiat este violența verbală a pacienților î mpotriva medicil or. Pentru
studierea acestei probleme sociale am folosit ancheta sociologică bazată pe chestionar. La
întrebările chestionarului au răspuns 30 de foști pacienți ai spitalului.
Rezultatul princip al al cercetării demonstrează că există o strânsă legătură între apariț ia
violenței verbale împotriva medicilor și ipotezele de lucru cu care s -a pornit în această
cercetare : corupția , nivelul de studi i și calitatea actului medical.
Majoritatea respondenților a evidențiat corupția care există în acest spital și cali tatea deficitară
a actului medical. De asem enea, a reieșit că persoanele cu studii elementare sunt mai predispuse
în a folosi violența verbală împotriva medicilor.
Cuvinte cheie : violența verbală împotriva medicil or, corupție, nivel de studii, calitatea actu lui
medical
Introducere

În acest articol se va studia violența verbală asupra medicilor din Spitalul Clinic de Urgență
„Sfântul Pantelimon ” din București. Studierea violenței verbale asupra medicilor este
importantă deoarece este o problemă socială, are implicații socio -psihologice î n principal
asupra cadrelor medicale afectate, dar și implicații care pot ajunge a fi de natură legală asupra
persoanelor care folosesc această violență verbală. De asemenea, este importantă studierea
acestei teme deoarece în acest mod se pot confirma ipot ezele care pot duce la producerea
violenței verbale asupra medicilor.
Bunăstarea unei societăți dezvoltate este dată de nivelul de trai, de calitatea serviciilor publi ce,
o importanță deosebită având -o sistemul de sănătate. Sistemul de sănătate este un baro metru al
nivelului de dezvoltare a l unei țări și a l nivelului educațional . Consider că o cercetare a acestui

3
fenomen, a violenței verbale asupra medicilor, duce la înțelegerea cauzelor și încercarea găsirii
soluțiilor pentru rezol varea acestor dezechilibre care apar în desfășurarea actului medical.
Ipotezele cu care se lucrează în acest articol de cercetare sunt: corupția, nivelul de studii și
percepția asupra calității actului medical (spre exemplu: dotarea spitalului, curățenia și tipul
tratamentului).
În această analiză sociologică , cercetarea este explicativă, transversală (adică la o anumită
perioadă) , fundamentală și cantitativă. Gândirea în cercetare va fi una empirică, realitatea va
apare din experimentare. Abordar ea va fi una nomotetică, prin de ducție. Ipotezele vor fi
derivate logic, va fi o testare empirică a ipotezelor. Scopul acestei lucrări este de a demonstra
o cauză directă între fenomenul corupției, nivelul de educație al pacienților, calitatea actului
medical și violența verbală asupra medicilor.
Într-o etapă a modernizării societății românești, este imperios necesar ca sistemul medical să
funcționeze corect. I maginea sistemului sanitar oglind ește starea societății românești. Violența
verbală asupra medicilor are implicații asupra bunei desfășurări a activității sistemului sanitar
din România.

Model explicativ

Pentru a studia recurgerea la violență verbală împotriva cadrelor medicale, se va folosi ca
metodă aplicarea de chestionare în rândul pacienților externați din Spitalul Clinic de Urgență
„Sfânt ul Pantelimon ” din București.
Violența verbală Corupție
Nivel de studii
Calitatea actului medical

4
Cadrul teor etic

Conform perspectivei autorului Mónica Bernaldo -de-Quirós (2014 ) violența la locul de muncă
a cunoscut o creștere exponențială în ultimii ani, în special în domeniul sanitar, în care s -au
identificat circa 25% di n incidentele de violență la locul e muncă și aproximativ 50% din
lucrătorii din sectorul sanitar au suferit un tip de violență de -a lungul activității acestora în
domeniu (Cooper and Swanson, 2002 apud B ernaldo -de-Quirós , Labrador , Piccini, Gomez et
Cerdeira 2014 , p. 11).
Acțiunile vi olente din partea pacienților , rudelor sau însoțitori lor împotriva lucrătorilor din
sistemul sanitar au crescut în toate țările, reprezentând un motiv de preocupare pentru toate
țările lumii (Atewn eh, Zahid, Al – Sahlawi, Shahid et Al-Farrah, 2003; Farrell, Bobrowski et
Bobrowski, 2006; Gacki -Smith, Juarez, Boyett, Hoymeyer, Robinson et MacLean , 2009 apud
Bernaldo -de-Quirós et al ., 2014, p . 11).
Cei mai afectați dintre cadrele medicale sunt lucrătorii de la unitatea mobilă de intervenție
medicală și cei de la secția urgente din ca drul spitalelor (e.g., Pawlin, 200 8; Ryan et Maguire,
2006; Uzun, 2003; Woolam, 2007 apud Bernaldo -de-Quirós et al ., 2014, p .11).
În domeniul asistenței medicale mobile, riscul de a suferi agresiuni din partea pacienților sau
însoțitor ilor poate fi mai mare decât în alte departamente ale sistemului sanitar (Grange et
Corbett, 2002 apud Bernaldo -de-Quirós et al ., 2014, p . 11). Acest lucru pare a fi datorat faptului
că lucratorii din aceste servicii acordă asistență pacienților care prezintă nevoia de un ajutor
vital în locuri dif erite (ambulanță, locuința propr ie, în stradă etc.) fără prezen ța elementelor de
securitate cum există în alte zone din cadrul medico -sanitar (spitale, clinici etc.) și într-o situație
de criză și în altă înc ărcătură emoțională apar comportamente violente din partea pacienților sau
a însoțitorilor. Se va face în acest sens o trecere în revistă a literaturii de specialitate despre
violența la locul de muncă în urgențele extra -spitalicești din partea pacienților și a rudelor, cât
și metode de intervenție spec ifice din partea psihologului în prevenirea acestor incidente.
Cu scopul de a efectua o analiză sistematică a studiilor care se ocupă de violența fizică și
verbală împotriva lucrătorilor din mediul medico -sanitar în serviciile de urgență spitalicească
și extra -spitalicească s -au folosit informații din 6 articole de specialitate (Bernaldo -de-Quirós,
Labrador , Piccini, Gomez et Cerdeira 2014 ; Boyle, Koritsas, Coles et Stanley, 2007; Joa et
Morken, 2012; Koritsas, Boyle et Coles, 2009; Petzäll, Tällberg, Ludi n et Suse rud, 2011;
Suserud, Blomsquist et Johansson, 2002) . Aceste studii sunt rezumate în tabelul 1.

5
Conform lui Har ris (2009) violența este acea manifestare umană care provoacă durere fizică,
psihică. Violența se poate utiliza pentru a domina, pentru a controla o persoană. Pentru acest
lucru se utilizează o varietate de acțiuni, strategii ca atacul la stima de sine a unei pesoane ,
insulte, șantaj, manipularea subtilă sau loviturile fizice. Violența se poate defini ca ac tul
relaționat cu folosirea forței fizice sau verbale împotriva unei persoane, animal sau obiect
cauzând suferința acestora, voluntar sau accidental. Elementul principal în acțiunile violente
este folosirea violenței fizice cât și a violenței psihologic e pentru atingerea obiectivelor în
dauna persoanelor afectate, a victimelor.
Conform perspectivei lui Krug EG, Dahlberg LL, Mercy JA, Zwi AB, Lozano R (2002 ).
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) face o clasifi carea violenței care are un cara cter
funcți onal în relație cu contextul unde se produce, relația cu agresorul și aspectele persoanei
afectate (fizice , psihologice sau sexuale). A șadar se diferențiază următoarele tipuri de violență:
1. Violență interpersonală și după locul unde se produce:
– Violența în comunitate, violența „din exterior”: este cea făcut ă de străini, în stradă,
gratuită, anonimă, care generează frică, insecuritate etc. Sau când persoanele implicat e
sunt cunoscuți sau apropiați, cum este cazul violenței la locul de muncă: exploatarea
sau șantajul care distruge securitatea și anulează stima de sine; violența în mediul
școlar: experiența umilirii și a respingerii care alterează socializarea copilului și cultivă
frica și ura.
– Violența domestică: umilirea și durerea fizică provocată femeii maltratate de către
parte ner, violența și abuzul împotriv a copiilor, care sunt neajutorați; violența împotriva
bătrânilor pentru că sunt fragili și sunt considerați inutili societății . OMS o numește de
asemenea violență familială.

2. Violența colectivă , definită ca in strument al vio lenței prin care grupuri de persoane, în
interes propriu, agresează alte grupuri de persoane cu scopuri politice, economice sau
sociale, este violența care se naște din inegalitățile de clasă social ă, ale genurilor, de la
exploatarea popoarelor și din injus tiție; violența teroristă alimentată de fundamentalism
și intoleranța și violența legiti mată de guverne și instituții: războiul, genocidul, lipsa
libertății de gândire, expresie, asociere de persoane și alte violări de drepturi umane
împotriva grupurilor de persoane, popoarelor și comunităților.

6
3. Violența autoindusă , în manifestarea ei maximă, suicidul, un a dintre primele cauze ale
mortalită ții violente în multe țări.
Tabel 1. Studii care evaluează exclusiv agresiunile asupra lucrătorilor din serviciile sanit are de
urgență spita licească și extra -spitalicească ( Mónica Bernaldo -de-Quirós , 2014).

Autori Respondenți și țară Metoda și perioada
de măsurare Variabile
relaționate cu
violența
Bernaldo -de-Quirós
et al. (2013 ). N = 441
Medici, infirmiere și
asistenți în urgențe
medicale.
Rata de răspuns :
89.5%
– Spani a Transversal ă
Eșantion aleatoriu
Toate experiența
profesională -Frecvența de
violență fizică,
amenințări și insulte.
-Analiza
incidentelor mai
grave: tipul de
agresiune, cauzele
agresiunii și
varabilele
situaționale.
Joa et Morken
(2012). N = 536
Infirmieri, medici și
alții.
Rata de răspuns :
75%
– Norvegia Transversală
Eșantion aleatoriu
Ultimele 12 luni
Toate experiența
profesională – Violență fizică ,
amen ințări , insulte și
abuz sexual
– Cauze ale
agres iunii
Petzäll, Tällberg,
Ludin et Suserud
(2011). N = 134
Infirmieri,
paramedici
Rata de răspuns :
79%
– Suedia Transversal ă
Eșantion non –
probabilistic
Ultimele 12 luni
Toată experiența
profesională – Violență fizică,
amenințări
– Cauze și variabile
situa ționale
Koritsas et al.
(2009); Boyle,
Koritsas, Coles et
Stanley (2007). N = 283
Param edici
Rata de răspuns :
28%
– Australia Transversal ă
Eșantion aleatoriu
Ultimele 12 luni – Violență fizică, furt
sau física, daune
materiale sau furt ,
intimida re, abu z
verbal , agresiune
sexuală, hărțuire
sexuală .
Suserud, Blomquist
et Johansson (2002) N = 66
Param edici, extra
spitalicesc
Rata de răspuns :
91.6%
– Suedia Transversală
Eșantion non –
probabilistic
Toată experiența
profesională – Violență fíz ică,
amenințări și insulte

7
Tabel 2. Definiț ii ale violenței fizice, amenințări și abuz verbal ( Mónica Bernaldo -de-Quirós ,
2014).
Variabilă Boyle et al. (2007) Joa et Morken (2012) Bern aldo-de-Quirós
et al. (2013 )
Cine realizeaza
agresiunea Pacienți, familia sau
prieten i pacientului ,
colegi de muncă . Pacienți, membrii ai
familiei sau prieteni
ai pacientului . Pacienți, familia sau
prieteni ai
pacientului.
Violență fízică Atac sau intenție de
atac, inclusiv
comportamente
precum pumni,
palme, utilizarea de
arme și alte ob iecte
cu intenția de a causa
vătămare corporală . Atac fizic, incluzând
comportamente
precum lovituri,
palme, șuturi,
utilizarea de arme și
alte obiecte cu
intenția de a intimida
sau de a cauza
vătămare corporală . Oricare contact fizic
violent, un conteaza
tipología sau
leziunea rezultată.
Amenințări Amenințări
deliberate utilizând
gesturi pentru a jigni
și a speria. Amenințări verbale
sau gestuale . Amenințări verbale,
comportament
amenințător sau
constrângeri.
Abuz verbal Utlizarea de limbaj
ofensiv, țipând și cu
intenția de a jigni și
speria. A insulta sau folosi
gesturi obscene cu
intenția de a ofensa. Insulte sau injurii
(orice formă de abuz
verbal).

Tabel 3. Frecvența violenței ( Mónica Bernaldo -de-Quirós , 2014).
% Violență fizică % Amenințări % Abuz verbal
Studii EP 12 L EP 12 L EP 12 L
Bernaldo -de-Quirós et al.
(2013). 34.5 – 75.3 – 76.4 –
Joa et Morken (2012). 32 13 65 44 – 78
Petzäll, Tällberg, Ludin et
Suserud (2011). 42 16 66 26 – –
Koritsas et al. (2009);
Boyle, Koritsas, Coles et
Stanley (2007). – 37.6 – 54.5 – 82.4
Suserud, Blomquist et
Johansson (2002) 51.5 – 60.6 – – –
*Notă : EP = pe parcursul întregii experienț e profesionale, 12 L = în ultímele 12 luni.

8
Cadrul metodologic

Pentru acest articol de cercetare se va utiliza metoda transversală și fundamentală. Adică se vor
obține informații la un moment dat și se va încerca î ntelegerea fenomenului, fără însă a se putea
rezolva problema violenței în sistemul sanitar românesc.
Aceast ă cerceta re va avea o abordare deductivă. Cercetarea va fi una cantitativă, statistică,
explicativă, va avea de asemenea metode cvasi -experimentale. În acest caz se va folosi
chestionarul. Prin rezultatele obținute în decursul acestui articol de cercetare se pot formula
ulterior soluții care pot duce la îmbunătățirea sistemului medical.
Cercetarea explicativă, prin definiția ei, are ca țintă verificarea legăturii dintre fenomene,
cauzalitatea dintre fenomene, acest aspect stă la baza cunoașterii științific e.
Instrumentul de lucru este chestionaru l mixt, cu întrebări deschise, închise , filtru și de control .
Este un chestionar auto -administrat, adică respondentul va completa singur răspunsurile la
întrebări, în plus, va fi un chesti onar anonim.
Întrebările d e control nu vor aduce informații noi, ci verifică veridicitatea opinie i exprimate.
S-a folosit și o întrebare filtru cu scopul de a alege pentru ancheta sociologică numai foștii
pacienți ai Spitalului Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București. Conform
perspectivei lui Septimiu Chelcea (2001), dintre avantajele unui chestionar putem aminti :
– Avantajul economic, adică un chestionar este mai ieftin decât metoda de cercetare
calitativă .
– Se poate afla opinia unui număr mare de indivizi.
– Chestionarele se pot analiza ușor.
– Rezultatele chestionarului se aplica în cercetare mai repede.
– În rândul populației, chestionarele sunt utilizate adesea și de aici familiaritatea
respondenț ilor cu acest tip de analiză sociologică.
– Chestionarele cu întrebări uniformizate reduc intervenția cercetătorului sau
operatorului în influențarea răspunsului intervievatului.
– De asemenea, ajută la studierea unor sentimente, atitudini, opinii.
– Nu este nevoie de un cadru special și nici o perioadă lungă pentru a fi aplicat.
– Pot fi folosite atât pentru a cunoaște opiniile altor persoane, cât și pentru cunoașterea
propriei persoane.

9
Ca dezavantaje ale chestionarului putem enumera:
– Nu se poate studia în profunzi me un fenomen social.
– Nu oferă o marjă mare de manevră intervievatului.
– Pot exista situații de mascare a adevărului sau a opiniei reale din partea respondentului.
– Răspunsurile pot fi date la întâmplare și fără a fi reflectată realitatea.
Chestionarele au fost completate de către 30 de respondenți, toți fiind pe parcursul ultímelor
12 luni pacienți ai Spitalul ui Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon ” din București. Întrebările
din chestionar au fost puse în incinta și împrejurimile spitalului. Eșantionarea a fost ale atoare
și simplă.
Durata cerce tării a fost pe parcursul a trei zile. La acest studiu au participat 17 bărbați (56.67%)
și 13 femei (43.33%) , 4 persoane au vârste între 46-65 ani (13.33%), 12 persoane între 36 -45
ani (40%) și 14 persoane între 21 -35 ani (46.67%) . Dintre aceștia 19 sunt căsătoriți (63.33%) ,
4 divorțați (13.33%) , 5 necăsătoriți (16.67%) , 2 văduvi (6.67%) . Din Capital ă sunt 21 de
persoane (30%) și 9 din provincie (30%) .
Principalele ipoteze ale cercetării au fost legătura între violența verbal ă care există în sistemul
medical românesc, în acest caz studiat în Spitalul Clinic de U rgență „Sfântul Pantelimon ” din
București , și corupția , nivelul de pregătire educațională al pacienților , calitatea actului medical .

Rezultate
S-au folosit u rmătoarele întrebări pentru aflarea cazurilor de violenț ă verbală împotriva
medicilor:
Au fost momente de tensiune între dumneavoastră și personalul medical? S-au obținut
următoarele rezultate: 16 au răspuns afirmativ (53.33%) , 12 a u răspuns negativ (40%) și 2
persoane nu au ră spuns (6.67%) .
La întrebarea deschisă Puteți să descrieți aceste situații tensionate în cazul că acestea au
existat? au existat 3 răspunsuri, adică 10% dintre respondenți au oferit un răspuns, dintre care
două au fost în legătură cu faptul că le -au fost cerute sume de bani sau atenții pentru
îndeplinirea actului medical , iar un răspuns descrie că a existat nervozitate din pricina atitudinii
nepo liticoase a personalului medico -sanitar .

10
Răspunsurile pentru întrebarea Fiind p acient în Spitalul d e Urgență “ Sfântul Pantelimon”, la
o atitudine necorespunzătoare din pa rtea personalului med ico-sanitar, cum ați reacționat ? au
fost următoarele: pentru violență verbală au răspuns pozitiv 8 respondenți (26.66%), pentru
atitudine pasivă 7 respondenți au ales acest răspuns (23.33%), 15 au ales varianta „ nu răspund”
(50%) – aici este posibil să fie cazul unei mascări a adevărului, nici un respondent nu a ales
variant a „violență fizică” .
Fiind întrebați Dumnea voastră, persoane le de care ați fost insoțit, ați avut altercații verbale
cu personalul medical? 9 respondenți au răspuns afirmativ (30% ), 7 persoane au ales varianta
„nu” (23.33%), iar 14 au ales să un răspundă (46.67%).
Pentru componenta de corelație între ipoteza de cercetare și variabilele de cercetare ca nivelul
de studii, calitatea actului medical, corupția avem următoarele întrebări:
Pentru întrebarea Care este ultima școală absolvită? 8 persoane au răspuns școală generală
(26.66%), școală profesională 7 (23.33%), 5 au absolvit liceul (16.67%), facultatea a fost
absolvită de 8 persoane (26.66%), iar la absolvenți de masterat au fost 2 persoane (6.67%)
La întrebarea Cum apreciați calitatea serviciului medical din acest spital? 7 respondenți au
răspuns deplorabil ( 23.33%), 5 respondenți au răspuns satisfăcător (16.67%) iar 18 pe rsoane
nu au răspuns (60%).
Când s -a pus întrebarea Cum vi se pare atitudinea cadrelor medicale față de pacienți în acest
spital? 8 respondenți au răspuns „incorectă ” (26.67%) , 5 respondenți au ră spuns „corectă ”
(16.67%) iar 17 persoane nu au răspuns (56.66%)
Răspunsurile la întrebarea Igiena toaletelor a fost satisfăcătoare ? 10 respondenți au răspuns
„Nu” (33.33%) 2 respondenți au răspuns „Satisfăcătoare ” (6.67%) 18 respondenți nu au
răspuns (60%)
Fiind întrebați Igiena în camerele de spital a fost corespunzătoare ? 15 respondenți au răspuns
„Nu” (50%) 4 respondenți au răspuns „Satisfăcătoare ” (13.33%) 11 respondenți nu au răspuns
(36.67%) .
Când m -am adresat cu întrebarea Comportamentul cadrelor medicale a fost unul corect, etic,
deontologic? 4 respo ndenți au răspuns „Rar” (13.33%) , 7 respondenți au răspuns „Niciodată ”
(23.33%), 19 un au răspuns (63.33%) .

11
Pentru întrebarea Cum v -ați simțit în privința atmosferei create de personalul spitalului pe
timpul internă rii d-voastră în spital? au fost următoarele rezultate: satisfăcător au răspuns 7
persoane (23.33%), deplorabil 10 persoane (33.33%), 1 persoană a bifat „ bine” (3.33%), 12
persoane nu au răspuns (40%).
Când s -a pus întrebarea Vi s-au cerut foloase material e și bănești pentru a beneficia de o
îngrijire medicală corespunzătoare ? 15 persoane au răspuns afirmativ (50.00 %), iar negativ au
răspuns 3 persoane (10%), 12 alegând să nu răspundă (40%).
Fiind întrebați Calitatea actului medical a fost condiționată de oferirea unei atenții, sume de
bani cadrelor medicale ? 16 persoane au răspuns afirmativ (53.33%) , 3 persoane negativ (10%) ,
iar 11 persoane nu au răspuns (36.67%) .
Tabel 1. Violența verbală corelată cu nivelul de educație

Violența verbală
(vezi Anexa 1,
întrebarea 17) Întrebarea: C are este ultima școală absolvită?
Ridicat Scăzut Total
Da 1 pers. (10%) 8 pers. (40%) 9 pers.
Nu 2 pers. (2 0%) 5 pers. (25 %) 7 pers.
Nu răspund 7 pers. (7 0%) 7 pers. (35 %) 14 pers.
Total 10 pers. (100%) 20 pers. (100%) 30 pers.
Sursa: Anchetă sociologică pe bază de che stionar (prelucrări proprii)

Conform datelor colectate, persoanele cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai predispuse
a folosi violența verbală împotriva cadrelor medicale.

12
Tabel 2. Violența verbală corelată cu nivelul de calitatea actului medical

Violenț a verbală
(vezi Anexa 1,
întrebarea 17) Întrebarea: Cum apreciați c alitatea actului medical din acest spital?
Satisfăcător Deplorabil Nu răspund Total
Da 4 pers. ( 80%) 5 pers. (71.40 %) 0 pers 9 pers.
Nu 1 pers. ( 20%) 2 pers. ( 28.60 %) 4 pers 7 pers.
Nu răspund 0 pers. ( 0%) 0 pers. ( 0%) 14 pers 14 pers.
Total 5 pers. (100%) 7 pers. (100%) 18 pers 30 pers.
Sursa: Anchetă so ciologică pe bază de che stionar (prelucrări proprii)

Calitatea serviciului medical deficitar , din datele obținute , înfluențează de asemenea
comportamentul verbal agresiv al utilizatorilor de servicii sanitare din Spit alul de Urgență
„Sfântul Pantelimon ”.
Tabel 3. Violența verbală corelată cu corupția în sistemul medical

Violenț a verbală
(vezi Anexa 1,
întrebarea 17) Întrebarea: Vi s -au cerut foloase materiale și bănești pentru a
beneficia de o îngrijir e medical corespunzătoare?
Da Nu Nu răspund Total
Da 9 pers. ( 60%) 0 pers. (0%) 0 pers. 9 pers.
Nu 6 pers. ( 40%) 1 pers. ( 33.33 %) 0 pers. 7 pers.
Nu răspund 0 pers. ( 0%) 2 pers. ( 66.67 %) 12 pers. 14 pers.
Total 15 pers. (100%) 3 pers. (100%) 12 pers. 30 pers.
Sursa: Anchetă sociologică pe bază de che stionar (prelucrări proprii)
Cu ajutorul răspunsurilor primite se evidențiază că nivelul de corupție ridicat din spital
influențează caracterul verbal violent al pacienților.

13
Concluzii
Acest artico l de cercetare are limitele lui, eșantionul redus, de 30 de persoane , nu poate fi
reprezentativ pentru tot sistemul sanit ar de stat din România Trebuie căutate soluții și remediat
cât mai repede posibil acest fenomen al violenț ei verbale împotriva medicilor. Corup ția și
calitatea precară a actului medical din Spitalul Clinic de Urgență „ Sfântul Pantelimon” din
București care s -au evidențiat în decursul acestei cercetări pot fi un serios semnal de alarmă
asupra acestei probleme sociale.
Într-o cercetare viitoare, aș dori studierea fenomenului violenței verbale împotriva medicilor
în mai multe spitale din Bucureșt i. De asemenea, în posibila viitoare analiză sociologică se vor
utiliza întrebări precum:
 Vi s-au mai cerut și cu alte ocazii atenții și sume de bani?
 Cum vi s-a părut calitatea educ ației pe care ați primit -o în școală?
 Părinții dumneavoastră munceai mult cânt ați fost copil?
 În timpul copilăriei ați petrecut mult timp cu familia?
Pe baza acestei analize sociologice se confirmă un efect al dezechilibrului cadrului social și
economic din țara noastră care a funcționat și funcționează încorect de circa 70 de ani cu o
înrăutățire a relațiil or sociale în ultimii 27 de ani.
În urma acestei analize sociologice, au fost identificate câteva cauze care duc la cronicizarea
fenomenului violenței verbale în mediul spitalicesc, în acest sens ar trebui găsite soluții care să
reducă incidența acestora . Pentru a se putea ameliora această problema social ă propun un nivel
de salarizare corespun zător pentru cadrele medicale și o pedepsire aspră a actelor de cor upție
pentru a evita aceste situații care pot duce la violență verbală și, impl icit, la un mediu tensionat
în cadrul spitalelor.
În plus, folosirea unui chestionar anonim pentru aflarea satisfacției pacienților ar trebui să fie
obligatoriu în toate spitalele la externare (pentru a se evita frauda ar fi recomandat să fie
disponibil online în spitale , prin tablete puse la dispoziția pacienților și găzduit pe site -ul
Ministerului Sănătății ), iar rezultatele care reie s din acestea să se reflecte în nivelul de salarizare
al medicilor și în nivelul de finanțare a spitalului cu fonduri de la bugetul statului. În acest fel
actul m edical ar trebui să se îmbunătăț ească iar medicii și manage mentul spitalului să fie
motivaț i să obțină scoruri bune.

14
BIBLIOGRAFIE

 Bernaldo -de-Quirós , M., Labrador , F., Piccini , A., Gómez , M., Cerdeira , J. (2014)
„Violencia laboral en urgencias extrahospitalarias: una revisión sistemática y líneas de
intervención psicológica ”. Clínica y Salud . Vol. 25, Nr. 1, pp. 11-18
 Chelcea , S. (2001) Metodologia cercetării sociologi ce: metode c antitative și calitative ,
București, Editura Economică
 Boyle , M., Koritsas S., Coles J., Stanley J. (2007 ) „ A pilot study of wor kplace violence
towards paramedics ”. Emergency Medicine Journal . Vol. 24, Nr.11, pp. 760-763
 Joa, T., Morken , T. (2012) „Violence towards personnel in out -of-hours primary care:
A cross -sectional study ”. Scandinavian Journal o f Primary Health Care . Vol. 30, Nr.
1, pp. 55 –60
 Petzäll, K., Tällberg, J., Lundin, T., Suserud , B. (2011) „Threats and violence in the
Swedish pre -hospital emergency care ”. International Emergency Nursing . Vol. 19, Nr.
1, pp. 5 –11
 Suseru d, B., Blomquist, M., Johansson , I. (2002) „Experiences of threats and violence
in the Swedish ambulance service ”. Accident and Emergency Nursing . Vol. 10, Nr. 3,
pp. 127 –135
 Harris, M. (2009) Introducción a la Antropología General , Madrid, Alianza Editoria l

15

Anexa 1
Chestionar anonim pentru evaluarea calității serviciului medical

Acest chestionar are intenția a descoperi atmosfera și relațiile care există între pacienți și
cadrele medicale din Spitalul Clinic de Urgență „ Sfântul Pantelimon” cu scopul de a exista o
mai bună relație medic -pacient .
1. Ați fost internat în acest spital în ultimele 12 luni?
 Da
 Nu
2. Cum aprec iați calitatea serviciului medical din acest spital?
 Bun
 Foarte bun
 Satisfăcător
 Nesatisfăcător
 Deplorabil
 Nu răspund
3. Cum vi se pare atitudinea cadrelor medicale față de pacienți în acest spital?
 Corectă
 Incorectă
 Se poate îmbunătăți
 Nu răspund
4. Ați a vut momente în care ați dorit să vă exprimați dezacordul cu comportamentul
anumitor cadre medicale?
 Da
 Nu
 Nu răspund

16
5. Igiena toaletelor a fost satisfăcătoare?
 Da
 Nu
 Satisfăcătoare
 Nu răspund
6. Igiena în camerele de spital a fost corespunzătoare?
 Da
 Nu
 Satisfăcătoare
 Nu răspund
7. Vi se pare normal ca să existe o toaletă pentru cadrele medicale și alta pentru pacienți?
 Da
 Nu
 Nu răspund
8. Au fost momente de tensiune între d -voastră și personalul medical?
 Da
 Nu
 Nu răspund
9. Puteți să descrieți aceste si tuații tensionate în cazul că acestea au existat?

10. Sunteți o persoană care se enervează repede în cazul unei nedreptăți care vi se face?
 Da
 Nu
 Nu răspund

17
11. Vi s -au cerut foloase materiale și bănești pentru a beneficia de o îngrijire medic ală
corespunzătoare?
 Da
 Nu
 Nu răspund
12. Fiind p acient în Spitalul De Urgență „ Sfântul Pantelimon”, la o atitudine
necorespunzătoare din partea personalului med ico-sanitar, cum ați reacționat ?
 Violență verbală
 Violență fizică
 Atitudine pasivă
 Nu răspund
13. Sunteți o persoană care spuneți lucrurilor pe nume chiar dacă acest lucru deranjează?
 Da
 Nu
 Nu răspund
14. Comportamentul cadrelor medicale a fost unul corect, etic, deontologic?
 Des
 Rar
 Niciodată
 Nu răspund
15. Cum v -ați simțit în privința atmosferei create de personalul spitalului pe timpul internării
d-voastră în spital?
 Bine
 Foarte bine
 Satisfăcător
 Deplorabil
 Nu răspund

18
16. Calitatea actului medical a fost condiționată de oferirea unei atenții, sume de bani
cadrelor medicale ?
 Da
 Nu
 Nu răs pund
17. D-voastră, persoanele de care ați fost insoțit, ați avut altercații verbale cu personalul
medical?
 Da
 Nu
 Nu răspund
18. Care este s exul d -voastră ?
 Masculin
 Feminin
19. Vârsta dumneavoastră?
 Până în 20 de ani
 Între 21 -35 de ani
 Între 36 -45 de ani
 Între 46 -65 de ani
 Peste 65 de ani
20. Starea d -voastră civilă?
 Necăsătorit
 Căsătorit
 Divorțat
 Văduv
21. Unde aveți domiciliul?
 București
 În provincie

19
22. Care este ultima școală absolvită?
 Școala generală
 Școala profesională
 Liceu
 Facultate
 Masterat
 Docto rat
23. Vă rugăm d ați câteva sugestii pentru îmbunătățirea activității acestui spital