Academia de Studii Economice, București [626279]

1
Academia de Studii Economice, București
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Proiect la macroeconomie:

DINAMICA VALORILOR NOMINALE ȘI
REALE ALE PRINCIPALILOR
INDICATORI MACROECONOMICI ÎN
ROMÂNIA PENTRU ULTIMII 20 DE ANI

BUCUR CLAUDIA
Serie Cibernetică
Grupa 1035

-București, 2011 –

2
1.INTRODUCERE

România a parcurs în ultimii 20 de ani un amplu și complex proces de transformare
sistemică, de reconstrucție a cadrului legal, instituțional și organizatoric, având ca obiectiv
instaurarea unui sistem democratic și tranziția de la economia de piață. Se po ate afirma faptul că
România a recuperat în acești 20 de ani o parte din valorile națiunilor moderne. Integrarea țării în
NATO și aderarea la Uniunea Europeană confirm încheierea cu success a etapei de transformare
sistemică.
Pentru a determina majoritat ea calculelor macroeconomice și statistici, indicatorii
determinați macroeconomici trebuie să fie reprezentativi și în valori reale. Aceștia vor furniza
informații importante despre starea actuală a României precum și despre evoluția ei de -a lungul
celor 2 0 de ani de tranziție.
Indicatorii macroeconomici sunt utiliza ți, în general, pentru determinarea dinamicii
economice. Cre șterea economic ă este relevat ă de cre șterea indicatorilor macroeconomici.în trucât
acești indicatori sunt exprima ți monetar (valoric), iar cre șterea lor se poate datora atât cre șterii
prețurilor de la o perioad ă la alta (infla ție) cât și creșterii fizice a activit ății economice, indicatorii
macroeconomici se exprim ă în pre țuri constante (sau comparabile) care reprezint ă prețurile
anului și se numesc indicatori reali (PIB real, PNB real etc.). Dacă sunt exprima ți în pre țurile
curente ale anului de calcul, indicatorii se numesc indicatori nominali sau monetari. Raportul
dintre PIB nominal și PIB real se nume ște deflatorul PIB (D) și exprim ă indicele mediu al
prețurilor pe întreaga economie, în perioada analizat ă, astfel:

După calcularea PIB real, se poate trece la stabilirea dinamicii (evolu ției) indicatorului
respectiv, prin calcularea indicelui produsului intern brut (I PIB):
IPIB = PIBreal 1 / PIBreal 0.

Totuși, evoluția economic și social a României din ultimii 20 de ani, marcată de o scădere
tot mai accentuată a potențialului economic național și implicit a veniturilor unei mari pă rți a
populației, concomitant cu liberalizarea pieței forței de muncă la nivel global, a determinat un
mare număr de români să își îndrepte atenția spre ocuparea unor locuri de muncă în țările
europene dezvolt ate, ceea ce a avut mari implicații asupra numeroșilor indicatori
macroeconomici precum venitul național, PIB, forța de muncă rămasă în țară scăzând, precum și
gradul ei de pregătire și deci calificarea. D = PIBnominal / PIBreal PIBreal = PIBnominal / D

3
2.Rezultatele economice – noțiuni teoretice
Pentru evidențierea raționalității activității economice și det erminarea eficienței utilizării
factorilor productivi, este necesară cuantificarea și măsurarea rezultatelor obținute, atât la nivel
microeconomic , cât și mezo și macroeconomic .
Rezultatele microeconomice reliefează activitatea desfășurată de diferiți agenți
economici la nivelul unităților economice iar rezultatele mezoeconomice se referă la activitatea
desfășurată la nivelul ramurilor și al unor zone teritorial -administrative.
2.1.Rezultatel e macroeconomice
Rezultatele macroeconomice (la nivelul economiei naționale) , concretizate în bunuri
materiale și servicii, sunt ieșirile (realo -monetere) din activitățile agenților economici agregați,
pe care piața le validează, societatea recunoscând uti litatea acestora de a satisface multitudinea
nevoilor sociale. Aceste rezultate reflectă nivelul, structura, dinamica și performanțele
economiei, fiind înregistrate și măsurate de către instituții specializate, cunoașterea și analiza
evoluției lor având o semnificație practică deosebită pentru adoptarea deciziilor de politică
macroeconomică. De asemenea, pe baza lor se efectuează comparații internațional e, privind
potențialul economic, eficiența și competitivitatea bunurilor economice produse în diferite țări
ale lumii contemporane, se stabilește locul fiecărei țări în ierarhia economiei mondiale.
2.2.Măsurarea rezultatelor macroeconomice : SPM și SCN
Măsurarea economică a rezultatelor macroeconomice se realizează diferit pentru țările cu
economie centralizată (planificată) și pentru țările cu economie de piață. Astfel se disting două
sisteme metodologice de calculare și măsurare a acestor rezultate :
1)Sistemul producției materiale (SPM) a fost conceput și s-a utilizat o dată cu apariția
pe scena istoriei a statelor socialiste. Acest sistem se bazează pe teoria muncii productive și a
valorii muncă, potrivit căreia numai munca prestată în sfera producției materiale creează bunuri
economice și, deci, venituri.
Este cunoscut și sub denumirea de sistemul de balanțe ale economiei naționale și are o
construcție complexă, ce cuprinde patru balanțe principale:
– balanța materială a economiei naționale (balanța producției, consumului și acumulării
produsului social și venitului național);
– balanța financiară a economiei naționale (balanța producției, repartiției și folosirii venitului
național);
– balanța forței de muncă ;
– balanța avuției naționale .

4
Acest sis tem caracteristic fostelor țări socialiste, pe măsura trecerii lor la economia de
piață, este înlocuit cu sistemul conturilor naționale (S.C.N.), care se generalizează treptat .
2)Sistemul conturilor naționale (SCN) constituie un instrument complex de evidență,
analiză și decizie economică și se fundamentează pe teoria factorilor de producție , potrivit căreia
factorii participanți la multiplele activități economice sunt recompensați în raport cu serviciile
aduse (munca prin salarii, natura prin rentă, c apitalul prin profit și/sau dobândă).
Sistemul conturilor naționale este compus din trei elemente de bază:
a) agenții economici
a1) unități producătoare de mărfuri (bunuri și servicii);
a2) producători de servicii guvernamentale (instituții ale administrației de stat, instituții
de învățământ etc .);
a3) producători de servicii casnice (spălătorii, reparații etc.);
a4) instituții cu caracter nelucrativ care prestează servicii gospodăriilor (culte, servicii
juridice etc.).
b) operațiunile = toate actele economice și financiare efectuate de agenți.
b1) fluxuri materiale (producție, consum și formarea capitalului) :
producția de bunuri materiale și servicii ; import ;
consumul intermediar ; consumul final, individual ș i social ;
modificarea stocurilor, investiții, export .
b2) fluxuri financiare (venituri, cheltuieli, finanțarea capitalului) :
utilizarea elementelor valorii adăugate ( salarii, profituri, amortizări) ;
operațiuni de asigurare ; credite ;
modificarea creanțelor și a angajamentelor; transferuri curente .
c) conturile = evidențiază distinct fluxurile materiale și pe cele financiare, delimitează
bunurile economice cu caracter marfar de cele nemarfare și surprind, în timp și spațiu, legăturile
dintre agenții economici. S.C.N. cuprinde patru conturi:
c1) contul producț ie : contul mărfuri – se înregistrează bunurile și serviciile desfăcute
pe categorii de vânzători;
contul activități – cuprind e valoarea bunurilor și serviciilor,
defalcată pe consumuri intermediare și pe
valoarea adăugată.
c2) contul consum : contul de cheltuieli făcute pentru consumul privat și public;
contul de venituri – categoriile de venituri ale diferitelor
sectoare

5
c3) contul acumulare : evidențiază finanțarea investițiilor brute și cheltuielile pentru
creșterea stocurilor, cât și capitalul financiar folosit pentru achiziții de terenuri și fonduri
nemateriale, precum și transferurile de capital și consumul de capital fix.
c4) contul restul lumii : evidențiază importurile și exporturile de bunuri și servicii,
transferurile curente și tranzacțiile de capital pe plan e xtern.

CONTURI MACROECONOMICE
| |
= conturi naționale pe sectoare – se obțin prin agregarea tranzacțiilor desfășurate de unitățile
dintr -un sector cu unități din celelalte sectoare. În același timp, are loc o operație de compensare
a tranzacțiilor de același fel dintre unitățile unui sector. Conturile sectoarelor reflectă
rezultatele activităților unităților instituționale componente.
În elaborarea conturilor apare problema încadrării activității agenților economici străini
care acționează pe teritoriul țării (au un centru de interes economic) și a rezultatelor activității
economice a agenților economici naționali în afara granițelor țării. În funcție de modalitatea de
rezolvare a acestei probleme, conturile se construiesc după principiul "intern " sau " național ".
2.3.Funcțiile sistemului de măsurare a rezultatelor macroeconomice
Sistemul de eviden ță și măsurare a rezultatelor macroeconomice îndepline ște, prin
indicatorii utiliza ți, o serie de funcții esen țiale :
a) instrument de eviden ță statistic ă, cu ajutorul c ăruia se sintetizeaz ă și se coreleaz ă
informa țiile privind desf ășurarea activit ății economice și măsurarea poten țialului economic,
oferind o imagine de ansamblu asupra procesului cre șterii și dezvolt ării economice;
b) instrument de analiz ă a activit ății economice în perioada anterioar ă și a echilibrului
macroeconomic sub diferitele sale forme de manifestare, permi țând în țelegerea legit ăților
economice și a modului lor concret de manifestare în timp și spațiu;
c) suport de baz ă al fundament ării deciziilor în economie , al influen țării corela țiilor și
tendin țelor celor mai favorabile, al corect ării unor efecte nedorite ale mecanismului spontan al
pieței, deoarece indicatorii de rezultate macroeconomice reflect ă tabloul fluxurilor din economia
național ă, al interdependen țeor vie ții economice;
d) indicatorii de rezultate macroeconomice au o larg ă utilizare pentru compara ții
interna ționale, pentru în țelegerea corect ă a fenomenelor și proceselor din economia mondial ă, a
interdependen țelor economice interna ționale, a particip ării țării la circuitul economic mondial.

6
3.Indicatorii macroeconomici
3.1.Prezentare generală indicatori macroeconomici
Activitățile econo mice ce se desfășoară î n cadrul unei economii naț ionale se
concretizează î ntr-o gamă variată de bunuri ș i servicii. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau
valoric se realizează cu ajutorul indicatorilor economici.
Indicatorul economic constituie expresia numerică a laturii cantitative a fenomenelor ș i
proceselor economice în anumite condiții de spaț iu și timp. El permite evidențierea acestor
fenomene ș i procese sub aspect cantitativ, structural ș i calitati v, precum și interdependenț ele
dintre anum ite subsisteme ale economiei naț ionale.
Pe baza datelor din conturi le aferente Sistemului Conturilor Naționale se elaborează
tabele de ansamblu sub formă matricială care scot în evidență interdependențele dintre agenții
economici, operațiuni și conturi, rezultând acești indicatori macroeconomici ce pot oferi o
imagine clară despre starea economiei naționale.
3.2.Clasificare indicatori macroeconomici
Indicatorii macroeconomici pot fi sistematizați în funcție de natura lor, componență, sferă
de cuprindere și prețurile folosite pentru evaluarea lor. Astfel se pot obține următoarele tipuri de
indicatori macroeconomici, după :

I. natura lor, există :
indicatori de producție : PIB, PNB, PIN, PNN ;
macroec. de venituri : VN , VND, venit personal .
II. elementele componente , există :
indicatori globali = au în componența lor consumul intermediar și consumul de capital fix
macroec. (amortizare): PGB ;
bruți = includ amortizarea, nu și consumul intermediar : PIB, PNB , EB, IB ;
neți = nu includ nici consumul intermediar, nici amortizarea : PIN, PNN.
III. aplicarea principiului " intern " sau " național " , se pot calcula :
indicatori interni : PIB, PIN ;
macroec. naționali : PNB, PNN.
IV. prețurile utilizate la evaluarea lor se calculează:
indicatori exprimați în prețurile pieței : PIB pp, P IN pp, PNN pp
macroec. prețurile factorilor (prețuri de bază): PIB pf, PIN pf, VN;
exprimați în prețuri curente sau constante.

7
Indicatorii macroeconomici sintetizează tranzacțiile efectuate între agenții economici într –
o perioadă determinată (de regulă, un an). Aceste tranzacții sunt exprimate atât prin fluxuri reale,
cât și prin fluxuri monetare (de venituri și cheltuieli). Întrucât toate aceste fluxuri reflectă aceeași
realitate economică, rezultă că producția finală totală este egală cu totalul veniturilor
agenților angajați în activitatea economică și în același timp este egală cu totalul cheltuielilor
agenților economici pentru producția finală respectivă.
3.3.Principalele tipuri de indicatori macroeconomici
Pentru a calcula indicatori precum produsul global brut (PGB), produsul intern brut
(PIB), produsul național brut ( PNB), produsul intern net (PIN), venitul național (VN) se vor
folosi noțiuni precum :
 intern = bunuri finale produse cu ajutorul factorilor de producție interni (indiferent de
proprietarii acestor factori)
 național = bunuri finale produse de agenți economici naționali (indiferent de locul unde
își alocă resursele)
 brut = se include în calculul indicatorului amortizarea (A)
 net = se exclude din calculul indicatorului amortizarea (A)
De asemenea, evaluarea indicatorilor se poate face prin două modalități : la prețurile
pieței sau la prețurile factorilor de producție, trecerea de la una la cealaltă făcându -se :

3.3.1.Produsul intern brut (PIB)
PIB reprezintă valoarea brută, de piață, a producției finale de bunuri și servicii obținută
într-un an de agenții economici autohtoni și străini care își desfășoară activitatea în interiorul
țării.
PIB se poate calcul a prin 3 metode :
1.metoda de producție (metoda valorii adăugate) = măsurarea și eviden țierea valorilor
adăugate brute create de c ătre to ți agen ții economici, produc ători de bunuri și servicii (de
consum și publice) și agregarea acestor m ărimi pe sectoare, ramuri și pe ansamblul
economiei na ționale. Prin aceast ă metod ă, din valoarea total ă a produc ției sau valoarea
produc ției brute (pe sectoare, ramuri sau economie na țional ă), se elimin ă consumul
intermediar (respectiv valoarea bunurilor ma teriale și serviciilor produse și utilizate
pentru a crea noi bunuri), iar în cazul indicatorilor în expresie net ă, se elimin ă și
consumul de capital fix (amortizarea), rezultând valoarea ad ăugată netă.
prețurile factorilor = prețurile pieței + subvenții – impozite
indirecte

8
valoarea adăugată brută consumul intermediar din sectorul i
creată în sectorul i la prețurile
de bază
producția globală brută în sectorul i
Prin însumarea valorilor adăugate brute create în sectoarele sau ramurile economie i se
obține valoarea adăugată brută la nivelul economiei:
VAB PP = ∑ VAB i
PIB la prețurile pieței se poate determina ajustând valoarea valorii adăugate brute la
nivelul economiei la prețurile pieței după formula :

2.metoda cheltuielilor (metoda utilizării finale) const ă în agregarea cheltuielilor totale ale
agen ților economici cu bunurile materiale și serviciile care compun produc ția final ă. Concret,
prin aceast ă metod ă se însumeaz ă:
-cheltuielile gospod ăriilor (menajelor) pentru produse și servicii de consum – Cp (consumul
privat)
-cheltuielile publice guvernamentale (institu țiilor administra ției centrale și locale) pentru
serviciile administrative puse la dispozi ția colectivit ăților – CG (consumul guvernamenta l)
-cheltuielile pentru bunuri de investi ții (investi țiile brute) – IB care cuprind :

FBCF (formarea brută de capital fix) = valoarea bunurilor durabile utilizate în procesul
de producție pe o perioadă mai mare de un an și
valoarea serviciilor încorporate în bunuri de capital
fix
variația stocurilor = diferența dintre intrările în stocuri și ieșirile din stocuri (din stocuri fac
parte toate bunurile care nu fac parte din capitalul fix VAB i = PB i – CIi
PIB PP = VAB PP + IP + TV – SP IP=impozite pe produs inclusiv TVA
TV=taxe vamale
SP=subventii pe produs și pentru import
PIB PP = VAB PP + Iimp – SB Iimp=impozite la import
SB= servicii bancare
PIB PP = VAB PFP + Iimp + Iind – SB Iind =impozite indirecte

9
-exportul net (diferen ța dintre valoarea bunurilor și serviciilor exportate și valoarea celor
importate).

3.metoda reparti ției (metoda însum ării veniturilor) const ă în însumarea elementelor
ce reflect ă recompensarea factorilor de produc ție, concretizate în venituri încasate de
proprietarii acestor factori (salarii, profituri, dobânzi, rente) și aloca țiile pentru consumul
de capital fix (amortiz ările).
Repartiția primară alocă veniturile pe factori de producție (venituri din muncă, din
patrimoniu și din activitatea de întreprinzător). Repartiția secundară corectează această împărțire
cu tranzacțiile de redistribui re între sectoare și cu exteriorul. Aceste informații permit calcularea
venitului național și a venitului național disponibil.
Produsul intern brut la prețurile factorilor se obține însumând veniturile factorilor de
producție (VF) cu amortizarea (A):

Trecerea la exprimarea în prețurile pieței este asigurată prin adăugarea impozitelor indirecte nete :

Impozitele indirecte nete se calculează ca diferență între impozitele legate de producție și
de import și subvențiile de exploatare și de import.
Veniturile care au revenit posesorilor factorilor de producție pentru participarea lor la
activitatea economică apar sub două forme:
 compensarea muncii (CM) cuprinde atât salariile plătite direct forței de muncă
angajate, cât și contribuții la asigurările sociale plătite de patroni;
 excedentul net de exploatare (ENE ) cuprinde dobânda, renta și profitul brut
(dividente, impozit pe profit, profit nedistribuit).
produsul intern brut la prețurile pieței este:
PIB PP = C P + C G + IB + (EXP – IMP)
PIB PFP = ΣVF + A
PIB pp = PIB PFP +Iind

PIB PP = CM + ENE + Iind
nete + A
PIB PP = C P + C G + VS + FBCF + (EXP – IMP)

10

Excedentul net de exploatare împreună cu amortizarea formează excedentul brut de
exploatare:

3.3.2.Produsul intern net (PIN)
PIN exprimă valoarea adăugată netă a bunurilor și serviciilor finale produse într -un an de
toți agenții economici care acționează în interiorul țării. Altfel spus, acesta reflectă mă rimea
valorii adăugate nete a bunurilor economice destinate consumului final, care au fost produse în
interiorul unei anumite țări, de către agenții economici autohtoni și străini, într -o anumită
perioadă. Acesta se calculează atât la prețurile pieței cât și la prețurile factorilor de producție prin
formula :

3.3.3.Produsul național brut (PNB)
PNB constă în expresia bănească a producției finale brute, obținută de agenții economici
autohtoni, care acționează în interiorul țării ori în afara acesteia, în decursul unei anumite
perioade d e timp, de regulă un an.
PNB se determină prin scăderea din PIB a valorii adăugate brute realizate pe teritoriul
național de către agenții economici străini (VABS), la care se adună valoarea adăugată brută
realizată de agenții economici naționali care îș i desfășoară activitatea pe teritoriul altor state
(VABNS) SVAB = VABNS – VABS

.

soldul valorii adăugate brute, la prețurile pieței
PNB se exprimă în termeni nominali și în termeni reali . Mă rimea PNB în termeni
nominali este cea exprimată în prețuri curente de piață. PNB real semnifică mărimea pe care
acesta ar fi avut -o dacă nu s -ar fi modificat prețurile, comparativ cu anul anterior, de referință.
Raportul dintre PNB nominal ș i PNB real este denumit deflatorul PN B. Acesta măsoară
schimbarea medie a prețurilor bunurilor materiale și tarifelor serviciilor produse într-un an și se
utilizează pentru a determina modificările reale intervenite în producție. Aceste modificări sunt
surprinse cel mai bine de indicele prețurilor bunurilor de consum (indicele costului vieții). EBE= ENE+A

PIN = PIB − A

PNB PP = PIB PP + SVAB PP

11
PNB poate fi mai mare sau mai mic decât PIB, în funcție de soldul pozitiv sau negativ
(± SVAB ) dintre VAB obținută de agenții economici naționali în străinătate și VAB obținută de
agenții economici străini în int eriorul unei țări (PNB = PIB ± SVAB ). Dacă acest indicator este
evaluat pe baza prețurilor pieței, denumit și PNB nominal , el oglindește oferta națională , iar
dacă se calculează pe baza fluxului de cheltuieli ale națiunii, apare ca indicator al cererii
agregate . Atât PIB, cât și PNB nu oferă, totuși, imaginea producției finale nete, deoarece includ
și alocația pentru consumul de capital fix, respectiv amortizările (A).

3.3.4.Produsul na țional net (PNN)
PNN reprezintă expresia bănească a valorii adăugate nete obținute de agenții economici
naționali, atât pe teritoriul țării, cât și în afara acesteia și se determină prin scăderea din PNB a
amortiză rii capitalului fix (A), folosindu -se formula :

PNN se mai poate calcula adăugând la PIN soldul, pozitiv sau negativ, (± SVAN ) dintre
VAN obținută de agenții economici naționali în străinătate și VAN obținută de agenții economici
străini pe teritoriul unei țări astfel:

Dacă P NN este evaluat la prețurile factorilor, atunci el reflectă venitul național .
3.3.5.Produsul global brut (PGB)
PGB reprezintă valoarea totală a bunurilor și serviciilor cu caracter marfar sau nemarfar,
create în subsistemele economiei naționale, într -o per ioadă determinată, de regulă, un an.
Deoarece, pe fluxul productiv real, bunurile și serviciile parcurg diferite faze de prelucrare,este
necesară evitarea înregistrării repetate și acumulării în PGB a consumului intermediar.
Drept urmare, ca expresie a rez ultatelor macroeconomice, PGB se poate calcula în trei
moduri:
a) prin însumarea consumului intermediar cu valoarea producției finale, adică a
producției ajunsă în ultimul stadiu al circuitului economic și care este destinată
consumului final (metoda de producție);
b) prin însumarea consumului intermediar cu elemente ce reprezintă remunerarea
factorilor de producție, amortizarea capitalului fix și impozitele indirecte (metoda
valorii adăugate) ;
c) prin însumarea consumului intermediar cu valoarea consumului fi nal exprimat prin
cheltuielile făcute d e toți agenții economici pentru consum final și pentru formarea
brută a capitalului (metoda utilizării finale). PNN = PNB – A
PNN = PIN ± SVAN

12
3.3.6.Venitul național (VN)
VN sintetizeaz ă veniturile ob ținute de c ătre proprietarii factorilor de produc ție prin care
se recompenseaz ă aportul acestora la producerea bunurilor materiale și serviciilor.
VN poate fi considerat și ca indicator ce exprim ă veniturile din munc ă și din proprietate
care decurg din produc ția bunurilor economice. De asemenea, el refect ă și utilizarea veniturilor
pentru cump ărarea de produse și servicii de consum și pentru economisire.
Ținând seama de cheltuielile agen ților economici, determinarea venitului na țional
porne ște de la PNB evaluat la pre țurile pie ței (PNB PP) din ca re se scad aloca țiile pentru consumul
de capital fix (amortizarea), precum și impozitele indirecte (Iind) și se adaug ă subven țiile de
exploatare (Se). La acela și rezultat se ajunge și prin sc ăderea din PNB, exprimat în pre țurile
factorilor (PNB PFP), a aloca țiilor pentru consumul de capital fix (A).

Se poate aprecia c ă venitul na țional exprim ă veniturile factorilor de produc ție, adic ă
veniturile provenite din munca angaja ților, cele proveni te din activitatea de întreprinz ător și cele
din patrimoniu, ceea ce reprezint ă suma valorilor ad ăugate nete create de factorii de produc ție
naționali în interiorul țării și în alte țări. Adic ă, în venitul na țional se includ: salarii , rente ,
profituri, dobânzi nete (diferen ța dintre dobânzile încasate și dobânzile pl ătite), toate aceste
venituri fiind supuse impozit ării directe .
De precizat, c ă orice țară efectueaz ă o serie de pl ăți către str ăinătate, pl ăți ce nu sunt
legate de activitatea de produc ție (transferuri curente privind: cotiza ții la organisme
interna ționale, ajutoare, daune, penaliz ări, taxe etc.) și, totodat ă, încaseaz ă plăți efectuate de
străinătate c ătre ea, astfel c ă venitul na țional creat trebuie corectat cu soldul încas ărilor și plăților
în raport cu str ăinătatea, numit și soldul transferurilor curente cu str ăinătatea (STCS) .

Venitul na țional disponibil (VND) :

În func ție de acest sold, VND poate fi mai mare sau mai mic decât VN. Dac ă din VND se
scad veniturile ce nu revin popula ției (contribu ția pentru asigur ări sociale, profiturile
nedistribuite, impozitele pe profit) și se adaug ă veniturile popula ției care provin din transferuri
(pensii, ajutoate, burse, aloca ții etc.), se ob ține venitul personal al popula ției (menajelor) –
VPM. Dac ă din venitul personal al menajelor se deduc impozitele și taxele pl ătite de popula ție, VN = PNBpp − A – Iind + Se VN = PNB PFP − Amortizarea
VND = VN ± STCS

13
se ob ține venitul disponibil al menajelor – VDM, indicator ce exprim ă posibilit ățile popula ției
pentru consum (C) și economii (E).
Sporirea venitului na țional, ca expresie a cre șterii și dezvolt ării economice este
condi ționat ă de doi factori:
a) cre șterea volumului factorilor de produc ție;
b) cre șterea productivit ății factorilor de produc ție.
4.Principalii indicatori în România pentru ultimii 20 de ani
4.1.Diferența dintre nominal și rea l
Economia reală reprezintă acele fluxuri de bunuri și servicii antrenate de producția,
circulația și utilizarea acestora într -un cadru instituțional dat.
Economia nomina lă reprezintă acele fluxuri monetare ce însoțesc inevitabil fluxurile
reale de bunuri și servicii în cadrul circuitului economic.
Cele două interacționează în mod permanen t punându -și astfel amprenta asupra stării
sistemului economic din perioada respectivă.
Pentru perioada de tranziție pe care a parcurs -o România dupã 1989, impactul procesului
de transformãri institu ționale s -a concretizat în existenț a unui sistem economic slab structurat, cu
comportamente economice contradictorii ș i instabile. Aceste comportamente sunt descrise de
eficiența slabă a noilor mecanisme de piață introduse în viața economică reală, caracterul
contradictoriu și înstabil al agenților economici noi și vechi, eventuala implicare excesivă și
uneori pe contrasens a factorului politic în procesele de alocare și distribuție a resurselor.
Considerându -se PIB pentru o analiză în termeni nominali și reali, se pot constata
următoarele două definiții :
1. PIB-ul în termeni nominali (PIB nom ) exprimă vânzãrile finale de bunuri economice la
prețurile perioadei pentru care se face e stimarea, numite și prețuri curente. O creș tere a
PIB-ului nominal poate proveni din sporirea fie a prețurilor, fie a producț iei finale.
2. PIB-ul în termeni reali (PIBreal) exprimã aceleași vânzãri finale de bunuri și servicii
ale unei perioade, dar în pre țurile dintr -un an de bazã, predeterminat, numite prețuri
constante . Sporirea valor ii PIB -ului real corespunde creș terilor înregistrate în rezultatele
producț iei fizice finale.
Efectele modificãrilor producției fizice finale ș i cele ale modificãrilor prețurilor asupra
evoluției vieții economice pot fi evidențiate prin distincția dintre PIB nominal ș i PIBreal.
Pe baza diferențierii dintre PIB nominal și PIBreal se poate determina deflatorul care se
calculează ca raport între PIB nominal și PIBreal care este un mod de a mãsura nivelul general al
prețurilor bunurilor economice finale luate în cal culul acestor indicatori agregaț i.

14
Rata de creș tere a deflatorului PIB -ului poate servi ca mãsurã a inflaț iei într -o economie.
Rata de creș tere a deflatorulu i PIB este egalã cu rata de creș tere a PIB nominal minus rata de
creștere a PIB real. Potrivit acestei metodologii, în anul de bazã ales, ca prede terminat, PIB în
termeni nominali este egal cu PIB în termeni reali, ceea ce înseamnã cã deflatorul PIB -ului este
egal cu unitatea.
Deflatorul PIB -ului este considerat ca reprezentând o medie a tuturor prețurilor bunurilor
economice finale, exprimate în ac tivitãți monetare, unde fiecare dintre prețuri este condiț ionat de
ponderea produsului respectiv în PIB, ce variazã de -a lungul anilor.
O mãsurã alternativã a in flației se bazeazã pe o medie a prețurilor cu pond ere fixã,
denumitã indicele preț urilor. Un ex emplu, î n acest sens, este indicele preț urilor de consum
(IPC), ce se bazeazã pe un coș alcãtuit din produse consumate de cãtre un „ cetãțean obiș nuit“,
unde cantitatea din fiecare produs sau categorie de produse va determina ponderea preț urilor
respective.
4.2.Indicele prețurilor (IPC)
Se cons ideră următoarele valori ale indicelui prețurilor :

Tabel1 :Valorile Indicelui Prețurilor cu bază fixă anul 1990
ANUL
IPC Bază Fixă
(%)
1990 100,00
1991 270,2
1992 838,8
1993 2987
1994 7071,9
1995 9353,4
1996 12983,4
1997 33076,9
1998 52624,2
1999 76728
2000 111767,1
2001 150290,7
2002 184162,1
2003 212291,0
2004 237504,5
2005 258912,1
2006 275900,37
2007 289245,5
2008 311949,4
2009 329380,3
2010 349450,2

Sursa:https://statistici.insse.ro/ipc/?page=ipca1&lang=ro

15
Se poate realiza și o reprezentare grafică cu ajutorul Ex celului a evoluției indicelui
prețurilor bunurilor de consum cu bază fixă anul 1990 pentru perioada 1990 -2010 :

Evoluția indicelui prețur ilor cu bază fixă a bunurilor d e consum în România în 1990 -2010

Figura 1

4.3.PIB real și PIB n ominal în perioada 1990 -2010
Deflaționarea lui PIB nominal se poate face prin utilizarea unui indice de prețuri de tip
Paasche. Acest indice se obține indirect din relația de sistem dintre indicele valorii IV (indicele
PIB nominal) , indicele volumului fizic Iq (de tip Laspeyres) și indicele prețurilor IP.
PIB real se obține raportând PIB nom inal din perioada curentă la indicele prețurilor :
PIB* = PIB / IP
Astfel, pornind de la elementele de utilizare finală ce formează PIB, PIB real se poate
determina după formula:
PIB* = CP* + CA* + FBC* + EXN*
Deflatorul PIB (D) se calculează ca raport între PIB nominal și PIB real i ar rata inflației
se calculează în funcție de deflator după formula:
RI = D % – 100%. 050000100000150000200000250000300000350000400000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010IPC cu baza fixa % Evolutia IPC baza fixa in Romania
1990 -2010

16
Pentru a determina dinamica lui PIB real, se va realiza raportul dintre PIB real determinat
în perioada curentă și P IB nominal din perioada anterioară, după formula:
= PIB 1* / PIB 0

PIB nominal exprimat în milioane l ei în România pentru perioada 1990 -2010, calculat
prin metoda cheltuielilor se poate găsi în tabelul următor:

Tabel2 :Valoarea PIB nominală prin metoda cheltuielilor în perioada 1990 -2010
Anul PIBnom Chelt. Private Chelt.
Guvern. Investitii nete Export
net
1990 85,8 56,5 11,4 26,0 -8,1
1991 220,4 133,9 33,4 61,8 -8,7
1992 602,9 378,1 86,1 189,4 -50,7
1993 2003,6 1276,3 247,3 579,6 -99,6
1994 4977,3 3160,1 685,2 1234,8 -102,8
1995 7213,6 4878,5 987,7 1751,0 -403,7
1996 10892,0 7566,6 1427,4 2816,0 -918,0
1997 25292,6 18762,0 3100,0 5217,1 -1786,6
1998 37379,8 31092,3 2654,6 6633,4 -3000,4
1999 55191,4 44987,4 4324,5 8385,2 -2505,7
2000 80984,6 62402,4 7185,0 15689,8 -4292,6
2001 117945,8 92177,3 8554,4 26186,2 -8972,1
2002 152017,0 116895,7 10223,1 33446,1 -8547,9
2003 197427,6 149395,8 19422,9 43370,2 -14761,3
2004 247368,0 191499,0 19555,6 58551,4 -22238,0
2005 288954,6 226928,7 24109,4 67286,6 -29370,1
2006 344650,6 268441,3 26426,3 91188,3 -41405,3
2007 416006,8 313223,3 31713,7 128858,7 -57788,9
2008 514654,0 381063,0 39809,2 160896,2 -67114,4
2009 491273,7 357069,3 40204,2 123191,8 -29191,6
2010 513640,8 314564,4 36927,3 135920,6 -27702,2
Sursa :http://www.insse.ro/

17
Astfel se pot face următoarele constatări grafice referitoare la evoluția României în
perioada 1990 -2010, ținând seama de elemente constituente ale PIB -ului:
-Exportul net

Evoluția exportului net în România în perioada 1990 -2010

Figura 2.

Exportul net se calculează ca diferență între valoarea exporturilor și cea a importurilor,
faptul că rezultatul este negativ însemnând că cifra importurilor depășește cu mult cea a
exporturilor. Conform graficului, în perioada 1990 -2000, diferența dintre c ele două nu era foarte
mare, însă odată cu anul 2003, importurile au crescut semnificativ față de exporturi, anul 2009
fiind singurul care reprezintă excepția în această creștere a importurilor, în acest an realizându -se
o creștere semnificativă a exportur ilor, urmată de o scădere mai mică în anul 2010.

-Cheltuielile private
Cheltuielile private sau consumul privat reprezintă cea mai mare componentă a PIB,
reprezentând cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate în : bunuri
durabile, bunuri perisabile și servicii , cheltuieli precum hrană, chirie, bijuterii.

-80000-70000-60000-50000-40000-30000-20000-10000010000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Anul
Exportul net

18
Evoluția consumului privat în România în perioada 1990 -2010

Figura 3

Se poate observa conform acestui grafic că, odată cu trecerea la economia de piață,
consumul privat de bucuri a crescut în România, anul 2008 reprezentând apogeul din punct de
vedere al cheltuielilor realizate de consumatori, pentru ca din anul 2009 (odată cu criza
economică) acest consum privat să înceapă să scadă.
Una din problemele de actualitate ale Guvernului român este faptul că încasează jumătate
din sumele pe care ar trebui să le colecteze din TVA și nu r eușește să găsească soluții pentru a
combate evaziunea, preferând taxarea mai împovărătoare a veniturilor existente.
Raportul dintre încasările bugetului din taxa pe valoarea adăugată (TVA) și consumul
privat, cu alte cuvinte, rata implicită de taxare, es te de 10 -12%, demonstrând că circa jumătate
din bunurile și serviciile vândute în România eludează pla ta taxei. Concluzia se desprinde atât
dintr -o analiză a Comisiei Europene referitoare la sumele colectate de bugetele statelor membre,
cât și dintr -un document al Consiliului Fiscal.

050000100000150000200000250000300000350000400000450000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010Anul
Chelt private

19
-PIB nominal

Evoluția produsul intern brut nominal în România în perioada 1990 -2010

Figura 4

Conform acestei reprezentări grafice, se poate constata faptul că, odată cu trecerea de la o
economie de comandă, planificată centralizat ce s -a dovedit ineficientă, la o economie de piață , a
reprezentat pentru anii 1990 -1993 un produs intern brut aproape egal, pentru ca acesta să crească
progresiv de la an la an, apogeul fiind reprezentat din nou de anul 2008 (de asemenea, anul în
care cheltuielile private au fost maxime pentru intervalul de timp 1990 -2010). Anul 2009 a
însemnat o scădere în valoarea PIB -ului nominal, cu toate că în acest an au crescut cu 10%
impozitele pentru activitățile agricole, în ace st an se oprea o sumă de 15,2 mld lei din
impozitarea veniturilor din salarii și pensii iar spre deosebire de anul 2008, microîntreprinderile
cotizează la stat cu 85% mai mult decât în 2008. Anul 2010 a reprezentat o urcare în creșterea
PIB-ului nominal, a jungând la aproape valoarea celui din 2008. Aceasta se datorează creșterii
exportului net (a crescut exportul) și investițiilor nete, cheltuielile private și cele guvernamentale
scăzând.

0100000200000300000400000500000600000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010Anul
PIB nominal

20

5.Bibliografie
1) http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2010/A2ro_11_2010.pdf

2) http://www.sgg.ro/docs/File/SGG/ac te_normative/MO -907.pdf

3) http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2009/bsp_12.pdf

4) http://www.i nsse.ro/cms/rw/pages/arhivaBuletine2009.ro.do

5) http://www.bnr.ro/Buletinul -lunar -al-BCE -3222.aspx

6) http://www.bnr .ro/PublicationDocuments.aspx?icid=3043

7) https://statistici.insse.ro/ipc/

8)http://www.insse.ro/cms/rw/pages/comunicate/pib.ro.do;jsessionid=0a02458c30d550d7fda54c
dc43fab67a95089cf660cf.e38QbxeSahyTbi0S e0

9)http://www.capital.ro/detalii -articole/stiri/jumatate -din-consumul -privat -ocoleste -tva-
142523.html

10)http://www.zf.ro/zf -24/proiectul -de-buget -pe-2009 -cititi-aici-principalele -prevederi -3846981/

11) Macroeconomie – Prof.Univ. Dr. Ioan Eugen Tiganes cu, Prof. Univ. Dr. Mihail Daniel
Roman – Editura ASE, 2001

12) Macroeconomie – Modele statice și dinamice de comportament – Stelian Stancu, Nora
Mihail – Editura Economica, 2009

13) Interacț iunea real – nomin al în dinamica economiei româneș ti – Gheorghe H. Popescu,
Elvira Nica

14) Macroeconomie –suport de curs – Lect. Univ. Dr. Daniel Toba – Universitatea din Craiova