ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE , BUCUREȘTI [310350]

[anonimizat], Asigurări, Bănci și Burse de Valori

Analiza financiară a unei bănci comerciale din România

BANCA TRANSILVANIA

~ proiect ~

Realizatori:[anonimizat] 1541, Seria B

București 2014

Contents

Introducere

În proiectul nostru ne propune să analizăm din punct de vedere financiar Banca Transilvania pe ultimiii trei ani de activitate. Prin urmare vom analiza perioada 2011-2014. În realizarea acestui proiect ne vom folosi de rapoartele publicate de această bancă în perioada analizată. Din păcate nu avem cum să verificăm veridicitatea datelor însă mizăm faptul că datele publicate sunt cât se poate de realiste și reflectă foarte bine situația reală a băncii. [anonimizat], vom discuta despre veniturile și cheltuielile pe care le-a obținut/[anonimizat](în cazul în care acesta a existat) și modul în care acesta a evoluat pe perioada analizată.

De asemenea vom puncta despre impactul pe care l-a [anonimizat] a băncii , [anonimizat], iar în cele din urmă vom încheia cu câteva aspecte de îmbunătățit/propuneri , așa cum le vedem noi.

2. Localizarea băncii comerciale în cadrul sistemului bancar românesc (caracterizarea băncii: acționariat, obiective, etc.)

Banca Transilvania (BT) este Banca Oamenilor Întreprinzători din Romania., [anonimizat] a 3-a [anonimizat], la finalul primului trimestru din 2013. Misiunea Băncii Transilvania este aceea de a [anonimizat], oferite cu profesionalism. [anonimizat], sunt: Suflet, Energie și Idei Noi.
Istoria BT a [anonimizat], în 1994, la inițiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o [anonimizat]. Spiritul antreprenorial al fondatorilor a [anonimizat]-o [anonimizat], la nivel regional și național. Banca și-a [anonimizat], în scurt timp aceasta a început să se dedice și domeniului retail. În anul 1997, Banca Transilvania a [anonimizat] a fost cotată la Bursa de Valori București. 
[anonimizat] 15% [anonimizat] – Divizia de investiții a Băncii Mondiale.Un moment de referință pentru banca a fost anul 2003, [anonimizat] a băncii. Re-branding-ul a [anonimizat], precum și implementarea unui standard nou privind unitatile sale.Activitatea Băncii Transilvania este structurată pe patru linii de afaceri: retail, IMM, corporate și Divizia pentru Medici. Banca și-a [anonimizat] a susține dezvoltarea pe fiecare segment.

Componenta grupului:

Banca Transilvania – piesa centrală

BT Asset Management S.A.I. S.A.

BT Direct

BT Leasing

BT Securities

Compania de Factoring

BT Operational Leasing

Echipa Băncii Transilvania este formată din peste 6.000 de angajați, iar media de vârsta este de 33 de ani. BT este unul dintre cei mai doriți angajatori din Romania, situându-se între primele 20 de companii, conform clasamentului realizat in 2012 de Catalyst Consulting si făcut public prin intermediul presei.Banca Transilvania este prezentă în toate centrele economice importante din țară, având o rețea formată din peste 560 sucursale, agenții și puncte de lucru.Banca Transilvania înseamnă un grup financiar puternic, Grupul Financiar BANCA TRANSILVANIA, care oferă servicii integrate – banking, administarea investițiilor, finanțarea consumatorilor, leasing, tranzacții mobiliare, factoring, prin intermediul companiilor sale: BT Securities, BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Leasing, BT Operational Leasing, BT Direct, Compania de Factoring etc.

Figura 1. Structura acționariatului după tipul capitalului

Sursa : site-ul Bancii Transilvania – http://www.bancatransilvania.ro/actionari/structura-actionariatului/

Figura 2. Structura acționariatului – decembrie 2013

Sursa : Prezentări – site-ul Bancii Transilvania – http://www.bancatransilvania.ro/uploads/Prezentare%20BT_T4%202013%20RO.pdf

Obiective

Obiectivele privind administrarea riscurilor semnificative au în vedere asigurarea realizării adecvării capitalului la profilul de risc și a realizării indicatorilor bugetari previzionați în condiții de risc controlat care să asigure atât continuitate în desfășurarea activității pe baze sănătoase, cât și protejarea intereselor acționarilor și clienților.

Sursa : Prezentari – site-ul Bancii Transilvania – http://www.bancatransilvania.ro/uploads/Prezentare%20BT_T4%202013%20RO.pdf

BANCA TRANSILVANIA IN ANUL 2013: OBIECTIVE SI REALIZARI

Cu o cota de piata de 8,85% în funcție de volumul activelor nete, Banca Transilvania și-a consolidat în anul 2013 locul trei în topul băncilor din sistemul bancar românesc.

Prin acțiunile desfășurate în anul 2013, Banca Transilvania s-a înscris în linia strategică traditională

OBIECTIVE CALITATIVE stabilite si realizate de Banca Transilvania in 2013:

Mentinerea si consolidarea pozitiei de top, locul 3 in sistemul bancar in anul 2013; cota depiata in functie de active a crescut de la 8,1% la 8,85%;

Pastrarea / imbunatatirea calitatii portofoliului de credite;

Orientarea catre piata in dezvoltare pe segementul agricultura si cofinantare de proiecte dinfonduri europene;

Implementarea de noi solutii informatice destinate cresterii eficientei vanzarilor;

Imbunatatirea sistemelor de gestionare a riscurilor si de control.

OBIECTIVE CANTITATIVE asumate si realizate de Banca Transilvania in 2013:

Sursa : Prezentari – site-ul Bancii Transilvania – http://www.bancatransilvania.ro/uploads/Prezentare%20BT_T4%202013%20RO.pdf

Pe parcursul anului 2013 creșterea economică pe piețele emergente a fost temperata, că urmare a unei cereri interne mai reduse, dar a consemnat o intensificare în țările dezvoltate. În anul 2013, la nivel european au continuat eforturile pentru dezvoltarea instrumentelor de monitorizare a riscurilor din sectorul financiar.

Începând cu anul 2014, Parlamentul European a adoptat un pachet legislativ de implementare a noilor cerințe Basel III, cerințe care includ prevederi mai stricte privind cantitatea și calitatea capitalului, precum și noi reglementări privind managementul lichidității, al activelor și pasivelor comparativ cu reglementările anterioare. Având la bază consecințele crizei economice, noul cadru de reglementare prudențiala impune un nivel minim al fondurilor proprii de nivel 1, de 4,5% din activele ponderate la risc (față de un nivel minim de 2% cerut de reglementările anterioare), cerința totală de capital se păstrează la nivelul de 8% din activele ponderate la risc pentru o perioadă de doi ani începând cu 2014, apoi crescând treptat până la 10,5% din activele ponderate la risc în 2019. Noile cerințe au că obiectiv acumularea de rezerve în perioadele de creștere economică, rezerve care să fie disponibile pentru a absorbi pierderile din perioadele de criză.

3. Structura activului bilanțier (în %) pe ultimii 3 ani și cauze ale acestor evoluții: în principal structura creditelor acordate pe debitori, valute

Cadrul macroeconomic

Climatul macroeconomic mondial s-a menținut dificil în anul 2011, iar sistemul financiar internațional a prezentat în continuare un grad ridicat de fragilitate aducând mai multe corecții în piețele internaționale. Banca Centrala Europeană a operat prima majorare a dobânzii de politică monetară în luna aprilie (de la 1% la 1,25%) pentru a încerca să combata inflația ridicată, urmată de a doua majorare în iulie la 1,50%. Agențiile de rating au redus ratingurile la mai multe bănci și state europene.

Sistemul financiar românesc a funcționat în anul 2012, în parametri corespunzători, pe fondul unei dinamici economice încă modeste, pe fondul creșterii creditelor neperformante, precum și în pofida unui mediu extern dificil, marcat de criza datoriilor suverane și de preocupările privind calitatea bilanțurilor și finanțarea unor instituții și sisteme bancare, îndeosebi în zona euro. Anii de criză s-au caracterizat printr-o temperare a activității de creditare în România, băncile schimbându-și orientarea de la expansiune rapidă către o strategie determinată de prudență. Instituțiile de credit și-au adaptat strategia, planurile de expansiune teritorială, portofoliul de produse și au trecut la un control mai atent al costurilor operaționale. Creșterea șomajului, restrângerea sau încetarea activității unor companii au contribuit la scăderea continuă a capacității de rambursare a creditelor cu consecințe directe asupra calității portofoliului de credite al băncilor ceea ce a condus la o creștere a volumului provizioanelor pe care instituțiile de credit au fost nevoite să le constituie, afectând implicit profitabilitatea. Banca Națională a României și-a intensificat acțiunile de monitorizare a riscurilor la nivelul instituțiilor de credit, inclusiv a celor de contagiune de pe plan extern. Principalele provocări la adresa stabilității financiare pentru perioada analizată și pentru perioada imediat următoare sunt riscul de credit și cel asociat reînnoirii finanțării externe a instituțiilor bancare autohtone cu capital majoritar străin.

Pe parcursul anului 2013 creșterea economică pe piețele emergente a fost temperată, ca urmare a unei cereri interne mai reduse, dar a consemnat o intensificare în țările dezvoltate. În anul 2013, la nivel european au continuat eforturile pentru dezvoltarea instrumentelor de monitorizare a riscurilor din sectorul financiar. Începând cu anul 2014, Parlamentul European a adoptat un pachet legislativ de implementare a noilor cerințe Basel III, cerințe care includ prevederi mai stricte privind cantitatea și calitatea capitalului, precum și noi reglementări privind managementul lichidității, al activelor și pasivelor comparativ cu reglementările anterioare. Având la bază consecințele crizei economice, noul cadru de reglementare prudențială impune un nivel minim al fondurilor proprii de nivel 1, de 4,5% din activele ponderate la risc (față de un nivel minim de 2% cerut de reglementările anterioare), cerința totală de capital se păstrează la nivelul de 8% din activele ponderate la risc pentru o perioadă de doi ani începând cu 2014, apoi crescând treptat până la 10,5% din activele ponderate la risc în 2019. Noile cerințe au ca obiectiv acumularea de rezerve în perioadele de creștere economică, rezerve care să fie disponibile pentru a absorbi pierderile din perioadele de criză. În anul 2013, sectorul financiar european a fost influențat inclusiv de criza din Cipru, însă în România efectul a fost minor, reflectându-se doar asupra băncilor cu capital cipriot. Ponderea acestora în totalul activelor sectorului bancar autohton a fost, în 2013, de aproximativ 1,4%.

Sursa: prelucrarea proprie

Portofoliul de credite BT între anii 2011-2013

2011

Portofoliul de credite al băncii, a crescut într-un ritm constant, soldul la 31 decembrie 2011 fiind de 15.358 milioane lei, mai mare cu 15% fataƒ de anul precedent și cu 2% peste nivelul previzionat.

S-a urmărit o diversificare a portofoliului astfel încât bancă să nu aibă o expunere majoră față de un anume risc de creditare specific (risc generat din dependența de un grup de clientelă, expunere majoritară față de un segment industrial, concentrarea activității pe un număr redus de produse etc).

Structură portofoliului de credite la 31.12.2011 este prezentată astfel:

– pe tipuri de clienți: 62,95% persoane juridice; 37,05% persoane fizice;

– pe tipuri de monedă: 63,72% în lei; 36,28% în valută;

– pe domenii de activitate: 17,12% Comerț; 30,63% Producție (industrie); 13,51% Servicii; 37,05% Populație; 1,69% altele;

– pe termene de scadență: 38,64% termen scurt; 17,07% termen mediu; 44,29% termen lung.

Creditele neperformante, cu restanțe mai mari de 90 de zile, reprezintă 8,62% din totalul portofoliului de credite BT existent la 31 decembrie 2011, față de 7,37% cât a fost în 2010. În cursul anului 2011, Consiliul de Administrație, în temeiul art. 13f din Actul Constitutiv, a aprobat înregistrarea pe pierderi a 178 cazuri de credite neperformante, în sumă de 9.204 mii lei, 404.945 euro și 254.119 USD, pentru care au fost epuizate toate căile legale de urmărire silită. În ceea ce privește nivelul creditelor neperformante, BT se situează sub media sistemului bancar, potrivit statisticilor BNR ( această fiind de 14,10%). Soldul provizioanelor din activitatea de creditare a crescut față de anul precedent, de la 1.356 milioane lei, la 1.806 milioane lei, din care 354 milioane reprezintă provizioane nedeductibile fiscal. Acestea au fost constituite suplimentar, pentru a avea o abordare prudența a managementului riscului de credit, în condițiile de piață actuale. Raportul dintre total provizioane constituite pentru credite și total credite neperformante este de 114,12 %, determinând un grad de acoperire adecvat perioadei actuale. Lichiditățile imediate, incluzând casă, disponibilități la bănci centrale și instituții de credit, sunt în sumă de 5.111 mil.lei, în creștere cu 9% atât față de anul precedent cât și față de nivelul previzionat. Ponderea în această grupă (4.177 mil.lei) este deținută de rezervă minima obligatorie, aflată în cont la BNR. Titlurile înregistrează o creștere de peste 50% față de anul trecut și de 17% față de nivelul bugetat, ajungând la 5.953 mil.lei la 31 decembrie 2011. Ponderea principală în această grupă (5.591 mil.lei) o reprezintă titlurile de stat. Valorile imobilizate nete, se mențin la nivelul anului trecut, și sunt în sumă de 465 mil. lei, din care imobilizările corporale reprezintă 271 mil.lei ( terenuri și clădiri 172 mil.lei), imobilizările necorporale 69 mil.lei și imobilizările financiare 125 mil.lei.

Rezultatele sistemului bancar nu au avut o evoluție liniară în anul 2011. După ce în primul semestru din 2011, sistemul bancar înregistrase un rezultat pozitiv, în trimestrul al treilea sistemul bancar a intrat din nou pe pierdere pe fondul acumulării de noi credite neperformante și al unui nivel crescut al provizioanelor, rezultatul negativ menținându-se și la sfârșitul anului.

Pentru sistemul bancar, și anul 2011 a fost un an cu pierderi (după ce anul 2010, a înregistrat pierdere pe sistem, pentru prima data după 1999), întrucât provizioanele pe care le-au constituit băncile au fost în continuare mari și au depășit în unele situații profitul operațional pe care acestea l-au obținut.

Totalul activelor nete în sistemul bancar a urcat, pe parcursul anului trecut, cu aproape 3,5%, până la 354 miliarde de lei, conform datelor publicate de Bancă Națională. În decembrie 2011, în sistemul bancar activau 41 de instituții de credit din care 8 sucursale ale băncilor străine. Avansul de anul trecut al activelor nete, de 3,5%, este cel mai mic din ultimii patru, în condițiile în care ritmul de creștere în 2010 a fost de 3,6%, în 2009, de 5%, iar în 2008, de 25,1%. În topul primelor 10 bănci după active, Bancă Transilvania deține locul trei, cu un procent de 7,27% în active totale nete în sistemul bancar.

În ceea ce privește valoarea brută a creditelor acordate clientelei raportate la depozitele atrase, nivelul acesteia a crescut de la 113,46% în decembrie 2010 la 116,70% la finalul anului trecut, indicând asigurarea necesarului de lichidități de la băncile mamă. În acest context dificil, Bancă Transilvania a confirmat din nou că activitatea să a urmat un trend pozitiv, rezultatele anuale fiind cele previzibile. Ofertă Băncii Transilvania a fost îmbogătitムîn decursul anului 2011 cu produse, servicii și campanii dedicate persoanelor fizice și companiilor, unul din obiectivele BT atinse pentru acel an fiind lansarea de soluții care sムsusțină în mod real și continuu activitatea clienților.Bancă are angajamente de creditare la 31 decembrie 2011 în sumă de 3759309 mii lei încheiate în principal cu contrapartide având grădele de risc 1-3.Totalul creditelor și avansurilor acordate clienților în anul 2011 a fost de 14.035.290, din care 8.901.400 în RON, 4.827.950 în EUR, iar 305.940 în USD.

La data de 31 decembrie 2011, principalele linii de afaceri pe care este structurată activitatea băncii sunt: Companii mari (Corporate-9495 clienți active prin atragerea unr clienți importanți în 2011), Întreprinderi mici și mijlocii (IMM), Persoane Fizice, respectiv Divizia pentru Medici ( DpM), și Trezorerie.De asemenea, a fost creață platformă de creditare a sectorului agricol, Bancă Transilvania atingând o cotă de piață pe sector de 6,17%. Portofoliul de credite al diviziei Corporate Banking a înregistrat o creștere în 2011 cu 21% față de anul precedent, atingând un volum al plasamentelor nete de 6.656 mil RON. Tot în același an s-au acordat 6.000 de credite noi , și s-au deschis peste 20.700 noi conturi de capital social, față de 12.600 în 2010, numărul clienților IMM activi la 31.12.2011 a fost de 122.517, în creștere cu 8% față 2010 și s-a lansat creditul Rapid Fără Garanții Materiale, cu peste 1.900 credite acordate la 31 decembrie 2011.

Activitatea de creditare comercială a Băncii se concentrează pe acordarea de credite persoanelor fizice și juridice domiciliate în România și Cipru. Distribuția riscului portofoliului de credite pe sectoare economice la 31 decembrie 2011 era următoarea:

Sursa:https://www.bancatransilvania.ro/uploads/Situatii_financiare_individuale_intocmite_in_conformitate_cu_Standardele_Internationale_de_Raportare_Financiara_adoptate_de_Uniunea_Europeana_la_31_decembrie_2011_.pdf

În timpul anului financiar încheiat 2011, au fost acordate Credite membrilor conducerii de către Banca Transilvania SA, creanțe atașate și provizioane în valoare de 108.076 mii RON.

2012-2013

Pe linia de CORPORATE BANKING a avut o evoluție constant pozitivă pe parcursul anului 2013, cu un vârf de performanță în trimestrul IV, reflectată în creșterea numărului de produse și servicii bancare vândute acestei categorii de clienți, comparativ cu anul 2012. Portofoliul de credite al acestei divizii a înregistrat o creștere de 13% în 2013 față de anul precedent, atingând un volum al plasamentelor de 9.882 milioane lei. Resursele atrase de la clienții corporate înregistrează, la 7 sfârșitul anului 2013, o creștere cu 16% față de 2012, ajungând la 5.807 milioane lei. La 31 decembrie 2013, linia de business Corporate avea un portofoliu de 9.336 clienți activi. S-au acordat un număr de 19.000 credite noi, din care 1.300 credite agricole, 1.930 credite pentru clienții medici și 760 credite APIA. Activitatea de factoring a înregistrat o creștere cu 40% față de volumele din anul 2012.

ÎNTREPRINDERI MICI ȘI MIJLOCII (IMM)

Resursele generate de linia de business IMM au crescut cu 12% pe parcursul anului 2013, ajungând la 2.918 milioane lei. Portofoliul de credite pe segmentul IMM este de 2.482 milioane lei la sfârșitul anului 2013, în scădere față de anul precedent cu 1%. În trimestrul IV au fost acordate peste 5.880 de credite noi.Numărul clienților IMM activi la 31.12.2013 a fost de 152.174, în creștere cu 14% față de 2012. Produsul „Contul Primul An Gratuit”, lansat în 2013 pentru companiile noi, a fost folosit de către 31% dintre firmele nou înființate în România, însemnând 18.496 de clienți start-up noi.

EVOLUȚIE PE SECTOARE DE ACTIVITATE

Departamentul Agribusiness: peste 3.000 de noi clienți ai băncii sunt din domeniul agricol. În anul 2013 s-au acordat 1.300 de credite agricole.Pentru sprijinirea sectorului agricol, Bancă Transilvania colaborează cu Fondul de Garantare a Creditului Rural. Departamentul pentru Programe Europene: pe parcursul celor 4 ani de activitate a atins un nivel de 3 miliarde lei cofinantari acordate (credite, scrisori de garanție, scrisori de confort). Departamentul pentru Medici: produsele dedicate clienților cu activitate în domenil medical au constituit un avantaj competitiv în sistemul bancar. Astfel, în anul 2013, 25% din medicii din România și 40% din persoanele juridice din domeniu medical aveau conturi deschise la Bancă Transilvania.

RETAIL BANKING

Creditele destinate acestui segment de clienți au dus la creșterea plasamentelor Băncii Transilvania pe segmentul retail cu 8% față de anul precedent, ajungând la 6.797 milioane lei. Resursele atrase de la clienții retail în 2013 sunt de 17.078 milioane lei, în creștere cu 9% față de nivelul înregistrat în 2012 (de 15.656 milioane lei). Bancă Transilvania este pe locul 3 atât în topul băncilor emitente de carduri, având 2.061.000 carduri emise, cât și în funcție de volumele tranzacționate, unde cotă de piață a ajuns la 8 16,63%. Programul Star BT a dus la creșterea tranzacțiilor la comercianți prin cardurile de credit cu 50% în 2013, față de 2012.

Rezultatele anului 2013, în bază situațiilor financiare individuale elaborate în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară adoptate de Uniunea Europeană (Ordinul BNR nr. 27/2010 cu modificările și completările ulterioare), sunt prezentate în cele ce urmează: Bancă Transilvania a încheiat anul 2013 cu active totale în sumă de 32.066 milioane lei, în creștere cu 8% față de sfârșitul anului 2012. Cea mai mare creștere, comparativ cu anul 2012, s-a înregistrat în ceea ce privește activele disponibile pentru vânzare, de 36%, urmată de creditele acordate clienților, care au crescut cu 9%. Activele băncii prevăzute că buget pentru anul 2013 sunt de 31.800 milioane lei.Bancă a depășit acest obiectiv cu 1%.

Sursa http://www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

Raportul dintre volumul creditelor la sfârșitul anului 2013, de 19.160 milioane lei, și resursele atrase de la clientelă, de 25.804 milioane lei, asigură băncii o poziție favorabilă în cadrul sistemului bancar, fiind de 74,25%, comparativ cu 104,58% pe sistem.Portofoliul de credite al Băncii Transilvania și-a păstrat structură, fiind preponderent în lei, 65% din total sunt credite acordate companiilor, iar 35% credite acordate persoanelor fizice. În anul 11 2013 portofoliul de credite a crescut cu precădere în trimestrul IV, soldul la 31 decembrie 2013 fiind mai mare cu 9% față de anul precedent și cu 1% peste nivelul previzionat. Banca Transilvania a continuat strategia de diversificare a portofoliului, atât referitor la sectoare de activitate, cât și privind grupurile de debitori.

Structură portofoliului de credite la 31.12.2013 este următoarea:

– pe tipuri de monedă: 67,39% în lei; 32,61% în valută;

– pe domenii de activitate: 15,72% comerț; 30,90% producție (industrie); 15,72% servicii; 35,47% populație; 2,19% altele;

-pe termene de scadență: 39,42% termen scurt; 14,64% termen mediu; 45,94% termen lung.

Creditele neperformante, cu restanțe mai mari de 90 de zile, reprezintă 12,57% din totalul portofoliului de credite în șold la 31 decembrie 2013, față de 11,31% cât a fost la finalul anului 2012. În cursul anului 2013, s-a aprobat radierea din activul Băncii Transilvania a 85 dosare de credite neperformante, în sumă de 7,06 milioane lei și 492 mii euro, pentru care au fost epuizate toate căile legale de urmărire silită.

Soldul provizioanelor: Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane aferente și garanții ipotecare reprezintă 122,4%, având un nivel relativ constant pe parcursul ultimilor 2 ani. Provizioanele în șold au crescut de la 2.111 milioane lei în 2012, la 2.493 milioane lei, la sfârșitul anului 2013.

Lichiditățile imediate, sunt în sumă de 5.768 milioane lei, în scădere cu 16% față de anul precedent și peste nivelul minim considerat acceptabil de către bancă, din perspectivă riscului de lichiditate. Lichiditățile imediate cuprind în principal casă, disponibilități la bănci centrale și instituții de credit, ponderea în această grupă (3.510 milioane lei) fiind deținută de rezervă minima obligatorie, aflată în cont la BNR. Titlurile înregistrează o creștere cu peste 36% față de anul trecut, ajungând la 9.040 milioane lei, la 31 decembrie 2013. Ponderea principală în această grupă (8.473 milioane lei) o reprezintă titlurile de stat. Valorile imobilizate, sunt aproximativ la același nivel că și în anul 2012, de 446 milioane lei, din care imobilizările corporale reprezintă 289 milioane lei (terenuri și clădiri: 203 milioane lei), imobilizările necorporale 83 milioane lei și imobilizările financiare 74 milioane lei.

La 31 decembrie 2013, 64% din depozitele atrase sunt în lei și 36% sunt în valută. Depozitele atrase au crescut în 2013 cu 11% față de anul anterior, ritmul fiind superior creșterii generale de 5% înregistrat la nivelul sistemului bancar.

Sursa: http://www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

Din punctul de vedere al activelor totale, al plasamentelor în credite și a resurselor atrase, poziția băncii în cadrul sistemului bancar, este următoarea:

Sursa: http://www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

4.Structura pasivului bilanțier (în %) pe ultimii 3 ani și cauze ale acestor evoluții: în principal structura datoriilor privind clientela pe debitori, valute, structura capitalurilor proprii

Sursa: prelucrare proprie

2011

Resursele atrase de la clientelă corporate înregistrează la sfârșitul anului 2011 o creștere cu 8% față de 2010, ajungând la 4.540 milioane lei. De asemenea, s-a lansat platformă de Factoring BT care atingea în decembrie un plasament de peste 1 miliard ron cu un PAR 90 <1%. Resursele generate de linia de business IMM au crescut cu 22% pe parcursul anului 2011, ajungând la 2.182 milioane lei. Plasamentele nete pe clienții IMM sunt de 1.311 milioane lei la sfârșitul anului 2011, în creștere față de anul precedent cu 12%. Resursele atrase de la segmentul Retail în 2011 sunt de 12.994 mil lei, în creștere cu 20% față de nivelul înregistrat în 2010 (10.845 mil lei);

Valoarea totală a resurselor atrase din sectorul Divizia pentru medici a crescut cu 16%,ajungând la 430 mil lei, în timp ce numărul total de credite a fost de 5360.

În vederea continuării procesului de aliniere gradualムla standardele în domeniu ale Băncii Centrale Europene, Banca Națională a României a hotărât reducerea începând cu luna aprilie 2011, a ratei rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută cu scadențaƒ reziduală de sub doi ani ale instituțiilor de credit la nivelul de 20% de la 25%. Rată rezervelor minime obligatorii aplicabilă pasivelor în lei a rămas neschimbată pe parcursul anului 2011, la nivelul de 15 %.

Din punct de vedere al depozitelor atrase de la clienți nebancari, soldul înregistrat la sfârșitul anului a fost de 20.147 milioane lei, în creștere cu 17% față de anul anterior și cu 7% peste nivelul previzionat.

În ceea ce privește monedă în care sunt depozitele atrase, 65% sunt în lei și 35% în valută. Raportul credite / depozite înregistrează un nivel subunitar de 0,76 (0,78 în anul 2010), iar pe sistem bancar raportul a fost de 116,7% la 31.12.2011 (113,46% în 2010).

Bancă Transilvania a menținut o rată optimă a lichidității, datorată bazei consistente de resurse atrase.

Sursa:https://www.bancatransilvania.ro/uploads/Raportul_Administratorilor___.pdf

În același timp, a păstrat un nivel adecvat al capitalului și a indicatorilor financiari generali, în conformitate cu principiile bancare sănătoase; rata de solvabilitate a fost de 11,87% cu profitul inclus . Din punctul de vedere al activelor totale, al plasamentelor în credite și a resurselor atrase, poziția băncii în cadrul sistemului bancar, este prezentată grafic astfel:

Sursa https://www.bancatransilvania.ro/uploads/Raportul_Administratorilor___.pdf

Capitalurile proprii ale băncii au fost la 31.12.2011 în sumă de 2.127.700.059 lei, din care:

– capital social 1.773.658.066 lei, reprezentat de 1.773.658.066 acțiuni cu o valoare nominală de 1 lei /acțiune;

– rezerve legale: 116.938.676 lei;

– rezerve pentru riscuri bancare: 77.892.714 lei;

– alte rezerve: 5.420.791 lei;

– rezerve din reevaluare: 30.000.070 lei;

– acțiuni proprii: – 1.903.848 lei;

– rezultat reportat: 3.165.051 lei;

– profit : 131.870.976 lei;

– repartizare profit: -9.342.437 lei.

Capitalul social la începutul anului 2011 a fost de 1.470.600.998 lei și a fost majorat în cursul anului conform Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor cu sumă de 303.057.068 lei, din care prin utilizarea rezervelor constituite din profitul net în sumă de 295.735.713 lei. La sfârșitul anului capitalul social a ajuns la valoarea de 1.773.658.066 lei.

Capitalul social avea următoarea structură la 31.12.2011:

Sursa https://www.bancatransilvania.ro/uploads/Raportul_Administratorilor___.pdf

2012-2013

Datoriile înregistrate la 31.12.2012 au ajuns la 26.896.185 mii lei, mai mari cu 14 %comparativ cu anul precedent, creșterea datorându-se în mod special volumului mai mare a resurselor atrase de la clientelă, care a deposit cu 14% nivelul înregistrat în 2011( de la 20.257.251 mii lei la 23.167.128 mii lei).

Capitalurile proprii ale Băncii Transilvania au fost, la 31.12.2013, de 3.082.493.781 lei,iar în 2012 de 3.035944, crescând cu 19% față de anul precedent, din care: -capitalul social înregistrat la Registrul Comerțului este reprezentat de 2.206.436.324 acțiuni cu o valoare nominală de 1 leu /acțiune, la care se adaugă 86.501.040 milioane lei ajustarea în funcție de inflație a capitalului social și surplus din reevaluarea mijloacelor fixe utilizat la majorarea capitalului social, dar care nu a fost realizat până la data trecerii la aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.

– rezerve legale: 156.131.758 lei;

– rezerve pentru riscuri bancare: 77.892.714 lei;

– rezerve din reevaluarea titlurilor disponibile pentru vânzare: 97.310.821 lei;

– rezerve din reevaluare imobilizări corporale și necorporale: 28.996.540 lei;

– acțiuni proprii: -818.187 lei;

– rezultat reportat: 77.299.780 lei;

– profit: 374.898.104 lei;

– repartizare profit: -22.155.113 lei.

La începutul anului 2013, capitalul social înregistrat la Registrul Comerțului a fost de 1.903.042.413 lei și a fost majorat în cursul anului conform Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor cu sumă de 303.393.911 lei, prin utilizarea rezervelor constituite din profitul anului 2012. La sfârșitul anului capitalul social înregistrat la Registrul Comerțului a ajuns la valoarea de 2.206.436.324 lei.

Capitalul social avea următoarea structură la 31.12.2013 și 31.12.2012:

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

Capitalizarea bursieră a băncii a fost la 31.12.2013 de 3,64 miliarde de lei, respectiv812 milioane de euro, iar la 31.12.2012 de 2,41 miliarde de lei, respective 546 milioane de euro.

Evoluția în anii 2012 și 2013 a băncii BT este prezentată în graficul următor:

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

5.Veniturile și cheltuielile cu dobânzile: comparație pe ultimii 3 ani și cauze ale acestor evoluții

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2012/raport_administratori_bt_an_2012.pdf

Veniturile și cheltuielile din dobânzi sunt recunoscute în contul de profit și pierdere în conformitate cu principiile contabilității de angajamente. Acestea includ valoarea amortizată liniar a oricărui discount, primă sau alte diferențe între valoarea inițială a instrumentului financiar și valoarea acestuia la maturitate.

Veniturile din comisioane generate de acordarea de credite și avansuri sunt amortizate și recunoscute ca o ajustare a veniturilor din dobânzi aferente creditelor și avansurilor acordate folosindu-se metoda liniară.

Comisioanele ce sunt parte integrantă a ratei efective a dobânzii unui instrument financiar includ comisioane aferente acordării de credite, care pot reprezenta o compensație pentru activități cum ar fi: evaluarea situațieifinanciare a debitorului, evaluarea și înregistrarea garanțiilor, colateralelor și a altor contracte similare, negocierea clauzelor aferente instrumentului, elaborarea și procesarea documentelor, precum și încheierea tranzacției; comisioane de angajament primite pentru acordarea unui credit, când este probabilă acordarea

unui credit etc.

Comisioanele încasate ce sunt parte integrantă a ratei efective a dobânzii creditelor acordate se înregistrează în creditul contului “venituri înregistrate în avans”, urmând a fi recunoscute în conturile de venituri din dobânzi din clasa 7 pe durata derulării creditului.În anul 2012 și 2013, veniturile și cheltuielile din dobânzi aferente instrumentelor financiare au fost recunoscute în rezultatulexercitiului la cost amortizat folosind metoda dobânzii efective.Metoda dobânzii efective este o metodă de calcul a costului amortizat al unui activ financiar sau a unei datorii financiare și de alocare a venitului sau a cheltuielii din dobânzi pe o perioadă relevantă de timp. Rata dobânzii efective este rata exactă care actualizează fluxurile viitoare estimate de numerar de plătit sau de încasat pe perioada de viață a instrumentului financiar, sau, când e cazul, pe o perioadă mai scurtă, la valoarea netă raportată a activului sau datoriei financiare. Pentru calculul ratei dobânzii efective, Banca estimează fluxurile viitoare de numerar luând în considerare toți termenii contractuali ai instrumentului financiar (de exemplu, plăți în avans, opțiuni call și alte opțiuni similare), dar nu ține cont de pierderi viitoare din credit.

Metoda calcul include toate spezele și comisioanele plătite sau primite între părțile contractuale care sunt parte integrantă a dobânzii efective, costurile de tranzacționare, și alte prime și discounturi.

Modificările de valoare justă a instrumentelor derivate deținute pentru acoperirea riscului și a altor active, datorii financiare ținute la valoare justă sunt prezentate în rezultatul net provenind din alte instrumente financiare ținute la valoare justă prin profit sau pierdere.Odată ce un activ financiar sau un grup de active financiare a înregistrat o pierdere din depreciere, venitul din dobânzi este recunoscut ulterior, folosind rata dobânzii pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare în scopul măsurării pierderii din depreciere aplicate la valoarea contabilă netă a activului. Suma rezultată dinacest efect a fost de 137.632 mii LEI pentru anul 2012 (71.188 mii LEI pentru anul 2011) constând în scăderea veniturilor din dobânzi și în diminuarea cheltuielilor cu provizioanele.

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

Venituri nete din dobânzi: sunt în sumă de 716,58 mil.lei în 2011, mai mici cu 3% față de anul precedent, și cu 4% sub nivelul proiectat; această diminuare a ritmului de creștere a veniturilor se datorează reducerii marjelor de dobândă într-un context economic dificil, în care activitatea de creditare a avut o evoluție lentă.Veniturile din dobânzi pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2012 includ veniturile din dobânziaferente activelor financiare depreciate în sumă totală de 147.960 mii LEI (2011: 86.086 mii LEI).

Veniturile din dobânzi pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2013 includ veniturile din dobânziaferente activelor financiare depreciate în sumă totală de 206.234 mii lei (2012: 147.960 mii lei).

Veniturile și cheltuielile cu dobânzile din active și datorii altele decât cele evaluate la valoarea justă prin contul de profit și pierdere au fost calculate în anii 2012 și 2013 folosind metoda ratei efective a dobânzii.

Veniturile nete din dobânzi au fost în 2012 mai mari cu 6 % față de anul precedent (de la 968.715 mii lei față de 913.838 mii lei în 2011), în principal datorită creșterii veniturilor din titluri.Pierderea din depreciere calculată la creditele depreciate este inclusă în veniturile din dobânzi, suma rezultată din acest efect fiind de 132.565 mii lei pentru anul 2013 (137.632 mii lei pentru anul 2012) și constand în scăderea veniturilor din dobânzi și în diminuarea cheltuielilor cu provizioanele.

6. Veniturile și cheltuielile cu comisioanele: comparație pe ultimii 3 ani și cauze ale acestor evoluții

Veniturile si cheltuielile din comisioane sunt recunoscute în contul de profit și pierdere în conformitate cu principiile contabilității de angajamente. Veniturile din comisioane cuprind în special comisioane primate pentru administrarea conturilor clienților persoane fizice și juridice, comisioane din activitatea de creditare, pentru emiterea de garanții, deschiderea de acreditive documentare și servicii asociate cardurilor. Cheltuielilecu comisioanele includ comisioanele plătite pentru serviciile similare primite de Banca. De asemenea, Banca amortizează cheltuielile directe asociate tranzacțiilor de acordare de credite, emitere de

scrisori de garanție și acreditive, cum ar fi cheltuielile cu polițele de asigurare a riscului financiar aferent creditelor pentru persoane fizice.

Comisioanele rezultă din serviciile financiare oferite de Bancă: acordări de credite, comisioane dinangajamente, comisioane din carduri, comisioanele din administrarea numerarului, servicii de brokeraj, consultanță și planificare financiară, servicii bancare de investiții și servicii de gestionare a activelor.

Veniturile și cheltuielile din comisioane direct atribuibile activului sau datoriei financiare la momentul inițierii (atât venit cât și cheltuială), sunt incluse în calculul ratei efective a dobânzii.

Comisioanele aferente angajării creditelor sunt amortizate împreună cu celelalte costuri directe și recunoscute ca ajustare a ratei de dobândă efectivă a creditului.

Alte venituri din comisioane provenite din serviciile financiare prestate de către Bancă, incluzând servicii de consultanță pe plan investițional, servicii de brokeraj și servicii de administrare a conturilor sunt recunoscute în rezultatul exercițiului în momentul în care serviciul respectiv este prestat. Alte cheltuieli cu comisioane se refera în principal la comisioane de tranzacționare și servicii, care sunt recunoscute în momentul în care se

efectuează serviciile.

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

Venituri din comisioane: au avut o evoluție pozitivă în anul 2011, fiind înregistrate 368,72

mil.lei venituri din comisioane, cu 3% mai mult decât s-a realizat în 2010 și cu o ușoară depășire față de prevederi. Comisioanele din activitatea de creditare au înregistrat 282 mil.lei, iarveniturile din comisioanele pe operațiuni au fost de 86 mil.lei.Comisioanele încasate la instrumentarea creditelor în valoare de 120 milioane lei, au fost eșalonate pe perioada creditării, această sumă urmând a afecta veniturile în perioadele următoare.

În 2012, veniturile nete din speze și comisioane ale grupului au crescut cu 9 % față de 2011, fiind de 437.398 mii lei, față de 402.738 mii lei, datorită în special evoluției pozitive a comisioanelor din operațiuni ca urmare a creșterii numărului de tranzacții.În anul 2013 Banca a reclasificat comisioanele de gestiune a creditelor la categoria dobânzi deoarece le-a considerat ca sunt parte integrantă a ratei dobânzii efective a unui instrument financiar.Astfel, câștigurile nete din vânzarea instrumentelor financiare disponibile pentruvânzare au fost reclasificate pe o poziție distinctă în contul de profit și pierdere și situația altor elemente ale rezultatului global și comisioanele de gestiune a creditelor au fost reclasificate din venituri din speze și comisioane în venituri din dobânzi. Aceste reclasificări au avut ca efect următoarele schimbări în contul de profit și pierdere și situația altor elemente ale rezultatului global pentru cifrele comparative:

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2012/raport_administratori_bt_an_2012.pdf

7. Veniturile și cheltuielile cu titlurile (dacă există): comparație pe ultimii 3 ani și cauze ale acestor evoluții

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

La 31 decembrie 2011 diferența între prețul de achiziție și prețul de rambursare al obligațiunilor și a altor titluri cu venit fix care au caracter de imobilizări financiare este de 39.535 lei (39.641 lei -31 decembrie2010).Diferența pozitivă dintre valoarea de piață și valoarea de achiziție a titlurilor de plasament înregistrate de bancă a fost la finele anului 2011 de 31.594.465 lei, în timp ce la finele anului 2010 a fost de 24.763.042,67 lei. Banca a înregistrat la 31 decembrie 2011 un provision pentru deprecierea titlurilor de plasament în sumă de 32.668.770 lei (31 decembrie 2010: 29.389.380lei ).Pe parcursul celor 3 ani suma de 28.450 mii lei reprezentând certificatele de trezorerie deținute de bancă este oferită ca garanție pentru operațiunile curente (RoCLEAR, SENT, MASTERCARD și VISA).

Certificatele de trezorerie emise de Guvernul Romaniei au scadențe între 2013 și 2022.

La 31 decembrie 2012, banca a intrat în tranzacții de tip repo cu alte instituții financiare, având ca suport titluri disponibile pentru vânzare în valoare de 1.721.650 mii lei (31 decembrie 2011: 1.276.023 mii lei). De asemenea, banca mai avea gajate titluri disponibile pentru vânzare în sumă de 466.819 mii lei(31 decembrie 2011: 346.518 mii lei).

Certificatele de trezorerie emise de Guvernul Romaniei au scadențe între 2014 și 2027.

La 31 decembrie 2013, banca a intrat în tranzactii de tip repo cu alte instituții financiare, având ca suport titluri disponibile pentru vânzare în valoare de 1.615.107 mii lei (31 decembrie 2012: 1.721.650 mii lei).

La sfârșitul lui 2013, banca nu mai avea gajate alte titluri disponibile pentru vânzare (31 decembrie 2012: 466.819 mii lei).

Reclasificarea titlurilor disponibile pentru vânzare în credite și avansuri

Începând cu anul 2008, banca a clasificat din categoria titluri disponibile pentru vânzare în categoria “credite si avansuri” euro-bonduri, operațiune care s-a facut în baza amendamentului la IAS 39 “Instrumente financiare recunoaștere și evaluare” și IFRS 7 “Instrumente financiare: prezentare”.Banca a identificat activele financiare care au îndeplinit condițiile impuse de această categorie (active financiare nederivate cu plăți fixe sau determinabile care nu sunt cotate pe o piață activă) precum și cea de deținere într-un viitor previzibil.

Valoarea titlurilor clasificate în categoria “credite și avansuri” la sfârșitul anului 2011 a fost de 202.819mii LEI.

În cursul anului 2012 Banca a mai achiziționat și a clasificat în aceeași categorie, obligațiuni corporative emise de UniCredit International Bank (Luxembourg) S.A. și Intesa Sanpaolo S.P.A. în sumă de 25.000 mii LEI, iar obligațiuni corporative în valoare de 143.190 mii LEI au ajuns la scadență în cursul anului 2012.

În trimestrul al treilea al anului 2013, banca a achiziționat un certificat de participare emis de Raiffeisen Centrobank AG, având la bază acțiuni SIF 2 Moldova. Acesta a fost încadrat în categoria titlurilor disponibile pentru vânzare.Câștigurile realizate la cedarea activelor financiare disponibile pentru vânzare reclasificate din alte elemente ale rezultatului global în contul de profit și pierdere au fost de 223.276 mii lei (2012: 91.791 mii lei) cu impozit aferent de 35.724 mii lei (2012: 16.687 mii lei).

Mișcarea titlurilor în categoria “Credite și avansuri” este reflectată în tabelul de mai jos:

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

8.Cheltuielile administrative generale (structură și evoluție pe ultimii 3 ani)

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

A.Cheltuieli cu personalul

Cheltuielile cu personalul sunt în sumă de 441.242.539 mii lei la sfârșitul anului 2013, mai mari cu 10% decât în anul precedent, și cu 15% față de anul 2011, datorită creșterii activității grupului și datorită acordării unorbonusuri de performanță pentru angajați.

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

Numărul de angajați activi ai Băncii Transilvania la 31 decembrie 2013 era de 6.041, față de6.780 persoane în decembrie 2012 și 6.788 persoane în decembrie 2011.

Numărul mediu de angajați ai Băncii Transilvania la31 decembrie 2013 a fost de 6.107, pe când la 31 decembrie 2012 a fost de 6.034 persoane, iar la 31decembrie 2011 de 5.933 persoane.

Numărul mediu de personal angajat în cursul anului 2013- 2011 a fost:

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

B.Alte cheltuieli administrative

Cheltuielile cu amortizarea la nivelul grupului sunt în sumă de 54.710 mii lei, înregistrând o scădere cu 14%, respectiv, 18% față de anii trecuți datorită temperării activității de investiții.

Alte cheltuieli operaționale, incluzând cheltuieli cu taxe, chirii, întreținere și reparații și altele, au crescut în anul 2013 cu 10% față de 2012 când erau în sumă de 400.439 mii lei și 2011 când cumulau 364.386 mii lei.

Sursa www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

9. Evoluția profitului net (prin calculul ratei de rentabilitate financiară și ratei de rentabilitate economică) pe ultimii 3 ani ( 2011, 2012, 2013) și comparația cu media ratelor de profitabilitate ale sistemului bancar românesc

Rata rentabilității economice (ROA – return on assets) se determină ca raport între profitul net și activul total al băncilor și exprimă rentabilitatea utilizării activelor, adică profitul net obținut de o unitate monetară de activ.

Rata rentabilității financiare (ROE – Return on equity) se determină ca raport între profitul net și capitalul propriu și oferă informații cu privire la profitul înregistrat pe unitatea de valoare contabilă a investiției acționarilor în bancă. Acest indicator reflectă profitul net generat de o unitate monetară de capital, fiind cea mai semnificativă expresie a profitului bancar din perspectiva acționarilor (fiind denunmit și „rentabilitatea acționarilor”).

2011

Profitul brut realizat de BT în 2011 (incluzând și sucursala Cipru) este de 185,77 milioane lei, față de 135,02 milioane, cât a fost înregistrat în anul precedent, creșterea fiind de 38%.

Profitul net a ajuns la 131,87 milioane de lei, în creștere cu 35%, comparativ cu 2010. Față de prevederile bugetare ale anului 2011, profitul brut a fost realizat în proporție de 103%.

Figura 1. Indicatorii monitorizați de Banca Naționala a României prin sistemul de supraveghere prudențială

Sursa : Raportul Administratorilor Băncii Transilvania pentru anul 2011

Valorile indicatorilor CAMPL, calculați la 31.12.2011, sunt superioare limitelor impuse de Banca Națională a României, banca menținând un nivel adecvat al acestora, în conformitate cu principiile bancare care asigură soliditate si echilibru. BT are o bază consistentă de resurse atrase, aspect care a permis menținerea unei rate optime a lichidității. Astfel, indicatorul de lichiditate înregistrat la 31.12.2011, a fost de 2,32 față de minim 1, cât este prevăzut de Norma BNR nr. 24/2009. Indicatorul de solvabilitate (raportul dintre fondurile proprii și activele ponderate în funcție de riscuri) era de 11,87% la finele anului 2011, incluzând profitul, păstrându-se la un nivel ridicat pe tot parcursul anului 2011, chiar și în condițiile menținerii unui cost crescut al provizionării. Nivelul ROE s-a situat la un nivel de 6,38%, înregistrând o creștere față de anul anterior, în condițiile unei dinamici comparabile a profitului net cu cea a capitalului propriu, același lucru înregistrându-se și pentru ROA, care a înregistrat 0,58%. Analiza ROE pe baza factorilor determinanți relevă o ușoară revenire din procesul de deteriorare a capitalului bancar ca rezultat al aprecierii capacității activelor de a genera profit.

La 31 decembrie 2011, principalii indicatori de profitabilitate la nivelul sistemului bancar (rata

rentabilității financiare – ROE și rata rentabilității economice – ROA) au înregistrat valori negative, deși ușor mai favorabile decât cele din septembrie 2011 (-2,6 la sută față de -3,4 la sută, respectiv -0,2 la sută față de -0,3 la sută).

2012

Profitul brut al Băncii Transilvania este de 340,76 milioane lei, față de 278,24 milioane lei, înregistrat la 31.12.2011, creșterea fiind de 22%. Față de prevederile bugetare ale anului 2012, profitul brut a fost realizat în proporție de 122%.

Profitul net al Băncii Transilvania, în 2012, este mai mare cu 40% față de 2011, fiind de 320,43 milioane lei.

Figura 2. Indicatorii monitorizați de Banca Naționala a României prin sistemul de supraveghere prudențială – Indicatorii de prudență

Sursa : Raportul Administratorilor Băncii Transilvania pentru anul 2012

Indicatorii de prudență bancară asigură o poziționare favorabilă a băncii în sistemul bancar. Banca menține un nivel adecvat al indicatorilor, în conformitate cu principiile bancare care asigură soliditate și echilibru. BT are o bază consistentă de resurse atrase, aspect care a permis menținerea unei rate optime a lichiditatii. Astfel, indicatorul de lichiditate inregistrat la 31.12.2012, a avut valori cuprinse intre 2,11 si 19,28 pe cele 5 benzi de scadenta, cu mult peste nivelul minim impus de reglementarile BNR de 1 (Norma BNR nr. 24/2009). Solvabilitatea BT este, în continuare, la un nivel confortabil, de 12,16%, cu profitul inclus. ROA se află la un nivel de 1,14%, iar ROE se află la 12,51%.

În pofida reluării activității de creditare, sectorul bancar a consemnat la finele primului semestru din 2012 o pierdere de 192 milioane lei, sub impulsul dinamicii deprecierii activelor financiare și al efectului indus de reevaluarea garanțiilor aferente creditelor. O influență pozitivă asupra rezultatului financiar a avut-o trecerea la IFRS, cheltuielile cu ajustările de depreciere aferente activelor financiare (provizioane) înregistrate în primele șase luni din 2012 conform noilor standarde fiind cu aproximativ 1,5 miliarde lei mai mici decât cele care ar fi fost recunoscute conform abordării prudențiale.

Principalii indicatori de profitabilitate la nivelul sistemului bancar (rata rentabilității financiare – ROE și rata rentabilității economice – ROA) au înregistrat valori negative. Evoluția indicatorului cost/venit în primele șase luni din 2012 reflectă o deteriorare a capacității instituțiilor de credit de a genera profit din activitatea operațională. În lipsa unei intensificări a creditării sectorului real și a readaptării modelelor de afaceri ale instituțiilor de credit la noile realități ale cadrului macroeconomic, evoluția profitabilității ar putea continua trendul descendent, amplificând riscul erodării capitalurilor.

La sfârșitul lunii iunie 2012, ROE și ROA consemnau valori ușor negative (-1 la sută, respectiv -0,1 la sută).

2013

Profitul brut al Băncii Transilvania, la sfârșitul anului 2013 a fost de 443,10 milioane lei, față de 340,76 milioane lei, înregistrat la 31.12.2012, creșterea fiind de 30%. Față de prevederile bugetare ale anului 2013, profitul brut prezintă un surplus de 14%.Profitul net al Băncii, în 2013, a fost de 374,90 milioane lei, mai mare cu 17% față de 2012.

Figura 3. Evoluția profitului net si a activelor pe trimestre în anul 2013 (milioane lei)

Sursa : Raportul Administratorilor Băncii Transilvania pentru anul 2013

Figura 4. Indicatorii monitorizați de Banca Naționala a României prin sistemul de supraveghere prudențială – Indicatorii de prudență

Sursa : Raportul Administratorilor Băncii Transilvania pentru anul 2013

După cum putem observa și în figura de mai sus, indicatorii de rentabilitate a activelor și a capitalurilor au evoluat pe un trend pozitiv, rentabilitatea economică înregistrând la sfârșitul anului 2013 1,25%, ceea ce încadreaza Banca Transilvania între limitele de rentabilitate economică, iar rata rentabilității financiare a înregistrat 12,79%, rezultat net superior mediei pieței bancare. Sistemul bancar a încheiat anul 2013 cu un profit net de 498 milioane lei, comparativ cu o pierdere record din anul 2012, in valoare de 2,3 miliarde euro. La finele lunii decembrie 2012 sectorul bancar a consemnat un rezultat financiar negativ de 2,3 miliarde lei. O valoare superioară a indicatorului ROA poate sugera obținerea unor rezultate financiare satisfacatoare, dar totodată, poate fi rezultatul asumării unor riscuri excesive.

Valorile principalilor indicatori de profitabilitate ai sistemului bancar pentru anul 2013 (rata rentabilității economice – ROA și rata rentabilității financiare – ROE) au fost de -0,6 la sută, respectiv -5,9 la sută, revenind astfel în plaja valorilor pozitive, cu condiția reluării sustenabile a creditării sectorului privat pentru ca rezultatele financiare să se mențină pozitive pe termen mai îndelungat.

10. Impactul modificării PIB-ului din România asupra activului total și asupra profitabilității băncii pe ultimii 3 ani

2011

Analiza activului bilanțier agregat a confirmat tendințele identificate în Raportul precedent:

(i) temperarea activității bancare, în principal ca urmare a restrângerii activității de creditare;

(ii) creșterea expunerii față de sectorul guvernamental și (iii) diminuarea soldului plasamentelor

instituțiilor de credit la banca centrală, în principal ca efect al reducerii rezervelor minime obligatorii. Dinamica activului bilanțier agregat s-a menținut negativă în termeni reali pe parcursul întregii perioade analizate. Evoluția a fost imprimată, în mare parte, de persistența procesului de dezintermediere (variația anuală reală a soldului creditului acordat sectorului privat s-a adâncit în teritoriul negativ, înregistrând -3,0 la sută în 2010 și respectiv -6,1 la sută în iunie 2011); o contribuție a revenit și accelerării ratei anuale a inflației în cea de-a doua jumătate a intervalului, ca urmare a efectelor de runda întâi ale majorării cotei standard a TVA, precum și a efectului statistic al modificării cursului de schimb leu/euro.

Deficitul bugetar al Romaniei s-a situat, în anul 2011, cu puțin sub ținta impusă de Fondul Monetar Internațional. Datele pentru întregul an relevă faptul că deficitul bugetar a fost de 4,35% din PIB, cu puțin sub ținta stabilită de FMI , de 4,4% din PIB. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut în anul 2010 cu 2,5%, după un avans de 1,9% în ultimul trimestru comparativ cu aceeași perioadă din 2009. Fondul Monetar Internațional a prognozat în 2011 o creștere economică pentru România de 1,5%, dar după misiunea de la începutul acestui an și-a revizuit în urcare estimarea, la peste 2%.

Pentru sistemul bancar, și anul 2011 a fost un an cu pierderi (dupa ce anul 2010, a înregistrat pierdere pe sistem, pentru prima dată după 1999), întrucât provizioanele pe care le-au constituit băncile au fost în continuare mari și au depășit în unele situații profitul operațional pe care acestea l-au obținut. Totalul activelor nete in sistemul bancar a urcat, pe parcursul anului 2011, cu aproape 3,5%, până la 354 miliarde de lei, conform datelor publicate de Banca Națională

Avansul din anul 2011 al activelor nete, de 3,5%, este cel mai mic din perioada 2008-2011, în condițiile în care ritmul de creștere în 2010 a fost de 3,6%, în 2009, de 5%, iar în 2008, de 25,1%. Banca Transilvania a obținut tot în anul 2011 unul dintre cele mai importante premii pentru cea mai buna dinamică a profitului în sistemul bancar (Gala Bancheri de top).

Pentru anul 2011, se prevăzuse un nivel total al activelor bilanțiere de 24 miliarde lei. Acest obiectiv a fost realizat în proporție de 107%, soldul activelor fiind la sfârșitul anului de 25,74 miliarde lei. Comparativ cu realizarile anului 2010, la finele anului 2011 activele înregistrate de Banca Transilvania în echivalent lei au fost mai mari cu 19%. În clasamentul realizat după activele nete de la finele anului 2011, Banca Transilvania a ocupat poziția a treia, cu o cota de piață de, 7,27%. Profitul net a ajuns la 131,87 milioane de lei, în creștere cu 35%, comparativ cu 2010. Profitul brut realizat de BT în 2011 (incluzând și sucursala Cipru) este de 185,77 milioane lei, față de 135,02 milioane, cât a fost înregistrat în anul precedent, creșterea fiind de 38%.Deși dinamica economiei românești a revenit în teritoriu pozitiv, creșterea activelor deținute și administrate de instituțiile financiare a avut valori inferioare avansului PIB pe parcursul anului.

2012

La sfârșitul anului 2012 soldul activelor a fost de 29,57 miliarde lei, înregistrându-se astfel o creștere de 15%, trendul fiind unul în creștere, ascendent. Profitul brut al Băncii Transilvania a fost de 340,76 milioane lei, față de 278,24 milioane lei, înregistrat la 31.12.2011, creșterea fiind de 22%. Față de prevederile bugetare ale anului 2012, profitul brut a fost realizat în proporție de 122%, iar profitul net al Băncii Transilvania, în 2012, a fost mai mare cu 40% față de 2011, fiind de 320,43 milioane lei.Sistemul financiar romanesc a funcționat în anul 2012, în parametri corespunzători, pe fondul unei dinamici economice încă modeste, pe fondul creșterii creditelor neperformante, precum și în pofida unui mediu extern dificil, marcat de criza datoriilor suverane și de preocupările privind calitatea bilanțurilor și finanțarea unor instituții și sisteme bancare, îndeosebi în zona euro.

Anii de criză s-au caracterizat printr-o temperare a activității de creditare în România, băncile schimbându-și orientarea de la expansiune rapida către o strategie determinată de prudență. Instituțiile de credit și-au adaptat strategia, planurile de expansiune teritorială, portofoliul de produse și au trecut la un control mai atent al costurilor operaționale.România a înregistrat în 2012 un Produs Intern Brut de 587,4 miliarde lei, în creștere cu 0,3% față de 2011 când înregistrase un PIB de 547,8 miliarde lei.

2013

Pe parcursul anului 2013 creșterea economică pe piețele emergente a fost temperată, ca urmare a unei cereri interne mai reduse, dar a consemnat o intensificare în țările dezvoltate. În anul 2013, la nivel european au continuat eforturile pentru dezvoltarea instrumentelor de monitorizare a riscurilor din sectorul financiar. În anul 2013, sectorul financiar european a fost influențat inclusiv de criza din Cipru, însă în România efectul a fost minor, reflectându-se doar asupra băncilor cu capital cipriot. Ponderea acestora în totalul activelor sectorului bancar autohton a fost, în 2013, de aproximativ 1,4%.

Creșterea produsului intern brut în anul 2013, cu 3,5% față de anul 2012, s-a datorat creșterii exportului net și a producției agricole. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INSSE), Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2013 a fost de 631,1 miliarde lei (preturi curente), realizându-se 625,6 miliarde lei.Sistemul bancar a încheiat anul 2013 cu un profit net de 498 milioane lei, comparativ cu o pierdere record din anul 2012, în valoare de 2,3 miliarde euro. Piața bancară românească s-a caracterizat în anul 2013 printr-o creștere a depozitelor populației și o activitate de creditare lentă. Depozitele gospodăriilor populației au crescut cu 6,14%, comparativ cu anul 2012, iar creditele acordate gospodăriilor populației au scăzut cu 1,16% în 2013, față de anul 2012.Conform datelor publicate de către Banca Națională a României, activele totale din sistemul bancar la sfârșitul anului 2013 sunt de 362 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 1% față de anul 2012. Scăderea nivelului activelor totale este rezultatul diminuării activității de creditare.

Banca Transilvania își propusese pentru anul 2013 sa ajunga la un total active de 31,8 miliarde lei, o creștere deci de 8% față de anul 2012, însă a reușit să înregistreze un active total de 32,06 miliarde, deci o creștere de 8,4% față de anul 2012. În ceea ce privește profitul brut, au avut o propunere de 388 milioane lei, cu 13,9% mai mult decat in 2012 și o realizare de 443 milioane lei, crestere cu 30% fata de 2012.

Precum se poate observa din analiza efectuată mai sus pe ani, ROA, ROE, rata de lichiditate, de solvabilitate, activul total si profitul net, precum și cel brut, înregistrează toate un trend pozitiv, ascendent, determinat de capacitatea băncii de a se adapta și de a-și identifica riscurile la timp, precum și de capacitatea de predictibilitate, propunându-și obiective realiste și în concordanță cu cerințele și nevoile pieței.

11. Impactul provizioanelor pentru deprecierea activelor asupra profitabilității băncii în ultimii 3 ani.

2013

Soldul provizioanelor: Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane aferente și garanții ipotecare reprezintă 122,4%, având un nivel relativ constant pe parcursul ultimilor 2 ani. Provizioanele în sold au crescut de la 2.111 milioane lei în 2012, la 2.493 milioane lei, la sfârșitul anului 2013, înregistrând o creștere de 18,1 % față de anul 2012. Soldul provizioanelor din activitatea de creditare asigura un grad adecvat de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, de 105,53%.

Cheltuielile nete cu provizioane: 407,38 milioane lei, cu 9% mai mari decat în anul 2012, din care costul net al riscului de credit este de 386,51 milioane lei, comparativ cu 369,66 milioane lei, în 2012.Schimbarea reglementarilor contabile, începand cu anul 2012, a dus la crearea unor rezerve la dispozitia BT, de 353,81 milioane lei, care susțin capitalurile proprii, provenind din provizioane constituite suplimentar, în anii precedenți.Banca a estimat pierderile din deprecierea creditelor și avansurilor acordate clienților bazându-se pe metodologia internă și a stabilit că nu mai sunt necesare și alte provizioane pentru acoperirea pierderii din deprecierea creditelor decât cele prezentate deja în situațiile financiare individuale. În cazul în care valoarea actualizată netă a fluxurilor viitoare de numerar estimate ar diferi cu +/- 5%, provizionul pentru acoperirea pierderii din deprecierea creditelor ar crește cu 48.607 mii lei sau ar scădea cu 45.417 mii lei (31 decembrie 2012: creștere 34.623 mii lei sau scădere cu 30.200 mii lei).

Pentru angajamentele in favoarea clientelei au fost constituite provizioane in suma de 10.314 mii lei (2012: 10.020 mii lei).

2012

Provizioanele sunt recunoscute în situația individuală a poziției financiare atunci când pentru Bancă se naște o obligație legată de un eveniment trecut și este probabil ca în viitor să fie necesară consumarea unor resurse economice care să stingă această obligație și se poate face o estimare rezonabilă a valorii obligației. Pentru determinarea provizionului, fluxurile viitoare de numerar sunt actualizate folosind o rată de actualizare înainte de impozitare care reflectă condițiile curente de piață și riscurile specifice datoriei respective.Provizioanele în sold au înregistrat 2.111 milioane lei în anul 2012, înregistrând o creștere față de anul 2011 când acestea au fost în valoare de 1.659 milioane lei, și față de estimările făcute pentru anul de 2.059 milioane lei.

Soldul provizioanelor – odată cu trecerea la IFRS, BT a aplicat o metodologie de provizionare specifică acestor standarde financiare. Provizioanele în sold au crescut de la 1.659 milioane lei în 2011, la 2.111 milioane lei, la sfârșitul anului 2012 BT asigurând un grad adecvat de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante de 108,05%.Cheltuielile nete cu provizioane: sunt în sumă de 379,43 milioane lei, din care costul net al riscului de credit este de 368,14 milioane lei comparativ cu 324,50 in 2011. În anul 2011 cheltuielile nete cu provizioane au fost de 380,80 milioane lei, aproximativ la același nivel cu 2012. Schimbarea reglementarilor contabile, începând cu anul 2012 a dus la crearea unor rezerve la dispoziția BT în suma de 353 milioane lei, care susțin capitalurile proprii, provenind din provizioane constituite suplimentar, în anii precedenți.

Conducerea estimase pentru anul 2012 un nivel însemnat al provizioanelor aferente creditelor, cu o tendinșă de menținere față de cheltuiala cu provizioanele înregistrate în 2011, cu efecte corespunzătoare asupra situațiilor financiare ale Băncii. Conducerea Băncii a luat toate măsurile pe care le-a considerat necesare pentru a sprijini creșterea activității Băncii în condițiile de piață curente prin menținerea calității activelor și o politica de provizionare adecvata.

2011

Rezultatele sistemului bancar nu au avut o evoluție liniară în anul 2011. După ce în primul semestru din 2011, sistemul bancar înregistrase un rezultat pozitiv, în trimestrul al treilea sistemul bancar a intrat din nou pe pierdere pe fondul acumularii de noi credite neperformante și al unui nivel crescut al provizioanelor, rezultatul negativ menținându-se și la sfârșitul anului.Pentru sistemul bancar, și anul 2011 a fost un an cu pierderi (dupa ce anul 2010, a înregistrat pierdere pe sistem, pentru prima dată după 1999), întrucât provizioanele pe care le-au constituit băncile au fost în continuare mari și au depășit în unele situații profitul operațional pe care acestea l-au obținut.

La 31 decembrie 2011 Banca a consituit provizioane specifice în sumă de 354 milioane LEI suplimentar față de provizioanele constituite conform reglementărilor Băncii Naționale a României (31 decembrie 2010: 243 milioane LEI). În condițiile unui an de criză, în care sistemul financiar-bancar a avut de suferit prin înregistrarea unor marje de profitabilitate negativă, Banca Transilvania a reușit să obțină rezultate favorabile pentru 2011. Deși în anul 2011 PIB-ul și consumul au crescut, decizia de consum a continuat să fie afectată de limitarea venitului și expectațiile pesimiste în ceea ce privește situatia financiară ce avea să urmeze și siguranța

locului de munca. Din această cauza, la nivelul întregului sistem bancar s-au înregistrat în continuare creșteri ale restanțelor la credite și, implicit, ale soldului provizioanelor.

Se previzionase că se va atinge un nivel al provizioanelor pentru anul 2011 de 1933 milioane lei, dar s-au înregistrat mai puține decât cele estimate : 1806 milioane lei. Cu toate acestea, nivelul provizioanelor față de anul 2010 a crescut de la 1356 milioane lei, înregistrând astfel o creștere de 42%.

Soldul provizioanelor din activitatea de creditare a crescut față de anul precedent, de la 1.356 milioane lei, la 1.806 milioane lei, din care 354 milioane reprezintă provizioane nedeductibile

fiscal. Acestea au fost constituite suplimentar, pentru a avea o abordare prudentă a managementului riscului de credit, în condițiile de piață specifice anului 2011.

Raportul dintre total provizioane constituite pentru credite și total credite neperformante este de 114,12 %, determinând un grad de acoperire adecvat perioadei.

Cheltuielile nete cu provizioane s-au redus față de anul precedent, acestea fiind de 531,77

milioane lei în anul 2011, comparativ cu 640 milioane lei cât s-a înregistrat în anul anterior.

Din suma de 531,77 milioane lei, 461 milioane lei reprezintă costul net al riscului de creditare

comparativ cu 598 milioane în 2010. Din acestea, 110 milioane lei reprezintă cheltuieli cu

provizioane nedeductibile fiscal, constituite suplimentar în 2011, banca având o abordare

prudentă a managementului riscului de credit.

12. O scurtă sinteză a regulilor, principiilor contabile de evaluare a elementelor din situațiile financiare ale băncii analizate (a se utiliza notele la situațiile financiare ale băncii în acest scop)

Modificările cele mai importante aduse situațiilor financiare statutare ale filialelor pentru a le alinia Standardelor Internaționale de Raportare Financiară adoptate de Uniunea Europeană sunt:

gruparea mai multor elemente în categorii mai cuprinzătoare;

ajustări ale elementelor de active și datorii, în conformitate cu IAS 29 („Raportarea financiară în economii hiperinflationiste”) datorită faptului că economia românească a fost o economie hiperinflationista până la 31 decembrie 2003;

ajustări la valori juste și deprecierea valorii instrumentelor financiare, în conformitate cu IAS 39 („Instrumente financiare – recunoaștere și evaluare”);

constituirea de impozitul amânat; și

prezentarea informațiilor necesare în conformitate cu IFRS.

Situațiile financiare consolidate au fost întocmite pe baza convenției valorii juste: activele, datoriile financiare la valoarea justă prin profit sau pierdere, iar instrumentele financiare disponibile pentru vânzare prin rezerve, cu excepția acelora pentru care valoarea justă nu poate fi stabilită în mod credibil.Alte active și datorii financiare precum și activele și datoriile nefinanciare sunt prezentate la cost amortizat, valoare reevaluată sau cost istoric. Activele non-curente disponibile pentru vânzare sunt prezentate la valoarea cea mai mică dintre valoarea netă contabilă și valoarea justă, mai puțin costurile legate de vânzare.Elementele incluse în situațiile financiare ale fiecărei entități din Grup sunt evaluate folosind moneda mediului economic principal în care entitatea operează („moneda funcțională”). Situațiile financiare consolidate sunt prezentate în RON care este moneda funcțională și de prezentare a Grupului, rotunjite la mie.

Pregătirea situațiilor financiare consolidate în conformitate cu IFRS adoptate de Uniunea Europeană presupune din partea conducerii utilizarea unor estimări și judecați ce afectează aplicarea politicilor contabile, precum și valoarea raportată a activelor, datoriilor, veniturilor și cheltuielilor. Estimările și judecățile asociate acestora se bazează pe date istorice și pe alți factori considerați a fi elocvenți în circumstanțele date, iar rezultatul acestor factori formează baza judecaților folosite în determinarea valorii contabile a activelor și pasivelor pentru care nu există alte surse de evaluare disponibile. Rezultatele efective pot fi diferite de valorile estimate.

Estimările și judecățile sunt revizuite în mod periodic. Revizuirile estimărilor contabile sunt recunoscute în perioada în care estimarea este revizuita, dacă revizuirea afectează doar acea perioadă, sau în perioada în care estimarea este revizuita și perioadele viitoare, dacă revizuirea afectează atât perioada curentă, cât și perioadele viitoare.Informațiile legate de acele estimări folosite în aplicarea politicilor contabile care au un efect semnificativ asupra situațiilor financiare consolidate, precum și estimările ce implică un grad semnificativ de incertitudine.

Metode si politici contabile semnificative

Evaluarea la cost amortizat

Costul amortizat al unui activ sau datorie financiară reprezintă valoarea la care activul sau datoria financiară este masurată la recunoașterea inițială, mai puțin plățile de principal, plus sau minus amortizarea cumulată folosind metoda ratei efective a dobânzii pentru diferențele dintre valoarea recunoscută inițial și valoarea la data maturității, mai puțin reducerile din deprecierea activelor.

Evaluarea la valoare justa

(a) Politici aplicate dupa 1 ianuarie 2013

Valoarea justă reprezintă prețul care ar fi primit ca urmare a vânzării unui activ sau prețul care ar fi plătit pentru a transfera o datorie printr-o tranzacție normală între participanții de pe piață la data evaluarii, în principal sau, în lipsa acesteia, pe piața cea mai avantajoasă la care Grupul are acces. Valoarea justă a unei datorii reflectă riscul de neexecutare a acesteia. Atunci când există informații disponibile, Grupul măsoară valoarea justă a unui instrument utilizând prețul

cotat pe o piață activă pentru acest instrument. O piață este considerată activă în cazul în care tranzacțiile pentru un activ sau o datorie au loc cu o frecvență și un volum suficient pentru a furniza informații de stabilire a prețurilor pe o bază continuă.

În cazul în care nu există un preț cotat pe o piață activă, atunci grupul folosește tehnici de evaluare ce maximizează utilizarea valorilor observabile relevante și minimineaza utilizarea valorilor neobservabile. Tehnica de evaluare aleasă incorporează toți factorii pe care participanții de pe piața i-ar lua în considerare în stabilirea prețului unei tranzacții. Cea mai bună dovadă de valoare justă a unui instrument financiar la recunoașterea inițială este în mod normal prețul de tranzacționare – valoarea justă a unei contraprestații acordate sau primite.

(b)Politici aplicate înainte de 1 ianuarie 2013

Valoarea justă reprezintă valoarea pentru care un activ poate fi schimbat sau o datorie stinsă între părți aflate în cunoștință și care doresc să realizeze tranzacția în condiții normale de piață.Când este posibil, grupul determină valoarea justă a instrumentelor financiare folosind cotațiile de preț din piețele active. Piața este considerată a fi activa când cotațiile de preț sunt disponibile imediat și constant, reprezentând tranzacții actuale și regulate ce au loc în condiții normale de piață. În cazul în care piața este inactivă, grupul stabilește valoarea justă folosind diverse tehnici de evaluare. Tehnicile de evaluare cuprind tranzacții recente ce au avut loc în condiții normale de piață (când acestea sunt disponibile), referiri la valori juste ale altor instrumente că re sunt substanțial similare, analize de fluxuri viitoare de numerar și modele de preț pentru opțiuni. Metoda aleasă de evaluare trebuie să aibă în considerare informațiile disponibile din piață, să se bazeze cât mai puțin pe estimările grupului, să înglobeze toți factorii pe care participanții din piața îi iau în considerare în stabilirea prețurilor și să fie consistentă cu metodologiile economice acceptate avute în vederea stabilirii prețurilor instrumentelor financiare. Tehnicile de evaluare reprezintă așteptările pieței și indici ai factorilor de sensitivitate a riscului.

Identificarea si evaluarea deprecierii

La data fiecărei situații consolidate a poziției financiare, Grupul analizează dacă există vreun indiciu obiectiv, potrivit căruia activele financiare care nu sunt ținute la valoare justă prin profit sau pierdere sunt depreciate.Un activ financiar sau un grup de active financiare este depreciat și apar pierderi din depreciere dacă și numai dacă există indicii obiective cu privire la deprecierea acestora ca rezultat al unuia sau mai multor evenimente apărute după recunoașterea inițială a activului (“eveniment generator de pierderi”), iar evenimentul sau evenimentele generatoare de pierdere au un impact asupra fluxurilor de numerar viitoare ale activului financiar sau asupra grupului de active financiare care poate fi estimat în mod credibil. Este probabil ca identificarea unui singur eveniment care să fi cauzat deprecierea să fie dificil de realizat. Deprecierea este posibil să fi fost cauzată de efectul combinat al mai multor evenimente. Pierderile așteptate ca urmare a evenimentelor viitoare, indiferent de cât de probabile sunt, nu sunt recunoscute.

Dacă există indicii obiective că a avut loc o pierdere din deprecierea activelor financiare înregistrate la cost amortizat, atunci pierderea este măsurată că diferența între valoarea contabilă a activului și valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de numerar utilizând metoda ratei efective a dobânzii activului financiar la momentul inițial (rata efectivă a dobânzii calculată la momentul recunoașterii inițiale). Dacă un activ financiar are o rata variabilă a dobânzii, rata de actualizare pentru evaluarea oricărei pierderi din amortizare este rata variabilă curentă a dobânzii, specificata în contract. Valoarea contabilă a activului poate fi diminuată direct sau prin folosirea unui cont de provizion. Cheltuiala cu pierderea din depreciere se recunoaște în rezultatul exercițiului. Dacă într-o perioadă următoare, un eveniment care a avut loc ulterior momentului recunoașterii deprecierii determina reducerea pierderii din depreciere, pierderea din depreciere recunoscută anterior este reluată fie direct, fie prin ajustarea unui cont de provizion. Reducerea de depreciere se recunoaște în rezultatul exercițiului.

Desemnarea la valoare justa prin profit sau pierdere

Grupul prezintă activele și datoriile financiare la valoare justă prin profit sau pierdere atunci când:

elimină sau reduce semnificativ o inconsecvență de evaluare sau recunoaștere (“eroare contabilă”) care ar fi putut să apară din măsurarea activelor și datoriilor sau din recunosterea câștigurilor sau pierderilor acestora pe principii diferite;

sunt parte integrantă a unui grup de active financiare sau datorii financiare gestionate, evaluate și raportate conducerii în baza valorii juste conform documentației de management al riscului/strategia de investiții; sau

sunt contracte hibride prin care o entitate poate prezenta întregul contract la valoare justă prin profit sau pierdere.

Valoarea justa a instrumentelor financiare

Grupul măsoară valoarea justă a instrumentelor financiare folosind una din următoarele metode de ierarhizare :

Nivelul 1: Cotații de pe o piață activa pentru instrumente identice sau similare

Nivelul 2: Tehnici de evaluare bazate pe date observabile pe piață. Această categorie include instrumente evaluate folosind: cotații de pe o piață activa pentru instrumente similare; cotații de piața pentru instrumente similare pe piețe care sunt considerate mai puțin active; sau alte tehnici de evaluare unde datele semnificative pot fi direct sau indirect observate în datele de pe piață.

Nivelul 3: Tehnici de evaluare bazate pe date care nu pot fi observate în piață. Această categorie include toate instrumentele a căror metodă de evaluare nu include date observabile și datele neobservabile au o influență semnificativă asupra evaluării instrumentului. Această categorie include instrumente care se evaluează pe baza unor cotații de piață pentru instrumente similare unde ajustări neobservabile sau presupuneri sunt necesare pentru a reflecta diferența dintre instrumente.

Obiectivul tehnicilor de evaluare este determinarea valorii juste, care să reflecte prețul care s-ar obține în urma unei tranzacții în condiții normale de piață, pentru instrumentul financiar la data întocmirii situațiile financiare consolidate.

Reclasificarea titlurilor disponibile pentru vânzare în credite și avansuri

Începând cu anul 2008 Grupul a clasificat din categoria titluri disponibile pentru vânzare în categoria „credite și avansuri” euro-bonduri, operațiune care s-a făcut în baza amendamentului la IAS 39 „Instrumente financiare – recunoaștere și evaluare” și IFRS 7 „Instrumente financiare: prezentare”. Grupul a identificat activele financiare care au îndeplinit condițiile impuse de această categorie (active financiare nederivate cu plăti fixe sau determinabile care nu sunt cotate pe o piață activă) precum și cea de deținere într-un viitor previzibil.

13. Propuneri privind îmbunătățirea activității băncii

În cadrul Băncii funcționează Divizia Managementul Riscurilor, care raportează Comitetelor din Centrală și care are și atribuții în ceea ce privește elaborarea unor propuneri pentru reducerea riscurilor specifice, în vederea menținerii unor standarde sănătoase de creditare.

Tot Divizia Managementul Riscurilor ar trebuie să pună un mai mare accent pe:

O mai bună identificarea și evaluare a riscurilor specifice în cadrul activității de creditare;

Modul de respectare a reglementărilor interne specifice activității de creditare;

Elaborarea unor propuneri pentru reducerea riscurilor specifice, în vederea menținerii unor standarde sănătoase de creditare;

Monitorizarea creditelor acordate în funcție de performanțele financiare ale clientului, tipul creditului, natura colateralului și serviciul datoriei, conform normelor interne de creditare;

Avizarea și valorificarea calculului de indicatori cu privire la acordarea/ modificarea competentelor de creditare aferente sucursalelor, conform politicilor interne specifice;

Revizuirea periodică și recomandarea, către Comitetul Conducătorilor, a nivelelor de risc acceptabile pentru Grup;

Identificarea, monitorizarea și controlul riscului de credit la nivelul sucursalelor Băncii și subsidiarelor;

Urmărirea conformității cu normele interne, normele BNR și legislația în vigoare în activitatea de creditare desfășurată de unitățile teritoriale;

Elaborarea unor propuneri pentru reducerea riscurilor specifice, în vederea menținerii unor standarde de creditare la nivelul tuturor sucursalelor;

Analiza de risc pe noi produse de creditare/pe modificări ale produselor de creditare, cu recomandări către direcțiile implicate;

Avizarea calculului limitelor de expunere pe contrapartide;

Analiza și prezentarea periodică către Comitetul Conducătorilor și Consiliul de Administrație de rapoarte privind evoluția riscurilor semnificative (implicațiile corelării riscurilor, previziuni, s.a.m.d.);

Analiza portofoliului de credite atât la nivel individual cât și pe grupuri de active financiare cu caracteristici similare pentru a determina dacă există vreo dovadă obiectivă a deprecierii, precum și evaluarea pierderilor din depreciere, constituirea provizioanelor aferente în conformitate cu standardele IFRS;

Păstrarea avantajului competitiv și creșterea plasamentelor departamentului pentru agricultura;

Creșterea numărului de clienți retail prin dezvoltarea unor pachete de produse și servicii

bancare pe clase / categorii de clienți;

Îmbunătățirea conceptului de client service, bazat pe cross sell, găsirea de soluții rapide;

Îmbunătățirea continuă a cadrului de administrare a riscurilor;

Monitorizarea constantă a indicatorilor relevanți pentru stabilitatea și soliditatea financiară a grupului;

Un control riguros al costurilor; creșterea eficienței muncii

Menținerea calității activelor Grupului; o politica de provizionare adecvată;

Creșterea în continuare a portofoliului de clienți corporate prin identificarea și creditarea

afacerilor mature, sanatoase, care au rezistat crizei si apararea clientilor existenti.

14. Concluzii

Banca Transilvania (TLV) este controlată, neoficial, de un grup de acționari strânși în jurul președintelui său, Horia Ciorcilă, care a înființat-o, împreună cu mai mulți parteneri, în 1994.

Este a treia bancă cea mai mare bancă după valoarea activelor de pe piața autohtonă, după BCR și BRD și una dintre cele câteva care au capital majoritar românesc, păstrându-și profilul antreprenorial. BERD are peste 14,6% din acțiunile TLV. Cota de piata este de 10 – 11% în ultimii 2 – 3 ani, cu accent pe eficiență. Banca Transilvania a contribuit la susținerea economiei românești, targetând atât dezvoltarea organică cât și achiziții de portofoliu (în special portofolii Retail) și s-a focusat pe segmente de business și sectoare unde avem expertiză: IMM, Retail, Divizia pentru Medici, Agricultură, fonduri structurale UE.

De asemenea, Banca Transilvania a fost în ultimii ani și una dintre cele mai profitabile bănci locale, cu al doilea cel mai mare profit net din sistem, de 375 milioane de  lei, după cel al Raiffeisen Bank.

Andrei Rădulescu, analist senior la SSIF Broker, consideră că aprecierea prețului TLV a fost determinată de bugetul pentru 2014 anunțat de bancă. Domnia sa a declarat că oficialii instituției se așteaptă la un profit istoric. Banca Transilvania este cea mai dinamică în perioada crizei, ocupă locul al treilea în sistem, și-a crescut cota de piață și este cel mai aproape de IMM -uri, profesiile liberale și persoane fizice. Banca Transilvania (TLV) estimează pentru acest an creșterea activelor cu 7,1%, la 34,348 miliarde lei, și un profit brut de 512 milioane lei, cu aproape 16% peste câștigul înregistrat anul trecut, datorită unor venituri operaționale mai mari și a unei dinamici mai lente a cheltuielilor operaționale. Bugetul de venituri și cheltuieli urmează să fie discutat de acționari într-o AGA programată pentru 29 aprilie. Banca a programat pentru acest an investiții de 109,6 milioane lei, din care aproape 56 milioane lei vor fi direcționate pentru IT și carduri, iar 41,7 milioane lei către sucursale și clădiri.

Banca Transilvania este instituția financiară care nu a cunoscut pierderea în criză. A înregistrat în 2013 rezultate financiare în creștere față de anul precedent. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este cel mai mare acționar BT (15% din capitalul social al Băncii Transilvania). Banca Transilvania este prima banca din România care a fost listată la Bursa de Valori București, în anul 1997. Prima bancă din România care a lansat pe site Social Media Newsroom, platformă care integrează atât comunicatele de presă și știrile BT, cât și social media. Horia Ciorcilă, fondator al Băncii Transilvania și Președinte al Consiliului de Administrație al băncii, este în topul celor mai mari investitori români de pe bursă. Banca Transilvania este pe primul loc în topul celor mai valoroase companii controlate de investitori români.

BIBLIOGRAFIE

Rapoarte

Raport asupra Stabilității Finaciare – 2011

Raport asupra Stabilității Finaciare – 2012

Raport asupra Stabilității Finaciare – 2013

Raportul Administratorilor Băncii Transilvania pentru anul 2013

Raportul Administratorilor Băncii Transilvania pentru anul 2012

Raportul Administratorilor Băncii Transilvania pentru anul 2011

Exectuția bugetului de stat pentru anii 2011, 2012, 2013

Resurse web

www.bancatransilvania.ro

www.bnro.ro

www.mfinante.ro

www.insse.ro

Banca Transilvania valorează 1,1 miliarde de dolari, după vânzarea pachetului deţinut de Bank of Cyprus

http://www.bancatransilvania.ro/files/aga-2012/raport_administratori_bt_an_2012.pdf

https://www.bancatransilvania.ro/uploads/Raportul_Administratorilor___.pdf

http://www.bancatransilvania.ro/files/aga-2014/raport_administratori_bt_an_2013.pdf

https://www.bancatransilvania.ro/uploads/Situatii_financiare_individuale_intocmite_in_conformitate_cu_Standardele_Internationale_de_Raportare_Financiara_adoptate_de_Uniunea_Europeana_la_31_decembrie_2011_.pdf

http://www.bancatransilvania.ro/uploads/Prezentare%20BT_T4%202013%20RO.pdf

http://www.bancatransilvania.ro/actionari/structura-actionariatului/