Academia de Studii Economice București 2 INTRODUCERE Am să încep această lucrare prin a menționa că ni se spune de când facem primii pași în clasa a… [627380]

bitcoin
de Crișan Andrei
Facultatea de Marketing, Anul I, Seria A, Grupa 1705

2016

Academia de Studii Economice București

2
INTRODUCERE
Am să încep această lucrare prin a menționa că ni se spune de
când facem primii pași în clasa a I -a că vremurile nu mai sunt aceleași.
Câțiva profesori , mai îndrăzneți , chiar ne spun că ceea ce învățam nici
nu mai e de actualitate, nu doar că modul de învățare nu este „adaptat”
la vremurile în care trăim.
Dacă lucrarea asta nu este citită după 2135, probabil situația a
rămas neschimbată, dar dacă am șansa să fiu citit de un om al
viitorului, am să fac precizarea că noi trăim(sau trăiam?) în secolul
vitezei , iar acest lucru e datorat mai multor lucruri printre care și
internetul .
Internetul a influențat drastic o majoritate de domenii, printre
care industria IT, automobilă, educația și, nu în ultimul rând, economia,
un exemplu potrivit și recent în acest sens fiind moneda digitală (mai
exact o criptomonedă ), bitcoin .
Întâi de toate, pentru înțelegerea completă a următoarelor
aspecte, este necesar să explicăm noțiunea de criptomonedă . Precum
orice monedă este folosită ca metodă de plată, diferența majoră față de
monedele clasice constituind -o descentralizarea sau lipsa de control din
partea unei bănci . Tranzacțiile sunt controlate prin intermediul
criptografiei, un artificiu informatic care nu va fi detaliat în lucrarea de
față. Un aspect demn de menționat, conform Wikipedia(2015) este
confuzia l egală privind moneda virtuală, în România :
„Deseori se face greșeala ca moneda virtuală (criptomoneda) să fie
considerată o monedă electronică. Conform legii, aceasta nu este o monedă
electronică. Astfel, În România, art. 4 lit. f din Legea 127/2011 privind activitatea de
emitere de monedă electronică, definește moneda electronică ca fiind o valoare

Academia de Studii Economice București

3
monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra
emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată
și care este acc eptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică ”
Astfel, toate acestea fiind spuse, am să continui lucrarea prin
definirea anumitor aspecte legate de modul de funcționare și
identitatea Bitcoin, urmate de o serie de analize economice.
CE E STE BITCOIN?
Pentru a înțelege exact identitatea Bitcoi n în spațiul economic am
apelat la propriul lor site, acesta fiind practic o documentație.
bitcoin.org (2016) ne informează că Bitcoin e prima implementare a
conceptului de criptomonedă , enunțat în anul 1998 de către Wei Dai,
astfel formându -se o rețea consensuală , în care se realizează plăți de la
egal la egal fără o autoritate centrală sau intermediari. Făcând o
paralelă cu monedele clasice Bitcoin mimează banii cash din
perspectiva ut ilizatorilor.
DE CE FUNCȚIONEAZĂ BITCOIN?
Consider mai interesantă și mai relevantă pentru lucrarea actuală
întrebarea de ce funcționează bitcoin decât cum funcționează bitcoin ,
care nu ar face decât să transforme lucrarea într -o înșiruire de detalii
tehnice legate de criptografie și pachete software.
Parcurs economic
Pentru a răspunde la întrebarea menționată anterior este necesar
să ne întoarcem la momentul t0 al Bitcoin, în 2009. În acel timp,
inventatorul Bitcoin , Satoshi Nakamoto , a trimis o scrisoare care
conținea detalii despre ceea ce avea să reprezinte și cum funcționa
noua monedă , iar prima reacție a consumatorilor a fost reticentă, lucru

Academia de Studii Economice București

4
observabil și în prețul unui bitcoin în schimbul unui dolar american din
acea perioadă( 0,3$ ). Astfel, au fost dezvăluite primele temeri ale
consumatorilor , anume securitatea, legalitatea și protecția , atât din
punct de vedere al tranzacțiilor efectuate cât și a datelor personale. La
toate cele enunțate mai su s adăugându -se lipsa încrederii.
Totuși, Bitcoin a început să funcționeze și să atragă consumatori
prin modelul perfect economic adoptat. Încă de la început, toate
detaliile cu privire la evoluția economică cât și la codul sursă(modul în
care funcționează, tehnic, moneda și implicit software -ul) ale moned ei
au fost publice, O politică de marketing ce a câștigat încrederea
utilizatorilor , paradoxal, fiindcă acest sistem monetar nu trebuie să fie
bazat pe încredere, datorită lipsei unei instituții centrale de control, ci
doar pe raționament economic .
Din punct de vedere economic, Bitcoin este conceput să
funcționează pe baza unei legi simple, dar fundamentale, cerere –
ofertă . Astfel, putem detalia ascensiunea monedei.
Între 2009 și 2011, Bitcoin a avut o evoluție stabilă, atingând cota
de aproximativ 17 $. În 2011 moneda a cunoscut o devalorizare bruscă
din cauza problemelor legate de tranzacții le în dolari, astfel cererea a
scăzut și implicit și prețul unui BTC până la 5$. Perioada imediat
următoare (2012) a fost o perioadă de consolidare cu un trend
crescător, Bitcoin reușind să recupereze valoare în raport cu USD până
la 14$.
La începutul lui 2013, s -a arătat marele defect real al monedei
virtuale, anume volatilitatea acesteia. Această volatilitate este dată de
numărul mic de bitcoini puși în circulație în acel moment , în comparație
cu potențialul maxim al monedei. Acest număr mic face moneda foarte

Academia de Studii Economice București

5
vulnerabilă la diferite acțiuni ale firmelor(în general), prețul fiind ușor
de manipulat . Astfel, în 2013 Bitcoin a explodat , ajungând la un maxim
istoric de 1000$/BTC în Noiembrie -Decembrie . Cauza acestei modificări
bruște este criza economică din Cipru, care a avut ca efect blocarea
multor depozite bancare, astfel cererea de Bitcoin crescând. Creșterea
a fost „ajutată” și de intervenția unor investitori de p e WallStreet .
Practic, în 2013, Bitcoin nu a mai fost moneda întreprinderilor mici, ci a
devenit și o monedă folosită de companiile mari care, prin dimensiunile
lor, pot acoperi o parte mai mare din piață.
De asemenea, implicarea companiilor mari a dus procesul de
minerit (procesul prin care se introduc noi monede în circulație și prin
care sunt procesate tranzacțiile – n.a) la un nou nivel, câțiva
antreprenori văzând în acest lucru chiar posibilitatea de transformare
în industrie.
Totuși, ceea ce e frumo s nu durează puțin, acest eveniment a
expus un defect al monedei, fapt pentru care guvernul Chinez a decis
să interzică tranzacțiile Bitcoin, valoarea acesteia scăzând constant
până la 400$, în prezent variând în jurul acestei valori.
Evenimente precum cel din 2013 devin din ce în ce mai puțin
probabile datorită introducerii constante de noi monede prin procesul
de minerit. Bitcoin va atinge curând ¾ din totalul masei monetare
dorite a fi pusă pe piață, anume 21 de milioane de BTC. Astfel, din 2013,
când to talul de BTC pe piață era doar de jumătate, numărul de BTC pe
piață a crescut cu aproape 50%.

Academia de Studii Economice București

6
Creare de monede noi
După cum am mai spus anterior, volatilitatea monedei este invers
proporțională creșterii masei monetare a BTC, iar monedele noi ajung
pe p iață prin procesul de minerit.
Mineritul sau Minatul(conform documentației Bitcoin) este
procedeul prin care se consumă putere de calcul pentru procesarea
tranzacți ilor, securizarea rețelei, dar și pentru a menține pe toată lumea
sincronizată. Totalitatea minerilor reprezintă un fel de datacenter
descentralizat. Minerul, respectiv persoana care oferă puterea de
calcul, este răsplătit printr -un procent din taxe(care sunt opționale) și
prin bitcoini nou creați la o rată fixă descrescătoare , impun ând o
ușoară inflație .
Și mineritul este gândit după aceeași schemă economică, astfel
împiedicând aglomerarea pieței de mineri și, implicit posibilitatea de a
modifica parcursul Bitcoin prin cererea de hardware specializat, care
costă timp, putere, energi e, etc. Astfel, în momentul în care există prea
mulți mineri, mineritul nu mai e profitabil pentru cei cu o eficacitate
mică, astfel piața auto reglându -se. Pe de altă parte, dacă sunt prea
puțini mineri, profitabilitatea crește, astfel piața atrage noi min eri.
De ce are Bitcoin valoare?
Bitcoin are valoare deoarece este un mod rentabil și ușor de a
face plăți. Îndeplinește toate condițiile pentru a fi o monedă, are
durabilitate, portabilitate, fungibilitate, raritate, divizibilitate(un BTC
este 1.000.000 de biți, etc.) bazat pe fundamente economice, nu
încredere sau proprietăți fizice(precum aurul/argintul) . De asemenea,
taxele pentru tranzacționarea Bitcoin sunt nule, cu excepția cazului

Academia de Studii Economice București

7
special, în care poți opta pentru a ți se procesa tr anzacția mai repede(să
nu aștepte după alte tranzacții care sunt deja în așteptare) prin plata
unei taxe. Și acest sistem de taxare este securizat, prin urmare, la o
multitudine de tranzacții cu valoare mică care sunt considerate de
sistem rău intenționate , cu scopul de a supra -încărca rețeaua, ți se
impune o taxă, de obicei mai mare decât cea normală. Astfel,
consumatorii devin interesați și adoptă Bitcoin, fapt care îi oferă
valoare. Prețul BTC e dat tot de cerere -ofertă, astfel când cererea
crește, prețu l crește și viceversa.
Astfel, Bitcoin funcționează pentru că a câștigat destul de rapid
încrederea utilizatorilor și pentru că are un fundament economic clasic,
simplu de înțeles și nu necesită subiectivitate exprimată prin încrederea
într-o autoritate centrală. De asemenea, tot ceea ce înseamnă Bitcoin a
fost explicat de la bun început, astfel câștigând admirația publicului.
Succesul Bitcoin este dat de oamenii care îl cumpără, ceea ce, metaforic
vorbind, face din Bitcoin moneda noastră , ceea ce stârnește un soi de
empatie, o trăire, un sentiment de libertate.
BITCOIN ș i THE DARK SIDE
Spirala deflaționistă
Teoria spiralei deflaționiste spune că dacă prețurile vor scădea și
acest fapt este cunoscut, lumea va aștepta scăderea lor pentru a
efectua plățile. De asemenea, amânarea plăților duce la scăderea
cererii și a prețurilor, fiind un cerc vicios ce duce la depresie economică.
Bitcoin, totuși, nu este amenințată de acest lucru, dată fiind
natura sa inflaționistă. Singura cal e de a exista o deflație ar fi ca rata
pierderii bitcoinilor(BTC pierduți nu pot fi recuperați și practic sunt scoși

Academia de Studii Economice București

8
din circulație) să fie mai mare decât rata de introducere în circulație a
celor noi.
Volatilitate și speculă
Deși volatilitatea este probabil cea mai reală problemă economică
a Bitcoin, aceasta este în scădere, iar oamenii investsc în dezvoltarea
economiei Bitcoin, fapt care conduce la stabilitate, specula devenind
totodată mai greu de realizat.
Monopolul
Majoritatea Bitcoinurilor sun t deja cumpărați, doar o parte infimă
fiind trimiși spre cumpărare pe site -urile de exchange, astfel încercarea
de a cumpăra toți BTC este destul de greoaie și cu șanse de reușită
mici.
Anonimitatea
Anonimitatea, din punct de vedere al unui consumator cinstit este
unul dintre cele mai mari avantaje, nimeni nu te urmărește, nu vrea să
știe cine ești, etc. Iar această anonimiotatea este dată parțial de Bitcoin.
Spun parțial deoarece tranzacția este înregistrată și poate conduce la
portofelul tău Bitcoin, dar atât, ca individ nu poți fi legat de o tranzacție
Bitcoin. Totuși, ce se întâmplă cu oamenii care fac trafic, este Bitcoin
mijlocul prin care pot tranzacționa diferite bunuri ilegale?
Teoretic, da. Totuși, în acest peisaj, nu Bitcoin este țapul ispășit or.
Bitcoin reprezintă bani, iar banii au fost folosiți pentru lucruri ilegale de
foarte mult timp. Mai mult de atât, Bitcoin nu este mai anonim decât
banii cash, ba chiar din contră.

Academia de Studii Economice București

9
Această anonimitate și implicit libertate deranjează guverne care
vor să știe unde se duc banii, astfel consider că va fi imperios necesară
o regândire a economiei spre a intrega sau a interzice BTC.
CONCLUZIE
În concluzie, de la apariția monedei virtuale sistemul financiar nu
mai poate fi același, iar dispariția Bitcoin, forțată de guverne, nu este o
soluție, în opinia mea. Problema anonimatului a fost discutată mai
devreme, iar concluzia ar fi că activitățile ilegale ar trebui oprite mai
degrabă fizic, decât monetar. O problemă netratată ar fi retrocedarea
banilor, lucru imposibil cu Bitcoin, odată efectuată o tranzacție ea nu
mai poate fi remediată, iar în caz de pierdere banii nu mai pot fi
recuperați vreodată. Acest lucru favorizează oarecum latura negativă a
monedei virtuale, dar există diferite metode de a avea grijă de banii tăi
virtuali, astfel consumatorul/utilizatorul are datoria de a se educa și
singur.
Din punct de vedere economic, Bitcoin este un sistem atent gândit
și la fel de atent conceput pentru a asigura o bună tranzacționare chiar
în ciuda versiunilor de software folosite. Este un sistem economic
democrat, liber, care necesită maturitate intelectuală și economică din
partea tuturor pentru buna funcționare a acestuia.
La nivel psihologic, am putea spune că Bitcoin este modelul care
ne invață cu adevărat ce este democrația si gândirea care se potrivește
acestui sistem politic, bazându -se pe consensul tuturor utilizatorilor.

Academia de Studii Economice București

10
References
Altshuler, Y. (2013). Security and privacy in social networks . New York,
NY: Springer, pp.197 -223.
Carmody, T. (2013). Money 3.0: How Bitcoins May Change the Global
Economy . [online] News.nationalgeographic.com. Disponibil la :
http://news.nationalgeographic.com/news/2013/10/131014 –
bitcoins -silk-road -virtual -currencies -internet -money/ [ Accesat la 6
Mai 2016].
Frost, E. (2016). The Impact of Bitcoin on Central Banks . [online]
International Banker. Disponibil la :
http://internationalbanker.com/banking/impact -bitcoi n-central –
banks/ [Accesat la 4 Mai 2016].
Nakamoto, S. (2009). Bitcoin: A Peer -to-Peer Electronic Cash System .
[email].
Ro.wikipedia.org. (2016). Bitcoin . [online] Disponibil la :
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bitcoin [ Accesat la 3 Mai 2016].
Ro.wikipedia.org. (2016). Criptomonedă . [online] Disponibil la :
https://ro.wikipedia.org/wiki/Criptomoned%C4%83 [ Accesat la 3 Mai
2016].
Toren, M. (2013). Bitcoin: The Good, the Bad and the
Ugly. Entreprenuer . [online] Disponibil la :
https://www.entrepreneur.com/article/230354 [ Accesat la 6 Mai
2016].