ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI FACULTATEA CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ CATEDRA CIBERNETICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ… [628348]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI
FACULTATEA CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ
ECONOMICĂ
CATEDRA CIBERNETICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Diana SEMIONOVA

SUBSISTEM INFORMATIC DE MONITORIZARE A
ACTIVITĂȚILOR PE PROIECTE INFORMATICE
(în baza material elor East Star Consulting SRL)

TEZĂ DE LICENȚĂ

Specialitatea 444.3 Informatică aplicată

Autor:
ADMIS la susținere Student: [anonimizat]. INFa141 ,
Șef catedră: învățămînt cu frecvență la zi
dr.hab, conf. univ Diana S EMIONOVA
Ion BOLU N
(semnătura)
Conducător științific:
prof.univ., dr. hab,
Tamara ZACON

(semnătura)
Chișinău – 2017 “ “ 20

2

Declarația pe propria răspundere

Subsemnatul(a), Semionova Diana Alexandru absolvent: [anonimizat],
specialitatea Informatică aplicată,
declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema Subsistem informatic de
monitorizare a activităților pe proiecte informatice (în baza materialelor East Star Consulting
SRL) a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o alta facultate sa u
instituție de învățământ superior dințară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat și
înregistrat la catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată în sistemul Anti –
plagiat.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv și cele din Internet, sunt
indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
– Fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând
referința precisă a sursei;
– Redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința
precisă;
– Rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

(Numele/Prenumele )

(semnătura)

3
CUPRINS
Declarația pe propria răspundere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 2
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
Capitolul I. ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL EXISTENT ………………………….. ………………. 6
1.1 Studiul de ansamblu al întreprinderii East Star Consulting SRL ………………………….. ……………… 6
1.2 Esența economico -organizatorică a problemei ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.3 Resursele informaționale existente ………………………….. ………………………….. ………………………… 11
1.4 Tehnologia de prelucrare a informației ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
1.5 Justificarea oportuni tății de creare a subsistemului informatic preconizat ………………………….. .. 16
Capitolul II. PROIECT DE ANSAMBLU AL SUBSISTEMULUI INFORMATIC PRECONIZAT ……. 18
2.1 Obiective și cerințe pentru subsistemul informatic ………………………….. ………………………….. ………. 18
2.2 Definirea ieșirilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 19
2.3 Definirea intrărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 21
2.4 Determinarea bazei informaționale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
2.5 Elaborarea codurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
2.6 Estimarea necesarului de resurse hard și soft ………………………….. ………………………….. ………….. 28
Capitolul III. PROIECT DE DETALIU AL SUBSISTEMULUI INFORMATIC PRECONIZAT ……….. 30
3.1 Definirea structurii funcționale a subsistemului informatic ………………………….. …………………… 30
3.2 Proiectarea ieșirilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 32
3.3 Proiectarea intrărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 35
3.4 Proiectarea bazei informaționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 39
3.5 Specificații -proceduri automate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 41
3.6 Specificații fîșiere și baze de date ………………………….. ………………………….. …………………………. 42
3.7 Specificații proceduri manuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 46
3.8 Realizarea programului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 47
3.9 Procesul tehnologic de prelucrare a datelor ………………………….. ………………………….. …………. 53
Capitolul IV. EFICACITATEA SISTEMULUI INFORMATIC PROIECTAT ………………………….. ……… 56
4.1 Alegerea metodei și a indicatorilor de estimare a eficacității ………………………….. …………………. 56
4.2 Aprecierea eficacității sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 57
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 60
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 62
Anexa1. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 63
Anexa 2. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 66
Anexa 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 73

4

INTRODUCERE

În viața contemporană orice activitate în domeniul informațional este privită sub aspect
de proiect modern, ce va aduce o nouă viziune asupra unor activități de zi cu zi. Realizarea unui
proiect informatic nou este asociată cu necesitatea acestuia în cadrul unor întreprinderi și al
societății iar monitorizarea asupra etapelor de elaborarea a acestuia are o importanță majoră .
Monitorizare activităților pe proiecte informatice reprezintă un set de operații
complicate ce necesită să fie determinate în prealabil în mod rațional de către manager pe
proiecte informatice. Subsistemul informatic realizat va permite facilitar ea activității
managerului pe proiecte informatice, raportarea mai ușor realizată de către echipa pe proiect
informatic. Realizarea unei raportări complete, de calitate și în timp scurt nu poate fi realizată
decăt în cadrul unui subsistem informatic de mon itorizare a activității pe proiecte informatice. În
orice subsistem informatic de tip managerial angajații și conducătorii întreprinderii se află într -o
strînsă legătură prin intermediul datelor și informațiilor ce circulă în cadrul acestui subsistem.
Tema tezei de licență “Subsistem informatic de monitorizare a activităților pe proiecte
informatice” se încadrează în actualitatea respectivă. Scopul tezei presupune analiza sistemului
informational existent în cadrul întreprinderii East Star Consulting SRL ș i realizarea unui proiect
informatic în domeniul m ănagementului proiectelor informatice. În concordanță cu obie ctivel e
tezei a fost stabilită structura acesteia care cuprinde: Introducere, 4 capitole și 3 anexe.
În Capitolul 1 “Analiza sistemului informațional existen ” este reprezentat ă caracteristica
general ă a (USE ) East Star Consulting SRL, analiza subsistemului informa țional existent , analiza
tipurilor de resurse informaționale de care dispune compania , tehnologia de prelucrare a
informațiilor . Totodat ă este justificată necesit atea elabor ării unui nou subsistem infomartic de
monitorizare a activității pe proiecte informatice.
În Capitolul 2 “Proiect de ansamblu al subsistemului informatic preconizat” sunt
formulate cerințe și obiective față d e viitorul subsistem i nformatic, sunt determinate intrările și
baza informațională pentru sub sistemul informatic preconizat. Sunt definite ieșirile , determinarea

5
necesarului de resurse informaționale pentru acesta. De asemenea este descrisă metodologia de
elaborare a codului sursă pentru toate componenetele de bază a le subsistemului informatic.
În Capitolul 3 “Proiect de detaliu al subsistemului informatic preconizat” este descris
metodologia de proiectarea a întregului subsistem informatic. Descrierea proce sului de proiectare
a documentelor de ieșire și a intrărilor, proiecterea bazei informaționale. Are loc determinarea și
specificarea procedurilor automate și manuale a subsistemului și realizarea propriu zisă a
programelor precum și reprezentarea a procesu lui tehnologic de prelucrare a datelor.
În Capitolul 4 ”Eficacitatea subsistemului informatic proiectat” sunt determinate
metodele și indicatorii de estimare a eficacității subsistemului informatic, de asemenea sunt
reprezentate calculele efectuate pentru aprecierea eficacității a subsistemului.
Pentru elaborarea a codului sursă pentru toate compartimentele subsistemului informatic
s-a utilizat limbajul de programare Abap și mediul de programare SAP .

6

Capitolul I. ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL
EXISTENT

1.1 Studiul de ansamblu al întreprinderii East Star Consulting SRL

“East Star Consulting SRL fosta MR Crystal System ce și -a schimbat numele în urma
unui rebranding în anul 2017 este o întreprindere de consultan ță tеhnică SAP, un domeniu în
care termenii de "Big Data", "Cloud Platform", "HANA în memory database ", "Mobile
Technologies", "Busines s Inteligence", "ERP " fac parte din limbajul uz ual.” [15]
East Star Consulting SRL este o companie de inginerie și consultanță IT care furnizează
servicii și soluții bazate pe sediul clienților și pe fabricile software de coastă, cu scopul de a oferi
clienților săi servicii de înaltă calitate la costuri competitive.
Fondată în 2001 în București, Crystal System este astăzi un part еner IT strategic pentru
unele dintre cele mai mari companii europene. De -a lungul anilor, am dezvoltat o v astă
cunoaștere în domeniul tehnologiilor SAP, Business Intelligence, Web & Cloud & Mobile și
experții noștri desfășoară consultanță, proiectare, implementare și întreținere a sistemelor
informatice, oferind o calitate ridicată și un timp eficient Servicii de outsourcing.
Cu fabricile de software aflate în România și Moldova, avem acces direct la una dintre
cele mai înalte și mai bune concentrații de specialiști IT din lume. Într -adevăr, această regiune a
Europei de Est are o cultură de tehnologie de lungă durată și prezintă o rețea universitară bine
stabilită concentrată puternic pe informatică, inginerie, matematică și statistică. De -a lungul
anilor, am dezvoltat o abordare inițială de angajare bazată pe parteneriate cu u niversități de vârf.
S-a foarte mul t pentru a susține programele de curs universitar (atât de licență cât și de masterat)
care atrag cele mai bune persoane talentați din care alegem și angajăm personal . Talentul la nivel
înalt al specialiștilor IT locali oferă companiei capacitatea unică de a accelera rezultatele și de a
reduce costurile, menținând în același timp calitatea de ultimă generație cerută de liderii de piață.
Prin focalizar еа pе calitat е prin int еrmеdiul o аmenilor, Crystal System a câștig аt
avantajul competitiv prin experiența in ternațională extinsă în oferirea serviciilor de consult аnță și
dezvоltare a serviciilor IT оutsоurcing cu valoare adăugată

7
“East Star Consulting a fost fondată în 2005 fiind o filială a întreprinderii Crystal
System din București. East Star Consulting SRL folosește un program integrat pentru formare
noilor angajați ai echipei. Ultimii 3 ani volumul activităților s-a dezvoltat considerabil
comparativ cu companiile similare. Datorită unei metodologii de lucru deosebită, întreprindere a
ca valoare fundamentală a sa , folosește termenul calității. “[15]
East Star Consulting deservește în prezent prep оnderent mari c оmpanii internați оnale
precum sunt : IBM , Micr оsоft Dynamics , CRM , Nav, Atos -Origin, Sap, Oracle, Pierelli,
DeLоnghi, Metro, Deautsche Bank, N оrthdооr, Acctus, Capgemini și altele. O altă z оnă de
аctivare а întreprinderii East Star Consulting sunt serviciile de tr аining. O mare parte din
angаjații întreprinderii аu fost rec rutați prin pr оgramele academice care au fost desfășurate prin
cooperare cu ASEM Moldov а. În prezent East Star Consulting în urma extinderii bazei sale de
clienți are reprezen tanți în Europa de Vest, Belgi а, Români а, Italia și Elveț iа.

1.2 Esența economico -organizatorică a problemei

Subsistemul informatic de monitorizare a activităților pe proiecte informatice este unul
dintre intrumentele principale în managementul proiectelor. Managementul proiectelor
informatice reprezintă o aplicare și utilizare a cunoștințelor drept instrumente și tehnologii ce au
ca obiectiv principal următoarele elem ente :
– Scopuri și cerințe definite pentru elaborarea proiectului;
– Timpul realizării;
– Costul;
– Performanța proiectului realizat;
– Calitatea;
– Finanțe adecvate;
Monitorizarea a activităților pe proiecte informatice reprezintă o planificare
metodologică a etapelor realiză rii proiectului informatic de la start pînă la finisare , ceea ce
include planificarea în programarea , desfăș urarea activităților cuprinse de proiect și susținerea
acestuia.

8
Pentru a facilita monitori zarea activității pe proiecte informatice este necesară
elaborarea unui subsistem informatic ce va permite fiecărui participant a echipei pe proiect
informatic să -și monitorizeze activitatea sa zilnică. Datorită subsistemului informatic ce urmează
a fi rea lizat activitatea pe proiect devine mai eficientă și eficientă în timp. Scopul monitorizării
activității pe proiecte informatice este analiza eficienții muncii a angajaților pentru atingerea cu
succes a unui grup de obiective.
În mod tradițional pentru el aborarea unui proiect inform atic este necesar parcurgerea
următoarelor faze:
– Inițierea proiectului informatic;
– Planificarea și dezvoltarea proiectului informatic;
– Faza de realizare;
– Monitorizarea și controlul asupra prroiectului informatic;
– Finalizarea proiectului infomatic;
La momentul actual nu toate proiectele informatice trec prin toate fazele tradițioanale
deaorece pentru unele proiecte nu au necesitatea trecerii de exemplu prin faza de planificare ,
însă aceste faze reprezintă o modalitate eficient ă de realizare a unui proiect informatic.
În cazul monitorizării activităților pe proiecte informatice o activitate reprezintă un
element general de muncă, ce este efectuat la momentul realizării proiectului informatic,
realizarea acestuia este încredința tă unuia sau a mai multor pro gramatori. Activitățile pe proi ecte
informatice mai sunt considerate în cazul dat drept niște sarcini. Acestea la rîndul său fiind
determinate prin durată, determinarea cerințelor ce necesită soluționare și prin determinarea
costurilor. La rîndul său aceste sarcini sunt interdependente și program e ce pot fi executate în
mai multe moduri drept exemplu în serie sau paralel .
De asemenea subsistemul informatic de monitorizare a activităților pe proiecte
informatice permite evidența orelor lucrate și determinarea activităților angajaților pentru fiecare
zi de muncă. Monitorizarea activit ății pe proiecte informatice pe rmite remunerarea corectă a
orelor lucrate și determina rea tipului de activitatea a an gajatul ui pentru fi ecare zi.
Utilizatorul va avea posibilitatea să împartă activitatea să repartizeze activitatea sa pe
proiecte informatice pentru fiecare zi de lucru , a cîte 8 ore pe zi , totalul pe o săptămîn ă fiind de
40 de ore lucrătoare . Realizarea unui proiect informatic necesi tă o anumiă perioadă de timp ,
timpul fiind o constrîngere pentru angajat. Monitorizarea activității pe proiecte informatice într –

9
un timp eficient este un element principal pentru angajator, astfel susbsistemul informatic privind
monitorizarea activității pe proiecte este un instrume nt principal , ce faciliteaza ev idența orelor
lucrate de către angajat.
Elaborarea unui proiect informatic este o activitate sau mai bine zis un șir de activități
de tip complex ce decurg o perioadă mai lungă de timp, utilizînd diferite categorii de resurse (de
exemplu: materiale , umane și de timp). Elaborarea unui proiect informatic reprezintă un set de
activități, ce au la baza sa un șir de faze ce interacționeaza între ele. Aceste faze permit
îndeplinirea cerințelor și obie ctivelor proiectului informatic . C u ajutorul echipei de programatori
ce este coordonata de manager pe proiect.
Obiectivele ce necesită a fi îndeplinite în timpul realizării unui proiect informatic sunt:
calitatea proiectului , costul și timpul în care va fi acesta realizat. Unul din obiectivele princi pale
stabilite la inițierea unui proiect informatic este planificarea. Planificarea reprezintă determinarea
cerințelor față de proiectul informatic ce urmează a fi realizat și resursele necesare pentru
realiza rea acestuia. Obiectivul dat este complicat realizabil deoarece resursele financiare uneori
nu sunt suficiente și calitatea proiectului poate fi relativ joasă.
În urma cercetării datelor despre planificarea proiectării proiectelor informatice s -a
demonstr at că etapa de planificare nu poate fi neglijată , proiectele informatice nu pot fi
complexe în cazul că analiza și determinarea costurilor acestui proiect nu au fost determinate la
etapa inițială. Pentru a soluționa problemele apărute este necear de a r ealiza un plan bine
determinat de la etapa inițială de elaborare a proiectului informatic.
Pe parcursul întregii perioade de realizare a proiectului informatic între manager sau
team leader și UB trebuie să existe o colaborare. Datorită aceste conlucrări se deteremină
cerințele și obiectivele față de proi ectul informatic. În urma colaborării date managerul
determină urmă toarele materiale necesare :
– Bugetul alocat pentru proiectul informatic ce urmeaz ă a fi realizat .
– Timpul în care proiectul informatic trebuie să fie realizat.
– Resurse hardware și software disponibile în UB.
– Dacă este personal pentru menținerea sistemului.
– Persoanele participante din cadrul UB la realizarea proiectului.
Una dintre cerințele prestabilite la etapa inițială poate fi metodolo gia de raportare și
monitorizare. Iar organizarea mai eficientă a monitorizării activității pe proiecte este un element

10
foarte important la elaborarea oricărui proiect informatic. În prezent se practică în multe cazuri
se practică variantă de raportare în mod verbal sau sub forma unui document de timp text.
Pentru a facilita metodologia de raportare a fiecărui din echipa de elaborare a
proiectului informatic este necesar un subsistem informatic ce va permite face rapoarte în mod
automat. La rîndul său aces te rapoarte vor putea fi verificate de către manager de proiect și de
un reprezentant din unitatea beneficiară. După metodologia dată orice activitate din cad rul
eleaborării proiectului inf ormatic este documentată, iar programe de testare vor fi document ate
în mod automat.
O altă etapa foarte importantă în cadrul elaborării unui proiect informatic este selectarea
personalului necesar, competent și capabil să lucreze în echipă. Orice proiect se organizează pe
parcursul întregii perioade de dezvoltare, iar acesta se consideră finisat dacă se respectă cerințele
de timp în care acesta este realizat.
După determinarea obicetivelor și a cerințelor etapei de planificare managerul de proiect
realizează un set de obiective ce t ebruie realizate de către echipa de elaborare a proiectu lui
informatic. În urma realizării unei liste de activități se determină succesiunea logică a acestora și
timpul necesar pentru realizarea fiecării activități. Aș putea spune că orice proiect informatic
începe cu determinarea cerințelor și se finisează c u predarea unui sistem operațional pentru UB.
Managerul de proiect își asumă responsabilitatea că proiectul va fi realizat conform
planului elaborat. El trebuie să monitorizeze activitatea personalalului , să primească și să
analizeze rapoartele privind a ctivitatea pe proiect informatic, trebuie să prezinte rapoarte despre
evoluția proiectului informatic. Controlul activității asupra proiectului este una dintre
principalele activități ce este sub responsabilitatea managerului. Însă este etapa de control a
proiectului finisat, aceasta reprezintă o analizare și evoluare a activităților îndeplinite în
realizarea proiectului informatic. Cel mai des etapa de control este realizată de către managerul
de proiect ce verifică evoluția și îndeplinirea obiectivelor p restabilite.
Mai întîi are loc determinarea gradului de complexitate a proiectelor ce are loc p rin
analiza și cercetarea rapoartelor realizate de către echipa de programatori și manager. După
metodologia dată deosebim următoarele tipuri de obiecte: simpl e, de dimensiune medie ,
proiecte mari sau complexe.
La sfîrșitul elaborării proiectului informatic responsabilul pe calitate proiectului
informatic verifică dacă cerințele au fost realizate și formulează un șir de recomandări ce trebuie

11
realizate. După îndeplinirea acestor recomandări proiectul poate fi dat în exploatare către UB.
Deasemenea pentru orice proiect informatic este necesară realizarea ghidului utilizatorului ,
pentr u facilitarea interacțiunii cu acest proiect informatic. Această documentar e este selectată și
formatată din dosarului proiectului informatic acesta la rîndul său fiind un document de control
de asistență tehnică.
În urma monitoriării activității pe proiecte o importanță mare nu se alocă rezultatelor ,
dar a proceselor de conduc ere pentru realizarea acestor rezultate. Iar interacțiunea managerului
cu echipa de elaborare este una dintre princi palele segmente în realizarea oricărui proiect
informatic.

1.3 Resursele informaționale existente

East Star Consulting are la baza o activitate de aproximativ 10 ani pe piaț a
internațională , fiind una linder în Republica Moldova în consultanță SAP. Ca orice companie
din domeniul tehnologiilor informaționale , are la baza sa anumite categorii de resurse, dintre care
cele mai importante s unt resursele informaționale de care dispune întreprinderea .
În urma evoluției tehnologice orice resurse a întreprinderii sunt reprezentate cu ajutorul
potențialului material, f inanciar, uman și informațional . East Star Consulting la fel ca orice
companie are la baza sa următoarele categorii de resurse sub aspect :
– Organizatoric;
– Tipologic;
– Obiect de gestiune;
Sub aspect organizatoric al resurselor informaționale întreprinderea East Star
Consulting SRL posedă următoarele resurse informaționale:
Baza informațională – conține volumul documentelor și actelor inițiale dar și structura
acestora. Baza de date a întreprinderii East Star Consulting este compusă dintr -o colecție de
date/informații și a fluxului informațional în cadrul sistemului. Bazele de d ate în cadrul
companiei includ în sine informații despre proiecte informatice, angajați, clienți și a inventarului
de care dispune compania.

12
Baza științifico -metodologică – are la baza sa un set de modele și procese matematice
precum și tehnici de elaborare a proiectelor informatice, iar în cadrul întreprinderii baza
științifico -metodologică permite elaborarea a unor proiecte informatice performante și unicitare.
Baza tehnico -materială – reprezintă o definire a ansamblului sistemic al informațiilor
obținute și refolosite în cadrul comapaniei East Star Consulting. În cadrul său resursele
informaționale reprezintă componenta de bază a oricărui tip de activități. Fenomenele de tip
managerial ce au la bază adaptarea unității economice la un mediu de ac tivare dinamic, sunt
predispuse la obținerea și selectarea de informații referitoare la piață pentru a obține un număr
mare de clienți fideli , prestînd servicii de calitate într -un timp scurt și preț avantajos. La rîndul
său resursele informaționale condi ționează într -o mare măsură formarea structurii organizatorice
a companiei.
Resurse umane – a companiei East Star Consulting reprezintă o echipa de circa 50 de
angajați, dintre care marea majoritate au fost recrutați în urma unui concurs organizat în cad rul
ASEM Chișinău. Angajații companiei sunt reprezentați de programatori juniori și programatori
seniori , de asemenea manageri de proiect ce mai sunt numiți Team Leader -i.
Resurse financiare – drept resurse financiare compania are și capitalul străin , fiind
susținută de oficiul central situat in România. Însăși resursele financiare majorează potențialul
întrebrinderii în formă de mijloace bănești.
Cadrul legislativ normativ – baza juridică a întreprinderii este compusă din
următoarele acte legisative: C onstituția Republicii Moldova, un set de regulamente interne a
întreprinderii , legea cu privire la neconc urență etc .
Tehnologii informaționale și telecomunicații – a întreprinderii East Star Consulting
SRL sund administrate și menținute de inginerul de s istem. Printre tehnologiile informaționale și
telecomunicații existe în cadrul întreprinderii sunt următoarele: rețele locale, rețeaua Web și
intranet.
Fluxul și circulația informațională reprezintă componen ta de bază a sistemului
informaț ional al întreprinderii East Star Consulting. La baza oricărui subsistem informaț ional
stau două concept e esențiale cea de emițător și beneficiar. Cantitatea de informație transmisă și
recepționată reprezintă un flux informational, caracteristica de bază a acestuia fiind majorarea
fluxurilor informaționale prin evitarea tuturor punctelor intermediare. Drept obiectiv principal a

13
fluxului informational în cadrul resurselor informaționale este de transmite datele securizat de la
realizatorul proiectului pînă l a beneficiarul acestuia pe calea cea mai scurtă.
Resursele informaționale de care dispune compania East Star Consulting condiționează
într-o măsură importantă manifestarea funcțiilor companiei, dar și proiectarea a structurii
organizatorice a acesteea. Mod ul de organizarea a resurselor informaționale permite cunoașterea
situației care a avut loc în cadrul comapaniei și depistarea sau analizarea resurselor personale
pentru elaborarea unor anumite proiecte informatice.
Resursele materiale a întreprinderii Eas t Star Consulting reprezintă capitalul acesteia ,
din cadrul acestor resusre i -au parte și oficiul , toate utilzajele și echipamentele , din care fac
parte calculatoarele, server -ul, imprimantele etc. Ca rezultat a modul ui de utilizare a materialelor
dețin ute de către întreprindere este serviciile prestate de cătrea aceasta fiind consultanța tehnica
SAP.
Aspectul tipologic al resurselor informaționale în cadrul întreprinderii East Star
Consulting constă din:
– Informația economică – în cadrul întreprinderii se pot menționa: informația
contabilă, infomația financiară etc.
– Informația tehnico -științifică – conține informații despre fapte științifice,
concepte noi, ipoteze, teorii dar și informații despre fluxul proceselor ce au loc.
– Informația tehnologică, comer cială – conține informații despre cererea și
oferta în cadrul pieții informaț ionale.
Sub aspetctul obiectului de gestiune al resurselor informaționale întreprinderea East Star
Consulting SRL are următoarele tipur i: informații produse din exterior dar reutiliz ate în cadrul
procesului de producere, informații din apărute și utilizate în cadrul întreprinderii și informații
obținută în cadrul întreprinderii dar transmisă spre exterior.

1.4 Tehnologia de prelucrare a informației

"East Star Consulting " SRL reprezintă una din companiile ce își duce activitatea în
mediu de tip dinamic și este într -o permanentă acțiune cu acesta. Datele sunt elemente principale
în activitatea î ntreprinderii, iar pentru a deve ni informații, acestea trebuie prelucrate în fun cție de

14
domeniul de activitate a acesteia. Operațiunile de bază la privind gestionarea cu datele în cadrul
companiei "East Star Consulting " SRL sunt: culegerea datelor utilizînd calculatorul și scanerul,
prelucrarea datelor și transmiterea rezultatului pr elucrărilor către server și compania solicitantă.
După cum s -a constatat compania East Star Consulting SRl are tehnologia de prelucrare
a informației automatizată, aceasta se datorează echipamentelor tehnice și sistemelor informatice
de care dispune între prinderea.
Esența prelucrării a datelor în cadrul întreprinderii constă în convertirea lor în informații
ce vor ajuta la formularea deciziilor manageriale și gestiunea eficientă cu resursele întreprinderii.
În cadrul acestei comap anii prelucrarea datelor are loc cu ajutorul dispozitivelor electronice sau
așa zisă prelucrare automatizată . Această prelucrare necesită atît resurse material e (calculatoare,
scaner, tastieră, tablet, etc) cît și resurse umane (operatori, programatori, manageri de proiecte
informatice), un sistem informatic ce va permite organizarea mai eficientă și va permite
funcționarea acestora concomite nt într -un ansamblu automatizat.
Etapele de bază de prelucrare a datelor în cadrul întreprinderii sunt:
– Introducerea datelor (cu ajutorul di spozitivelor periferice).
– Prelucrarea datelor.
– Selectarea rezultatelor după etapa de prelucrare.
Procesul tehnologic de prelucrare a informațiilor/datelor economice în sisteme
informatice computerizate are la baza sa o colecție de operații ce sunt într -o legătură reciprocă.
La efectuarea operațiilor date se utilizează datele primare obținute din documente primare. În
mare parte informația ce este introdusă în sistemul informatic necesită să fie supusă prelucrării și
transmiterii către beneficiar. Pentru ca datele să fie supuse prelucrării ele necesită a fi transmise
către centrul de calcul pe diferite suporturi tehnice sau prin intermediul rețelelor.

15

Figura 1.4 Schema funcțională a subsistemului informatic automatizat .

16
1.5 Justificarea oportuni tății de creare a subsistemului informatic
preconizat

Subsistem ul informatic de monitorizare a activității pe proiecte informatice este unul
dintre elemente principale pentru a determina efectivul de ore lucrate a angajaților, determinarea
timpului necesar pentru realizarea unui proiect informatic, analiza și determin area timpului
necesar pentru fiecare etapă de bază a realizării unui proiect informatic. Subsistemul informatic
de monitorizare a activității pe proiecte informatic pentru utlizatori un jurnal de muncă, în care
utilizatorul scrie numărul de ore lucrate și tema, etapa sau comaprtimentul din proiectul
informatic în stagiu de realizare.
Orice proiect informatic necesită o analiză vastă asupra costul realizării acestuia, timpul
necesar pentru elaborare, numărul necesar de angajați. Subsistemul informatic pre conizat va
facilita accesul managerului la date despre angajați și ce etape deja au fost realizate la proiectul
informatic. Un asemenea subsistem infromatic va permite angajaților să -și planifice timpul de
lucru astfel încît proiectul informatic va fi fin isat într -o perioadă de timp eficientă.
Acest subsistem informatic soluțion ează problema raportării zilnice , va avea o secțiune
pentru a introduce un comentariu pentru fiecare zi lucrată , deci în așa mod managerul va putea
analiza la fiecare sfîrșit de săptămînă ce activitate a îndeplinit angajatul. Datorită unui asemenea
subsistem informatic orice activitate poate fi ușor monitorizată iar numărul de ore lucrate va
putea fi corect remunerat.
Un asemenea subsistem informatic poate fi încadrat în orice în treprindere din domeniul
tehnologiilor informaționale. Va putea fi ușor exploat at de orice angajat și va majoră eficiența
activității pe proiecte informatice. Un asemenea subsistem informatic nu necesită resurse
financiare și informaționale majore, nu nec esită utilaj costisitor, este necesar și suficient un
simplu calculator cu conexiune la Internet.
Modul de organizare a activității pe proiecte informatice permite, pe o parte ,
cunoașterea situației tre cute a activității anagajaților , precum și a celei existente în prezent.
Permite elaborarea și îndeprinirea obiectivelor companiei față de un proiect informatic,
determină posibilitatea de adoptare de strategii noi active care să vizeze influența mediului în
sensul dorit de către manager.

17
Abordarea aceste i concepții , noi, moderne se explică prin conștientizarea că o utilizare
corespunzătoare de care corespunde întreprinderea fie informaționale, fie umane. Complexitatea
proceselor manageriale implică crearea și utlizarea unui volum mare de informații, iar
subsistemul informatic va permite micșorarea acestui volum de informații și analiza corectă a
efectivului de muncă.

18
Capitolul II . PROIECT DE ANSAMBLU AL SUBSISTEMULUI
INFORMATIC PRECONIZAT

2.1 Obiective și c erințe pentru subsistemul informatic

Obiectivele oricărui subsistem informatic necesită o determinare pretențioasă la etapa
inițială de elaborare a acestuia. Acestea la râ ndul său reprezintă niște scopuri , care la rîndul său
fiind îndeplinite reprezintă viitoarele funcționalități și perspectivele de elaborare. Obiec tivele
subsist emului informatic presupun la râ ndul său niște activități economice , de conducere și
organizatorice. Îndeplinirea acestor obiective determină maximizarea rentabilității activității a
întreprinderii. Obiect ivele subsistemului informatic se împart în următoarele categorii:
1. Obiectivele de conducere (manageriale) – mai sunt numite și manageriale, ce au la
baza lor aspectele de bază de conducere în cadrul unei întreprinderi. Pentru
subsistemul informatic de moni torizare a acitivității pe proiecte informatice
obiect ivele manageriale ar fi următoarele:
– Stabilirea hotărâ rilor de conducere.
– Transmiterea informației către sistemul de conducere.
– Desfășurarea controlului față de personalul întreprinderii.
– Realizarea controlului asupra activității pe proiecte informatice.
2. Obiective funcționale – acestea se selectează din funcțiile problemei de monitorizare a
activității pe proiecte informatice în cadrul unei întreprinderi. Pentru subsistemul
informatic de monitorizare a activității pe proiecte informatice obiectivele funcționale
sunt următoarele:
– Înregistrarea utilizatorilor.
– Introducerea în baza de date a activităților pe proiec te la sfîrșitul fiecarei
săptămâ ni.
– Ștergerea activităților din baza de date.
– Ștergerea utilizatorilor din baza de date.
– Monitorizarea activităților pe proiecte informatice.
3. Obiective funcțional -tehnologice pentru subsistemul informatic ce urmează a fi
implementat:
– Generarea și imprimarea rapoartelor privind activitatea pe proiecte informatic e.

19
– Adăugarea unui nou utilizator.
– Validarea datelor despre codul si IDNP acestuia.
– Modificarea datelor despre utilizator cu excepția codului.
– Adăugarea unei noi activități pentru o anumită zi din săptămînă.
– Modificarea activității adăugate.
– Ștergerea datel or, prin selectarea rîndului sau a rîndurilor.
– Vizualizarea documentului de ieșire.
– Tipărirea documentelor de ieșire .
– Actualizarea bazei de date.
– Obținerea rapidă a informației necesare în compartimentul monitorizării
activității pe proiecte informatice.
Problema care necesită soluționare constă în realizarea monitorizării activității pe
proiecte informatice în cadrul întreprinderii East Star Consulting. Pentru aceasta este necesară
determin area cerințelor fața de viitorul subsistem informatic, sau mai bi ne zis ce trebuie să
îndeplinească subsistemul. Ele la rândul său sunt determinate și formulate în corelație cu
necesitățile întreprinderii și resursele de care dispune aceasta.
Cerințe fată de subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiecte
informatice:
– Subsistemul trebuie realizat în mediul de programarea SAP Abap.
– Existența bazei de date realizată în SQL SAP Abap.
– Existența unui server.
– Existența conexiunii cu rețea internet.

2.2 Definirea ieșirilor

Subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiecte informatice drept ieșiri
va avea rezultatele prelucrării datelor după ce acestea au fost prelucrate prin intermediul
procedurilor automate. În urma realizării subsistemului inform atic de monitorizare a activității pe
proiecte in formatice vom avea următorul tip de ieșire :

20
– Liste/situații de ieșiri: aceast ă categorie de ieșiri reprezintă principala sursă de gestiune
financiar -contabilă, în cadrul subsistemului informatic de monitorizare a ac tivității pe
proiecte informatice am putea avea situația activității pe proiect informatic la o anum ită
dată, lista programatorilor ce activează pe implementarea proiectelor informatice.
Subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiecte inf ormatice are ca ieșiri
liste/situații de ieșiri sau mai bine zis rapoarte, la baza cărora sunt principalele surse financiar –
contabile , acestea la rândul său sunt grupate s -au formă de in dicatori analitici/sintetici în formă
tabelară. Aceste rapoarte sunt emise la imprimantă, pe ecranul calculatorului , pe orice suport
magnetic sau de tip stic (flesh) pentru a putea fi transmise și in regim off -line sau imprimate în
afara oficiului, de asemenea pot fi transmise prin intermediul rețelelor.
Subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiecte informatice va putea
oferi la ieșire informații/date ce vor avea caracter informativ, decizional, va facilita formularea
deciziilor importante privind elaborarea proiectelor informatice. Subsistemul informatic dat va
oferi informații necesare atâ t managerului de proiect informat câ t și a utilizatorilor.
Primul document de ieșire va conține următoarele date:
– Emblema companiei.
– Denumirea companiei.
– Numele/Prenumele angajatului.
– Data / luna / anul (activității pe un oarecare proiect info rmatic).
– Numele/Prenumele (managerului de proiect).
– Informa țiile privind act ivitatea pe proiect informatic în fiecare zi.
Al doilea document de ieșire va conține u rmătoarele date:
– Emblema companiei.
– Denumirea companiei.
– Denumirea proiectului informatic.
– Data / Luna/ Anul.
– Lista angajaților care activează pe proiect informatic .

21
2.3 Definirea intrărilor

Fiecare subsistem informatic permite un anumit număr de intrări, analizează informația
primită, colectată și transmite rezultatele către sistemul de ieșiri după care și în mediul în care
evoluează sistemul. Cu ajutorul screen -urilor sau mai bine zis a interfețelor subsistemul
informatic colaborează cu mediul exterior prin intermediul rapoartelor . Subsistemul info rmatic
este în limitele mediul ui al cărui este component și interacționeaza cu acesta prin intermediul
datelor și informațiilor primite și transmise .
Intrările oricărui subsistem informatic determină o colecție de date colectate, introduse
și prelucra te în interiorul acestui subsistem. În urma prelucrării intrărilor ca rezultat obținem un
set de informații rezultative sau mai bine zis niște documente de ieșire. În cadrul subsistemului
informatic de monitorizare a activității pe proiecte inform atice avem următoarel e categorii:
– Intrări obținute în urma tranzacțiilor interne.
– Intrări obținute în urma tranzacțiilor externe.
O importanță semnificativă în cadrul subsistemelor informatice se acordă intrărilor
obținute în urma tran zacțiilor externe, acestea la rândul său fiind reprezentate de diferite tipuri de
documente, drept exemplu documente primare. La râ ndul său datele colectate din aceste
documente primare sunt introduse în subsistemul informatic prin intermediul acestor tranzacții
externe, iar după ac easta sunt gestionate și organizate după chei în baza de date.
Subsistemul informatic privind monitorizarea activității pe proiecte informatice va avea
următoarele categorii de date:
– Numele/Prenumele angajatului.
– Data/luna/anul (activității pe un oarecare proiect info rmatic).
– Numele/Prenumele (managerului de proiect).
– Denumirea proiectului informatic .
– Informa țiile privind act ivitatea pe proiect informatic î n fiecare zi.
Datele introduse vor reprezenta toată informația necesară în cadrul monitorizării
activ ității pe proiecte informatice. Informațiile referitoare la activitatea pe proiecte informatice
în baza de date se vor prelucra în baza documentelor de analiză. Un document de analiză
reprezintă un studiu cu șir de obiective a supra viitorului proiect info rmatic, în el sunt

22
reprezentate cerințele pe care programatorul sau echipa de programatori trebuie să le
îndeplin ească într -o perioadă prestabilită de timp.

2.4 Determinarea bazei informaționale

În esență faza de proiectare a bazei informaționale a subsistemului informatic de
monitorizare a activității pe proiecte informatice presupune determinarea , completarea și
corect area a mulțimii atributelor de intrare ce sunt necesare și suficiente pentru obținerea ieșirilor
a subsistemului informatic . Baza informațională are urmăatoarele componente esențiale: datele
ce sunt supuse prelucrării, fluxurile informaționale, sistemele utilizate și însăși codul sursă. Baza
informațională este grupată după anumite obiective care la rîndul său ar fi:
– Activitățile d e aprovizionare a unității beneficiare ( procurarea materialelor, stocuri de
mărfuri, sisteme de aprovizionare etc.).
– Activitățile de producere (tehnologii de producere, rețele de distribuire, program de lucru,
regulament de muncă etc.).
– Activitățile de di stribuție ( contracte cu clienții).
– Activitățile financiar -contabile.
– Activități de personal.
– Activități de marketing.
Proiectarea bazei informaționale presupune implicarea următoarelor aspecte:
1. Determinarea atributelor principale și necesare a bazei informaționale unui subsistem
informatic, presupune determinarea tuturor atributelor conform indicatorilor structurali
din cadrul ieșirilor și intrărilor aferente viitorului subsistem informatic. Aceste atribute
trebuie să includă următoarele caracteristic i:
– Denumirea atributului stabilit în raport de semnatica acestuia;
– Natura atributului (numeric, caracterial, logic, etc.);
– Lungimea atributului( reprezentat de numărul de caractere ocupat de către acesta).
2. Determinarea categoriilor de atribuire (preluate sau reproduse și complexe: obținute ca
rezultat al utilizării unui algoritm de calcul sau grup de algoritmi);

23
3. Structurarea bazei informaționale în entități care reprezintă gruparea atributelor și
reflectarea corespindențelor dintre acestea. Atributele baze i informaționale date sunt
reprezentate în tabelul 2.4.
Tabelul 2.4
Atributele bazei informaționale
N/o Denumirea Identificator Natura Lungimea
atributelor
1 Denumirea companiei.
Company Name Text 12
2 Cod_ angajat IdUser Int 4
3 Numele/Prenumele
angajatului FullName Text 10
4 Data / luna / anul ActivityDate Date 8
5 Comentariu CommentInfo Text 30

Baza de date DBCompany est e compu să din mai multe entități aflate în baza de date
finală "Company", entitățile elaborate corespund tabelelor din baza de date finală, core spund
cerințelor și rapoartelor ce reprezintă baza subsistemului ce urmează a fi realizat. Baza
informați onală elaborate are la baza sa 3 entități principale ce sunt reprezentate în tabelele 2.5-
2.7 de mai jos. În entitățile de mai jos sunt reprezentate cîmpurile ce vor fi în tabelele bazei de
date finale "Company".
Tabelul 2. 5 Entitatea Utilizator .
Utilizator
Denumire Identificator Natura Lungimea atributului
Id_utilizator User ID Int 4
Nume_ utilizator UserF Name Text 10
Prenume_utilizator UserLName Text 10
Funcția FunctionName Text 10
Raportare ReportComm Text 50

24
Tabelul 2.6 Entitatea Companie .
Compania
Denumire Identificator Natura Lungimea atributului
Id_companie Company ID Int 4
Denumirea CompanyName Text 20
Data DateTime Data 2
Luna MonthTime Data 10
An YearTime Data 4
Emblema Label BIT/img (MB)

Tabelul 2.7 Entitatea Zile lucrătoare .
Zile lucrătoare
Denumire Identificator Natura Lungimea atributului
ZI DayID Int 4
Luni Day1Name Text 10
Marți Day2Name Text 10
Miercuri Day3Name Text 10
Joi Day4Name Text 10
Vineri Day5Name Text 10

La nivel fizic entitățile bazei informaționale se transformă în tabele bazei de date care la
rîndul său vor fi examinate în subcapitolul 3.6.

2.5 Elaborarea codurilor

La elaborarea subsistemului informatic de monitorizare a activității pe proiecte
informatice a fost utilizat limbajul de programare Sap și mediul Abap. Pentru a elabora
componentele bazei informaționa le am utilizat un domeniu din mediul Abap, Data Dictionary.

25
Data Dictionary permite realizarea componentelor a bazei informaționale, a tablelor,
structurilo r, domeniilor de date și a data elementelor. Pentru a crea elementele componente a
bazei informaționale se utilizează tranzacția SE11 în mediul Sap. După care se scrie numele
componentei în una din text box -urile și se tastează butonul Create (figura 2 .5).
Este vorba de un sist em informatic complex utilizat î n gestiunea bazelor de date, fiind
preferatul companiilor mari. SAP vine de la Sys tem Applications and Products, și se împarte î n
module individuale care realizează diferite sarcini informatice î n cad rul unei companii.
Compania care a dezvoltat acest sistem infor matic î și are rădăcinile î n Germania la Walldorf și
a fost fondată în 1972 de 4 foști angajaț i ai companiei IBM.
SAP deține cea mai mare parte a pieței de aplicații business fiind utilizat î n peste
76.000 de com panii internaționale ș i are în prezent reprezentanțe de vânzări și unități de
producție în peste 120 de țări fiind listată la mai multe burse, inclusiv Bursa din Frankfurt și
NYSE cu simbolul "SAP". Structura SAP se bazează pe o arhitectu ra client -server structurat a pe
mai multe segmente(o aplicaț ie(client) solicită o acțiune unei alte aplicaț ii(serve r) și aceasta o
îndeplinește ) ș i anume:
– nivelul bazei de date care gestionează datele folosind un sistem de g estionare al bazei de
date rela țional (SGBDR) . Tot aici sunt gestionate datele generale (master data) datele
tranzacționale și sunt stocate programele ș i metadatele care descriu sistemul ș i structura
sa;
– nivelul de aplicaț ie unde au loc execuț ii ale programelor ABAP ;
– nivelul de prezentare care conține interfața utilizator prin intermediul că reia utilizatorii
introduc date ș i apoi le afi șează [3].

Figura 2.5 Mod de elaborarea a componentelor bazei informaționale.

26
După selectarea tipului necesar pentru componenta creată, în cazul dat a unei structuri,
se bifează tipul, după care apare un chenar de tip tabelar(fig 2.6) care necesită a fi completat cu
data elementele deja create în trazacția SE11. Conform modelului dat se creaează data
elementele, structurile și tipuri tabelare.

Figura 2.6 Selectarea tipului de element care necesită a fi creat.

Figura 2.7 Crearea structurii cu datele despre clienți.
La elaborarea codului pentru intrări și ieșiri drept prima etapa am declarat datele și tipul
acestora. Definirea tipurilor de date necesare la crearea subsistemului informatic se baze ază pe o
colecție de tipuri de date elementare (Data Elemente) , definirea se realizează în mod direct în
program se face utilizând cuvîntul cheie TYPES ( TYPES dtype [TYPE type|LIKE dobj]). La
elaborarea intrărilor și ieșirilor am utilizat următoarele tipuri de date vezi Anexa 1 .

27
Abap conține obiecte de date ce la rîndul său reprezintă un set de date utilizate î n cadrul
programului și la mome ntul rulării . ABAP are următoarele categorii de obiecte:
– Caractere(șiruri de caractere) – sunt create fără declarate în codul sursă, pe tot p arcursul
utilizării lor în program acestea nu pot fi modificate.
– Numer ice – șiruri de numere ce pot fi negative cît și pozitive în următorul interval
[-231+1 – 231-1 ].
– Texte (BLOB) – șiruri de caractere alfanumerice utilizate în codul programu lui:
WRITE: / 'I am ready for presentation my work! '.
De asemenea la elaborarea codului sursă se utilizează in strucțiunile clasic e din SQL,
cea mai răspîndită dintre ele fiin d SELECT. Datorită aceste instrucțiuni se face posibilă selecția
datelor pentru prelucrarea sau afișarea lor. În cadrul realizării subsistemului informatic de
monitorizare a activității pe proiecte informatice am utilizat mai multe tipuri din această
instrucțiune vezi Anexa2.
Pentru elaborarea ieșirilor am utilizat SapScript și Smartforms, ceea ce permite crearea
formularului documentului de ieșire Anexa3 . Au fost utilizate un set de module funcționale care
permit chemarea formularului direct în programul propriu zis.
Una din c aracteristicile esențiale a programării SAP Abap este posibilitatea de a folosi
module deja create ce sunt chemate ca un template pentru a modifica doar poțiuni de care avem
nevoie în cadrul programului. În cadrul programului dat am utilizat cel mai des me toda de
convertire a textului.
Smartforms este un tip general de interfață cu utilizatorul folosită în mediul Sap ABAP.
Smartforms sunt create cu ajutorul setului de instrumente din Screen Painter. Smartforms sunt
create prin definirea corpului formularulu i și reprezentarea fluxului logic de date. Iar la crearea
modulului de afișare a documentelor de ieșire am utilizat un set de module pentru tipul
Smartforms, acest set de funcționalități (Function module) permite chemarea formei de
document deja creată, p entru a imprima documentul de ieșire.

28
2.6 Estimarea necesarului de resurse hard și soft

În urma progresului tehnico -științific piața resuselor informatice are o mare varietate
de resure hard și soft, datorită acestui factor important realizare a obicetivelor și cerințelor puse
devine mai ușoară. Subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiecte informatice
este realizat în mediul SAP Abap.
Toate elementele și datele sunt păstrate în baza de date realizat în același mediu. SAP
vine de la System Applications and Products, și se împarte în module individuale care realizează
diferite sarcini informatice în cadrul unei unități beneficiare. Întreprinderea ce a elaborate acest
sistem informatic a fost fondată în 1972 de 4 foș ti angajati ai companiei IBM.
Pentru a organiza monitorizarea activității pe proiecte informatice, incluzînd și
activitatea managerului sau mai bine zis administratorului de sistem sunt necesare următoarele
resurse minime hard și soft:
– CPU – Pentium 2400 MHZ .
– Windows 7, Windows 8, Windows 8.1 și Windows 10.
– Memorie operativă 64 Mb RAM .
– Monitor .
– Mouse.
– Tastatură.
– Imprimantă.
– Conexiune la internet.
Resurse hard recomandate:
– CPU – Intel(R) Core (TM) i5 -6200U CPU 2,30 GHz , 2.4 GHz.
– Windows 8 sau Windows 10.
– Memorie – 500 Mb Ram.
– HDD -250 GB
– Monitor.
– Tastatură.
– Mouse.
– Imprimantă.

29
Softul necesar este:
– Sap Logon 740.
– SQL server.
Ca subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiecte informatice să
funcționeze cît mai eficient , este necesar și binevenit ca utilizatoriul să respecte cerințele
enumerate. Resursele necesare nu necesită resurse financiare mari, în așa mod unitatea
beneficiară nu va avea pierderi financiare. Aceste cerințe sunt minimal necesare ca subsistemul
informatic să funcționeze în mod efic ient să faciliteze activitatea personalului și să monitorizeze
activit atea acestora.

30
Capitolul III . PROIECT DE DETALIU AL SUBSISTEMULUI
INFORMATIC PRECONIZAT

3.1 Definirea structurii funcționale a subsistemului informatic

Subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiecte informatice este destinat
să gestioneze mai eficient activitatea pe proiecte informatice a membrilor echipei. În urma
realizării acestui subsistem informatic au fost atinse la nivel mediu toate obiectivele prestabilite
anterior la etapa proiectării generale. Subsistemul informatic realizat are un loc important în
cadrul întreprinderii SRL "East Star Consulting". Acesta ajută la monitorizarea activității pe
proiecte informatice, analiza efi cienții activității a resurselor umane, analiza necesarului de timp
pentru activitatea unui anumit proiect informatic, analiza resurselor financiare necesare la
elaborarea și întreținerea acestuia.
La solu ționarea problemei aprobării unei decizii se utiliz ează un proces complex, ce
parcur ge următoarele etape:
– Etapa inițială – reprezintă etapa de analiză a problemei apărute, în etapa dată se
determină datele de intrare și ieșirile ce trebuie să dea sistemul.
– Etapa elaborării algoritmului de soluționare – în cadrul acestei etape se determină și
selectează algoritmul necesar.
– Etapa implementării algoritmului – în cadrul acestei etape se implementează
algoritmul cu ajutorul unui limbaj de programare algoritmică (Java, C#, C++, C,
Prolog, etc).
– Etapa validării c odului – în etapa dată are loc validarea datelor, verificarea
corectitudinii acesteia.
– Etapa analizei plenitudinii funcționale – în această etapă are loc testarea rezutatelor
obținute și transmiterea acestuia către solicitant.

31

Figura 3.1 Etapele de soluționare a problemei .
Printre fucționalitățile de bază aș putea menționa:
– Adăugarea unui nou utilizator.
– Validarea datelor despre codul si IDNP acestuia.
– Modificarea datelor despre utilizator cu excepția codului.
– Adăugarea unei noi activități pentru o anumită zi din săptămînă.
– Modificarea activității adăugate.
– Ștergerea datelor, prin selectarea rîndului sau a rîndurilor.
– Vizualizarea documentului de ieșire.
Determinarea
problemei
Analiza
problemei
Determinarea
și elaborarea
algoritmului
Implementare
a algoritmului
Validarea
datelor
Analiza
complexității
Transmiterea
rezultatului

32
– Tipărirea documentelor de ieșire .
– Actualizarea bazei de date.

3.2 Proiectarea ieșirilor

Primul videoformat de ieșire al subsistemului informatic de monitorizare a activității pe
proiecte informatice va arăta activitatea fiecărui angajat la activitaea a unui anumit proiect
infromatic. Proiectarea acestui videoformat de ieșire va putea fi pri n selectarea butonului
"Print", după tastarea acestui buton se va deschide o pagină nouă care va reflecta documentul cu
informația selectată, în mediul de jos vor fi două opțiuni "Print" și "Print Preview".
"Print Preview" reprezintă o modalitate de a vi zualiza documentul la ecran pentru a
face verificări necesare înainte ca acesta să fie printat. Videoformatul dat va conține datele
despre angajați, numele prenumele acestui angajat, data/luna/anul în care este activitatea pe acest
proiect informatic, denu mirea companiei și emblema comapniei. Acest videoformat de ieșire va
avea forma reprezentată în figura 3.2 (Proiectul documentului de ieșire "Activitatea angajatului
pe proiet informatic". ) de mai jos .

33

Figura 3.2 Proiectul documentului de ieșire "Activitatea angajatului pe proiet informatic ".

Al doilea videoformat de ieșire al subsistemului informatic de monitorizare a activității
pe proiecte informatice va arăta activitatea tuturor angajaților pe o anumită perioadă de timp,
unde managerul de proiect va putea vedea și prezenta acest raport sist emului de gestiune a
unității beneficiare. Proiectarea acestui videoformat de ieșire va putea fi prin selectarea
butonului "Print" sau "Print Preview", după tastarea acestui buton se va deschide o pagină nouă

34
unde va fi reprezentată informația despre act ivitatea angajaților ce activează pe un oarecare
proiect infromatic. Videoformatul dat va conține datele despre perioda de activare, lista tuturor
angajaților ce activează pe acest proiect infromatic, denumirea companiei și emblema acesteia.
Videoformatul dat va avea următoarea structură reprezentată în figura 3.3 (Proiectul
documentului de ieșire "Activitatea angajaților". ) de mai jos.

Figura 3.3 Proiectul documentului de ieșire "Activitatea angajaților ".

35
3.3 Proiectarea intr ărilor

Videoformatul de intrare care va fi afișat pe ecranul calculatorului ulterior va fi posibilă
introducerea datelor despre angajat, cu datele necesare. Numele/Prenumele angajatului vor fi
introduse manual de către utilizator în cîmpul destinat acestuia. Sim ilar vor fi introduse datele și
în următoarele cîmpuri. Adăugarea unor date noi va putea fi efectuată prin tastarea butonului
”Adauga”, apoi se vor introduce următoarele date . La fel se va proceda și în cazul înregistrării
unui nou utilizator în baza de d ate.
În figura 3.4 este prezentat formularul de adăugare a lunei și a anului . Acesta va
permite introducerea unei luni și date valide pentru ca să faciliteze completarea următorului de
videoformat unde luna și anul deja vor fi introduse automat, iar datele se vor afișa doar acele de
pe luna și anul introdus.
În cazul în care a fos t introdusă o lună sau an nevalid figura 3.5 , care nu corespunde
anului curent, va apărea un mesaj de eroare, în care va fi specificat anul care trebuie introdus.
După ce utilizatorul a corectat anul sau luna în cazul cînd a introdus o valoare eronată
tastînd butonul de execuție se trece la următorul videoformat de intrare.

Figura 3.4 Videoformatul de introducere a lunei și a datei.

36

Figura 3.5 Mesaj de eroare în cazul cînd a fost introdus un an nevalid.

Figura 3.6 Mesaj de eroare în cazul cînd a fost introdus o lună nevalid.

37

Figura 3.7 Videoformatul de introducere a datelor .
În figura 3.7 este reprezentat videoformatul în care managerul poate adăuga un nou
utilizator, unde poate modifica datele despre utilizator. "New Timeshee t" permite introducerea
infromaț iei despre activitatea zilnică a angajatului.

Figura 3.8 Videoformatul de intrare a datelor despre utilizator .
În figura 3.8 este reprezentat formularul de adăugare a datelor despre utilizator, în urma
completării formularului datele se transferă automat în baza de date. În urma completării acestui
formular devine posibilă modificarea datelor din baza de date. Datele introduse în acest formular
și salvate vor fi automat tra nsferate în tabelul din figura 3.7. La selectarea unui cîmp din tabel , și

38
accesînd butonul de modificare apare un formular figura 3.8 în care în cîmpurile editabile putem
modifica cîmpurile cu datele despre utilizator.

Figura 3.8 Videoformatul de modificare a datelor introdus e.

Figura 3.9 Videoformatul de selectare a dispozitivului pentru printarea documentului de
ieșire.

39

Figura 3.10 Formularul documentului de ieșire dat la tipar.

3.4 Proiectarea bazei informaționale

În urma elaborării subsistemului informatic de monitorizare a activității pe proiecte
informatice fluxurile și circuitele informaționale reprezintă componenta principală a sistemului
informatic al întreprinderii SRL East Star Consulting. Orice subsistem informatic e ste

40
caracterizat prin (figura 3.11), avînd la bază două concepte esențiale emițător și beneficiar.
Emițătorul în cazul dat reprezintă o sursă esenția lă în producerea proiectelor informatice care
după prelucrare și testare informației sunt transmise deja procesate și/sau modificate și transmise
unității beneficiare. Cantitatea totală de informație transmisă și procesată între emițător
(programatori, team leader) și unitate beneficiară (comapnia client).
Una din principalele caracteristici a fluxului informațional al întreprinderii, reprezintă
majorarea fluxului informațional cu ajutorul eliminării pertubrărilor și erorilor. Ca obiectiv
principal este obținerea a informației utile și transmiterea cît mai eficientă de la emi țător către
unitatea beneficiară.

Figura 3.11 Schema fluxului de date în cadrul UE East Star Consulting.

41

Figura 3.12 Transmiterea informațiilor către beneficiar .

3.5 Specificații -proceduri automate

Dezvoltarea și utilizarea modelelor economice cu ajutorul sistemelor informatice de
calcul a realizat formalizarea ș i adaptarea deciziilor automate la nivel macro economic și
microeconomic .
Sistemul informatic preia ș i dezv oltă o parte din operații de prelucrare ale datelor din
cadrul sistem ului informaț ional, al companiei , pe care la rîndul său l e automatizează devenind î n
urma acestor operațiuni un subsistem informaț ional automatizat. În cadrul subsis temului
informațional de monitorizare a activității pe proiecte informat ice practic toate operațiile sunt
automatizate .
Funcțiile automatizate ale subsistemului informațional de monitorizare a activității pe
proiecte informatice sunt următoarele:
– Prelucrarea datelor.
– Salvarea datelor în baza de date.
– Actualizarea bazei de date conform informației ce o conține la ora actuală.
– Ștergerea datelor.
– Modifi carea datelor.

42
– Tipărirea documentelor de ieșire.
La realizarea introducerii datelor, modificării sau ștergerii la ecran apare un mesaj
informativ personalizat pentru a informa și confirma operațiunea pe care utilizatorul vrea să o
realizeze.
3.6 Specificații fîșiere și baze de date

În fig ura 3.19 este reprezentată schema bazei de date și legăturile dintre elementele
acesteia în baza căreia a fost elaborat subsistemul informatic de monitorizare a activității pe
proiecte infromatice. Baza de date DBComapany a re în sine mai multe entități incorporate în
baza finală de date "Company".
La rîndul său aceste entități corespund tabelelelor din baza de date propriu zisă și a
subsistemului informatic. Baza de date elaborată în mediul SAP Abap are în componența sa 6
tabele cu următoarele semnificații:
– Product Categories – aici se indică pentru o evidență mai eficientă categoria
proiectului informatic ce necesită a fi elaborat (vezi fig.3. 13).
– Order Details – în tabelul dat se specifică numărul documentului și detaliile despre
acesta (vezi fig. 3.14).
– Orders – se indică datele generale despre comanda proiectului informatic (vezi
fig.3.15).
– Products – se dau detalii despre proiectul informatic elaborat (vezi fig. 3.16).
– Person Contacts – se specifică datele gener ale despre angajați pe proiect informatic,
sunt reprezentate date despre nume, prenu me, adresa, numărul de telefon codul
companiei pentru care realizează proiectul informatic (vezi fig. 3.17).
– Company – conține date generale despre comaniile cliente a într eprinderii , aici se
indică informații generale despre companie, titlul, numele proprietarului sau a
proprietarelor, orasul , regiunea, tara, codul poștal , telefonul și fax -ul (vezi fig. 3.18).
Subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiec te informatice are la baza
o bază de date care poate fi utilizată la elaborarea altor proiecte , unde se va activa mai mult cu
date generale despre companie la elaborarea formularelor pentru documentele de ieșire, sau
poate fi utilizată la elaborarea unui proiect informatic privind evidența materialelor vîndute. În
urma elaborării bazei de date DBCompany s -a utilizat mediul SapAbap și limbajul SQL.

43

Figura 3.13 Tabelul Orders.

Figura 3.14 Tabelul Product Categories.

Figura 3.15 Tabelul Order Details.

44

Figura 3.16 Tabelul Product.

Figura 3.17 Tabelul Person Contact.

45

Figura 3.18 Tabelul Company.

46

Figura 3.19 Schema bazei de date DBCompany.

3.7 Specificații proceduri manuale

Subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiecte informatice este un
sistem automatizat. Însă ca orice sistem are și unele operații manuale, elaborate de către resursele
umane. Una din principalele operațiuni manuale în cadrul acestui subs istem informațional este
introducerea datelor de la tastieră. Prin operațiunea data are loc introducerea datelor despre
utilizator dintr -un registru special cu datele despre toți anagajații comapniei.
Metodologia principală de realizare a operațiunilor man uale au la baza sa etapa de
analiz ă a materialelor, analizelor privind elaborarea viitorului proiect informatic, elaborarea
caietului de sarcini, caietului de producere, stabilirea algoritmilor de elaborare a proiectului
informatic.

47
Scopul acestor procedur i manuale este de a introduce datele în subsistemul
informațional elaborat pentru ca acesta să formeze o bază informațională cu care am putea lucra
asupra rapoartelor de ieșire. Subsistemul de generare are ca obiect iv să elaboreze un plan nou al
procesului de elaborarea a proiectelor informatice. La proiectarea automată, plan urile de
operațiuni pot fi realizate în mod mai rapid dec ît la cel de proiectarea manuală, iar fișele și
documentele tipărite cu ajutorul imprimantei sunt mai eficient elaborate și executate devenind
mai lizibile.
3.8 Realizarea programului

Subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiecte informatice este
dezvoltat în mediul SAP ABAP. SAP reprezintă Sistemul Aplicațiilor și Produselor realizat de
firma germană SAP AG. SAP-ul este la ora actuală cel mai important program de tip ERP
(Planificarea resurselor întreprinderii) din lume.
Programul SAP este foarte complex, fiind de mare ajutor în Servicii de Afacerii, Soluții
Tehnologice, în arii precum Contabilitate, Manageme ntul Relațiilor cu Clienții, Lanțuri de
Furnizare și Aprovizionare, Bancar, Asigurări, Infrastructură IT, Servicii Software SAP este
liderul recunoscut în soluții software colaborative pentru afaceri pentru toate industriile și toate
piețele semnificative.
“SAP este cea mai mare companie de software pentru afaceri și al treilea producător
independent de software la nivel mondial datorită inovări și dezvoltării. SAP ERP are la baza sa
materiale cu cerințe tehnico -tehnologice de planificare pentru a formula planul strategic de
producție sub formă de comanda( -zi) de producție sau de planificare. SAP are la baza sa
funcționalul de planificare strategică a producției pentru a facilita și îmbunătăți eficacitatea
serviciilor prestate către clienți și minimizarea c osturilor de exploatare. Planifcarea producerii
aduce soluții pentru realizarea planului de producție, timpul în care aceste produse trebuie sa fie
finisate și cantitatea acestora “[18].
Așa cum rezultă din informațiile expuse anterior în continuarea va fi prezentată o
sesiune de lucru a subsistemului elaborat.

48

Figura 3. 20 Videoformatul de adăugare a lunei și anului.
În cazul în care anul sau luna au fost introduse greșit la ecran apare un mesaj de eroare
unde se specifică ce valoare trebuie corectată (vezi fig. 3. 20 – 3.22).

Figura 3. 21 Mesaj informativ la introducerea lunei eronate.

49

Figura 3. 22 Mesaj informativ de eroare la introducerea unui an greșit.
După introducerea a lunei și anului corect și apăsarea butonului “Enter” la e cran apare
următoarea fereastră (vezi fig. 3. 23). În această fereastră este un tab el unde sunt prezentate datele
deja introdus e anterior și butoanele pentru adăugarea a informației noi despre angajat (vezi
fig.3. 24) și activitatea sa (vezi fig. 3. 25).

Figura 3. 23 Fereastra cu datele deja introduse și butoanele pentru a introduce date noi.

50

Figura 3. 24 Formularul de adăugare a unui nou utilizator.
După completarea formularui de mai sus are loc verificarea corectitudinii datelor
introduse (vezi fig. 3. 24). În cazul în care codul deja există apare un mesaj informativ de eroare,
similar are loc validarea și datelor introduse în cîmpul CNP. În cazul cînd datele au fost
introduse corect la ecran apare un mesaj informativ unde se spune că datele au fost introduse în
baza de date.

Figura 3. 25 Adăugarea unui nou angajat.
Prin urmare după adăugare unui nou angajat putem îndeplini formularul de activitate
zilnică a acestuia (vezi fig. 3. 26).

51

Figura 3. 27 Adăugarea activității angajatului pentru fiecare zi.
În urma completării a formularelor respective la ecran se afișează datele introduse pntru
angajatul respectiv (vezi fig 3. 28).

Figura 3. 28 Afișarea informației adăugate.
În cazul în care utilizatorul vrea să modifice datele introduse fie la utilizator fie la
activități selectează rîndul care trebuie modificat după care apasă butonul “ Change ”(vezi fig.
3.29). La modificarea d atelor desp re angajat, codul nu se modifică fiind unic pentru fiec are
utilizator.

52

Figura 3. 29 Modificarea datelor.
Dacă e nevoie ca administratorul să șteagă informa țiile privind activitatea zilnic ă a
angajatului pentru o anumit ă zi, se selecteaz ă rîndul sau rîndurile după care se apasă butonul
“Delete Timesheet ” (vezi fig. 3.30). La ecran apare un mesaj ce necesită confirmat, că datele vor
fi șterse.

Figura 3. 30 Ștergerea datelor.
Prin urmare subsistemul informatic de monitorizare a activi tăților pe proiecte
informatice la momentul actual este în stare de dezvoltare și urmează a fi integrat în alt
subsistem complex.

53
3.9 Procesul tehnologic de prelucrare a datelor

“Procesul tehnologic de prelucrare a datelor este un ansamblu de operații te tip mecanic ,
fizic, care la rîndul său prin interacțiunea simultană sau succesivă transformă materiile prime în
bunuri sau realizează asamblar ea, repararea ori întreținerea unui sistem tehnic, se definește ca
totalitatea operațiilor concomitente sau ordonate în timp, necesare fie pentru obținerea unui
produs prin prelucrare și/sau asamblare, fie pentru întreținerea sau repararea unui sistem
tehnic “[4].
“Un proces este un ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă
elemente de in trare în elemente de ieșire”.[8 ]
Procesul de producție – cuprinde totalitatea proceselor folosite pentru transformarea
materiilor prime și a semifabricatelor în produse finite, pentru satisfacerea necesităților umane.
Procesul de producție cuprinde diferite categorii de procese : procese tehnologice de bază,
procese auxiliare, procese de servire și procese anexe.
Un subsistem informatic modern și performant trebuie să reprezinte și un sistem
informatic automatizat. Un sistem automatizat reprezintă activitățile realizate cu ajutorul
calculatoarelor. Prin automatizare se subînțelege prelucrarea automată a datelor, executarea
automată a unor comenz i, instrucțiuni , datorită acestor funcții are loc facilitatarea activității de
prelucrare a datelor, transmisia în baza de date la nivel automat .
Automatizarea proceselor ușurează semnificativ activitatea angajatului , dar și ridică
eficiența procesului d e lucru, diminuează durata procesului de lucru, dar și reduce erorile în
procesul de lucru.
Un sistem automatizat trebuie în primul rînd sa fie proiectat foarte bine. Sistemul
informatic economic este un ansamblu structurat de elemente intercorelate funcțional pentru
automatizarea procesului de obținere a informațiilor și pentru fundamentarea deciziilor. Sistemul
informatic este inclus în sfera sistemului informațional atâta vreme cât în cadrul sistemului
informațional vor exista o serie de activități care nu vor putea fi automatizate .
După gradul de automatizare a activităților de analiză și proiectare a sistemelor
informatice:
− sisteme informatice dezvoltate pe baza analizei și proiectării clasice;
− sisteme informatice analizate cu instrumente au tomate și proiectate clasic;
− sisteme informatice bazate pe instrumente diverse de automatizare a analizei și
proiectării;

54
− sisteme informatice dezvoltate cu instrumente de tip CASE.
Subsistemul informatic de monitorizare a activității pe proiecte info rmatice este un
sistem automatizat, prelucrare datelor are loc în mod automat. Acest subsistem informatic diferă
de subsistemul care a fost realizat de către compania romînă.
În figura 3.31 este reprezentată schema funcțională a subsistemului informatic de
monitorizare a activității pe proiecte informatice .

55

Figura 3.31 Schema funcțională a subsistemului informatic automatizat.

56
Capitolul IV. EFICACITATEA SISTEMULUI INFORMATIC
PROIECTAT

4.1 Alegerea metode i și a indicatorilor de estimare a eficacității

Procesul de evaluare a eficien ței a subsistemelor informatice din domeniul tehnologiilor
informaționale are o valoare importantă pentru a demonstra eficacitatea funcționării acestuia. De
asemenea evaluarea subsistemelor informatice este treaptă esențială în procesul de cercetare –
dezvoltare -inovare în domeniul tehnologiilor informaționale. Activitățile de dezvoltare -cercetare
în domeniu inovativ are o importanță majoră în dezvoltarea societății contemporane.
În prezent statele cu o economie dezvoltată au o strînsă legătură cu domeniul de
cercetare, la rîndul său interacționînd reciproc duc la rezultate inovative în domeniul tehnico –
științific. La ora actual ă o importanță majora o are procedura de analiză comparativă a
procedurilor de organizare și desfășura re a evaluării subsistemelor informatice din categoria
tehnologiilor informaționale. Operațiunile principale la etapa de analiză a subsistemului
informatic ar fi organizarea comitetului de cercetători ce vor testa, analiza, vor depista punctele
slabe și op ortunitățile ce le poate oferi subsistemul nou. La moment există instituții ce se
specializează anume în domeniul de testare și evaluare a eficienței subsistemelor informatice.
Unul dintre criteriile principale în evaluarea subsistemelor informatice este actualitatea,
tendința de dezvoltare, originalitatea temei și metodologiilor de dezvoltare și rezultatele care la
final vor fi obținute în urma elaborării a subsistemului informatic. Analiza subsistemului
informatic poate fi efectuată cu ajutorul metodei e xperților, în această metodă are loc selectarea a
unui anumit număr de experți ce vor realiza verificarea și testarea subsistemului separat a cîte
unul.
Pentru a analiza eficiența subsistemului informatic de monitorizare a activităților pe
proiecte inform atice a fost selectată metoda de analiză a nivelului tehnico -științific. Această
metodologie la rîndul său ajută la determinarea sau mai bine zis aprecierea eficacității a
subsistemului informatic elaborat. În următul subpunct al acestui capitol vor fi pre zentate
formulele utlizate și calculele efectuate pentru a determina eficacitatea subsistemului elaborat.
Metodologia de calculare a eficienței subsistemului informatic poate fi selectată în dependeță de
cerințele și obiectivele față de acest subsistem inf ormatic.

57
4.2 Aprecierea eficacității sistemului

Pentru a aprecia eficacitatea subsistemului informatic se efectuează niște calcule în
baza valorilor și tarifelor la ora actuală. Pentru calcularea valorii economiei anuale pentru
început este necesar determina rea cheltuielilor pentru prelucrarea datelor/informațiilor în
varianta manuală 𝐺𝑏 și efectuarea calculelor asupra operațiilor de proiecatrea a subsistemului
informatic 𝐶𝑎.
Pentru început se determină cheltuielile de prelucrare a datelor/informațiilor asupra
operațiilor manuale, conform următorilor indicatori:
– Preț/oră pentru prelucrarea datelor/informațiilor (lei).
𝑈𝑡= 𝑆𝑚𝑒𝑑
𝑇𝑙𝑢𝑛∗ 𝐼𝑐 ,
Acești indicatori la rîndul său reprezintă:
– 𝑆𝑚𝑒𝑑 – salariul lunar mediu pentru un angajat (lei).
– 𝑇𝑙𝑢𝑛 – volumul de timp lucrat pe lună de către angajat.
– 𝐼𝑐 – coeficientul de salariu suplimentar și cheltuieli suplimentare.
𝑈𝑡= 𝑆𝑚𝑒𝑑
𝑇𝑙𝑢𝑛∗𝐼𝑐= 5200
48∗1,27=137 ,58 (𝑙𝑒𝑖)
– Cheltuielele de muncă pentru efectuarea calculelor pentru operțiunile manuale:
𝐶𝑚𝑏=𝑉𝑖𝑛𝑓∗𝑛
𝐵
Acești indicatori reprezintă:
– 𝑉𝑖𝑛𝑓 – volumul de date/informații.
– 𝑛 – periodicitatea calculelor.
– 𝐵 – coeficientul (normativul) de prelucrare a datelor/informației.
𝐶𝑚𝑏=𝑉𝑖𝑛𝑓∗𝑛
𝐵=320 ∗ 2700
970=890 ,72
– Determinarea necesarului de resurse umane
𝑃𝑏=𝐶𝑚𝑏
𝑇𝑎𝑛
Acești indicatori reprezintă:

58
– 𝑇𝑎𝑛 – volumul de timp pe an lucrat de angajat.
𝑃𝑏=𝐶𝑚𝑏
𝑇𝑎𝑛= 688 ,50
520=1,5 (𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖 )
Determinarea cheltuielelor necesare la etapa efectuării operațiilor de prelucrare a
datelor/informațiilor în mod manual:
𝐶𝑏=𝑇𝑎𝑛∗𝑈𝑡∗𝑃𝑏
𝐶𝑏=520 ∗137 ,58∗1,28=91573 ,24
Pentru a determina cheltuielile pentru proiectarea subsistemului informatic este
necesară determinarea următorilor indicatori:
𝑇𝑚= 𝑉𝑖𝑛𝑑
3600∗ 𝑇𝑚𝑒𝑑
Acești i ndicatori reprezintă:
– 𝑉𝑖𝑛𝑑 – Volumul de date la etapa inițială de prelucrare în mod automat.
– 𝑇𝑚𝑒𝑑 – timpul mediu pentru introducerea, prelucrarea și emiterea datelor/informațiilor
obținute.
𝑇𝑚=520 ∗3
3600=0,43 (𝑜𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑜𝑟 )
– Calcularea valorii de timp necesară pentru prelucrarea a informației:
𝐶𝑚=𝑇𝑚∗ 𝑃𝑚1
Acești indicatori la rîndul său reprezintă:
– 𝑃𝑚1 – preț/oră calculator.
𝐶𝑚=0,43∗0,9=0,38 (𝑙𝑒𝑖)
– Determinarea cheltuielilor de control și perfectare a datelor/inform ațiilor rezultatice în
urma prelucrării acestora(lei):
𝐶𝑐𝑜𝑓= 𝐾𝑜𝑓∗ 𝐶𝑚
Acești indicatori reprezintă:
– 𝐾𝑜𝑓 – coeficientul de verificare și determinare a timpului de control, realizare și emitere a
datelor/informațiilor de ieșire.
𝐶𝑐𝑜𝑓=0,43∗0,38=0,16 (𝑙𝑒𝑖)

59
– Determinarea cheltuielilor PAD:
𝐶𝑎=(𝐶𝑚∗𝐶𝑐𝑜𝑓)∗𝑛
𝐶𝑎=(0,38+0,16)∗2640 =1425 ,6 (𝑙𝑒𝑖)
– Determinarea economiei anulae și a cheluielilor curente:
𝐸𝑎=𝐶𝑏−𝐶𝑎
𝐸𝑎=91573 ,24−1425 ,6=90147 ,64
În urma efectuării calculelor necesare se poate constata că eficiența economică a
subsistemului informatic de monitorizare a activității pe proiecte informatic e proiectat va alcătui
90147 lei.

60
CONCLUZII

Fiecare proiect informatic aduce cu sine și o modificare în prezent. În urma studierii
datelor stati stice în cadrul întreprinderii East Star Consulting SRL s -a observat că obiectivele și
cerințele prestabilite de către unitatea beneficiară față de proiectul informatic necesar diferă de
rezultatele finale.
În urma elaborări i subsistemului informatic de monitorizare a activităților pe proiecte
informatice au fost studiat e și selectate un șir de materiale bazate pe managementul proiectelor
informatice pentru a stabili obiectivele și cerințele către subsistem. Succesul proiectu lui
informatic are o importanță majoră pentru o întreprindere proiectantă, de aceea este necesară
selectarea și monitorizarea cît mai eficientă a echipei proiectante iar activitatea de monitorizare a
acesteia joacă un rol esențial . Subsistemul informatic e laborat permite analiza activității zilnice a
fiecărui angajat din echipa proiectantă, în așa mod pot fi determinate abilitățile acestuia în
elaborarea proiectelor informatice, timpul necesar pentru realizarea unui proiect dar și resursele
financiare indis pensabile.
Subsistemul informatic dat are un rol semnificativ în a ctivitatea de management pe
proiecte informatice , care la rîndul său este formată prin aplicarea cunoștințelor, instrumentelor
și tehnologiilor utilizate pentru implementarea unui proiect informatic. Aceste operațiuni
efectuate asupra unui proiect informatic au ca scopuri și cerințe bazate pe timp și calitate
determinarea a unei finanțări adecvate. Printre avantajele acestui subsistem față de cel vechi se
pot menționa următoarele: subsistemul dat va aparține întreprinderii, nu este un soft străin, este
elaborat cu ajutorul mediului și limbajului de programare utilizat în ca drul întreprinderii ceea ce
permite realizarea modificărilor și soluționarea erorilor în mod rapid. În mod analogic acest
subsistem poate fi întegrat în alte întreprinderi iar administrat de un programator ce cunoaște
mediul de elaborare a acestuia, pentru a facilita activitatea cu subsistemul dat poate fi efectuat un
training de consultanță tehnică Sap în cadrul unității beneficiare.
Monitorizarea activităților pe proiecte informatice constă în planificarea și ghidare a
întregului proces de elaborare incl usiv pînă la etapa finală, iar una din elementele de bază este
selectarea și formarea echipei. Orice proiect informatic se caracterizează printr -un efort
semnificativ de timp pentru a poseda funcționalități cu caracter unicitar. Printre obiectivele
esenția le a monitorizării se poate menționa compararea planului inițial cu procesul real de
elaborare a acestuia dar și modificarea planului prestablit în conformitate cu situația reală.

61
Monitorizarea efectivă are loc nu numai după categoria de resurse umane în cadrul
întreprinderii aflate pe proiect informatic ci și pe monitorizarea cheltuielilor de proiect și
respectarea termenilor prestabiliți de realizare. Folosirea progreamelor și soft -urilor specializate
pe prelucrarea datelor deja existen te nu garantează o modalitate mai eficientă de monitorizare a
activ ității pe proiecte informatice. Subsistemul informatic de monitorizare a activităților pe
proiecte informatice la etapa actuală urmează a fi testat și integrat într -un alt sistem mai avansa t .

62

BIBLIOGRAFIE

1. ASRO. SR ISO 10006:2005, Sisteme de management al calității. Linii directoare pentru
managementul calității în proiecte. Ediția 1, noiembrie 2005.
2. Costaș Ilie. Grafica proceselor de calcul. Curs de lecții. Chișinău: Editura USM 1991.
3. Costaș I. Grafica proceselor de calcul. Chișinău, Editura ASEM, 2006.
4. Costaș I. Tehnologii de procesare a informației economice, ASEM, Chișinău, 2011
5. Cotelea V. Modele ș i algoritmi de proiectare logică a bazelor de date, Chișinău, 2009.
6. Cotelea V.: Programarea logică. Editura Nestor, Chișinău, 2000, 394 p
7. Gh. Lâsâi, I. Lungu ș.a. Sisteme informatice și baze de date, CEP ASE București.
8. Ioan Roșca, E.Macovei ș.a. Proiectare a sistemelor informatice financiar -contabile.
Editura didactică și pedagogică, București, 1993.
9. Ioan Andoni. Baze de date inteligente în managementul firmei, Iași, Editura Dosoftei,
1997.
10. Victoria Stanciu. Proiectarea sistemelor informatice de gestiune. Bu curești. CISON,
2000.
11. Association for Project Management. Glossary of Project Management Terms.
12. Training center. Enhacement Framework, 2007 .
13. Training center. Enhancement and Modifications, 2008.
14. Post G.V., Anderson D.L. Management Information Systems: Sol ving Business Problems
with Information Technology. – New Jersey: Prentice Hall, 1997. – 700 p
15. http://www.crystal -system.ro/
16. https://ro.wikipedia.org/wiki/Proces_tehnologic
17. https://ro.wikipedia.org/wiki/Managementul_proiectelor
18. http://sa pr3romania.blogspot.md/2009/09/ce -este-sap.html
19. http://www.seap.usv.ro/~valeriul/lupu/cap1.pdf
20. https://www.scribd.com/document/51168958/Managementul -Proiectelor -Informatice
21. http://www.scritub.com/management/MANAGEMENTUL -PROIECTELOR –
SOFTW21220783.php
22. http://www.seap.usv.ro/~sorinv/Proiectarea%20Sistemelor%20Informatice%20Curs%20
1-3.pdf

63
Anexa 1
PROGRAM zcda_sales_pr .
*&––––––––––––––––––––––– *
*& DATABASE TABLES
*&––––––––––––––––––––––– *
TABLES: zcda_sales ,
zcda_agents .
*&–––––––––––––––– ––––––– *
*& TYPES
*&––––––––––––––––––––––– *

TYPES: BEGIN OF ty_sales ,
cod TYPE zcda_sales -cod, " User code
firstname TYPE zcda_agents -firstname ," First Name
lastname TYPE zcda_agents -lastname , " Last Name
netwr TYPE zcda_sales -netwr, " Net Value in Document
waers TYPE zcda_sales -waers, " Currency Key
counter TYPE zcda_sales -counter, " Item counter
descr TYPE zcda_sales -descr, " Text Field
smonth TYPE zcda_sales -smonth, " Month
syear TYPE zcda_sales -syear, " Year
deleted TYPE zcda_sales -deleted, " Document Has Been Reversed
bonus TYPE zcda_sales -netwr, " Bonus
cnp TYPE zcda_agents -cnp, " CNP
hire_date TYPE zcda_agents -hire_date ," Hire date
tvalue TYPE zcda_sales -netwr,
mark(1) TYPE c ,
END OF ty_sales .
TYPES : tt_sales TYPE STANDARD TABLE OF ty_sales .

TYPES : BEGIN OF ty_agents ,
cod TYPE zcda_agents -cod, " User agent
firstname TYPE zcda_agents -firstname ," First Name
lastname TYPE zcda_agents -lastname , " Last Name
cnp TYPE zcda_agents -cnp, " CNP
hire_date TYPE zcda_agents -hire_date ," Hire date
END OF ty_agents .
TYPES : tt_agents TYPE STANDARD TABLE OF ty_agents .

TYPES: BEGIN OF ty_asales ,
smonth TYPE zcda_sales -smonth, " Month
syear TYPE zcda_sales -syear, " Year
cod TYPE zcda_sales -cod, " User code
netwr TYPE zcda_sales -netwr, " Net Value in Document Currency
waers TYPE zcda_sales -waers, " Currency Key
descr TYPE zcda_sales -descr, " Text Field
deleted TYPE zcda_sales -deleted, " Text Field
counter TYPE zcda_sales -counter , " Counter
END OF ty_asales .
TYPES : tt_asales TYPE STANDARD TABLE OF ty_asales .

TYPES: BEGIN OF ty_time,
smonth TYPE zcda_sales -smonth, " Month

64
syear TYPE zcda_sales -syear, " Year
END OF ty_time.
TYPES : tt_time TYPE STANDARD TABLE OF ty_time.

TYPES :BEGIN OF ty_details ,
cod TYPE zcda_agents -cod, " Cod user
firstname TYPE zcda_agents -firstname ," First Name
lastname TYPE zcda_agents -lastname , " Last Name
counter TYPE zcda_sales -counter, " Item counter
END OF ty_details .
TYPES: tt_details TYPE STANDARD TABLE OF ty_details .
TYPES: BEGIN OF ty_compadr ,
name1 TYPE ad_name1 , "name1
street TYPE ad_street ,"street
house_num1 TYPE ad_hsnm1 , "house number
city1 TYPE ad_city1 , "city
landx TYPE landx, "Country Name
stceg TYPE stceg, "VAT Registration Number
adrnr TYPE ad_addrnum ,"Address number
END OF ty_compadr .

TYPES: BEGIN OF ty_custadr ,
name1 TYPE name1_gp , "name1,
stceg TYPE stceg, "VAT Registration Number
stras TYPE stras_gp ,"House number and street
ort01 TYPE ort01_gp ,"City
landx TYPE landx, "County Name
telf1 TYPE telf1, "First telephone number
END OF ty_custadr .

TYPES: BEGIN OF ty_invoice ,
vbeln TYPE vbeln_vf ,"Billing Document
fkdat TYPE fkdat, "Billing date for billing index and printout
inco1 TYPE inco1, "Incoterms (Part 1)
inco2 TYPE inco2, "Incoterms (Part 2)
zterm TYPE dzterm, "Terms of Payment Key
END OF ty_invoice .

TYPES: BEGIN OF ty_main,
posnr TYPE posnr_vf , "Billing item
arktx TYPE arktx, "Short text for sales order item
matnr TYPE matnr, "Material number
vrkme TYPE vrkme, "Sales unit
fkimg TYPE fkimg, "Actual Invoiced Quantity
netwr TYPE netwr_fp , "Net value of the billing item in document curr
ency
mwsbp TYPE mwsbp, "Tax amount in document currency
kokrs TYPE kokrs, "Controlling Area
price TYPE p DECIMALS 2,
END OF ty_main.

TYPES: BEGIN OF ty_footer ,
bezei TYPE bezei30, "Description

65
vtext TYPE dzterm_bez ,"Description of terms of payment
END OF ty_footer .
TYPES: tt_main TYPE STANDARD TABLE OF ty_main.

66
Anexa 2
*&––––––––––––––––––––––– *
*& Form EDIT_SALES
*&––––––––––––––––––––––– *
FORM edit_tranzaction .

DATA : ls_tranzaction TYPE zcda_tranzaction .

READ TABLE gt_tranzaction INTO gs_tranzaction
WITH KEY mark = 'X'.
IF sy-subrc IS INITIAL .

* Edit data about transaction
SELECT SINGLE tranzaction ~smonth
tranzaction ~syear
tranzaction ~cod
tranzaction ~counter
tranzaction ~netwr
tranzaction ~waers
tranzaction ~descr

FROM zcda_tranzaction AS tranzaction
INTO CORRESPONDING FIELDS OF ls_tranzaction
WHERE tranzaction ~cod = gs_tranzaction -cod
AND tranzaction ~smonth = gs_time-smonth
AND tranzaction ~syear = gs_time-syear
AND tranzaction ~counter = gs_tranzaction -counter.

MOVE ls_tranzaction -smonth TO gs_tranzaction -smonth.
MOVE ls_tranzaction -syear TO gs_tranzaction -syear.
MOVE ls_tranzaction -cod TO gs_tranzaction -cod.
MOVE ls_tranzaction -counter TO gs_tranzaction -counter.
MOVE ls_tranzaction -netwr TO gs_tranzaction -netwr.
MOVE ls_tranzaction -waers TO gs_tranzaction -waers.
MOVE ls_tranzaction -descr TO gs_tranzaction -descr.
ENDIF .
ENDFORM. " EDIT_SALES
*&––––––––––––––––––––––– *
*& Form MODIFY_AGENT
*&––––––––––––––––––––––– *
FORM modify_agent .

DATA: ls_agent TYPE zcda_agents .

* Modify data on table control
MOVE gs_agents -cod TO ls_agent -cod.
MOVE gs_agents -firstname TO ls_agent -firstname .
MOVE gs_agents -lastname TO ls_agent -lastname .
MOVE gs_agents -cnp TO ls_agent -cnp .
MOVE gs_agents -hire_date TO ls_agent -hire_date .

MODIFY zcda_agents FROM ls_agent .
MESSAGE 'Your data has been changed' (043) TYPE 'I' .

67

ENDFORM. " MODIFY_AGENT
* select address for costumer
SELECT t001~stceg t001~adrnr t001~land1
INTO ls_t001
FROM t001 JOIN vbrk ON t001~bukrs EQ vbrk~bukrs
UP TO 1 ROWS
WHERE vbrk~vbeln = p_vbeln.
ENDSELECT .

* Select address for company
SELECT name1 street house_num1
city1 addrnumber
INTO ls_adrc
FROM adrc
UP TO 1 ROWS
WHERE addrnumber = ls_t001-adrnr.
ENDSELECT .

* Select country
SELECT landx
INTO CORRESPONDING FIELDS OF cs_adr FROM t005t
UP TO 1 ROWS
WHERE land1 EQ ls_t001-land1 AND
spras EQ sy-langu.
ENDSELECT .

MOVE-CORRESPONDING ls_t001 TO cs_adr.
MOVE-CORRESPONDING ls_adrc TO cs_adr.

IF sy-subrc NE 0.
MESSAGE 'Company addres does not exist!'(010) TYPE 'S' DISPLAY LIKE 'E'.
ENDIF.

ENDFORM. " GET_COMPANY_ADR

*&––––––––––––––––––––- ––– *
*& Form GET_CUSTOMER_ADDRESS
*&––––––––––––––––––––––– *
* Select costumer address for form
*–––––––––––––––––––––––- *
FORM get_customer_address CHANGING cs_cadr TYPE ty_custadr .
* Select customer address
SELECT kna1~name1
kna1~stceg
kna1~stras
kna1~ort01
t005t~landx
kna1~telf1
INTO cs_cadr
FROM kna1 JOIN t005t ON kna1~land1 EQ t005t~land1
JOIN vbrk ON kna1~kunnr EQ vbrk~kunrg
UP TO 1 ROWS

68
WHERE vbrk~vbeln EQ p_vbeln AND
t005t~spras EQ sy-langu.
ENDSELECT .

IF sy-subrc NE 0.
MESSAGE 'Customer addres does not exist!'(007) TYPE 'S' DISPLAY LIKE 'E'.
ENDIF.
ENDFORM. " GET_CUSTOMER_ADDRESS
*&––––––––––––––––––––––– *
*& Form GET_INVOICE
*&––––––––––––––––––––––– *
* Select data about invoices
*–––––––––––––––––––––––- *
FORM get_invoice CHANGING cs_inv TYPE ty_invoice .
* select data about invoice
SELECT vbeln
fkdat
inco1
inco2
zterm
INTO cs_inv FROM vbrk
UP TO 1 ROWS
WHERE vbeln EQ p_vbeln.
ENDSELECT .

IF sy-subrc NE 0.
MESSAGE 'Invoice does not exist !'(013) TYPE 'S' DISPLAY LIKE 'E'.
ENDIF.
ENDFORM. " GET_INVOICE
*&––––––––––––––––––––––– *
*& Form GET_DATA_FOR_FOOTER
*&––––––––––––––––––––––– *
* Select data for footer
*––––––––––––––– ––––––––- *
FORM get_data_for_footer USING is_inv TYPE ty_invoice
CHANGING cs_end TYPE ty_footer .

* Select description for item
SELECT SINGLE bezei
INTO cs_end-bezei FROM tinct
WHERE inco1 = is_inv-inco1
AND spras = sy-langu.

IF sy-subrc NE 0.
MESSAGE 'Incoterm does not exist!'(017) TYPE 'S' DISPLAY LIKE 'E'.
ENDIF.

* Select Description of terms of payment
SELECT SINGLE vtext
INTO cs_end-vtext
FROM tvzbt
WHERE zterm = is_inv-zterm AND
spras = sy-langu.

69

IF sy-subrc NE 0.
MESSAGE 'Payment terms does not exist!'(011) TYPE 'S' DISPLAY LIKE 'E'.
ENDIF.
ENDFORM.
*&––––––––––––––––––––––– *
*& Form OPEN_FORM
*&––––––––––––––––––––––– *
* Call function Open Form
*–––––––––––––––––––––––- *
FORM open_form .
CALL FUNCTION 'OPEN_FORM'
EXPORTING
form = 'ZCDA_SAPSCRIPT'
EXCEPTIONS
canceled = 1
device = 2
form = 3
OPTIONS = 4
unclosed = 5
mail_options = 6
archive_error = 7
invalid_fax_number = 8
more_params_needed_in_batch = 9
spool_error = 10
codepage = 11
OTHERS = 12.
IF sy-subrc <> 0.
MESSAGE ID sy-msgid TYPE sy-msgty NUMBER sy-msgno
WITH sy-msgv1 sy-msgv2 sy-msgv3 sy-msgv4.
ENDIF.
ENDFORM. " OPEN_FORM
*&––––––––––––––––––––––– *
*& Form WRITE_FORM
*&––––––––––––––––––––––– *
* Call function write form
*–––––––––––––––––––––––- *
FORM write_form .
CALL FUNCTION 'WRITE_FORM'
EXPORTING
element = 'E2 '
function = 'SET'
type = 'BODY'
window = 'WINDOW1'
EXCEPTIONS
element = 1
function = 2
type = 3
unopened = 4
unstarted = 5
window = 6
bad_pageformat_for_print = 7
spool_error = 8

70
codepage = 9
OTHERS = 10.
IF sy-subrc <> 0.
MESSAGE ID sy-msgid TYPE sy-msgty NUMBER sy-msgno
WITH sy-msgv1 sy-msgv2 sy-msgv3 sy-msgv4.
ENDIF.

CALL FUNCTION 'WRITE_FORM'
EXPORTING
element = 'E1'
function = 'SET'
type = 'BODY'
window = 'WINDOW2'
EXCEPTIONS
element = 1
function = 2
type = 3
unopened = 4
unstarted = 5
window = 6
bad_pageforma t_for_print = 7
spool_error = 8
codepage = 9
OTHERS = 10.
IF sy-subrc <> 0.
MESSAGE ID sy-msgid TYPE sy-msgty NUMBER sy-msgno
WITH sy-msgv1 sy-msgv2 sy-msgv3 sy-msgv4.
ENDIF.

CALL FUNCTION 'WRITE_FORM'
EXPORTING
element = 'E3'
function = 'SET'
type = 'BODY'
window = 'WINDOW3'
EXCEPTIONS
element = 1
function = 2
type = 3
unopened = 4
unstarted = 5
window = 6
bad_pageformat_for_print = 7
spool_error = 8
codepage = 9
OTHERS = 10.
IF sy-subrc <> 0.
MESSAGE ID sy-msgid TYPE sy-msgty NUMBER sy-msgno
WITH sy-msgv1 sy-msgv2 sy-msgv3 sy-msgv4.
ENDIF.

ENDFORM. " WRITE_FORM
*&––––––––––––––––––––––– *

71
*& Form WRITE_FORM_MAIN
*&––––––––––––––––––––––– *
* function for write main elements
*–––––––––––––––––––––––- *
FORM write_form_main .
CALL FUNCTION 'WRITE_FORM'
EXPORTING
element = 'TOP'
window = 'MAIN'
EXCEPTIONS
element = 1
function = 2
type = 3
unopened = 4
unstarted = 5
window = 6
bad_pageformat_for_print = 7
spool_error = 8
codepage = 9
OTHERS = 10.
IF sy-subrc <> 0.
MESSAGE ID sy-msgid TYPE sy-msgty NUMBER sy-msgno
WITH sy-msgv1 sy-msgv2 sy-msgv3 sy-msgv4.
ENDIF.

CALL FUNCTION 'WRITE_FORM'
EXPORTING
element = 'BOTTOM'
window = 'MAIN'
EXCEPTIONS
element = 1
function = 2
type = 3
unopened = 4
unstarted = 5
window = 6
bad_pageformat_for_print = 7
spool_error = 8
codepage = 9
OTHERS = 10.
IF sy-subrc <> 0.
MESSAGE ID sy-msgid TYPE sy-msgty NUMBER sy-msgno
WITH sy-msgv1 sy-msgv2 sy-msgv3 sy-msgv4.
ENDIF.
ENDFORM. " WRITE_FORM_MAIN
*&––––––––––––––––––––––– *
*& Form CALL_FORM
*&––––––––––––––––––––––– *
* Find out the name of the generated function module
*–––––––––––––––––––––––- *
FORM call_form .
DATA: ls_control_param TYPE ssfctrlop ,
ls_output_option TYPE ssfcompop ,

72
lv_tdname TYPE c LENGTH 70,
lv_form_name TYPE rs38l_fnam .
CALL FUNCTION 'SSF_FUNCTION_MODULE_NAME'
EXPORTING
formname = 'ZCDA_INVOICE'
variant = ' '
direct_call = ' '
IMPORTING
fm_name = lv_form_name
EXCEPTIONS
no_form = 1
no_function_module = 2
OTHERS = 3.
IF sy-subrc <> 0.
MESSAGE ID sy-msgid TYPE sy-msgty NUMBER sy-msgno
WITH sy-msgv1 sy-msgv2 sy-msgv3 sy-msgv4.
ENDIF.

CALL FUNCTION '/1BCDWB/SF00001587'
EXPORTING

ENDFORM. " CALL_FORM

73
Anexa 3

74

75