Academia de Studii Economice [631525]

Academia de Studii Economice
Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

CAIET DE TEME
ECONOMIA SI GESTIUNEA RISCULUI

Visan Andreea -Mihaela
Grupa 1073

Tema II
Aplicatia 1.
a.
ISTORIC
Dedeman a apărut în 1992, la Bacău, și a fost, la început, un butic de 16 metri pătrați în care
se vindeau de la sucuri și gume de mestecat, până la unghiere și papuci de casă.
In 1993, la un an după ce Dragoș Pavăl înființase firma Dedeman, statul era presat de
comunitatea europeană să înceapă privatizările și a hotărât să dea mai multe spații comerciale
în așa -numita „locație de gestiune”. Era un contract prin care preluai de la stat un magazin cu
tot cu angajați, iar la finalul perioadei puteai deveni proprietar. Dragoș Pavăl rămăsese
angajat la întreprinderea magazinelor de stat cu jumătate de normă, iar angajații au avut
întâietate. A preluat un magazin de mobilă, care s -a dovedit, în scurt timp, o adevărată mină
de aur.
Prima crestere importanta de capital: „Era o criză de mobilă incredibilă, nu exista competiție
și puteam să pun adaos comercial foarte mare. Conform angajamentului, stocul de marfă
trebuia plătit până la finalul anului și eu am preluat în martie. Am rotit stocul ăla de foarte
multe o ri și am făcut un profit imens pentru acele vremuri. Să plătesc stocul la final de an a
fost o bagatelă. Practic, marele nostru început ăla a fost. Acolo am făcut un capital incredibil
de mare”( Dragoș Pavăl)
Cu credite luate de la bănci si cu capitalul dobandit, frații Pavăl au început să se extindă
după un plan simplu și eficient. În loc să închirieze spații comerciale, au preferat să se
împrumute și să le cumpere. Dobânzile la bănci erau mari, dar niciodată mai mari decât
inflația galopantă din anii ’9 0, ceea ce făcea creditele mai ușor de achitat.
2001 Think global, act local: Pavăl s -a urcat în mașină și a plecat într -o călătorie prin țările
dezvoltate din Europa. „Am mers în Italia și Austria, să văd cum vând ei materiale pentru
amenajări. Intram în magazine, mă uitam, puneam întrebări. Am văzut marile lor magazine
de bricolaj și m -am gândit că atunci când vor veni peste noi, ne vor elimina. Am zis că
trebuie să facem ceva ca să ținem pasul”.
2002 Strategia de apărare împotriva „cotropitorilor” stră ini: francezii de la Bricostore
deschideau, la București, primul magazin de bricolaj din România. Undeva în Moldova,
neștiuți de nimeni, frații Pavăl pregăteau strategia de apărare împotriva „cotropitorilor”
străini. Au pus pe hârtie un proiect și a începu t să caute finanțare. Era pe vremea când băncile
străine pătrundeau în România. După ce se luptaseră ani la rând cu birocrația draconică a
băncilor autohtone, întâlnirea cu olandezii de la ABN -Amro a fost floare la ureche. Au făcut
o analiză la sânge, au v izitat compania și le -au acordat un credit de 1.500.000 de euro fără
nicio garanție.
Au speculat criza economica din 2008: Când a sosit momentul intrării în București, frații
Pavăl s -au lovit de prețurile astronomice ale terenurilor. „Luasem un nou credi t ca să ne
extindem, dar prețurile terenurilor erau aberante și atunci am mers special în Polonia, să văd
ce se întâmplă la ei. E o țară aflată cu mult înaintea noastră și am constatat că prețurile erau la
mai puțin de jumătate în comparație cu România. Și n-am mai cumpărat, mi -am dat seama că

trebuie să se întâmple ceva. A venit criza, prețurile au scăzut și noi ne -am extins, speculând
această perioadă în favoarea noastră. Pentru noi, criza a fost un mare noroc și ne -a ajutat să
câștigăm lupta cu marile la nțuri ale străinilor”.
În octombrie 2011 Dedeman a devenit pentru prima dată sponsor al Comitetului Olimpic și
Sportiv Român (COSR), pentru o perioadă de 2 ani. Ulterior, parteneriatul a fost reluat în
2015 sub brandul Team Romania, când Dedeman a devenit Partener Principal al COSR
pentru o perioadă de 5 ani.
În anul 2013, Dedeman a cumpărat cu 1,4 milioane de euro fosta fabrică Mobila Elbac din
Bacău. Fabrica de mobilă avea în 2007 peste 300 de angajați și a făcut parte din fostul
Combinat de Prelucrare a Lemnului (CPL) din Bacău. Elbac Bacău a fost unul dintre cele mai
mari combinate de prelucrare a lemnului, cu peste 5.000 de salariați, dar care a pierdut, din
1990, fabrică după fabrică.
În 2014, sub sloganul Performanță 100% românească Dedeman a devenit sponsor al
jucătoarei de tenis Simona Halep. Odată cu semnarea acestui parteneriat, Dedeman s -a
angajat ca pentru fiecare nou magazin deschis să amenajeze și un teren de tenis
În anul 2015 Dedeman a devenit al patrulea cel mai mare jucător din bricolaj în Europa Centrală
și de Est, cu o cotă de piață de 1,9%, conform unui studiu realizat de polonezii de la PMR.
La sfârșitul anului 2017 compania deținea 48 de magazine si avea peste 10.000 de angajați.
Dedeman a devenit acționar majoritar la producătorul de cărămizi Cemacon, în urma mai
multor tranzații desfășurate între 2017 și 2019 dar a realizat și alte investiții pe Bursa de
Valori București, achiziționând pachete de acțiuni la Electrica, Transelectrica și Conpet. De
asemenea, compania Pavăl Holding, pri n care frații Pavăl controlează și majoritatea acțiunilor
Dedeman, a achiziționat în 2018 un pachet de 23,16% din producătorul de aluminiu Alro
Slatina.
În septembrie 2018 compania a deschis al 6 -lea magazin din capitală, ajungând la 49 de
magazine la nive l național și depășind 10.600 de angajați, cifra de afaceri fiind de 1.55
miliarde de euro
Tot în 2018 compania a început o serie de achiziții imobiliare, cumpărând mai întâi clădirea
The Bridge din București, pentru ca în 2019 să achiziționeze proiectul i mobiliar The Office
din Cluj -Napoca.
Grupul Dedeman mai cuprinde și firma Dedeman Automobile (dealer Dacia, Renault,
Nissan) , cu sucursale în Bacău și Onești.
În luna mai 2019, are loc lansarea oficială a fondului de private equity dedicat întreprinderil or
mici și mijlocii – EquiLiant Capital. Fondul este finanțat în întregime de Pavăl Holding.
În luna iulie 2019 Dedeman a încheiat un nou parteneriat cu una dintre cele mai mari instituții
financiare din România, numărul băncilor cu ajutorul cărora compani a poate vinde produsele
în rate ajungând astfel la șapte. Grupul Banca Transilvania a anunțat că începe un nou
parteneriat cu retailerul Dedeman, prin compania sa de consumer finance, BT Direct, prin
care cumpărătorii pot avea acces la noi soluții de finan țare rapidă. Apelând la birourile de
creditare și la consultanții BT Direct din oricare dintre cele 49 de magazine Dedeman, clienții
pot achiziționa produse în rate, cu finanțare de la BTD.

În ce privește numărul băncilor și IFN -urilor cu care Dedeman a încheiat parteneriate, acesta
a ajuns la nouă: Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BRD Finance, Cetelem, Credit Europe
Bank, Garanti Bank, UniCredit Bank, BCR și EuroLine.
Gama produselor care pot fi achiziționate din magazinele Dedeman este foarte var iată: peste
45.000 de articole – de la materiale de construcții și amenajări interioare, până la produse
pentru grădină, mobilier, decorațiuni, electronice și electrocasnice. Peste 80% dintre
produsele comercializate în rețeaua Dedeman provin de la producă tori români.
În luna octombrie 2019 prin intermediul platformei ROCA, frații Dedeman, Dan Șucu
(proprietarul grupului Mobexpert) și producătorul de vagoane Astra Rail Industries din Arad
au preluat operatorul portuar Romcargo Maritim, companie care gestion ează 90% din
fluxurile maritime de vehicule pentru pasageri și utilitare din Romania, incluzând Dacia,
Renault, Ford si Mitsubishi, operând cel mai mare terminal Ro -Ro din portul Constanța.
În spațiul de 85.000 metri pătrați gestionat în Portul Constanta, Romcargo Maritim are o
capacitate de stocare de 7.500 de unitati simultan, poate opera 25.000 vehicule pe luna, o cale
ferata cu 3 linii și posibilitatea de a opera simultan 2 trenuri de cate 21 vagoane fiecare si o
dana cu lungimea de 200 metri.
RISCURI
Întreprinderea DEDEMAN este expusă unui număr mare de riscuri întâmplătoare. Riscurile
întâmplătoare cele mai probabile includ posibilitatea de explozii, incendii,inundație, emisii de
gaze, avarii care pot distruge instalații și echipamente și conduce la p ierderi de venit (de
exemplu,datorate întreruperii lucrului). Alta categorie de riscuri întâmplătoare include rănirea
și îmbolnăvirea angajaților, inclusiv răniri din accidente de muncă (ceea ce ar necesita plata
unor compensații către muncitori), datorită utilizării în producție a unor mașini și instalații
din industria grea, aspect ce face compensațiile plătite acestora să fie substanțiale. O alta
categorie de riscuri întâmplătoare poate include posibilitatea de alunecare, cădere si chiar
accidentare a cl ientilor magazinului asa cum s -a intamplat in anul 2013 cand firma care
administrează magazinul de bricolaj Dedeman a fost obligată să achite daunele pentru un
incident nefericit.
Decizia judecătorească a fost luată de Tribunalul Iași, care a menținut parț ial sentința
Judecătoriei Iași. În primă instanță, cuantumul daunelor stabilite de judecători a fost de
10.000 de euro. Cel care a dat în judecată magazinul de bricolaj se numește X, un client
Dedeman care a fost rănit în magazin. El a susținut că în data de 16 iulie 2013, în timp ce se
afla în magazinul din Valea Lupului, fiind la casierie, o coală de tablă aflată în căruciorul
unui alt client a căzut și l -a rănit în zona piciorului.„Precizează că persoana respectivă era un
bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani, îmbrăcat cu o salopetă închisă la culoare, purtând o
șapcă. Reține faptul că anterior incidentului cu circa 5 minute, în timp ce era în magazin,
persoanei respective i -a fost atrasă atenția de către un angajat al Magazinului Dedeman că a
așezat greșit colile de tablă,în sensul în care nu erau puse de -a lungul căruciorului, ci
perpendicular pe acesta, ceea ce sporea riscul accidentării altor persoane. La acel moment,
angajatul magazinului nu a făcut nici un alt demers, nu a oprit -o pe acea persoan ă și nu i -a
interzis să mai circule astfel prin magazin”, se arată în motivarea instanței. Victima a fost
transportată la spital și a avut nevoie de 10 -12 zile de îngrijiri medicale.

În instanță, reprezentanții Dedeman au precizat: „Deși pârâta are preocu pări permanente și
acțiuni concrete în vederea prevenirii oricăror posibile incidente, dat fiind specificul
produselor ce se vând în magazinele sale, nu poate asigura (și nici nu are o asemenea
obligație prin lege) paza fiecărui client și instructajul fiec ărui client cu privire la manevrarea
produselor aflate pe suprafața de vânzare.
Toți clienții care solicită personalului magazinului asistența în manevrarea și încărcarea
produs elor, beneficiază de aceasta, însă sunt clienți care nu vor sa aștepte și își încarcă
singuri marfa și se deplasează spre casele de marcat, condiții în care responsabilitatea
modului de încărcare și manevrare le aparține în totalitate.”Judecătorii au dat însă dreptate,
parțial, clientului rănit, considerând că reprezentanții magazi nului au parte de vină pentru
incidentul din 2013.
Deoarece DEDEMAN are vânzări la nivel național este expusă unor riscuri financiare
importante precum: riscul ratei de schimb datorită faptului că firma Dedeman are si furnizori
straini, prețurile de cumpărare fiind influențate de raportul de schimb Euro/Leu. Alte riscuri
ce trebuie considerate sunt riscul de piata datorat schimbării posibile a prețurilor materiilor
prime utilizate în producție și riscul de creditare datorat creditelor contractate.

În categoria riscurilor operationale intră riscurile legate de personal, riscul legislativ, riscul
de frauda. Deoarece compania este privată, planificarea succesiunii la conducerea firmei este
critică în momentul în care proprietarii actuali decid fie s ă o vândă, fie să o treacă sub
controlul moștenitorilor lor, întrucât Dedeman cheltuiește un timp considerabil pentru a
asigura eficiența și buna funcționare a companiei.

Riscurile strategice pentru Dedeman includ fluctuațiile cererii de produse de bricol aj și prețul
de piață pentru produsele finite (și produsele de substituție), competiția din partea ofertanților
de alte produse de bricolaj, măsurile de reglementare în domeniu și progresele
tehnologice în domeniul mașinăriilor și instalațiilor .

Întrepri nderea Dedeman are un Comitet de Management al Riscului care este condus de
directorul financiar, având reprezentanți din compartimentele de Control,Calitate, Resurse
Umane, Marketing și Finanțe. Un reprezentant al sindicatelor din întreprindere este invit at
periodic la adunările Comitetului. Pentru a avea la bază criterii comune pentru abordarea
riscurilor, compania a adoptat o metodă bazată pe Value at Risk, cu o perioadă de calcul
anuală.
În studiul nostru, Dedeman a utilizat o varietate de metode (de ex emplu, date, întâlniri
interne, sesiuni brainstorming și auditare internă) pentru a identifica riscurile semnificative
întâmplătoare, financiare, operaționale și strategice descrise mai sus.
Totuși, există un număr de date referitoare la expunerea la aces te riscuri și, bazat pe
trendurile privind costurile viitoare, compania este capabilă să determine așteptări rezonabile
privind aceste costuri și variabilitatea lor în decursul următorilor ani.
Compania monitorizează regulat conturile sale de vânzări și de plăți, inclusiv analizează
creditele acordate principalilor săi clienți (până la plata comenzilor) înainte de extinderea
acestora prin credite adiționale.
O problema cu care se confruntă firma Dedeman constă în lipsa de profesionalism a
angajaților din c entrele deschise de curând. Această problemă a apărut datorită nestudierii

pieței forței de muncă in domeniu atunci când s -au făcut angajările pentru filialele recent
deschise,deoarece principalul obiectiv al firmei Dedeman a constat în axarea pe extindere și
nu pe competența personalului.
Drept urmare au apărut și alte probleme în diferite domenii de activitate: Diminuarea
numărului de clienți, datorită neprofesionalismului angajaților, de unde rezultă scăderea
profitului; Comunicarea greoaie între angajaț i; Reclamații cât mai dese de la clienții;
Scăderea calității serviciilor oferite de personalul nou angajat care este lipsit de experiență
Compania cumpără produsele în cea mai mare parte de la producători interni, chiar dacă unii
competitori au un avantaj cumpărând mai ieftin din străinătate. Compania monitorizează de
asemenea nivelul prețurilor pentru produsele sale finite în relație cu costurile materiilor
prime,produsele competitorilor și produselor substituibile.
Comitetul de management al Riscului format în cadrul companiei și consultanții externi
contactați de către acesta au început să dezvolte un model de simulare structural pentru a
integra toate riscurile. Diferitele componente ale modelului sunt susținute de un generator de
scenarii economice stohastice.

b.
Pentru stabilirea contextului voi realiza o analiza SWOT:
Puncte tari:
➢ Raport bun calitate -pret
➢ Gama sortimentala diversificata(>45000 de produse)
➢ Consultanta gratuita
➢ Suport clienti
➢ Livrare marfa
➢ Solutii de creditare
➢ Service
➢ Inchiriere scule
➢ Posibilitate returnarii produselor
➢ Promotii
➢ Magazin online
➢ Serviciu de confectionare perdele
➢ Sistemele de colorare care permit mixarea vopselelor dupa placul clientilor
Puncte slabe:
➢ Magazinele au suprafete destul de mari, acest lucru generand costuri mari de
inchiriere
➢ Personalul nu este instruit periodic
➢ Prezenta unei uzuri fizice si morale pentru majoritatea echipamentelor cu care firma
opereaza
➢ Lipsa diversificarii fortei de munca
➢ Parcare insufi cienta

Oportunitati:
➢ O prezenta mai intensa pe platformele de socializare
➢ Imbunatatirea utilajelor si a echipamentelor cu care firma opereaza
➢ Dezvoltarea accentuata a pietei materialelor de constructii
➢ Imbunatatirea softurilor cu care firma opereaza
➢ Dezvoltarea cererii de credite pentru achizionarea de locuinte si pentru constructii
➢ Campanii publicitare intense
Amenintari:
➢ Concurenta
➢ Evolutia tehnologica a concurentei
➢ Schimbarea gusturilor consumatorilor
➢ Aparitia de noi produse la firmele concurente

Tabel 1. Sinteza si urmarirea riscurilor
Cadrul general al Managementului Riscului Intreprinderii
Pasii Tipuri de riscuri
procesului Intamplator Financiar Operational Strategic
Stabilirea
contextului
Identificarea
riscurilor -Explozii
-Incendii
-Inundatii
-Ranirea
/imbolnavirea
angajatilor -Riscul de
piata(din cauza
fluctuatiilor de
pret)
-Riscul ratei
dobanzii
-Riscul
investitiilor -Riscuri
legate de
personal
-Riscul
intreruperii
activitatii
-Riscul de
frauda -Riscul de
fluctuatie a
cererii
-Riscul de
fluctuatie a
preturilor
-Riscul
progreselor
tehnologice
Analiza/
Cuantificarea
riscurilor Scala de impact a riscurilor:

Matricea probabilitate impact:

Integrarea
riscurilor Riscurile cu o probabilitate mare de aparitie sunt:incendiile , exploziile,
inundatiile, imbolnavirea si ranirea angajatilor, fluctuatiile cererii si ale
pretului, dar si progresul tehnologic.
Riscurile cu o probabilitate medie de aparitie sunt: riscul investitiilor,
riscul ratei dobanzii, riscul de piata , riscul legat de personal, riscul de
frauda si riscul intreruperii activitatii.
Evaluare/
Prioritizarea
riscurilor
-Ranirea
/imbolnavirea
angajatilor
-Explozii
-Incendii
-Inundatii
-Riscul de
piata(din cauza
fluctuatiilor de
pret pt. materiile
prime)
-Riscul ratei
dobanzii
-Riscul
investitiilor
-Riscul
intreruperii
activitatii
-Riscul de
frauda
-Riscuri
legate de
personal

-Riscul de
fluctuatie a
preturilor
-Riscul de
fluctuatie a
cererii
-Riscul
progreselor
tehnologice
Tratarea/
Exploatarea
riscurilor
-Echipamente de
protectie pentru
angajati
Instruirea
angajatilor in
ceea ce priveste
consultarea
periodica a
documentului
privind protectia
muncii
-Sistem de
stingere a
incendilor
-Asigurari de
incendiu -Monitorizarea
ratei dobanzii
-Negocierea cu
furnizorii
-Cautarea unor
furnizori cu
preturi mai
accesibile
-Hedging
-Refuzul de a
realiza operatiuni
financiare cu risc
inalt
-Asigurarea
-Traininguri
de
perfectionare
a angajatilor
-Motivarea
salariatilor
prin
recompense
-Intretinerea
utilajelor -Diversificarea
gamei de
produse
-Politici de pret
flexibile
-Politici noi de
Marketing
-Achizitionarea
de noi softuri

-Asigurari de
explozii
Monitorizarea si
revizuirea
riscurilor Reinoirea
periodica a
politelor de
asigurari Monitorizarea
atenta a pietei Testarea
periodica a
cunostintelor
angajatilor Revizuire
periodica a
strategiri de
piata
acompaniei

Aplicatia 2.
a.În ultima perioada incendiile din Australia reprezintă unul dintre principalele subiecte aflate
în dezbatere de -a lungul întregii planete.
Aceste focuri fac parte din normatitatea Australiei întamplandu -se aproape in fiecare ani și
care afectează suprafețe extinse și provoacă daune materiale și au reprezentat decesul a 800
de persoane în Australia din 1851 și a milioane de animale.
Sezonul australian 2019 -2020 cuprinde o serie de incendii care ard în prezent în Australia, în
special în sud -est. Sezonul de focuri 2019 -2020 este de o intensitate notabilă în comparație cu
anotimpurile anterioare, deoa rece au ars aproximativ 10,7 milioane de hectare , au distrus
peste 5.900 de clădiri (inclusiv peste 2.204 de case) și ucis 28 persoane începând cu 8
ianuarie 2020. Incendiile sunt considerate de Serviciul Rural de Pompieri din NSW drept cel
mai rău sezon al focului de tufă din istorie. În decembrie 2019, Guvernul din Noua Țara
Galilor de Sud a declarat o stare de urgență, după ce temperaturile record -record și seceta
prelungită au exacerbat focurile de tufă. S -a estimat că aproape o jumătate de miliard de
animale din New South Wales au fost afectate de incendiile în curs de desfășurare. Alte
estimări, care includ animale precum liliecii, amfibienii și nevertebratele, plasează numărul
ucis la peste un miliard. Ecologii se tem că unele specii pe cale de dispariție vor fi conduse la
dispariție de catre aceste incendii.
Efecte internaționale
La mijlocul lunii decembrie 2019, o analiză a NASA a arătat că, începând cu 1 august,
focurile de tuf din Noua Țara Galilor de Sud și Queensland au emis 250 de milioan e de tone
de dioxid de carbon . La 2 ianuarie 2020, NASA a estimat că au fost emise 306 de milioane
de tone de CO2. În timp ce carbonul emis de incendii ar fi, în mod normal, reabsorbit de
regenerarea pădurilor, aceasta ar dura decenii. S -ar putea să nu s e întâmple deloc dacă seceta
prelungită ar fi afectat capacitatea pădurilor de a se regeneracomplet. În ziua de Anul Nou
2020 în Noua Zeelandă, o pătură de fum provenită din incendiile australiene a acoperit
întreaga Insulă de Sud, oferind cerului o nuanță de galben portocaliu. Oamenii din Dunedin
au raportat miros de fum în aer. MetService a declarat că fumul nu va avea efecte negative
asupra vremii sau a temperaturii din țară. Fumul s -a mutat pe Insula Nord a doua zi, dar a
început să se spargă și nu a f ost la fel de intens cum a fost peste Insula de Sud a doua zi; între
timp, vântul din Oceanul Pacific a disipat fumul peste Insula de Sud. Fumul a afectat ghețarii
din țară, dând o nuanță maronie zăpezii. La 5 ianuarie, mai mult fum a plutit peste Insula de
Nord, transformând cerul în portocaliu Auckland.

Impact asupra vieții sălbatice
Incendiile ucid animale în mod direct și distrug și habitatele locale, lăsând supraviețuitorii
vulnerabili chiar și după ce incendiile au trecut. Profesorul Chris Dickman de la Universitatea
Sydney estimează că în primele trei luni ale incendiilor 2019 -2020, peste 800 de milioane de
animale au murit în NSW. Dickman adaugă că Australia are cea mai mare rată de specii
pierdute din orice zonă din lume. Ursii Koala sunt poate cele mai vulnerabile, deoarece sunt
cu mișcare lentă. În incendiile extreme, ursii K oala tind să urce până în vârful unui copac și
să se curbeze într -o minge unde devin prinse. În ianuarie 2020, s -a raportat că jumătate din
cei 50.000 de ursi koala de pe insula Kangaroo de pe coasta de sud a Australiei, care sunt
păstrati separat de cei d e pe continent, ca asigurare pentru viitorul speciei, se consideră că au
murit în săptămânile precedente. Profesorul ecolog pentru fauna sălbatică, Euan Ritchie, de la
Universitatea Deakin, spune că, atunci când incendiile trec, broaște și șoparlele sunt l ăsate
vulnerabile deoarece habitatele lor au fost distruse. Pierderea habitatului afectează, de
asemenea, speciile deja pe cale de dispariție, cum ar fi papagalul terestru de vest, posumul
Leadbeater, Emle -wren Mallee (o pasăre care nu poate zbura foarte departe) și potoroo -ul lui
Gilbert. De asemena apicultorii și -au pierdut stupii în focuri de arbuști.
Impact asupra oamenilor
Cel mai devastator impact asupra oamenilor este pierderea a unui numar mare de vieti. Pe
lângă pierderea vieții, locuințele, pro prietățile sunt distruse , lăsând persoanele fără adăpost,
traumatizate și fără acces la resursele pe care le aveau la dispoziție.
Sănătate
Incendiile produc poluarea cu particule – particule aeriene suficient de mici pentru a intra și
deteriora țesutul pu lmonar uman. În urma incendiului Hazelwood din 2014, Fay Johnston,
spune că copiii mici expuși la fum fie ca bebeluși, copii mici sau în pântece dezvoltă
modificări ale funcției lor pulmonare. Ea spune: „Bebelușii nou -născuți expuși la fumul de
Hazelwood a veau mai multe șanse de a prezenta tuse sau răceli la doi până la patru ani de la
incendii.” Alte studii efectuate în Australia arată o creștere a bolilor respiratorii în rândul
adulților care rezultă din poluarea aerului cauzată de incendii. Ca urmare a f umului intens și a
poluării aerului cauzate de incendii, în ianuarie 2020, Canberra a măsurat cel mai slab indice
de calitate al aerului din orice oraș important din lume. Fumul de culoare portocalie a intrat în
clădirile caselor și birourilor din Capitală , ceea ce a făcut respirația foarte dificilă, obligând
întreprinderile și instituțiile să își închidă ușile. Studiile arată că rezidenții orașelor puternic
poluate prezintă, de asemenea, un risc crescut de atac de cord, accident vascular cerebral și
diabe t. Profesorul Jalaludin, un investigator șef al Centrului pentru Cercetări în domeniul
poluării aerului, al energiei și al politicii de sănătate, spune: „Există dovezi din ce în ce mai
mari în jurul poluării aerului și (dezvoltării) afecțiunilor neurologic e, de exemplu boala
Parkinson și Alzheimer”.
Probleme psihologice
Problemele psihologice în urma unui incendiu major par să se dezvolte atunci când oamenii
au șansa să se oprească și să reflecte asupra experienței lor. Un studiu realizat pe 1.526 de
persoa ne care au înregistrat pierderi semnificative în focurile de miercuri de cenușă din 1983
a constatat că, după 12 luni, 42% au îndeplinit criteriile pentru o problemă psihiatrică, care

este dublul prevalenței într -o comunitate neafectată. După douăzeci de l uni, această cifră a
scăzut la 23%. Un exemplu tipic despre cum sunt afectate persoanele este descris de
incendiul din 2016 de la Yarloop, în vestul Australiei. A distrus practic orașul (populație
395), inclusiv 180 de case, ateliere de lemn istoric, fabri ci, o biserică veche, spitalul vechi,
magazine, hotel, secția de pompieri și o parte a școlii, de asemenea, două persoane au murit.
Daunele aduse infrastructurii au inclus podul Samson Brook, podul Salmon River și
infrastructura electrică care alimentează mii de case din zonă. Doi ani mai târziu, localnicii
încă sufereau tulburări de traume de la incendiu. În afară de pierderile economice suferite de
cei care au locuit acolo, dislocarea la viața lor a fost atât de mare încât mulți din comunitate
au fost înd oieli că orașul va fi reconstruit. Guvernul de stat a cheltuit ulterior 64 de milioane
de dolari pentru reconstrucția orașului și a comunităților din jur.
Impact economic
Daunele economice cauzate de incendiile de la Sâmbătă Neagră din 2009, cele mai
costisitoare din istoria Australiei, au ajuns la aproximativ 4,4 miliarde de dolari. Moody's
Analytics susține că daunele cauzate de incendiile din 2019 -2020 ar putea depăși această
cifră și vor dăuna industriilor precum agricultura și turismul.

b. Incendi ile provin in mare parte in urma unor riscuri intamplatoare care pot fi declanșate de
cauze naturale precum: combinația simultană dintre umiditatea extrem de redusă a aerului și
temperaturi foarte ridicate ale mediului, care, în prezența unui combustibil p recum lemnul
uscat, pot declasa un incendiu; fulgere; incalzirea globala etc. O alta cauza naturala care ar fi
condus la incendiile din aceasta perioada este schimbarea climatului cu condiții mai calde și
mai uscate, ceea ce face ca perioada de incendii a țării să fie mai lunga și mult mai periculosa
decat in anii precedenti. Vânturile puternice provoaca și răspândirea rapidă a incendiilor prin
ridicarea focului în aer. Aceast fenomen este cunoscut sub denumirea de spotting și poate
porni un nou foc la 40 km în aval.
Incendiile pot fi răspândite și prin zmei negri, zmei șuietoari și falconi bruni. Aceste păsări au
fost observate culegând crenguțe arzătoare, zburând în zone cu iarbă nearsă și aruncându -le,
declanșand noi incendii.
Pe langa evenimentele care au cauze naturale exista și evenimente create de om, cum ar fi
pornirea de la liniile electrice aeriene, aprindere accidentală în cursul unei anumite actiuni,
activități de șlefuire și sudare, focuri de tabără, țigări și chibrituri, scân tei din utilaje și scăpări
de arsuri controlate. Poliția din NSW acționează dur la adresa celor care ignoră interdicția de
foc deschis. Mai multe persoane, dintre care un bărbat a fost acuzat după ce o scânteie de la
uneltele electrice pe care le folosea a r fi dus la pornirea unui foc în Mount Druitt. Alte trei
persoane au fost puse sub acuzare în după ce au ignorat interdicția de a aprinde un foc.
O alta mare parte din cauzele care au dus la incendiile de o asemenea amploare o reprezintă
modul în care, a cum 20 -30 de ani , toate guvernele din Australia au decis să ia măsuri pentru
ocrotirea parcurilor naționale și a mediului. Așadar, au transformat pădurile în parcuri
naționale acest lucru fiind văzut de partid, specialiști și birocrați, ca fiind o masură bună.
Astfel a fost interzis în majoritatea parcurilor naționale accesul autoturismelor și s -au închis

multe dintre potecile și drumurile neasfaltate, drumuri pe care puteau să intre anual
pompierii locali care curățau și care făceau arderi preventive.

c. Măsurile de gestiune a riscului pe care le -am putut identifica înaintea producerii
evenimentului cu o asa amploare au fost masurile legale pe care poliția le -a luat împotriva a
183 de persoane, dintre care 40 sunt minori, pentru infracțiuni legate de incendii comise din
data de 8 noiembrie. Acțiunile legale merg de la avertismente la trimitere în judecată.
Din pacate, aceste măsuri nu au stopat actiunile oamenilor, de la zi la zi crescand numarul
persoanelor acuzate ca au pornit focul accidental sau ch iar cu intenție.
Acțiunile pe care le -aș fi întreprins într -o situație similară ar fi fost schimbarea legilor și
permiterea realizarii unor incendii controlate de catre autoritați, precum si curățarea in special
a frunzelor de eucalipt care funcționează ex act ca un combustibil. De asemena, ar fi trebuit sa
se permita fermierilor/locuitorilor acelor zone sa realizeze și ei incendii preventive în sezonul
rece, între mai și august, când este iarna australiană și nu bate vântul foarte tare; să se taie
arborii c are erau prea apropiați unii de alții și se arde preventiv zonele de trecere; să fie niște
locuri delimitate, neimpădurite, în special în apropierea localităților și a fermelor.

d. Printre companiile care au reacționat la aceste evenimente și care au contribuit la
diminuarea magnitudinii efectelor acestora se afla și a doua cea mai mare companie petrolieră
americană privată care a anunțat că va ajuta australienii care au fost afectați de focurile
sălbatice alimentate de climă donând 1 milion de dolari Cruc ii Roșii australiene și va
contribui la plata angajaților de la Crucea Roșie și va acorda concediu plătit angajaților care
se oferă voluntari în ajutarea pompierilor.
Crown Resorts Foundation și Packer Family Foundation, organizații conduse de dl Packer,
sora sa Gretel și mama Roslyn, au donat 5 milioane de dolari care vor merge la serviciile de
pompieri de stat, Crucea Roșie, fondul guvernamental victorian și organizațiile de salvare a
animalelor.
Commonwealth Bank a donat 1 milion de dolari pentru deza strele provocate de foc, inclusiv
subvenții în valoare de 750.000 $ pentru a ajuta sprijinirea comunităților locale și înlocuirea
instalațiilor pierdute în incendii, precum și o donație de 250.000 de dolari Crucii Roșii
australiene.
O serie de companii pre cum Abrand, Afterpay, Ben Sherman, Cue, Dr Denim, General Pants
Co, Hush Puppies, Lacoste, Lee, Levi's, M.J. Bale, The Iconic și The North Face au donat
începând de joi 100% din profitul lor din vâzări către Fondul de recuperare a catastrofelor din
cadrul Crucii Roșii australiene.
Anthony Pratt, care deține companiile de ambalare și reciclare Visy Industries și este cel mai
bogat om din Australia, cu o avere estimată de 15,6 miliarde de dolari, a donat prin Fundația
Pratt un milion de dolari Fundației pent ru reînnoirea rurală și regională .
Donația Bancii Naționale a Australiei a constat în 4 milioane de dolari într -un fond de salvare
pentru dezastre care oferă subvenții clienților afectați și o donație de 1 milion de dolari Crucii
Roșii.

În decembrie, CEO -ul Apple, Tim Cook, a anunțat pe Twitter că compania însăși va face o
donație, iar acum Apple a lansat o campanie de donații pentru a ajuta la eforturile din
Australia de a combate incendiile devastatoare. Încă o dată, Apple face parteneriat cu Crucea
Roșie. Clienții pot face donații către Crucea Roșie prin iTunes și App Store, folosind metoda
de plată asociată. Apple nu încasează comisioane sau comisioane de procesare, iar 100% din
donații se duc la caritate.