Academia de Studii Economice [630936]

Academia de Studii Economice
Facultatea de Cibernetică Statistică și Informatică Economică
Specializarea Statistică

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Cristina Rodica BOBOC Văduva Miruna

București, 2017

Academia de Studii Economice
Facultatea de Cibernetică Statistică și Informatică Economică
Specializarea Statistică

RISCURILE FUMATULUI ASUPRA
SĂNĂTĂȚII

Coor donator științific: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Cristina Rodica BOBOC Văduva Miruna

București, 2017

« S-a estimat ca efectul cumulat al substante nocive pro venind dintr -o singura
tigara scurteaza viata cu 7 minute, iar fumarea unui pachet de tigari pe zi
scurteaza viata cu 140 de minute/zi. Aceasta inseamna ca, pentru fiecare an de
fumat, se pierde mai mult de o luna din viata . »

©Miruna Elena V ăduva

Аcest mаteriаl а fost elаborаt în integrаlitаte de către аutor. În lucrаre și lа bibliogrаfie sunt citаte sursа tuturor
ideilor, dаtelor și informаțiilor cаre аpаrțin аltor аutori. Informаțiile prezentаte în lucrаre sunt reаle și nu аu un
cаrаcter confid ențiаl. În elаborаreа lucrării аu fost respectаte normele de etică în cercetаre

Contents
Introducere ________________________________ ________________________________ ___ 7
Capitolul 1. ________________________________ ________________________________ ___ 8
Industria Tut unului din România ________________________________ ________________ 8
Indicatori istorici ________________________________ ________________________________ __ 8
Principalele Companii din Industria Tutunului din România _____________________________ 9
Industrie ________________________________ ________________________________ ________ 10
Cadrul legislativ ________________________________ ________________________________ __ 11
Percepții publice cu privire la reglementările ant -fumat ________________________________ _ 12
Demersuri în ceea ce privește prevenția ________________________________ ______________ 13
Fumatul principala cauză a bolilor și dependenței ________________________________ ______ 14
Capitolul 2. Metodologie ________________________________ _______________________ 15
Etapele p lanificării sondajului statistic ________________________________ _______________ 15
Capitolul 3. Studiu de caz – Anchetă privind estimarea riscurilor fumatului asupra sănătății în
randul studenților din București ________________________________ _________________ 17
Analiza datelor și estimarea parametrilor ________________________________ _____________ 17
Anexe ________________________________ ________________________________ ______ 22
Bibliography ________________________________ ________________________________ _ 24

Introducere

Capitolul 1 . Industria Tutunului din România
Indicatori istorici 1
Întâia plantă de tutun a fost cultivată în America în preajma an ului 6000 înaintea erei noastre,
fiind utilizată prima data de c ivilizația Maya. Frunzele de tutun erau întrebuințate în cadrul
practicilor religioase, dar și cu scopul de a îngriji răni sau de a al ina durerea. După destrămarea
mayașilor, triburile ce s -au împrăștiat au adus tutunul pe noi meleaguri.
În 1492, marii exploratori ce au pleacat din Europa pentru a cunoaște Orientul, descoperă tutunul
din America. Printre cei mai cunoscuți dintre acesta e ste Christopher Columb , care a navigat din
Palos, Spania până în insula San Salvador. Aici, exploratorii au fost primiți cu daruri
constând fructe de pădure, suliț e din lemn și frunze uscate , despre care Columb scria în jurnalul
său că aveau o aromă apart e.
Așadar, se crede că prima persoană, din afara Americii, ce a văzut, mirosit și atins frunzele de
tutun a fost Christopher Columb . Peste ani, Rodrigo de Jerez ș i Luis Torres țărmuiesc în Cupa;
astfel, se crede că ei au fost primii eruopeni ce au văzut c um se fumează, totodată, Jerez este
considerat primul fumator din Europa .
În secolul al XVI – lea, tutunul a început să fie cultivat și în Europa, iar în 1560, ambasadorul
francez în Portugalia, a fost cel care a dat numele său nicotinei.
La începutul sec olului al XVII – lea, producția de tutun era bine organizată în Lumea Nouă, fapt
ce a dus la creșterea concurenței în comerțul cu tutun. În ciuda renumelui în creștere, tutunul a
ramas un produs controversat în unele părți ale lumii cum ar fi China sau Rus ia.
În ceea ce privește țigaretele, se preconizează că au fost făcute de soldații egipteni ce au luptat în
războiul dintre Turcia și Egipt, rulând tutunul în hârtia prafului de pușcă.
De-a lungul celor doua Războie Mondiale, tutunul a avut un statut aparte . În Primul Război
Mondial consumul a fost raționalizat, urmând ca în al II – lea Război Mondial, Roosevelt să
declare planta de tutun ca fiind protejată.
În prezent, tutunul este produs î n aproximativ 120 țări, peste un milliard de oameni fumează în
întraga lumea, ne existănd state în care fumatul să nu facă parte din viața cotidiană. Companiile
care acoperă o asemena cerere colosală sunt, evident, în topul celor mai mari companii la nivel
mondial. Printre acestea se află: Philp Morris, Bitish American Tob acco, Japan Tobacco
international, Callaher Group.

1 http://www.creea za.com/referate/marketing/Industria -Tutunului -din-Romani982.php

Principalele Companii din Industria Tutunului din România

a) Philip Morris International este o companie americană de țigări și tutun ce activează în
peste 180 de piețe. Cele mai cunoscute mărci deținut sunt: Marlboro, L&M, Philip Morris,
Chesterfield, Parliament, Virginia Slims , Benson & Hedges .
PM a facut parte din grupulu Altria în perioada 2002 -2008 . Acest brand a luat naștere în anul
2002 cu scopul de a îl schi mba pe cel de Philip Morris. Compania a investit mult în rebranding
pentru a deve ni mai mult decât un producător de țigarete, astfel a achiziționat compania Nabisco ,
deține colosul de produse alimentare Kraft, precum și compania pro ducătoare de bere Miller.
Totuși, în proporție de 61,2%, veni turile sunt realizate de operațiile cu țigarete.
În cartea sa, The Cigarette Century, Allan Brandt precizează faptul că în perioada 1970 – 1980,
companiile din in dustria tutunului au evoluat în mai multe direcții creând pe diferite piețe mai
multe produ se cu intenția de a își protela producția de tutun.2
În ciuda celor spuse , decizia de rebanding nu a fost una înțelaptă, deoarece din cauza
constrângerilor legate de proprietatea corporativă în ceea ce privște potențialele litigii și restricții
legislative aduse de creșterea vâ nzărilor pe piețe emergente, Philip Morris Internațional a ales
desprinderea de compania mama.3
Pe piața din România, compan ia este prezentă din anul 1993 când ș -au deschis un birou în
București, urmând ca în 1997 să construiască și o fabrică în Otopeni. Principalele mărci PM
active pe piața românească sunt: Marlboro, Parliament, Virginia Slims, Philip Morris, L&M,
Chesterfield , IQOS, HEETS.4

a) British American Tobacco este o companie londoneză fondată în 1902 ce are ca
domeniu principal de activitate tutunul. BAT a luant naștere în urm a fuziunii dintre Imperial
Tobacco Company din Marea Britanie și American Tobacco Company din Statele Unite ale
Americii.
Este cel de -al doilea colos ce acționează pe această piață. La nivel mondial, compania are peste
81 de fabrici în care se produc țigar ete și 7 fabrici care produc țigări de foi, trabucuri și tutun
pentru pipă. În ceea ce privește portofoliul de branduri, cele mai cunoscute sunt: Kent, Dunhill,
Lucky Strike, Pall Mall, Rothmans, Vouge, Viceroy, Benson & Hedges .5

2 Memorandum From Philip Morris Employee to Philip Morris Counsel and Philip Morris Employee Containing Informa tion Requested by Philip
Morris Counsel Regarding Joint Defense Research , Novem ber 17th 1978. Seligman, R.B. Philip Morris
3 https://en.wikipedia.org/wiki/Philip_Morris_International
4 https://www.pmi.com/m arkets/romania/ro
5 http://www.bat.com/brands

În 1999, British American Tobacco a fuzionat cu Rothmans International , proces ce includea o
cota din fabrica din Burundi, fapt ce a facut compania să fie ținta criticilor din partea grupurilor
pentru drepturil e omului. Astfel că, în 2003, BAT a vândut parta sa din fabrică din cauza unei
presiuni din partea guvernului britanic. Tot în această perioadă, compania pierde dreptul de a
vinde sub marca Marlboro, deoarece Rothmans, care a adus brandul în portofoliul co mpaniei, este
cumparat de Philips Morris.6
Pe piața din Romania BAT este active încă din 1994, urmând ca în toamna anului 1997 să
deschidă prima fabrică în Ploiești ce are o capacitate de peste 24 de miliarde de tigarete.7
b) Japan Tobacco International este o div izie a Japan Tobacco INC. ce activează în
domeniul producerii și comercializării de țigarete. La nivel mondial, grupul JT se află pe locul
trei în industrie, cu peste 40 fabrici și 12.000 de angajați.
În România, JTI este prezentă pe piață din anul 1993, cand a inaugurat o fabrică ce avea doar
două linii de confectionat și împachetat țigarete, ulterior , în 1997, crescând până la șase.
Protofoliul de mărci active ale companiei pe piața românească sunt: W inston, Camel, Sobranie,
Glamour, Benson & Hedges, Winchester, Monte Carlo, More.8

Industri e
În con formitate cu Panoram of Europe Industry – Tobacco Industry 1997 , industria tutunului se
definește ca fiind compusă din totalitatea companiilor care produc și comercializează produse pe
bază de tutun, excluse fiind culturile de plantă de tutun.
Produsele di n tutun reprezintă produse care pot fi consumate și care constau, chiar și parțial, în
tutun, indiferent dacă acesta este sau nu modificat genetic .9
Țigaretele se prezintă ca fiind un rulou de tutun prelucrat, învelit în tr-un sul longitudinal de
hârtie , cu sectiune rotundă sau ovală, care poate fi consumat prin intermediul unui proces de
combustie .10
Industria de produse din tutun din România a înregistrat o schmibare drastic ă în perioada 1991
– 2015 în ceea ce priveste importul si exportul de țigari de foi, trabucuri si țigarete, din tutun sau

6 https://en.wikipedia.org/wiki/British_American_Tobacco
7 http://www.zf.ro/wikizf/british -american -tobacco -romania -trading -s.r.l.. -10100268
8 http://www.zf.ro/wikizf/j -t-international -romania -s-r-l-8536887
9 LEGE Nr. 201/2016 din 4 noiembrie 2016 www.cdep.ro
10 LEGE Nr. 201/2016 din 4 noiembrie 2016 www.cdep.ro

din î nlocuitori de tutun . Astfel, în peroada 1991 – 2006 importul reprezenta, într -o proporție
medie de 97% toată industria.
În Româ nia, printre cele mai mari salraii sunt înregistrate în industria tutunului. Potrivit datelor
furnizate de Institutul Național de Statistică, în ianuarie 2017, câstigul mediu nominal brut indica
o valoare de 3.168 lei, in scădere cu 2,7% față de decembrie 2016. În industria tutunului s -au
consemnat cele mai semnificative creșteri ale căstigului salarial mediu net de +50,9%, valo rând
6.467 lei.11
Aderarea României la Uniunea Europeana a avut un impact major pe piața românească a
tutunului. Exportul de țigari de foi, trabucuri si țigarete, din tutun sau din î nlocuitori de tutun a
acaparat 90% din industria tutunului. Numai în primul an de la aderare, 2007, se distinge o
crestere de 95% a exportului față de anu l precedent. Acest lucru poate fi usor vizibil în Figura 1 .

Figura 1 Ponderea Importului și Exportului în Industria Tutunului în România
Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Cadrul legislativ
Politicile de cont rol al consumului de tutun sunt re glementate de Legea nr. 349 din 6 iunie
2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, publicată în
Monitorul Oficial nr. 435 din 21 iunie 2002; ultimele modificări sunt aduse prin: Legea nr. 15
din 29 ianuarie 2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 349 din 2002 pentru prevenirea
și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, publicată în Monitorul Oficial nr. 72 din
1 februarie 2016, precum și prin Legea nr. 201 din 4 noiembrie 2016 privind stabilirea condițiilor

11 Institutul Național de Statistică www.insse.ro/ 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015Ponderea Importului și Exportului în
Industria Tutunului
Import
Export

pentru fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de
modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor
din tutun, publicată în Mon itorul Oficial nr. 906 din 10 noiembrie 2016.12
De asemenea, politicile de control al consumului de tutun sunt aliniate recomandărilor UE din
Convenția – Cadru pentru Controlul Tutunului (FCTC) :13
 Direct iva 89/552/CEE care interzice toate formele de publicitate televizat ă și
teleshopping pentru produsele din tutun;
 Directiva 2001/37/CE privind fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun.
 Directiva 2003/33/CE care guverneaz ă publicitatea și sponsorizarea produselor din
tutun.
 Directiva 2001/95/CE privind siguran ța general ă a produselor instituie cerin țe privind
siguranța produselor de consum, care sunt acum introduse în UE sau care deja circul ă
pe teritoriul UE .

Percepții publice cu privire la reglementările ant -fumat

Potrivit studiului IR ES “Fumatul în România. Obiceiuri, comportamente asociate și percepții
legate de fumat ale populației adulte din România” realizat în ianuarie 2016 , 93% dintre
participant au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice. În ceea ce privest e
atitudinea față de aceasta lege 79% dintre respondenți au declarant că au o părere bună sau foarte
bună. Aceste politici de control al consumului de tutun sunt sprijinite de peste 75% dintre cei
intervievați, în timp ce numai 10% dintre ei se declară nem ultumiti sau total împotriva inițiative
legislative.
Tot din acest studiu, reiese că un procent de 30% dintre participanții ce ies in localuri minim o
dată pe an, declară ca această lege ce interzice fumatul în spațiile publice inchise le v -a modifica
comp ortamentul în legătură cu ieșirile în localuri, în urmatarele moduri: 15% dintre respondenți
afirmă ca vor ieși mai des în oraș, 1% susțin că vor începe să iasă în localuri odată cu intrarea în
vigoare a legii, în timp ce 10% dintre cei intervievați declar ă că vor ieți mai rar. De asemenea,
69% dintre participanți afirmă că nu li se vor modifica obiceiurile ca urmare a implementării

12 www.cdep.ro
13 https://smokefreepartnership.eu/

ințiativei legislative.14 Un alt studiu din luna octombrie 2016, realizat de compania Mercury
Research în cadrul Inițiativei 2035 Fără Tutun a avut ca și concluzie principală o susțin ere fără
precedent , în procent de 8 5% a politicilor de control al consumului de tutun , precum și o mai
mare susținere și acceptabilitae decât înainte de aprobare, adică 80%, pentru legea anti -fumat.
De asemenea, același studiu relatează că în ceea ce privește fumatul pasiv, fumătorii sunt într -un
procent de 93% de acord că fumatul pasiv alterează sănătatea celor din jur, mai ales a copiilor . Cu
privire la distribuția pe sexe, femeile sunt cele care consideră , într -o mai mare măsură ca bărbații
că, fumatul pasiv îi afectează mai mult pe cei din jur , și că nu ar trebui să se fumeze î n parcuri sau
în apropierea spațiilor de joacă pentru copii.
Studiul Inițiativei 2035 Fără Tutun arată că , din punctul de vedere al promovării produselor din
tutun peste jumatate dintre românii c are au particip at la studiu , aprecieaz ă că reclamele,
promoți ile și pachetele atractive de țigări îi atrag mai mult pe copii și tineri . Totuși, sub 30% din
cei intervievați consideră necesare reclamele la produsele din tutun.15

Demersuri în ceea ce privește prevenția
Societatea civilă, în parteneriat cu experți n aționali și internaționali , s-a angajat în demararea
proiectului Strategia Națională Multisectorială pentru prevenirea și reducerea consumului de
tutun, dependenței de nicotină și expunerii la fumul de tutun 2017 -2035 , care are ca obiectiv
pincipal ca gene rația ce se naște în anul 2017 să fie nefumătoare în 2035, la vârsta maturi tății. De
asemenea, societatea medicală și academică din Ro mânia susțin e acesta inițiativă și
parteneriatul cu factorii decizonali, în s peranța continuării adoptării tuturor polit icilor și măsurilor
de control al tutunul ui.
La aceasta inițiativă au aderat până în prezent peste 300 de organizații non -guvernamentale care
spijină ideea enunțată de directorul de proiect 2035 – Prima Generație Fără tutun, Ramona Brad,
confor căreia Sănăt atea și protejarea ei nu poate fi subiect de ecuație economică sau de negociere
de nici un fel, iar sănătatea generațiilor curente și viitoare trebuie să continue să fie un obiectiv
asumat la nivelul întregii societăți.16

14 http://www.ires.com.ro/articol/310/fumatul -in-romania
15 http://www.cardioportal.ro/nivel -de-sustinere -fara-precedent -in-populatia -generala -pentru -politicile -care-vizeaza –
reducerea -consumului -de-tutun/

16 www. gov.ro/fisiere/stiri…/17 -01-04-07-29-59Raport_final_de_guvernare_(anexa).docx

Fumatul principala cauză a bolilor și dependenței
Fumul creeat de arderea tutunului din țigară conține peste 8.000 de substanțe chimice ce au fost
clasificate de câtre autoritățile abilitate ca fiind cauze ale bolilor asociate fumatului cum ar fi
cancerul pulmonar, bolile cardiovasculare și edem pulmonar. Dintre acesti compusi chimici
numim: arsenic, benzen, benzo[a]piren, monoxid de carbon, metale grele (de exemplu, plumb,
cadmiu), cianură de hidrogen și nitrozamine specifice tutunului.
Nicotina este o substanță cu un grad mare de toxicitate care în doză de 60 mg este sufi cientă să
provoace decesul. În momentul in care este inhalată , la nivel pulmonar este preluată de fluxul
sanguin arterial și transportată într -un interval de 10 secunde la creier. În acest stadiu , nicotina se
fixează de receptorii centrului nervos dupa numai 7 secunde și activeză căile neuro -umorale,
ducănd la eliberarea de hormoni și neurotransmițători. Aceasta este explicația efectelor euforice
pe care le induce nicotina, precum și instalarea dependenței.
Prin cipalele afecțiuni pe care provoacă fumatul sunt: 17
 Cancerul pulmonar , de stomac, pancreas, ficat, vezică urinară
 Bolile asocite cavității bucale, laringelui și faringelui
 Ulcer gastric și duodenal
 Infertilitate
 Deficit de vitaminele A, C și E
 Leucemie mi eloidă
 Impotență
 Afecțiuni cardiovasculare: spasm arterial, tromboză, i nfract miocardic, accidente
cerebrale, anevrism .
Fumatul pasiv denumit și fum de tutun din mediul ambient, este reprezentat de fumul emanate
de capătul aprins al țigării în combinț ie cu fumul expirat de fumători. Vorbind în procente, numai
15% din fumul produs de țigară este inhalat de fumător, în timp ce restul de 85% polueaza mediul
ambiant.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și a altor autorități abilitate din domeniul să nătății
publice, fumatul pasiv este nociv a tat adulților cât si copiilor. Acestora din urmă, fumatul pasiv le
cauzează astm, șuierătură respiratorie, infecții respiratorii, otită medie, tuse și sindromul morții
subite la sugari. În cazul adultilor nefumăto ri, fumatul pasiv determină afecțiuni precum cancer
pulmonar și afectiuni cardiace. De asemenea, acesta poate duce la agravarea astmului la adulți și
la iritarea gâtului, ochilor si al nasului.18

17 Societatea Română de Cardiologie http://www.cardioportal.ro
18 https://www.pmi.com/resources/docs/default -source/market_pages_smoke_and_health/health -effects -of-smoking_ro.pdf?sfvrsn=c714b7b5_4

Capitolul 2. Metodologie

Etapele planificării sondajului statistic
Sondajul a fost realizat în randul studentiilor din universitatiile de stat din București.
Scop
Scopul acestei anchete îl reprezintă estimarea gradului de conștientizare al riscurilor la care se
expun studenții în timpul fumatului, deoarece Consumul de tutun are un aport esențial la povara
globală a bolilor și este cea mai importantă cauză pre venibilă a bolilor cronice și deceselor, la
rândul lor condiționate și de decalajele economice, urbanizarea rapidă și modul de viață nesănătos
adoptat de oameni în sec. 20 – 21.
Obiective:
 De cât timp fumează?
 Identificarea motivelor ce determină studenț ii să se apuce de fumat
 Constientizarea riscurilor fumatului
 Atitudinea privind renunțarea la fumat
 Percepții față de legea anti -fumat
 Percepții despre cost
Definirea populației
Populația statistică utiliztă pentru realizarea acestui sondaj este alcătuită din studenții fumători
din cadrul universităților de stat din București.
Metoda de culegere a datelor
Metoda de culegere a datelor a fost una indirecta, ne implicând nici un fel de interacțiune sau
comunicare între operator și corespondent. Chestionarul a fost distribuit în mediul online prin
intermediul rețelelor de socializare.
Stabilirea volumului eșantionului
Pentru această anchetă, volumul eșantionului a fost stabilit la un numar de 300 de indivizi.
Elaborarea chestionarului
La acest elaborarea che stionarului am folosit modelul structrat de prezentare al întrebărilor,
ținând cont de principiile generale de alcătuire al unui chestionar.
 Lungimea chestionarului nu este foarte mare, pentru a nu plictisi respondentul;

 Formularea întrebarilor este una succintă și simplistă, astfel încât să se poată raspunde înr –
un timp relativ scurt;
 Succesiunea întrebarilor urmărește cursul obiectivelor;
 Durata medie de completare a chestionarului este de 5 minute.

Capitolul 3. Studiu de caz – Anchetă privind estimarea riscurilor
fumatului asupra sănătății în randul studenților din București

Analiza d atelor și estimarea parametrilor

I. Prelucrare variabile numerice

Figura 2. Histograma Evalua re stare de sănătate Figura 3. Histograma La ce vârstă v -ați apucat de fumat

1. Evaluați starea dvs. de sănătate pe o scală de la 1 la 10
Se poate afirma cu un interval de încredere de 95% că valoarea medie în urmă evaluării stării de
sanătate se află între 8,26 și 8,75. Totodată, se observă că media este de 8,51, iar eroarea de
reprezentativitate este de 0,124. Mediana este 9, minimul 2 și maximul 10. Skewness -ul negativ
ne arată că majoritatea respondenților consideră că au o stare de sănătate în general bună.
Distribuția pe care o urmează eșantionul este una Chi -Square.
2. La ce vârstă v -ați apucat de fumat?
Vârsta med ie la care studen ții s-au apucat de fumat se afl ă în intervalul 16,080 și 16,75 ani,
afirma ție sus ținută cu un nilvel de încredere de 95%. V ârsta medie este de 16,42 ani, iar eroarea
de repr ezentativitate este de 0,196. V ârsta median ă este de 16 ani, minimul s -a atins la varst a de
12 ani, iar maximul la 23. Skewness -ul foarte apropiat de 0 ne sugereaza ca esantion ul urmeaza o
distribu ție normal ă.

II. ANOVA

1. Cheltuieli cu tigari dupa Varsta la care s -au apucat de fumat
2. Varsta la care s -au apucat de fumat dupa venit

Testul Levene este utilizat în statistica inferențială pentru a evalua similaritățile variațiilor pentu
o variablă calculată pentru mai multe grupuri. Acest test verifică dacă variațiile populațiilor din
care sunt extrase diferitele eșantioane sunt egale, adică homosced astice.
Testul Levene care pentru variabilele Cheltuieli cu tigari dupa Varsta la care s -au apucat de
fumat , are valoarea de 66.27 , cu sig<0.05 . În situația dată, care în acest caz este semnificativ
statistic, ceea ce inseamn a ca nu avem suficente dovezi s ă respingem h0, deci varia țiile sunt
egale. In concluzie, Anova nu este relevanta.

Pentru variabilele Varsta la care s -au apucat de fumat dupa venit , testul Levene are o
sig>0.05(0.485), deci respingem h0, variantele sunt omogene. Tabelul Anova indică rez ultatul
analizei de variație. Testul F, a cărui valoare este de 1.072, nu este semnificativ, valoarea lui Sig.
fiind de 0,379(mai mare decât 0.05).
Primele două coloane indică tipul variației dintre grupe, 19.879 cu 5 grade de libertate, dar și
variația în interiorul grupelor 459,690 cu 124 de grade de libertate. Media variației dintre grupe
este de 3,976, iar cea în interiorul grupelor este de 3,707. Acest lucru înseamnă că nu există
diferențe semnificative între cele două variabile.

III. Prelucrare variabil e calitative

1. Ce fumați? – Variabilă Ordinală

La intrebarea Ce fumați? în topul preferintelor studentiilor pe primul loc se afla tigarete
fumate in mod obisnuit (96,6%), urmate de tigarile electonice și trabucurile. Cele mai putin
populare in randul populatiei sunt pipele, doar 2,3% fumeaza in mod obisnuit.
Deoarece variabila Tigară Electronica este printre cele mai preferate opțiuni alese de
respondenti si pentru ea s -au ales toate variantele de raspuns ( în mod obișnuit/uneori/del oc) , doar
pentru aceasta se calculează limitele inferioare și superioare.
wi wi(1-i)/n 1-n/N wi(1-wi)/n*1 –
n/N sqrt[wi(1 -wi)/n*1 –
n/N ] D wi
In mod
obisnuit 0.03
8 0.007311
2 0.9615
3 0.00703 0.083845095 0.1643
4
Uneori 0.4 0.004615
4 0.6 0.002769231 0.0526 23481 0.1031
4
Deloc 0.56
2 0.003372 0.4384
6 0.001478492 0.038451168 0.0753
6

Limită
inferioară Limită
superioară
In mod
obisnuit -0.126336387 0.202336387
Uneori 0.296857977 0.503142023
Deloc 0.486635711 0.637364289

Cel putin 48% și cel mult 63% n u au folosit deloc tigarea electronica pentru a fuma.

2. Care sunt motivele pentru care v -ați apucat de fumat? –Variabilă Nominală

Distributia raspunsurilor urmeaza o repartitie Chi -square.

wi wi(1-wi)/n 1-n/N wi(1-wi)/n*1 –
n/N sqrt[wi(1 -wi)/n*1 –
n/N ] D wi
Socializare/Anturaj 0.323 0.0437342 0.961538 0.042052115 0.205066124 0.40193
Curiozitaet 0.538 0.004779923 0.6 0.002867954 0.05355328 0.10496
Gest Elegant 0.092 0.001144329 0.438462 0.000501744 0.022399646 0.0439
Plictiseala 0.046 0.000601151 0.438462 0.000263581 0.016235192 0.03182
53,8% dintre cei chestionati au declarat ca principalul motiv pentru care s -au apucat de fumat îl
reprezinta anturajul , urmat de curiozitate. De asemenea, un procent de 9,2% considera fumatul
ca fiind un gest elegan t.
Limită
inferioară Limită
superioară
Socializare/Anturaj -0.078929604 0.724929604
Curiozitaet 0.43303557 0.64296443
Gest Elegant 0.048096693 0.135903307
Plictiseala 0.014179024 0.077820976

Cel 43% și cel mult 64% dintre studenti au declarat ca s -au apucat de fumat din curiozitate. In
timp ce, cel putin 4,8% si maxim 13,5% dintre ei, spun ca motivul pentru care s -au apucat de
fumat este faptul ca fumatul este un gest elegant . Foarte putini, intre 1% și 7% afirma ca s -au
apucat de fumat din plictise ală.
3. Doriți să vă lăsați de fumat în viitor? – Variabilă Dihotomică

Aproape 70% din studentii chestionati afirma ca vor sa renunțe la fumat în viitor.

Anexe

Bibliography
[1] Neal L Benowitz MD, Peyton Jacob III PhD , “Daily intake of nicotine during cigarette
smoking ”, în Clinical Pharmacology & Therapeutics , Volumul 35, anul 1983 , paginile 499 –
504. http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1038/clpt. 1984.67/full
Societatea Română de Pneumologie http://www.srp.ro/Fumatul.aspx
Societatea Română de Cardiologie http://www.cardioportal.ro
Nordstokke, D. W., & Zumbo, B. D. (2010). A new nonparametric Levene test for equal
variances. Psicológica, 31(2), 401 -430.
Nordstokke, D. W., & Zumbo, B. D. (2010). A new nonparametric Levene test for equal
variances. Psicológica, 31(2), 401 -430.
Do candy cigarettes encourage young people to
smoke? https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1118335/