Academia de Studii Economice [629620]

1
Academia de Studii Economice
Managementul Proiectelor de Dezv. Rurala si Regionala

Reconstructia ecologica prin impadurirea
terenurilor afectate de alunecari din localitatea
Borsa, Jud. Maramures

Studenti:
Stetco Claudia
Gerosanu Liviu
Florescu Andrei

Bucuresti 2017

2
Cuprins
Introducere
1. Identificarea proiectului
1.1 Arborele problemelor
1.2 Arborele obiectivelor
1.3 Alegerea strategiei
2. Conexiunile proiectului
2.1 Strategia de dezvoltare a Uniunii Europene
2.2 Strategia regionala de dezvoltare
2.3 Conexiunea cu programe operationale sectoriale
2.4 Conexiunea cu alte proiecte
3. Descrierea sumara a zonei de amplasare a proiectului
3.1 Descrierea din punct de vedere economic
3.2 Descrierea din punct de vedere social
3.3 Descrierea din p unct de vedere ecologic
4. Continutul proiectului
4.1 Amplasamentul si situatia juridica a terenurilor
4.2 Cadrul natural
4.3 Planificarea proiectului
4.4 Evaluarea lucrarilor
5. Evaluarea durabilitatii proiectului

Bibliografie

3
1. Identificarea proiectului
Prin analiza problemelor prezente in Borsa, judetul Maramures, in acest proiect am reusit sa
vedem care sunt nevoile si masurile ce trebuiesc luate pentru a inlatura aceste probleme avand in
vedere activitatile ce trebuiesc executate, obiective le tintite in urma actiunile si costul acestora.
1.1 Arborele problemelor
Arborele problemelor oferă o imagine de ansamblu a tuturor cauzelor și efectelor unei
probleme identificate. Înțelegerea contextului ajută la dezvăluirea complexității proiectului și acest
lucru este esențial în planificarea cu succes a unui proiect de schimbare. Arborele problemelor va
cuprinde nevoile i dentificate ale beneficiarilor, precum și definirea relațiilor „cauză -efect” dintre
problemele existente. Astfel, arborele problemelor ne -a ajutat sa vedem situatia din Borsa, sa stabilim
cauzele acestia si implicit efectele.

1.3 Arborele obiectivelor
Cu ajutorul acestui arbore, problemele sunt transformate in solutii exprimate ca realizari
pozitive. Odata completat, acesta ofera o imagine a situatiei de viitor dorite, inclusiv a mijloacelor
aproximative necesare atingerii rezultatelor scontate. Astfel am putut vedea cateva solutii in si seta
obiective in contracararea problemelor legate de despaduriri in Borsa. Despaduriri
Folosirea
lemnului ca si
combustibil Fabricarea de
cherestea si alte
produse Mai mult teren
disponibil
pentru
urbanizare Expansiunea
agricola Cauze Efecte Inundatii Acumularea de
CO2 in
atmosfera
(efectul de sera) Schimbari
climatice Distrugerea
habitatului
unor
vietuitoare Potentialul
tristic
afectat

4

1.3 Alegerea strategiei
In urma arborelui obiectivelor, am trasat ca principale obictive urmatoarele: conservarea
habitatului vietuitoarelor padurii si a potentialului turistic oferit de padurile din zona, diminuarea
efectului de sera si a inundatiilor in urma ploilor abundente si o incetinire a ritmului de schimbare a
climei. Toate acestea se pot aplica printr -o serie de masuri de ordin contraventional atat pentru cei
prinsi exploatand padurea fara aprobare cat si pentru autori tatile competente care nu isi fac bine treaba
in vederea combaterii taierii padurii. Alte masuri pot fi respectarea planurilor de exploatare
(exploatarea aberanta fiind inlaturata), sprijin pentru proprietarii de paduri private sub forma unor
subventii sau o informatizare a sistemului de supraveghere al padurii (prin diferite aplicatii care pot
ajuta la denuntarea faptelor de ilegalitate savarsite prin exploatare).

Reducerea
despaduririlor

Informatizarea
sistemului de
paza Respectarea
planurilor de
exploatare Sanctiuni
pentru cei ce
actioneaza
ilegal Sprijin financiar
pentru
proprietarii de
paduri private
Efectul de
sera
diminuat Impactul
inundatiilor
diminuat Conservarea
habitatului unor
vietuitoare si a
potentialului
turistic Incetinirea
ritmului
schimbarilor
climatice

5
2. Conexiunile proiectului
2.1. Strategia Uniunii Europene
În 1998, Consiliu l European adopta o rezoluție privind strategia forestieră a Uniunii Europene,
în care din start se sublinia că biodiversitatea este esențială pentru gestionarea durabilă a pădurilor.
Comisia Europeană a prezentat, în același an, o stra tegie forestieră , urmată în 2006 de un plan de
acțiune pentru păduri. Acest plan de acțiune avea patru linii de acțiune până în 2011. Era un plan
forestier „cincinal”: prevedea măsuri pentru a facilita respectarea obiectivelor privind schimbările
climatice ale UE în temei ul Protocolului de la Kyoto, aducea o contribuție la strategia pe
biodiversitate pentru anul 2010, lucra pentru un sistem de monitorizare a UE în domeniul forestier,
precum și pentru îmbunătățirea protecției pădurilor în UE.
În cadrul liniei de acțiune p rivind biodiversitatea, planul declara că UE va fi urmărit punerea
în aplicare a Convenției privind Biodiversitatea și a altor declarații asupra biodiversității forestiere.
Raportul de punere în aplicare din 2012 enumera un număr impresionant de reuniuni a le
administrațiilor forestiere și organismelor private. Totuși în raport se arăta un interes limitat, dacă nu
chiar minuscul, al proprietarilor de păduri în a lua măsuri de promovare a biodiversității forestiere.
In septembrie 2013 Comisia Europeană a ado ptat o nouă strategie a UE pentru păduri
(COM(2013) 0659), propunând un cadru european de referință pentru elaborarea politicilor sectoriale
care au impact asupra pădurilor. Această strategie are ca principii directoare gestionarea durabilă a
pădurilor și promovarea rolului lor multifuncțional, utilizarea eficace a resurselor și responsabilitatea
UE față de păduri la nivel mondial. Acest document conține, de asemenea, orientări strategice pentru
acțiunile Comisiei Europene și ale statelor membre. De exemplu , Comisia va elabora criterii de
gestionare durabilă a pădurilor. În septembrie 2015, Comisia a adoptat un plan multianual de punere
în aplicare a strategiei forestiere în care sunt enumerate acțiunile prevăzute.
UE participă, de asemenea, la numeroase pr ocese internaționale privind pădurile (de exemplu,
Convenția -cadru a ONU privind schimbările climatice). UE și -a stabilit ca obiectiv să oprească
reducerea acoperirii forestiere a planetei până în 2030 cel târziu și să reducă defrișările din zonele
tropica le cu cel puțin 50 % până în 2020 . Uniunea finanțează proiecte în cadrul programului REDD+,
care vizează reducerea emisiilor legate de despăduriri și de degradarea pădurilor în Asia, Africa și
America Latină.

6
2.2 Strategia regionala de dezvoltare
Consil iul Județean Maramureș este inițiatorul demersului de elaborare a Strategiei de
Dezvoltare Durabilă a Județului Maramureș pentru perioada 2014 -2020, proces ce s -a desfășurat cu
experți interni și externi, implicând o largă participare a comunității locale. Acest demers este unul
vital pentru dezvoltarea județului în actualul ciclu de programare europeană, strategia urmând a fi
instrument util la dispoziția actorilor de la nivel local și central, fie ei instituționali, privați sau non –
guvernamentali, pentru planificarea și corelarea intervențiilor realizate din diferite surse de finanțare.
Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Județului Maramureș pentru perioada 2014 – 2020 a
vizat următoarele obiective specifice:
– identificarea și validarea, într -un cadru participativ larg, a celor mai importante nevoi și
probleme de dezvoltare cu care se confruntă județul și comunitățile locale de la nivel acestuia,
în toate domeniile de interes (infrastructură de transport și echiparea teritoriului, mediu și
energie , dezvoltare economică, capacitate administrativă și cooperare teritorială, incluziune
socială, sănătate și educație, turism și cultură etc.;
– evaluarea gradului de implementare a strategiei județene și a strategiilor locale de dezvoltare
aferente perioade i de programare 2007 -2013 și identificarea intervențiilor cuprinse în acestea
care ar putea fi realizate în perioada 2014 -2020; – identificarea punctelor tari, slabe, a
oportunităților și amenințărilor la adresa dezvoltării durabile a județului, care să fi e
valorificate, respectiv diminuate prin măsuri concrete în perioada actuală de programare;
– definirea și validarea unei viziuni și a unor ținte realiste de dezvoltare a județului pentru
orizontul anului 2020, asupra cărora să existe un consens și o asumar e din partea tuturor
actorilor relevanți de la nivel local;
– identificarea intervențiilor concrete, majore, care trebuie implementate pentru atingerea
viziunii și țintelor de dezvoltare ale județului, în contextul resurselor de care acesta dispune;
– corelar ea priorităților de dezvoltare de la nivelul județului cu cele deja stabilite la nivel
european, național, regional, dar și local, cuprinse în diferite documente programatice (de ex.
master plan -uri, strategii, planuri de acțiune, studii sectoriale, docume ntații de amenajare a
teritoriului și urbanism etc.);
– transmiterea unui mesaj public coerent către locuitori, turiști și investitori de asumare de către
toți actorii relevanți de la nivelul județului cu privire la asumarea unor obiective de dezvoltare
pentru orizontul anului 2020;
– elaborarea unui document județean de planificare strategică, care să traseze liniile directoare
pentru elaborarea unor strategii și planuri de acțiune la nivel subjudețean;

7
– stabilirea unui portofoliu realist de proiecte mature de investiții, care să permită creșterea
gradului de absorbție a surselor externe – naționale și europene – de finanțare.

2.3 Conexiunea cu programe operationale sectoriale
După identificarea obiectivelor strategice au fost definite prioritățile și măsurile vizate de
strategia de dezvoltare a județului. În cadrul acestui proces s -a avut în vedere atât integrarea
orizontală, ținându -se cont de alte strategii existente la nivel județean/local, cât și integrarea verticală,
asigurându -se corelarea cu strategiile de la nivelele teritoriale superioare (european, național,
regional), așa cum au fost prezentate în subcapitolul anterior. La nivelul județului Maramureș au fost
definite patru obiective strategice:
Obiectivul Strategic 1 . Creșterea conectivității și at ractivității județului Maramureș pentru
investitori, care să realizeze activități inovative și cu valoare adăugată ridicată și pentru turiști.
Deși are o poziție geografică favorabilă, fiind situat la granița cu Ucraina și la o distanță foarte
redusă de gr anița de vest a României, județul Maramureș este unul dintre cele mai izolate din
România, neavând acces la rețeaua TEN -T rutieră. Rețeaua feroviară care străbate județul este puțin
densă și foarte uzată, conducând la viteza comercială scăzută a trenurilor și la reducerea semnificativă
a traficului de mărfuri și pasageri.
Obiectivul Strategic 2 . Creșterea atractivității județului Maramureș pentru locuitori și
asigurarea unei dezvoltări integrate și echilibrate a teritoriului.
Județul Maramureș s -a confrunta t cu un fenomen de migrație externă foarte accentuat în
ultimele două decenii care are la bază, pe lângă componenta legată de oportunitățile de ocupare și de
câștiguri salariale, și aspectele legate de atractivitatea județului pentru locuitori, de exemplu din
perspectiva calității deficitare a serviciilor de interes general la care aceștia au acces. Astfel, deși
unele spitale din județ au fost aliniate la standardele europene, speranța de viață a populației rămâne
inferioară mediei regionale și naționale, î n primul rând din cauza accesului deficitar la servicii
medicale complexe în mediul rural, a dotării necorespunzătoare a unităților medicale din rețeaua de
stat și mai ales a deficitului de medici din majoritatea orașelor mici și comunelor.
Un alt fenomen care este prezent la nivel județean este cel de concentrare a persoanelor
provenind din grupuri defavorizate în anumite cartiere/sate ale orașelor și comunelor, ceea ce a
condus la apariția de comunități marginalizate . În prezent, peste jumătate dintre l ocuințele din județ

8
nu sunt reabilitate termic, ceea ce conduce la o risipă de energie, în mare parte din surse
convenționale, cu implicații economice și de mediu majore.
Efectele migrației externe și ale modificărilor structurale din economia județului su nt unele
complexe și se reflectă în problemele sociale complexe cu care se confruntă mulți dintre locuitori.
Astfel, în județ există un număr tot mai mare de persoane vârstnice singure, cu probleme de sănătate,
copii ai căror părinți lucrează în străinătat e sau care abandonează școala, familii monoparentale,
persoane fără locuință sau sursă de venit, persoane cu dizabilități, familii rome excluse social de la
educație, ocupare sau sănătate.
Obiectivul Strategic 3 . Asigurarea bunei guvernanțe și întărirea re lațiilor de cooperare
teritorială ale județului Maramureș.
Sectorul administrației publice locale a înregistrat progrese remarcabile, mai ales după
aderarea la Uniunea Europeană, concretizate în apariția structurilor asociative de tip ADI sau GAL,
care au permis planificarea în comun a investițiilor și atragerea de finanțări de sute de milioane de
Euro, în funcționalizarea Zonei Metropolitane Baia Mare și a sistemului de transport public
metropolitan, precum și succesul în absorbția fondurilor europene, dev enite principalul vector în
realizarea de investiții publice.
Cu toate acestea, administrațiile din județ se confruntă cu probleme devenite deja cronice,
legate mai ales de lipsa documentațiilor de cadastru și carte funciară, de expirarea planurilor
urban istice generale și a regulamentelor locale de urbanism, de veniturile proprii reduse și de
dependența financiară de cotele defalcate din TVA, de deficitul de personal specializat cu competențe
cheie, precum și de numărul redus de informații și servicii onl ine puse la dispoziția cetățenilor și a
mediului de afaceri.
Obiectivul Strategic 4 . Asigurarea unui management adecvat al resurselor naturale și a
riscurilor naturale și antropice în județul Maramures .
În județul Maramureș există o multitudine de habit ate naturale, precum și o faună și o floră
extrem de bogată, conservată în diferite zone de protecție de interes național și comunitar. Din păcate,
la adresa biodiversității din județ se manifestă o serie de presiuni naturale, legate de schimbările
climati ce, dar și antropice (de ex. construcția de microhidrocentrale, exploatarea lemnului etc.),
situație agravată de lipsa planurilor de management pentru unele dintre situri.
Colectarea selectivă și valorificarea deșeurilor se află încă într -un stadiu incipie nt în județul
Maramureș, în condițiile în care în care sistemul de management integrat al deșeurilor, realizat cu

9
fonduri europene, nu a fost încă finalizat. O dată cu punerea acestuia în funcțiune, mare parte dintre
problemele din domeniu se vor rezolva, cu condiția unei informări și conștientizări corespunzătoare
a populației și mediului de afaceri.
2.4 Conexiunea cu alte proiecte

Pentru perioada următoare, Primăria orașului Borșa a pregătit o serie de proiecte care urmează
să fie implementate din fondur i europene sau guvernamentale.
Primul proiect vizat de catre primărie este aducțiunea rețelei de gaz în orașul Borșa, județul
Maramureș. Este un proiect mare, care va alimenta nu doar Borșa, ci toată Valea Vișeului și Valea
Izei. In Borșa sunt peste 10.00 0 de locuințe care folosesc lemnul pentru încălzirea spațiului pe care îl
dețin. În medie trebuie cam 20 mc de lemn pe an la fiecare locuință. Asta înseamnă 200.000 mc de
lemn. Cu un preț mediu de 250 lei/mc, înseamnă aproximativ 10 milioane de euro/an che ltuiți pentru
aprovizionarea cu lemn de foc, iar aproximativ 95% din acest lemn este lemn sustras ilegal din păduri.
Aducând gazul în zonă, ar dispărea furturile de lemn și s -ar amortiza întreaga investiție într -o perioadă
foarte scurtă.
In județul Borșa s e doreste totodata înființarea rețelei principale de colectare și epurare a apei
uzate menajere. Se incearcă depunerea un proiect pentru construirea unei stații de epurare, cu
obligația de a avea partener ai un operator regional. Este un proiect important pentru oraș, unul dintre
cele mai importante și până în 2019 trebuie incepute demersurile, altfel primăria este pasibilă de
amenzi foarte mari.
Un alt proiect este modernizarea drumurilor forestiere în orașul Borșa, județul Maramureș.
Primaria orașului Bo rșa este în faza de depunere a unui proiect de finanțare pentru betonarea
unei distanțe de 8 km în zona Șesuri și Vălcănescu. Terenul este proprietatea Primăriei orașului Borșa,
administrat de Ocolul Silvic „Alpina”. Prin betonarea celor două drumuri nu d oar că se îmbunătățeste
accesul în zonele respective pentru cei care exploatează masă lemnoasă din zonă, ci poate fi folosit și
în interes turistic, fiind zone foarte circulate de turiști. Finanțările au un volum foarte mare și nu sunt
cereri pe măsura vol umului de bani pus la dispoziție. Probabil la sfârșitul lunii noiembrie, începutul
lunii decembrie va fi depusă cererea de finanțare pentru cele două artere de circulație. În prezent
topografii din Borșa finalizează întabularea terenului și cadastrarea lui .

10
3. Descrierea sumara a zonei de amplasare a proiectului
Maramureșul este o regiune geografică și etno -culturală aflată pe teritoriul României și
Ucrainei, alcătuită din Depresiunea Maramureșului, aflată pe cursul superior al văii Tisei, și versanții
munților care o înconjoară: Munții Oașului, Gutâi, Țibleș și R odnei spre vest și sud, și Munții
Maramureșului la est și nord.
3.1 Descrierea din punct de vedere economic a județului Borșa
Fiind localitate monoindustrială (minieră) în perioada comunistă, Borșa a fost afectată de
dispariția acestei activități începând cu anii 2000. Pe plan local astăzi, activitățile economice
principale pe plan local sunt exploatarea lemnului, construcțiile și turismul. Azi în Borșa exista peste
2.000 de societăți comerciale având activități diverse. În oraș funcționează în prezent 42 de firme ce
explotează și prelucrează lemnul (gatere și tâmplării), o cariera de piatra, o fabrica de prelucrare a
fibrei de sticla, doua fabrici de peleți pentru foc, o stație de betoane, 8 depozite de materiale de
construcții, 4 ateliere de strungărie, 5 autoservice -uri, 7 farmacii, 5 dispensare medicale, un spital, 6
bănci. Odată cu exodul de emigranți români în vestul Europei, peste 60% din populația orașului
lucrează în străinătate în special Italia, dar și în alte țări precum Regatul Unit, Franța sau Spania. Deși
silvicultura reprezintă o ramură importantă a regiunii, defrișările insuficient controlate și lipsa unui
program coerent de reîmpăduriri și construcții de drumuri forestiere către interiorul bazinelor, conduc
la reducerea continuă a suprafețel or împădurite. Capitalizarea insuficientă, pierderea piețelor externe,
neadaptarea la exigențele calitative au determinat ca numeroase fabrici de mobilă să fie închise sau
să funcționeze la parametri reduși.
3.2 Descrierea din punct de vedere social
Borșa (în maghiară Borsa, în germană Borscha) este un oraș în județul Maramureș,
Transilvania, România, format din localitățile componente Băile Borșa și Borșa (reședința). Are o
populație de 27.611 locuitori (2011), fiind al treilea cel mai mare centru urban al județului din punct
de vedere demografic, după municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației.
Majoritatea locuitorilor sunt români (91,26%), cu o minoritate de maghiari (1,29%). Pentru
6,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.Din punct de ve dere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,32%), cu o minoritate de romano -catolici (3,24%). Pentru
6,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

11
3.3 Descrierea din punct de vedere ecologic
La nivelul județului Maram ureș, fondul forestier a fost evaluat, pentru anul 2016, la o
suprafață de 265.784 ha. Până la data de 31.12 2016, s -au retrocedat 120.274,82 ha pădure, din care:
57.929,58 ha comunelor și orașelor; 29.496,15 ha composesoratelor; 3.348,81 ha persoanelor ju ridice
(unități de cult) și 29.500,28 ha persoanelor fizice. Din suprafața totală a fondului forestier a județului
Maramureș 175.868,19 ha se află în administrarea RNP -Romsilva, din care 142.950 ha sunt păduri
proprietate publică a statului, iar diferența sunt păduri preluate în administrarea RNP -Romsilva din
suprafețele retrocedate. Suprafețele împădurite au avut o evoluție bună, pierderile de puieți
încadrându -se în limitele normale. Prin efectuarea lucrărilor de completare a lipsurilor, precum și a
celor de îngrijire, se asigură o evoluție corespunzătoare a plantațiilor până la realizarea reușitei
definitive. Astfel, procentul de împădurire pe județ depășește media pe țară și județul Maramureș nu
se numără printre județele cu deficit. Suprafața de păduri administrată de RNP -Romsilva în anul 2016
a fost în scădere, față de anul 2015, cu aproximativ 4%. Starea de sănătate a pădurilor este relativ
bună, suprafețele afectate din diferite cauze (poluare incipientă și avansată, tăieri ilegale, atac Ipydae,
atacu l insectelor și paraziților vegetali) în anul 2010 fiind relativ mici (aprox. 10% din suprafața
ocupată de păduri).

12
4. Continutul proiectului

Denumirea proiectului : Reconstructia ecologica prin impadurirea terenurilor afectate de
alunecari din localitatea Borsa, Jud. Maramures
Beneficiar : Primaria orasului Borsa
Durata de realizare a investitiei : 7 ani
Amplasamentul investiției : Investitia pentru impadurirea terenurilor va fi realizata in loc.
Borsa, Jud. Maramures – amplasament UP VIII Ți bău din Muntii Tibau
Finanțarea investiției : 70% fonduri europene – Masura 221 Prima îm pădurire a terenurilor
agricole, 30% fonduri publice locale locale
Obiectul investiției : îl constituie reconstruc ția ecologică prin impădurire a unor terenuri
degradate, inapte pentru culturi agricole, care necesită lucrări silvoameliorative.
Terenul luat în studiu este încadrat în prezent la catego ria de folosință ,,padure”, dar catregoria de
folosinta reala, din teren, este pasune cu e xemplare izolate de par p aduret.
Oportunitatea investitiei rezulta din efectele benefice imediate si de perspectiva ale lucrarilor
de impadurire asupra terenului in cauza, a celor limitrofe si a mediului inconjurator in ansamblu.
Dintre acestea se enumera :
 introducerea în circuit ul productiv silvic a unor terenuri inapte altor folosințe;
 diminuarea valorilor extreme ale factorilor climatici (temperatura, evapotranspiratie, viteza
vantului), imbunatatirea gradului de umiditate a aerului si solului si implicit a conditiilor
stationa le pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei forestiere si erbacee;

13
 diminuarea intensității proceselor de degradare a terenurilor si ameliorarea progresivă a
capacitatii de productie a acestora sub efectul direct al culturilor forestiere ;
 protectia aseza rilor omenesti și a altor obiective din zona impotriva vanturilor si secetei;
 obținerea de masă lemnoasă în aceasta zonă deficitară în lemn;
 ameliorarea condițiilor de mediu prin reducerea amplitudinii temperaturii,
 creșterea umidității solului și a aerulu i, reducerea vitezei vânturilor;
 îmbunătățirea aspectului peisagistic al zonei limitrofe localității Borsa.
4.1 Amplasamentul si situatia juridica a terenurilor
Ocolul Silvic Borsa ocupa o suprafata de 8.429,60 ha, facand farte din fondul forestier
proprie tate publica a statului, fiind impartit in 7 unitati de gospodarire:
 UP I Borsa – 978,56 ha
 UP II Cisla – 340,46 ha
 UP III Vinisorul – 817,87 ha
 UP IV Cercanel – 824,80 ha
 UP V Prislop – 1.283,27 ha
 UP VI Pietrosul – 1.687,22 ha
 UP VIII Tibau – 2488,42 ha
Din suprafata totala de 8.429,60 ha, suprafata de 584,09 ha este formata din:
 Terenuri de impadurit – 200,08 ha
 Terenuri ocupate cu pepiniere, cladiri, culoare de linii pt inalta tensiune etc – 95,10 ha
 Terenuri neproductive – 182,93 ha
 Terenuri scoase te mporar din fondul forestier – 105,98 ha
Prin acest proiect se propun urmatoarele lucrari:
 Lucrari de ingrijire a arboretelor (degajari, curatiri, taieri de igiena )
 In arboretele tinere se va mentine un anumit procent de specii pioniere care sunt folosite ca
hrana de catre speciile de mamifere salbatice
 In cazul taierilor de igiena se vor pastra 1 -2 arbori uscati/ha (cazuti la sol sau in picioare)
pentru mentinerea biodiversitatii descompunatorilor si pt ca pasarile sa -si poata instala
cuiburile

14
 Impaduriri in terenuri afectate de taieri rase, neregenerate. Aceasta va respecta compozitia
tipului natural de padure iar materialul seminologic va fi folosit din pepiniere locale
4.2 Cadrul natural
4.2.1 Clima
Munții Maramureșului se încadrează în sectorul de climă continental moderată, fiind supuși
permanent influenței advecției maselor de aer vestice de natură oceanică, ale căror caracteristici se
reflectă în evoluția tuturor elementelor climatice.
Luna cu cele mai scăzute temperaturi medii este luna ianuarie , cu valori între -6°C și -10°C. Luna
iulie are valori medii cuprinse între 18°C și 20°C. Din aceste valori prezentate rezultă o amplitudine
medie anuală între 24 – 30°C, valoarea moderată evidențiind caracterul de climă continentală
temperată moderată cu extreme termice puternice între vară și iarnă.
4.2.2 Regimul pluviometric

Valoarea medie anuală a precipitațiilor este de 1100 mm. Anotimpul cel mai bogat în precipitații este
vara, perioadă în care cad 61% din totalul precipitațiilor. Cel mai sărac anot imp în precipitații este
iarna cu 17% din totalul precipitațiilor. Numărul anual al zilelor cu precipitații este de 150 -170. Stratul
de zăpadă poate sa apară încă din luna septembrie, iar ultima ninsoare se poate înregistra ca dată
medie în ultima decadă a lunii martie. Stratul de zăpadă se menține între 120 -200 de zile, iar grosimea
stratului este cuprinsă între 75 – 150 cm. Perioada de utilizare a pășunilor este limitată la trei luni:
iunie, iulie, august.

4.2.3 Solul
Județul Maramureș se caracterizează printr -un variat înveliș de soluri, acesta reflectând
caracterul complex al factorilor naturali care condiționează formarea sa: soluri brune argilice brune
podzolice, podzolice argilo -iluviale, pseudogleice, brune -acide, andosolurile, solurile brune, solur ile
humico -silicatice, litosolurile, aluviunile și solurile aluviale. Extinderea pădurilor de rășinoase în
dauna altor specii autohtone, în special a fagului, explică predominarea solurilor brune acide și a
solurilor brune feriiluviale -podzolice.

15
4.3 Plan ificarea proiectului
Suprafața terenului care va fi ocupată de lucrările propuse este de 12,73 ha, si este constituită
din terenuri partial degradate, cu potential ridicat de degradare in continuare, daca nu se intervine cu
lucrari de impadurire. Aceste te renuri sunt încadrate în categoria de folosință “padure”, si se afla in
proprietatea Ocolului Sivic Borsa.

Suprafata teritoriului care face obiectul studi ului are urmãtoarea structurã:
Suprafata totala (ha) Suprafata efectiva de plantat
(ha) Terenuri nep roductive (ha)
12,73 12,73 0
100% 100% 0%

Pe toata suprafata se va executa pregătirea terenul ui prin arat și discuit in doua sensuri.
La alegerea speciilor pentru împădurirea te renurilor degradate cuprinse în perimetrul de ameliorare
s vor avea în vedere criteriile: ecolo gic, auxologic și ecoprotectiv, criteriul de bază fiind cel ecologic.
 Criteriul ecologic – Potrivit acestui criteriu pentru realizarea unui arboret, într -o stațiune
nespecifică biocenozelor forestiere, alegerea speciilor trebuie să se facă ținand seama de
capacitatea speciei de a se adapta și dezvolta în condițiile de mediu ale stațiuni respective.
Prin urmare, trebuie realizată o minimă compatibilitate între exigențele ecologice ale speciei
și potențialul productiv al factorilor de mediu dat.
 Criteriul auxologic – Performanțele auxologice ale unei specii sunt reflectate de creșterea
medie a producției totale la vârsta exploatabilității absolute. Creșterea medie este exprimată
cel mai bine în unități de biomasă lemnoasă – tone de substanță uscată. Aceasta reflectă
aptitudinea speciei de a capta energia chimică potențială. Puterea calorică mare a lemnului
unei specii confirmă capacitatea energetică a acesteia.
 Criteriul ecoprotectiv – Terenurile degradate se prezintă ca un peisaj a nost, cu o floră și faună
restrânsă și sărăcită, cu ecosisteme aflate întrun echilibru fragil. Prin împădurire se dorește
crearea unor păduri autentice, stabile, menite să protejeze aerul, apa, solul, clima și să
înfrumusețeze peisajul, contribuind în aces t fel la creșterea calității vieții locuitorilor din zonă .

16
În tabelele următoare sunt prezentate sintetic, p e ani, formulele de împădurire, schemele de
plantare, numărul de puieți la hectar, principalel e categorii de lucrări necesare instalării și dezvolt ării
vegetației forestiere până la rea lizarea stării de masiv, pentru fiecare investiție în parte.
Tehnologia de impadurire Anul
1 Anul
2 Anul
3 Anul
4 Anul
5 Anul
6 Anul
7 Anul
8
1. Pregatirea terenului – – – – – – – –
2. Pregatirea solului – – – – – – – –
3. Plantare Prima
vara – – – – – – –
4. Intretineri 3 3 3 3 2 1 1 –
5. Completari – 30% 20% 10% – – – –
6. Prafuirea gropilor 1 – – – – – – –
7. Combatere chimica contra
fainarii 1 1 1 1 1 1 – –
8. Descoplesiri – – – – – – 1 1

 Specia plantata va fi molidul si paduri de amestec
 Se vor planta 2 puieti pe metru patrat
 Terenul va fi pregatiti prin arat si duscuire
 Numarul de puieti la ha va fi de 5.000
 Plantarea se va face in gropi 30x30x40 cm
Stabilirea necesarului de puieti s -a facut ti nand seama de schemele de plantare si procentele de
completari pentru f iecare compozitie de impadurit, precum si de esalonarea la plantare a terenurilor
care fac obiectul proiectului.
Supr . Nr.puieti/
ha Anul 1
Anul 2 Anul 3 Anul 4 Total
puieti
completari Nr.puieti completari Nr.puieti completari Nr.puieti
Molid 12,73 5000 38.190 30% 11.457 20% 7.638 10% 3.819 61.104
Sp.
amestec 25.460 30% 7.638 20% 5.092 10% 2.546 40.736
Total 12,73 63.650 19.095 12.730 6.365 101.840

17
Inainte de plantare, rădăcinile puietilor care se plantează primavara, se vor toaleta. Atat la
plantatiile executate toamna cat si la cele de primavara, radacinile puietilor se vor mocirli in vederea
realizării unui contact intim cu pământul din groapa de plantare.
Pământul cu care se acoperă rădăcinile va fi bine bătătorit cu piciorul, evitându -se astfel
pătrunderea aerului si, in consecintă, uscarea puietilor. La toti puietii plantati, se va reteza tulpina.
Retezarea se va executa dupa plantare..
Executarea mecani zată a lucrarilor de intretinere se va face cu plugul montat pe tractor , in procent
de 60% din suprafata.
Prin instalarea vegetatiei forestiere in perimetrul studiat se va obtine:
• folosirea mai eficienta a unor terenuri improprii culturilor agricole si crearea
de zone verzi cu functii ecoprotective multiple.
• diminuarea vitezei vântului si prin ace asta reducerea sau impiedicarea spulberarii zăpezii, solului,
ingrăsămintelor si semintelo r, evitarea furtunilor de praf, dezrădăcinarea culturilor tinere, ev itarea
culcării, răvă șirii si scuturării premature a semințelor.
• reducerea evapotranspirației prin reducerea amplitudinii diurne a temperaturii din interiorul si din
aproprierea perimetrelo r plantate, aceasta ducând la o creștere mai bună a culturilor agricole limitrofe,
recoltele devenind mai stabile si crescân d an de an.
• stavilirea imprăștierii semințelor de buruieni si a insectelor dăunătoare.
• prin ameliorarea microclimatului din zonă se purifică si primenește aerul.
• mărirea suprafeței de zonă verde a localității si modificarea peisajului local.
4.4 Evaluarea lucrarilor

Costul lucrarilor a rezultat in baza antemasurătorilor prin care s -au determinat cantitățile
de lucrări necesare a se executa si cu care au fost multiplicate preturile unitare pe articole de lucrări
si pe elemente de cheltuieli (materiale, manopera, utilaje, transport). Pentru puieții forestieri s -au
utilizat prețuri de livrare practicate pe piata.

18
Denumirea
lucrarii Um Cantitate Cost mediu uni tar
(ron) Valoare totala
(ron)
1. Pregatirea
terenului Ha 12,73 986 12.554
2. Puieti Ha 12,73 25.166 320.368
3. Servicii paza Ha 12,73 1.118 14.233
Total lucrari de baza 347.154
4. Alte cheltuieli
-proiectare
– asistenta tehnica 50.242
Total general 397.396

5. Evaluarea durabilitatii proiectului
Beneficiile legate de obtinerea masei lemnoase produc si o serie de alte efecte cu o importanta
deosebita:
 conservarea biodiversitatii;
 crearea unui climat favorabil pentru fauna.
Efectele socio -economice ale impaduririi
Pe perioada de 7 ani se vor executa lucrari care au drept scop:
 gestionarea durabila a padurii
 cresterea capacitatii de productie si protectie a padurilor
 conservarea si ameliorarea biodiversitatii
 conservarea si ameliorarea fertilitatii solurilor, impiedicarea eroziunilor si asigurarea
stabilitatii versantilor
 ocrotirea unor specii rare din fauna indigena (capra neagra)
 obtinerea de masa lemnoasa de calitate ridicata, valorificata industrial

Efectele economice pot fi calcul ate avand in vede re valoarea lemnului obtinut si valoarea stocarii
carbonului (dioxidului de carbon) pe piata internationala:
 valorificare a lemn ului:

19
Pe suprafata totala de 12,73 ha, la varsta exploatabil itatii de 90 ani, se pot obtine arborete de clasa
medie de productie a III -a cu un volum lemnos de:
a) Exploatare arboret principal:
Volum lemn= 256 mc/ha x 12,73 ha = 3 .259 mc
Pret = 3259 mc x 150 RON/mc = 488 .850 RON – se obtin in anul 90 de la plantare.
b) Rarituri
Raritura I
Volum lemn= 18 mc/ha x 12,73 ha = 229 mc
Pret = 229 mc x 70RON/mc = 16 .030 RON – se obtin la 35 de ani de la plantare.
Raritura II
Volum lemn= 22 mc/ha x 12,73ha = 280 mc
Pret = 280 mc x 70RON/ms = 19 .600 RON – se obtin la 50 de ani de la plantare.

Pentru evaluarea viabilitatii pro iectului din punct de vedere economic, am calculat raportul
beneficiu/cost :
V/CT = 545.272 LEI / 492.771 LEI = 1,11

20
Concluzii
Una din problemele grave cu care se confruntă astăzi nu numai România ci și întreaga omenire
o constituie degradarea fa ctorilor de mediu, produsă din diferite cauze, în majoritate de natură
antropică. Poluarea industrială este rezultatul uneia din acțiunile majore ale omului, cu efecte nefaste
asupra mediului înconjurător. Datele climatice din ultimul secol relevă o încălzire progresivă a
atmosferei și o reducere a cantităților de precipitații, care au devenit factori limitativi pentru creșterea,
dezvoltarea și productivitatea culturilor, din anumite zone geografice ale țării, în același timp factori
puternic restrict ivi pentru alocarea și folosirea resurselor de apă.
În România, fenomene de secetă cu accente puternice în unele perioade au fost semnalate și
descrise cu mult timp în urmă. În ultimul deceniu ca urmare a transformărilor profunde (defrișări,
distrugerea pe rdelelor forestiere de protecție, etc.), suprapuse pe un fond climatic dezechilibrat, ce au
avut loc la nivelul celei mai mari părți a patrimoniului funciar (agricol și silvic), s -au extins procesele
de uscăciune. În același timp, procesele de degradare a terenurilor cunosc o extindere și intensificare
alarmantă.
Cea mai eficientă metodă de prevenire și combatere a fenomenului de deșertificare este
extinderea suprafețelor împădurite prin crearea de rețele de perdele forestiere de protecție .
Terenurile degra date reprezintă o problemă atât la nivel național, cât și la nivel global.
Necesitatea reconstrucției acestora este imperioasă pentru a se putea preveni dezechilibre ecologice
de mare amploare. De aceea se încearcă diferite metode și procedee de reintegrar e în circuitele
agricole și silvice a acestor terenuri. Terenurile care prin eroziune, poluare sau acțiunea distructivă a
unor factori antropici și -au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă, dar pot fi ameliorate
prin împădurire sunt consider ate terenuri degradate.
Prin măsuri de reabilitare a condițiilor staționale ale terenurilor aflate în stadii mai puțin
avansate de degradare (sub efectul culturilor forestiere de protecție), se creează posibilitatea redării
acestora în circuitul agricol, î n raport cu necesitățile societății (atunci când se vor întruni condițiile
necesare).
Reconstrucța ecologică este unul dintre procedeele tot mai des invocate în aceste situați,
deoarece are o sustenabilitate mare, este durabilă în timp, nu implică cu exce pția implementării și nici
atunci costuri foarte mari în comparație cu alte sisteme, dă ocazia ecosistemului să se autoregleze și
reintegreze în mediu natural cu ușurință.

21
Reconstrucția ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru
folosințe agricole, precum și a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca
scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic și îmbunătățirea condițiilor de
mediu.

22
Bibiografie
 Consiliul Judetean Maramures www.cjmaramures.ro
 Managementul proiectelor. Monitorizarea și evaluarea proiectelor (Balti,2013)
 Specii lemnoase utilizate la impadurirea terenurilor degradate din silvostepa nordica – F.
Clinovschi, C. Roșu, C. Palaghianu
 Gazeta de Maramures www.gazetademaramures.ro
 Directia Silvica Maramures www. marasilva.ro
 www.primariaborsamm.ro