Academia de Studii Economice [622388]

Academia de Studii Economice

Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune

Profesor coordonator:
Asist. univ. dr. Ciora Costin

Evaluatori:
Albu Diana Mariana;
Albulescu Florentina;
Lazar Roxana Elena.

București 201 3

Cuprins
Capitolul I – Generalităț i
I.1. Certificare ………………………………………………………………………………………………….4
I.2. Prezentarea evaluatorilor ……………………………………………………………………………..5
I.3. Obiectul, scop ul și data evaluării …………………………………………………………………..5
I.4. Bazele evaluării ș i procedura de evaluare ……………………………………………………….5
I.5. Clauzele de nepublicare ………….. …………………………………………………………………..6
I.6.Responsabilități fată de terț i ………………………………………………………………………….6
I.7. Declara ție prinvind condiț iile limitative …….. ………………………………………………….6
Capitolul II – Analiza diagnostic
II.1. Scurt isto ric și prezentarea S.C. ALBALACT SA ………………………………………..8
II.2. Diagnostic juridic ……………………………… …………………………………………………….11
II.2.1. Actul de constituire ș i forma juridică …………………………………………….11
II.2.2. Statutul ș i contractul de societate ………………………………………. ………….11
II.2.3. Capitalul social ……………………………………………………………………….11
II.2.4. Dreptul de proprietate ………………………………………………………………….12
II.2.5. Salariat i, drepturi sociale ……………………………………………………………..12
II.2.6. Registrele și evidenț ele contabile ………………………………………………….12
II.2.7. Situația datoriilor și creanț elor ……………….. …………………………………13
II.2.8. Aspecte comerciale …………………………………………………………………13
II.2.9. Litigii ………………………………………………………………………………… ….13

II.2.10 . Puncte tari ș i puncte forte ale diagnosticului juridic ……………………….13
II.3. Diagnosticul de organizare, management s i resurse umane ………………………….15
II.3.1. Organ izarea societătii s i structuri ………….. ……………………………………..15
II.3.2. Conducerea societăt ii ………………………………………………………………15
II.3.3. Personalul ………………………………………………………………………………16
II.3.4. Puncte tari s i puncte forte ale diagnosticului de organizare, management și
resurse umane ……………………………………………………….. ……………………………….17
II.4. Diagnostic operat ional …………………………………………………………………………..18
II.4.1. Amplasamentul societății, sucursale, filiale …………………………………..18
II.4.2. Utilizarea suprafetelor, căi de acces si posibilităt i de extindere …………18
II.4.3. Asigurare utilități ……………………………………………………………………..19
II.4.4. Certificări privind calitatea produselor și serv iciilor oferite ………………19
II.4.5. Proiectul de investit ii ………………………………………………………………..19
II.5. Diagnostic comercial ……………………………………………………………………….. …..21
II.5.1. Mediul ……………………………………………………………………………………21
II.5.2. Produsele s i serviciile societă tii ………………………………………………….21
II.5.3. Piata si client ii …………………………………………………………………………22
II.5.4. Furnizorii ………………………………………………………………………………..22
II.5.5. Concurent a …………………………………. ………………………………………….23
II.5.6. Organizarea activităt ii comerciale ……………………………………………….23
II.5.7. Politica de pret uri ………………………………………………………………… ……23
II.5.8 . Concluzii privind siuatia ofertei si a piet ei ……………………………………24
II.5.9 . Puncte tari s i puncte slabe ale diagnosticului comercial ………………….24
II.6. Diagnostic financiar ………………………… …………………………………………………..25
II.6.1. Analiza bilant ului ……………………………………………………………………25
II.6.2. Analiza indicatorilor de lichiditate ……………………………………………28
II.6.3. Analiza indicatorilor de solvabilitate ………………………………………..29
II.6.4. Analiza indicatorilor de risc …………………………………………………….29
II.6.5. Analiza indicatorilor de echilibru financiar ………………………………..29
II.6.6. Analiza indicatorilor de gestiune ……………………………………………..30
II.6.7. Analiza indicatorilor de rentabilitate ………………………………………..32

II.6.8 . Analiza corelat iei FR – NFR – TN …………………………………………….32
II.6.9 . Analiza corelatiei creantei – obligat ii …………………………………………33
Capitol ul III – Evaluarea bazată pe metode ……………………………………………………………34
III.1. Metoda patrimonială – MetodaActivului Net Corectat ……………………………34
III.2. Metoda de randament – Metoda Actualizării Flu xurilor de Numerar (Discounted Cash
Flow) ……………………………………………………………………………………………………..38
Capitolul IV –Capit olul IV – Sinteza rezultatelor s i concluzii
IV.1. Determ inarea valorii mini me a societăt ii comerciale …………………………………..42
IV.2. Determinarea valorii ac tiunilor societăt ii comerciale ……………………………….42
Bibliografie …………………………………………………………….. ………….. …………………………45

Capitolul I – Generalităt i

I.1. Certificare
Acest raport de evaluare a fost realizat pe baza unor date reale care au fost preluate de pe site -ul
S.C. ALBALACT S.A.
In cadrul acestui raport am avut in vedere date principale pe baza carora am realizat analize,
ne-am exprimat parerea si am formulat concluzii corecte realizate cu profesionalism.
Din punct de vedere personal si profesional nu a vem nici o legatura cu societatea comerciala
Albalact si cu nici una din partile implicate in cadrul acestei societatii .
Mentionam ca datele din cadrul raportului au fost analizate si evaluate personal de membri i
echipei de evaluare.
Prin realizarea acestui raport dorim sa dovedim ca suntem capabili sa realizam analize si
evaluarii in cadrul rapoartelor de evaluare .
Acest raport se realizeaza in scop didactic , evaluatorul nefiind remunerat pentru a nu exista
posibilitatea mituirii sau a altor tentati i.

Evaluatori: Albu Diana Mariana
Albulescu Florentina
Lazar Roxana Elena
Data: 25.09.2013

I.2. Prezentarea evaluatorilor
In cadrul acestui proiect evaluato rii vor supune procesului de analiză societatea S .C.
ALBALACT S.A., societate care indeplinește funcția de executantă .
I.3. Obiectul, scopul și data evaluării
Obiectivul propus in cadrul acestui proiect este sa realizam evaluarea societatii comerciale
Albalact, evaluare care se realizeza pe baza datelor extrase de pe site -ul societatii.
Scopul propus in cadrul acestei lu crari este sa se determine „valo area de piata”a unei actiuni.
Data calendaristică la care vor fi considerate valorile determinate este 15 martie 2013 .

I.4. Bazele evaluării și procedura de evaluare
Baza evaluării realizate în prezent ul raport este „valoare a de piată în conditiile continuitătii
activităt ii prezente” asa cum este definită în standarde le de evaluare. De asemenea ment ionăm si
recomandarea standardelor europene refe ritoare la evaluarea societăt ilor comerciale, respectiv faptul
că ipoteza de plec are este estimarea valorii în condit ii de exploat are normală a activelor societătii si
în concordantă cu vocat ia lor – deci societatea va fi abordată ca unitate specializată î n domeniul
activitătii de fabricare a produselor lactate:
o documentare a pe baza unei liste de informat ii solicitate la beneficiar;
o vizionarea în teren a clădirii, a mijloacelor f ixe, gradul de dotare, activităt ile specifice,
organizare, stocuri, etc.;
o discutii purtat e cu membrii conducerii societătii si alti salariati autorizati de co nducerea
societăt ii;
o analiza si interpretarea informat iilor cul ese, exclusiv în scopul propus si enunt at în
subcapitolul anterior;
o elaborarea analizei diagnostic structurat pe cele cinci componente de bază :
 juridic;
 organizare, management si resurse umane ;
 operat ional;
 comercial
 financiar;
o întocmire a scenariilor posibile de evolutie a societăt ii;
o determinarea unor intervale de valori aplicând metode di n categoria celor patrimoniale s i de
randament.
Procedura de evaluare este în conformitate cu standardel e si recomandările ANEVAR, si tine
cont de specificul activitătii societăt ii.
I.5. Clauzele de nepublicare
Se interzice in mod vehement publicarea raportului de evaluare in cadrul documentelor
destinate publicitatii fara acord ul scris al societatii, S.C. Albalact S .A. sau al evaluatorului care a
realizat raportul respectiv si totodata se impune mentionarea formei documentului in care urmeaza sa
apara.

I.6. Responsabilități față de terți
Realizarea raportului de analiza este n ecesara pentru a determina „valo area de piata”a unei
actiuni. Asa cum am precizat mai sus raportul de audit este un raport confidential la care are acces
atat societatea cat si evaluatorul acestia fiind cei care pot autori za sau nu publicarea raportului sau a
unor parti din cadrul acestuia in cadrul unor documente publice.
Concluzii le privind realizarea raportului de evaluare :
In cadrul realizarii misiunii de audit evaluatorii trebuie sa fie foarte prudenti si sa analizeze
riguros toate informatiile de care dispun deoarece ei vor fi cei care vor raspunde pentru eventualele
erori care ar putea sa apara in cadrul rap ortului de audit.

Capitolul II – Analiza diagnostic

II.1. Prezentarea companiei si a unui scurt istoric

ALBALACT este singurul producator roman de lactate infiintat in fosta industrie comunista, care
in numai cativa ani de la lansarea primului sau brand a ajuns intre primii patru jucatori din piata
romaneasca a lactatelor.
Fabrica Albalact a fost deschisa in anul 1975, intr -o vreme in care regimul comunist dorea ca
fiecare jud et din Romania sa dezvolte propria industrie alimentara. De -aici si numele societatii,
Albalact. In 1999, cand ajunsese din pacate la limita falimentului, lipsita de investitii si tehnologie,
fabrica a fost privatizata de stat si a devenit o societate pe a ctiuni cu capital integral privat. Familia
Ciurtin din Alba Iulia a cumparat pachetul majoritar de actiuni. Dupa numai cativa ani de la
privatizare, cu investitii moderne si o strategie de marketing bine gandita, Albalact a lansat primul
sau brand suta la suta autohton – Fulga – care a castigat rapid un capital de imagine urias, devenind
unul dintre cele mai sim patizate marci romanesti.
In 2005, conducerea companiei a decis ca este timpul pentru schimbari mai importante. Atunci,
Albalact a trecut printr -un proces de rebranding complex. Albalact avea nevoie sa se raporteze intr -un
alt fel la mediul competiti onal in care intrase. A fost recreata identitatea vizuala de corporatie, prin
alaturarea unei inimi, al unui uger de vacuta si al unui suvoi de lapte – ca o promisiune a companiei
de a oferi „ Tot ce -i mai bun din lapte ”. Noul brand corporatist Albalact a f ost inspirat, pe de o parte
de traditia in piata produselor proaspete, iar pe de alta parte – de calitatea produselor care deriva in

primul rand din zona cunoscuta ca un urias bazin de lapte de calitate si din tehnologia de preparare a
laptelui. Cu aceasta ocazie, compania a oficializat si marca omonima “De Albalact”, sub care acum
comercializeaza pe piata mai multe produse lactate proaspete.
Mai departe, Albalact a beneficiat de mariri succesive de capital si de investitii semnficative,
management -ul a fost consolidat si a fost implementata o strategie de dezvoltare pe termen lung. Un
an mai tarziu, Albalact a lansat si brand -ul Zuzu , care a fost conceput pe aceeasi linie jucausa si
prietenoasa ca Fulga si i -a cucerit pe consumatori la fel de repede. Zuzu a trecut si el anul acesta
printr -un proces de rebranding care i -a adus o imagine vegetala mai proaspata si i -a intarit
argumentele rationale. Locul penelor de pe ambalaj a fost luat de petale de flori vii.
Anii 2007 si 2008 au fost pentru Alba lact anii investitiilor majore si ai consolidarii ca si
companie romaneasca moderna cu viziuni europene. Albalact a deschis portile noii fabrici de la
Oiejdea, din judetul Alba – una dintre cele mai mari si mai moderne investitii greenfield din Europa
Cent rala si de Est. In fabrica de la Oiejdea , Albalact produce lapte si produse lactate sub cele trei
brand -uri ale sale – Fulga, Zuzu si De Albalact.
Albalact si -a continuat planurile de dezvoltare si in 2008 a achizitionat pachetul majoritar de
actiuni al fabricii Raraul Campulung Moldovenesc, pentru a intra pe segmentul branzeturilor. Fabrica
Raraul Campulung are o traditie îndelungata in productia de branzeturi si este singura unitate din tara
acreditata sa exporte produse în Uniunea Europeana. Astazi, Albalact detine 95,67% din pachetul de
actiuni al societatii Raraul Campulung Moldovenesc.
RARAUL S .A. Campulung Moldovenesc a fost privatizata in anul 1994 intr -una din primele
achizitii de tip MEBO (preluare de catre angajati si conducere) din industria romaneasca de lactate.
S.C. Raraul S.A. are o traditie de peste 30 de ani in domeniul productiei de branzeturi, inclusiv
produse traditionale tip cascaval, cas si urda, precum si in productia de lapte pentru consum, unt si
lapte praf sub brandul omonim Raraul.
Urmare fireasca a achizitiei, in 2010 Albalact a lansat brandul Raraul si odata cu el , lapte si o
gama bogata d e branzeturi produse dupa retete romanesti care imbina experienta si traditia din zona
Bucovinei cu tehnologia moderna si calitatea. Prin lansarea lactatelor Raraul, Albalact a transformat
un brand local intr -un brand national, cu o noua imagine si un nou concept de pozitionare pe piata.
Brandul Raraul vorbeste despre naturalete, sanatate, frumusete, calatorii si inglobeaza tot ce e mai
special din Bucovina. Compania Albalact a trecut testul de calitate si in lumea aristocratiei.

In 2010, Albal act a primit statutul de Furnizor al Casei Majestatii Sale Regelui Mihai I ca
semn de recunoastere si de apreciere a calitatii produselor oferite. Compania noastra furnizeaza Casei
Regale produse lactate precum cascaval ul Raraul si De Albalact, iaurt Zuzu, lapte Zuzu si telemea De
Albalact.
Acordarea calitatii de Furnizor implica un inalt standard al produselor si serviciilor, constanta,
seriozitate si inalt profesionalism din partea companiei.
Obtinerea acestei distinctii confirma inca o data increderea pe care consumatorii romani, de
rand sau de vita nobila, o au in produsele Albalact.

II.2. Diagnostic juridic
Diagnosticul societăt ii din punct de vedere juridic, are drept scop aprecierea situat iei
actuale privind ris curile care pot apărea în conditiile în care drepturile societat ii sunt lezate de
terte persoane juridice sau fizice.
În cele ce urmează vor fi ana lizate drepturile de functionare ale societăt ii, drepturile de
proprietate, drepturile sociale, comerciale, etc.
II.2.1. Actul de constituire și forma juridică
Denumirea societăt ii este societatea comercială S.C. Albalact S.A.
Societatea este o persoană juridică română infiintata in 1971 si transformata in societate
comerciala pe actiuni in 1990 , cu un capital social de 65.270.887 ,09 lei .
Conform statutului, la înfiintare capitalul social al societătii este subscris s i vărsat integral.
Societatea comercială a fost înmatricula tă la Oficiul Registrului Comert ului, detinand
numarul de ordine J -01/70/1991 si codul unic de inregistrare RO 1755369 judetul Alba.
II.2.2. Statutul și contractul de societate
Forma juridică a societăt ii: persoană juridică română având fo rma de societate pe actiuni.
Aceasta îsi desfăs oară activitatea în conformitate cu legile române.
Durata societăt ii este nelimitată.
Obiectul principal de activitate este fabricarea produselor lactate si a brânzeturilor.
Modul de dizolvare si lichidare a societăt ii se va face conform legislat iei în vigoare.

II.2.3. Capitalul social
La data prezentei evaluă ri, capitalul social al societăt ii este de 65.270.886,70 lei.
Valorile mobiliare emise de societate sunt in numar de 627.708.867 cu valoarea nominala de
0,1 lei,sunt aciuni nominative,au fost subscrise si sunt paltie integral ladata de 31.12.2011.
La data de 31.12.2011 SC ALBALACT SA DETINEA 96,459% din actiunile SC RARAUL SA
Campulung Moldovenesc.
Data: 31.12.2012
Actionar Actiuni Procent
alti actionari / others 207.731.611 31,8261%
CIURTIN PETRU 207.164.607 31,7392%
RC2 (CYPRUS) LIMITED loc.
CYPRUS CYP 166.100.478 25,4479%
CIURTIN PETRU -RAUL 71.712.171 10,9869%
Total 652.708.867 100 %

II.2.4. Dreptul de proprietate
Teren in suprafata de 10000 mp si constructiile edificate pe acesta situat in Afumati, judetul Ilfov.
Teren in suprafata de 20174 mp si co nstructiile edificate pe acesta situate in localitatea Alba Iulia
Teren in suprafata de 93083 mp si co nstructiile edificate pe acesta situate in comuna Romos, sat
Vaidei ,judetul Hunedoara
II.2.5. Salariați, drepturi sociale .
Compania Albalact are peste 600 de angajati si peste 5 000 de actionari si este listata la
categoria a II -a a Bursei de Valori Bucuresti ,respectiv Rasdaq.
La data evaluării 15 martie 2013, societatea fun ctioneaza cu un număr de peste 7 00 de salaria ti
cu contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată.
În societate nu este organizat un sindicat al salaria tilor.
Nu au fost înregistrate conflicte de muncă între conducere si salaria ti.
Drepturile salaria tiilor au fost achitate la zi, iar salariul minim respectă prevederile legale.
Salariul maxim este confiden tial si este în conformitate cu grila de salarizare impusă de S.C.
Albalact S.A.
Societatea este la zi cu plata obligațiilor către bugetul statului referitoare la salariați

II.2.6. Registrele și evidențele contabile

Situa tiile financiare sunt întocmite în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, privind
societă tile comerciale, actualizată, cu completările si actualizările ulterioare, Legii nr. 82/1991, Legea
contabilită tii, cu modificările si completările ulterioare, Regulamentul nr. 704/1993 de aplicate a
Legii contabilității nr. 82/199 1, Legea nr. 571/2003, Codul fiscal, HG nr. 44/2004, ce reglementează
Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, Ordinul ministrului finan telor publice nr.
3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
Situatiile financiare cuprind: bilan t, cont de profit si pierdere, situa tia modificărilor în
capitalurile proprii, situa tia fluxurilor de trezorerie si note la situa tiile financiare.
Conform raportului de audit din data de 19 aprilie 2012, efectuat de S.C. Co nfident Expert CP
S.R.L., opinia auditorului este „situat iile financiare prezintă în mod corect sub toa te aspectele
semnificative pozitia financiară a societătii la 31 decembrie 2011 s i rezultatul operat iunilor realizate,
în conformitate cu Reglementările contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul
ministrului finant elor publice nr. 3055/ 2009 si cu Legea contabilităt ii.”

II.2.7. Situația datoriilor și creanțelor

La data de 3 septembrie 2012, societatea avea un sold creditor al datoriilor de 71.117.199 lei.
De asemenea, la aceea dată societate a avea un sold debitor al creant elor de 56.806.439 lei.
Se constata ca in comparatie cu anul precedent valoarea creantelor a scazut cu 11 .544.456, iar
valoarea datoriilor a crescut cu 7 .723.902, aceste scaderii , respectiv cresterii reprezentand o situatie
nefavorabila pentru companie. Creantele come rciale sunt inregistrate la valo area facturata , mai putin
provizionul pentru deprecierea acestor creante.

II.2.8. Aspecte comerciale

Se con stată că atât contractele obtinute ca urmare a câstigării de licitatii cât s i lucrările
preluate prin încredint are directă au avut incluse clauze corecte, care nu au dezavantajat firma,
nu au condus la litigii si penalităt i.

II.2.9. Litigii
La data evaluării, societatea nu are litigii pe rol, nici în calitate de reclamantă, nici în
calitate de pârâtă.

II.2.10. Puncte tari și puncte forte ale diagnosticului juridic
Puncte tari:
 Societatea are în propriet ate mijloace fixe necesare funct ionării
 Societatea ofera o gama larga de produse care include: lapte, iaurturi, branzeturii, smantana;
 Societatea s -a dezvoltat odata cu trecerea timpului introducand noi brand -uri precum: Fulga,
Zuzu, Raraul;
 Societatea a castigat rapid inimile copiilor prin lansarea brand -ului Fulga
 Societatea ofera calitate garantata asupra produselor realizate
 Brand -urile lansate au castigat rapid noi clienti;
 Puncte slabe:
 Nedistribuirea de dividende ar putea fi un risc in contextul in care socitatea a preluat mai
multe credite , afecteaza mici actionari

I.3. Diagnosticul de organizare, management și resurse umane

II.3.1. Organizarea societății și structuri

Structura organizatorică ierarhică și funcțională este sintetizată în organigrama societății și
totalizează un număr de peste 700 de salariați în prezent, din care unii detin studii superioare iar altii
detin studii medii, acestia facand parte din echipa de productie a companiei.

II.3.2. Con ducerea societății

Conducerea societății este asigurată de Consiliul de administrație, iar administrarea este
asigurată în baza contractului de management de dl. ing. Raul Ciurtin în calitate de director general și
presedinte si de Cristina Micle a in calitate de director de marketing al companiei.

Echipa de management Albalact este formata din:

Raul Ciurtin -Presedinte si Director General

Raul Ciurtin este presedintele si directorul general al companiei Albalact dar si omul de
afaceri care a adus o intreprindere falimentara in topul primilor patru producatori de lactate de pe
piata romaneasca. Albalact era fosta I ntreprindere de Industriali zare a Laptelui, infiintata in 1971, în
orasul Alba Iulia, dar care dupa revolutie intrase intr -un regres periculos. In anul 1999, Raul Ciurtin a
preluat conducerea companiei ca administrator unic, dupa ce societatea a fost privatizata. Ulterior
Raul Ciurt in a devenit presedintele companiei, iar astazi detine si functia de director general.

Cristina Miclea -Director de Marketing

Cristina Miclea este fostul brand manager al Albalact care timp de patru ani s -a ocupat de
implementarea campaniilor de promovare pentru Fulga si Zuzu. Urmare fireasca a activitatii sale,
Cristina a fost numita in functia de director de marketing al companiei in aprilie 2010.
Acum stabileste planul si bugetul de marketing anual si coordoneaza strategiile de poziționare si
dezvoltare ale brandurilor companiei.

Irina Mandoiu -Director Comercial
Irina Mandoiu raspunde de implementarea si dezvoltarea strategiei de distributie si vanzari in
toate canalele de vanzari ale companiei, administreaza sistemul de credit e, coordoneaza studii de
piata, promotii si activitati. Irina lucreaza in echipa Albalact din 2005, de cand compania si -a
propulsat in piata doua dintre cele mai importante brand -uri: Fulga si Zuzu.

Echipa management Raraul

Catalin Mateescu in calitate de Director General Raraul

Catalin Mateescu este directorul general al societatii Raraul Campulung Moldovenesc, care in
2008 a fost achizitionata de Albalact pentru dezvoltarea productiei de branzeturi. Catalin
coordoneaza si administreaza intreaga activitate a societatii, impreuna cu echipa de management a
Albalact. Catalin a inceput sa lucreze la societatea Raraul imediat dupa absolvirea facultatii, ca
inginer in cadrul Departamentului Tehnic -Agricol. Cativa ani mai tarziu, a urcat in ierarhie ca
director comercial si director exec utiv. In 2009, a fost numit director general. A participat
indeaproape la modernizarea infrastructurii si retehnologizarea fabricii de lactate Raraul, care a avut
loc in 2009.

II.3.3. Personalul
Numarul de salariatii a crescut pe parcursul trecerii anilor. Cresterea numarului de salariatii
poate fi explicata de extinderea companiei si odata cu aceasta extinderea de lansarea noilor brand –
uri care au castigat rapid inimile clientilor, in special Fulga care a cucerit inimile celor mi ci.

2010 2011 2012
Personal administrativ 452 497 526
Personal in productie 141 134 135
Total personal 593 631 661

In urma analizei structurale a resurselor umane s -au constatat urmatoarele:
98,9%.
1 Studii universitare 12,11%
2 Studii postliceal 17,29%
3 Studii liceale 35,8%
4 Studii profesionale 25,27%
5 Studii gimnaziale 8,43%.

II.3.4. Puncte tari și puncte slabe ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane
Puncte tari:
– Conducere competentă
– Personal productiv competent
– Structura personalului bine pusă la punct
– Încercarea managementului de a angaja persoane tinere și dinamice
Puncte slabe :
– Persoane cu vechime realtiv scazuta intre 2 -5 ani
II.4. Diagnostic operațional
Obiectivul diagnosticului operațional sau de exploatare este de a analiza în ce măsură
societatea comercială Albalact S.A. este dotată din punct de vedere tehnic și material pentru a -și
îndeplini scopul propus prin obiectul de activitate.
II.4.1. Amplasamentul societății, sucursale, filial e
Societatea comercială Albalact S.A. desfășoară o activitate regionala acoperita de
urmatoarele capacitati de producție si depozitare a produselor lactate :
1. la sediul permanent situat în localitatea OIEJDEA, DN 1, Km 392+600 , Judetul Alba .
2.Punct de lucru Afumati,judetul Ilfov.
Societatea desfasoara activitati si prin intermediul puncte lor de lucru deschise în următoarele locații
inchiriate astfel :
3.Timisoara -Adresa: Jud.: TIMIS, Timisoa ra, strada Polona nr.2, Parcul I ndustria
Freidorf, Parcul L ogistic Euroline;
4.Baia-Mare -Adresa: Str.Unirii ,Nr.23;
5. Brasov -Adresa: Str. Feldioarei Nr. 1;
6.Craiova -Adresa: Sat ALBESTI, Comuna SIMNIC UL DE SUS, Str.CRAIOVEI,
Nr.126, Judetul Dolj.
7.Cluj-Napoca -Adresa: Municipiul: CLUJ -NAPOCA, Strada: TAIETURA TURCULUI,
Nr: 47, Parcul Industrial TETAROM 1, Judetul Cluj
8.Iasi-Adresa: Str: N. IORGA , Nr. 12A
9.Campulung Moldovenesc -Adresa: Jud Suce ava; Loc. Campulung Moldovenesc; Str.
Aeroportului Nr. 3

10.Constanta -Adresa: Jud Constanta; Loc: Constanta; Str. Interioara Nr. 1
11.Targu Mures -Adresa: jud: Mures; Loc:Targu Mures; Str:Depozitelor; Nr: 27 -29,
12.Pitesti -Adresa: ARGES; Pitesti; B -dul Nicolae Balcescu nr.64 (in ca drul firmei SC
ARGINTEX SRL)
13.Ploiesti -Adresa: PRAHOVA, PLOIESTI, STR.GH.GR. CANTACUZINO NR.115 -117
14.Bacau -Adresa: Bacau STR. ALEXEI TOLSTOI NR.4
Magazine proprii Albalact
Compania Albalact are si magazine proprii, in Cluj si Bucuresti.
Prin magazinele proprii "De Albalact", compania vine mai aproape de consumator cu produse
lactate proaspete, de cea mai buna calitate, dar si cu oferte speciale zilnice.
Magazinele comercializeaza numai lactate Zuzu, Fulga, Raraul si De Alba lact, ambalate si vrac, la
preturi competitive.
Locatii magazine
 Bucuresti
 Magazin Bucuresti 1 – Piata Matache (Gara de Nord)
 Magazin Bucuresti 2 – Piata Berceni Sud
 Cluj-Napoca
 Magazin Cluj 1 – Piata Hermes
 Magazin Cluj 2 – Piata M. Viteazu
 Magazin Cluj 3 – Piata Zorilor
II.4.3 . Asigurare utilităt i

S.C. Albalact Prod S.A. are asigurate rețelele de apă, canalizare, telefonie, gaz metan,
faxracordate la magistralele din zonă ale Municipiului Alba Iulia . Alte utilități cum sunt, telefoane,
fax, telex, internet, etc. se asigură de societățile comerciale specializate, prin contracte încheiate
direct cu utilizatorul.

II.4.4. Certificări privind calitatea produselor și serviciilor oferite

Pentru ca este preocupata de asigurarea unui mediu sigur si adecvat pentru angajatii sai,
compania Albalact a implementat in 2008 sistemul de management al sanatatii si securita tii.
Compania Albalact a implementat în anul 2008 sistemul de management al mediului conform
standardului ISO 140 01:2004. Albalact este constant preocupata de protectia mediului inconjurator
motiv pentru care fabricile Oiejdea si Raraul sunt dotate cu tehnologii moderne de reducere a poluarii
– instalatii filtrante, statie de epurare, sisteme de reciclare pentru toat e categoriile de materiale
(plastic, hartie, etc). Aplicam sistemul de colectare selectiva a deseurilor impreuna cu firmele
specializate, detinem prese pentru compactat deseurile si am dezvoltat spatii speciale pentru
depozitarea acestora. Albalact va inve sti in continuare pentru minimizarea efectelor poluarii
industriale.
Satisfacția și siguranța în alimentație sunt asigurate prin cele trei certificări în si stemul de
management în Sigurant a Alimentelor, Sistemul de Management al Mediului și Sistemul de
Mana gement al Sănătății și Securitătii Ocupat ionale.
– Sistem de Management al Siguranței Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr.
AJAEU/08/10984
– Sistem de Management al Mediului conform ISO 14001/2004, certificat nr. AJAEU/09/90341.
– Sistem d e Management al Sănătății și Securității Ocupaționale conform OHSAS 18001/2007,
certificat nr. AJAEU/09/90342.

II.4.5. Proiectul de investiții

Albalact Alba Iulia se extinde și pe piața de retail. Compania a deschis de curând mai multe magazie
sub brandul „De Albalact”, conceptul fiind unul simplu: spații mici amplasate în piețe din marile
orașe. În unitățile sale, producătorul va comercializa numai lactate marcă proprie – „Zuzu”, „Fulga”,
„Rarăul” și „De Albalact”, ambalate și vrac, la preț de produ cător. Momentan, în țară există 7 astfel
de unități, în piețele Matache și Berceni din București precum și în Hermes, Mihai Viteazul, Zorilor
și Mărăști din Cluj. „Aceste magazine fac parte deocamdată dintr -un proiect pilot de extindere a
distribuției. Pri n magazinele “De Albalact”, compania dorește să vină mai aproape de consumator cu
produse lactate proaspete, de cea mai bună calitate, dar și cu oferte speciale zilnice . Mentinerea si
extinderea sortimentelor.

II.5. Diagnostic comercial

II.5.1.Principalele locatii si medii de activitate ale societatii

Fabrica Albalact are echipamente de ultima generatie, atat pentru procesarea laptelui, cat și pentru
ambalarea produselor lactate finite. Fabrica este complet automatizata și computerizata, practic
niciun angajat nu atinge si un manipuleaza laptele materie -prima sau produ sele procesate. Mai mult,
odata intrat in fabrica, laptele materie prima nu mai v ine in contact cu aerul pana in momentul
in care consumatorul deschide cutia.
Computerele controleaza si urmaresc in timp real toti parametrii de procesare – parametrii de
calitate, de cantitate, de temperatura – si parametrii de ambalare.
In fabrica Albalact, laptele este sterilizat la temperaturi inalte si prelucrat in echipamente
ultramoderne cum sunt pasteurizatorul de lapte echipat cu bactofuga (pentru eliminarea
microorganismelor) si instalatia de standardizare automata, instalatii de ultrapasteurizare, unitati de
procesare lapte pentru iaurt, tancuri de preparare. In fabrica Albalact exista, de asemenea, sisteme de
ambalare pentru produse proaspete cu dezinfectare speciala si uscare in mediu steril – sisteme care
garanteaza calitatea produselor ambalate pentru minim 21 de zile – si sisteme de ambalare aseptice
pentru produsele UHT, in incinte complet sterile aflate in zona de ambalare, cu sigilarea pach etului
sub nivelul lichidului – sistem ce garanteaza calitatea produselor pentru 4 luni.
Albalact are si personal special dedicat pentru dezvoltarea de produse noi si laborator echipat cu
echipamente performante pentru analize si determinari in ca re lucreaza personal speciali zat in
microbiologie.
Fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc a fost de asemenea modernizata si
retehnologizata in ultimii doi ani, cu investitii care au depasit 2 milioane de euro.
In ambele unitati, compania proc eseaza peste 300.000 de litri de lapte zilnic.

DESPRE PRODUSE
Albalact este astazi pe locul 3 in topul producatorilor de lactate din Romania, avand o
tradiție de peste 40 de ani pe piata romaneasca. Albalact s -a impus pe piata cu brandurile sale Zuzu
și Fulga, cu respectarea standardelor de calitate a produselor, o politica de prețuri competitiva,

ambalaj modern si inovatie. I n prezent, Zuzu este lider pe segmentul laptelui pasteurizat, cu un
market share de 27,76% in valoare (conform datelor de piata AC Nielsen, Ianuarie 2012) *, dar este
lider si in total piata de lapte (lapte UHT si lapte pasteuriza t), cu un market share de 18,51% in
valoare (conform datelor AC Nielsen, Ianuarie 2012) *. Albalact este lider de piata si pe segmentul
untului de masa cu brandul omonim De Albalact, cu un market share de 27.63% in valoare
(conform datelor de piata AC Niels en, Decembrie 2011 -Ianuarie 2012) *.
In 2008, Albalact a intrat pe segmentul branzeturilor cumparand pachetul majoritar de
acțiuni al societații Raraul Campulung Moldovenesc. Astazi societatea este specializata in
domeniul producției de branzeturi, sub brandul omonim Raraul.

Zuzu iaurt – mai cu viata!
Zuzu – brand -ul companiei Albalact – a lansat iaurturile la pahar, foarte gustoase,
hrănitoare, care ne dau vitalitate și multă energie pentru toată ziua. Zuzu iaurt la pahar este tocmai
bun de pus pe masă la micul dejun, de luat la serv iciu, în parc, în coșul de picnic la iarbă verde și
oriunde mai vrem să avem cu noi o gustare sănătoasă. Zuzu iaurt este proaspăt, ne înveselește, ne
trezește simțurile și potolește foamea.
Gama Zuzu iaurt la pahar include: Zuzu iaurt de baut 2% grasime, l a 350 de grame, Zuzu
iaurt natural 3% grasime, la 140 de grame si 400 de grame, Zuzu iaurt cu piersici si caise, Zuzu
iaurt cu capsuni si Zuzu iaurt cu visine – fiecare cu 2,6% grasime, la 125 grame. Gama Zuzu iaurt la
pahar are si "portia de dieta" – Zuzu iaurt degresat 0,1% grasime, la 140 grame.
Extinderea de portofoliu vine la scurt timp dupa ce brand -ul Zuzu a fost relansat de
Albalact, cu o noua identitate vizuala, care -i aduce mai multa prospetime, culoare si vizibilitate.
Locul penelor care defineau ambalajul a fost luat de petale si frunze care subliniaza mai puternic
originea naturala si prospetimea produsului. Spotul TV “Zuzu iaurt – Mai cu viata!
Zuzu care este hranitor, contine proteine care ne dau vitalitate si energie pentru intreaga zi.
Oricand avem nevoie, dimineata la micul dejun sau la pranz la birou, iaurtul natural Zuzu este gustos
si ne umple de viata. .

Compania Albalact a investit peste 300.000 euro in noua campanie de comunicare “Zuzu
iaurt, mai cu viata”.
In prezent, Zuzu este lider pe segmentul laptelui pasteurizat, cu un market share de 30,4% in
volum (conform datelor de piata AC Nielsen, Iunie 2011), dar este lider si in total piata de lapte
(lapte UHT si lapte pasteurizat), cu un market share de 21,6% in volum (conform datelor AC Nielsen,
Iunie 2011)*.
Zuzu a fost desemnat “Cel mai puternic brand din lactate”, la Editia a 6 -a a Premiilor Piata,
acordate saptamana trecuta prin voturile comerciantilor. Zuzu a mai a primit premiul “Cele mai bun
produs nou din categoria lactate” – pentru Zuzu iaurt la pahar si “ Cea mai eficienta promotie din
categoria lactate “ – pentru campania Zuzu te desteapta, premii te asteapta. Portofoliul Zuzu cuprinde:
lapte proaspat pasteurizat, iaurt alb si cu fructe de mancat cu lingurita, iaurt de baut alb si cu fructe,
sana, lapte batut, iaurt cu cereale si smantana. Zuzu a intrat recent si in alte doua categorii noi de
lactate – smantana dulce pentru gatit si pentru frisca si kefir.
Brand -ul Fruzu
Lansarea brandului Fruzu este sustin uta de o ampla campanie de comunicare, cu TV, presa, cinema si
online ca principali vectori. Concomitent, Albalact va derula o campanie de degustare in marile retele de
magazine, originala ca si produsul: prin intermediul QR codului de pe carton, consumato rii vor putea vizualiza
pe tableta promoterului ritualul de consum al iaurtului si mai apoi, la standul de degustare, vor savura
produsul.Design -ul de ambalaj pentru Fruzu a fost realizat de agentia de branding BrandTailors. Campania
TV, semnata Next Adver tising, ruleaza deja pe cele mai importante canale TV.
Fruzu este al cincilea brand din portofoliul companiei Albalact, care are o tradiție de peste 40 de ani
pe piața romaneasca si se afla pe locul 3 in topul producatorilor de lactate din Romania. Albalact s -a impus pe
piața cu brandurile sale Zuzu și Fulga, cu respectarea standardelor de calitate a produselor, o politica de prețuri
competitiva, ambalaj modern și inovație.
Fulga
Albalact lanseaza noua platforma de comunicare digitala pentru Fulga, care marcheaza una
dintre cele mai importante campanii ale brand -ului din ultimii ani. Noua platforma o aduce pe Fulga mai
aproape de prietenii ei copiii – Fulga, Aventura Spatiala.

Fulga a fost primul brand romanesc animat construit in jurul unui personaj care vorbeste si face
glume. Fulga a devenit un simbol pentru copii, simbolul vacutei simpatice, istete, dar copilaroase si puse
pe sotii. Fulga a trecut si ea in 5 ani de zile prin schimbari importante de ambalaj si imagine, a adus
produse inovative pe piata, adresate in special familiilor si copiilor, iar in 2009 a intrat si in categoria
iaurturi. Fulga a ramas insa acelasi copil pe care il cunoastem de cativa ani: este o vacu ta de incredere,
care le aduce copiilor lapte bun si are raspunsuri la toate intrebarile.
Vor exista in piata sase tipuri de pachete speciale formate din cate doua cutii Fulga de 250 ml lapte
cu arome (ciocolapte, mierlapte, vanilapte, lapte se midegresat 1.5% grasime, lapte cu suc de portocale si
lapte cu suc de zmeura si morcov).
Campania a fost lansata sambata, 9 iulie, in prezenta a sute de copii invitati in Parcul Herastrau. Fulga
a fost si ea de fata, a cantat alaturi de cei mici, a dansat, a pictat, s -a jucat cu baloane, dar, la un moment
dat a disparut fara urma…. a fost rapita de extraterestri!
Considerat un brand autohton inca tanar, Fulga a castigat i n numai cativa ani un capital de imagine
considerabil. Fulga a devenit un simbol pentru copii, simbolul vacutei simpatice, istete, puse pe sotii, dar
care le aduce celor mici lapte bun si are raspunsuri la toate intrebarile
Brandul Raraul
De curand, Albalact a extins portofoliul de branzeturi sub brand -ul Raraul si a adus pe piata cinci
sortimente noi de branza proaspata de vaci, diversificate, atat la nivel de ingrediente si reteta, cat si la
nivel de inovatie in ambalaje. Odata cu noua ga ma, compania a introdus o reteta proprie originala –
branza de vaci Moldovita, un amestec de branza de vaci cu smantana si putina sare, atat cat s -o faca mai
gustoasa. Pornind de la reteta de branza de vaci Moldovita, compania a dezvoltat inca doua sortime nte –
branza de vaci cu ceapa si branza de vaci cu ardei gras. Nu putea lipsi din portofoliu un produs clasic
cunoscut de toata lumea, branza de vaci cu smantana Fagaras. In gama mai exista si branza de vaci
pentru placinte si prajituri. Albalact mai prega teste lansarea altor sortimente de branza proaspata de vaci,
unele dintre ele in premiera pe acest segment.
Compania Albalact lanseaza lactatele Raraul produse dupa retete romanesti care imbina
experienta si traditia cu tehnologia moderna si calitatea, cer tificate european.
La scurt timp dupa ce a cumparat si modernizat fabrica Raraul din Campulung Moldovenesc, Albalact
aseaza pe rafturi lapte UHT Raraul la 1 litru, semidegresat (1,5% grasime) si integral (3,5% grasime), in
ambalaje ecologice Tet ra Pak. Tot sub marca Raraul, Albalact vinde si gama variata de branzeturi aduse pe

piata inca de la sfarsitul anului trecut: Cascaval Dalia 250g si 450g, Cascaval Clasic 250g si 450g, Cascaval
Afumat 250g si 450g si Branza de burduf 300g, pe care compania a inceput sa o produca de curand.
Prin lansarea lactatelor Raraul, Albalact transforma un brand local intr -un brand national, cu o noua
imagine si un nou concept de pozitionare pe piata. Procesul de rebranding a inceput in 2009, cand
Albalact a demarat pr oductia de branzeturi Raraul, si a fost finalizat anul acesta, dupa ce compania a
decis intrarea cu brandul Raraul intr -o noua categorie de lactate – laptele UHT. .
II.5.3. Pia ta si clien tii
Consumatorii produselor realizate de aceasta societate sunt multipli si apartin atat mediului rural
cat si celui urban,atat persoanelor tinere cat si celor varsnice.Consumatorii odata ce folosesc un produs
realizat de Albalact vor ramane fideli produsului respectiv si totodata vor fi tentati sa consu me si alte
produse realizate de acestia.
Produsele pot fi vandute atat in cadrul fabricilor care pot organiza la iesirea din fabrica un
punct de desfacere oferind produse proaspete care vin direct din procesul de productie.Totodata
produsele po t fi preluate de magazine, supermarketuri,mai mari sau mai mic sau in magazinele
proprii pe care acestia le detin in Bucuresti si in Cluj Napoca.In cadrul acestor magazine produsele
pot fi vandute vrac sau ambalate. Compania livreaza produsele pe pia ta inte rna principalii clienti fiind
FAMILIA REGALA , METRO , SELGROS , HIPROMA , ROMANIA HIPERMARCHE , REAL
BILLA, LIDL etc
SC ALBALACT SA realizează un procent de 57,62% din cifra de afaceri cum primii 10
clienti,detaliati mai jos.
CUI Denumire Client Localitate
15991149 KAUFLAND ROMANIA SCS BUCURESTI -SECTOR 2
11588780 CARREFOUR ROMANIA SA BUCURESTI
8119423 METRO CASH& CARRY ROMANIA
SRL SECTOR 3, BUCURESTI
17294806 REAL HYPERMARKET ROMANIA SRL SECTOR 3, BUCURESTI
15139385 LIDL DISCOUNT SRL NEDELEA,COMUNA ARICESTII
RAHTIVANI
11805367 SELGROS CASH & CARRY SRL BRASOV
27773270 LACTO AGRAR SRL ALBA IULIA
13348610 REWE(ROMANIA)SRL COM.STEFANESTI DE JOS

11607939 PROFI ROM FOOD SRL TIMISOARA
6719278 MEGA IMAGE SRL BUCURESTI -SECTOR 1

II.5.4. Furnizorii
Produsele realizate de aceasta companie sunt variate si pentru re alizarea acestora sunt
necesare materii prime si materiale consumabile.Acestea sunt achizitionate de la diferiti
furnizori .Cele mai important produs de care societatea are nevoie este lapte le.
Laptele materie prima care intra in fabrica Albalact este colectat de la ferme din tara, in
special din zona Ardealului si Bucovinei, ferme certificate sa produca si sa livreze lapte conform
normelor Uniunii Europene .
Furnizorii de materie prima sunt :
Producatori interni 50,37
Ferma proprie 6,37
Furnizori externi( U.E) 43,29
Societatea are incheiate contracte comerciale cu ferme, asociatiile zoothenice,si societatile
comerciale cu capital privat, precum si cu producatori individuali mai mari.
Furnizori de materiale :
NUMELE FIRMEI LOCALITATEA MATERIALE FURNIZATE
Thrace Greiner Sibiu Ambalaje
Supremia SRL Alba Stabilizatori
Rompetrol Romania Combustibili
Ambro Suceava Ambalaje
Tetra Pak Suedia Ambalaje

II.5.5. Concurența
Ca orice mare societate SC Albalact SA se confrunta cu foarte multi concurenti reusind sa
faca fata cu succes in fata marilor competitori si reusind sa se mentina mereu in topul
clasamentelor.Pot fi considerate concurente si firmele mici care sunt foarte populare si cunoscute la
nivel local multi clie ntii fiind atrasi de produsele produse in cadru l orasului sau cunoscand foate
bine modul in care sunt realizate produsele respective.

Principalii competitori interni sunt companiile mari producătoare:
 Danone;
 Muler;
 Comalact ;
 Delaco
Principalii concurenti ai societatatii S.C. Albalact S.A. pe grupe de produse sunt:
1. Lapte de consum: Covalact, Danone, Friesland, Lacta Giurgiu, LaDorna, Prodlacta, Tnuva;
2. Produse proaspete: Covalact, Danone, Friesland, LaDorna, Prodlacta, Tnuva;
3. Unt: Covalact, Friesland, Prodlact

II.5.6. Organizarea activității comerciale

Politica conducerii se bazează pe faptul că imaginea firmei poate fi promovată prin aportul
tuturor angajaților prin ceea ce face fiecare dintre aceștia în parte.
Activitatea de marketing nu este constituită din activitatea unui grup de salariați (birou,
compartiment, serviciu), ea fiind de fapt o obligație de serviciu pentru fiecare salariat (de la director
la ultimul salariat), aceea de a descoperi potențiali clie nți.

II.5.7. Politica de pret uri

Datorită secetei, prețul laptelui a crescut deoarece animalele nu am mai avut hrana din belsug
in unele situatii ferm ierii fiind chiar obligati sa le cumpere ani malelor hrana . Această creștere a
prețului laptelui se datore ază in principal costurilor cu hrana animalelor dar și altor costuri cum ar
fi:trans portul , energia, apa, utilit ățiile și personalul angajat.

II.5.8. Concluzii privind siuatia ofertei si a piet ei

Concluzia analizei efectuate este ca societatea Albalact S.A. este viabilă din punctul de vedere
al activității comerciale, și a demonstrat posibilitatea de adaptare la condițiile dificile ale
transformărilor în domeniul activității de construcții și ale unei puternice presiuni concur ențiale, fiind

capabilă de a -și adapta oferta de mărfuri și servicii și de a identifica un sector de piață care, abordat
cu profesionalism și promptitudine poate fi stabilizat și chiar dezvoltat.

II.5.9. Puncte tari s i puncte slabe ale diagnosticului come rcial

Puncte tari:
 Potențialul de productie ridicat
 Menținerea clienților;
 Mentinerea calitatii produselor;
 Selectarea continuă a furnizorilor pe criterii de piață.
 Selectarea laptelui de cea mai buna calitate
 Distribuire directa cu mijloacele fixe

Puncte slabe:

 Scăderea ponderii pe piața locală și lipsa extinderii pe alte piețe. ,
 Creșterea puternică a concurenței;
 Trebuie sa diversifice sortimentul de branzeturi
 Piata de desfacere este cucerită în mare parte.
 Ambalajul nu este modernizat

II6. Analiza economico -financiara

Denumirea indicatorului 2010 % 2011 % 2012 %
A.ACTIVE
IMOBILIZATE 129796400 65,39% 134236350 61,75% 126374818 62,22%
I. Imobilizari necorporale 707104 0,36% 661925 0,30% 86874606 42,77%
II.Imobilizari corporale 111112189 55,97% 94603698 43,52% 528689 0,26%
III. Imobilizari financiare 17977107 9,06% 38970727 17,93% 38971523 19,19%
B. ACTIVE
CIRCULANTE 66559006 33,53% 83111171 38,23% 76660603 37,74%
I Stocuri 18967153 9,55% 21765140 10,01% 21824824 10,75%
II. Creante 45174556 22,76% 56806439 26,13% 50375936 24,80%
III. Investitii financiare
pe termen scurt 0 0,00% 0 0,00% 1046666 0,52%
IV.Disponibilitati 2417297 1,22% 4539592 2,09% 3413177 1,68%
C. CHELTUIELI IN
AVANS 2151539 1,08% 29997 0,01% 67723 0,03%
Total Active 198506945 100,00
% 217377518 100,00% 203103144 100,00
%
Capitaluri proprii 85917894 43,28% 89979768 41,39% 97407611 47,96%
I.Capital social 65270887 32,88% 65270887 30,03% 65270887 32,14%
II. Prime de capital 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
III. Rezerve din
reevaluare 13097837 6,60% 11392227 5,24% 11439703 5,63%
IV. Rezerve 6827280 3,44% 7614003 3,50% 13537436 6,67%
V. Profitul sau pierderea
reportat(a) 275613 0,14% 275613 0,13% 275613 0,14%
VI.Rezultatul exercitului
financiar 580212 0,29% 5767484 2,65% 7320697 3,60%
Repartizarea profitului -133935 -0,07% -340446 -0,16% -436725 -0,22%
Datorii totale 107032596 53,92% 122541827 56,37% 101104752 49,78%
Datorii curente 77982326 39,28% 91306493 42,00% 78857924 38,83%
Datorii > 1 an 29050270 14,63% 31235334 14,37% 22246828 10,95%
Provizioane 208663 0,11% 208663 0,10% 208663 0,10%
Venituri in avans 5347792 2,69% 4647260 2,14% 4382118 2,16%
Total Pasiv 198506945 100,00
% 217377518 100,00% 203103144 100,00
%

In urma analizei efectuate asupra situatiei bilantiere a companiei “Albalact”sa co nstatat ca valuare
efectiva a activelor a crescut de la un an la a ltul.Activele totale au crescut din anul 2010 in anul 2011
cu 18870573 respe ctivau scazut cu 14274374 din anul 2011 la anul 2012 .Aceasta crestere a totalului de
active se datoreaza in principal cresterii activelor circulante care au cr escut cu 16552165 din anul 2010
in anul 2011 si au scacut cu 6450568 din 2011 in 2012 .Activele imobilizate au suferit pe parcursul
celor 3 ani atat cresterii cat si scaderi aferent e valorii sale.Astfel incat valo area activelor im obilizate a
crscut din anul 2010 in anul 2011 cu 4439950 reprezentand o crestere de 3,42 %iar inre anii 2011 -2012
activelor le scade valo area ajungand la 7861532 , cunoscand o scadere de 5.85%. Capitalul companiei creste
de la un an la altul dar aceasta nu reprezinta o crestere semnificativa.Capitalu l companiei creste din
anul 2010 in anul 2011 cu 4061874 care re prezinta 4.73% ,iar din anul 2011 in anul 2012 capitalul
companiei creste cu 7427843 reprezentand 5.26% .
Datorile companiei cresc de la un an la altul cu 15509231 reprezentan d 14.49 % iar din anul 2011 in
anul 2012 acesteea pre zinta o scadere de 21437075 reprezentand 17.5%.
Cresterea datori ilor nu reprezinta o situatie favorabila pentru companie deoarece compania recurge la
imprumuturi pentru a putea functiona la parametric normali.
Aceasta crestere a datorilor tot ale se datoreaza in primul rand cresterilor aferente datoriilor pe termen
scurt acestea crescand substantial de la un an la altul.Celelalte datorii ale companiei nu reprezinta un
interes major deoarece unele se mentin la acelas nivel iar altele prezinta ch iar scaderi pe parcursul
celor 3 ani de analiza

Element 2010 2011 2012
CA netă 261256670 338250651 343.844.878
Producția vândută 242974403 311041255 327.453.946
Ven. Din vânzarea mărfurilor 29457497 42205893 36.393.240
Reduceri comerciale acordate 11.175230 14996497 (20.002.308)
Venituri aferente costului
producției în curs de execuție 360324 1808733 390.407
Producția realizată de entitate
pentru scopurile sale proprii și
capitalizată 1628 29682 0
Alte venituri din exploatare 3443126 7769317 464.114
VENITURI DIN
EXPLOATARE – TOTAL 264341100 347858383 344.699.399
Cheltuieli cu materiile prime și
materialele consumabile 151977696 202971507 199.555.303
Alte cheltuieli material 719050 1590481 702.646
Alte cheltuieli externe (cu
energie și apă) 4477543 5002213 5.172.503

Cheltuieli privind mărfurile 20559415 31248873 27.548.500
Reduceri comerciale primite 127701 161685 (219.796)
Cheltuieli cu personalul 23582203 28597188 29.989.472
Ajustări de valoare privind
imobilizările corporale și
necorporale 13459848 11743782 12.544.956
Ajustări de valoare privind
activele circulante -317731 15833 (22.649)
Alte cheltuieli de exploatare 45549221 57364019 58.688.826
Cheltuieli privind prestațiile
externe 43535261 55248544 54.971.782
Cheltuieli cu alte impozite, taxe
și vărsăminte asimilate 1250675 1001145 902.746
Alte cheltuieli 763285 1114330 2.814.298
Ajustări privind provizioanele
CHELTUIELI DE
EXPLOATARE – TOTAL 259879544 338372211 333.959.761
PROFITUL SAU PIERDEREA
DIN EXPLOATARE 4461556 9486172 10.739.638
Venituri din interese de
participare
Venituri din dobânzi 49577 43347 85.639
Alte venituri financiare 4887109 5221388 5.590.341
VENITURI FINANCIARE –
TOTAL 4936596 5264735 5.675.980
Cheltuieli privind dobânzile 2294799 2237891 1.674.000
Alte cheltuieli financiare 5925902 5704102 6.007.125
CHELTUIELI FINANCIARE –
TOTAL 8220701 7941993 7.681.125
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR(Ă) 3284105 2677258 2.005.145
PROFITUL SAU PIERDEREA
CURENT(Ă) 1177451 6808914 8.734.493
VENITURI TOTALE 269277696 353123118 350.375.379
CHELTUIELI TOTALE 268100245 346314204 341.640.886
PROFITUL SAU PIERDEREA
BRUT(Ă): 1177451 6808914 8.734.493
Impozitul pe profit 597239 1041430 1.413.796
PROFITUL SAU PIERDEREA
NET(Ă) A EXERCIȚIULUI
FINANCIAR 580212 5767484 7.320.697

II.6.1. Analiza indicatorilor de gestiune
Element Formula
2010 2011 2012 Indicatori de gestiune
Viteza de rotație a
activelor totale CA/Total active 1,32 1,56 1,69
Viteza de rotație a
activelor imobilizate CA/Active imobilizate 2,01 2,51 2,72
Viteza de rotație a
activelor circulante CA/Active circulante 3,92 4,06 4,49
Viteza de rotatie a
stocurilor Costul vanzarilor/Stocul mediu 9,45 11,59 15,00
Viteza de rotație a
debitelor -clienți Sold mediu clienți/CA * 365 49,26 36,06 53,48
Viteza de rotație a
creditelor -furnizori Sold mediu furnizori/Achiziții de
bunuri*365 59.94 37,39 83,71

Viteza de rotație a activelor totale arată numărul mediu de zile necesar pentru transformarea
activelor totale în bani și a banilor în active totale. Cu cât numarul de zile este mai mic, cu atât
situația e mai bună pentru întreprindere, reflectând ac celerarea vitezei de rotație. Valoarea a oscilat
de-a lungul celor trei ani, arătând în 2010 cea mai accelerată viteză si cea mai convenabila pentru
companie din cadrul celor trei ani de studiu.
Viteza de rotație a activelor imobilizate exprimă număr ul de rotații efectuate de activele
imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evaluează eficiența managementului
activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea aces tora. Și în
acest caz, anu l 2010 a avut cele mai bune rezultate.
Viteza de rotație a activelor circulante arată numărul mediu de zile necesar pentru transformarea
activelor circulante în bani și a banilor în active circulante. Cu cât numarul de zile este mai mic, cu
atât situ ația este favorabilă pentru intreprindere, reflectând accelerarea vitezei de ro tație. Se confirmă,
că anul 2011 a avut rezultate mai bun e la capitolul acesta. Anul 2010 avand cea mai slabă viteză.

Viteza de rotație a debitelor -clienți calculează e ficacitatea entității în colectarea creanțelor sale.
De asemenea, exprimă numărul de zile până la data la care debitorii își achită datoriile către entitate.
Se observă o situaț ie nefavorabila intre anii 2010 -2011 deoarece acest indicator se afla in
crestere,cresterea acestui indicator semnificand creante mai greu de incasat.Intre anii 2011 -2012 se
observa de asemenea o situatie nefavoravila pentru companie viteza de rotatie a debitelor -clienti
crecand semnificativ aceasta ajungand la 53.43 zile .Prin urmare anul 201 2 reprezinta cea mai
nefavorabila situatie iar anul 2010 reprezentand cea mai favorabila situatie.
O valoare în creștere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditului
acordat clienților și, în consecință, creanțe mai greu de încasat (clienți rău platnici).

Viteza de rotație a creditelor -furnizori aproximează numărul de zile de creditare pe care entitatea
îl obține de la furnizorii săi. În mod ideal ar trebui sa includă doar creditorii comerciali. Si in acest
caz situatia cea mai nefavorabila se regase ste in anul 2011 in timp ce situatia cea mai fa vorabila este
cea din anul 2012 .

6.9 ANALIZA CORELATIEI CR EANTE -OBLIGATII

INDICATORI 2010 2011 2012
Lei lei % lei %
Cifra de afaceri
261.256.670 338.250.651 129,47%
343.844.878
101,65%
Creante
18.967.153 21.765.140 114,75% 21.824.824
100,27%
Obligatii
107.032.596 122.541.827 114,49% 101.104.752
82,51%
Raportul
creante/obligatii 0,18 0.18 0,22

ÎN TOȚI ANII ANALIZA ȚI, CREANȚELE ȘI OBLI GAȚII S -AU SITUAT SU B VALOAREA CA, DAR R APORTUL DINTRE ELE A SUFERIT MODIFICĂRI.
ÎN ANII ANALIZATII EVALUA REA OBLIGATIILOR EST E INFERIOARA VALORII CREANTELOR, .
IN ANUL 2011 CREANTELE SI OBLIGA TIILE AU CRESCUT.CRE ANT ELE PREZINTA UN RITM DE CRESTERE MAI RID ICAT DECAT OBLIGATI ILE ACEASTA
INFLUENTA ESTE ATENU ATA PARTIAL DE RAPOR TUL DINTRE CREANTE S I OBLIGATII, CARE ES TE IN CRESTERE. IN A NUL URMATOR SE
INREGISTREAZA O IMBU NATATIRE A SITUATIEI, CIFRA DE AFACERI CRECAND CU 1.65%, DE ASEMENEA CREANTELE AU SUFERI T O CRESTERE
DE0.27% IN CONTRAPAR TIDA CU OBLIGATIILE CARE AU SCAZUT CU 27 .49% .

II.6.8. Analiza corelației FR – NFR – TN
Element Formula 2010 2011 2012
Fond de
rulment (Capitaluri proprii + Datorii pe termen
lung ) – Active imobilizate -14.828.236 -13.021.247 -6.720.379
FR propriu Capitaluri proprii – Active imobilizate -43.878.506 -44.256.581 -28.967.207
FR
Împrumutat Datorii pe termen lung 29.050.270 31.235.334 22.246.828
Nevoia de
FR (Stocuri + Creanțe) – (Datorii pe termen
scurt – Credite pe termen scurt) -13.840.641 -12.734.912 -6.657.164
Trezoreria
Netă FR – NFR -987595 -286.335 -63.215

Fondul de rulment indică o scădere pe parcursul celor 3 ani. În cazul de față, fondul de
rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent destinată și utlizată pentru finanțarea activității
curente, îndeosebi a celor aferente exploatării.
Nevoia de f ond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care rămâne dupa înlăturarea
obligațiilor pe termen scurt. În cazul acesta, valoarea pozitivă reprezintă activele circulante de natura
stocurilor și creanțelor care urmează a fi finanțate din FR. NFR a scăz ut gradual pe parcursul celor
3ani, la un moment dat se va putea vorbi de faptrul că activitatea de investiții poate fi finantață cu
resursele excedentare ale activității curente.
Indicatori 2010 2011 2012
Capital permanent 115176827 121423765 119863102
Capital propriu 85.586.377 85.586.377 97407611
Capital social 65.270.887 65.270.887 65.270.887

Rezerve din reevaluare, prime de capital 13.097.837 11.392.227 11439703
Rezerve 6.827.280 7.614.003 13537436
Profit net 580.212 5.767.484 7320697
Repartizarea profitului 275.613 275.613 436725
Fonduri, profit nerepartizat, pierderi
neacoperite 0 0 0
Credite pe termen mediu si lung 0 0 0
ACTIVE IMOBILIZATE 129.796.400 134.236.350 126374818
Imobilizari necorporale 707.104 661.925 86874606
Imobilizari corporale 111.112.189 94.603.698 528689
Terenuri 62.902.811 62.459.855 44.813.518
Mijloace fixe 52.088.679 48.350.483 42057831
Imobilizari in curs 1.141.289 301.815 3257
Imobilizari financiare 17.977.107 38.970.727 38.971.523
FOND RULMENT net global -14.828.236 -13.021.247 -6.720.379
ACTIVE CIRCULANTE (fara alte
creante) 66.559.006 83.111.171 76660603
Stocuri 18.967.153 21.765.140 21824824
Furnizori -debitori 2.417.297 4.539.592 3413177
Creante -clienti 45.174.556 56.806.439 50375936
DATORII DE EXPLOATARE 61.270.834 91.346.773 78.857.924
Furnizori si asimiiate 39.974.371 39.974.371 42282977
Clienti -creditori 0 0 0
Alte obligatii de exploatare 21.296.463 51.372.402 24933017
NECESAR FOND RULMENT GLOBAL -13.840.641 -12.734.912 -6.657.164

TREZORERIA NETA -987595 -286.335 -63.215
Disponibil 2.417.297 4.539.592 3413177

II.6.2. Analiza indicatorilor de lichiditate

Element Formula 2010 2011 2012
Indicatori de lichiditate
Rata de lichiditate
curentă Active circulante/Datorii
curente 0.85 0,91 0,97
Rata de lichiditate rapidă (Active circulante –
Stocuri)/Datorii curente 0.61 0,67 0,70
Rata de lichiditate
imediată Disponibilități/Datorii
curente 0,03 0,049 0,04

Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în bani.
Se apreciază că situația lichidității curente nu este una satisfăcătoare în condițiile in care nu se
încadreaza în intervalul 1,2 și 1,9. Lichiditatea curenta este apropiata pe parcursul celor trei ani ,cea
mai ridicata fiind in anul 2012 ,dar aceasta nu reprezinta totusi o situatie favorabila pentru
intreprindere.
În privința lichidității rapide, întâlnim situații mai mult decât satisfăcătoare, satisfăcător
însemnând între 0,65 și 1.
Lichiditatea imedi ată măsoară capacitatea companiei de a plăti datoriile pe termen scurt
utilizând activele cu cel mai mare grad de lichiditate din bilanț. Valoarea optimă a acestei rate este în
jur de 1, iar în cazul acesta se constată o capacitate foarte scăzută de a plăti d atoriile curente.Si tuatia
cea mai nefavorabila fiind in anul 2011 iar in anii 2010 si 2012 rata de lichiditate imediata este
apropiata una de alta dar nu reprezinta o situatie favorabila pentru intreprindere,rata fiind destul de
scazuta.

II.6.3. Anali za indicatorilor de solvabilitate
Element Formula
2010
2011
2012
Indicatori de solvabilitate
Rata de solvabilitate
generală Active totale/Datorii totale 2,55 2,38 2.58
Rata de solvabilitate
patrimonială Capital propriu/Capital propriu
+ Datorii curente 0,52 0,50 0,55

Rata de solvabilitate generală indică în ce măsură datoriile totale sunt acoperite cu active
imobilizate și active circulante. Având în vedere că această rată are valori mai mari decât 1, situația
financiară de ansamblu a întreprinderii este buna.
Valoarea minimă a ratei solvabilității patrimoniale se apreciază că trebuie să se încadreze în
limitele 03, – 0,5. În cazul de față, situația societații nu este satisfacatoare deoarece in anii 2011 -2010
compania are valorii apr opiate valorii minime iar in anul 2012 rata de solvabilitate patrimoniala nu
se incadreaza in intervalul minim.
II.6.4. Analiza indicatorilor de risc
Element Formula
2010
2011 2012 Indicatori de risc
Gradul de îndatorare Capital împrumutat/Capital propriu *
100 23,93% 20,16% 34.08 %
Acoperirea dobânzilor (Profit înaintea plății dob. +
imp./profit)/Chelt. cu dob * 100 1,51% 4,04% 1.42%

Gradul de îndatorare a scăzut constant de -a lungul celor 3 ani , iar în 2012 a arătat valoarea
cea mai mică. Acest lucru arătă faptul că societatea arătă o reticență față de contractarea de noi
credite.
Gradul de acoperire a dobânzilor determină de câte ori entitatea poate achita cheltuielile cu
dobânda. Cu cât valoarea indicatorului este mai mică, cu atât poziția entității este considerată mai

riscantă.In exemplul nostru situatia ce a mai riscanta este in anul 2011 iar cea mai buna pent ru
companie din cadrul celor trei ani de ana liza este situatia din anul 2012 .

II.6.5. Analiza indicatorilor de echilibru financiar
Element Formula 2010 2011 2012
Indicatori de echilibru
financiar
Rata autonomiei
globale Capital propriu/Total pasiv * 100 43,28% 41,39% 47.96 %
Rata stabilității
financiare Capital permanent/Total pasiv *
100 58%
56%
59%

Rata de finanțare a
stocurilor FR/Stocuri * 100 -78,18% -59,82% -30.8%
Rata de autofinanțare
a activelor Capital propriu/ (Active imob. +
Active circulante ) * 100 43,28% 41,39% 47.96%
Rata de îndatorare a
capitalului propriu Datorii/Capital propriu * 100 131,04% 136,42%
103.79%

Rata autonomiei globale arată că un nivel de peste 33% reprezintă o situație de normalitate,
însă trebuie retinut că indicatorul este influentat sensibil de specificul firmei și de politica financiară
promovată de management. În acest caz, există o situație favorabilă in toate cele trei cazuri..
Rata stabilității financiare evidențiază importanța relativă a surselor de finanțare pe termen
lung și trebuie corelat cu mărimea activelor pe termen lung. V aloarea minimă care oferă o stabilitate
acceptabilă este de 50%, deși se consideră normală dacă oscilează în jurul valorii de 66%.In cazul
studiat .stabilitatea f inanciara este precara deoarece indicatorul se incadreaza sub limita minima.
Rata de autofinanțare a activelor are un nivel scazut, de cca. 45%, capitalul propriu
nereușind sa acopere activele imobilizate nici macar 50% din valuarea activelor imobilizate si
circulante.Este o situatie extrem de nefavorabila pentru companie.
Rata de îndatorare a capitalului propriu este ridicat aceasta fiind in toti anii analizatii pestev
100%.La fel ca si in cazul anterior reprezinta o situatie nefavorabila pentru compani e.

II.6.7. Analiza indicatorilor de rentabilitate
Element Formula 2010 2011 2012
Indicatori de rentabilitate
Rentabilitate financiară Profit net/Capitaluri proprii * 100 3,26% 8,37% 7.52%
Rentabilitate economică Rezultat din expl./Active imob. +
Active circulante * 100 3,43% 7,06% 5.29%
Rentabilitate comercială Rezultat din expl./CA * 100 1,70% 2,80% 3.12%

Rata rentabilității financiare exprimă eficiența utilizării capitalului propriu sau permanent al
firmei. Din acest considerent, rata rentabilității financiare prezintă o importanță deosebită, în primul
rând, pentru acționari, care apreciază, în functie de nivelul acesteia, daca investiția lor este justificată
și dacă vor continua să sprijine dezvoltarea societății prin aportul unor noi capitaluri sau prin
renunțarea, pentru o perioadă limitată, la o parte din dividendele cuvenite. În anul 2012 s-a arătat cea
mai mare valoarea a ratei iar cea mai nefavora bila este valuarea din anul 2010 .
Rata rentabilității economice arată eficiența elementelor materiale angajate în activit atea
societății.Cea mai scazuta valo are a fost inregistrata i n anul 2010 urmand ca in anul 2011 sa creasca
semnificativ si apoi sa scad iar in anul 2012 . dar neajungand la valo area pe care a avut -o in anul
2010 .
Rentabilitatea comercială caracterizează eficiența activității comerciale a societății în cursul
anului, fiind utilă în poziționa rea societății pe piață. În 2010 , se indi că o rată inferioara anilor 2011 și
2012. Anul 2011 este reprezentat de o crestere , urmând apoi o ușoară urcare a ratei în 2012 la 3.12%. .

6.10 ANALIZA FLUXURILOR FI NANCIARE
Indicatori 2010 2011 2012
Valoarea adaugata 261.256.670 338.250.651 343.844.878
Valoarea adaugata /Nr.salariati 440.567 536.055 520189
Prfit brut/ Nr.salariati 2619 9140 13214
Ch.cu salariile/ Valoarea adaugata 10,43% 8,45% 8.72%
Ch.cu salariile /Ch.totale 8,79% 8,25% 8.78%
Ch.cu salariile/Nr.salariati 39.767,62 45.320,42 45369,85
Valo area adaugata prezinta o evolutie ascedenta pe parcursul celor trei ani.Valoa rea adaugata pe
salariat a cunoscut si ea crester e de la 2010 la 2011 respectiv o scadere de la 2011 la 2012. Aceasta
scadere se datoreaza in principal cresterii numarului de salariati in cadrul celor trei ani de analiza.
Profitul pe salariat creste si el pe parcursul celor trei ani de analiza,cresterea cea mai semnificativa
fiind intre anii 2011 -2012 .
Cheltuielile cu salariile/VA p rezinta o scadere intre anii 2010 -2011 si o crestere intre anii 2011 –
2012 ..Acee asi evolutie o prezinta si indicatorul ch cu salariile/ch totale.
CH CU SALARIILE /NR SALARIATII CUNOAST E O CRESTERE SUCCESI VA PE PARCURSUL CELO R TREI ANI DE ANALIZ A.

2.4 DIAGNOSTIC FACTORIAL AL REZULTATULUI EXPL OATARII

Ca model de analiza pentru diagnosticul factorial al rezultatului exploatarii s -a folosit :

VChV RE 1
lei
INDICATORI 2010 2011 2012
Venituri din exploatare 264.341.100 347.858.383 344.699.399
Cheltuieli din exploatare 259.879.544 338.372.211 333.959.761

Rezultatul exploatarii (profit/piedere) 4.461.556 9.486.172 10.739.638
Un alt model folosit in analiza diagnostic a rezultatului exploatarii este:

VRE
QeV
MfQe
NMfN RE

Indicatori 2010 2011 2012
Nr.salariati(N) 593 631 661
Inzestrarea tehnica (Mf/N) 187373,00 149926,62 799,83
Randamentul mijloacelor fixe (Qe/Mf) 2,183 3,307 619,37
Gradul de valorificare a productiei exercitiului (V/Qe) 1,089 1,111 1,05
Rentabilitatea veniturilor din exploatare (RE/V) 0,016 0,027 0,025
Rezultatul exploatarii 4.461.556 9.486.172 10.739.638
Lei
Influente 2011 -2010 % 2012 -2011 %
Modificarea rezultatului 5.024.616 100 1253466 100
Nr.salariati(N)
270827,1534 539,00% 446180,9051
35,60%
Inzestrarea tehnica (Mf/N) -898753,9198 -1788,70% -9778423,803 -780.11%
Randamentul mijloacelor fixe (Qe/Mf) 1852773,298
3687,39% 9770169,507
779.45%
Gradul de valorificare a productiei
exercitiului (V/Qe) 110124,7582
219.17 -539315,5149
43.03%
Rentabilitatea veniturilor din
exploatare (RE/V) 3823393,949
1411.75% -687651,8405 -54.86%

2.5 ANALIZA -DIAGNOSTIC PE BAZA RATELOR DE RENTABILI TATE

a) Rata rentabilitatii veniturilor
100rqvRv

unde:
qv = structura veniturilor
r = rata rentabilitatii pe categorii de venituri

Activitati Structura venitului (%) Rata rentabilitatii (%) Rata recalculata
2010 2011 2012 2010 2011 2012 2010 2011 2012
Exploatare 99,09 98,16 98,50 4,44 1,6 2,7 4,44 1,62 2,74
Financiara 0,90 1,83 1,49 1,11 0,25 1,63 1,23 1,66 1,53
Extraordinara 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL 100.00 100.00 100.00 5,55 1,85 4,33 5,67 3,28 4,27

Specificatie 2010 -2011 2011 -2012
Modificarea ratei rentabilitatii veniturilor -2,84% 1,1%
Influenta structurii veniturilor 0.50% 0.20%
Influenta rentabilitatii pe categorii de venituri -3,34% 1,3%

a) Rata rentabilitatii economice a activului
Modelul folosit este:
100 Re VP
AV

INDICATORI 2010 2011 2012
TOTAL ACTIVE 187073782 198506945 217377518

Profit brut 2805932 1177451 6808914
Venituri 234709089 269277696 353123118
Viteza de rotatie a activelor (V/A) 1.2546337 1.3565152 1.624469
Rentabilitatea veniturilor (Pb/V) 1,19% 0,43 % 1,92 %
Rentabilitatea activului (Pb/A) 1,5% 0,59 % 3,13%

SPECIFICATIE 2010 -2011 2011 -2012
Modif rentab.activ -0,91% 2,54%
Influenta vitezei de rotatie 0,0018% 0,000679799
Influenta rentabilitatii veniturilor -0,015%
0,014280707

.
a) Rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu
Modelul folosit este:
100


VPn
KprA
AV
KprPn

INDICATORI 2010 2011 2012
Profit net/ Kpr 3,04% 0,67% 6,41%
Viteza de rotatie a activului (V/A) 1,25 1,35 1,62
Parghia financiara (A/Kpr) 2,18 2,31 2,41
Rentabilitatea neta a veniturilor(Pn/V) 1,11 0,25 1,63

Kpr = capital propriu
Pn = profit net

SPECIFICATIE 2010 -2011 2011 -2012
Modificarea rentabilitatii financiare a capitalului propriu -2,37% 5,74%
Influenta vitezei de rotatie 24.198% 15.5925%
Influenta parghiei financiare 19.4805% 4.05%
Influenta rentabilitatii nete a veniturilor -68.1875% 38.7755%

.

Capitolul III – Evaluarea bazată pe metode

ABORDAREA PE BAZĂ DE VENIT
METODA ACTUALIZĂ RII CASH -FLOW -LUI NET (DCF)
În cadrul acestei abordări se estimează valoarea unei întreprinderi, sau a unui pachet de
acțiuni prin calcularea valorii prezente a veniturilor anticipate pentru proprietari/ investitori. Din

punct de vedere tehnic, ac easta se realizează prin metoda capitalizării profitului net și/ sau actualizării
cash-flow-ului.
În cazul societății s -a optat pentru abordarea pe venit prin metoda actualizarii cash -flow-ului.
Aceasta constă în estimarea pentru fiecare din anii unei per ioade explicite de previziune și apoi
convertire în valoare prin aplicarea unei rate de actualizare.
Abordarea pe bază de venit este fundamentată pe principiile:
• Principiul anticipării este poate primordial în cadrul acestei abordări. A întelege că valoarea
provine din beneficiile viitoare anticipate care urmează a fi generate de proprietatea deținută este
indiscutabil elemetul de bază în înțelegerea acestui mod de judecată a valorii întreprinderii;
• Principiul substituției ajută la înțelgerea atât a costului capitalului cât și a legăturii între costul
capitalului și valoarea întreprinderii. Atunci când pe piață sunt disponibile investiții cu rentabilități și
riscuri diferite, prima oportunitate investiționala care se va epuiza va fii aceea cu rentab ilitatea cea
mai ridicată și riscul cel mai mic.
• Principiul cererii și ofertei. Prețul care trebuie plătit pentru a deveni proprietarul capitalului
sau unei părti din capitalul unei firme depinde esențial de cererea și oferta de pe piață în special și de
pe piața investițiilor în general.
• Principiul contribuției: permite întelegerea legăturii între valoarea „părților” (activelor) și
valoarea întregului (întreprinderii) pentru că valoarea unei părți din întreprindere depinde de cât de
mult contribuie a cesta la valoarea întregii firme.
Una din premisele importante ale estimării valorii în abordarea pe bază de venit este
continuitatea exploatării, respectiv premisa că societatea evaluată, sau parte din aceasta, iși va
continua activitatea operațională și într-un viitor previzibil, fără a suferi restrângeri semnificative.
Metoda actualizării fluxurilor de lichidități se bazează pe actualizarea tuturor beneficiilor
economice proiectate (fluxuri de lichidități sau alte variabile asimilate) ale întreprinderi i, utilizând o
rată de actualizare ce reprezintă costul capitalului pentru acea investiție.
Actualizarea presupune o perioadă de previziune explicită, și o valoare reziduală (perioadă
non-explicitaă.
Parametrii necesari calculului valorii firmei prin metoda DCF se referă la previzionarea
veniturilor, cheltuielilor, dobânzilor, amortizărilor, investițiilor, structurii capitalului și a valorii
reziduale.

Informațiile de bază în prezentarea evaluării prin metoda DCF sunt:

Indicatori 2010 2011 2012
Cifra de afaceri 261.256.670 338.250.651 343.844.878
Ch. Expl. 259879544 338372211 333.959.761
Rez. Expl. 4461556 9486172 10.739.638

Informații suplimentare:
1.Perioada de previziune este de 5 ani.
2. Cifra de afaceri a nuală crește în anul 2012 cu 1.65% față de anul 2011 si cu 5% în următorii.
3.Rata rentabilitatii comerciale creste annual cu un punct procentual .
4.Cota de impozit pe profit este de 16%.
5.Rezultatul financiar crește cu 5%.
6.Amortizarea anuală reprezintă 10% din cheltuieli de exploatare.
7.Viteza de rotație a nevoii de fond de rulment se mișcorează cu 3 zile anual.
8.În anul de baza s-a înregistrat următoarea situaț ie:
 Stocuri 21824824 lei
 Creanțe 50375936 lei
 Obligații pe termen scurt 78857924 lei
9.Investitia de mentinere a potentialului este la nivelul amortizarii plus 7% din profitul net anual.
10.Pentru perioada de previziune se estimeaza urmatoarele credite pe termen mediu si lung:
 2013 –
 2014 –
 2015 4 000 000
 2016 5 000 000
 2017 –
11.Pentru perioada de previziune se impun a fi restituite urmatoarele credite pe termen mediu si lung:
 2013 4 000 000
 2014 4 000 000
 2015 3 000 000
 2016 3 000 000
 2017 3 000 000

9.Valoarea reziduală a afacerii se stabilește pe bază de venit prin capitalizarea profi tului net din 2017 .
10.Rata de actualizare se calculează pe baza costului capitalurilor proprii și costului creditelor .
Denumire 2012
Stocuri 21824824
Creante 50375936
Obligatii pe
tremen scurt 78857924
NFR ' -6.657.164 45544046 46371241 47167295 47927026 48644812
Rotatia NFR -6.97 65.96 63,96 61,96 59,96 57,96 Rez. Fin. 3284105 2677258 2.005.145
Rez Brut 1177451 6808914 8.734.493
Impozit Profit 188392 1089426 1.413.796
Rez. Net 989059 5719487 7.320.697

Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de afaceri 361037121,9 379088978 398043426,9 417945598,2 438842878,2
Ch. Expl. 238629812 247951289 257608338 267611215 277970357
Rez. Expl. 9942908 13050067 16443085 20142779 24171335
Rez. Fin. -2811121 -2951677 -3099260 -3254223 -3416934
Rez Brut 7131787 10098390 13343825 16888556 20754401
Impozit Profit 1141085 1615742 2135012 2702168 3320704
Rez. Net 5990702 8482648 11208813 14186388 17433697

Cash -flow exploatare
Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017
Rez. Net 5990702 8482648 11208813 14186388 17433697
+Amortizare 23862981 24795128 25760833 26761121 27797035
-ΔNFR 18316664 -827195 -796054 -759731 -717786
CF expl. 11537019 32450581 36173592 40187778 44512946

Cash -flow investiții
Cash -flow finanțare

Cash -flow total
Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017 Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017
-Investiții active 24282330 25388913 26545449 27754168 29017393
+Vânzări active 0 0 0 0 0
CF inv. -24282330 -25388913 -26545449 -27754168 -29017393
Indicatori 2013 2014 2015 2016 2017
+Intrări credite 0 0 4 000 000 5 000 000 0
-Ieșiri credite 4 000 000 4 000 000 3 000 000 3 000 000 3 000 000
CF fin. -4 000 000 -4 000 000 1 000 000 2 000 000 -3 000 000

CF expl. 11537019 32450581 36173592 40187778 44512946
CF inv. -24282330 -25388913 -26545449 -27754168 -29017393
CF fin. -4 000 000 -4 000 000 1 000 000 2 000 000 -3 000 000
CF total -16745311 3061668 10628143 14433610 12495553

Analizând tendința pieței constatăm că :
 Coeficientul de volatilitate este de 1,1
 Rata fără risc ( rata obligațiunilor de stat) este de 5,6%
 Rata de rentabilitate a pieței aferente domeniului auto este de 15,5%
 Rata dobânzii la credite este de 9,5% (UniCredit Țiriac Bank)
Structura de finanțare a activelor este:
 60% capitaluri proprii
 40%credite
Costul capitalurilor proprii = 5,6% + 1,1 *( 15,5% – 5,6%) = 16,49%
Rata de actualizare (k) = 60% * 16 ,49% + 40% * 9,5% * (1 -16%) = 16 ,086%
Această rată de actualizare poate fi utilizată pentru companiile ce sunt listat la bursă, însa nu
îndeplinește această condiție, iar în aceste condiții rata de actualizare care va fi utilizată în
determinarea cash -flow-urilor actualizate va fi cu 3 p uncte procentuale mai mare decât cea
determinată anterior.
Așadar, rata de actualizare va fi de 16,086%.
Valoarea reziduală = PN 2017/(k-g)
g – rata de creștere a profitului net
Analizând datele constatăm că profitul net previzionat va crește cu 1%.
Valoarea reziduală = 14 818 679 /(10,17% – 1%) = 98 228 020 lei
Valoarea afacerii = 𝟓 𝟕𝟕𝟐 𝟔𝟔𝟎
(𝟏+𝟏𝟔,𝟎𝟖𝟔 %) + 𝟓 𝟐𝟔𝟔 𝟗𝟒𝟖
(𝟏+𝟏𝟔,𝟎𝟖𝟔 %)𝟐 +𝟏𝟎 𝟏𝟐𝟔 𝟎𝟏𝟐
(𝟏+𝟏𝟔,𝟎𝟖𝟔 %)𝟑 + 𝟗 𝟎𝟖𝟓 𝟑𝟒𝟕
(𝟏+𝟏𝟔,𝟎𝟖𝟔 %)𝟒 +
𝟐 𝟏𝟐𝟓 𝟓𝟏𝟎
(𝟏+𝟏𝟔,𝟎𝟖𝟔 %)𝟓 + 𝟗𝟖 𝟐𝟐𝟖 𝟎𝟐𝟎
(𝟏+𝟏𝟔,𝟎𝟖𝟔 %)𝟓 = 67 959 851 lei

BIBLIOGRAFIE
1.Anghel I., Evaluarea intreprinderii, Ed Economica, București, 2010;
2. Dragota V., Dragota M., Ciobanu A., Obreja L., Management financiar Vol II ,
Editura Economica, București, 2003;
3. Isfanescu A., Analiza economico -financiara , Editura ASE, Bucuresti, 2002;
4. Vintilă G., Gestiunea Financiară a Întreprinderii , Ediția a V I –a, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 2006.
5. Cursurile si seminar iile de Analiză financiară
*** Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 626/2001, modificat de O.M.S. nr. 1199/2004
*** www.biofarm.ro – Site-ul companiei Biofarm.
*** www.bvb.ro Site-ul bursei de valori din Romania
*** www.kmarket.ro Site-ul pietei de capital d in Romania
*** www.bnr.ro – Site-ul Bancii Nationale a Romaniei
*** www.insse.ro – Site-ul Institutului National de Statistica