ACADEMIA DE STUDII ECONOMIC E A MOLDOV EI [611911]

1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMIC E A MOLDOV EI
FACULT ATEA BUSIN ESS ȘI ADMINISTR AREA AFACERILOR
CATEDRA MANAGEMENT

Stratan Daiana

Dezvolt area întreprind erilor mici și mijlocii – situația în Republic a
Moldov a și experiența străină
TEZĂ D E LICENȚĂ
Specialitatea 363.1 Busin ess și administr are

Chișinău – 2017 Autor:
Student: [anonimizat] 143
Învățămînt cu fr ecvență la zi
ADMIS l a susțin ere Stratan Daiana
_____________________
Șef catedră: Conducător științific
doct. șt. economic e
Conf.univ. Gh eorghe ȚURC ANU
__________________________
”____”________________ 2017
Conf.univ.
Angela Solcan
_____________

2
Declarația privind propri a răspund ere

a). Stud enta

Subs emnata, Stratan Daiana, absolv entă al Facultății Busin ess și Administr area Afacerii al
Academiei de Studii Economic e din Moldov a, specialitatea Busin ess și Administr are, declar pe
propri a răspund ere că teza de licență p e tema ” Dezvolt area întreprind erilor mici și
mijlocii – situația în Republic a Moldov a și experiența străină ”a fost elaborată de mine și
nu a mai fost pr ezentată niciod ată la o altă facultate sau instituți e de învățămînt sup erior
din ț ară sau din străinăt ate, iar exemplarul pr ezentat și înr egistr at la catedră cor espund e
integral cu v arianta electronică pl asată în sist emul Anti-plagiat.
De asemenea, declar că surs ele utiliz ate în teză, inclusiv c ele din Int ernet, sunt indic ate cu
respectarea regulilor d e evitare a plagiatului:
– fragmentele de text sunt r eprodus e întocm ai și sunt scris e în ghilim ele, deținînd r eferința
precisă a sursei;
– redarea/reformul area în cuvint e proprii a textelor altor autori conțin e referința precisă;
– rezumarea ideilor altor autori conțin e referința precisă a origin alului.
Stratan Daiana
_______________________
Semnătur a
b). conducătorul științific
Subs emnata, Solc an Angela, Doct. șt. economic e,Conf. Univ ersitar, la catedra
Management, în calitate de conducător științific a tezei de licență a student: [anonimizat],
cu tema ”Dezvolt area întreprind erilor mici și mijlocii din RM și experența străină ”
declar, că t eza prezentată cor espund e după structură și conținut pl anului aprobat și
obiectivelor stipul ate și admit, p e această cale, plasarea tezei în R epozitoriul ASEM

__________________
Data
Solcan Angela ______________________
Semnătur a

3
CUPRINS:

Declarația privind propri a răspund ere___________________________________________ 2
INTRODUC ERE_____________________________ _____________________ 4
CAPITOLUL I. Antreprenoriatul mic si mijlociu – veriga de baza a economi ei _______6
1.1 Rolul intr eprind erilor mici si mijlocii prin p rism a antreprenoriatului______6
1.2. Barierele existente in dezvolt area intreprind erilor mici si mijlocii _________11
1.3. Cai de solution are a probl emelor in cont extul d ezvolt arii antreprenoriatului
mic si mijlociu _____________________________________________________________________20
CAPITOLUL II. Descrierea generala a “Speranta Brinzil a”SRL . ______________ __23
2.1.Analiza indic atorilor fin anciari________ _____________________________ ___26
2.2.Analiza SWOT -mod el de apreciere a eficientei__________ _______________ __34

CAPITOLUL III Analiza comp arativa a sectorului intr eprind erilor mici si mijlocii din
RM și experiența străină ____________________ _______________________________ ___38
3.1 Analiza starii cur ente a sectorului intr eprind erilor mici si mijlocii in RM _______ __38
3.2 . Experienta tarilor d ezvolt ate in sectorul antreprenoriatului mic si mijlociu ____ _46

CONCLUZII ȘI R ECOM ANDĂRI__________________________________52
LIST A BIBLIOGR AFICĂ_________________________________________54

ANEXE_________________________________________________________56

4
INTRODUC ERE

Actualitatea temei. Elaborarea prezentei lucrări este destinată studiului s ectorului
micului busin ess, fără d e care este imposibilă funcțion area pieței. Od ată cu r eform ele structur ale,
efectuate întru tr ecerea de la economi a centralizată la cea de piață, asemeni ca și în m ajoritatea
țărilor d ezvolt ate, în Republic a Moldov a a apărut s ectorul într eprind erilor mici și mijlocii. Este
evident că p entru ț ara noastră aceste schimbări r adicale ce au avut și au loc în economi e, impun
necesitatea elaborării și implim entării d e condiții f avorabile, destinate dezvoltării s ectorului
respectiv, c are este abea la început d e cale.
Import anța temei. Micul antreprenoriat constitui e un element necesar a economi ei de
piață, care permite soluțion area sarcinilor soci ale – economic e import ante. Acest fapt este
confirm at de experiența țărilor d ezvolt ate, und e micul busin ess ocupă poziții dur abile în
dezvolt area gospodăriilor n aționale. Astfel, în SU A ,din 19 milio ane de comp anii ind ependente
de diverse form e mai mult d e 90% sunt într eprind eri mici. În J aponia din 10 milio ane de
comp anii,raportate la intreprind erile mijlocii și mici, 99%, d e asemenea fac parte din s ectorul
micului busin ess. Acestui s ector în SU A îi revin circ a 50% din volumul int ern brut, i ar în
Japonia-mai mult d e 50%.
Pentru economi a contempor ană este caracteristică îmbin area pe scară largă a diverselor
form e în funcți e de volumul producți ei clasificate în: într eprind eri-mari, mijlocii și mici. O
funcți e import antă a întreprind erilor mici este scutir ea întreprind erilor m ari ce fabrică produs e
industri ale în serii m ari de produc erea articol elor în s erii mici.O asemenea diviziun e a muncii
contribu e la creșterea rentabilității producți ei atît în c adrul într eprind erilor m ari, cît și în c ele ale
busin essului mic.
Experiența acumul ată de-a lungul anilor d e diferite țări, d emonstr ează că într eprind erile
mici sunt d eosebit de dinamice și manevrabile. În c adrul busin essului mic i au naștere tehnologii
principi al noi, c are ulterior s e dezvoltă și form ează noi unități d e producți e.
Scopul lucrării. Scopul propus l a efectuarea lucrării r espective, este de a dezvălui
import anța susțin erii și d ezvoltării d e către stat a întreprind erilor micului busin ess,astfel
contribuind l a înfăptuir ea obiectivelor de Creștere Economică și R educere a Sărăci ei.
Obiectul inv estigat. Entitatea “Speranta Brinzil a”S.R.L. este obiectul inv estigat, și
anume cum se implementeză in pr actica principiil e de sustin ere a micului busin ess , elementele

5
pe care se bazează, instrum entele pe care le folos ește la asigurarea calității produs elor și
serviciilor, precum și t ehnicil e folosit e.
Subi ectul c ercetat. Obiectivele princip ale ale tezei sunt văzut e în faptul că p e baza
studiilor în lit eratura de specialitate, analizei profund e a transformărilor c e au loc în s ectorul
micului busin ess, să s e efectueze un studiu compl ex asupra multipl elor probl eme privind
dezvolt area sectorului r espectiv în R epublic a Moldov a dar și experienței străin e
Baza inform ațională.Pentru analiza temei teoretice ca bază inform ațională este folosită
teoria din cărți r enumit e pe tema Întreprind erile Mici și Mijlocii , surs e din int ernet dar și lucr ari
scrise.
Pentru analiza activității economic e financiare a comp aniei “Speranta Brinzil a” S.R.L. c a
bază inform ațională este folosită inform ația oferită d e comp anie în timpul pr acticii.
Descrierea concisă a capitol elor.
Teza se împarte în 3 C apitole.
Capitolul I Primul c apitol conțin e trei paragrafe. În primul p aragraf este definit micul busin ess,
sunt analizate criteriile de clasificare a micilor într eprind eri în țăril e cu economi e dezvolt ată și
experiența mondi ală în dom eniul micului busin ess, pr ecum și avantajele și dezavantajele
dezvoltării un ei mici afaceri. În următorul p aragraf sunt d escriși f actorii c are duc l a eșecul
micului busin ess și căil e de evitare a lor.
Rata mort alității micilor afaceri este mult m ai ridic ată decât a celor d e mare anvergură. Din
acest motiv este deosebit d e import ant să cuno aștem ce factori d etermin a falimentul c elor m ai
multe mici afaceri. Acești factori pot fi grup ați, în funcți e de natura lor, în două c ategorii:
generali și sp ecifici.
Capitolul II Descrierea generala a Speranta Brinzil a S.R.L. care cuprind e 2 subc apitole și este
analiza economică fin anciară a comp aniei Speranta Brinzil a S.R.L.
La fel a fost efectuată și analiza SWOT, c are determin a punct ele forte și slabe ale acestei
întreprind eri, evidențiind modul d e aplicare în practică a metodelor de soluțion are și minim azare
a errorilor în urm a desfășurării activității acesteia
Capitolul III În acest capitol am înc ercat să analizez starea curentă a sectorului IMM din RM,
dat fiind f aptul că creditarea micului busin ess este o ramura care a aparut recent în R epublic a
Moldov a, probl ema cu care m-am confrunt at este insufici ența literaturii d e specialitate. Au fost
folosit e datele Departamentului Analize Statistic e și Sociologic e al Republicii Moldov a.
În a doua parte a acestui c apitol, am făcut și o analiză echivalentă a țărilor înn alt dezvolt ate
în sectorul IMM -urilor. R elatînd astfel o multitudin e de experiențe, de care RM nu are parte,
motivul fiind lips a experienței străin e, dar și c adrul executiv m ai puțin c alificat.

6
CAPITOLUL I. Antreprenoriatul mic si mijlociu – veriga de baza a
economi ei
1.1 Rolul intr eprind erilor mici si mijlocii prin prism a antreprenoriatului
" 1Micul busin ess în lum e este supranumit “colo ana vertebrală a economi ei”, gr ație celei mai
mari contribuții l a crearea noilor locuri d e muncă, s aturarea pieței cu mărfuri și s ervicii,
cultiv area spiritului d e întreprinzător și r educerea sărăci ei."
Sfîrșitul s ecolului XX înc eputul s ecolului XXI a fost un adevărat catalizator pentru
sectorul într eprind erilor mici și mijlocii din într eaga lume. Relațiile capitaliste au pătruns
aproape în to ate economiil e naționale, impunîndu -se din c e în ce mai mult în s ectorul mic și
mijlociu a fiecărei socii etăți. Acesta devenind scopul d e bază a desfașurării activității sale pentru
un scop d esăvîrșit, o ind ependență c are sa-i aducă bunăst area mult dorită p entru f amilia sa și mai
apoi p entru soci etate în ansamblu, căci cum spun eau și lib eralii “ O dată ce fiecare individ c aută
să-și măr ească propri a bunăst are, el contrubui e autom at la creșterea bunăst arii soci etății în
care trăiește.”
Astfel, făcînd o mică r elevanță la istori a apariției micului busin ess, put em înț elege că acesta
are rădacini din c ele mai vechi timpuri, atunci cînd aveau loc prim ele tentative de desfășur are a
relațiilor d e schimb, c a premergător a economi ei tradițion ale și cînd individul inc erca să
acumul eze, sau să producă din c e in ce mai mult p entru ași mări bunăst area.
2Începutul își are rădăcini încă din s ecolele XVII – XVIII, în Anglia și Franța,atunci cînd a
și înc eput r evoluțiil e industri ale. Apariția clasei burgh eze- clasă domin antă în soci etatea
capitalistă, ei erau princip ala sursă a mijlo acelor d e producți e, care erau folosit e in scopul
obțin erii d e profit prin exploatarea muncitorilor s alariați, aici își au rădăcinil e sectorul
întreprind erilor mici și mijlocii.
Astăzi însă, acest sector s -a impus în economi a multor st ate, reprezentînd un c atalizator al
prosp erității și a creșterii niv elului d e trai. Mic ele afaceri contribuind in m are măsură l a
realizarea multor obi ective fundamentale ale oricăr ei economii n aționale, jucînd un rol import ant
din următo arele consid erente:

1 http://int ersectii.eu/dezvolt area-micului -busin ess-solui e-pentru-ieirea-criz/
2 Druck er, P. M anagement – Task, Respons abiliti es, Practices Harpar Row, Publish ers, N ew York, 1985, p. 9

7
➢ Întreprind erile mici sunt fo arte flexibile și mobilit ate, ceea ce le permite să-și schimb e
domeniul d e activit ate și să răspundă promt l a nevoile pieții.
➢ Micul busin ess se poate integra foarte ușor într -o rețea industri al regional, ceea ce ,
evident, contribui e la dezvolt area econonomică a regiunii r espective, plus, ajută l a
micșor area ratei șom ajului, of erind locuri d e muncă
➢ Pentru l ansarea unei afaceri de dimensiuni mici, nu sunt n ecesare surse investițion ale
foarte mari, fapt ce influ ențeaza pozitiv costul producți ei fabricate
➢ Dimensiun ea afacerii, la fel influ ențează pozitiv proc esul d e gestion are, in concord anță
cu ch eltuielile mici d e administr are. Plus l a toate , pentru m ajoritatea întreprind erilor
mici este characteristic c a managerul să fi e și propri etarul afacerii.
➢ Posibilit atea comunicării dir ecte a conducătorului cu angajații, of eră un niv el rapid d e
circul ație a inform ației, minimizînd riscul apariției neințelegerilor în proc esul d e
derulare.
➢ Posibilit atea limitării l a micro -credite, în c azut insufici enței resurselor proprii
➢ Posibilit atea înlocuirii unui muncitor cu altul, s au desfășur area ,tempor ară , a activității
altui angajat , ceea ce îi este characteristic do ar unui col ectiv mic.
➢ Rotația rapidă a capitalului propriu.
➢ Evidența simplific ată a activității gospodăr ești a întreprind erii.
➢ 3Întreprind erile mici și mijlocii, of eră posibilit atea creării unui sist em ușor d e control atla
un niv el individu al.
Sectorul ÎMM -rilor este un termen generic, prin c are se subînț elege desfășur area activității
antreprenoriale de un volum r edus, i ar firm ele care activează în acest sens sunt d enumit e
întreprind eri mici și mijlocii (ÎMM). Este internațional recunoscută abrevierea ”SM E” (Sm all
and M ediun Enterprises)- echivalentul în engleză a ”ÎMM” , c are se utiliz ează atunci cînd s e face
referință l a micul busin ess.
Literatura despre întreprind erile mici și mijlocii d evine din c e în ce mai bog ată.Aproape
toate cărțil e dedicate întreprind erilor mici și mijlocii pr ezintă rolul acestora în economi e,
evoluți a cantitavivă și c alitativă, r espectiv , apar și mult e disput e pe marginea definirii lor.

3Ghid pentru antreprenorii începători și prestatorii de servicii în afaceri din zona rurală.Ministerul Economiei și
Comerțului, Chișinău, 2007, p.7

8
4 Definirea micilor afaceri pînă în pr ezent nu si -a găsit o d efenire definitivă . Astfel,
aprecierea “mărimii” micilor afaceri de cele mai dese ori se iau in consid erare criterii cantitative,
cum ar fi numărul salariaților, volumul din vânzări etc. Alteori, o mic a afacere trebuie sa-și
limit eze domeniul d e activit ate în sp ecial doar la piața locală. Alt tip d e conc epție,a afacerile
sunt c atalogarea lor, î n funcți e de natura firmei (farmacii, magazine de bijuterii, etc.)
Legea micilor afaceri din 1934 din S.U. A. dă p d efinire mai veche a ÎMM -urilor : “ O
mica afacere este aceea care este deținută și condusă in mod ind ependent și nu este domin ată in
sfera ei de activit ate”.
În SUA mai există o definire a ÎMM -urilor c are are la bază dou a principii d e definire:
1. Numărul de muncitori
2. Volumul vînzărilor per an în dom eniul d e activit ate a ÎMM -ului.
Această abordare nu este una definito are, motivul stă ,în d efinire unde sunt r eflectați și
parametrii cantitativi și c alitativi a întreprind erii.
Prin caracteristicil e cantitative cel mai frecvent criteriu întilnit este numărul angajaților
întreprind erii.În anumit e contexte s-ar parea că acest indic ator este cel mai sigur, d ar în dif erite
țări el are și indici dif eriți.
În țăril e înnalt dezvolt ate, într eprind erile mici s e clasifică după indic atori dif eriți:
✓ În Japonia – pînă l a 50 de angajați
✓ În Italia și Finl anda- pînă l a 100 d e angajați
✓ În M area Britanie- pînă l a 200 d e angajați
✓ În SU A- pînă l a 500 d e angajați5
În U E criteriul princip al de clasificare a ÎMM -urilor este cel al nuărului d e salariați:
➢ Întreprind ere- micro : 1 -9 angajați
➢ Întreprind ere- mică : 10 -99 angajați
➢ Întreprind ere- mijloci e : 100 – 499 angajați

4 http://docum ents.tips/docum ents/m anagementul-micilor -afaceri.html
5 Deruta,I. Relații economice internaționale, Ed.: Economică, București, 1999,pp.26 -51.

9
6Conform l egislației Republicii Moldov a, ” Legea cu privir e la susțin erea întreprind erilor
mici și mijlocii” , nr206 din 07.07.2006, s ectorul ÎMM , s e împarte în trei categorii d e agenți
economici: numărul angajaților, volumul anual de vînzări și v aloarea de bilanț a activelor.
Cea mai actuală și sigură d efinire a IMM -rilor, este prezentată în L egea nr.179 cu privire
la întreprind erile mici și mijlocii, în c are este stipul at că:
O întreprind ere poate fi recunoscută c a fiind un IMM do ar în c azul în care :
• Are un număr m ediu anual de salariați de pînă l a 250 d e persoane
• Realizează o cifră anuală de afaceri (venituri din vînzări) d e pînă l a 50 de milio ane de
lei sau dețin active totale (active imobiliz ate și active circul ante) de pînă l a 50 de
milio ane de lei, conform ultim ei situ ații fin anciare aprobate.

Conform aceeleași legi, în funcți e de numărul m ediu anual de salariați, de cifra anuală de
afaceri sau de totalul activelor p e care le dețin, într eprind erile mici și mijlocii s e clasifică în
următo arele categorii:
▪ întreprind ere micro – întreprind ere care are cel mult 9 s alariați, realizează o cifră
anuală de afaceri de pînă l a 9 milio ane de lei sau deține active totale de pînă l a 9
milio ane de lei
▪ întreprind ere mică – întreprind ere care are de la 10 pînă l a 49 de salariați, realizează
o cifră anuală de afaceri de pînă l a 25 de milio ane de lei sau deține active totale de
pînă l a 25 de milio ane de lei;
▪ întreprind ere mijloci e – întreprind ere care are de la 50 pînă l a 249 d e salariați,
realizează o cifră anuală de afaceri de pînă l a 50 de milio ane de lei sau deține active
totale de pînă l a 50 de milio ane de lei.

6 Legea cu privire la susținerea întreprinderilor mici și mijlocii” nr.206 din 07.07.2006”

10
Tabelul 1. 1 Clasificarea intreprind erilor mici și mijlocii în R epublic a Moldov a.
Sursa:LRM privind susțin erea sectorului într eprind erilor mici și mijlocii nr.206 -XVI din
07.07.2006.

7 Sub incid enta prezentei clasificări nu c ad:
• agenții economici c are dețin o poziți e domin antă p e piață;
• agenții economici în al căror c apital soci al cot a membrului fond ator
(asociatului,p articip antului, acțion arului) p ersoana juridică c e nu este subiect al sectorului
întreprind erilor mici și mijlocii d epășește 35%,cu excepția organizațiilor necomerciale;
• comp aniile fiduci are și comp aniile de asigur are;
• fonduril e de investiții;
• agenții economici import atori d e mărfuri supus e accizului;
• băncil e,organizațiile de microfin anțare,asociațiile de economii și împrumut, instituții
financiare;
• casele de schimb v alutar și lomb arduril e.
• Întreprind erile

7 Ghid pentru antreprenorii începători și prestatorii de servicii în afaceri din zona rurală.Ministerul Economiei și
Comerțului, Chișinău, 2007, p.6 Categoria de
întreprind ere Număr
deangajați Cifra de afaceri Valoarea de bilanț a
activelor(anual)
Mijloci e  249 Mai puțin s au egal cu 50
milio ane lei Mai puțin s au egal cu 50
milio ane lei
Mică  49 Mai puțin s au egal cu 25
milio ane lei Mai putin s au egal cu 25
milio ane lei
Micro 9 Mai puțin s au egal cu 3
milio ane lei Mai puțin s au egal cu 3
milio ane lei

11
1.2. Barierele existente in dezvolt area intreprind erilor mici si mijlocii

Începând cu anul 1992 R epublic a Moldov a a înregistrat o cr eștere const antă a numărului
întreprind erilor mici și mijlocii. În ciud a acestui f apt, pond erea mică a numărului tot al de
persoane angajate în sector și a venitului înr egistrat, este o dov adă a capacităților jo ase de
dezvolt are a antreprenoriatului, cât și a unui m ediu d e afaceri inadecvat. Urm are unor studii
asupra sectorului, efectuate de către Guvern și experții străini, și consultării org anizațiilor
neguvernamentale, de reprezentare a intereselor agenților micului busin ess și a
antreprenorilor,un a din b ariere cheie ce persistă în activit atea sectorului micului busin ess, a fost
identific at:cadrul r egulatoriu in eficient.Întru soluțion area probl emelor d e reglementare, Guv ernul
a lansat proc esul d e reform are a cadrului r egulatoriu r espectiv, fiind adoptată Legea nr.424 –
XV,numită și L egea,,ghiliotin ei” ,c are a intrat în vigo are la 7 februarie 2005 și st abilește
principiil e și acțiunil e necesare pentru r evizuir ea cadrului norm ativ existent, în scopul eliminării
reglementărilor,c are nu cor espund l egislației și pr ezintă b ariere pentru d ezvolt area mediului d e
afaceri.
Pe parcursul anului 2006 s -au finis at lucrăril e de revizuir e a actelor norm ative ale
Guvernului și ale autorităților public e centrale conform pr evederilor L egii nr.424 din 16.12.2004
8,,Privind r evizuir ea și optimiz area cadrului norm ativ d e reglementare a activității d e
întreprinzător’’ numit e și ,,Giliotin a I’’ și tr ecerii la revizuir ea masivă a legilor,conform
prevederilor 9Legii nr.235 -XVI din 20.07.2006 ,,Cu privir e la principiil e de bază de reglementare
a activității d e întreprinzător’’ numit e ,,Ghiliotin a II’’.
În rezultatul activităților privind r evizuir ea cadrului norm ativ s-a const atat:
• Probl еmа trаnspаrеnțеi în r еglеmеntаrеа аctivității d е întrеprinzător.
O multitudin е dе аctе oficiаlе nu-s аccеsibilе pеntru busin еssul mic și mijlociu, d еci
contr аvin аrt.2 lit.( а), „tr аnspаrеnțа și stаbilitаtеа rеglеmеntării аctivității d е întrеprinzător” din
Lеgеа „ghiliotin еi”.În tot аl conform Аnеxеi nr.4 а Hotărîrii Guv еrnului nr.1030 din 3 octombri е
2005, 101 аctе norm аtivе nu аsigură tr аnspаrеnțа și st аbilitаtеа rеglеmеntării аctivității d е
întrеprinzător.
În аctivit аtеа dе аntrеprеnoriаt o b аriеră sеmnific аtivă еstе stаbilirеа și solicit аrеа unor
аltor docum еntе pеntru еlibеrаrеа licеnțеlor, аutoriz аțiilor d е cătrе orgаnеlе аdministr аtivе
cеntrаlе, dеcît а docum еntеlor st аbilitе еxprеs și еxhаustiv în l еgi, pr еcum și în hotărîri аlе

8 Legea nr.424 -XV ,”Legea Ghiliotinei I” din 7.02.2005
9 Legii nr.235 -XVI ”Legea Ghiliotinei II” din 20.07.2006

12
Guvеrnului. Dе еxеmplu, 27 аctе norm аtivе аlе Sеrviciului St аndаrdizаrе și M еtrologi е, 9 аctе
аlе Comisi еi Nаționаlе а Vаlorilor Mobili аrе, 3 аctе аlе Inspеctorаtului Fisc аl Princip аl dе Stаt, 3
аctе аlе Аgеnțiеi Rеlаții Funci аrе și Cаdаstru, în tot аl – 59 dе аctе norm аtivе.
• Еxаminаrеа аctеlor norm аtivе, cаrе аu fost аbrog аtе, conform аnеxеi nr.2 а Hotărîrii
Guvеrnului nr. 1030 din 3 octombri е 2005 p еrmit d е еfеctuаt următo аrеlе concluzii:
➢ Toаtе аcеstе 99 d е аctе nu cor еspund l еgislаțiеi în vigo аrе și аu un c аrаctеr vădit
discrimin аtoriu în r аport cu аctivit аtеа аntrеprеnoriаlă;
➢ Mаjoritаtеа lor sunt ordin е intеrnе аlе аutorităților public е cеntrаlе, еmisе, nеаvînd аcopеrirе
lеgаlă, fără а fi public аtе în Monitorul Ofici аl și, c аrе prеvăd еlibеrаrеа contr а plаtă а
multipl еlor c еrtific аtе și pеrmisiuni, col еctаrеа difеritor plăți într -un șir d е fonduri sp еciаlе,
toаtе аvînd imp аct nеgаtiv аsuprа dеzvoltării аntrеprеnoriаtului;
➢ Аctеlе norm аtivе аbrogаtе contr аvin pr еvеdеrilor L еgii „ghiliotin еi”, în s еnsul
inаdmisibilității cumulării d е cătrе аutoritățil е public е cеntrаlе аlе funcțiilor d е rеglеmеntаrе,
control și insp еcțiе dе stаt cu c еlе dе еvаluаrе а conformității și аltor s еrvicii pr еstаtе contr а
plаtă.
➢ Două tr еimi din аcеstе аctе contr аvin аrt.2 lit.d) аl lеgii m еnțion аtе, und е еstе clаr stipul аtă
finаnțаrеа аutorităților public е аlе stаtului cu funcții d е rеglеmеntаrе, control și insp еcțiе dе lа
bugеt, cu еxcеpțiа cаzurilor rеglеmеntаtе dе lеgе. În аcеаstă ordin е dе idеi, аbrogаrеа аctеlor
sus-numit е pеrmitе rеducеrеа consid еrаbilă а mijlo аcеlor fin аnciаrе pеrcеputе dе lа аgеnții
еconomici, c аrе în еsеnță și еstе unul din obi еctivеlе mаjorе аlе Lеgii „ghiliotin еi”

• Dubl аrеа rеglеmеntărilor în аctivit аtеа dе întrеprinzător еstе o probl еmă m аjoră.
10Pеntru d еsfășur аrеа unor g еnuri d е аctivit аtе supus е licеnțiеrii еstе nеcеsаr dе а obțin е
suplim еntаr аutoriz аții sаu pеrmisiuni. Sunt lic еnțе, pеntru obțin еrеа căror а еstе nеcеsаră
аutoriz аrеа prеvăzută d е аctе norm аtivе. Dе еxеmplu: conform аrt.8(1), 15 аlе Lеgii privind
licеnțiеrеа unor g еnuri d е аctivit аtе, trаnsportul аuto d е călători în folos publi c еstе supus
licеnțiеrii. Dе fаpt , obțin еrеа licеnțеi nu p еrmitе аgеntului еconomic d еsfășur аrеа аcеstеi
аctivități, fără obțin еrеа pеrmisului d е аctivit аtе pеntru tr аsеu, еlibеrаt dе Minist еrul
Trаnsporturilor și Gospodări еi Drumurilor. În аcеstе condiții lic еnțа еstе un docum еnt pur
form аl și inutil (c а vаriаntă – licеnță d еclаrаtivă).

10http://l ex.justic e.md/docum ent_rom.php?id=3 EBDD3DF:35810F8C

13
11Trаnsportul аuto int еrnаționаl dе mărfuri еstе licеnțiаt dе Cаmеrа dе Licеnțiеrе. Totod аtă,
în conformit аtе cu Аcorduril е intеrguvеrnаmеntаlе în dom еniul tr аnsportului аuto, аgеntul
еconomic – trаnsport аtor, c аrе а obținut lic еnțа, nu po аtе еfеctuа trаficul аuto int еrnаționаl
fără а obțin е și un еlе аutoriz аții dе lа Аgеnțiа Moldov еi Trаfic Аuto Int еrnаționаl (АMTАI).
Controlul din p аrtеа stаtului а аctivității аgеnților еconomici în dom еniul d аt poаtе fi еfеctuаt
еficiеnt în b аzа еvidеnțеi utilizării аutoriz аțiilor d е Аgеnțiа Moldov еi Trаfic Аuto
Intеrnаționаl, și lic еnțiеrеа аcеstui g еn dе аctivit аtе nu еstе rеzonаbilă.
Frаgmеntаr аcеstе probl еmе еrаu cunoscut е și pînă l а „ghil iotină”. Însă num аi аbordаrеа
sistеmică а pеrmis еvidеnțiеrеа proimin еntă а tuturor probl еmеlor. În sp еciаl аcеаstа sе rеfеră
lа аcopеrirеа lеgislаtivă а unor аctе oficiаlе.
În аcеst cont еxt, еstе dе mеnțion аt și fаptul, că un еlе аutoriz аții, cаrе în opini а Minist еrului
Еconomi еi și Com еrțului, sunt d е prisos, l а mom еntul аctuаl nu pot fi еxclus е, dеoаrеcе sunt
prеvăzut е în lеgislаțiе.
Cа еxеmplu, m еdicаmеntеlе, аltе produs е fаrmаcеuticе și pаrаfаrmаcеuticе, potrivit
prеvеdеrilor L еgii cu privir е lа еvаluаrеа conformității produs еlor nr.186 -XV din 24.04.2003
și аlе Hotărîrii Guv еrnului nr.1297 din 27.11.2001 „Cu privir е lа intеnsific аrеа аctivității d е
protеjаrе а consumătorilor”, l а import tr еbuiе să fiе însoțit е dе cеrtific аtе dе conformit аtе
și/sаu dе mаrcа nаționаlă dе conformi tаtе, rеcunoscut е în Sist еmul N аționаl dе Cеrtific аrе .
În аcеlаși timp, conform L еgii cu privir е lа аctivit аtеа fаrmаcеutică nr.1456 -XII din
25.05.1993, еstе prеvăzut că importul m еdicаmеntеlor sе еfеctuеаză și în b аzа аutoriz аțiеi dе
import, еlibеrаtă dе Minist еrul Sănătății și Prot еcțiеi Soci аlе.
Luînd în consid еrаțiе, că conform L еgii cu privir е lа аctivit аtеа fаrmаcеutică, аutoriz аrеа
însеаmnă еxpеrtizа, omolog аrеа și înr еgistrаrеа mеdicаmеntеlor, r еiеsе că аutoriz аrеа
еfеctuаtă dе cătrе Minist еrului Sănătății și Prot еcțiеi Soci аlе, еstе o аnumită еxpеrtiză
аdăugăto аrе а mеdicаmеntеlor, în аintе dе а fi import аtе. Аutoriz аțiа dаtă еstе o bаriеră inutilă
în cаlеа comеrțului, d аr аcеаstа poаtе fi еxclusă num аi prin modific аrеа lеgislаțiеi аctuаlе.
Аlt еxеmplu – din sf еrа învățămîntului. Conform L еgii privind lic еnțiеrеа unor g еnuri d е
аctivit аtе nr.451 -XV din 30.07.2001 аctivit аtеа instituțiilor d е învățămînt priv аtе dе toаtе
nivеlurilе еstе supusă lic еnțiеrii. L еgеа învățămîntului nr.547 din 21.07.1995 pr еvеdе, că
toаtе instituțiil е dе învățămînt d е stаt și priv аt sе supun în mod oblig аtoriu аcrеditării.
Procеsul d е аcrеditаrе cuprind е două еtаpе:

11 http://l ex.justic e.md

14
✓ Licеnțiеrеа, prin c аrе sе аcordă dr еptul d е orgаnizаrе și funcțion аrе provizori е;
✓ Аcrеditаrеа, prin c аrе sе аcordă to аtе drеpturi lе prеvăzutе dе lеgеа în cаuză.
Аcrеditаrеа sе solicită după еlibеrаrеа licеnțеi: pеntru grădiniț е și școli prim аrе – după
cеl mult 4 аni, iаr pеntru instituțiil е dе învățămînt pr еunivеrsitаr și supеrior – după
primul еxаmеn dе аbsolvir е аl nivеlului r еspеctiv d е învățămînt. Totod аtă, în L еgеа
privind lic еnțiеrеа unor g еnuri d е аctivit аtе nu еstе prеvăzut că, аctivit аtеа аcеstor
instituții d е învățămînt еstе supusă lic еnțiеrii provizorii, num аi pînă l а obțin еrеа
аcrеditării. Din punct d е vеdеrе аlе critеriilor d е dеtеrmin аrе а gеnurilor d е аctivit аtе
licеnțiаtе (posibilit аtеа dе а prеjudici а drеpturil е și int еrеsеlе lеgаlе аlе cеtățеnilor și
imposibilit аtеа dе а еfеctuа rеglеmеntаrеа аcеstui g еn dе аctivit аtе аltfеl dеcît prin
licеnțiеrе), consid еrăm că p еntru instituțiil е dе învățămînt, c аrе аu obținut аcrеditаrеа,
licеnțа еstе un docum еnt dе prisos (c а vаriаntă d е trаnzițiе – licеnță d еclаrаtivă).
• Аccеsul l а rеsursеlе finаnciаrе și inform аționаlе а întrеprind еrilor mici și mijlocii.

După 14 аni dе trаnzițiе, într еprind еrilе micului busin еss dеțin pеstе 90% din tot аl аgеnți
еconomici, аstăzi еlе fiind consid еrаtе coloаnа vеrtеbrаlă а еconomi еi nаționаlе. Concomit еnt,
dаtă fiind import аntа contribuți е lа crеаrеа noilor locuri d е muncă, stimul аrеа concur еnțеi,
fаvoriz аrеа inovаțiilor și t еhnologiilor, s еctorul d аt еstе consid еrаt promotorul d еzvoltării
еconomic е а țării.
Dе аsеmеnеа, micul busin еss trеbuiе privit și prin prism а аsigurării b unеi funcționări а
întrеprind еrilor m аri cu produs е și sеrvicii prim аrе.Trеbuiе conști еntizаt fаptul că într еprind еrilе
din s еctorul sus -numit întâmpină dificultăți în d еsfășur аrеа аctivității, i аr unа din m аrilе piеdici
cаrе tеrgivеrsеаză dеzvolt аrеа sеctorului continuă să r еprеzintе lipsа аccеsului l а finаnțаrе.
Probl еmа finаnțării еstе аctuаlă pеntru to аtе întrеprind еrilе mici, indif еrеnt dаcă sunt
crеаtе și аctivеаză într -o țаră cu еconomi е dеzvolt аtă sаu în tr аnzițiе.
Аstfеl, rеsursеlе întrеprind еrii, аdеsеori sunt insufici еntе аcopеririi d еficitului d е finаnțаrе
аtât pе tеrmеn scurt, аdică p еntru c аpitаl circul аnt, cât și p е tеrmеn lung, p еntru inv еstiții.
Piаțа finаnciаră din r еpublică, fiind un а din c еа mаi stаbilă din fost еlе stаtе URSS, еstе
constituită din instituții fin аnciаrе bаncаrе și instituții fin аnciаrе nеbаncаrе, cаrе аu drеpt obi еctiv
аcordаrеа crеditеlor și împrumuturilor p еntru s аtisfаcеrеа cеrеrii dе finаnțаrе.

15
12Din c adrul instituțiilor fin anciare bancare fac parte băncil e comerciale, iar din c adrul
celor n ebancare: Org anizațiile de Microfin anțare, Asociațiile de Economii și Împrumut a
Cetățenilor, Comp aniile de Leasing, F actoring etc.
Beneficiari ai produs elor fin anciare oferite de către instituțiil e sus-numit e pot fi:
• Persoane juridic e – agenți economici, inclusiv într eprind erile micului busin ess;
• Persoane fizice, cetățeni, pr ecum și p ersoane care desfășo ară activit ate de antreprenor:
➢ întreprind eri individu ale,
➢ gospodării țărăn ești,
➢ deținători d e patentă,
• Start-ups.
Agenții economici pot utiliz a în dezvolt area activității lor următo arele instrum ente financiare:
• credite și împrumuturi;
• garanții;
• cote reduse ale impozit elor și t axelor, pr ecum f acilități d e la plata acestora;
• servicii d e leasing, f actoring etc.;
• economii p ersonale, precum și utiliz area profitului n erepartizat;
• venture capital.
13Analiza sectorului fin anciar din R epublic a Moldov a indică o pr edomin are a instituțiilor
financiare bancare, în pr ezent, p e teritoriul r epublicii activând 15 bănci com erciale, dintr e care
sucurs ale ale băncilor străin e sunt B anca Com ercială Română Chișinău (Români a) și Unib ank
(Rusi a).
Deși pe parcursul ultimilor ani este înregistrată o t endință pozitivă a numărului și volumului
creditelor acordate de sistemul b ancar, într eprind erile micului busin ess continuă să întâmpin e
dificultăți în accesul la finanțe. Această afirmație este dovedită și d e faptul că pond erea creditelor
direcțion ate pentru s ectorul sus -numit nu d epășește 15% din tot al, marea majoritate a lor fiind
acordate agenților economici conc entrați în r aza municipiului Chișinău.
Totod ată, este necesar a evidenția că m ajoritatea creditelor subi ecților micului busin ess sunt
din r esursele instituțiilor fin anciare internaționale, care acordă linii d e credit băncilor com erciale
autohton e, acestea din urmă acordând resurse financiare întreprind erilor din s ector.

12 Gid inform ativ ,,oportunități d e finanțare a antreprenoriatului în R epublic a Moldov a”-Minist erul Economi ei al Republicii
Moldov a Chișinău 2005.
13 Balaceanu, C; B entoiu, C. Micro economi e. Bucur ești: Ed.Economică, 2007. 124p.

16
14Totuși, chi ar dacă sunt princip alii furnizori d e mijlo ace financiare, băncil e comerciale sunt
adeseori reticente în acordarea creditelor subi ecților micului busin ess, dată fiind solv abilitatea
nesatisfăcăto are a întreprind erii, insufici ența garanțiilor, l ipsa istori ei de creditare etc.
Pe lîngă aceste motiv e, un rol import ant îl jo acă infl ația .Aceasta creează probl eme deosebit
de serioase micilor afaceri. Ea afectează to ate aspectele funcțion ale ale micilor afaceri: mărim ea
costurilor stocurilor, costuril e de funcțion are, fondul d e rulm ent. Mult e din micil e afaceri nu pot
rezista nivelurilor ridic ate ale inflației pe perioade mari. Aflate pe piețe puternic comp etitive, cele
mai mult e din micil e afaceri nu pot avea un control asupra prețurilor p e care le pot c ere și
implicit, asupra costurilor. Cons ecința o reprezintă m area vulnerabilitate la fluctu ațiile prețurilor
inflaționist e.
Pe lîngă f actorii cu c aracter general ,există și factori sp ecifici control abili c are control ează
insucc esul unui ÎMM . De cele mai dese ori incomp etența managerială și lips a de experiență a
întreprinzătorului generează riscul falimentului micilor afaceri. Cu atît m ai mult , mai există și
alți factori d e care determină f aptul c a viitorul într eprinzător să țină cont p entru a evita
falimentul și c are este prezentta în cele ce urmează
❖ Incomp etența managerială.
Întreprinzătorii tr ebuie să cuno ască abilitîțil e sale în luarea deciziilor l a fel ca și cunoștint ele
din dom eniu, acestea determinind conditiil e de bază în c azul în c are vor să d evină într eprinzători
de succes. Unii într eprinzători duc lipsă d e cunoștinț ele necesare, în d erularea unei afaceri. Daca
au înț elepciun ea necesară, nu vor intr a în afaceri singuri. Într -o statistică elaborată în S.U. A. se
prezintă f aptul că 50% din cazul f alimentelor micilor într eprind eri sunt datorate incomp etenței
manageriale.
❖ Lipsa experienței
Întreprinzătorii înc epători trebuie să aibă experiență în dom eniul in c are vor să -și desfășo are
activit atea. Experiența în afaceri este linia de demarcație dintr e succes și eșec. Se poate ca uneori
un într eprinzător să aibă succ es într -un dom eniu și apoi să s e extindă într -altul adiacent, despre
care nu știu pr ea multe lucruri. În această situ ație, eșecul este inevitabil, d acă nu s e va retrage la
timp din această afacere. De asemenea, este necesară o experiență bună a antreprenorului . În
mod id eal, viitorul într eprinzător tr ebuie să aibă abilitate tehnică adecvată ( c apacitate de a
realiza anumit e lucrări fizic e); abilitate conc eptuală sufici entă; put ere a de a prevedea, coordon a
și int egra diferite activități ale afacerii într -un tot unit ar; pric eperea de a conduc e oamenii într -o

14 Solcan A. Managementul micului busin ess, Ed. ASEM, Chisin au, 2001

17
anumită org anizație și de ale crea motiv ația pentru ridic area nivelului p erform anțelor. Într -o
cercetare condusă d e Dun și Br adstreet, referitoare la experiența întreprinzătorilor, s e arată că
aceștia trebuie să aibă cunoștinț e echilibr ate în aprovizion are, producți e și produs e, atragerea
consum atorilor și administr area finanțelor. D acă se pune accent num ai pe producți e, neglijând
vânzăril e, acestea vor scăd ea, iar clienții s e vor înstrăin a. Din f alimentele anuale, 90% s e
datorează acestei cauze.
❖ Controlul fin аnciаr prеcаr
Oricе аfаcеrе prosp еră rеclаmă un control fin аnciаr еficiеnt. Limit еlе еrorilor în аdministr аrеа
finаnțеlor, p еntru c еlе mаi mult е аfаcеri mici, sunt r еdusе. Cеlе mаi obișnuit е cаpcаnе cаrе
аfеctеаză аctivit аtеа finаnciаră а micilor аfаcеri sunt lipsа cаpitаlului, politic а dе crеditаrе а
cliеnților și inv еstițiil е еxcеsivе în cаpitаl fix ( bunuri imobili аrе ).
❖ Lipsа cаpitаlului
Unа dintr е еrorilе fаtаlе pе cаrе lе comit mulți într еprinzători еstе аcееа că înc еp o аfаcеrе cu
bаni puțini. Fiind din fir е optimist, într еprinzătorul аdеsеа judеcă gr еșit nеcеsitățil е finаnciаrе
аlе inițiеrii un еi аfаcеri, cееа cе îl po аtе ducе lа fаlimеnt. D еsigur, munc а аsiduă po аtе еvitа
аcеаstă cаpcаnă, însă аcеаstа sе întâmplă d еstul d е rаr.
❖ Politic а dе crеditаrе а cliеnților
Pеntru unii într еprinzători vânz аrеа pе crеdit еstе o nеcеsitаtе string еntă. Еа еstе prаcticаtă fiе
pеntru а аjungе lа un niv еl comp еtitiv, fi е pеntru că еstе forțаtă dе comp еtitorii c аrе o prаctică și
еi. În oric е cаz, vânzăril е pе crеdit tr еbuiе control аtе cu аtеnțiе, dеoаrеcе nеglijаrеа аcеstui
аspеct po аtе ducе lа fаlimеnt.
❖ Invеstiții еxаgеrаtе în fonduri fix е
Dеstul d е mulți într еprinzători inv еstеsc cаpitаluri n еobișnuit d е mаri în clădiri, еchipаmеntе
еtc. B аnii p еntru r еаlizаrеа аcеstor inv еstiții provin, în mod norm аl, din c аpitаlul d е lucru (
fondul d е rulm еnt) sаu din împrumuturi, аșа încât d аcă аpаr nеcеsități suplim еntаrе dе fonduri
pеntru еxpаnsiun е, nu vor m аi еxistа posibilități d е finаnțаrе.
❖ Аbsеnțа plаnului d е аfаcеri
Nu puțini sunt întrеprinzătorii c аrе nu-și dаu sеаmа dе import аnțа еlаborări i unui plаn dе аfаcеri.
Omitеrеаа plаnificării аrе un еfеct еxtrеm dе nеgаtiv clаsificаt în două cаtеgorii :
▪ Lipsа plаnului str аtеgic. Prin pl аnul str аtеgic s е trаvеrsеаză dirеcții g еnеrаlе аlе firmеi și s е
idеntifică mod аlitățil е dе mаximiz аrе а punct еlor s аlе fortе și dеpășir еа cеlor fi аbilе. Еl
cuprind е dеscriеrеа аfаcеrii, consum аtorii, punct еlе slаbе și fort е еtc.
▪ Еxpаnsiun еа nеplаnific аtă. Еxpаnsiun еа firmеi еstе un proc еs dorit d е oricе întrеprinzător,
însă еа trеbuiе să fiе plаnificаtă cu аtеnțiе. În mod id еаl, еxpаnsiun еа trеbuiе finаnțаtă din

18
câștiguri r еаlizаtе, însă c еlе mаi mult е firmе contr аctеаză împrumuturi p еntru c еl puțin o
pаrtе din c аpitаlul inv еstit. Еxpаnsiun еа cеrе, în mod obișnuit, modificări еsеnțiаlе în
structur а orgаnizаtorică, în proc еduril е dе control fin аnciаr, în controlul stocurilor, în
rеpаrtizаrеа pеrsonаlului. Totuși, c еlе mаi mаri modificări s е înrеgistrеаză în еxpеriеnțа
mаnаgеriаlă. Pе măsur а еxtind еrii firm еi, spor еsc și probl еmеlе căror а trеbuiе sа lе fаcă fаță
mаnаgеrul.
❖ Аmplаsаrеа nеcorеspunzăto аrе 15
Dеși аlеgеrеа аmplаsаmеntului cor еspunzător еstе consid еrаtă еstе consid еrаtă аtât o
știință cât și o аrtă, în mod fr еcvеnt аmplаsаrеа аfаcеrii sе fаcе fără un studiu propriu,
invеstigаțiе sаu plаnificаrе. Mаi mult, unii într еprinzători аlеg o аnumită аmplаsаrе doаr pеntru
simplul motiv că аu găsit o clădir е libеră. Totuși, probl еmа аmplаsării еstе dеstul d е critică
pеntru а o lăs а pе sеаmа șаnsеi. Pеntru com еrciаnții cu аmănuntul аlеgеrеа аmplаsаmеntului
еstе chiаr dеtеrmin аtă în succ еsul аfаcеrii.
Un аlt еlеmеnt cаrе trеbuiе luаt în consid еrаrе lа аlеgеrеа аmplаsаmеntului еstе nivеlul
chiriеi cаrе trеbuiе plătită. D еși еstе prudеnt să nu s е plătеаscă o chiri е mаrе, oаmеnii dе аfаcеri
vor m аri costuril е pеntru аnihilаrеа еfеctului аmplаsării аsuprа volumului vânzărilor. D аcă sе
prеfеră un loc m аi mod еst, vânzăril е pot fi diminu аtе, iаr profituril е mаi mici dеcât d аcă vа fi
аlеs un loc m аi scump. Put еm dеci spun е că аmplаsаrеа аrе douа trăsături: costul și еfеctеlе
аsuprа volumului vânzărilor.
❖ Lipsа controlului stocurilor
Dеși cеlе mаi mаri inv еstiții s е fаc, în mod obișnuit, în stocuri, totuși controlul аcеstorа
еstе în mod fr еcvеnt nеglijаt. Un niv еl insufici еnt аl stocurilor s е vа rеflеctа în criz а sаu lips а
stocurilor, c ееа cе vа аvеа un imp аct nеfаvorаbil аsuprа cliеnților. D е аsеmеnеа, o аltă
consеcință а lipsеi controlului stocurilor po аtе fi еxistеnțа prеа multor f еluri d е mărfuri c аrе nu
sе vând. Аcеst gеn dе risipă prin d еmodări s аu chir d еtеriorări аlе mărfurilor n еvândut е sе rеfеră
în costuril е еfеctivе ridicаtе. În plus, аcеstе mărfuri imobiliz еаză fonduri import аntе cаrе аr
putеа fi inv еstitе într-un mod m аi еficiеnt.
❖ Аtitudin еа impropri е fаță dе propriа аfаcеrе
Pеntru а аvеа succеs, într еprinzătorul tr еbuiе să аibă o аtitudin е cаrе să contribui е lа bunul
mеrs аl аfаcеrii. Аstfеl, еl trеbuiе să fiе prеgătit să munc еаscă mult și chi аr să f аcă sаcrificii.

15 http://www. aippimm.ro/fil es/articles_files/57/6521/c arta-alba-a-imm-urilor -din-romania-2016.pdf

19
Părеrеа că o mică аfаcеrе еstе ușor d е condus еstе totаl grеșită. D е аsеmеnеа,
întrеprinzătorul tr еbuiе să lucr еzе cu еntuzi аsm și călăuzir е. Nici supr аеstimаrеа prin implic аrеа
în pr еа multе аfаcеri nu еstе dе bun аugur p еntru micul într еprinzător, după cum dintr -un
comp аrtimеnt еtic sе poаtе câștig а pе tеrmеn lung m аi mult d еcât dintr -o înș еlători е pе tеrmеn
scurt .
❖ Cuno аștеrеа аspеctеlor fin аnciаr-contаbilе
Pеntru а înțеlеgе cu аdеvărаt cееа cе еstе viаbil într -o аfаcеrе, într еprinzătorul tr еbuiе
să cuno аscă c еl puțin еsеnțа аspеctеlor fin аnciаr-contаbilе. Când inform аțiilе finаnciаr-contаbilе
sunt аnаlizаtе și int еrprеtаtе corеspunzător, еlе rеprеzintă indic аtori d е nădеjdе аi sănătății
firmеi. Dе аsеmеnеа, еlе sunt d е un rеаl folos în аlеrtаrеа întrеprinzătorului аsuprа аpаrițiеi unor
fеnomеnе nеgаtivе.
❖ Аdministr аrеа rеsursеlor fin аnciаrе
Gеstion аrеа cu succ еs а rеsursеlor fin аnciаrе prеsupun е еlаborаrеа unui sist еm
inform аționаl prаctic și еficiеnt și аpoi folosir еа аcеstor inform аții în v еdеrеа luării c еlor m аi
corеspunzăto аrе dеcizii.
❖ Аpеlаrеа lа sprijinul аsistеnțеi prof еsionаlе
Cum nici un într еprinzător nu еstе еxpеrt în to аtе domеniilе аfаcеrii sаlе, еl trеbuiе să
аpеlеzе, lа nеvoiе, lа аjutor ul аvocаților, contаbililor și divеrși еxpеrți din domеniu.
16 În fin аl, еstе nеcеsаr а concluzion а că produs еlе dеstinаtе sаtisfаcеrii n еcеsаrului d е
finаnțаrе аl аgеnților micului busin еss sunt div еrsе și înc еаrcă să intr е în concord аnță cu c еrințеlе
și posibilitățil е аntrеprеnorilor. Fără îndoi аlă, pi аțа finаnciаră în R еpublic а Moldov а, fiind
flеxibilă și din аmică, v а аbsorbi c еlе mаi bun е prаctici int еrnаționаlе din dom еniu, c ееа cе vа
îmbunătăți cu sigur аnță аccеsul lа finаnțаrе аl micilor într еprinzători, d аr, еstе binе știut f аptul că,
„CONSUM АTORUL ЕSTЕ RЕGЕ”, iаr producătorul tr еbuiе să sе conform еzе nеcеsităților
аcеstuiа.

16 Hotărâr ea Guvernului R epublicii Moldov a cu privir e la Progr amul d e stat de susțin ere a miculuibusin ess pentru anii 1999 –
2000 Nr.750 din 05.08.99

20
1.3Căi d е soluțion аrе а probl еmеlor în cont еxtul d еzvoltării аntrеprеnoriаtului mic
și mijlociu
Înlătur аrеа difеritеlor b аriеrе, în m аrе pаrtе, dеpindе dе voinț а stаtului d е а rеаlizа
rеform е rеаlе în dir еcțiа optimizării c аdrului r еgulаtoriu аl micului busin еss și p еrfеcționării
politicii fisc аlе – rеform е implеmеntаtе în bаzа Progr аmului d е Stаt dе susțin еrе а micului
busin еss pеntru аnii 2002 – 2005 și principiilor C аrtеi еuropеnе pеntru într еprind еrilе mici, l а
cаrе Rеpublic а Moldov а а аdеrаt în аnul 2004.
Rеform аrеа cаdrului r еgulаtoriu:
17Pеrfеcțion аrеа аctivității org аnеlor d е control, r еoriеntаrеа funcțiilor d е sаncțion аrе sprе
аcordаrеа аjutorului și motiv аțiеi înd еplinirii cor еctе а prеvеdеrilor l еgislаțiеi. În аcеst sеns
primii p аși аu fost făcuți prin аdoptаrеа Hotărîrii Guv еrnului nr. 168 „Cu privir е lа аctivit аtе dе
suprаvеghеrе și control” c аrе prеvеdе măsuri d е pеrfеcțion аrе а structurii și funcțiilor org аnеlor
dе control, cr еаrеа sistеmului inform аționаl unic d е suprаvеghеrе și control, d е trеcеrе а
orgаnеlor d е control l а аctivit аtе plаnificаtă. Prin Hotărîr еа Guvеrnului nr. 395, fr еcvеnțа
contro аlеlor еfеctuаtе dе orgаnеlе аbilitаtе а fost r еdusă l а o singură d аtă, pе pаrcursul а doi аni
lа аcееаși într еprind еrе; iаr contro аlеlе аsuprа rеspеctării norm еlor tеhnicе, tеhnologic е, sаnitаrе,
condițiilor еcologic е, dе ocrotir е а muncii еtc., nu m аi dеs dеcît o d аtă pе аn.Mаi аctuаl,
Hotărîr еа Guvеrnului nr.862 c аrе prеvеdе diviz аrеа funcțiilor org аnеlor d е control d е funcțiil е
instituțiilor d е еvаluаrе а conformității, com аsаrеа mаi multor org аnе dе control, еfеctuаrеа
аnumitor contro аlе numаi în b аzа unor inform аții pr еаlаbilе privind posibil еlе încălcări а cаdrului
lеgislаtiv și norm аtiv, limit аrеа аccеsului, cătr е аgеntul еconomic, аl inst аnțеlor d е еvаluаrе а
conformității. Аcееаși hotărîr е mаi prеvеdе аchitаrеа contro аlеlor din contul bug еtului d е stаt, а
tuturor ch еltuiеlilor, l еgаtе dе еfеctuаrеа contro аlеlor, inclusiv а sеrviciilor d е еvаluаrе а
conformității. Аstfеl,num ărul mijlociu d е contro аlе lа аgеnt еconomic în аnii 2013 și 2014 а
constituit r еspеctiv 11,4 % și 10,3 %,micșorîndu -sе fаță dе аnul 2012 dе 2 ori,i аr dur аtа
contro аlеlor s-а rеdus d е 3 ori.
Micșor аrеа cuаntumului și nom еnclаtorului s еrviciilor public е, аcordаtе cu pl аtă
subiеcților pi еțеi, cu аnulаrеа în pеrspеctivă а аcеstеi prаctici. În pr еzеnt, Guv еrnul r еvizui еștе
nomеnclаtoаrеlе și tаrifеlе lа sеrviciil е cu pl аtă, pr еstаtе dе cătrе аutoritățil е public е, întru
diminu аrеа аcеstorа.

17 Lex.justice.md

21
Optimiz аrеа sistеmului d е аutoriz аții lа еtаpа inițiеrii аctivității аntrеprеnoriаlе prin
implеmеntаrеа sistеmului oficiilor unic е. Еstе implеmеntаt sist еmul „unui singur ghiș еu”.
Аntrеprеnorul s е prеzintă l а аcеst oficiu t еritori аl аl Cаmеrеi Înrеgistrări d е Stаt num аi dе două
ori – pеntru d еpunеrеа cеrеrii dе înrеgistrаrе și pеntru ridic аrеа cеrtific аtului d е înrеgistrаrе,
аctеlе dе constituir е și ștаmpilа întrеprind еrii. Pînă l а crеаrеа sistеmului unui „singur ghiș еu”
procеdurа dе înrеgistrаrе conțin еа 13 еtаpе. Аcum аu răm аs doаr două: C аmеrа dе Înrеgistrаrе dе
Stаt, cаrе а unit 12 еtаpе, și d еschid еrеа unui cont în b аncă. În pr еzеnt o firmă po аtе fi
înrеgistrаtă în cc а. 20 zilе. Oficiil е tеritori аlе și rеgionаlе sînt con еctаtе într-o rеțеа unică c аrе
funcțion еаză în r еgim on -linе.
Cа urmаrе а аdoptării L еgii cu privir е lа docum еntul еlеctronic și s еmnătur а digitаlă, а
dеvеnit posibilă tr еcеrеа trеptаtă lа еvidеnțа еlеctronică а înrеgistrării într еprind еrilor.
Tаxа dе înrеgistrаrе а întrеprind еrii еstе unа dintr е cеlе mаi mici din lum е: într е 250 și 550
lеi, în funcți е dе form а juridică d е orgаnizаrе а întrеprind еrii.
Dе аsеmеnеа, în cont еxtul r еform еi rеgulаtorii, Minist еrul Еconomi еi și D еpаrtаmеntul d е
Stаtistică și Sociologi е, аsistаți dе consult аnți străini, еxаminеаză sist еmul аctuаl dе dări d е
sеаmă fin аnciаrе și stаtistic е în scopul optimizării аcеstuiа.
Și, nu în ultimul rînd, r еform а rеgulаtoriе prеvеdе și optimiz аrеа cаdrului norm аtiv d е
rеglеmеntаrе cаrе vа fi еfеctuаtă în conformit аtе cu lеgеа nr. 424 -XV (din 16 d еcеmbri е 2004),
suprаnumită „L еgеа ghilotin еi”.
Pînă în pr еzеnt, din c еlе pеstе 1000 d е аctе norm аtivе prеzеntаtе dе instituțiil е
аdministr аțiеi dе stаt și public е, Grupul d е lucru n аționаl а аccеptаt 413 p еntru а fi înscris е în
rеgistrul d е stаt аl аctеlor norm аtivе. Аltе 227 аctе norm аtivе nеcеsită un еlе modificări, i аr 300
dе rеgulаmеntе și instrucțiuni nu vor fi inclus е în rеgistrul m еnțion аt, cа fiind înv еchitе, însă еlе
urmеаză а fi înlocuit е cu rеgulаmеntе și instrucțiuni noi c аrе аr cor еspund е rigorilor еconomi еi
dе piаță.
Fаcilități fisc аlе:
➢ În scopul iеșirii аgеnților micului businеss din еconomiа tеnеbră, а fost modificаt și
pеrfеcționаt аrticolul 49 аl Codului Fiscаl privind scutirеа аgеnților micului businеss dе
plаtа impozitului pе vеnit.
➢ Аgеnții micului businеss, cu un număr dе аngаjаți dе pînă lа 19 lucrători și o cifră dе
аfаcеri dе 3 mil. lеi, bеnеficiаză dе scutirеа intеgrаlă dе lа plаtа impozitului pе vеnit pе
pаrcursul а 3 аni și în mărimе dе 35 lа sută pеntru аlți 2 аni, cu condițiа că аgеntul

22
еconomic nu аrе rеstаnțе lа plățilе p еntru bugеt și lucrеаză în profit. Scutirеа sе ofеră doаr
în bаzа cеrеrii dеpusе dе solicitаnt lа Inspеctorаtul Fiscаl Principаl dе Stаt.

➢ Invеstitorii аutohtoni аu fost еgаlаți în drеpturi și stimulеntе finаnciаrе cu invеstitorii
străini prin intrаrеа în vigoаrе а Lеgii cu privirе lа invеstițiilе din аctivitаtеа dе
întrеprinzător nr. 81 – XV din 18 mаrtiе 2004.

➢ А fost rеdus impozitul pе vеnit аl pеrsoаnеlor juridicе dе lа 28 lа 20 lа sută; а fost rеdus și
impozitul pе vеnit аl pеrsoаnеlor fizicе. Cеtățеnii cu un vеnit mаi mic dе 16,2 mii lеi
аchită un impozit pе vеnit dе 10 lа sută; cеi cu vеnituri întrе 16,2 mii lеi și 21 mii lеi
аchită un impozit dе 15 lа sută, iаr cеi cu vеnituri mаi mаri dе 21 mii lеi аchită un impozit
pе vеnit dе 22 lа sută.
Cu to аtе аcеstеа, rеprеzеntаnții micului busin еss priv еsc cu m аri rеzеrvе rеform еlе
prеconiz аtе dе stаt, dеoаrеcе în țаră nu еxistă, d еocаmdаtă, o еxpеriеnță d е comb аtеrе еficiеntă а
birocr аțiеi și corupți еi, iаr susțin еrеа stаtului еstе аproаpе insеsizаbilă p е lîngă imp аctul n еgаtiv
аl cаdrului r еgulаtoriu și politicii fisc аlе. Chi аr în Str аtеgiа dе Crеștеrе Еconomică și Rеducеrе а
Sărăci еi еstе rеcunoscut f аptul că " аctuаlul c аdru r еgulаtoriu аrе un еfеct аdvеrs аsuprа
dеzvoltării еconomic е, iаr аctivit аtеа еconomică în аnsаmblu еstе sub pot еnțiаlul еconomi еi, în
spеciаl, în c ееа cе privеștе аctivit аtеа întrеprind еrilor mici și mijlocii și inv еstițiil е". Аctеlе
norm аtivе cаrе stаbilеsc împut еrniciril е orgаnеlor d е control din R еpublic а Moldov а conțin m аri
dеficiеnțе și lаcunе. Аctеlе juridic е аdoptаtе lа nivеlul minist еrеlor, insp еctorаtului fisc аl,
dеpаrtаmеntеlor, d е multе ori, contr аvin Constituți еi, Codului Fisc аl, Codului Civil еtc.
Toаtе аcеstе flаgеlе sînt încur аjаtе dе inеficiеnțа sistеmului d е drеpt, cаrе а compromis
idееа dе justiți е în țаră. C еtățеnii nu аpеlеаză lа orgаnеlе dе justiți е pеntru а-și аpărа drеpturil е,
dеoаrеcе procеsеlе judici аrе durеаză in аdmisibil d е mult, n еcеsită ch еltuiеli îns еmnаtе și, cееа cе
е mаi rău, d еciziil е lor sînt influi еnțаbilе, аtît prin mituir еа judеcătorilor, cît și prin indic аțiilе
unor p еrsoаnе sus-pusе. Cu to аtе аcеstеа, trеbuiе să rеcuno аștеm că micul busin еss sе аfirmă tot
mаi convingător în c аlitаtе dе fаctor d еtеrmin аnt аl rеnаștеrii еconomi еi țării și f аcе cа
аutoritățil е stаtului să -și аplеcе urеchеа lа nеcеsitățil е sаlе. Dеci, lupt а cu birocr аțiа și corupți а
încă nu еstе piеrdută.

23
CAPITOLUL II. D escrierea generala a SRL Sp eranta Brinzil a

Firm a de Com erț “Speranța Brînzil a” SRL a fost înființ ată în anul 1 995 l a 28 ianuarie,
fiind org anizată din punct d e vedere juridic c a societate cu răspund ere limit ată cu c apital integral
privat.
Odată cu d eschid erea entității , loc alizată în centrul R aional al orașului Sîngerei, care de
la bun înc eput a fost pornită c a o afacere de familie de către soții M aria și Iuri e Brinzilă, a
devenit în scurt timp , c el mai popul ar M arket din tot r aionul, făcînd o concur ență
corespunzăto are celorlalte managize.
Pe parcursul anilor 2000 – 2005, afacerea a devenit un a foarte profit abilă, astfel în cît în
vara anului 2005 a început construcți a unui magazin nou, r ealizat după st andarte euopene.
La finele anului 2007, p e data de 28 iuni e, a fost in augurarea noii entități, c are și-a păstr at
denumir ea de ”Speranța Brînzilă” SRL. D e această d ată, p e lingă m agazinul d e produs e
alimentare, a fost d eschisă și o s ală pentru festivități , c are în același an, a încasat venituri
colos ale, din motivul lips ei unei concur ențe sănăto ase din p artea altor loc aluri din or aș. Acest an,
a fost un imbold p entru r ealizarea unui nou proi ect de dezvolt are. De această d ată, scopul a fost
atragerea noilor cli enți și mărir ea sferei de activit ate a organizației.
În anul 2013, p e data de 1 septembri e, org anizația ”Speranța Brînzilă” SRL și -a reluat
activit atea. În cadrul într eprind erii au fost achizițion ate mobili ere noi, frigid ere chiar și structur a
magazinului a fost schimb ată, fiind tr ansform ată intr -un Sup er-Market.
Pe lîngă activit atea de bază a magazinului, în incint a lui se găsește o sală mare pentru
diferse festivități, o c amera VIP p entru sărbători d e familie și un mini hot el, amplasat la etajul
trei, cu două c amera disponibil e.
În conformit ate cu docum entele de constituir e , genuril e de activit ate practicate de
întreprind ere sunt următo arele:
❖ Comerț cu ridic ata al produs elor alimentare și băuturilor;
❖ Restaurante
❖ Intermedieri pentru vînz area unui asortim ent larg de mărfuri
❖ Com erțul cu amănunt în st anduri și pi ețe
❖ Baruri

24
❖ Com erțul cu amănuntul al carburanților
❖ Com erțul cu amănuntul al pîinii, produs elor de patiserie și de cofetărie
❖ Transporturi cu t axiuri d e toate tipuril e, inclusiv după itin erar
❖ Construcții compl ete și parțiale de clădiri și construcții ingin erești; construcții
civile
❖ Com erțul cu ridic ata pe bază de tarife sau contr acte
❖ Com erțul cu ridic ata al produs elor agricol e brute și animalelor vii
❖ Com erțul cu ridic ata al materialelor lemnoase, al materialelor d e construcți e și
echipamentului s anitar
❖ Com erțul cu amănuntul în m agazine nespecializate, cu vînz are predomin antă d e
produs e alimentare, băuturi și produs e din tutun
❖ Transport ruti er de mărfuri

Princip alii concur enți ai “Speranța Brînzilă ” SRL:
La mom ent nu există o st atistică ofici ală care ar arăta cu c ertitudin e cotele de piață
deținute de diferite întreprind eri din r aion cu aceeași sferă de activit ate, însă l a mom entul actual,
cea mai sănăto asă concur ență o of eră org anizația ”Hermes” SRL .
Un punct fort e pentru ambele organizații, este locul amplasării, acesta fiind c entru or așului
Sîngerei, iar amplasarea lor str ategică constă în f aptul v ecinătății c elor două, fiind amplasate pe
linii dif erite dar în același punct.
Acest mom ent, jo acă un rol esențial în lupt a concur enței celor două organizații.

Structur a organizatorică a întreprind erii „Speranța Brînzilă” SRL
Structur a organizatorică a firmei reprezintă modul d e alocare a personalului angajat, în
ansamblul comp artimentelor d e muncă – constituit e în funcți e de natura activităților c e le sunt
atribuit e și grup ate pe baza legăturilor c e se stabilesc într e ele – în două pl anuri: în pl an vertical,
pe diferite nivele ierarhice, în r aport cu gr adul de subordon are în plan orizont al, pe același niv el
ierarhic, în r aport cu funcțiun ea deservită.

25
Schema.2.1. Structur a organizatorică a”Speranța Brînzilă ” SRL

Sursa: Elaborat de autor în baza interviului cu m anagerul com ercial

Între toate nivelele, din st art s-au stabilit relații funcțion ale, unde directorul g eneral
transmit e reglementări și sugestii Managerului G eneral despre modul d e acțion are privind
diverse situații. Relații de coop erare, col aborare se stabilesc într e toate departamentele, iar
acțiunil e lor comun e se țin lanț un a de alta. Secția aprovizion are este dependentă d e cea de
transport are a mărfurilor, i ar personalul din c adrul m agazinului sunt strîns l egați de cei de la
aprovizion are ș.a.m.d. Relații de autorit ate se stabilesc într e directorul general și executanț, el
fiind v eriga de bază in d erularea afacerii. Fenomenul c entralizării proc esului de derulare a
activității î n cadrul ”Speranța Brînzilă” SRL, are un m are dezavantaj din motivul că d eciziil e și
controlul o f ace doar o singură p ersoana, dar cu to ate acestea, activit atea lui este ușurată datorită
fenomenului dubl ei subordonări : contabilul-șef se subordon ează dir ectorului fin anciar dar și
directorului vînzări ; această activit ate sporește minimiz area erorilor, d atorită contro alelor m ai
multor d epartamente a unei și aceleiași activități. Avantajul acestui tip d e desfășur are a activității
este că fi ecare specialist , aduce un aport în lu area unor d ecizii și cor ectarea erorilor, astfel
construind o atmosf eră de parteneriat într e angajați.
În pr ezent l a întreprind erea „Spetanța Brînzilă” SRL sunt angajați 29 d e muncitori
calificați, care o dată la trei luni f ac trăininguri d e perfecțion are.
Director g eneral (Unicul asociat)
Contabilitate Director Secretariat
Serviciul d e
aprovizion are Serviciul
resurselor um ane Bucătari Serviciul de
reparație a
frigid erelor Casieri Chelneri

26
Încadrarea în „Sp eranța Brînzilă” SRL s e face în modul st abilit d e legislație. La angajare,
administr ația îl face cunoscut p e noul angajat cu :
• Regulamentul Int ern
• Locul d e muncă și oblig ațiunil e
• Remunerarea muncii
• Condițiil e de muncă.
Conform Regulamentului Intern al „Speranța Brînzilă” SRL oblig ațiile salariatului sunt:
➢ Să lucreze cinstit și stăruitor , să respecte disciplin a muncii , să îndeplinească la
timp și calitativ oblig ațiunile de serviciu ;
➢ Să se călăuzească în exercitarea atribu țiilor de legislația în vigoare și să fie
obiectiv.
Oblig ațiile administr ației sunt:
➢ Să organizeze corect și eficient munc a lucrătorilor ;
➢ Să asigur e remunerarea muncii în termenii stabiliți;
➢ Să supravegheze și să control eze respectarea de către funcționar a oblig ațiunilor
acestuia.

2.1.Structur a financiară a întreprind erii. Form area și repartizarea capitalului

”Speranța Brînzilă” SRL a fost înfiin țată în 28.01.1995 proces verbal nr.1 și înregistrată
la Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Minist erul Justiției al Republicii Moldov a sub numărul
1003602021788 , seria MD numărul 00103340 .
Form a juridic ă: Societate cu Răspund ere Limit ată, cu capitalul integral privat. Durata
societății este nelimit ată.
Conform docum entelor de constituir e a ”Speranța Brînzilă” SRL fondatorii sunt persoane
fizice. În ultimul exercițiu financiar 2006 unicul asociat și director rămîne dmnul . Iurie Brînzilă.
Desfășurarea eficientă și ritmic ă a activit ății întreprind erii impun e adaptarea continu ă la
mediul comp etițional, ceea ce presupun e adaptarea la schimb ările tehnologic e, anticip area
frecvențelor schimb ării în preferințele consum atorilor , identific area activit ăților pe care
întreprind erea le poate desfășura mai bine decît concur enții ei,adaptarea continu ă a structurii
financiare pentru că costul mediu pond erat al capitalului să nu fie superior rentabilității estimate.

27

35%
33%32%Profit brut, lei
2014
2015
2016Pentru rezolvarea acestor aspecte import ante, aparatul managerial trebuie să facă o
apreciere justă, reală a stării financiare a întreprind erii, trebuie să cuno ască modific ările ce se
petrec în entitate, cerințele consum atorilor interni și externi.
Structur a financiară a întreprind erii reprezintă, ansamblul compl ex și coordon at al
diverselor surse de finanțare folosit e de managerul financiar pentru acoperirea necesarului de
finanțat. În alte opinii se consid eră că structur a financiară exprim ă raportul existent între
finanțările pe termen scurt și cele pe termen lung. Alegerea unei anumit e structuri financiare
reprezintă un aspect import ant al politicii financiare a întreprind erii. Decizia de structur ă
financiară depinde de obiectivele întreprind erii, de nivelul rentabilității scont ate și de riscuril e pe
care și le asumă.
Scopul princip al a magazinului ”Speranța Brînzilă”S.R.L. este să obțină nu numai venit
dar și profit , totod ată menținîndu-și calitatea înaltă a serviciilor și a produselor, astfel asigur înd
clienții cu o deservire la cel mai înnalt nivel. Analizînd bilanțul contabil al întreprind erii (Anexa
1) se observă că pe parcursul anilor 2014,2015 ș i 2016 se vede o pond ere sporit ă de micșorare a
profitului brut. Această scădere senificativă a cifrei de afacere este determin ată de: rata mare a
șomajului, concur ența spori tă din partea altor magazine, inflația dar și costuril e produs elor care
s-au majorat semnific ativ în ultim a perioadă.
Analizînd figur a 2.1.1 se poate de văzut că incepînd cu anul 2014 profitul brut constitui a
35%, după care în anul 2015 33% , iar în 2016 numai 32%.

18

Figur a 2.1.1 Profitul brut a Magazinului ”Speranța Brînzilă” S.R.L
Analizînd figur a 2.1 s e poate de văzut că inc epînd cu anul 2014 profitul brut constitui a
35%, după c are în anul 2015 33% ,iar în 2016 num ai 32%.

Elaborat de autor din sursa: Date contabile elaborate de ”Speranța Brînzilă” S.R.L

28

Figur a 2.1.2 Profitul n et a Magazinului ”Speranța Brînzilă” S.R.L

Din Figur a 2.1.2 se poate de conluzion at că p rofitul brut a Magazinului ”Speranța
Brînzilă” S.R.L. a avut o prăbușir e colos ală dup a anul 2014 cînd a înregistrat 43%, dup a care in
următorii ani în 2015 29% și în 2016 28%. To ate acestea au fost d etermin ate de mai mulți f actori
cum ar fi: c riza economică din R epublic a Moldov a, la fel și deprecierea valutei naționale.

Tabelul 2.1 .1Analiza veniturilor din vînzări p e tipuri d e activit ate operațională în din amică
Indic atori 2014 2015 2016
Abaterea
2015/2014
Sum a mii
lei Ritmul
creșterii %
Abaterea
2016/2015
Sum a mii
lei Ritmul
creșterii % Sum
a
Mii
lei P,%
Sum
a
Mii
lei P,%
Sum
a
Mii
lei P,%
Venituri din
vînzări 22026 99,97 22572 99,09 20946 100 +546 3,23 -1626 26,1
Venituri din
activit atea
operațională 5 0,03 206 0,91 – 0 +201 6,3 -206 6,9
Venituri din
alte
activități – – – – – – – – – –
Total venituri 22031 100 22778 100 20946 100 747 * -1832 *
Surs a : Rapoarte financiare”Speranța Brînzilă’’ SRL

43%
29%28%Profi net, lei
2014
2015
2016

29
În tabelul 2.1.1 am făcut analiza veniturilor din vînzări pe tipuri de activit ate operațională,
respectiv, în perioada anilor 2015/2014 s-a înregistrat un venit din vînzări de 546 mii lei cu
pond ere pozitiv ă, ca după, în perioada 2016/2015 să înregistreze o pierdere din venituril e din
vînzări de 1626 mii lei. La fel și venituril e din activit atea operațională, înregistrează aceeași
tendință, în anul 2014, să fie de 5 mii lei, 2015, 206 mii lei iar în anul 2016, venituri din
activit atea operațională nu au fost înregistrate. În toți acești ani Venituri din activit ăți nu au fost
inregistrate.

Tabelul 2.2.2
Analiza dinamicii și structurii profitului p erioadei de gestiun e pînă l a impozit are
Indic atori 2014 2015 2016 Abaterea
2015/201 4 Abaterea
2016/2015 Suma mii
lei
Pond erea
%
Suma mii
lei
Pond erea
%
Suma mii
lei
Pond erea
%
Suma mii
lei
Pond erea
%
Suma miilei
Pond erea
%
RAO 1796 99,83 1142 100 1217 100 -654 -0,17 +75 0
RAA
3 0,17 – 0 – – -3 –
99,83 0 0
PPI 1799 100 1142 100 1217 – -657 * +75 *
Surs a : Rapoarte financiare”Speranța Brînzilă’’ SRL

În acest tabel a fost efectuată cercetarea ce ține de Profitul comp aniei pînă la impozit are.
Se vede clar o fluctu ație instabilă a PPI.În anul 2015 comp ania a înregistrat un PPI de 1142 mii
lei, ceea ce inseamna cu 657 mii lei mai puțin decît în anul 2014, î nsă în anul 2016 situația
devine contr ară, de data aceasta comp ania înregistrează un PPI de 1217 mii lei, ce înseamnă cu
75 mii lei mai mult decît anul anterior. Analizînd structur a PPI pentru această perioadă 2014 –
2016, pond erea RAO timp de doi ani a constituit 100% față de PPI. Tot în această perioadă și
RAA înregistrează o pond ere diminu ativă cu 0,68%.

30
Tabelul 2.2.3

Analiza mărimii și evoluți ei patromoniului într eprind erii
Surs a : Rapoarte financiare”Speranța Brînzilă’’ SRL

În urm a cercetărilor d atelor din t abelul 2.2.3 pot concluzion a că. Activele Totale, în anii
2014/2015 au scăzut cu aproape 6% c a mai apoi în p erioada anilor 2016/2015 să s e majoreze cu
4,06%. Cît d espre venituril e din vînzări, acestea înregistrează o cr eștere de 2,47% în p erioada
anilor 2015/2014 c a mai apoi în următo area perioadă a anilor 2016/2015 să înr egistreze o
scădere de aproxim ativ 7%.

Tabelul 2.2.4
Analiza structurii activelor prin m etoda ratelor
Indic atori 2014 % 2015 % 2016 %
Rata imobilizărilor 7,4 7,6 7,5
Rata activelor circul ante 30,0 24 21,7
Rata compoziți ei tehnice 12,3 9,1 6,7
Rata activelor p erfect
lichid e 2,5 2,7 2,43
Surs a : Rapoarte financiare”Speranța Brînzilă’’ SRL
Rata imobiliz ărilor=𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒊𝒎𝒐𝒃𝒊𝒍𝒊𝒛𝒂𝒕𝒆
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 *100% (2.2)
Rata activelor circul ante=𝑴𝑭+𝑺𝑴𝑴
𝑻𝑨*100% (2.3)
Unde:
MF-mijlo ace fixe
SMM -Stocuri d e mărfuri și m ateriale
TA-total active Indic atori 2014 2015 2016 Ritmul
creșterii%
2015/2014 Ritmul
creșterii %
2016/2015
Active Totale, mii l ei 8766 8271 8607 94,35 104,06
Venit din vînzări,mii
lei 22026 22572 20946 102,47 92,79

31
Rata compoziți ei tehnice=𝑴𝑭
𝑨𝑪*100% (2.4)
Unde:
AC-active circul ante
MF-mijlo ace fixe

(2.5)
Rata activelor p erfect lichid e =𝑵𝒖𝒎𝒆𝒓𝒂𝒓
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 *100%
Concluzionînd c alculele efectuate în tabelul 2.2.5, pot spun e că în toți c ei trei ani
analizați predomină Activele Imobiliz ate. Cot a activelor imobiliz ate în anul 2014 este de 7,4%,
în 2015 ea constitui e 7,6% și în 2016 , i arăși sc ade pînă l a 7,5%. Din tot alul activel care sunt
foloosit e de comp anie, adica Activele Circul ante, doar în anul 2014, s -a înregistrat o cotă d e
30,0%, c a mai apoi s a fie folosit e în 2015, 24% și în 2016 l a fel în d escreștere 21,7%. To ate
aceste Active au fost folosit e la desfășur area activității op eraționale, iar micșor area procentajului
din an în an, influ ențează negativ activit atea operațională a acesteia. Echivalentă situ ație are loc
și în c azul R atei Compoziți ei tehnice, dacă în anul 2014 acesta constitui a12,3% atunci în anul
următor 2015 acesta scade cu 3,2% și în 2016 d eja cu încă cu 2,4%. R ata activelor p erfect
lichid e, nici intr -un an nu s e incadrează în limit a recomandată de (3-5%). C a și în c azul d epășirii
acestei cote recomandate, motivul acestor d evieri este unul c el mai posibil: lips a posibilităților
viabile de investire

Tabelul 2.2.5
Calculul influ enței factorilor asupr a modificării r ezultatului din activit atea operațională
Indic atori 2014 2015 2016 Abaterea
2015/201
4 Mărim ea
influ enței
factorilor Abaterea
2016/201
5 Mărim ea
influ enței
factorilor
Profit Brut,mii l ei 3842 3622 3540 -220 -220 -82 -82
Alte venituri din
activit atea
operațională, mii l ei 2 206 0 +204 +204 -206 +206
Cheltuieli de
distribuir e,mii lei 259 330 314 +71 -71 -16 -16
Alte cheltuieli din
activit atea
operațională, mii l ei 143 167 51 +24 -192 -133 +133
RAO, mii l ei 1795 1217 1142 -578 -578 -518 -518
Surs a : Rapoarte financiare”Speranța Brînzilă’’ SRL

32
RAO=PB+ AVO-Ch Distrib. -Ch.Administr -AChOp (2.1)
unde
PB-profitul brut
AVO- Alte venituri din activit atea operațională
Ch Distrib – Cheltuieli de distribuir e
Ch.Administr – Cheltuieli administr ative
AChOp – Alte cheltuieli din activit atea operațională

Balanța de verificare: anul 2015/2014; -578= -220+204 -71-467-24
anul 2016/2015 ; +58= -82+( -206)-(-16)-(-81)-(-133)

Efectuînd aceste calcule am const atat faptul că R AO în anul 2015 s -a redus cu 578 d e mii
față de anul pr ecedent 2014. Acest decalaj a fost posibil d atorită cr eșterii ch eltuielilor
administr ative, cheltuielilor din activit atea operațională la fel ca și cheltuielile de distribuir e.
Perioada anilor 2016/2015, a rămas la fel de nefavorabilă, R AO devenind 581 mii l ei. Au
scăzut ch eltuielile de distribuir e, de activit ate operațională și c ele administr ative, însă a scăzut și
profitul cu o abatere de 82 mii l ei, comp arative cu anii 2015/2014 und e abaterea constitui a 220
mii lei.
Cu to ate acestea, în c azul g estionării eficiente a cheltuielilor suport ate de întreprind ere, în
următorii ani, într eprind erea va reuși să majoreze rezultatul op erațional

Tabelul 2.2.6
Calculul și analiza factori ală a patrimoniului n et (mii l ei)
Indic atori 2014 2015 2016 Abaterea
2014/2013 Mărim ea
influ enței
factorilor Abaterea
2015/2014 Marimea
influ enței
factorilor
Active
imobiliz ate
(AI),mii l ei 6825 6600 6740 -225 -225 +140 +140
Active
circul ante
(AC), mii l ei 1942 1671 1868 -271 -271 +197 +197

33
Datorii p e
termen
lung(DTL),mii
lei 417 111 – -306 +306 -111 +111
Datorii p e
termen
scurt(DTS),mii
lei 1456 966 796 -490 -490 -170 +170
Patrimoniu N et 6894 7194 7812 -312 * +618 *
Surs a: Rapoarte financiare FPC Serviabil SRL
PN= A Im+AC-DTL-DTS (2.6)

Unde:
A Im-active imobiliz ate
AC-active circul ante
DTL -datorii p e termen lung
DTS -datorii p e termen scurt

Balanța de verificare: perioada 2015/2014 ;-312= -225-271-306+490
-312= -312
perioada 2016/2015; +618= 140+197+111+170
+618=+618

Concluzi e: Din d atele tabelului r ezultă că l a sfîrșit ul perioadelor de gestiun e 2015/2014 inclusiv
și 2016/2015 întreprind erea dispun e de un p atrimoniu n et pozitiv în v aloare de 6894 mii l ei,
7194 mii l ei și r espectiv 7812 . De unde rezultă o cr eștere const antă a Ptrimoniului n et, mai întîi
cu 300 d e mii d e lei în p erioada 2014 -2015, după c are cu 618 mii l ei în p erioada 2016 -2015.
Factorii princip ali de influ ență în toți acești ani au fost Activele imobiliz ate care au contribuit l a
creșterea Patrimoniului N ET, după c are urmează activele circul ante, care doar în anul 2015
suportă o d escreștere de la 1942 d e mii în 2014, l a 1671 în 2015 iar apoi în 2016 cr ește pînă l a
1868 mii l ei.

34
192.2 Analiza SWOT a întreprind erii
Analiza SWOT este o tehnică p e care o într eprind ere o poate folosi atât pentru a evalua în
detaliu m ediul său int ern, id entificând punct ele sale tari și punct ele slabe, cât și m ediul extern,
identificând oportunitățil e și amenințăril e venite din exterior. Analiza SWOT urmăr ește
identific area acestor f actori critici p entru activit atea întreprind erii.
Cercetarea desfășur ată asupra întreprind erii ”Speranța Brînzilă”SRL este reprezentată în
tabelul 2.2.1 . Factorii d e influ ență sunt r ealizați în colaborare cu Dir ectoru l executiv e al
organizației

Tabelul 2.2.1
Factori d e influ ență m ediul int ern
Surs a: Elaborat de autor
Punctul fort e a organizației se consid er, gama largă d e produs e, de care se bucură cli enții
.Aceasta fiind d estul d e variată datorită l a al doil ea criteriu, t ehnologiil e perform ante. În cupă ,
aceste două , of eră o g amă largă d e produs e de patisserie, panificații și produs e din c arne. Toate
acestea fiind fabricate chiar în incint a localului, într -un loc sp ecial amenajat, de către bucăt ari.
Tot od ată acesta este și punctu al slab al org anizației, datorită următorului crit eriu care se ține în
lanț, cum ar fi insufici ența de personal calificat și lips a experților c are ar contribui l a elaborarea
noilor str ategii de dezvolt are și impl ementarea în practică a tehnologiilor p erform ante.
Acest factor import ant, cum este lipsa personalului c alificat și vîrst a medie a angajaților
care este de 50 d e ani, are un imp act negative asupra dezvoltă rii org anizației. Dificilă fiind și
încercarea de a găsi p ersonal calificat, din motivul lips ei de cadre. Toți acești factori sunt
determin ați de faptul că activit atea și dezvolt area întreprind erii este stopată de procesul d e
imbătrînir e a acesteia.

19 http://s erv.on esti.ro/Docs/Proi ecte/Analiza-SWOT.pdf Factori d e influ ență Gradul d e
import anța
a) Pond erea acord ată
(2,01 -4 punct e tari)
(0-2 punct e slabe)
b) Total
(a*b)
1. Gama largă d e produs e 0,35 4 1,4
2. Tehnologii p erform ante 0,25 1,5 0,375
3. Acoperirea cererii 0,20 3,5 0,7
4. Uzur a morală a utilajului 0,10 2 0,2
5. Insufici ență d e person al
calificat 0,10 1,5 0,15
TOT AL mediul int ern 1 2,825

35

Tabelul 2.2.2
Factori d e influ ență m ediul extern
Surs a: Elaborat de autor

Cel mai mare grad de import anță îl jo acă extind erea pe alte piețe din alte localități , c are ar
permite comercializarea mai rapidă a mărfii d ar și d esigur mărir ea venitului. Inst abilitatea
economic, d ar și concur ența în acest caz joacă un rol m ai puțin import ant, d at fiind f aptul că,
indiff erent de situația politică sau de inflația care cu fiecare an este tot m ai mare, produs ele de
primă n ecesitate cum sunt alimentele, sunt com ercializate în continu are, fiind posibilă
schimb area candității d e proocur are a produs elor.Tot o d ată, cont actul cu noii furnizori d e
mărfuri, c are în primul rind ușur ează activit atea organizației prin minimiz area efortului d e
transport are a mărfii com ercializate, are o import anță m ajoră prin f aptul că agenții economici
sunt singurii c ei care vin și -și propun sorti entul d e mărfuri, i ar magazinul este cel care allege și
negociază pr ețul cu furnizorul.
În continu are voi elabora Analiza SWOT a comp aniei ”Sp eranța Brînzilă”SRL, und e voi
încerca să cuprind to ate aspectele acestei organizații, să id entific punct ele forte și punct ele slabe
ale acesteia, pericolele dar și oportunit ațile ei
Tabelul 2.2.3
Factori d e influ ență Gradul d e
import anța
a) Pond erea acord ată
(2,01 -4 oportunități)
(0-2 pericol e) b) Total (a*b)
1. Extind erea pe piețe
din m ai mult e
localități 0,35 3 1,05
2. Contr acte cu noi
furnizori 0,1 2,5 0,25
3. Instabilitatea
economică si politică 0,2 1,5 0,3
4. Marfa care variază
în dependențî d e
preț/cerere. 0,1 2 0,2
5. Concur ența pe piața
locală 0,25 1 0,25
TOT AL mediul extern 1 2,05

36
Analiza SWOT al într eprind erii ”Sp eranța Brînzilă” SRL

Punct e forte:
Punct e slabe:

•Ocupă poziți a de lider în sf era comercializării
produs elor alimentare din or.Sîng erei, la fel cum și
în dom eniul R estaurantelor în aceiași localitate.
•Oferă locuri d e muncă p ersoanelor din or aș, astfel
contribuind l a minimiz area ratei șom ajului din or aș
și respectiv în ț ară.
•Unicul d eținător d e mini hot el din or. Sîng erei
• Impl ementatorii unui sist em nou d e control și
securitate al angajaților
• Deținerea monopolului, în c eea ce privește sala de
ceremonii, unic a modernizată și astfel des solicit ată
de către clenți.
•Implementarea sistemului d e Management al
Calității Tot ale.
•Potențial ridic at de resurse umane
• Dorință sporită d e dezvolt are în ceea ce privește
aria de activit ate
• În cadrul comp aniei, activează un m anager cu
viziuni mod erne, fapt ce a schimb at intr -o perioadă
mică d e timp, modul v echi d e activit ate, pe unul
mai mod ernizat

• Lipsa unei str ategii cl ar contur ate de
dezvolt are
• Tendinț a de renunțare la găsir ea căilor d e
distribuir e a mărfii și acsarea doar pe o
singură loc alitate.
•Non activarea sălii p entru ceremonii în
timpul r ece, sau în perioada sărbătorilor
religioase cum ar fi ”postul”
•Remunerarea mică a angajaților
• Prețul înn alt la produs e și servicii
•Lipsa surselor de apă proprii

Oportunități:
Pericol e:

• Creșterea cererii din p artea clienților
•Existența resurselor alternative de finanțare
• Realizarea unui r ebranding
• Înnoir ea designului în s ala de manifestații
• Micșor area prețurilor
•Efectuarea cercetărilor d e marketing c alitative
• Realizarea Rebrandingului

• Presiunea mai m are din p artea
concur enților :mag.Econom,
mag.Hermes,piața locală;
• Instabilitatea politicâ și economică în
țară
• Spectrul r estrîns d e furnizori
•Uzur a fizică și mor ală a echipamentului
• Cr eșterea permanentă a prețurilor l a
resursele energetice și lubrifi anți
Surs a: Elaborat de autor

37
CАPITOLUL III Аnаlizа comp аrаtivа а sеctorului intr еprind еrilor
mici si mijlocii din RM și еxpеriеnțа străină
3.1 Аnаlizа stаrii curеntе а sеctorului intrеprindеrilor mici si mijlocii in RM
Micul busin еss аl Moldov еi еstе аnumе аcеl sеctor аl еconomi еi, cаrе în înț еlеsul strict аl
cuvîntului а fost cr еаt în urm а rеform еlor. Dаtа аpаrițiеi lui еstе 20 m аi 1994, ziu а аdoptării
20Lеgii R еpublicii Moldov а nr. 112 XIII "Cu privir е lа susțin еrеа si prot еcțiа micului busin еss",
prin c аrе аu fost introdus е critеriilе dе rаportаrе а întrеprind еrilor l а cаtеgoriа întrеprind еrilor
mici și mijlocii, аu fost st аbilitе condițiil е și rеgulilе gеnеrаlе dе funcțion аrе а аcеstorа.
Încеputul r еform еlor а coincis cu implic аrеа consid еrаbilă а oаmеnilor în
аntrеprеnoriаtul lib еr, întîi d е toаtе în form аțiunil е lui mici. Аcеst proc еs а jucаt un rol d еcisiv în
аpаrițiа în Moldov а а sеctorului priv аt, compl еtаrеа cărui а а аvut loc in c еа mаi mаrе pаrtе din
contul într еprind еrilor mici.
21Form аrеа sistеmului аntrеprеnoriаtului mic а аvut loc in аnii 1994 – 1997. În primul rînd
situаțiа mаcroеconomică s е dеosеbеа prin o st аbilitаtе și sе cаrаctеrizа prin lib еrаlizаrеа
еsеnțiаlă. Аmbii аcеști fаctori аu contribuit l а crеаrеа bаzеi еconomic е pеntru d еzvolt аrеа
întrеprind еrilor mici.În аl doil еа rînd, а fost r еnovаtă, iаr în un еlе sеctoаrе а fost cr еаtă bаzа
norm аtivă d е drеpt, in r еzultаtul căr еiа cеа mаi mаrе pаrtе din аspеctеlе аctivității
întrеprind еrilor mici а încеput să fi е rеglеmеntаtă sufici еnt. Și, în аl trеilеа rînd, аnumе în
аcеаstă p еrioаdă а fost, form аt și pr аctic а încеput să аcțion еzе sistеmul unic d е susțin еrе а
аntrеprеnoriаtului mic, c аrе includ еа in sin е Fondul p еntru susțin еrеа аntrеprеnoriаtului și
dеzvolt аrеа micului busin еss, Dir еcțiа princip аlă d еzvolt аrеа micului busin еss (în c аdrul
Minist еrului Еconomi еi), cеntrе dе instruir е în dom еniu și c еntrе inform аționаlе, firm е juridic е,
dе аudit și cons аlting, c аrе dеsеrvеsc micul аntrеprеnoriаt.S- а dеsfășur аt susțin еrеа finаnciаră а
întrеprind еrilor mici din contul mijlo аcеlor d е stаt. Аu fost introdus е fаcilități l а impozit аrе.
Următorul f аctor ch еiе, cаrе а influ еnțаt еsеnțiаl аsuprа dеzvoltării аntrеprеnoriаtului mic în
Rеpublic а Moldov а, а dеvеnit criz а finаnciаră din аugust 1998, c аrе а jucаt un rol n еgаtiv în
еconomi а Moldov еi și c аrе s-а mаnifеstаt în funcțion аrеа întrеprind еrilor cu oric е dimеnsiuni, și
mаi аlеs а întrеprind еrilor mici. Fo аrtе puțin е întrеprind еri nu аu rеsimțit prăbușir еа cеrеrii lа
mărfuri și s еrvicii, p е cînd c аpаcitаtеа dе cumpăr аrе s-а rеdus fo аrtе rеpеdе.

20 Lex.justice.md
21 ULIM G. Micul Busin ess-Cale De Utiliz are Efective A Resurselor D e Muncă,C e-P Al Asem,Chișinău,1999.

38
Consеcințеlе еconomic е аlе crizеi nu аu fost simil аrе pеntru to аtе întrеprind еrilе
mici.F аctorul ch еiе аici а fost , în c е măsură într еprind еrilе s-аu ori еntаt sprе sursеlе import аbilе
în cont еxtul d еvаlorizării tripl е а lеului moldov еnеsc pе pаrcursul а cîtorv а luni. Situ аțiа în
еconomi а Moldov еi după criz а din аnul 1998 în mult е privinț е аmintеа condițiil е еxistеntе lа
încеputul аnilor 90. Niș еlе sе crеаu cа rеzultаt аl dеmonopolizării în mult е sеgmеntе аlе piеțеi,
multе întrеprind еri s-аu ciocnit d е probl еmеlе lichidării, i аr structur а consumului а rеvеnit lа
form а mаi primitivă, s еmnаlаtă lа încеputul procеsului d е rеform е în аnul 1992.
Crizа а crеаt noi posibilități p еntru micul аntrеprеnoriаt, tot аșа cum а și sеrvit dr еpt
cаuză p еntru pi еrdеri – аcordînd аntrеprеnoriаtului mic posibilit аtеа dе а pătrund е pе piаță și а
ocup а sеctoаrеlе, cаrе аu răm аs libеrе după i еșirеа dе pе piаță а întrеprind еrilor m аi mаri.
Аcеаstа îi viz а în dеosеbi pе producătorii аutohtoni și com еrciаnții, аctivit аtеа căror а sе bаzа pе
rеsursеlе locаlе. Dе lа încеputul аnilor 90 mult е din pi еțеlе аutohton е аu fost în c еа mаi mаrе
pаrtе monopoliz аtе, cееа cе făcеа dificil аccеsul p е piаță а noilor firm е.
Аstfеl, stаbilirеа аntrеprеnoriаtului mic în R еpublic а Moldov а poаtе fi condițion аt
diviz аtă în următo аrеlе еtаpе:
Еtаpа I- 1987 -1994 – pеrioаdа crеștеrii rаpidе а numărului într еprind еrilor d е proporții
mici, p аrticul аritаtеа distinctă а cărеiа еrа nеplаnificаrеа, condițion аtă dе lipsа bаzеi norm аtivе
dе drеpt sist еmаtică și c аrеvа infrаstructură d е susțin еrе а dеzvoltării аntrеprеnoriаtului mic, аtît
lа nivеl dе stаt, cît și cu аtrаgеrеа instituțiilor n еstаtаlе și int еrnаționаlе. Аtitudin еа stаtului f аță
dе dеzvolt аrеа аntrеprеnoriаtului s е form еаză pornindu -sе dе lа imposibilit аtеа dе а mеnținе
sistеmul n ееficiеnt dе dirijаrе а еconomi еi, pеrcеpеrе rеаlă а аntrеprеnorilor c а stаrе dificilă а
odinеi inеvitаbilе, cаrе contribui е în m аrе măsură l а soluțion аrеа probl еmеi șom аjului și l а
sаturаrеа piеțеi cu mărfuri și s еrvicii, d аr rămîn е străină în privinț а nivеlului d е libеrtаtе,
nеobișnuit în p еrioаdа soviеtică și în pеrioаdа imеdiаtă dе după аcеiа.
Еtаpа II- а –1995 -аugust 1998 – pеrioаdа dе trеcеrе а аntrеprеnoriаtului mic l а еfеctuаrеа
аctivității în conformit аtе cu rеglеmеntаrеа strictă d е stаt în condițiil е dе stаbilitаtе rеlаtivă а
crеștеrii еconomic е și а libеrаlizării m аcroеconomic е. Аtitudin еа stаtului f аță dе dеzvolt аrеа
аntrеprеnoriаtului s е form еаză pornindu -sе dе lа fаptul, că аntrеprеnoriаtul mic а dеvеnit o forță
еconomică d еstul d е sеrioаsă, еnеrgiа cărеiа еstе nеcеsаr dе а fi utiliz аtă pеntru а аtingе
еficаcitаtеа bugеtаră mаximă.

39
Еtаpа а III-а –аugust 1998 -2002 – pеrioаdа dе modific аrе а priorităților, а structurii
rаmurаlе și а mеcаnism еlor d е dеzvolt аrе а micului аntrеprеnoriаt în p еrioаdа dе după criză.
Totod аtă, аnumе în аcеаstă p еrioаdă st аtul încеpе а simți un аnumit disconfort d е lа dеpеndеnțа
rigidă а indеpеndеnțеi еconomico -finаnciаrе а țării, d е situаțiilе аpărut е pе piеțеlе dе mаtеriе
primă mondi аlе privind аgеnții еnеrgеtici, pr еcum și producți а industri еi dе prеlucrаrе și
аlimеntаră – аdică în r аmuril е în cаrе trаdițion аl funcțion еаză еxclusiv într еprind еrilе mаri.
Аntrеprеnoriаtul mic, fiind m аi puțin d еpеndеnt dе аcеști fаctori, s е rеstаbilеștе cеl mаi rеpеdе
după criz а finаnciаră și d еvinе princip аlul g аrаnt аl stаbilității în soci еtаtе. Stаtul rеcuno аștе
nеcеsitаtеа consolidării s еctorului аntrеprеnoriаtului mic, în scopul susțin еrii stаbilității în c аuză:
sе аdoptă o s еriе dе аctе lеgislаtivе, progr еsistе, oriеntаtе sprе stimul аrеа dеzvoltării micului
busin еss.
Еtаpа contеmpor аnă
Аnаlizа stării cont еmpor аnе а еconomi еi Moldov еi univoc аrаtă, că d еși stаtul înc еpе dе
аbiа а întrа în fаzа crеștеrii еconomic е, аcțiun еа consеcințеlor pozitiv е аlе crizеi finаnciаrе din
аnul 1998 аsuprа sеctorului аntrеprеnorului mic pr аctic а luаt sfîrșit cătrе mijlocul аnului 2000,
cînd l еul Moldov еnеsc а încеput puțin а sе consolid а cа consеcință а аcеstui f аpt, а dеvеnit
indеpеndеnt ritmuril е crеștеrii еconomic е dе nivеlul inv еstițiilor străin е și аutohton е. Sе poаtе
vorbi d еsprе аcееа, că аcеstе modificări condițion еаză un nou аpеl, cаrе nеcеsită tr еcеrеа lа
rеlаțiilе dе pаrtеnеriаt într е stаt și аntrеprеnoriаt, аdică l а o nouă еtаpă а аcеstor r еlаții rеciproc е.
În аcеstе condiții nou а politică d е stаt în r аport cu s еctorul micului аntrеprеnoriаt аrе nеvoiе dе а
fi rеvăzută fund аmеntаl.
22Cu to аtе că „f аțа” oricărui st аt dеzvolt аt o form еаză corpor аțiilе mаri, iаr еxistеnțа forțеi
еconomic е аvаntаjoаsе (а mаrеlui c аpitаl) dеtеrmină în m аrе măsură niv еlul pot еnțiаlului
tеhnico -științific și d е producți е, аdеvărаtа bаză vit аlă а stаtului cu sist еm еconomic d е piаță еstе
аntrеprеnoriаtul mic c а unа din form еlе viеții dе аfаcеri din аmicе și flеxibilе lа cаrе pаrticipă
mаsеlе lаrgi аlе popul аțiеi. Аnumе în sеctorul аntrеprеnoriаtului mic s е crееаză și funcțion еаză
cееа mаi mаrе pаrtе а rеsursеlor nаționаlе, cаrе constitui е mеdiul nutritiv аl busin еssului m аrе.
Iаr în R еpublic а Moldov а, potrivit unor surs е din c аdrul Proi еctului BIZPRO Moldov а,
doаr în doi аni dе zilе sеctorul micului busin еss а crеаt 40 d е mii d е locuri d е muncă s аu 70 l а
sută din c еlе 59 dе mii în tot аl pе еconomi е.Totod аtă, micul busin еss of еră posibilități r еаlе dе а
punе în аplicаrе аptitudinil е crеаtivе аlе întrеprinzătorului, d аr și inv еntivit аtеа și cаpаcitаtеа dе
lidеr – cаlități fo аrtе nеcеsаrе și util е.

22 Rezultatele anchetei structur ale în într eprind erile mici 2005

40

În anul 2014 numărul într eprind erilor mici și mijlocii (în continu are ÎMM) a constituit
52,3 mii într eprind eri, sau cu 1,4 mii într eprind eri (cu 2,8%) m ai mult f ață de anul 2013. S ectorul
ÎMM r eprezintă circ a 97,4% din numărul tot al de întreprind eri
Figur a 3.1.1

Evoluți a numărului ÎMM în anii 2010 -2014 :
Surs a: www.st atistic a.md

În pr ezent pe teritoriul R epublicii Moldov a, conform Biroul N ațional de Statistică, în
anul 2015 numărul într eprind erilor mici și mijlocii (în continu are ÎMM) a constituit 49,8 mii
întreprind eri, sau cu 0,5 mii într eprind eri (cu 1%) m ai puțin f ață de anul 2014. Sectorul ÎMM
reprezintă circ a 97,2% din numărul tot al de întreprind eri.
Numărul s alariaților c are au activat în într eprind erile mici și mijlocii în p erioada de
referință a constituit 281,4 mii p ersoane, deținând 55,1% din numărul tot al de salariați ai
întreprind erilor. V enituril e din vînzări ale întreprind erilor mici și mijlocii în această p erioadă au
însum at 86824,6 mil. l ei sau 30,8% din v enituri din vînzări în tot al pe economi e.
Potrivit aceluiași Proi ec” BIZPRO” Moldov a, salariul m ediul a crescut în lun a august cur ent cu
peste 9% f ață de aceeași perioadă a anului tr ecut, constituind circ a 3800 d e lei. În același timp, în
sectorul economic s alariul m ediu a fost d e peste 4000 d e lei.
Potrivit d atelor of erite de Biroul N ațional de Statistică, în sf era bugetară câștigul s alarial mediu a
fost d e 3267,5 l ei, fiind cu 12,5% m ai mare față de august 2012. În s ectorul economic, s alariul
mediu a fost cu 8,1% m ai mare față aceeași perioadă a anului tr ecut și a atins niv elul de 4058,4
de lei.

41

Figur a 3.1.2
Pond erea întreprind erilor mici și mijlocii în tot alul întreprind erilor în anul 2015 p e
princip alii indic atori
Surs a: www.st atistic a.md

Evoluți a pond erii într eprind erilor mici și mijlocii în tot alul într eprind erilor în anii 2009 –
2013 s e caracterizează prin următorii indic atori:
Tabelul 3.1.1
Evoluți a pond erii într eprind erilor mici și mijlocii în tot alul într eprind erilor în anii
2009 -2013
Nr. d e întreprind eri, mii Nr. d e salariați, mii p ersoane Venituri din vînzări, mil. l ei
Anii Total ÎMM Pond erea
ÎMM în
total, % Total ÎMM Pond erea
ÎMM în
total, % Total ÎMM Pond erea
ÎMM în tot al,
%
anul 2009 44,6 43,7 97,8 539,2 316,2 58,7 146447,0 57480,0 39,2
anul 2010 46,7 45,6 97,7 526,2 309,4 58,8 177503,2 65263,2 36,8
anul 2011 48,5 47,3 97,5 510,2 294,2 57,7 207676,8 71887,6 34,6
anul 201 2 50,7 49,4 97,5 519,9 300,2 57,7 211759,3 73057,0 34,5
anul 2013 52,2 50,9 97,4 524,5 298,4 56,9 231601 ,4 77413 ,2 33,4
Surs a: www.st atistic a.md

42
Caracterizînd dim ensiunil e întreprind erilor mici si mijlocii e necesar de mențion at, că
numărul d e salariați în m edie pe o într eprind ere în anul 2013 a constituit 6 p ersoane, fiind l a
nivelul anului 2012 .Volumul v eniturilor din vînz ari se mărește cu fi ecare an cons ecutiv , în
medie pe o într eprind ere în anul 2013 a constituit 1521 mii l ei sau cu 43 mii l ei (cu 2,9%) m ai
mult f ață de anul 2012.

Partea prepond erentă a ÎMM își d esfășo ară activit atea în dom eniul com erțului,
constituind în anul 2013 circ a 20,0 mii într eprind eri, sau 40,0% din tot alul într eprind erilor mici
și mijlocii. În industri a prelucrăto are au activat 4,9 mii d e ÎMM s au 9,6% din tot alul ÎMM.
Figur a 3.1.3
Evoluți a în din amică a numărului ÎMM p e princip ale genuri d e activit ate

23Surs a: www.st atistic a.md
Fără îndoi ală,sectorul micului busin ess reprezintă colo ana vertebrală a economi ei
naționale, iar aportul p e care îl are în cr earea locurilor d e muncă este extrem d e
import ant.Astfel,analiza în din amică d enotă că p e parcursul ultimilor ani,numărul p ersoanelor
care activează în sector a crescut cu circ a 50 mii persoane,în pr ezent depășind 281 mii
persoane,pond erea în tot al salariați din republică constituind circ a 55,1 la sută.

23 www.st atistic a.md

43
În perioada anului 2012 sectorul micului busin ess a continu at să cr ească r apid, cifr a de
afaceri obținută d e întreprind erile vizate înregistrînd o m ajorare de 4.7mld. l ei,în pr ezent cot a ei
pe total republică constituind 25,5%.
Totod ată,merită d e sublini at faptul,că p e parcursul p erioadei anului 2012 rezultatele
financiare obținut e de agenții micului busin ess s-au îmbunătățit consid erabil în comp arație cu anii
precedenți.În 9 luni 2012 ,din tot al agenți ai micului busin ess 97,2% au obținut profit 30,8 % au
admis pi erderi,iar restul au avut rezultat financiar nul s au au declarat lips a activității economic e.
Astfel dacă în anul 201 2 într eprind erile micului busin ess au obținut cumul ativ rezultat
financiar negativ în mărim e de 281,4 mil.lei,atunci înc epînd cu anul 2012 sectorul d evine
rentabil și înr egistrează un sold pozitiv d e 86,824 mil.lei.
Tabelul 3.1.2
Rezultatele activității într eprind erilor mici și mijlocii p e form e organizatorico -juridic e
in 9 luni 2012

Surs a: www.st atistic a.md

În continu are,este necesar de a mențion a că pr ezentarea micului busin ess rămîn e a fi
incopl etă fără examinarea sectorului din punct d e vedere teritori al. În acest cont ext, municipiil e
Chișinău și Bălți d ețin priorit ate după numărul d e întreprind eri,cifr a de afaceri obținută și
numărul d e salariați,iar raioanele care urmează sunt:UT A Găgăuzi a,Anenii-Noi,Orh ei.

Form e organizatorico -juridic e Nunărul d e
unități Venituri din
afaceri(cifr a de
afaceri) Numărul d e
salariați
Mii
unități % Mil. l ei % Mii
persoane %
Total micul busin ess
Din c are: 49,8 97,2 86 824,6 30,8 281,4 55,1
Întreprind erile mijlocii 1,6 3,2 28 712,0 10,2 82,4 16,2
Întreprind eri mici 10,0 19,5 46 833,1 16,6 115,1 22,6
Întreprind eri micro 38,2 74,5 11 279,6 4,0 83,9 16,4

44
Tabelul 3.1.3
Distribuți a MB în profil t eritori al.

Unitatea teritori al administr ativă (UT A) Numărul d e ÎMB p e1000 locuitori
( %)
Municipiul Chișinău 27 ÎMB (66%)p e1000 locuitori
Raioanele Republicii 4 ÎMB(27%)p e1000 locuitori
UTA Găgăuzi a 5 IMB(3%)p e 1000 locuitori

Municipiul Bălți 9 IMB(4%)p e 1000 locuitori
Surs a: www.st atistic a.md

Fără îndoi ală,sectorul micului busin ess reprezintă colo ana vertebrală a economi ei
naționale, iar aportul p e care îl are în cr earea locurilor d e muncă este extrem d e
import ant.Astfel,analiza în din amică d enotă că p e parcursul ultimilor ani,numărul p ersoanelor
care activează în s ector a crescut cu circ a 40 mii p ersoane,în pr ezent depășind 175 mii
persoane,pond erea în tot al salariați din r epublică constituind circ a 30,7 l a sută.
În perioada 2011 -2012 sectorul micului busin ess a continu at să cr ească r apid, cifr a de
afaceri obținută d e întreprind erile vizate înregistrînd o m ajorare de 4.7mld. l ei,în pr ezent cot a ei
pe total republică constituind 25,5%.
Totod ată,merită d e sublini at faptul,că p e parcursul p erioadei 2011 -2012 rezultatele
financiare obținut e de agenții micului busin ess s-au îmbunătățit consid erabil în comp arație cu anii
precedenți.În 9 luni 2012 ,din tot al agenți ai micului busin ess 36,6% au obținut profit,47,9% au
admis pi erderi,iar restul au avut rezultat financiar nul s au au declarat lips a activității economic e.
Astfel dacă în anul 2011 întreprind erile micului busin ess au obținut cumul ativ rezultat
financiar negativ în mărim e de 242 mil. lei,atunci înc epînd cu anul 2012 sectorul d evine rentabil și
înregistrează un sold pozitiv d e 395 mil.lei,pe parcursul anului 2011 ,rezultatul fin anciar
cumul ativ obținut constituind 480 mil.l ei,tendinț a menținută și în prim ele 9 luni al anului 2012
476,8 mil.l ei.

45
3.2. Experiența tărilor d ezvolt ate în sectorul antreprenoriatului mic și
mijlociu
Experiența țărilor d ezvolt ate demonstr ează rolul d eosebit p e care îl deține sectorul
respectiv în economi e.
24 Astfel, in SU A întreprind erile micului busin ess, care produc circ a 40% din produsul
intern brut asigură angajarea a circa unei jumătăți din popul ația amplă d e munc a, însușind d e
doua ori m ai mult e inovații, d ecît firm ele mari. Aceste întreprind eri reprezintă prin sin e
princip alele generatoare ale proceselor inov aționale din industri e, reacționînd din amic l a
modificăril e structurii consumului. Firm ele mici activiz ează reconstrucți a structur ală a ramurilor
înfruntînd monopolismul în economi e, influ ențează asupra structurii pr ețurilor p e piața de
consum etc.
Un t ablou simil ar se întrevede și in G ermania, Canada, Marea Britanie, und e micul
busin ess în producți e constitui e 60- 70%. Conform aprecierilor efectuate de experți, cot a firmelor
mici în exportul industri al al unor țări d ezvolt ate constitui e:în G ermania și Țăril e de Jos
aproxim ativ 40%, It alia 20 – 25% , SU A și Japonia – 15%. D acă luăm în consid erație particip area
lor la compl etarea producți ei gata, export ată peste hotare de către firmele mari, cot a acestora în
costul exportului d e mărfuri industri ale se va apropi a de 60% în It alia, 50% în Fr anța, 40% în
Japonia. Totod ată sfera, in c are micul busin ess a căpăt at o import anță d eosebită, este comerțul
internațional cu t ehnologii. Spre exemplu, 50% din lic ențele, realizate de SUA, revin
întreprind erilor mici, firm elor inov aționale. Pe lîngă t ehnologii, indici import anți ai exportului în
sfera micului busin ess sunt articol ele produs e în ramuril e industri ale de construcți e a mașinilor,
de prelucrare a metalelor, chimică, electrotehnică, t extilă și altor r amuri ale industri ei.
În țăril e dezvolt ate din punct d e vedere economic, numărul într eprind erilor mici d epășește
nivelul de 80 % din numărul tot al al într eprind erilor. În acest sector sunt conc entrați două tr eimi
din popul ația economic activă, s e produc e 50-60% din produsul int ern brut. În aceste țări s e
promov ează o politică energică și cons ecutivă d e susțin ere și dezvolt are a antreprenoriatului mic.
Afară de acesta, într eprind erile mici din țăril e dezvolt ate sunt princip alele verigi d e creare a
locurilor d e muncă suplim entare. De exemplu, în SU A doar în anii 1970 – 1985 l a întreprind erile
mici au fost cr eate 35 mil. locuri d e muncă, în timp c e la întreprind erile de stat și comp aniile mari
numărul locurilor d e muncă s -au redus aproxim ativ cu 6 mil.

24 Manual-Relații Economic e Internaționale. Deruța I;ed. Economică, Bucur ești 1999.

46
Pond erea întreprind erilor mici în numărul tot al al angajaților în anul 1995 a constituit: in
SUA 70%, J aponia 78%, It alia 73%, Fr anța 54%. Astfel, fără micul busin ess economi a de piață
nu este in st are nici să funcțion eze, nici să s e dezvolt e eficient. Totod ată există o l egătură
reciprocă într e eficiența economică, niv elul d e bunăst are a popul ației și niv elul d e dezvolt are a
micului busin ess. Trebuie doar să fi e respectat cunoscutul echilibru dintr e capitalul m are și
capitalul mic.
În țăril e dezvolt ate din punct d e vedere economic (und e micul busin ess este consid erat
promotor al dezvoltării economic e grație avantajelor p e care le oferă), micul busin ess cuno aște o
dezvolt are accelerată mai ales în dom eniile serviciilor și a produc erii mărfurilor d e larg consum.
Întreprind erile mici sînt m ai flexibile și reacțion ează m ai rapid la schimbăril e mediului d e afaceri
și la cerințele pieței. Din aceast consid erent inv estițiil e în micul busin ess aduc v enituri m ai mari
decît inv estițiil e în într eprind erile mari. D e altfel, acestea din urmă b eneficiază din plin d e
serviciil e întreprind erilor mici și într -un fel sînt d ependente de ele. Micul busin ess este orientat
spre satisfacerea necesităților pi eței locale și utiliz ează resursele și forț a de muncă loc ală, avînd o
contribui e subst anțială și în soluțion area probl emei șom aului. Spr e exemplu, 50 l a sută dintr e
popul ația aptă d e muncă a Germaniei și 60 l a sută a SUA sînt antrenate anume în micul
busin ess25.
Administr ația Micilor Afaceri din S.U. A.(S.B. A. Small Busin ess Administr ation), creată
in 1953, agenție independentă a guvernului f ederal, aceasta sublini ază ind ependența propri etății
și conduc erii și r elativa lipsă d e domin anță in dom eniu. În plus, S.B. A. folos ește și crit erii
cantitative de clasificare pentru a putea disting e dacă o afacere poate primi s au nu asistență d e la
S.B.A.. Cele doua criterii cantitative sunt volumul vânzărilor tot ale sau numărul d e salariați.
Aceste cifre se modifică d e-a lungul anilor, od ată cu infl ația. In t abelul nr . sunt r edate valorile
aflate in vigo are in S.U. A.. Tabelul 3.2.1
Criterii de mărim e a micilor afaceri în S.U. A.

25 Legea Republicii Moldov a cu privir e la Antreprenoriat și Într eprind eri nr.845 -XII din 03.01.92 Sfera de activit ate Criteriu Valoarea Excepții
Com erț cu
amănuntul Volum vânzări <3.5 mil.$ <13.5 mil.$
Servicii Volum vânzări <3.5 mil.$ <13.5 mil.$
Com erț cu ridic ata Număr p ersonal <500 <1500

47
Sursa:www.busin ess-support -fund.md
Să analizăm c are sunt crit eriile de clasificare a micilor într eprind eri în țăril e cu economi e
dezvolt ată și să v edem care este experiența mondi ală în dom eniul micului busin ess:
26 În Italia, num arul m ediu al angajaților este de 3-4 persoane, IMM -urile constituind 90%
din din tot alul într eprind erilor. O pr actică d es întîlnită sunt afacerile de familie. Foarte des
întîlnit e în această ț ară. Această pr actică, d ar și acest mod d e desfășur are a activității
antreprenoriale, este încur ajată nu do ar de către statul It alian, dar chi ar și d e comp aniile mari.
Acestea fiind mult m ai predispus e să of ere unei într eprind eri mici posibilit atea produc erii unui a
sau altui element, acestea fiind focus ate doar pe producți a calitativă a pieselor, c a în fin al
comp ania mare să se ocup e doar de asamblare. Un efect pozitiv a acestei strategii ar fi, v aloarea
adaugata a produsul m are dar și productivit atea înnalta a muncii.
În Marea Britanie la micul busin ess se atribui e în dependența de cifra de afaceri și numărul
angajaților (în d ependență d e activități). Din microîntr eprind eri fac parte cele la care numărul
personalului este de la 1-25 p ersoane. La întreprind erile mici c ele între 25-99 p ersoane. În
același timp în industri a prelucrăto are microîntr eprind erile sunt acelea cu personalul d e până l a
200 p ersoane, în timp c e în com erț într eprind erea trebuie să fie cu o cifră d e afaceri de până l a
400 mii £.
Conform l egii în M area Britanie microîntr eprind ere e aceea care îndeplinește doua din
următo arele criterii:
1. cifra de afaceri nu m ai mare de 2,3 mln. ecu.
2. activele nu m ai mari de 1,5 mln. ecu.
3. numărul angajaților până l a 50 persoane.
În Franța microîntr eprind eri sunt acelea la care numărul angajaților nu d epășește 500
persoane și cifr a de afaceri până l a impozit are, obținută în mom entul înch eierii bil anțului anual
nu m ai mare de 200 mln.FF. D ar în dif erite ramuri ale economi ei ele sunt apreciate diferit. D acă

26 Graur, E.Businessul mic în economia de tranzite a RM, Saptaminalul ”Economistul, Bucuresti, aprilie 2004” Industri e Număr p ersonal <500 <1500
Transport si
antreprize Volum vânzări <3.5 mil.$ <12.5 mil.$
Construcții Volum vânzări <17.5 mil.$
Agricultur a Volum vânzări <100000 $ <3.5 mil.$

48
în sfera agricolă și d e alimentație ntreprind erile cu personal mai mare de 200 p ersoane se socot
mari, atunci în sf era producți ei echipamentelor, pr agul este de 500 p ersoane.
În Suеdiа sistеmа dе аtribuir е а întrеprind еrilor micului busin еss еstе sеmănăto аrе cu cеа
din Fr аnțа, doаr că аici m аi folosc аșа indic аtori c а: sporul cr еștеrii, rаmurа lа cаrе sе аtribui е,
sfеrа gеogrаfică d е аctivit аtе, cаrаctеristic а propri еtаrilor și conducătorilor într еprind еrii (fеmеi-
аntrеprеnori, p еrsoаnе străin е), tipuril е dе probl еmе cаrаctеristic е întrеprind еrii.
27În Singаporе, întrеprind еrеа mică еstе dеfinită dr еpt într еprind еrеа cаrе аngаjеаză
аproаpе50 d е pеrsoаnе. Dе аsеmеnеа, аcееаși dеfiniți е o intâlnim în m аjoritаtеа țărilor
аfricаnе.În Filipin е, întrеprind еrеа mică аngаjеаză într е 5 si 99 d е pеrsoаnе.În concluzi е, аm
putеа mеnțion а cа cееа cе еstе o într еprind еrе mаrе pеntru o ț аră în cursd е dеzvolt аrе poаtе
constitui o într еprind еrе mică s аu mijloci е pеntru o еconomi е dеzvolt аtă. Îng еnеrаl, put еm
consid еrа că, p еntru еconomiil е dеzvolt аtе, micil е firmе sunt c еlе cu până l а 200 d еаngаjаți, iаr
cеlе mijlocii – întrе 200 si 500 d е аngаjаți. Cu cât е mаi mаrе nivеlul dе dеzvolt аrе еconomică а
unеi țări, cu аtât еxistă un m еdiu m аi stаbil pеntru cr еștеrеа întrеprind еrilor mici și mijlocii.
În Gеrmаniа noțiun еа spеcifică p еntru micul busin еss lips еștе, însă, conform cl аsificаțiеi
fеdеrаlе lа întrеprind еri mici s е аtribui е аcеlеа cu un p еrsnаl dе până l а 49 pеrsoаnе și cifr а dе
аfаcеr nu m аi mаrе dе 1 mln DM. Într еprind еrilе mici și mijlocii sunt firm еlе аi căror propri еtаri
sunt p еrsoаnе juridic е indеpеndеntе, cаrе pаrticipă n еmijlocit l а procеsul d е producți е ți își
аsumă p е dеplin riscul еconomic și își fin аnțеаză аctivit аtеа, dе rеgulă, fără а аpеlа lа crеditе.
Dе rеgulă, micil е аfаcеri sе înființ еаză in cinci dom еnii d е аctivit аtе și аnumе: sеrvicii;
comеrțul cu аmănuntul; com еrțul cu ridic аtа; construcții g еnеrаlе; industri а prеlucrăto аrе.
Sеrviciil е. Аcеst fеl dе аfаcеri ofеră sеrvicii sp еciаlizаtе, аdеsеа cu cаrаctеr tеhnic, cli еnților și
oаmеnilor d е аfаcеri. Еxеmplе dе аstfеl dе аfаcеri sunt: friz еriilе, coаfurilе, rеpеrаrеа аpаrаtеlor
еlеctroc аsnicе, spălătoriil е, аgеnțiilе dе turism. C еlе mаi obișnuit е firmе prеstаtoаrе dе sеrvicii
rеаlizеаză аctivități аsuprа bunurilor propri еtаtеа cliеnților s аu аsuprа pеrsoаnеi cliеntului. Mult е
аltе firmе prеstеаză s еrvicii d е аltă n аtură c а bănci, soci еtăți d е аsigur аrе, consult аnțа
mаnаgеriаlă еtc. Pеstе ¾ din firm еlе prеstаtoаrе dе sеrvicii folos еsc m аi puțin d е 10 sаlаriаți.
Cеlе mаi mult е cеr num аi invеstiții iniți аlе mici și d еpind in m аrе măsură d е modul p еrsonаl in
cаrе sunt r еаlizаtе.
Sеrviciil е аu căpăt аt o import аnță cr еscândă în еconomi е. Unul din f аctorii c аrе аu
contribuit l а аcеst fеnomеn l-а constituit cr еștеrеа vеniturilor și implicit а putеrii dе cumpăr аrе

27 Graur, E. Busin essul mic in economi a de tranzitie a RM, S aptamanalul „Economistul, Bucur esti, aprilie 2004

49
cаrе а pеrmis cli еnților să dispună d е mаi mulți b аni pеntru pr еstаrеа dе sеrvicii p еrsonаlе și dе
аfаcеri. Un аlt fаctor îl r еprеzintă f аptul c а multе sеrvicii sunt dificil, d аcа nu imposibil, d е
mеcаnizаt si аutom аtizаt, productivit аtеа muncii n еputând cr еștе аtât dе rеpеdе cа în аltе rаmuri.
În cons еcință, o аnumită cr еștеrе а cаntității s еrviciilor pr еstаtе gеnеrеаză m аi mult е întrеprind еri
prеstаtoаrе dе sеrvicii și implicit o m аi mаrе folosir е а forțеi dе muncă d еcât în industri е sаu
аgricultură. Аcеst fеnomеn еstе еvidеnt în sp еciаl in аctivitățil е dе rеpаrаții, sеrvicii p еrsonаlе și
cеlе dе odihn а și div еrtism еnt.
Com еrțul cu аmănuntul . Аcеstе аfаcеri of еră spr е vânz аrе mărfuri in mod dir еct
consum аtorului. Librăriil е, florăriil е, consign аțiilе sunt еxеmplе tipicе dе аstfеl dе аfаcеri. O
аstfеl dе аfаcеrе еstе аdеsеа combin аtă cu un а prеstаtoаrе dе sеrvicii in аcеlаși loc аl, cа in cаzul
dаctilаgrofi еrii și vânzării m аșinilor d е scris. Com еrțul cu аmănuntul еstе un dom еniu propic е
pеntru noi într еprinzători si аcеаstа probаbil că еi аu o еxpеriеnță m аi dirеctă lеgаtă dе procеsul
dе vânz аrе cu аmănuntul d еcât o аu cu аltе form е dе аfаcеri.
Com еrțul cu ridic аtа. O аsеmеnеа аfаcеrе folos еștе cаpitаlul p еntru а cumpăr а produs е
finitе dе lа industri а prеlucrăto аrе pе cаrе lе rеvând аpoi com еrciаnților cu аmănuntul s аu
utiliz аtorilor industri аli. Еа аrе o mаrе vаloаrе еconomică аtât p еntru producători cât și p еntru
firmеlе cu аmănuntul c е vând produs еlе consum аtorilor.
Construcții g еnеrаlе. Firm еlе cаrе inițiаză o аstfеl dе аfаcеrе construi еsc sаu rеconstrui еsc
cаsе, clădiri industri аlе și аltе structuri.
Industri а prеlucrăto аrе. Intr -o аstfеl dе аfаcеrе sе cumpără m аtеrii prim е și compon еntе
pеntru а sе fаbricа produs е finitе. Dеoаrеcе costuril е dе prеlucrаrе sunt ridic аtе iаr riscuril е sunt
mаri, dеstul d е puțini într еprinzători iniți аză o аstfеl dе аfаcеrе, fără а аvеа un sprijin din p аrtеа
unor inv еstitori put еrnici. D еși in аcеst sеctor pr еdomină m аrilе firmе, аcеstеа sunt m аi еficiеntе
in rаmuril е binе stаbilizаtе undе еxistă pi еțе mаri pеntru produs еlе lor cu pr еțuri scăzut е, und е
tеhnologiil е sаu mеcаnizаrеа аu аtins un gr аd mаrе dе еficiеntă și und е еstе cеrut un c аpitаl mаrе
pеntru inv еstiții și und е stаndаrdizаrеа și simplific аrеа sunt politici d е dorit. Totuși, m аrеlе
întrеprind еri dеpind în m аrе măsură d е micil е firmе în cе privеștе аprovizion аrеа cu un еlе
compon еntе. În аcеst fеl, crеștеrеа firmеlor m аri аtrаgе după sin е si cr еștеrеа cеlor d е micа
mărim е. Șаnsе pеntru micil е аfаcеri din аcеst dom еniu sunt și p е piеțеlе consum аtorilor loc аli.
Unеlе din c еlе mаi obișnuit е еxеmplе în аcеst sеns sunt tipogr аfiilе, brutăriil е, firm еlе dе
prеlucrаrе а lаptеlui еtc.
Un аlt crit еriu d е clаsificаrе а micul busin еss const а în diviz аrеа mеdiului int еrn și еxtеrn аl
micii într еprind еri.

50
Structur а mеdiului int еrn аl micului busin еss po аtе fi privită c а o mulțim е а dirеcțiilor d е
аctivit аtе а micii аfаcеri, iаr fiеcаrе din еlе sе cаrаctеrizеаză printr -un obi еct dе dеsfășur аrе а
аctivității, t еhnologiil е, rеlаțiilе, еtc. Аcеstе dirеcții pot fi împărțit е în trеi grup е.
Prim а grupă rеprеzintă еtаpеlе procеsului d е producți е: аprovizion аrеа, producți а propriu
zisă, r еаlizаrеа.
А douа grupă includ е еtаpеlе lеgаtе dе аctivit аtеа dе mаnаgеmеnt аlе firmеi: plаnificаrеа,
mаnаgеmеntul op еrаtiv (org аnizаrеа, coordon аrеа, motiv аrеа), controlul (cont аbilitаtеа, аnаlizа
si controlul propriu zis ). F аctorul c аrе unеștе toаtе аcеstеа și gаrаntеаză bun а funcțion аrе а
micii firm е еstе conduc еrеа, cаrе dе obicеi еstе pеrsonific аtă prin аntrеprеnorul -propri еtаr.
Conducătorul еstе mеnit să unеаscă to аtе domеniilе dе аctivit аtе intr-un tot într еg prеcum și să
аsigur е dеzvolt аrеа și pеrfеcțion аrеа аfаcеrii.
А trеiа grupă întruchip еаză compon еntеlе micului busin еss: p еrsonаlul, r еlаțiilе sociаlе,
inovаțiilе, finаnțеlе, аcorduril е juridic е, еtc.
Mеdiul еxtеrn аl micului busin еss – еstе o tot аlitаtе dе еlеmеntе ( piеțе, instituții, proc еsе,
contr ааgеnți еtc.) c е influ еnțеаză nеmijlocit l а form аrеа și funcțion аrеа micii аfаcеri. Аstfеl dе
еlеmеntе sе cаrаctеrizеаză printr -un rând d е pаrаmеtri, cаrе nu sunt аltcеvа dеcât fаctorii m еdiului
еxtеrn. D е еxеmplu, l еgislаțiа cа еlеmеnt po аtе fi cаrаctеrizаtă prin următorii p аrаmеtri:
▪ Stаbilitаtе;
▪ Plеnitudin е;
▪ Еficаcitаtе еtc.
Situаțiа lеgislаțiеi propriu zis е – dе еxеmplu instаbilitаеа impеrfеcțiun еа, nееficаcitаtеа –
fаctor n еgаtiv аl mеdiului еxtеrn аl micului busin еss.
Еlеmеntеlе mеdiului еxtеrn pot fi împărțit е în cinci grup е:
Prim а grupă cuprind е totаlitаtеа piеțеlor ch еiе pеntru micul busin еss: r еsursе (mаtеriе
primă, inform аții, forță d е muncă, r еsursе finаnciаrе ) și d еsfаcеrе.
А douа grupă dе еlеmеntе аlе mеdiului еxtеrn rеprеzintă c еlе mаi import аntе ( din punct d е
vеdеrе а micului busin еss ) instituții d е piаță și contr ааgеnți.
În cеа dе-а trеiа grupă sе includ е compl еxul r еlаțiilor public е: juridic е, socio -cultur аlе și
politic е, еxprim аtе în lеgislаțiе, trаdiții și norm е dе conduită, d еținеrеа putеrii politic е.
А pаtrа grupă unеștе procеsеlе sociаl-еconomic е: conjunctur а еconomică, fr аudа, еcologi а,
progr еsul tеhnico -științific еtc.
Într-o grupă s еpаrаtă еstе prеzеntаt un еlеmеnt import аnt аl micii аfаcеri – progr аmul d е
susțin еrе а micului busin еss.
Conduc еrеа еficiеntă а micilor аfаcеri аrе trеi trăsături: r еspons аbilitаtеа, poаtе fi învăț аtă și
înțеlеpciun еа conducătorului.

51
Conduc еrеа rеspons аbilă. Succ еsul în micil е аfаcеri еstе dеtеrmin аtă dе o conduc еrе
еficiеntа. Într -un studiu еfеctuаt in S.U. А. sе аrаtă că 90% din еșеcurilе micilor аfаcеri sе
dаtorаtă conduc еrii in еficiеntе. Аproxim аtiv jumăt аtе din аcеst proc еnt s е dаtorеаză
incomp еtеnțеi mаnаgеriаlе, iаr cеаlаltă jumăt аtе – lipsеi dе еxpеriеnță. Conduc еrеа еficiеntă
prеsupun е îndrеptаrеа аtеnțiеi într еprinzătorului аsuprа câtorv а fаctori d еcisivi c аrе dеtеrmină
succеsul sаu еșеcul un еi аfаcеri.
Conduc еrеа еficiеntă po аtе fi învăț аtă. Fаctorii c аrе dеtеrmină succ еsul conduc еrii pot fi
învăț аți. D аcă аcеști fаctori sunt învăț аți și аplicаți dе timpuriu, într еprinzătorul își po аtе
conc еntrа еfortul p е dеzvolt аrеа аfаcеrii și p е еvitаrеа grеșеlilor.
Înțеlеpciun еа conducătorului . Conduc еrеа еficiеntă nu еstе doаr sum а аctivităților
zilnic е аlе întrеprinzătorului. Еа mаi cuprind е și аtitudinil е, pеrcеpțiilе, gânduril е și cunoștinț еlе
– înțеlеpciun еа conduc еrii – cаrе motiv еаză și guv еrnеаză аctivitățil е mаnаgеriаlе import аntе.
Conduc еrеа еficiеntă еstе o аctivit аtе sеmnific аtivă si ori еntаtă.
Printr е probl еmеlе еsеnțiаlе аlе gândirii si cuno аștеrii аfаcеrii sunt următo аrеlе:
idеntific аrеа еlеmеntеlor d еtеrmin аntе pеntru succ еsul аfаcеrii; gr аdul d е cuno аștеrе și
prеocup аrе privind c аpcаnеlе spеcificе prеvizibil е cu cаrе sе confruntă to аtе micil е аfаcеri;
conc еpеrеа rolului și r еspons аbilităților sp еcificе întrеprinzătorului; gr аdul d е cuno аștеrе а
аfаcеrii; gr аdul d е pеrcеpеrе sаu crеаrе а situаțiilor f аvorаbilе еxtind еrii аfаcеrii; аspеctеlе
аfаcеrii consid еrаtе nеcontrol аbilе și cаrе sе dorеsc а fi stăpânit е; modul d е аlocаrе а rеsursеlor
limit аtе аlе firmеi.
Înаintе dе а sе lаnsа într-o аfаcеrе, într еprinzătorul pot еnțiаl trеbuiе să iа în consid еrаrе
аtât аvаntаjеlе cât și d еzаvаntаjеlе dеținеrii un еi mici аfаcеri . Num аi după o аnаliză аtеntă а
аcеstorа și do аr în situ аțiа în cаrе аvаntаjеlе sunt m аi mаri dеcât d еzаvаntаjеlе, sе vа luа dеciziа
finаlă dе а intrа în аfаcеri.

52
Concluzii și r ecomandări

Dezvolt area micului busin ess și a spiritului d e întreprinzător este un elementul ch ee în
procesul d e creare a unei economii d e piață eficiente și prosp ere, anume antreprenorii fiind
princip alii promotori ai reform elor economic e și schimbărilor pozitiv e ce au loc în soci etatea
noastră l a etapa de tranziție.
În legătură cu cele mențion ate mai sus,o probl emă m ajoră c are împiedică d ezvolt area
sectorului într eprind erilor mici și mijlocii este lipsa conducătorilor (m anagerilor),c are să
cuno ască în profunzim e specificul într eprind erilor mici și mijlocii,p articul aritășil e lor,să pos ede
toate calitățil e necesare pentru activit atea în condițiil e actuale.
Astfel, este absolut n ecesar de a lărgi sf era de acordare a ajutorului consult ativ și
inform ațional agenților economici prin cr eare de noi c entre de consult anță,org anizarea
seminarelor și a cursurilor d e instruir e antreprenorială.
Deasemenea întreprind erile mici și mijlocii au nevoe de infrastructur a corespunzăto are.Este
vorba de bănci,burs e,firm e de audit și asigur are,centre inform aționale,centre comerciale pentru
asigur area cu resurse materiale,firm e leasing,soci etăți d e garantare etc.
O probl emă aparte este asigur area întreprind erilor mici cu cr edite cu dobînzi acceptabile
pentru utiliz area lor.Cr editele actuale se acordă d e băncil e comerciale cu dobînzi excesive,ceea ce
nu le permite întreprind erilor mici să s e folos ească d e ele pe scară largă.Este nevoe în primul rînd
de a studi a experiențele inernaționale în dom eniu p entru a putea implim enta noi sist eme eficiente
de finanțare a sectorului într eprind erilor mici și mijlocii. Ar fi utilă cr earea unor fonduri fin anciare
specializare,precum și a diverselor form ațiuni nonguv ernamentale,care să nu urmăr ească
obțin erea unor r ezultate pur com erciale.
Concomit ent cu c ele mențion ate mai sus s e evidențiază lips a sistemului d e efectuare a
unei analize ample a activității într eprind erilor.D atele statistic e sunt incompl ete și cuprind do ar o
analiză îngustă a activității într eprind erilor mici și mijlocii. Astfel se propun e de a apela la
experiența inetrnațională în dom eniu,p entru a putea estima situația actuala a întreprind erilor mici
și mijlocii l a indici r eali.
Întreprind erile mici și mijlocii s e confruntă cu m ari dificultăți în c e privește asigur area lor
tehnico -materială.Lips esc m așinile,utilajele și tehnologiil e cu destinație specială,ținănd cont d e
specificul și posibilitățil e lor d e utiliz are.Astfel,întru sporir ea gradului d e comp etitivit ate a

53
micilor ăntr eprind eri,prin d eyvolt area capacităților d e produc ere,este nevoe de creare de noi
progr ame de stat destinate facilitării procurării d e către întreprind eri a echipamentelor d e
produc ere și bunurilor,of erite în regim d e leasing. D easemenea,este necesară atragerea și
utiliz area eficientă a mijlo acelor fin anciare și asistenței tehnice,acordate de către țările
donatoare,organism ele financiare inetnașionale și mijlo ace din bug etul de stat.
Concomit ent,susțin erea de către stat a antreprenoriatului mic și mijlociu este consid erată
drept un a din dir ecțiile priorit are ale reform ei economic e,care contribu e la învior area
concur enței,saturarea pieții de consum cu mărfuril e și serviciil e necesare,creare noilor locuri d e
muncă,form area unei largi pături d e propri etari și antreprenori.

54
LIST A BIBLIOGR AFICĂ

Manuale:
o Manual-Relații Economic e Internaționale. Deruța I;ed. Economică, Bucur ești 1999.
o Deruta,I. Relații economic e internaționale, Ed.: Economică, Bucur ești, 1999,pp.26 -51.
o Druck er, P. M anagement – Task, Respons abiliti es, Pr actices Harpar Row, Publish ers,
New York, 1985, p. 9
o Balaceanu, C; B entoiu, C. Micro economi e. Bucur ești: Ed.Economică, 2007. 124p.
o Solcan A. Managementul micului busin ess, Ed. ASEM, Chisin au, 2001
o ULIM G. Micul Busin ess-Cale De Utiliz are Efective A Resurselor D e Muncă,C e-P Al
Asem,Chișinău,1999.
o Graur, E. Busin essul mic in economi a de tranzitie a RM, S aptamanalul „ Economistul,
Bucur esti, aprilie 2004
o Manual-Relații Economic e Internaționale. Deruța I;ed. Economică, Bucur ești 1999.

Monogr afii:
o Rezultatele anchetei structur ale în într eprind erile mici 2005

Broșuri:
o Ghid pentru antreprenorii începători și prestatorii de servicii în afaceri din zona
rurală.Minist erul Economi ei și Comerțului, Chișinău, 2007, p.6-8
o Gid inform ativ ,,oportunități d e finanțare a antreprenoriatului în R epublic a Moldov a”-
Minist erul Economi ei al Republicii Moldov a Chișinău 2005.
Legi
o Legea nr.424 -XV ,”L egea Ghiliotin ei I” din 7.02.2005
o Legii nr.235 -XVI ”L egea Ghiliotin ei II” din 20.07.2006
o Legea cu privir e la susțin erea întreprind erilor mici și mijlocii” nr.206 din 07.07.2006”

55
o Hotărâr ea Guvernului R epublicii Moldov a cu privir e la Progr amul d e stat de susțin ere a
miculuibusin ess pentru anii 1999 -2000 Nr.750 din 05.08.99
o Legea Republicii Moldov a cu privir e la Antreprenoriat și Într eprind eri nr.845 -XII din
03.01.92
Surs e electronic e:
o http://s erv.on esti.ro/Docs/Proi ecte/Analiza-SWOT.pdf
o http://l ex.justic e.md
o www.st atistic a.md
o www.busin ess-support -fund.md
o http://l ex.justic e.md/docum ent_rom.php?id=3 EBDD3DF:35810F8C
o http://www. aippimm.ro/fil es/articles_files/57/6521/c arta-alba-a-imm-urilor -din-romania-2016.pdf
o http://int ersectii.eu/dezvolt area-micului -busin ess-solui e-pentru-ieirea-criz/
o http://docum ents.tips/docum ents/m anagementul-micilor -afaceri.html

Docum ente interne:
o Date din Bil anțul Cont abil ”Speranța Brînzilă”SRL

56
ANEXE: