ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE A MOLDOVEI [631133]

ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE A MOLDOVEI

ECONOMICA
Revistă științifico-didactică

An. XXIV, nr.3 (97), septem brie 2016

© Departamentul Editorial -Poligrafic al ASEM

COLEGIUL DE REDACȚIE:
Prof. univ. dr. hab. Ion BOLUN, Academia de Studii Economice a Moldovei
Prof. univ. dr. hab. Vasile BUCUR, Academia de Studii Economice a Moldovei
Prof. dr. Piotr BULA , Academia de Economie din Kracowia, Polonia
Prof. univ. dr. hab. Eugenia FEURAȘ , Academia de Studii Economice a Moldovei
Prof. dr. hab. Iurii MACAGON , Universitatea Națională, Ucraina
Prof. univ. dr. hab. Vitalii MACAROV , Academia de Științe, Rusia
Prof. univ. dr., acad. Anatolie MAZARACHI , Universitatea Națională de Comerț și Economie din Kiev, Ucraina
Prof. univ. dr. hab. acad. Gheorghe MIȘCOI , Academia de Științe a Moldovei, [anonimizat]
Prof. univ. dr. hab. m.c. al AȘM, Dumitru MOLDOVAN , Academia de Studii Economice a Moldovei
Prof. univ. dr . Ion PETRESCU , Universitatea „Spiru Haret”, Brașov, România
Prof. dr. Alban RICHARD, Universitatea „Pierre Mendès France de Grenoble”, Franța
Prof. dr. Agop SARKISYAN , Academia de Economie „ Dm. Țenov ” din Sviștov, Bulgaria
Prof. univ. dr . Ioan-Franc N. VALERIU , Institutul de Cercetări Economice al Academiei Române
Prof. univ. dr. Gheorghe ZAMAN , m.c. al Academiei Române, Institutul de Economie Națională
Prof. univ. dr. hab. Rodica HÎNCU, Academia de Studii Economice a Moldovei
Prof. univ. dr. Oleg STRATULAT , Academia de Studii Economice a Moldovei
Conf . cercet . dr.Corneliu GUȚU, Academia de Studii Economice a Moldovei
Conf. univ. dr . Nadejda BOTNARI , Academia de Studii Economice a Moldovei
Conf. univ. dr. Oxana SAVCIUC, Academia de Studii Economice a Moldovei
Conf. univ. dr. Liubomir SCORIC, Universitatea de Comerț, Economie și Cooperație de Consum, Gomel, Belarus

ECHIPA REDACȚIONALĂ :
Redactor -șef: Grigore BELOSTECINIC,
prof. univ. dr. hab., academician al AȘM
Redactor șef -adjunct: Valentina NAMOLOVAN
Redactor literar: Constantin CRĂCIUN
Redactor tehnic: Natalia IVANOVA
Designer copertă: Maria BUDAN

ADRESA REDACȚIEI:
Str. Mitropolit G. Bănulescu -Bodoni 59, ASEM, bloc B, b.501,
tel: 402-936; 402-886
Cod: MD 2005, Chișinău, Republica Moldova
E-mail: economica @ase.md

Revista este acreditată de Consiliul Național
pentru Acreditare și Atestare al RM, categoria „B”
Revista este indexată în următoare le Baze de date și Cataloage I nternaționale:
DOAJ https://doaj.org/
Directoriu OAJI http://oaji.net/
Electronic Journals Library http://rzblx1.uni -regensburg.de/
Global Impact Factor http://globalimpactfactor.com/
Universal Impact Factor http://www.uifactor.org/

Certificat de înregistrare nr.270 din 31.10.2013
Index poștal: PM -31627
ISSN 1810- 9136

Editura ASEM, Chișinău -2016

ACADEMY OF ECONOMIC STUDIES OF MOLDOVA

ECONOMICA
Scientific and didactic journal

Year XXI V, nr.3 (97), September 2016

© Editorial -Polygraphic Department of ASEM

EDITORIAL BOARD:
Professor Dr. Hab. Ion BOLUN, Academy of Economic Studies of Moldova
Professor Dr. Hab. Vasile BUCUR, Academy of Economic Studies of Moldova
Professor PhD Piotr BULA , Krakow Academy of Economy, Poland
Professor Dr. Hab. Eugenia FEURAS , Academy of Economic Studies of Moldova
Professor Dr. Hab. Iurii MACAGON , National University, Ukraine
Professor Dr. Hab. Vitalii MACAROV , Academy of Science, Russia
Professor PhD Acad. Anatolie MAZARACHI , Kyiv State University of Commerce and Economics, Ukraine
Professor Dr. Hab. Acad. Gheorghe MISCOI , Academy of Science of Mol dova
Professor Dr. Hab. c.m. of ASM Dumitru MOLDOVAN , Academy of Economic Studies of Moldova
Professor PhD Ion PETRESCU, „Spiru Haret” University, Brasov, Romania
Professor PhD Alban RICHARD, „Pierre Mendès France de Grenoble” University, France
Professor PhD Agop SARKISYAN, D. Tsenov Academy of Economics, Svishtov, Bulgaria
Professor PhD Ioan-Franc N. VALERIU, National Institute of Economic Research of Romanian Academy
Professor PhD Gheorghe ZAMAN , c. m. of Romanian Academy, Institute of National Economy
Professor Dr. Hab. Rodica HINCU, Academy of Economic Studies of Moldova
Professor PhD Oleg STRATULAT , Academy of Economic Studies of Moldova
Assoc.Professor Researcher PhD Corneliu GUT SU, Academy of Economic Studies of Moldova
Assoc.Professor PhD Nadejda BOTNARI , Academy of Economic Studies of Moldova
Assoc.Professor PhD Oxana SAVCIUC, Academy of Economic Studies of Moldova
Assoc.Professor PhD Liubomir SCORIC , Belarusian Trade- Economic University of Consumer’s Cooperation, Gomel, Belarus

EDITORIAL STAFF :

Editor -in-chief: Grigore BELOSTECINIC,
Professor, Dr. Hab., Academician
Vice -Editor -in-chief: Valentina NAMOLOVAN
Editor (English): Ludmila RURAC
Technical editor: Natalia IVANOVA
Designer of cover: Maria BUDAN

ADDRESS OF PUBLISHIN G DEPARTMENT:
59, Mitropolit G. Banulescu -Bodoni street , ASEM, block B, office 501,
tel: 402-936; 402-886
Postcode: MD 2005, Chisinau, Republic of Moldova
E-mail: economica @ase.md

The journal is accredited by the National Certification
and Accreditation Council of RM, Category „B”
The journal is indexed in the following I nternational data Bases and Catalogues :
DOAJ https://doaj.org/
Directoriu OAJI http://oaji.net/
Electronic Journals Library http://rzblx1.uni -regensburg.de/
Global Impact Factor http://globalimpactfactor.com/
Universal Impact Factor http://w ww.uifactor.org/

Registration certificate nr.270 of 31.10.2013
Postcode: PM -31627
ISSN 1810- 9136

Publishing department of ASEM, Chisinau -2016

SUMAR

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE

Valențe psihologice în pro iectarea și reproiectarea posturilor de muncă ……………… …. 7
Conf. univ. dr. Alic Bîrcă, ASEM
Conf.univ.dr. Sergiu Serduni, ASEM

ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ

Evaluarea eficienței economice a întreprinderilor de procesare a legumelor și fructelor
din Republica Moldova …………………… ……………………………… …………………. 18
Conf. univ. interimar , dr. Silvia Zaharco, UASM

FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ

Volatilitatea cursului valutar pe fundalul comerțului exterior ………….. ……… …..……. 30
Prof.univ.dr. Oleg Stratulat, ASEM
Conf. univ. dr. Ana Cîrlan, ASEM
Utilizarea metodelor de stabilire a ratingului entității în analiza stabilității financiare …. 46
Conf.univ. dr., Neli Muntean, ASEM
Poate fi minimizat riscul fiscal prin audit financiar? ……………………….……… ……… 59
Drd., Alina Domnișor, ASE București
Drd.,Daniela Nicoleta Medințu, ASE București
Drd., Radu Prodan, ASE București
Contabilitat ea provizioanelor pentru plata concediilor ……… ………………………………………. 73
Drd. Anna Cebotari, ASEM

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE

Cadrul teoretico -conceptual cu referință la rolul instituțiilor în procesul de aderare
la UE ……………………………………………………………………………………… …… 92
Prof.univ. dr.hab. Eugenia Feuraș, ASEM
Câteva considerații privind structura demografică a emigranților originari
din județul Botoșani ……………………………………………………………………… …… 111
Cercet.șt.sup. Petru Bunduc, Institutul de Ecologie și Geografie, AȘM
Lect.univ.dr. Radu-Ionuț Dimitriu, „Universitatea Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Cercet.șt. sup. Vadim Cujbă, Institutul de Ecologie și Geografie, AȘM

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ

Algoritm optimal pentru probleme de optimizare cu restricții speciale ……………… …… 126
Dr. Eugeniu Gârlă, ASEM
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

5

CONTENT

BUSINESS AND ADMINISTRATION

Psychological Valences in the Design and Redesign of Jobs …………………… …… …….. 7
Assoc. P rof. PhD Alic Birca , ASEM
Assoc. Prof. PhD Sergiu Serduni, ASEM

FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Economic Efficiency Evaluation of the Enterprises Processing Fruit and Vegetables
in the Republic of Moldova ……………………………………… ……………………… …… 18
Assoc. Prof. PhD Silvia Zaharco, SAUM

FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Volatility of Exchange Rate in the Context of Foreign Trade ……… …..……… …… …….. 30
Professor , PhD Oleg Stratulat, ASEM
Assoc. P rof. PhD Ana Cirlan, ASEM
Methods of Determining the Entity’s Rating in the Financial Stability Analysis …… …… 46
Assoc. P rof. PhD Neli Muntean, ASEM
Can the F iscal R isk Be M inimized through Financial audit? ……………………………………… 59
PhD candidate Alina D omnișor , UES Bucharest
PhD candidate Daniela Nicoleta M edințu , UES Bucharest
PhD candidate Radu P rodan , UES Bucharest
Accounting Provisions for Vacation Pay …………………… ……………………………… …… 73
PhD candidate , Anna Cebotari, ASEM

EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

The Theoretical Сonceptual Framework with Reference to the Role of Institutions
in the Process of Accession to the EU …………………… …………………………………… 92
Professor PhD Eugenia F euras , ASEM
Some Considerations on the Demographic Structure of Migrants from Botosani County … 111
Senior researcher Petru Bunduc, Institute of Ecology and Geography, ASM
Univ. lect. PhD Radu -Ionut Dimitriu, Alexandru Ioan Cuza University of Iasi
Senior researcher Vadim Cujba , Institute of Ecology and Geography, ASM

INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

Optimal Algorithm for Optimization Problems with Special Restrictions ….…………… . 126
PhD Eugeniu Garla, ASEM
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

6

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION
CZU: 005.951:331.101.3

VALENȚE PSIHOLOGICE ÎN
PRO IECTAREA ȘI REPROIECTAREA
POSTURILOR DE MUNCĂ

Conf. univ. dr. Alic BÎRCĂ, ASEM
alicbirca@yahoo.com
Conf. univ. dr. Sergiu SERDUNI, ASEM
serdunis@yahoo.com

În lucrarea de față, este abordată pro-
blema proiectării și reproiectării posturilor
de muncă sub aspect psihologic. Mulți ani la
rând, proiectarea și reproiectarea posturilor
de mun că au fost tratate mai mult sub aspect
economic, adică prin reducerea cheltuielilor
cu personalul. Deși, pe termen sc urt, această
abor dare avea efecte economice pozitive, pe
termen lung, efectele economice comportau
un caracter ne gativ. Pornind de la aceasta,
autorii au încercat să pună în evidență acele
probleme pe care le implică aspectele psiho-
logice în pro cesul de proiectare și reproiec –
tare a posturilor de muncă. Prin luarea în
considerare a aspec telor psihologice, în
proce sul de proiectare a posturilor de muncă,
se pot anticipa și exclude unele probleme care ar putea avea un impact mult mai mare
asupra perf ormanței organizaționale.

Cuvinte -cheie: post de muncă, proiec ta-
rea postului, reproiectarea postului, autonomie .
JEL: J08, M12, M54

Introducere
Abordarea psihologică a resurselor
umane, în cadrul organizațiilor, reprezintă un
impe rativ de care managementul superior al
organi zațiilor trebuie să țină seama, în gene –
ral, și spe cialiștii de resurse umane, în spe –
cial, deoarece poate avea repercusiuni econo –
mice pe termen lung asupra acestora. Activi –
tatea profe sională a oamenilor ocupă cea mai CZU: 005.951:331.101.3

PSYCHOLOGICAL
VALENCES IN THE DESIGN
AND REDESIGN OF JOBS

Assoc. P rof., PhD Alic BI RCA , ASEM
alicbirca@yahoo.com
Assoc. Prof., PhD,
Sergiu SERDUNI, ASEM
serdunis@yahoo.com

This paper addresses the design and
redesign of jobs under psychological
aspect. For many years, the design and
redesign of jobs have been treated more
economically, i.e. by reducing staff costs.
Although in the short -term, this approach
has had positive economic eff ects, in the
long-term the econo mic effects have been
negative. Starting from this point of view, the authors attempt to highlight the pro-
blems that the psychological aspects
involve in the design and redesign of jobs.
Given the psychological aspects in the
design of jobs , are taken into consideration,
certain problems that can have a far
greater impact on organi zational perfor –
mance, may be antici pated and excluded.

Key words: job, design j ob, redesign
job, autonomy .
JEL: J08, M12, M54

Introduction
The psychological approach to human
resources is a must in organizations that,
generally, senior management and, espe –
cially, human resources specialists must
take account since it may have a long -term
economic impact on them. The people’s
professional a ctivity takes the largest part
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

7

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION
mare parte a vieții lor active, având un impact
important, din punct de vedere psihologic, sub
cel puțin trei aspecte fun damentale: eficiență,
siguranță și bunăstare. Pro blematica psiholo –
gică a resurse lor umane a deve nit tot mai
pregnantă, motiv pentru care Ameri can Psy –
chological Association (APA) a desem nat
oficial perioada 2000- 2010 drept ,,Deceniul
muncii” [10; p.11]. Însăși aborda rea psiholo –
gică a resurselor umane repre zintă un demers
științific destul de diversificat și com plex. De
aceea, în lucrarea de față, vom încerca să pu –
nem în discuție, sub aspect psiho logic, proble –
ma muncii și a proiectării postu rilor de muncă.
Munca poate fi privită ca exercitare a
efortului și aplicare a cunoștințelor și a apti-
tudinilor profesionale în vederea realizării unui
scop. Trebuie să recunoaștem că majori tatea
oameilor muncesc pentru a -și câștiga existența,
adică a obține acel venit sub formă de salariu.
Totodată, trebuie să recunoaștem că oamenii
muncesc pentru a obține și alte satisfacții din
activitatea profesională, cum ar fi: sentimentul de împlinire, prestigiul perso nal, recunoaștere
socială, posibilitatea de a exer cita un anumit
grad de putere etc. Toate acestea au implicații
psihologice, directe sau indirecte, asupra acti –
vității profesionale a angajaților, dar cu efecte
economice pe termen mediu sau lung asupra activității organizațiilor.
Metode aplicate
În vederea obținerii unor rezultate eco-
nomice palpabile, organizațiile intervin în con –
ținutul posturilor de muncă, determi nându- i pe
angajați să realizeze sarcini de muncă ce im –
plică un efort fizic și psihic mai mare și o pre –
siune sporită asupra acestora. Realizând un studiu în ceea ce privește proiectarea economi –
coasă a muncii, Purcell, Hutchinson și Kintie
(1998) au constata t că impactul asupra anga –
jaților este unul negativ, mai ales când restruc –
turarea presupune restrângere și reproiectare
organiza torică. Drept urmare, angajații mun-
cesc mai multe ore pe zi, stresul profesional of their working life, having a significant
impact, psychologically, at least under three
fundamental aspects: effi ciency, safety and
welfare. The psychological issues of human
resources have become increasingly obvious
and, consequently, the American Psy –
chological Association (APA) officially
desig nated the 2000 -2010 period as the
“Labour Decade” [10; p. 11]. The psycho-
logical approach to human resources itself is a quite diversified and complex scientific
approach. Th erefore, this paper treats the
issue of labour and job design under
psychological aspect.
Work can be seen as making an effort
and the application of knowledge and professional skills in order to achieve a goal.
We must recognize that most people work to
earn a living, i.e. to get an income in the
form of wa ges. At the same time, we must
recognize that people work to get other
satisfactions from work, such as the feeling
of accomplishment, personal prestige, social
recognition, the ability to exercise a ce rtain
degree of power etc. All these have, direct or indirect, psychological implications on
the professional activity of employees, and
medium and long -term econo mic effects on
the organization activities.
Methods used
In order to obtain tangible economic
results, organizations get involved in the job
descriptions, prompting employees to per-
form tasks which involve greater physical
and men tal effort and increased pressure on
them. Carrying out a survey regarding eco-nomical labour design, Purcel l, Hutchinson
and Kinta (1998) found that the impact on
employees is negative, especially when res –
tructuring invol ves downsizing and organi –
zational redesign. As a result, employees
work more hours per day, professional stress increases, career opportu nities are reduced
and motivation and morale decrease
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

8

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION
crește, posibilită țile de carieră se reduc, iar
motivația și moralul scad [1; p. 199]. De ase –
menea, autorii sus -menționați atrag atenția că,
în mod evident, multe inițiative eșuează,
fiindcă nu țin cont de implicațiile umane, adică
nu este luat în con siderare aspectul psihologic.
Deși, pe termen scurt, organizația ar
avea de câștigat, pe termen lung, efectele economice ar putea fi mult mai grave pentru aceasta, ca rezultat al creșterii fluctuației per –
sonalului și al absenteismului. De aceea, con –
siderăm că abordarea proiectării și reproi ec-
tării posturilor de muncă sub aspect psiholo-gic reprezintă o necesitate a perioadei actuale.
Analiza profesiilor, în general, și a pos –
turilor, în special, reprezintă o activitate aflată
într-o evoluție continuă, deoarece mediul de
muncă a suferit o multitudine de modificări
semnificative, mai ales în ultimele decenii. În decursul timpului, au existat mai mulți factori
care au influențat conținutul muncii și al
postu rilor, dintre care putem menționa:
• creșterea numărului de profesii;
• creșterea ponderii posturilor din do-
meniul serviciilor;
• creșterea ponderii posturilor tempo-rare și a celor part -time;
• specializarea foarte mare a unor pos –
turi de muncă etc.
Inițial, proiectarea posturilor de muncă
se realiza mai mult sub două abordări: teh-
nicistă și economică. Abordarea tehnicistă
consta în faptul că titularii posturilor de muncă
trebuiau să îndeplinească anumite normative
prestabilite, în timp ce abordarea economică se
referea la faptul că orice post de muncă nou-creat trebuie să aducă plusval oare, fără a se
pune accentul ca această plusvaloare să fie cât mai mare pentru organizație.
Toate acestea au condus la creșterea pre –
ocupărilor specialiștilor de personal, pe de o parte, și a psihologilor, pe de altă parte, în vederea reflectării obiective și corecte a situa-
ției. Deși crearea unui nou post de muncă în [1; p.199]. Besides that, the above men –
tioned authors point out that, obviously,
many initiatives fail because they do not
take into account the human implications
meaning that the psychological aspe ct is not
consi dered.
Although in the short -term the org –
aniza tion could benefit, in the long -term, the
econo mic effects could be far worse as a
result of increased staff turnover and
absenteeism. Therefore, we believe that the
approach of desig ning and redesigning of
jobs psychologically is a requisite of the
present times.
The analysis of jobs, in general, and
posts, in particular, is an activity that is in constant evolution since the working envi –
ronment has undergone many significant
changes, esp ecially in recent decades. Over
time there have been several factors that
have influenced the content of work and
jobs such as:
• the increase in the number of jobs;
• the increase in the share of jobs in the service sector;
• the increase in the share of tempo-
rary and part -time jobs;
• very high specialization of certain
jobs etc.
Initially, the design of jobs had mainly
two approaches: technical and economic.
The technical approach supposed that jobs holders needed to meet certain pre -set regu –
lations, while th e economic approach meant
that a newly -created job had to add extra –
value without requiring that it be as high for the orga nization as possible.
All these have led to the increased con –
cerns of experts for personnel, on the one hand, and psychologists, on the other hand,
in order to reflect the situation objectively and fairly. Although, creating a new post
within the orga nization involves bringing
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

9

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION
organizație presupune aducerea de valoare
adăugată suplimentară, este important ca
valoa rea creată să fie cât mai mare. În aceste
condiții, preocupările specialiștilor în dome niu
trebuie să pornească de la definirea posturilor
care implică două deziderate. Primul dezide –
rat pornește de la ideea că trebuie să satisfacă
cerințele organi zației în materie de productivi-
tate, eficiență și calitate. Cel de- al doilea
deziderat are în v edere satisfacerea nevoilor
angajatului în materie de interes, provocare și
realizare, fapt ce i -ar per mite aces tuia asuma-
rea unui angajament de performanță pe postul ocupat. Astfel, defini rea posturilor trebuie să
influențeze varietatea aptitudinilor și să le
ofere angajaților posibi litatea de a executa mai
multe sarcini la același post de muncă.
Revizuirea periodică a conținutului pos –
tului de muncă reprezintă o activitate iminentă
de care trebuie să țină seama specialiștii de resurse umane, ca rezultat al schim bărilor care
au loc în organizație, precum și al schimbării
motivațiilor titularilor posturilor. Din acest
punct de vedere, posturile de muncă trebuie
concepute ca un element motivator, care să asigure satisfacție profesională angajaț ilor. În
calitate de element motivator, postul trebuie să pună la încercare capacitățile angajatului, pe
care acesta le consideră de valoare. În procesul
de realizare a sarcinilor aferente unui post de muncă, trebuie să se pornească de la premisa că performanța și satisfacția profesională rezultă, în principal, din conținutul intrinsec al postului
de muncă. Astfel, angajații se simt motivați
atunci când li se asigură mijloacele pentru a realiza obiectivele. Munca le oferă un mijloc de venit salarial, care, ca recompensă extrinsecă, le satisface nevoile de bază și este util în iden –
tificarea unor modalități de satisfacere a unor
nevoi de nivel superior. În același timp, munca
asigură și recompense intrinseci, care sunt sub controlul direct al angajatului.
Pentru a evidenția postul de muncă drept
element motivator, specialiștii ameri cani J. R. added value, it is important that the created
value be as high as possible. In these cir-
cumstances, the con cerns in the field must
start from the definition of positions that
have two goals . The first goal assumes that it
must satisfy the organization requirements in
terms of productivity, effi ciency and quality.
The second goal envisages employees’ needs
in terms of interest, chal lenge and achie –
vement, which would allow them good com –
mitment in the position held. Thus, defining
positions should influence the variety of
skills and offer employees the oppor tunity to
perform several tasks in the same position.
The regular review of the responsibi –
lities within the position is an important
activity that human resources specialists
must take into account as a result of changes
that take place within the organization, and
changes in the motivation of job holders.
From this point of view, jobs should be
understood as a motiva ting element that will
ensure employee job satisfaction. As a motivator, the position should demand from
the employee the skills that he/she considers
valuable. In the process of performing ta sks
related to a certain job they have to start
from the assumption that per formance and
job satisfaction primarily result from the
intrinsic content of the job. Therefore , em-
ployees are motivated when they are offered
the required facilities to achieve their goals.
The job provides a means of earning inco-
me, which as an extrinsic reward, meets
their basic needs and is useful in identifying
ways of meeting higher level needs.
Meanwhile, the job also provides intrinsic
rewards that are directly controlled by the
employee.
In order to name the job as a motivator
element, American scholars J. R. Hackman
and R. G Oldham have developed a model
that would allow position holders to use
their motivational potential (Figure 1). This
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

10

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION
Hackman și R. G. Oldham au elaborat un mo –
del ce ar permite titularilor posturilor valori –
ficarea potențialului lor moti vațional (Figura
1). Modelul respectiv suge rează că motivația,
satisfacția profesională și performanța sunt
puternic influențate de „stă rile psihologice cri –
tice” ale „conștientizării prin experiență a
însem nătății muncii și a responsabilității pen –
tru rezultatele muncii și cunoașterii rezultate lor
efective ale muncii” [1; p. 249]. model suggests that motiva tion, job satis –
faction and per formance are strongly
influen ced by “criti cal psychological states”
of “learning though experience about the
significance of work, and responsibility for
the work results and being aware of the real
work results” [1; p. 249].

Figura 1. Modelul caracteristicilor postului de muncă/
Figure 1. The characteristics of the position
Sursa: [2; p. 80] /Source : [2; p. 80].

Varietatea calificării
Identitatea sarcinii
Importanța sarcinii/
Qualification variety
Task identification
Task importance

Autonomia/ Autonomy

Feedback -ul/ Feedback

Însemnătatea resimțită a
muncii prestate/ Perceived
significance of the work
performed

Responsabilitatea
resimțită pentru rezultatele
muncii/ Perceived
responsibility for the work
results
Cunoașterea rezultatelor
reale ale activităților/
Being aware of the real
work results
Înaltă motivație internă a
muncii/ High internal
motivation of labor
Înaltă calitate a
performanței muncii/
High quality
of work performance
Satisfacție sporită a muncii/
Increased work satisfaction
Absenteism scăzut/
Low absenteeism
Fluctuație redusă/
Low turnover
Profit mai mare/
Higher profit

INTENSITATEA NEVOILOR
DE DEZVOLTARE A
PERSONALULUI/ NEEDS
LEVEL OF PERSONNEL
DEVELOPMENT
CARACTERISTICI
PRINCIPALE ALE
POSTURILOR/ MAIN
POSITION
DESCRIPTIONS

STĂRI PSIHOLOGICE
CRITICE / CRITICAL
PSYCHOOGICAL
STATES

REZULTATELE
PERSONALE
ȘI REZULTATELE
MUNCII/ PERSONAL
AND WORK RESULTS
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

11

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

Potrivit modelului dat, trăsăturile esen –
țiale, care au implicații motivaționale asupra
angajatului, sunt:
• varietatea calificării. Această carac te-
ristică oferă posibilitatea de a efec tua o
diversitate de activități ce țin de postul
de muncă, utilizând diferite apti tudini și
abilități din partea titula rului postului;
• identitatea sarcinii. Arată gradul în
care, la un post, se poate realiza o
sarcină de muncă completă, de la înce-put și până la sfârșit, cu rezultate vizi –
bile, care pot fi delimitate;
• impo rtanța sarcinii. Permite identi-
ficarea gradului în care o sarcină de muncă are un impact deosebit asupra
altor oameni din interiorul sau exte –
riorul organizației;
• autonomia. Are ca scop determinarea
nivelului în care un post asigură sau oferă o anumită li bertate, indepen dență
și autoritate de decizie pentru ca titu –
larul acestuia să-și poată stabili proprii –
le sale obiective și procedeele necesare
pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă;
• feedback -ul. Presupune evidențierea
informațiilor pe care le prime ște titula –
rul postului privind eficacitatea sarci –
nilor de muncă realizate.
O altă caracteristică a acestui model o
reprezintă stările psihologice critice , deter-
minate de importanța muncii prestate, respon-
sabilitatea pentru rezultatele muncii și cunoaș –
terea rezultatelor reale ale activității. Cu cât
aceste stări psihologice sunt mai cunoscute, cu
atât mai mult este cunoscută motivația internă
a muncii. De asemenea, comportamentul în
muncă sau stările psihologice critice ale titula-
rului postului devin m ult mai pozitive în
situația în care există o concordanță cât mai deplină între cerințele postului și calitățile titu –
larului postului. Cu cât aceste stări psiho logice
sunt mai cunoscute, cu atât mai mult este According to this model, the essential
features that have motivational implications
on the employee are:
• variety of qualification. This fea-
ture offers the possibility to perform
a variety of activities related to the
position, using the different skills
and abilities of the job holder;
• identity of the task. It shows to
what degree a full task can be per –
formed within a position, from be –
ginning to end, wit h visible results
that can be defined;
• importance of the task. Allows the
identification of the extent to which a task has a particular impact on
other people inside or outside the
organization;
• autonomy. It aims at determining to
what level the position p rovides or
offers a certain freedom, indepen-dence and decision- making autho-
rity for its holder to be able to set his
or her own objectives and processes
necessary to carry out their tasks;
• feedback. It consists of paying
atten tion to the information the job-
holder receives regarding the effi –
cacy of the tasks performed.
Another feature of this model is the
critical psychological states determined by
the importance of the work performed, the responsibility for work results and under-
standing the real work results. The better
these psychological states are known, the
better the internal motivation for work is known. Furthermore, the work behaviour or
the psychological critical states of the
jobholder become more positive in the
situation when there is full agreement bet –
ween the job requirements and the qualities
of the jobholder. The better these psycho-
logical states are known, the better the
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

12

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION
percepută motivația internă a muncii. De ase –
menea, comportamentul în muncă sau stările
psihologice critice ae titularului postului sunt
mult mai pozitive în acele situații în care există
o concordanță cât mai deplină între cerințele
postului și calitățile titularului acestuia.
Rezultatele personale și rezultatele
mun cii reprezintă o altă caracteristică a mo –
delului dat. Prezența stărilor critice conduce
la obținerea unor rezultate care pot fi rele –
vante atât pentru titularul postului, cât și pentru organizație. Atunci când titularul pos –
tului de ține, cu adevărat, controlul asupra
unei munci stimulatoare, ce îi asigură un
feedback bun asupra activității, condițiile
esențiale pentru apariția motivației intrinseci
sunt pre zente. Acest lucru conduce la obți –
nerea unor performan țe mai înalte, iar, ulte-
rior, la satisfa cerea unor nevoi de nivel supe –
rior și la spori rea satisfacției generale oferită
de munca pe care o prestează.
Ultima caracteristică, intensitatea ne –
voilor de dezvoltare a personalului , denotă
gradul în care oamenii doresc să -și satisfacă
nevoi de ordin superior prin desfășurarea mun –
cii lor. Or, dezvoltarea personalului se poate
realiza și prin extinderea responsa bilității an –
gajatului asupra funcțiilor de plani ficare și
control. Aceasta se poate realiza prin atribui –
rea anga jaților a unei responsabilități mai
mari în procesul de luare a deciziilor. Ca ur-
mare, angajații au nevoie de instruire profe –
sională suplimentară, sprijin și îndrumare
pentru exercitarea corespunzătoare a respo-
nsabilității atribuite.
Modelul dat poate servi drept bază
inițială în procesul de îmbogățire a posturilor
de muncă. Or, îmbogățirea postului de muncă
trebuie să conducă la sporirea motivației
intrin seci și la creșterea calității vieții profe –
sionale. În cazul în care conținutul postului de
muncă se situează sub așteptările titularului
acestuia, de cele mai multe ori, persoana res –
pectivă demisionează, fapt ce conduce la
consecințe economice pentru organizație. internal motivation is perceived. Besides,
work behaviour or the job holder’s critical
psychological states are far more positive in
those situations where there is the fullest possible match between the job require –
ments and qualities of the jobholder.
Personal results and work results
represents another feature of the given mo-del. The existance of critical states leads to
results that may be relevant to both the
jobholder and to the organization. When the jobholder really has control over a stimu-
lating job that ensures good feedback on the
work performed, there appeare prerequisites
for the intrinsic motivation. This leads to achieving higher performance and, sub-
sequently, to meeting higher level needs and
increasing overall satisfaction from the
work they perform.
The last characteristic, the needs level
of staff development, shows the degree to
which people wan t to satisfy their higher
needs by carrying out a certain activity.
However, staff development can be achie –
ved by extending employee responsibility
over the control and planning functions. This can be achieved by giving employees a
greater responsibility in making decisions.
As a result, employees need additional pro-
fessional training, support and guidance for the proper accomplishment of the assigned
responsibility.
This model can serve as a baseline in
the process of job enrichment. Therefore,
job enric hment should lead to increasing the
intrinsic motivation and the quality of the working process. If the position description
is below the expectations of its holder, most
times, the person resigns, which leads to
economic consequences for the organi –
zation .
The need to pay greater attention to the
job-design process is determined by the following reasons:
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

13

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION
Necesitatea acordării unei atenții spo –
rite procesului de proiectare a posturilor este
generată și de următoarele motive:
• impactul asupra performanțelor pro-fesionale ale titularului postului poate fi
mult mai mare;
• satisfacția în muncă a titularului pos –
tului poate fi afectată atât pozitiv, cât și
negativ. Ținând seama de faptul că
angajații pot primi o satisfacție profe –
sională mai mare la o anumită con –
figurație a postului, este importantă
identificarea elementelor care pot con –
tribui la aceasta;
• sănătatea fizică sau mentală a titularilor posturilor poate fi afectată. De aceea,
trebuie să se evite sau să se diminueze influența factorilor de risc, care pot
conduce la afectarea unor funcții vitale
ale organismului uman.
Îmbogățirea posturilor urmărește spo-
rirea motivației intrinseci și a cal ității vieții
titularului postului în legătură cu munca
desfășurată de acesta. În general, îmbogățirea
implică creșterea potențialului motivațional al posturilor prin acționarea asupra caracteristi –
cilor lor esențiale. Prin urmare, îmbogățirea
posturilor sau a conținutului sarcinilor de
muncă presupune sporirea autonomiei, com pe-
tențelor și responsabilităților posturilor. Îm bo-
gățirea posturilor este rezultatul reproiec tării
conținutului acestora. Preocupați de problema
îmbogățirii posturilor au fost He rzberg și
McGregor, care au evidențiat faptul că anga –
jatul este mai motivat atunci când i se oferă
posibilitatea de a- și folosi cunoștințele și
abilitățile profesionale sau când i se acordă o
responsabilitate mai mare [1; p. 249].
Potrivit lui G. Jons, îm bogățirea postu-
rilor poate fi realizată prin:
• combinarea sarcinilor. Aceasta im –
plică repartizarea unor sarcini de mun-
că, ce ar putea fi făcute de mai mulți • the impact on the professional acti –
vities of the job holder may be much higher;
• the job satisfaction of the job holder
may be affected both positively and
negatively. Taking into account that
employees can receive higher job
satisfaction given a certain structure
of the position, it is important to
identify the elements that can
contribute to this;
• the physical or mental health of the job holders may be affected. The-
refore, the influence of the risk
factors that can lead to damaging
certain vital body functions should
be avoided or diminished.
Job enrichment aims at increasing the
intrinsic motivation and life quality of the job
holder in relation to the carried out tasks. In
general, enrichment involves increa sing the
motivational potential of positions by
influencing their essential characteristics.
Therefore, job enrichment or job content
implies increasing the position autonomy,
competences and responsibi lities. Job enri –
chment is the result of the redesign of the job content. Herzberg and McGregor were
concerned about the issue of job enrichment
and pointed out that the employees are more
motivated when given the opportunity to use
their knowle dge and professional skills or
when given greater responsibility [1; p. 249].
According to G. Jons, job enrichment
can be achieved as follows:
• combining tasks. This involves
assigning tasks specific to a single
worker that could be carried out by
more empl oyees;
• establishing relationships with cus-
tomers. It involves making em –
ployees have contact with people
who depend on their services or
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

14

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION
angajați specifice unui singur muncitor;
• stabilirea de relații cu clienții. Pre-
supune punerea angajaților în contact
cu persoanele care depind de serviciile
sau produsele lor. O asemenea strategie
ar putea implica utilizarea unor de –
prinderi noi, creșterea identității, sem-
nificației muncii și feedback -ului asu –
pra performanței;
• reducerea supravegh erii și a depen-
denței de alții. Scopul constă în creș –
terea autonomiei și controlului asupra
muncii proprii;
• formarea echipelor de muncă. Este
folosită ca o alternativă la o înșiruire a operațiilor mici, pe care titularii postu-
rilor trebuie să le facă at unci când un
produs sau serviciu nu poate fi realizat de o singură persoană;
• realizarea unui feedback direct.
Această tehnică permite titularilor postu –
rilor să se identifice cu „propriul” obiect
realizat. Spre exemplu, o organizație de
produse electronice poate solicita de la
muncitorii săi să „semneze” produsele cu
o etichetă care include un număr de
telefon cu taxă inversă, iar în cazul în care clientul se va confrunta cu unele
probleme, acesta poate să- l contacteze
direct pe montator [6; p. 421].
Ținând seama de cele expuse anterior,
se poate constata că îmbogățirea posturilor implică o multitudine de schimbări în conți –
nutul muncii și anume:
• creșterea responsabilității angajaților pentru propria lor muncă. Aceștia tre –
buie să aibă mai multă libertate în
cadrul muncii și să aibă posibilitatea să
răspundă pentru posturile ocupate;
• atribuirea unei persoane sau unui grup de
persoane a unei unități de muncă com –
plete sau a unui produs complet, pentru a
se putea identifica o serie de sarcini de products. Such a strategy could in –
volve the use of new skills, raising
one’s identity, work importance and
feedback o n performance;
• reducing supervision and depen-
dence on others. The aim is to in –
crease the autonomy and control
over their own work;
• forming working teams. It is used
as an alternative to learning how to do small operations that job holders
should perform when a product or
service cannot be made by one
person;
• using straightforward feedback.
This technique allows job holders to
identify themselves with ″ their own″
item sold. For example, a producer
of electronic products may ask its workers to “sign” products with a
label that would include a phone
number with reverse charge, and if the client encounters any problems
he or she may contact the fitter
directly [6; p. 421].
Taking into account what we have
mentioned above, it is obvious that job
enrichment involves many changes in the
work content and namely:
• increasing employees' responsibility for their own work. They should
have more freedom in their jobs and
able t o take accountability for the
positions held;
• assigning a person or group of
people a full workload or a whole
product in order to identify a
number of tasks into a finished and
recognized product;
• increasing the possibilities for
employees to diversify their working
methods or modify the sequence and
pace of their work;
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

15

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION
muncă într -un produs finit și recunoscut;
• sporirea posibilităților angajaților de a
diversifica metodele de muncă sau de a
modifica succesiunea și ritmul muncii
lor;
• individualizarea postului printr-o multi –
tudine de caracteristici unice;
• dezvoltarea autocontrolului as upra
sarcinilor de muncă și a resurselor încredințate;
• sporirea posibilităților de pregătire sau
dezvoltare profesională;
• implicarea sporită a angajaților în pro-
cesul de planificare, organizare, ino-
vare sau analiză a rezultatelor [5; 216]
Cercetările din domeniul managemen-
tului resurselor umane evidențiază faptul că obținerea schimbărilor sau a rezultatelor
dorite, ca urmare a îmbogățirii posturilor, depinde, în mare măsură, de varietatea carac-
teristicilor individuale și de persona litatea,
experienț a și sistemul de valori ale titularului
postului, deoarece toate aceste variabile
determină, la rândul lor, comportamente sau reacții diferite față de acțiunile întreprinse.
Îmbogățirea posturilor este percepută
diferit, de la o persoană la alta, în func ție de
sistemul de valori al fiecăreia, și poate avea și
rezultate diferite, nu numai de la un post la
altul, din cadrul aceleiași organizații, dar și din
organizații diferite datorită interpretării diferite
a conceptului de reproiectare a posturilor.

Concluzii
Proiectarea și reproiectarea posturilor nu
trebuie realizată doar din punct de vedere
economic, fapt ce i -ar asigura organizației un
avantaj pe termen scurt. Important este ca, în
procesul de proiectare și reproiectare a pos –
turilor, să fie luat în considerare aspectul psi –
hologic, întrucât oferă oportunități și aștep tări
mult mai mari angajatului, fapt ce conduce la
sporirea motivației intrinseci și extrinseci a
acestuia. Ca rezultat, aceasta poate contribui la • making a position individual through
a large number of unique features;
• developing self -control over the
tasks and the entrusted resources;
• increasing the training or professio-
nal develo pment opportunities;
• increasing employee involvement in
the planning, organization, inno-
vation and analysis of the results
[5; 216]
Research in the Human Resources
Management field emphasizes that obtai-
ning changes or the desired results due to job enri chment, largely depends on a variety
of individual characteristics and personality,
experience and the value sys tem of the
jobholder, as all these variables trigger, in
their turn, different behaviours or reactions to the taken actions.
Job enrichment is perceived differently
by different people, depending on the value system of each person, and can have different results not only from one position
to another within the same organization, but
also in different organizations because of the different interpretations of the concept of job redesign.
Conclusions
The design and redesign of positions
must not be carried out only in economic
terms, which would ensure the organization
a short -term advantage. It is important that
the psychological aspect be taken into consideration in the process of designing
and redes igning jobs because it also offers
the employee far greater opportunities and
expectations, which leads to increasing his or her intrinsic and extrinsic motivation.
As a result, this can contribute to the impro –
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

16

BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION
îmbunătățirea rezultatelor economice ale orga –
nizației pe termen lung și la asigurarea unui
confort profesional tuturor angajaților. vement of the economic performance of the
organization in the long -term and ensure a
professional comfort to all employees.

Bibliografie/Bibliography:
1. ARMSTRONG, M. Managementul resurselor umane – manual practic . București: Editura
CODECS. 2003. 872 p.
2. BÎRCĂ, A. Managementul resurselor umane . Chișinău: Editura ASEM. 2005. 524 p.
3. CHIȘU, V -A. Posturi, salarii și beneficii. București: Casa de editură IRECSON. 2005. 367 p.
4. COLE, G. A. Managementul personalului , e d i ț i a a 4 -a. București: Editura CODECS.
2000. 555 p.
5. IOSIF, Gh. Managementul resurselor umane. Psihologia personalului . București: Editura
Victor. 2001. 217 p.
6. JONS, G. Comportament organizațional. București: Editura Economică. 1998. 561 p.
7. MANOLESCU, A. Managementul resurselor umane . București: Editura R.A.I. 1998. 456 p.
8. MATHIS, R., NICA P., RUSU C. Managementul resurselor umane . București: Editura
Economică. 1997. 472 p.
9. NICOLESCU, O. Managerii și managementul resurselor umane . București: Editura
Economică. 2004. 490 p.
10. POPA, M. Introducere în psihologia muncii . Iași: Editura Polirom. 2008. 309 p.
11. ROTARU, A., PRODAN, A. Managementul resurselor umane . Iași: Editura Sedcom Libris.
1998. 362 p.
12. ȘCHIOPOIU -BURLEA, A. Managementul resurselor umane . Craiova: Editura Univer-
sitaria. 2008. 292 p.

.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

17

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

CZU: 664.8(478):005.585

EVALUAREA
EFICIENȚEI ECONOMICE
A ÎNTREPRINDERILOR
DE PROCESARE A LEGUMELOR
ȘI FRUCTELOR DIN REPUBLICA
MOLDOVA

Conf. univ. interimar, dr.
Silvia ZAHARCO, UASM
silviazaharco@mail.ru

În articol, se examinează potențialul
producției de conserve, precum și eficiența
economică a întreprinderilor de procesare a
legumelor și fructelor din Republica Moldova.
Sunt specificate întreprinderile prelucrătoare de materie primă agricolă, gama tradi țională
a produselor fabricate de către întreprin-
derile procesatoare. În paralel, sunt scoase în
evidență problemele cu care se confruntă întreprinderile de procesare naționale.

Cuvinte -cheie: eficiență, conserve,
industrie, întreprindere, procesare.
JEL: L66; O13

1. Introducere
Fructele și legumele conservate repre-
zintă segmentul cel mai mare, cu cea mai
rapidă creștere, al grupului de produse ce
cuprinde fructele și legumele. Există două segmente majore de piață pentru acestea:
piața de comercializare cu amănuntul și
industria alimentară de prelucrare. Dintre
acestea, cel mai mare segment îl reprezintă industria de prelucrare a produselor alimen-
tare. Produsele realizate prin conservare sunt
dominate de cele pe bază de legume, cum ar fi roșiile în bulion, mazărea, amestecurile de
legume, fasolea păstăi, conservele în oțet,
murăturile și legumele fermentate lactic. CZU: 664.8(478):005.585

ECONOMIC
EFFICIENCY EVALUATION
OF THE ENTERPRISES PROCESSING
FRUIT AND VEGETAB LES
IN THE REPUBLIC
OF MOLDOVA

Associate P rofessor, PhD
Silvia ZAHARCO, SAUM
silviazaharco@mail.ru

The article deals with the study of the
canned production potential and economic
efficiency of the enterprises that process
fruits and vegetables in the Republic of
Moldova. We specified several companies
that process agricultural raw materials, the
tradit ional range of products manufactured
by processing enterprises. At the same time we highlighted the problems that national
processing enterprises meet.

Key words: efficiency, conserve, industry,
enterprise, processing.
JEL: L66; O13

1. Introduction
Canned fruits and vegetables is the
largest and the fastest growing segment of
the group of products, comprising fruits and
vegetables. There are two major market
segments for them: the retail market and the food processing industry. The food pro-
cessing industr y is the largest segment.
Canned products are dominant among those
made of vegetables, such as tomato broth,
peas, mixed vegetables, green beans, canned
food in vinegar, pickles and lacto-fermented vegetables. Products made of processed
fruits include stew ed fruits, juices, fruit
preserves, jams and dried fruits.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

18

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Produsele pe bază de fructe, rezultate în urma
procesării, sunt compotul, sucurile naturale,
dulceața, magiunul, fructele uscate.
Cererea pentru produsele conservate, de
calitate înaltă, continuă să crească. Pentru a
face față concurenței globale generate de
producătorii mai mari din Europa, produsele
moldovenești trebuie îmbunătățite pentru a rămâne competitive pe piața globală.
În anul 2014, întreprinderile de pro-
cesare a fructelor și legumelor s -au confruntat
cu interdicția privind furnizarea produselor pe piața Federației Ruse, care este strategică
pentru toate întreprinderile de procesare din
Republica Moldova, datorită faptului că î n
țările CSI este cunoscută bine calitatea exce –
lentă a conservelor, dulcețurilor, gemurilor și
sucurilor din Moldova. Embargoul impus de
Federația Rusă a provocat pierderi în volum de
aproximativ 500 milioane lei, ceea ce consti tuie
două treimi din volum ul de producție al tuturor
întreprinderilor din ramura res pectivă [5].
Cerințele la exportul produselor conser-
vate moldovenești către țările CSI sunt,
indiscutabil, mai scăzute decât cele ale UE,
ceea ce face ca Republica Moldova să-și
mențină colaborar ea economică cu acest spa-
țiu, cu care producătorii moldoveni sunt mult
mai familiarizați.
2. Material și metodă
Studiul analizează eficiența economică
a întreprinderilor de procesare a legumelor și fructelor din Republica Moldova.
Datele prezentate se bazează pe aspec-
tele concrete înregistrate în întreprinderile de
procesare a legumelor și fructelor din Repu-
blica Moldova, în special, în ÎCS ,,Natur
Bravo” SA, or. Florești. Sunt utilizate infor-
mațiile oficiale plasate pe site -ul Biroului
Națio nal de Statistică, în baza cărora se ana-
lizează în dinamică (anii 2011- 2015) volu-
mele de fabricare a conservelor din fructe și legume în Republica Moldova, indicii volu-
mului producției de fructe și legume proce -The demand for high -quality canned
products is constantly growing. Moldovan
products should be improved to remain competitive in the global market and to face
global competition due to larger producers
in Europe.
In 2014 fruits and vegetables pro cessing
enterprises faced a ban regarding the export
of products to the market of the Russian
Federation, which is strategic for all pro-cessing enterprises in the Republic of Mol –
dova, because the excellent quality of canned
food, fruit preserves, jams and juices from
Moldova is well known in the CIS countries.
The embargo of the Russian Federation
caused losses of about MDL 500 million,
which is two thirds of the produc tion volume
of all enterpris es of the branch [5].
Requirements to the export of Mol –
dovan canned products to the CIS countries are undoubtedly lower than those stipulated
by the EU, therefore, the Republic of Moldova is able to maintain its economic cooperation with the region Moldov an pro-
ducers are more familiar with.
2. Material and methods
The study analyzes the economic effi –
ciency of enterprises that process fruit and
vegetables in the Republic of Moldova.
The data presented in this article are
based on specific aspects registe red at the
enterprises that process fruit and vegetables in the Republic of Moldova, in particular,
at, “Natur Bravo” JSC from the town of Flo-
resti. We used official information pub-
lished on the site of the National Bureau of
Statistics. Based on this information we ana –
lyzed both the dynamics (2011-2015) of amounts of processed fruit and vegetables and the economic efficiency of canned pro –
ducts. In order to determine the eco nomic
efficiency of the enterprises we used such
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

19

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

sate, precum și eficiența economică a produc –
ției conservate. Pentru determinarea eficienței
economice a întreprinderilor respective, s -au
utilizat metodele de analiză și sinteză, de
comparare, metoda statistică.
3. Rezultate și discuții
Prelucrătorii de fructe și legume din
Republica Moldova sunt divizați în două gru-
puri mari. Primul grup cuprinde un număr
mic de întreprinderi cu capacitate mare, care
produc aproximativ 80% din volumul total
din acest sub-sector (fabrica de conserve din
Călărași, Orhei -Vit, Alfa -Nistru, Natur Bravo,
Monicol, Prometeu- T, Gordin, Histrios). Al
doilea grup include peste 50 de companii
mici. În total, aceste companii procesează
peste 150 000-200 000 tone de materie primă
anual. Gama tradițională a produselor fabri –
cate de către întreprinderile procesatoare in –
clude sucuri de fructe și legume, gemuri, mar-
meladă, conserve din fructe și legume etc.
Numărul întreprinderilor și unităților
prelucrătoare de materie primă agricolă este
în descreștere, fapt condiționat, în mare parte, de reorientarea agenților economici s pre
piețele de desfacere ale Uniunii Europene, care solicită preponderent producție în stare
proaspătă, livrată nemijlocit de la producător.
Câteva întreprinderi de procesare a fructelor
și legumelor s -au unit formând Asociația
producătorilor de conserve „ Speranța- Con” (SA
„Natur Bravo”, SA „Orhei -Vit”, SRL „Ecovit”,
SA „Fabrica de conserve din Călărași”, SA
„Fabrica de conserve din Coșnița”).
Luând în considerare o întreagă serie de
indicatori (în primul rând, cei ce țin de struc –
tura costurilor de producț ie), avantajele com –
petitive de comerț internațional ale Repu blicii
Moldova se află în producția culturilor agri –
cole cu valoare însemnată – fructe și legume
(în special mere, struguri de masă, nuci, roșii). Însă, peste 80% din suprafața cultivată
în Republica Moldova, este acoperită de
culturi cu valoare scăzută (precum cerealele, methods as analysis, synthes is, compa rison
and the statistical method.
3. Results and discussions
Businesses that process fruit and vege –
tables in the Republic of Moldova are divi –
ded into two big groups. The first group
includes a small number of enterprises with
high capacity tha t produce about 80% of the
total volume of this sub -sector (a cannery in
Calarasi, Orhei -Vit, Alfa -Nistru, Natur Bravo,
Monicol, Prometheu-T, Gordin, Histrios).
The second group consists of more than 50 small companies. In total, all these com –
panies annua lly process more than 150 000 –
200 000 tonnes of raw materials. The
traditional range of products manufactured
by the enterprises includes fruit and vege –
table juices, jams, marmalade, canned fruit and vegetables, etc.
The number of enterprises and units
that process agricultural raw materials is decreasing, which is mainly caused by the fact that our economic agents are mainly reoriented towards the EU markets, which seek fresh products, delivered directly from the manufacturer. Some fruit and vegetables processing enterprises joined forming the Association of Canned Food Manufacturers “Speranta- Con” (“Natur Bravo” JSC, “Orhei –
Vit” JSC, “ECOVAL” Ltd., “Fabrica de con –
serve din Calarasi” JSC, “Fabrica de con-serve din Cosnita” JSC).
Taking into account the entire range of
indices (mainly connected with the structure of production costs), the production of crops with significant value – fruit and vegetables
(mainly apples, table grapes, nuts, tomatoes) is a competitive a dvantage of the Republic
of Moldova in international trade. However, over 80% of the cultivated area is covered by low value crops (such as cereals, oilseed crops, sugar beets and fodder crops), while fruit and vegetables occupy less than 20% in
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

20

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

plantele oleaginoase, sfecla de zahăr și cul –
turile furajere), în timp ce fructele și legumele
ocupă mai puțin de 20%. Suprafața totală a
plantațiilor cultivate cu specii din f amilia
Rozacee și nuci este de 125,3 mii ha, inclusiv
116,6 mii hectare de pomi fructiferi, 8,2 mii
hectare de nuci, și 0,5 mii hectare de arbuști
cu fructe de pădure, care împreună constituie circa 6.5% din suprafața terenurilor agricole.
Principalii pomi fructiferi plantați sunt merii,
acoperind aproximativ 65 000 hectare, urmați
de sâmburoase, 40 000 hectare, în mare mă –
sură, pruni și cireși. Republica Moldova pro –
duce anual aproximativ 1 milion de tone de fructe și legume. Aproximativ 45% din volu-
mul total de fructe este prelucrat. Princi palele
fructe și legume prelucrate sunt roșiile și me –
rele, care sunt transformate în pastă de tomate, piureuri pentru copii, gemuri, conserve.
În nomenclatorul de conserve, o pon-
dere esențială o dețin sucurile de fructe și
legume, în special, sucurile concentrate, a
căror producere, în perioada de referință, este în permanentă creștere. Producția fructelor și
legumelor conservate descrește treptat până în
anul 2012, după care se observă o majorare
treptată a acest eia, iar, în anul 2015, descrește
din nou cu 48,4% față de anul precedent.
Producția de fructe prelucrate și conservate, deși a marcat o sporire considerabilă în anul
2013 față de 2012 – de 2,3 ori, în anul 2014, a
însemnat o descreștere față de anul precedent,
majorându-se în următorul an doar cu 3,9%. Cantitatea de sucuri din fructe și legume
crește considerabil în anul 2012, față de anul
precedent – cu 55%, majorându-se, treptat,
până în anul 2015, când a avut loc reducerea
cantității respective cu 20%.
Datele BNS privind producția conser-
velor din fructe și legume, în Republica Mol –
dova, în decursul anilor 2011-2015, sunt prezentate în tabelul 1 [1].
the Republ ic of Moldova. The total area of
plantations of fruit and nuts is 125,300 ha,
including 116,600 hectares of fruit trees, 8,200 hectares of nuts and 0.5 thousand hectares of shrubs with berries that form together about 6.5% of agricultural land. The main pl anted fruit are apples, covering
about 65,000 hectares, followed by drupes (40,000 hectares, mostly plums and cher-ries). The Republic of Moldova annually produces about 1 million tonnes of fruit and vegetables. Processed fruit make up about 45% of the tot al volume of fruit. The main
processed fruit and vegetables are tomatoes and apples, which are processed into tomato paste, puree for children, jams and fruit preserves.
Fruit and vegetable juices form a con –
siderable share in the nomenclature of canned fo od, especially juice concentrates,
and their production was constantly growing during the studied period. The production of canned fruit and vegetables gradually decreased until 2012, afterwards there was noticed its gradual increase. In 2015 it decreased again by 48.4% as compared to the
preceding year. The production of processed and canned fruit, although had a considerable (2.3 times) increase in 2013 as compared to 2012 , had a decrease in 2014 as compared to the previous year, and increased only by
3.9% next year. The volume of fruit and
vegetable juices increased considerably in 2012 as compared to the previous year (by 55%) and gradually increased thereafter up
to 2015, when it was reduced by 20%.
The data provided by the National
Bureau of Statisti cs regarding the produc –
tion of canned fruit and vegetables in the Republic of Moldova in 2011-2015 are shown in Table 1 [1].

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

21

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Tabelul 1/ Table 1
Producția conservelor din fructe și legume în Republica Moldova / Production of canned
fruit and vegetables in the Republic of Moldova
Tipuri de produse/
Product types Anii/ Years
2011 2012 2013 2014 2015
Sucuri de fructe și legume, mii litri/
Fruits and vegetables juices, thousand
liters
29715,3
46055,2
49059,1
49074,9
39242,5
 Neconcentrate/ unconcentrated 16828,3 21098,9 22825,5 21482,7 21534,7
 Concentrate/ concentrated 12887,0 24956,3 26233,6 27592,2 17707,8
Conserve de legume și fructe, mii tone/
Canned vegetables and fruits, thousand tons

26,3
24,3
25,1
30,4
15,7
Fructe prelucrate și conservate, mii
tone/ Processed and preserved fruits,
thousand tons
6,8
4,7
10,7
7,6
7,9

Sursa: Biroul Național de Statistică /
Source : National Bureau of Statistics

Particularitatea distinctivă a industriei
de prelucrare constă în dependența ei totală
de livrările de combustibil, materie primă și
materiale din exterior, precum și de menți –
nerea pozițiilor ei pe piața tradițională de
comercializare a producției, în primul rând, în statele din CSI [2, p. 12].
Pentru a realiza activități reușite, în tre-
prinderile de prelucrare trebuie să dispună de materie primă în cantitate suficientă. Supra fața
totală a livezilor de fructe s -a redus semnifi –
cativ în decursul ultimilor cincisprezece ani. Începând cu anii ’90, piețele tradi ționale s -au
destrămat, generând schimbarea structurii
sistemului de producție agricolă. În consecință,
a avut loc reducerea semnificativă a recoltelor.
Condițiile climaterice constituie un fac –
tor care afectează serios producția de fructe și
legume, iar lipsa sistemelor de producție
moderne, în special a irigației, generează
efecte negative asupra nivelului recoltei.
Acest fapt este valabil, în special, pentru plantațiile de sâmburoase, care sunt concen –
trate primordial în zonele de sud și centru ale The d istinctive feature of the proces –
sing industry relies in its total dependence
on the supply of fuel, raw materials and
equipment from outside, as well as maintai-
ning its positions in the traditional market, mainly in the CIS countries [2, p.12].
In order to achieve success, processing
enterprises must have sufficient raw mate –
rials. The total area of fruit orchards has significantly reduced over the last fifteen years. Since the 90s traditional markets have
collapsed, which resulted in the structure
change of the agricultural production sys –
tem. As a result, th ere was a significant
reduction in yields.
Climate conditions are the factor that
significantly affect the production of fruit
and vegetables and the lack of modern
production systems, particularly the lack of
irrigation, generate negative effects at the crop level. This is particularly true for stone
fruit plantations, which are primarily con-centrated in southern and central areas of
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

22

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

țării, care înregistrează an ual nivele joase de
precipitație de circa 200 -300 mm.
Cu toate acestea, pe parcursul ultimilor
câțiva ani, s -au înregistrat anumite semne de
îmbunătățire. În pofida suprafeței totale
descen dente, continuă să apară noi plantații
ce le înlocuiesc pe cele vechi. Tehnologii de
cultivare noi, inclusiv irigarea, sunt imple –
mentate pe suprafețe din ce în ce mai mari.
Printre indicatorii ce caracterizează sta –
rea structurii economiei, unul din cei mai im –
portanți este structura producției industriale. Datorită acestuia se pot dezvolta atât sectoa –
rele industriei, cât și producerea în sectorul
agrar. O pondere semnificativă în structura producției industriale o deține industria pre –
lucră toare: în anul 2013 – 80,5%, în anul 2014
– 81,4%. În cadrul acestei ramuri, se eviden –
țiază, cu o pondere ridicată, industria alimen-tară: în anul 2013 – 29,2%, în anul 2014 –
30,1%. Producția de fructe și legume conser-
vate deține în totalul producției industriale
4,5% în anul 2013 și 4,6% în anul 2014, fiind depășită doar de producția obținută în urma
prelucrării și conservării cărnii și a derivatelor din carne.
Situația din sectorul industrial al econo –
miei este determinată, preponderent, de acti –
vitatea întreprinderilor din industria prelucră –
toare, care constituie 87,1% din numărul total de întreprinderi industriale, inclusiv 21,8%
revin întreprinderilor industriei alimentare. Din
acestea, 7,8% revin întreprinderilor de pre-
lucrare și conservare a fructelor și legumelor .
În anul 2015, față de anul 2014, in-
dustria alimentară, în ansamblu, a înregistrat
o descreștere a volumului de producție cu
4,8%. Volumul producției, însă, a crescut la
unele activități, printre care menționăm pre –
lucra rea și conservarea fructelor și legumelor
– cu 11,0%, cee a ce a dus la creșterea pe total
a industriei cu 0,4%.
Totodată, întreprinderile din Republica
Moldova au redus, practic, de trei ori produc ția the country with low annual precipitation of
200-300 mm.
However, there have been noticed some
signs of improvement over the past few
years. Despite the decreasing total area, new
plantations continuously replace the old
ones. The application of new cultivation technologies, including irrigation, becomes more and more popular.
The structure of industrial production is
one of t he most important indices that cha –
racterize the economy structure. Therefore,
they can develop both industry sectors and
production in the agricultural sector. The processing industry has a significant share
in the structure of industrial production: in
2013 – 80.5%, in 2014 – 81.4%. The food
industry plays an important role within the branch: in 2013 – 29.2%, in 2014 – 30.1%.
The production of processed fruit and
vegetables made up 4.5% in the total of
industrial production in 2013 and 4.6% – in
2014, preceded only by the production of
processed and canned meat and meat
products.
The situation in the industrial sector is
mainly determined by the activity of
processing enterprises, which constitutes 87.1% of the total number of industrial
enterprises, 21.8% belongs to the enterprises
of the food industry, 7.8% of which are the enterprises that process and preserve fruit
and vegetables.
The production of the food industry
decreased by 4.8% in 2015 as compared to
2014. Although the production volume
increased in some activities, among which
we should mention processing and pre –
serving of fruit and vegetables – by 11.0%,
which resulted in the total industry growth
by 0.4%.
Moreover, enterprises of the Republic
of Moldova cut down the production of
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

23

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIV Ă / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016

24 de conserve din fructe și legume, în anul 2015.
De asemenea, s-a mic șorat cu peste 30%
producția de concentrate de fructe și legume.
Evoluția modificării producției de con-
serve din fructe și legume poate fi interpretat ă
grafic în figura 1. canned fruit and vegetables in 2015. The
production of fruit and vegetable concen-
trates also decreased by over 30%.
The dynamics of canned fruit and vege-
tables production is presented graphically in Figure 1.

Figura 1. Indicii volumului produc ției de fructe și legume procesate/
Figure 1. Volume indices of pr ocessed fruit and vegetables
Sursa: Biroul Na țional de Statistic ă/
Source: National Bureau of Statistics

Produsele întreprinderilor de procesare
din țară depășesc cu aproximativ 30 de ori
necesitățile pieței interne. Produsul finit
depășește de 5 ori volumul realizat în prezent
pe piața internă.
Eficiența economic ă a întreprinde-
rilor de procesare a legumelor și fructelor
din Republica Moldova. Pentru ca o între-
prindere să se mențină pe piață, este necesar ca
activitatea ei s ă se caracterizeze prin eficien ță.
Eficiența economic ă constă în „obține-
rea efectelor economico-sociale utile în condițiile cheltuirii ra ționale a resurselor uma-The production of processing enterprises
in the country is 30 times higher than the
domestic market needs. Nowadays the fini-
shed product is 5 times higher than the
amount sold at the market.
Economic efficiency of fruit and vege-
tables processing enterprises in the Re-
public of Moldova. If a company wants to
remain at the market, its activity should be
characterized by efficiency.
Economic efficiency consists of “achie-
ving economic and social effects that are
164,4170,1193,4204,8215,2
164,4
103,5113,7105,9111
050100150200250
2011 2012 2013 2014 2015
Anul 2010/The year 2010 = 100
Anul precedent/The previous year = 100

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

ne, mate riale, financiare și ale firmei”. Prin
eficiența activității economice, se înțe lege
raportul dintre rezultate și efort. Pentru expri –
marea eficienței economice, se utilizează un șir
de indicatori care evidențiază acest raport.
Pentru a obține o eficiență economică ridicată,
în derularea procesului de producție , este nece –
sară aplicarea unor tehnologii moderne, ce
valorifică eficient materiile prime și energia,
reușind să se asigure produse de calitate supe –
rioară la un cost relativ redus.
Una din cele mai vechi și mai mari între-
prinderi de procesare a fructelo r și legumelor
din Republica Moldova este întreprinderea cu
capital străin „Natur Bravo”, care este liderul
ramurii de prelucrare a legumelor și fructelor,
precum și unul din cei mai mari exportatori ai
Moldovei. Actualmente, ÎCS ,,Natur Bravo“ SA
deține o cotă de aproximativ 30% din piața
națională.
ÎCS ,,Natur Bravo” SA este o întreprin-
dere cu perspective de dezvoltare pe viitor, putând argumenta această afirmație prin
faptul că întreprinderea nu a înregistrat rezul –
tate ne gative, ci doar puține diminuări. Con-
sumurile de producție sunt mereu în scădere,
ceea ce se apreciază pozitiv. Rentabilitatea
producției are tendința de diminuare, cu toate
că, în anul 2013, a obținut valori maxime de
20,66%. Această diminuare a avut loc, în anul
2014, din cauza că, în acel an, la indicatorii
principali, precum profitul obținut din vânza –
rea producției și costul producției finite
vândute, s -au obținut valori mai mici decât în
anul precedent. De asemenea, rentabilitatea mijloacelor de produc ție a înregistrat o dimi-
nuare treptată, pe moti vul reducerii valorii
activelor curente și a profi tului perioadei de
gestiune până la impozitare. Rentabilitatea
mijloacelor de producție, în 2014 față de
2012, a înregistrat o scădere cu 5,71 %, iar
față de 2013 – cu 1,96%. Rezul tatele obținute
sunt reflectate în tabelul 2.
useful under the conditions of rational spen –
ding of human, material, financial and com –
pany resources”. Business efficiency means
the ratio between results and effort. To
demonstrate eco nomic efficiency are used a
number of indices, which highlight this
ratio. To obtain a high economic efficiency in the production process it is necessary to
apply modern tech nology that take advan-
tage of raw materials and energy, being able
to ensure products of top quality at a
relatively low cost.
One of the oldest and largest enterprises
that process fruit and vegetables in the Republic of Moldova is the enterprise with foreign capital “Natur Bravo”, which is the
leader of the fruit and vegetables processing
branch, as well as one of the largest Mol –
dova’s exporters. “ Natur Bravo” JSC has a
share of about 30% of the national market.
“Natur Bravo” JSC is an enterprise with
good development prospects. This statement may be proved by the fact the company has no negative results, only a few reductions. Inputs are constantly decreasing, which is
considered to be positive. Returns on pro-duction tend to decline, although in 2013
they reached the maximum value of
20.66%. This decrease took place in 2014,
because that year the main indices, such as
profits from sales and the cost of finished sold products showed lower values than the previous year. Profitability of manufactu ring
facilities gradually decreased as the value of current assets and profits before taxation decreased in the studied period. Profitability of production facilities decree sed by 5.71%
in 2014, as compared to 2012 and, by 1.96%, as compared to 2013. The results that we received are shown in Table 2.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

25

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Tabelul 2/Table 2
Eficiența economică a producției conservate în ÎCS „Natur Bravo” SA or. Florești/
Economic efficiency of canned products at "Natur Bravo" JSC, the town of Floresti

Indicatori/ Indices Anii/Year Abaterile (+, -) anului
2014 față de/
Deviations (+, – ) of
2014 as compared to:
2012 2013 2014 2012 2013
1 2 3 4 5 6
Valoarea producției globale, calculată la/
The value of global production, calculated
per:
− 1 ha suprafață productivă/ 1 ha of
production area 8958,92 12927,39 9893,5 +934.58 -3033,89
− 1 leu costuri de producție/ 1 leu of costs 9,90 12,49 10,32 +0,42 -2,17
− 1 leu mijloace fixe de producție/ 1 leu of
fixed assets 1,94 2,74 2,10 +0,16 -0,64
Profitul obținut din vânzarea producției,
calculat la/ Profit obtained from sales,
calculated per :
− 1 ha suprafață productivă/ 1 ha of
production area 533,46 1143,42 721,07
+187,61
-422,35
− 1 leu costuri de producție/ 1 leu of costs 0,59 1,10 0,75 +0,16 -0,35
− 1 leu mijloace fixe de producție/ 1 leu of
fixed assets 0,11 0,24 0,16 +0,05 -0,08
Revine la 1 lucrător, în medie, anual, lei/ Per
1 average worker annually, lei :
− producție globală/ global production 2301,37 3480,45 3112,56 +811,19 -367,89
− profit din vânzarea producției/ profit
from sales 137,03 307,84 226,85 +89,82 -80,99
Rentabilitatea producției/ Profitability of
production, % 12,79 20,66 15,73 +2,94 -4,93
Rentabilitatea mijloacelor de producție/
Profitability of production means, % 6,99 3,24 1,28 -5,71 -1,96
Sursa: Calculele autorului în baza datelor formularului specializat pe activitatea ÎCS
„Natur Bravo” SA, 2012 -2014
Source: The author's calculations based on the data from a specialized form regarding the
activity of "Natur Bravo" JSC, 2012-2014
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

26

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

De menționat faptul că activitatea de
bază a întreprinderii analizate este îndreptată
către obținerea celor mai scăzute costuri de
producție și de distribuție, astfel, încât prețu-
rile produselor comercializate să se situeze
sub cele ale concurenței și să asigure obți –
nerea unei cote cât mai mari de piață. Între –
prinderea ÎCS „Natur Bravo” SA aplică astfel
de strategie, deoarece deține un potențial
tehnologic mediu, de producție, de aprovizio-
nare și logistic. Pentru îmbunătăț irea situației
în cadrul întreprinderii, este necesară atrage –
rea investițiilor de echipament de producție
modern, o politică de vânzări agresivă, care
va permite obținerea unei cote destul de mari
pe piața națională, cât și cea internațională.
În acest context, ÎCS „Natur Bravo” SA
își concentrează activitatea asupra obținerii
unei performanțe superioare, care îi va asi gura
poziția de lider în sector, în ceea ce privește
unul din următoarele atribute: calita tea
produselor oferite, serviciile post -vânza re și
facilitățile propuse clienților, tehnologia folo-
sită, originalitatea produsului, clienților etc.
Exportul și importul de fructe și
legume procesate în Republica Moldova.
Cea mai mare piață de desfacere a con –
servelor din fructe și legume moldoveneșt i
este CSI, în special, Federația Rusă. În anul
2014, însă, Rusia a interzis întreprinderilor
moldovenești exportul acestor produse, ceea ce a provocat o reducere de aproape trei ori a
producției de conserve din fructe și legume.
Astfel, dacă, în 2014, producția respectivă a
fost de 30,4 mii tone, în 2015, aceasta s -a
redus la 15,7 mii tone. Deși în anul 2015, Serviciul sanitar rus a permis fabricilor de
conserve Natur -Bravo și Alfa -Nistru să-și
exporte produsele în Federația Rusă, situația
din sector nu s -a schimbat. Exportul în
Federația Rusă a devenit mai dificil din cauza
deprecierii puternice a rublei și reducerii puterii de cumpărare a consumatorilor de pe
piața respectivă. În acest mod, exportatorii își It should be noted that the activity of the
analyzed company is focused on achieving the lowest production and distri bution costs,
so the price of sold products is set below the one of competitors and a bigger market share
is ensured. The company “Natur Bravo” JSC
applies such a strategy as it has an average
technological, production, supply and logis –
tics potential. To improve the situation
within the enter prise one needs to attract
investments of modern production equip-
ment, an aggres sive sales policy, which
would result in a fairly large both domestic
and international market share.
Therefore, “Natur Bravo” JSC is focu-
sed on achieving superior performance, which will ensure a leading position in the
sector as to the one of the following attri –
butes: quality of the products, after-sales services and facilities offered customers, the
technology used, the originality of products,
customers, etc.
Export and import of processed fruit
and vegetables in the Republic of Mol –
dova. The biggest market for Moldovan
canned fruit and vegetables are the CIS
countries, especially the Russian Federation.
However, in 2014 Russia forbade Moldovan enterprises to export these products, which
caused a three-time reduction of canned
fruit and ve getables. Thus, if the correspon-
ding production was 30.4 thousand tonnes
in 2014, in 2015 it was reduced to 15.7
thousand tonnes. Although in 2015 the Russian Federal Service for Surveillance on
Consumer Rights Protection and Human
Wellbeing allowed “Natu r-Bravo” and
“Alfa -Nistru” canneries exporting their pro-
ducts to the Russian Federation, the situa –
tion was not changed in the sector. Exports
to the Russian Federation have become
more difficult due to the strong depreciation of the RUB and the reduced c onsumer
purchasing power in the corresponding
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

27

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

asumă riscuri mari atunci când fac livrări pe
această piață [3].
Conform estimărilor Ministerului Agri –
culturii și Industriei Alimentare, producția
medie anuală de fructe poate fi absorbită
aproape integral de re țeaua autohtonă de
fabrici de conserve. În realitate, însă, doar a
zecea parte din producția anuală (peste 350 de
mii de tone) este absorbită de unită țile de
procesare. În consecință, fabricile se confruntă
fie cu lipsa de materie primă, întrucât fermierii
preferă să -și vândă produsul la un preț mai bun
peste hotare, fie cu lipsa pieței de desfacere. Pe
de altă parte, producătorii de conserve sunt, în
egală măsură, afectați de embargoul rusesc,
preparatele din legume și fructe fiind, în
proporție de 90 la sută, dependente de piața
rusă. Prin urmare, aceștia nu vor risca să
cumpere în ca ntități mai mari produse de la
fermieri, pentru că nici nu ar dispune de sume
suficiente de bani, ca să le achite [4].
Efectul negativ al embargoului a fost
diminuat de decizia Uniunii Europene de a
dubla cotele la export la fructele moldo venești,
ca măsu ră excepțională, începând cu 1 august
până la finele anului 2015. Cu toate acestea, în
anul 2015, exportul mai multor produse din
Moldova spre piața Uniunii Europene, cum ar
fi cel de struguri, mere și roșii, nu acoperă
cotele prevăzute în Acordul de Asoci ere. Potri –
vit Ministerului Agriculturii, exportul produ-
selor agroalimentare pe piața UE este determi –
nat de unele constrân geri, precum reluarea
parțială a exporturilor pe piața Federației Ruse.
De asemenea, exportul este determinat și de
nivelurile mai favorabile ale prețurilor pe piața
CSI. În aceste condiții, producătorii au o
tendință de revenire pe piețele tradiționale de
export. De asemenea, menținerea embargoului
pentru importul produselor agroalimentare din
UE pe piața Federației Ruse contribuie la
supra saturarea pieței UE și acces mai dificil
pentru noi țări exportatoare pe piață, precum și
prețuri mai puțin favorabile. market. Exporters take big risks when make
deliveries to this market [3].
According to the estimates of the
Ministry of Agriculture and Food Industry,
the network of local canneries can absorb
the average annua l production of fruit
almost entirely. In reality, only a tenth of
the annual production (over 350 thousand
tonnes) is absorbed by processing units.
Consequently, factories face either a shor –
tage of raw materials and farmers prefer to
sell their products at a better price abroad or
a lack of markets. On the other hand,
manufacturers of canned food are equally
affected by the Russian embargo, products
made of vegetables and fruit being 90%
dependent on the Russian market. The –
refore, they will not risk buy ing products in
larger quantities from farmers, because they
would not have sufficient money to pay [4].
The negative effect of the embargo was
diminished by the European Union's deci sion
to double export quotas of Moldovan fruit, as
an exceptional measur e from August 1 until
the end of 2015. In spite of this fact, in 2015
the export of many products from the
Republic of Moldova to the EU market, such
as grapes, apples and tomatoes, did not cover
the rates stipulated by the Association
Agreement. According to the Ministry of
Agriculture, the export of food products to
the EU market is deter mined by some con-
straints such as partial resumption of exports
to the market of the Russian Federation.
Similarly, export is deter mined by more
favourable levels of prices in the CIS market.
Under these circumstances, producers tend to
return to traditional export markets. The
embargo on imports of agricultural products
from the EU to the market of the Russian
Federation also contributes to the oversatu-
ration of the E U market and a more difficult
access for new exporting countries to the
market, as well as less favourable prices.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

28

ECONOMIE FUNDAMENTAL Ă ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Concluzii
În Republica Moldova, potențialul de
fabricare a conservelor din fructe și legume,
actualmente, depășește volumul de producere
a materiei prime agroalimentare, fapt care
necesită diversificarea și valorificarea noilor
piețe de desfacere a producției.
Modernizarea și perfecționarea tehnolo-
giilor de producere, extinderea gamei de
produse, creșterea cotei de produse noi în
producția totală constituie principalele direcții
de sporire a eficienței economice a întreprin –
derilor de procesare a legumelor și fructelor
din Republica Moldova.
Eficiența economică a sectorului de
procesare a fructelor și legumelor este deter –
minată d e o serie de factori externi, precum
condițiile climaterice și instabilitatea piețelor
externe de desfacere. Asigurarea condițiilor
necesare desfășurării procesului de reorien-
tare a sectorului sus -menționat către noi piețe
de desfacere poate fi garantată doar cu
suportul statului. Conclusions
At present, the potential for the pro-
duction of canned fruit and vegetables
exceeds the production volume of raw
materials in the Republic of Moldova,
which requires diversification and exploita –
tion of new markets.
Modernization and improvement of
production technologies, broadening of the
product range, increased share of new
products in the total output – all these are
the mai n directions for increasing of eco –
nomic efficiency evaluation of the enter –
prises that process vegetables and fruit in
the Republic of Moldova .
The economic efficiency of the fruit
and vegetables processing sector is determi –
ned by a number of external fa ctors, such as
climate stresses and instability of foreign
markets. The reorientation of the sector to
new markets can be ensured only under the
conditions of the state support.

Referințe bibliografice / Bibliographic references :
1. BNS al Republicii Moldova. Statistica pe domenii – Industrie – Producția principalelor
produse industriale (2007 -2014) [online] [accesat 19 mai 2016]. Disponibil: http://www.
statistica.md/category.php?l=ro&idc=127&
2. CUCIREVII, V. Orientarea politicii structurale spre creșterea economică în sectorul
industrial . În: Economica, ASEM. Chișinău, 2008, nr. 2 (62), p. 10-14. ISSN 1810-9136.
3. Fabricile de conserve în dificultate financiară [online] [accesat 17 martie 2016]. Disponibil :
http://agora.md/stiri/6170/fabricile -de-conserve -in-dificultate -financiara –activitatea -din-
acest -an-ar-putea -fi-pertur bata
4. Fabricanții de conserve din Republica Moldova față cu embargoul rusesc [online] [accesat
22 martie 2016]. Disponibil: http://www.europalibera.org/content/article/25478294.html
5. Fabricile de conserve din Republica Moldova solicită acordarea de către Banca Națională a
Moldovei a unor resurse de creditare avantajoase și reducerea ratei TVA [online] [accesat 2
aprilie 2016]. Disponibil: http://www.infotag.md/press_release -ro/199534/

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

29

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

CZU: 336.748(478):339.5

VOLATILITATEA
CURSULUI VALUTAR
PE FUNDALUL COMERȚULUI
EXTERIOR

Prof. univ., dr.
Oleg STRATULAT, ASEM
ostratulat@yahoo.com
Conf. univ., dr.
Ana CÎRLAN, ASEM
anaberd@mail.ru

Fluctuația moderată a cursului valutar,
în condițiile regimului flotant al acestuia, în
esență, este o normalitate. În același timp, volatilitatea excesivă a cursului valutar este o
problemă a mai multor țări. La eliminarea
acesteia, este orientat comerțul exterior,
care, prin exporturi esențiale, urmate de intrări de valută substanțiale, con tribuie la
stabilitatea ratelor de schimb. Cu regret, în Republica Moldova, comerțul exterior nu a devenit factorul -cheie în menținerea stabi –
lității valutare.

Cuvinte -cheie: curs valutar, comerț
exterior, export de bunuri, import de bunuri,
balanță comercială, intervenție valutară, curs oficial, volatilitatea cursului valutar.
JEL: E44, F36

Introducere
Volatilitatea cursului valutar, la etapa
actuală, este un factor obstrucț ionist pentru
condițiile economiei naționale.
Cursul de schimb este una dintre cele
mai importante variabile economice. Evoluția
acestuia influențează economiile naționale,
nivelul prețurilor, comerțul internațional,
bilanțul contabil al firmelor, dar și averea CZU: 336.748(478):339.5

VOLATILITY
OF EXCHANGE RATE
IN THE CONTEXT
OF FOREIGN TRADE

Professor, PhD
Oleg STRATULAT, ASEM
ostratulat@yahoo.com
Assoc. P rof., PhD
Ana C IRLAN, ASEM
anaberd@mail.ru
Moderate fluctuation of the exchange
rate, basically in its floating regime is
considered normality. Meanwhile, excessive volatility of the exchange rate is an issue
for many countries. Its elimination is direc –
ted to foreign trade, which, through essen-
tial exports , followed by significant currency
inflows, contribute to the stability of exchan-
ge rates. Unfortunately, Moldova’s foreign
trade has become a key factor in maintaining the stability of foreign exchange.

Key words: currency, foreign trade,
exports of goods, imports of goods, trade
balance, foreign exchange intervention,
official exchange rate, volatility of foreign exchange rate.
JEL: E44, F36

Introduction
Exchange rate volatility at the current
stage is an obstructionist factor for of the
national economy.
The exchange rate is one of the most
important economic variables. Its evolution affects the national economies, the level of
prices, international trade, the balance sheet
of companies, but also each individual
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

30

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

fiecărui individ în parte. În urmă cu jumătate
de secol, cursurile valutare ale țărilor cu
economie dezvoltată au început să fie stabilite
în raport cu cererea și oferta de pe piața valutară. Însă, în realitate, o astfel de deter –
minare a cursului v alutar contribuie la insta –
bilitatea valorică a acestuia, iar procesul de
inflație scăpa de sub control, fapt pentru care,
periodic, băncile centrale intervin pe piața valutară, pentru influențarea cererii și ofertei
de valută, și, nu în ultim rând, pentru asigu –
rarea stabilității economice a țării.
Pentru asigurarea stabilității cursului
valutar al monedelor naționale și pentru împiedicarea câștigurilor de competitivitate
prin deprecierea unităților monetare națio-nale, membrii Fondului Monetar Internațio nal
au hotărât, în 1977, să respecte anumite obligații cu privire la cursul de schimb și anume:
− țările -membre nu trebuie să manipuleze
cursul de schimb pentru evitarea unor ajustări ale balanței de plăți sau pentru
câștigarea unor avantaje de competiti –
vitate în detrimentul altor țări;
− țările -membre trebuie să intervină pe
piața valutară în vederea eliminării
fluctuațiilor excesive și stabilizării cur –
sului propriei monede;
− țările -membre, elaborând și promovând
politica valutară, nu vor acționa în detrimentul altor țări.
1
Evoluțiile cursului valutar. Evoluția
ratelor oficiale de schimb ale principalelor
valute pe piața valutară autohtonă, în perioada
2011-2015, s -a conturat în tendințe certe, care
pot fi detectate analizând datele reflectate în
tabelul 1. property. Half a century ago, the currency
exchange rates of countries with developed economy started being determined in rela –
tion to supply and demand in the foreign
exchange market. But in fact, such a deter –
mination of the exchange rate contributes to the instability of values thereof, and the
inflation get out of control, for which, perio-
dically, central banks intervene in the foreign exchange market to influence the
supply and demand of foreign currency,
and, last but not least, to ensure the econo-mic stability of the coun try.
To ensure exchange rate stability of
currencies and prevent earnings compe –
titiveness by depreciating national currency units, in 1977 members of the International
Monetary Fund decided to meet certain
obligations regarding exchange rate, namely:
− Member States should not manipu-late the exchange rate to prevent
balance of payments adjustment or to gain competitive advantages over
other countries;
− Member States have to intervene on
the Forex market in order to elimi –
nate excessive fluctuations and s ettle
the exchange rate of their curren –
cies;
− Member States, developing and pro-
moting foreign exchange policy will
not act on detrimental of other countries.
1
The evolutions of foreign exchange
market. Evolution of the official exchange
rates of the main currencies on the domestic foreign exchange market during 2011 -2015
was outlined in obvious tendencies (Table 1).

1 DOMINGUEZ, Kathrine. The Market Microstructure of Central Bank Intervention. [online]. [Citat la 1
septembrie 2016]. Disponibil: http://faculty.georgetown.edu/ev ansm1/New%20Micro/Dominguez.pdf
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

31

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 1/Table 1
Dinamica ratelor oficiale medii de schimb ale valutelor principale în perioada 2011-2015/
The dynamics of the average exchange rates of the main currencies during 2011-2015

Indicator/
Perioada/
Indicator/
Period Curs valutar mediu/ Average exchange market
USD/MDL EUR/MDL RUB/MDL Curs mediu/ Average exchange
Apreciere ( -),
Depreciere (+), lei/ Appreciation ( -),
Depreciation (+), MDL
Apreciere ( -),
Depreciere (+), p.p./ Appreciation ( -),
Depreciation (+), p.p.
Curs mediu/ Average exchange
Apreciere ( -),
Depreciere (+), lei / Appreciation ( -),
Depreciation (+), M DL
Apreciere ( -),
Depreciere (+), p.p./ Appreciation ( -),
Depreciation (+), MDL
Curs mediu/ Average exchange
Apreciere ( -),
Depreciere (+), lei/ Appreciation ( -),
Depreciation (+), MDL
Apreciere ( -),
Depreciere (+), p.p./ Appreciation ( -),
Depreciation (+), MDL
Tr. I 2011 12.0603 – – 16.4776 – – 0.4115 – –
Tr. II 2011 11.6231 -0.4372 -3.63 16.7347 0.2571 1.56 0.4153 0.0038 0.92
Tr. III 2011 11.5028 -0.1203 -1.04 16.2719 -0.4628 -2.77 0.3964 -0.0189 -4.55
Tr. IV 2011 11.7676 0.2648 2.30 15.8708 -0.4011 -2.46 0.3769 -0.0195 -4.92
Tr. I 2012 11.8444 0.0768 0.65 15.5091 -0.3617 -2.28 0.3919 0.015 3.98
Tr. II 2012 11.917 0.0726 0.61 15.3033 -0.2058 -1.33 0.3851 -0.0068 -1.74
Tr. III 2012 12.4238 0.5068 4.25 15.5309 0.2276 1.49 0.3881 0.003 0.78
Tr. IV 2012 12.2584 -0.1654 -1.33 15.9061 0.3752 2.42 0.3945 0.0064 1.65
Tr. I 2013 12.1855 -0.0729 -0.59 16.0866 0.1805 1.13 0.4007 0.0062 1.57
Tr. II 2013 12.3834 0.3841 1.62 16.1697 0.0831 0.52 0.3916 -0.0091 -2.27
Tr. III 2013 12.7675 0.3841 3.10 16.9094 0.7397 4.57 0.3894 -0.0022 -0.56
Tr. IV 2013 13.0153 0.2478 1.94 17.711 0.8016 4.74 0.4 0.0106 2.72
Tr. I 2014 13.3875 0.3722 2.86 18.3377 0.6267 3.54 0.3828 -0.0172 -4.30
Tr. II 2014 13.6771 0.2896 2.16 18.7664 0.4287 2.34 0.3909 0.0081 2.12
Tr. III 2014 14.0539 0.3768 2.75 18.6505 -0.1159 -0.62 0.3887 -0.0022 -0.56
Tr. IV 2014 15.0185 0.9646 6.86 18.7687 0.1182 0.63 0.3213 -0.0674 -17.34
Tr. I 2015 17.9989 2.9804 19.84 20.3323 1.5636 8.33 0.2886 -0.0327 -10.18
Tr. II 2015 18.1309 0.132 0.73 20.0521 -0.2802 -1.38 0.3446 0.056 19.40
Tr. III 2015 19.1982 1.0673 5.89 21.3764 1.3243 6.60 0.3054 -0.0392 -11.38
Tr. IV 2015 19.9112 0.713 3.71 21.8099 0.4335 2.03 0.3026 -0.0028 -0.92

Sursa: elaborat de autori în baza Informației cu privire la ratele oficiale medii de schimb [online]. [citat
2 septembrie 2016]. Disponibil: http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE8.xhtml/
Source : Information prepared by the author based on of official the average exchange rates [online].
[Quote September 2, 2016]. Available: http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE8.xhtml
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

32

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

După cum se observă, are loc o apre –
ciere semnificativă atât a dolarului american,
cât și a monedei europene. În același timp,
rubla rusească și -a menținut stabilitatea.
Leul moldovenesc s -a depreciat în
decursul perioadei analizate față de dolarul
american. Dacă, în trimestrul I, 2011, va loare
unui dolar era de 12,0603 lei, atunci, în
trimestrul IV, 2015, acest raport a ajuns să fie
de 1$=19,9112 lei. Cea mai resimțită depre –
ciere a leului moldovenesc, în raport cu
dolarul, a avut loc în trimestrul I, 2015. În acel
moment, moneda națională s-a depreciat cu
19,84 p.p., față de trimestrul IV, 2014 și a ajuns să aibă o valoare de 17,9989 lei pentru
un dolar american. Această depreciere s -a
soldat cu un impact nefast asupra economiei
naționale în ansamblu. Importurile au devenit
mult mai scumpe pentru noi, fapt ce a condus
la majorarea prețurilor și, deci, la prezența unei
inflații de 6,1 la sută, cu 1,3 p.p. mai mult față
de trimestrul precedent. Pe tot parcursul anului 2015, leul moldovenesc s -a depreciat în raport
cu dolarul. Cele mai semnifi cative deprecieri
au avut loc în trimestrul III, 2015, cu 5,89 p.p.
mai mult, față de trimestrul II, 2015, când
valoarea unui dolar a depășit pragul psihologic
d e 1 8 l e i ș i a a j u n s s ă f i e c o t a t l a n i v e l u l d e
19,1982 lei. În trimestrul IV, 2015, de ase –
mene a, constatăm procesul de depreciere, cu
0,7113 lei față de trimestrul precedent.
Metodele aplicate
Având în vedere că moneda unică euro-
peană deține un rol important , pe piața valutară
din Repu blica Moldova, dar și din consideren –
tul că aceasta are relații economice cu Uniunea
Europeană, am analizat evoluția cursului acesteia. Ca și în cazul USD, EURO a avut o
tendință de apre ciere, începând cu trimestrul
III, 2011, până în trimestrul II, 2012, după care
a pornit un pro ces de depreciere continuă pâ nă
în trimestrul IV, 2015, excepție făcând trimestrul III, 2014 și trimestrul II, 2015. Cea
mai considerabilă depreciere, la fel ca și în
cazul dolarului, a avut loc în trimestrul I, 2015. As observed there is a significant
appre ciation of both the US dollar and the
Euro. At the same time the Russian rubble
has maintained the stability.
Over the analysed period, MDL
depreciated against the US dollar. In the first
quarter of 2011, a dollar was worth MDL
12.0603, then, in the fourth quarter of 2015 this ratio become USD 1 = MDL 19.9112. The most significant depreciation of MDL
against USD was in the first quarter of 2015.
At that moment, the national currency depreciated by 19.84 p.p. compared to the fourth quarter of 2014 and had a value of
MDL 17.9989 per US dollar. This depre –
ciation had a negative impact on the national
economy as a whole. Imports become more expensi ve for us, which has led to increase in
prices, and consequently, the presence of an inflation of 6.1 per cent and 1.3 p.p. more in comparison to the previous quarter. This depreciation had a negative impact on the national economy. Imports become more
expensive for us, which led to price increa –
ses, and therefore, to the presence of an
inflation of 6.1 per cent and 1.3 p.p. which
is more than in the previous quarter.
Throughout 2015, the MDL depreciated
against the US dollar. The most significant deprecia tion have occurred in the third
quarter of 2015 with 5.89 p.p. more com –
pared to the second quarter of 2015 when the value of the dollar has exceeded the psychological threshold of MDL 18 and has come to be quoted at MDL 19.1982 level. In
the fourth quarte r 2015 also detect the
depreciation of MDL 0.7113 against the
previous quarter.
Methods apllied
Taking into account the importance of
Euro on the exchange market of Moldova,
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

33

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Atunci, moneda unică europeană s -a depreciat
cu 8,33 p.p., față de perioada prece dentă și a
depășit pragul psiho logic de 20 lei pentru 1
euro. În trimestrul III, din nou, EURO s -a
apreciat față de moneda națională, astfel, 1
EURO valora 21,37 lei, cu 6,6 p.p. mai mult
decât în perioada precedentă. În trimestrul IV, 2015, valoarea medie a cursu lui monedei unice
europene era de 21,8099 lei. Această depre-ciere a avut loc în contextul sus ținerii acti vității
economice, în particular, a agenților economici
care se ocupau cu ex portul către țările UE,
pentru a le compens a, într- o anumită măsură,
pierderile ce au apărut în urma embar gourilor
impuse de către Federația Rusă.
Luând în considerare faptul că Repu-
blica Moldova exportă cele mai multe produse către Federația Rusă, nu putem trece cu
vederea evoluția rublei ruseșt i. Dacă urmărim
evoluțiile modificărilor survenite, observăm
că, în perioada trimestrului I, 2011 – trimestru –
lui IV, 2014, cursul rublei rusești, în raport cu
leul moldovenesc, a fost relativ stabil. În tri –
mestrul IV, 2015, constatăm aprecierea mone –
dei naționale cu 17,34 p.p., față de perioada
anterioară, după o apreciere cu 10,18 p.p., în
trimestrul I, al aceluiași an. În trimestrul II,
2015, leul moldovenesc s -a depreciat, în raport
cu rubla rusească, cu 19,4 p.p. În ultima
perioadă, aceste fluctuații au avut loc în con-
textul unei instabilități din regiunea dată și,
mai cu seamă, din cauza crizei economice și
scăderii, în continuare, a prețului la petrol.
Dependența curs valutar – comerț
exterior
În succesiune, vom analiza cum a influ-
ențat cursul valutar asupra balanței de plăți.
Vom examina, în continuare, fluctuația mone –
dei naționale, în raport cu a dolarului ameri –
can, întrucât dolarul este valuta în care sunt
prezentate datele în cadrul balanței de plăți,
dar, în același timp, este unica moned ă străină
din Republica Moldova al cărui curs se stabi –
lește conform Regulamentului privind stabili-rea cursului oficial al leului moldove nesc față
de valutele străine. Prezenta proce dură se efec -and its economic relations with the EU, we
have analysed the evolution of its exchange
rate. As in the case of USD, Euro had an upward trend starting with III quarter of 2011
till the II quarter of 2012, when it had a
downward trend until the IV quarter of 2015.
The significant depreciation, as in the
case of the dollar, held in the first quarter of
2015. Then, the European currency depre –
ciated by 8.33 p.p. previous period and exceeded the psychological threshold of MDL 20 for 1 euro. In the third quarter,
EURO was once again appreciated against
the national currency, thus, 1 euro c ounted
MDL 21.37, by 6.6 p.p. higher than in the previous period. In the fourth quarter 2015,
the average rate of the single European
currency was MDL 21.8099. This deprecia –
tion occurred in the context of supporting economic activity, in particular, local busi-
nesses were involved in exports to EU coun –
tries in order to compensate, to a certain a position, the losses that occurred after embargoes by the Russian Federation.
Dependence o f exchange rate –
foreign trade
Further we will analyse the influence
of exchange rate on the balance of payments.
Moreover, we will analyse the fluctuation of
the national currency relative to the US, as in
the balance of payments, dollar is the only foreign currency in which it is allowed to present the data. In the same tim e, dollar is
the only foreign currency in Moldova whose course is determined in accordance with Regulation on the establishment of the offi –
cial exchange rate of MDL against foreign
currencies. This procedure is carried out
based on the volumes of spot purchase / sale of USD against MDL and currency exchange rates applied by licensed banks and the
National Bank of Moldova to the relevant
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

34

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

tuează în baza informației privind volu mele
tranzacțiilor spot de cumpărare/ vânzare a
dolarilor SUA contra lei moldove nești și cur –
surile valutare aplicate de către băncile licen –
țiate și Banca Națională a Republicii Moldova
la tranzacțiile în cauză, reflectate în Raportul
cu privire la sumele de valută stră ină cumpă –
rate și vândute de către bancă contra lei
moldovenești.1 transactions reflected in the report on the
amounts of foreign currency bought and sold
by the bank against MDL.1

Figura 1. Diagrama evoluției trimestriale a exportului total (FOB) și a fluctuației cursului
mediu valutar USD/MDL în perioada 2011-2015/
Figure 1. Quarterly evolution of total exports (FOB) and average foreign exchange
fluctuation of USD / MDL in 2011-2015
Sursa: elaborat de autori în baza Rapoartelor trimestriale ale balanței
de plăți pentru anii 2011- 2015 și Ratelor medii de schimb [online]. [citat 4 septembrie 2016].
Disponibil: http://bnm.md
Source: Reports prepared by the author based on quarterly balance
of payments for 2011-2015 and the average exchange rate [online]. [Quote September 4, 2016].
Available: http://bnm.md

1 Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc față de valutele străine, aprobat prin
Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei: nr. 3 din 15.01.2009. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 2009, n r. 27-29. 1011121314151617181920
0100200300400500600700800
USD / MDL mil. USD
Export (FOB) Curs mediu USD/MDL/Average exchange rate USD/MDL
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

35

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Din datele expuse în figura 1, putem
deduce că, între export și cursul USD/MDL,
nu există o corelație certă, aceasta inten –
sificându-se de la caz la caz. Din figura de
mai sus, observăm că, între perioada dintre
trimestrul II, 2013 și trimestrul IV, 2013,
există o legătură, iar la deprecierea monedei
naționale față de dolarul american, exportul
crește. Însă, în celelalte perioade, cursul nu
influențează oferta de bunuri pe piața externă.
Aceasta denotă faptul că, la formarea cursu –
lui, nu au participat doar cererea și oferta, ci
și factorii politici din țara noastră. According to the data presented in Figure
1, we can conclude that between export and
foreign exchange of USD / MDL, there is a certain correlation. As per figure above, we
can observe that there is a correlation bet ween
the second quarter o f 2013 to the fourth quar-
ter of 2013, also the same correlation can be
observed when the national currency deprecia –
tes against the US dollar, the export increase.
But on other periods, the foreign exchange market does not influence supply of goods on
international market. This means that on the
determination of foreign exchange rate was
attended not only the supply and de mand, but
also the political factors of our country.

Figura 2. Diagrama evoluției trimestriale a importului total (FOB) și a fluctuației cursului
mediu valutar USD/MDL în perioada 2011-2015/
Figure 2. Chart of total quarterly imports (FOB) and the fluctuation of the average exchane
rate USD/MDL during the period 2011-2015
Sursa: elaborat de autori în baza Rapoartelor trimestriale ale balanței de plăți pentru anii
2011- 2015 și Ratelor medii de schimb [online]. [citat 4 septembrie 2016]. Disponibil: http://bnm.md
Source: elaborated by the author based on Balance of payments quarterly reports for the years 2011 –
2015 and the average echange rates [online]. [Quote 4 septembrie 2016]. Available: http://bnm.md
Analizând figura 2, depistăm o core –
lație între evoluția cursului valutar și import
doar din trimestrul I, 2011 și până în trimes –
trul III al aceluiași an. În această perioadă, la Analysing figure 2, we detect a corre la-
tion between changes in the exchange rate
and import only in the first quarter of 2011
until the third quarter of the same year.
1011121314151617181920
02004006008001000120014001600
USD/ MDL mil. USD
Import (FOB)
Curs mediu USD/MDL/Average exchange rate/USD/MDL
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

36

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

aprecierea cursului USD/MDL, importul a
avut o tendință de creștere. În celelalte pe –
rioade, situația reală prefigurată în figură este
contrară teoriei economice, ceea ce denotă că
asupra formării cursului au avut impact alți
factori mai semnificativi. Astfel, în trimestrul
I, 2011, când, pentru un USD, se plăteau
12,06 MDL, valoarea importului era de
1072,69 mil. USD, iar, la aprecierea monedei
naționale, în trimestrele II și III ale anului
2011, importul s -a majorat la 1259,22 mil.
USD și, respectiv, 1309,6 mil. USD.
Din figura 3, se poate evidenția modul
de infl uență al cursului valutar mediu al
MDL, față de USD, asupra balanței comer –
ciale (exportului -importului de bunuri) a
Republicii Moldova. During this period, the appreciation of the
USD / MDL, imports had an increasing
trend. In other periods, the figure reflected
the actual situation is contrary to economic
theory, which suggests the format ion of the
exchange rate is influenced by the other more
significant factors. Thus, in the first quarter
of 2011, when for 1 USB was played 12.06
MDL, import value was USD 1072.69 milli –
on and the currency appreciation leads to an
increase, in the second a nd third quarters of
2011, of imports by USD 1259.22 million,
respectively USD 1309.6 million.
From Figure 3, we can highlight how
can the average exchange rate influence
MDL against USD on the trade balance
(export -import of goods) of the Republic of
Moldova .

Figura 3. Diagrama evoluției trimestriale a balanței comerciale și a fluctuației cursului
mediu valutar USD/MDL în perioada 2011-2015
Figure 3. Chart of quarterly average balance of trade and currency fluctuation USD/MDL
in period 2011-2015
Sursa: elaborat de autori în baza Rapoartelor trimestriale ale balanței de plăți pentru anii 2011 –
2015 și Ratelor medii de schimb [online]. [citat 4 septembrie 2016]. Disponibil: http://bnm.md
Source: elaborated by the author based on the balance of payments quarterly reports for 2011-
2015 and on the average Exchage Rates [online]. [Quote 4 september 2016]. Available:
http://bnm.md 1011121314151617181920
-900-800-700-600-500-400-300-200-1000
USD/ MDL mil. USD
Soldul balanței comerciale/The trade balance
Cursul valutar mediu/USD/MDL/Average exchange rate/USD/MDL
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

37

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Urmărind atent trendul cursului valutar
mediu al leului față de USD, observăm
deprecierea monedei naționale. Odată cu
micșorarea cursului, în trimestrul IV, 2011,
deficitul balanței comerciale s -a majorat până
la 830,41 mil. USD. În trimestrul I, 2013, are
loc o apreciere a leului moldovenesc, fapt ce
a condus la micșorarea soldului balanței
comerciale. Cel mai mare sold î l observăm în
trimestrul IV, 2014, când acesta a influențat
cursul valutar, astfel acesta coborând până la
nivelul de 15,01 MDL pentru un USD. În
decursului întregului an 2015, se constată
deprecierea graduală a MDL față de USD.
Putem afirma că trendul s -a datorat deficitului
de valută la agenții economici din cauza
diminuării exporturilor. Astfel, cu toate că
cursul valutar crește (MDL se depreciază),
deficitul balanței comerciale continuă să se
mărească, atingând valoarea de 819,96 mil.
USD în trimestrul IV al anului 2014, ce este
în imediată apropiere de valoarea absolută de
844,94 mil. USD (trimestrul IV, 2012), înre –
gistrată în perioada de analiză.
La formarea cursului valutar, pe lângă
cererea și oferta de valută pe piață, au
contribuit și alți factori , precum instabilitatea
din regiune și instabilitatea politică de la noi,
însă, pentru menținerea cursului sub control,
Banca Națională a Moldovei a efectuat inter –
venții pe piața valutară. În urma analizei
datelor prezentate de BNM, putem conclu-
ziona că aceasta efectuează, mai cu seamă,
operațiuni de vânzare/cumpărare la vedere de
valută contra lei moldovenești, operațiuni
directe care influențează masa monetară.
Periodic, BNM mai realizează și operațiuni
de swap valutar. Evoluțiile intervențiilor
valutare sunt reflectate în figura 4. Following careful by the average ex –
change rate trend of the MDL against the
USD, we see currency depreciation. Along
with the decreasing rate, in the fourth
quarter of 2011, the trade deficit was
increased to USD 830.41 million. In the first
quarter of 2013, occurs the appreciation of
MDL, which led to the reduction of trade
balance. Highest balance we see in the
fourth quarter of 2014 has affected the
exchange rate, when it down to the level of
15.01 MDL for one USD. During the entire
year 2015 there was a depreciation of MDL
against USD; in this case, we can say that
this phenomenon was due to the fact that
businesses do not have the currency due to
the decrease of exports. Thus, although the
exchange rate was increasing (MDL was
depreciating), the trade deficit continued to
grow, reaching USD 819.96 million in the
fourth quarter of 2014, which was close to
the absolute value of USD 844.94 million
(fourth quarter 2012), recorded over the
reported period.
The formation of the exchange rate, in
addition to supply and demand of the
foreign currency on the market, have
contributed other factors such as instability
in the region and political instability in our
country, but to maintain the control, the
National Bank conducted foreign exchange
intervention. Having analysed the data
provided by the NBM, we conclude that it
performs, especially, operations of sale /
purchase of foreign currency against MDL,
direct operations that influence the money
supply. Periodi cally, BNM also recognize
the foreign exchange swaps. The evolution
of the exchange rate interventions are
reflected in the Figure 4.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

38

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

*În decembrie 2014, BNM a realizat o operațiune de vânzare la termen (forward) în valoare
de 35 mil. USD./ *In D ecember 2014, NBM had a forward transaction in the amount of USD 35
million
Figura 4. Diagrama evoluției volumului intervențiilor BNM pe piața valutară
(operațiuni la vedere) și fluctuației cursului mediu valutar USD/MDL
în perioada 2011- 2015/
Figure 4. Chart based on intervention volume development of NBM on the exchange market
(spot transactions) the fluctuation of hte average exchange rate USD/MDL
during the period 2011 -2015
Sursa: elaborat de autori în baza Comunicatelor despre activitatea Băncii Naționale a Moldovei
pe piața valutară [online]. [citat 4 septembrie 2016]. Disponibil:
http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE2.xhtml/
Source: elaborated by the author based on Releases about the activities of the National Bank
foreign exchange market [online]. [Quote 4 september 2016]. Available:
http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/ dovre/DOVRE2.xhtml

Se observă că partea cea mai mare a
intervențiilor, în vederea menținerii echili –
brului pe piața valutară, sunt efectuate în anul
2015. În acest an, Banca Națională a Mol -It is noted that the most part of the
interventions, in order to maintain the fo-
reign exchange market equilibrium are car –
ried out in 2015. This year, the National
1011121314151617181920
-600-500-400-300-200-1000100200300
Cumpărare Alte valute/Other currency buy
Cumpărare EURO/EURO Buy
Cumpărare dolari S.U.A./Dolar Buy U.S.A.
Vânzare EURO/EURO Sale
Vânzare dolari S.U.A/ Dolar Sale U.S.A.
Curs mediu MDL/USD/Average Exchange Rate MDL/USD
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

39

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

dovei a intervenit pe piața valutară masiv prin
vânzări de USD și de EURO. Cumpărările de
valute au înregistrat valori nesemnificative.
Deși BNM a făcut intervenții pe piața valu –
tară, cursul valutar USD/MDL, la finele anu-
lui 2015, a înregistrat valoarea de 19,10 lei.
Promovarea unor politici monetare și
valutare cor ecte și eficiente ar permite asigu –
rarea stabilității monedei naționale. În ultimii
ani, prezența BNM nu este la fel de activă pe
piața valutară, cum era până în 1998, astfel,
intervențiile acesteia au fost reduse doar la
cazurile de apariție a necesității de evitare a
unor fluctuații excesive a ratei de schimb.
Fluctuația cursului de schimb al leului
moldovenesc, pe parcursul a 5 ani, reflectă, în
principiu, schimbările volumului de lichidități
în valută străină pe piața valutară internă, ca
urmare a variaț iilor aferente intrărilor și ieși –
rilor de valută. Echilibrând cererea și oferta
de valută, putem determina cursul valutar
fundamentat pe comerțul exterior.1
În vederea estimării cursului leului
moldovenesc față de USD, fundamentat pe
comerțul exterior, vom urmări evoluția cererii
de dolari pentru plata importurilor și oferta de
dolari provenită din exporturi. În baza datelor
contului curent al balanței de plăți, simulăm
cursul valutar al leului moldovenesc, față de
dolarul american fundamentat pe comerțul
exterior.
Pentru început, vom determina ponde –
rea încasărilor de la export în totalul intrărilor
de valută în contul curent și ponderea achi –
tărilor importurilor în totalul ieșirilor de va –
lută în contul curent în perioada analizată.
Rezultatele sunt redate în tabelul 2. Bank intervened massively on the currency
market through sales of USD and EURO.
Purchases of currency values have been
meaningless. Although NBM made inter-
ventions on the currency market, the ex-
change rate USD / MDL at the end of 2015
was MDL 19.10.
Promoting fair and efficient mone tary
and foreign exchange policies would ensure
stability of national currency. In recent
years, NBM presence is not as active in the
Forex market, as it was until 1998, so that
interventions were reduced only to cases in
which the need to avoid excessive fluc –
tuations of the exchange rate.
Exchange rate fluctuation of MDL,
over five years, broadly reflects the change
volume of liquidities in foreign currency
exchange market, due to variations in input
and output of foreign currency. Balance
supply and demand of foreign currency
exchange rat es can cause corresponding
foreign trade.1
In order to estimate which is actually
the real course of MDL against USD based
on foreign trade, we follow the demand for
dollars to pay for imports, and the supply of
currency derived from exports. These data
related to the current account of balance of
payments. Based on data of the current
account of balance of payments simulate
real exchange rate of MDL against US
dollar based on foreign trade.
First of all we will determine the share
of export revenues in total foreign exchange
inflows in the current account and the share
of imports in total currency outflows in the
current account in the analysed period. The
data are shown in Table 2.

1 Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc față de valutele străine, aprobat prin
Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei: nr. 3 din 15.01.2009, Monitorul Oficial
al Republicii Moldova. 2009, nr. 27 -29, art. 100.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

40

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 2/ T able 2
Dinamica evoluției indicatorilor contului curent în perioada 2011-2015/
The dynamics of current account indicators during 2011-2015
2011 2012 2013 2014 2015
Contul curent, sold, mil. USD/ Current
account, balance, mil. USD -783,87 -495,28 -384,67 -564,35 -464,24
Total intrări cont curent, mil. USD/ Total
inflows current account, mill. USD 5699,98 5927,7 6513,13 5738,37 4512,32
Total ieșiri cont curent,
mil. USD / Total outflows current
account, mill. USD 6483,85 6422,98 6897,8 6302,72 4976,56
Export bunuri, mil. USD/ Export of
goods, mill. USD 2277,05 2228,06 2470,17 1805,47 1507,03
Import bunuri, mil. USD/ Import of
goods, mill. USD 5146,49 5152,04 5448,75 4857,68 3595,11
Export bunuri/total intrări cont curent, %/
Export of goods/total inflows current
account, % 39,9 37,6 37,9 31,5 33,4
Import bunuri/total ieșiri cont curent, %/
Import of goods/ total outflows current
account, % 79,4 80,2 79,0 77,1 72,2
Sursa: elaborat de autori în baza Rapoartelor trimestriale ale balanței de plăți pentru anii
2011-2015 [online]. [citat 4 septembrie 2016]. Disponibil: http://bnm.md/ Source: elaborated by
authors based on reports quarterly balance of payments for 2011-2015 [online]. [Quote
September 4, 2016]. Available: http://bnm.md

Potrivit datelor din tabelul 2, constatăm
că valoarea cea mai mare a ponderii expor –
tului de bunuri în total intrări în perioada
analizată s -a înregistrat în 2011, atingând cota
de 39,9%, iar cea mai mică valoare s -a înre –
gistrat în 2014 – 31,5%. Cât privește ponde –
rea importului de bunuri în total ieșiri, atunci
valoarea cea mai mare a acestui indicator s -a
atins în 2012 de 80,2 % și cea mai mică cotă
s-a înregistrat în 72,2% în 2015.
Apare o întrebare logică : care ar fi cur –
sul valutar fundamentat pe comerțul exterior
în aceste condiții? Pentru a răspunde la această
întrebare, vom efectua o suită de si mulări ba -According to data from Table 2, we find
that the highest the share of exports of
goods in total inflows in the analysed period
has been registered in 2011, reaching 39.9%
share and the lowest value has been
registered from 2014 – 31.5%. As for the
share of imports of goods in total output,
then the highest of this indicator was 80.2%
achieved in 2012 and the lowest share was
recorded in 72.2% in 2015.
The question is: what would be the
exchange rate based on external trade in
these conditions? In order to a nswer this
question we will carry out a series of simu-
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

41

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

zate pe metodologia generală de echilibrare
a cererii și ofertei, regăsită în ecua ția schim-
bului. Așadar, cursul valutar fundamentat pe
comerțul exterior va fi calculat potrivit relației: lations ba sed on the general methodology
for balancing supply and demand recovered
in the equation of exchange.

𝐶𝑉𝐹𝐶𝐸 =𝐶𝑉𝑂 ×𝐼𝑚
𝐸𝑥, (1)
în care:
CVFCE este cursul valutar fundamen-
tat pe comerț exterior;
CVO – curs valutar oficial USD/MDL;
Im – import de bunuri, mil. USD;
Ex – export de bunuri, mil. USD.
Rezultatele calculelor pe trimestre,
pentru perioada 2011-2015, și dinamica aces –
tui indicator sunt reflectate în tabelul 3. Where:
ERBFT – exchange rate based on foreign
trade;
OFE – official foreign exchange of
USD/MDL;
Ig – import of goods, mill USD;
Eg – export of goods, mill USD.
The results of the quarterly computa tions
for the period 2011-2015 and the dyna mics
of this indicator are shown in Table 3

Tabelul 3/ Table 3
Simularea cursului valutar în baza operațiunilor de comerț exterior
în perioada 2011- 2015/ Simulations based on the exchange rate of foreign business
transactions during the period 2011-2015

Indicator/
Perioada/
Indicator/
Period Cursul
valutar
mediu
USD/MDL/
Average
Exchange
Rate
USD/MDL Cont curent al BPE, mil USD/
Current Account of BPE, mil USD
CVFCE Import
(FOB)/
Import
(FOB) Export
(FOB)/
Export
(FOB) Balanța
comercială/
Trade balance
1 2 3 4 5 6
Tr. I 2011 12.0603 1072.69 488.3 -584.39 26.49388
Tr. II 2011 11.6231 1259.22 538.7 -720.52 27.16919
Tr. III 2011 11.5028 1309.6 568.94 -740.66 26.47743
Tr. IV 2011 11.7676 1516.44 686.03 -830.41 26.01178
Tr. I 2012 11.8444 1177.77 520.19 -657.58 26.81708
Tr. II 2012 11.917 1245.84 554.16 -691.68 26.79132
Tr. III 2012 12.4238 1268.76 526.91 -741.85 29.91558
Tr. IV 2012 12.2584 1476.78 631.84 -844.94 28.65118
Tr. I 2013 12.1855 1228.31 597.5 -630.81 25.05033

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

42

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

1 2 3 4 5 6
Tr. II 2013 12.3834 1351.67 556.16 -795.51 30.09614
Tr. III 2013 12.7675 1375.23 616.19 -759.04 28.49486
Tr. IV 2013 13.0153 1513.43 699.76 -813.67 28.14929
Tr. I 2014 13.3875 1199.09 575.08 -624.01 27.91406
Tr. II 2014 13.6771 1320.14 604.38 -715.76 29.87473
Tr. III 2014 14.0539 1310.1 569.4 -740.7 32.33582
Tr. IV 2014 15.0185 1425.28 605.32 -819.96 35.3624
Tr. I 2015 17.9989 879.7 380.15 -499.55 41.65101
Tr. II 2015 18.1309 906.34 386.65 -519.69 42.50035
Tr. III 2015 19.1982 886.18 334.05 -552.13 50.92968
Tr. IV 2015 19.9122 922.89 406.18 -516.71 45.24292
Sursa: elaborat de autori în baza Rapoartelor trimestriale ale balanței de plăți pentru anii 2011 –
2015 și Ratelor medii de schimb [online]. [citat 4 septembrie 2016]. Disponibil: http://bnm.md/
Sursa: elaborated by the author based on Quarterly reports for the balance of payments for the
years 2011-2015 and the average exchage rates [online]. [Quote 4 september 2016].
Available: http://bnm.md

Analizând datele, observăm că situația
creată în sistemul bancar din Republica
Moldova este una îngrijorătoare. Din cauza
decalajelor mari dintre importul și exportul de
bunuri, cursul fundamentat pe comerțul
exterior este, practic, de două ori mi mare
decât cel menținut pe piață.
Această simulare de calcul al cursului
leului moldovenesc nu este perfectă, întrucât
au fost luate în considerare doar cererea și
oferta. Însă, cursul valutar este rezultatul unei
game de factori mult mai extinși, de natură
econo mică, monetară, financiară etc., care
caracterizează economia țării per ansamblu,
dar și competitivitatea acesteia la nivel
internațional.
Concluzie
Cursul valutar, în condițiile regimului
flotant al acestuia, este influențat de o serie de Analy sing the data, we see that the
situation in the banking system in Moldova is
worrying. Because of the large gap between
imports and exports of goods, the real
exchange rate is practically twice higher than
the one kept on the market. If we look at the
data presented in the last analysed year, we
see that in the third quarter of 2015, the actual
rate should be MDL 50.92 for one USD,
while in the fourth quarter of 2015 would
have been MDL 45.24, the nominal exchange
rate being MDL 19.91 per US dollar.
This s imulation calculation of MDL is
not perfect because were considered just
supply and demand. However, the exchange
rate is the result of a range of factors much
larger, such as economic, monetary, finan cial,
etc. which characterizes the country as a
whole, but also its competitiveness interna-
tionally.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

43

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

factori, dintre care unul de importanță sporită
– comerțul exterior. Exportul de mărfuri și
servicii produse de economia națională în
volum substanțial constituie canalul de bază,
prin care se direcționează valuta spre piața
valutară.
Analiza datele statistice respective, în
Republica Moldova, denotă că volumele de
valută obținute din export sunt cu mult
inferioare cererii de pe piața valutară. Dacă
n-ar exista alte canale ce alimentează oferta
pe piața valutară (remitențe, intervenții valu-
tare etc.), cursul valutar al leului ar fi de 2- 2,5
ori mai mare decât cel format în prezent.
În plus, scăderea cursului valutar al
leului moldovenesc este însoțită de diminu –
area exporturilor.
Această situație explică și rigiditatea
exportului la ma nipulațiile cursului valutar. În
acest mod, afirmațiile privind necesitatea
diminuării cursului valutar în vederea stimu –
lării exportului, cu toată corectitudinea teore –
tică, nu au suport în practica națională, care
oferă exemple de efecte contrarii. Conclusion
Foreign exchange, under its floating
regime is influenced by a number of factors,
including the one of great importance –
foreign trade. Exports of goods and services
produced by the economy in substantial
volume are the basic channel through which
to direct currency exchange market.
The analysis of statistical data of
Moldova denotes that export volumes of
currency acquired are much lower than the
demand for the currency market. If there were
no other channels that could supply the offer
in the Forex market (remittances, foreign
exchange interventions etc.), the exchange
rate of MDL would be 2 -2.5 times higher than
the current form.
Moreover, the decrease in the exchange
rate of MDL is accompanied by lower exports.
This explains the rigidity of the export
exchange rate manipulations. Thus, state –
ments regarding the need reduce exchange
rate to stimulate exports, despite the theore –
tical correctness, not supported by national
practice, which gives examples of adverse
effects.

Bibliografie/ Bibliography:

I. Acte normative/ Legislation
1. Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 1995, nr.56 -57/624.
2. Regulamentul cu privire la raportarea informației aferente Balanței de plăți, aprobat prin
Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei: nr.61 din 11.09.1997. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr.77-78/138.
3. Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc față de valutele străine, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei: nr. 3 din 15.01.2009, Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2009, nr. 27-29.

II. Lucrări științifice/ Scientific papers
4. Balance of payments and International investment position manual. Ed. a VI -a.
Washington, D.C.: International Monetary Fund, 2009, 493 p.
5. Balanța de plăți externe – instrument de reflectare a echilibrului valutar [online]. [citat 5
septembrie 2016]. Disponibil: http://xa.yimg.com
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

44

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

6. BOJEȘTEANU, Elena. Relații monetar -financiare internaționale [online]. [Citat la 5
septembrie 2016]. Disponibil: http://www.ase.ro/upcpr/profesori/978/curs_elena.pdf
7. BORȘ, Ion. Relațiile valutar -financiare internaționale ale Republicii Moldova. Chișinău:
Editura Arc, 1999, 198 p.
8. BRAN, Paul. Relații valutar -financiare internaționale . București: Editura Didactică și
Pedagogică, 1990, 216 p.
9. BRAN, P., COSTICĂ I. Comunicare financiară. București: Editura ASE, 2003, 413 p.
10. DĂIANU, Daniel. Funcționarea economiei și echilibrului extern. București: Editura
Academiei Române, 1992, 245 p.
11. DOMINGUEZ, Kathrine. The Market Microstructure of Central Bank Intervention.
[online]. [citat la 1 septembrie 2016].
Disponibil: http://faculty.georgetown.edu/evansm1/New%20 Micro/Dominguez.pdf

III. Surse statistice și de date/ Statistical sources and data
12. Balanța de plăți a Republicii Moldova pentru anul 2015, raport anual, 2016 [online]. [citat
1 septembrie 2016]. Disponibil: http://bnm.md/files/02_BP_2015_final.pdf
13. Conturile internaționale ale Republicii Moldova, anuar statistic, 2013 [online]. [citat 3
septembrie 2016]. Disponibil: https://www.bnm.md/
14. Exchange Arrangements and Exchange Restriction, 2014 [online]. [citat 3 septembrie
2016]. Disponibil: https://www. imf.org/external/pubs/nft/2014/areaers/ar2014.pdf
15. Schimbările metodologice în balanța de pl ăți în contextul noilor standarde internaționale,
2016 [online]. [citat 11 septembrie 2016]. Disponibil : http://www.bnm.md/files/Schimbarile
_ metodologice_MBP6_2016.pdf
16. World Economic Outlook, 2015 [online]. [citat 11 septembrie 2016]. Disponibil:
http://www. imf.org/external/ pubs/ft/weo/2015/02/

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

45

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

CZU: 005.52:005.915

UTILIZAREA METODELOR
DE STABILIRE A RATIN GULUI
ENTITĂȚII ÎN ANALIZA
STABILITĂȚII FINANCI ARE

Conf. univ. dr., Neli MUNTEAN, ASEM
slobonel333@yahoo.com

Analiza stabilității financiare nu poate
prezenta un exercițiu complet fără identi –
ficarea posibilităților de măsurare cantitativă
a acestui fenomen. În articolul de față, ne -am
propus să prezentăm metodele de stabilire a
ratingului entităților ce pot fi utilizate pentru
măsurarea stabilității financiare, scoțând în
evidență, totodată, limitele fiecăreia dintre
aceste met ode. Această abordare ne -a ajutat
să demonstrăm că nu există „cea mai bună metodă” de evaluare a stabilității, ci, mai de –
grabă, o complementaritate a acestor tehnici.

Cuvinte -cheie: stabilitate financiară,
metoda de credit -scoring, modele de rating
multidimensional, analiză discriminantă.
JEL: C44, L25, M41, O21

1. Introducere
Analiza stabilității financiare este o pro –
blemă destul de importantă și actuală atât la
nivel de entitate, cât și la nivel de țară.
O situație financiară stabilă este atinsă
atunci, când există o gestionare calitativă a
activelor, un nivel suficient al capitalului
propriu, al rentabilității și al lichidității, surse
de venit stabile și posibilități multiple de
atragere a surselor împrumutate.
Așadar, în vederea asigurării unei stabi –
lități financiare, o entitate trebuie să dispună
de o structură flexibilă a capitalului, să aibă
capacitatea de a organiza mișcarea acestuia
astfel, încât să asigure o depășire permanentă a veniturilor asupra cheltuielilor în scopul
păstrării solvabilității și asigurării condițiilor
necesare pentru autofinanțare. CZU: 005.52:005.915

METHODS OF DETERMINI NG
THE ENTITY’S RATING
IN THE FINANCIAL
STABILITY ANALYSIS

Assoc. Prof., PhD Neli MUNTEAN, ASEM
slobonel333@yahoo.com

Financial stability analysis cannot pro-
vide a complete exercise without identifying the possibilities for quantitative measurement
of this phenomenon. In the present article, we intended to present the methods of determi –
ning the rating of the entities that can be used to measure the financial stability, emphasi –
zing at the same time the limits of each of these methods. This approach has helped us
to demonstrate that there is no „best prac –
tice” for evaluation of the stability, but rather
a complementarity of these techniques.

Key words: financial stability, credit sco –
ring method, methods of multidimensional
rating, discriminant analysis.
JEL: C44, L25, M41, O21
1. Introduction
Financial stability analysis is a fairly im-
portant issue and present at both the entity
and the country level.
A stable financial situation is achieved
when there i s a qualitative asset management,
a sufficient level of own equity, profitability and liquidity, as well as stable sources of income and multiple possibilities of attracting
borrowed sources.
Therefore, in order to ensure financial
stability, an entity mus t have a flexible capital
structure, to be able to organize its movement so as to ensure a permanent revenue overrun
on expenditure in order to preserve the sol –
vency and ensure the necessary conditions for
self-financing.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

46

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Analiza stabilității financiare constituie
parte integrată a analizei poziției financiare a
entității. Lipsa acestei componente duce la
pierderea sensului economic al analizei pozi –
ției financiare. La rândul său, comensurarea stabilității financiare este dificilă din cauza
naturii sale multidimensionale, ceea ce fac e
aproape imposibilă concentrarea acesteia într –
un singur indicator. Astfel, luând în conside –
rare multitudinea de indicatori de măsurare a
stabilității financiare, intervalele de siguranță
diferite ale acestora, precum și dificultățile
survenite în legătură cu aceasta în aprecierea
gradului de lichiditate și solvabilitate al enti-
tății, majoritatea specialiștilor recomandă să
se utilizeze, pentru aprecierea stabilității fi-
nanciare, următoarele modele:
1. Modele de scoring;
2. Modele de rating multidimensional;
3. Analiza discriminantă.
Scopul (obiectivul) articolului constă în
descrierea modului de utilizare a unui set de
metode și anume metode de stabilire a ratin –
gului în analiza și evaluarea stabilității finan –
ciare la nivel de entitate. Aceste metode, pu țin
cunoscute în practica națională, pot fi utili zate
de diferite organizații în vederea realizării
topului firmelor dintr- un anumit domeniu:
bursa de valori, diferite societăți de rating etc.
Drept sursă de informație pentru efec –
tuarea analizei stabilității financiare servesc
datele Bilanțului sau datele Balanței de verifi-
care. Deoarece Bilanțul este cea mai disponi –
bilă și răspândită sursă de informație, analiza respectivă este, uneori, singura modalitate de
evaluare a activității economico -financiare a
entității, permițând efectuarea unei estimări
calitative și cantitative a stabilității financiare
pentru o perioadă determinată de timp. Infor-
mația obținută în urma analizei efectuate este
relevantă atât pentru utilizatorii interni, cât și
pentru cei externi .
2. Esența metodelor de stabilire a ra-
tingului entității în analiza stabilității
finan ciare Financial stability analysis repr esents an
integral part of the analysis of the financial
position of the entity. The lack of this com –
ponent leads to the loss of the economic mea –
ning of the analysis of the financial position.
In turn, commensuration of financial stability
is difficult b ecause of its multidimensional
nature, making it almost impossible for its
focus into a single indicator. Thus, taking into
account the multitude of indicators for mea –
suring the financial stability, different ranges
of safety thereof, as well as the diffi culties
encountered in this connection in the assess –
ment of the degree of liquidity and solvency of the entity, the majority of specialists re –
commend that in assessing financial stability
there should be used the following models:
1. Scoring Models;
2. Models of multidimensional rating ;
3. Discriminant Analysis .
The aim of the article is to describe the
use of a set of methods, namely methods used
to establish the analisis rating and evaluating
the financial stability of the enti ty. These
methods are not widely -known in national
practice and can be used by companies in ra –
tings in various fields: exchange market s, ra-
ting companies, etc.
A source of information for the analysis
of the financial stability can be the data of the
Balance sheet or the data of the Tr ail Balance.
Because the balance sheet is the most avai –
lable and prevalent source of information, this analysis, is sometimes the only way of asse –
ssing the economic and financial activity of
the entity, allowing to carry out a qualita tive
and quantitati ve estimation of the finan cial
stability for a specified period of time. The information obtained from the analysis
performed is relevant for both internal and
external users.
2. The essence of the methods of deter –
mining the entity’s rating in financial sta –
bility analysis
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

47

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Metoda de credit -scoring a fost pro –
pusă pentru prima dată de economistul ameri –
can D. Durand la începutul anilor ‘40.
Esența acestei metode constă în grupa-
rea entităților, în funcție de nivelul riscului,
pornind de la valoarea efectivă a indicatorilor
de stabilitate financiară și a ratingului fiecărui
indicator exprimat în puncte atribuite în urma evaluării experților.
Pentru exemplificare, vom examina un
model de scoring simplu, cu trei indicatori, ce permite gruparea entităților după nivelul de stabilitate financiară (și/sau solvabilitate) pe
baza datelor de la entitatea OMV PETROM
SA (sursa: http://www.bvb.ro).
Credit scoring method was first propo –
sed by the American Economist D. Durand in
the early 1940s.
The essence of this method consists in
grouping entities, depending on the level of
risk, based on the actual amount of financial
stability indicators and rating of each indi –
cator expressed in score points assigned follo-
wing the assessment of the experts.
For exemplification, we will examine a
model of simple scoring, with three indicators allowing grouping of entities by the level of financial stability (and/or solvency) based on
data from OMV PETROM Joint Stock Com –
pany (source : http://www.bvb.ro).

Tabelul 1/ Table 1
Gruparea entităților pe clase în funcție de nivelul de solvabilitate/
Grouping of the entities by their categories depending on the level of solvency
Indicatori/
Indicators Limitele claselor conform criteriilor/
Limits of the categories according to criteria
Clasa I/
Category I Clasa a II -a/
Category II Clasa a III -a/
Category III Clasa a IV -a/
Category IV Clasa a V-a
Category V
Rata
rentabilității
activelor/
Return on
assets peste/ over 30
(50 puncte/
score points ) 29,9 – 20
(49,9-35
puncte/ score
points ) 19,9 – 10
(34,9-20 puncte/
score points ) 9,9 – 1
(19,9-5 puncte/
score points ) sub/under 1
(0 puncte/
score points )
Rata
lichidității
curente/
Current
liquidity rate peste/ over 200
(30 puncte/
score points ) 199 – 170
(29,9-20
puncte/ score
points ) 169 – 140
(19,9-10 puncte/
score points ) 139 – 110
(9,9-1 puncte/
score points ) sub/under
100
(0 puncte/
score points )
Rata
autonomiei
globale/ The
global
autonomy
rate peste/ over 70
(20 puncte/
score points ) 69 – 45
(19,9-10
puncte/ score
points ) 44 – 30
(9,9-5 puncte/
score points ) 29 – 20
(5-1 puncte/
score points ) sub/under 20
(0 puncte/
score points )
Limitele
claselor/
Limits of the
categories peste/ over
100 puncte /
score points 99-65 puncte /
score points 64-35 puncte/
score points 34-6 puncte/
score points 0 puncte/
score points
Sursa: adaptat după Савицкая Г.В., 2016/ Source: adapted according to Savitskaya G.V.,
2016
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

48

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Clasa I – entitățile din această clasă au
un nivel ridicat de stabilitate financiară și
dispun de o rambursare excelentă, neexistând iregularități la plata datoriilor. Riscul aferent
expunerii pentru creditori, la această categorie
de entități, este poziționat la nivel minim.
Clasa a II -a – entitățile din această
clasă pot înregistra mici iregularități la plata
datoriilor. Riscul aferent expunerii pentru
creditori, la această categorie de entități, este
considerat scăzut.
Clasa a III-a – entități problematice.
Clasa a IV -a – entități cu un nivel ridi-
cat al riscului de faliment, chiar și după utili –
zarea metodelor de redresare financiară. Ris –
cul aferent expunerii, pentru această cate –
gorie, este mare.
Clasa a V -a – entități cu un nivel
maxim al riscului, entități, practic, insolvabile.
Vom determina clasa în care se înca-
drează entitatea OMV PETROM SA. Se dis –
pune de următoarele informații: Category I – entities in this category
have a high level of financial stability and
have excellent credit, and there is no any irre –
gularities upon payment of debts. Conse quent
risk exposure for lenders to this category of
entities is at minimum level.
Category II – entities in this category
may record small irregularities upon payment
of debts. Consequent risk exposure for len-
ders to this category of entities is considered
low.
Category III – problematic entities.
Category IV – entities with a high
level of risk of bankruptcy even after the use
of financial recovery methods. Consequent risk of exposure for this category is great.
Category V – entities with a maximum
level of risk, basically insolvent entities.
We will determine to which category
the entity OMV PET ROM JSC fits. The
follo wing information is available:

Tabelul 2/ Table 2
Aprecierea stabilității financiare/ Assessment of financial stability
Indicatori/
Indicators Perioada precedentă/
Previous Period Perioada curentă/
Current Period
Nivelul efectiv al
ratei/ The actual
level of rate Numărul de
puncte/ The
number of score
points Nivelul efectiv al
ratei/ The actual
level of rate Numărul de
puncte/ The
number of score
points
Rata rentabilității
activelor/ Return
on assets 26,30 44,48 -0,38 0
Rata lichidității
curente/ Current
liquidity rate 138,44 9,73 175,33 21,82
Rata autonomiei
globale/ The
global autonomy
rate 60,95 16,58 61,36 16,75
Total puncte x 70,79 x 38,57
Sursa: elaborată de autor/ Source: Elaborated by author
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

49

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Notă: Modul de calcul pentru 44,48 puncte atribuite nivelului de rentabilitate de /
Note: Calculation method for 44.48 score points attributed to the rate of return 26.30%:
29,9% – 20% = 9,9%; 49,9p – 35p = 14,9p 14,9p/9,9% = 1,505p pentru 1% de
rentabilitate / for 1% of return;
20% reprezintă 35 puncte / represents 35 score points : 26,3% – 20% = 6,3%;
6,3% × 1,505p = 9,48 p
35p + 9,48p = 44,48 p pentru rentabilitatea de 26,30%/ score points for return of
26,30%

Entitatea analizată a obținut, în anul
precedent, un scor de 70,79 puncte. Aceasta
denotă faptul că ea face parte din clasa a
II-a. În anul curent, scorul entității s -a dimi –
nuat până la 38,57 puncte, încadrând-se,
deja, în clasa a III-a (clasa entităților proble –
matice). Deci, reducerea scorului arată unele
iregu larități în activitatea economico -finan-
ciară a entității, care se manifestă prin redu-cerea esențială a ratei rentabilității activelor.
În le gătură cu aceasta, entitatea analizată
trebuie să determine cauzele diminuării
indicatorului și să ia măsuri privind creșterea
acestuia.
În analiza stabilității financiare și a ris –
cului, sunt utilizate destul de frecvent și mo-
delele de rating multidimensional , metodo-
logia cărora presupune parcurgerea următoa –
relor etape:
Etapa I. Se fundamentează un sistem
de rate cu ajutorul cărora se va aprecia stabi –
litatea financiară (starea economico -finan –
ciară) a entităților supuse cercetării. Apoi, se colectează informația cu privire la aceste rate și se alcătuiește matricea datelor inițiale.
Datele inițiale pot fi prezentate atât în
valori absolute ce caracterizează starea entită –
ții la o perioadă anumită, cât și sub formă de
indici, care arată evoluția acestor rate. Este
posibil și studiul simultan: atât în valori abso –
lute, cât și în val ori relative. The assessed entity has obtained in the
previous year a score of 70.79 points. It de –
notes the fact that it was part of the category II. This year, the entity’s score decreased
until 38.57 points, falling, already within the category III (the category of problematic
entities). So, reducing the score shows some
irregularities in the financial and economic activity of the entity; this is manifested by an essential reduction in the return on assets. In
this connection, the assessed entity must de –
termine the causes of the reduction of the
indicator and to take action on its growth.
In the analysis of both the financial sta –
bility and risk are used quite frequently the
models of multidimensional rating the metho –
dology of which presumes the following steps:
Step 1. There is created a system of
rates that will be used to assess the financial
stability (economic and financial status) of
the entities subject to research. Then, the information on these rates is collected and the
matrix of the original data is made.
Initial data can be presented both in
absolute values that characterize the status of the entity at a given period, as well as in the
form of indices that show trends in these rates. The simultaneous study is als o possible:
both in absolute values and relative values.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

50

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 3/ Table 3
Matricea datelor inițiale/ The matrix of the initial data
Entități/
Entities Rata
lichidității
curente/
Current
liquidity rate Viteza de
rotație a
activelor/
The assets
turnover ,
rotații/times Rata
rentabilității
activelor/
Return on
assets Rata
autonomiei
globale/ The
global
autonomy
rate Cota
fondului de
rulment în
active
circulante/
The working
capital share
in current
assets
1 180 3,2 22 75 16
2 200 2,5 26 62 26
3 150 2,8 26 55 25
4 170 2,2 38 68 30
5 140 2,7 16 58 0
Entitatea
analizată/ The
entity that has
been assessed 175,33 0,33 -0,38 61,36 38,9
Sursa: elaborată de autor/ Source: Elaborated by author

Etapa a II -a. În tabelul cu datele ini –
țiale, pentru fiecare coloană, se determină
elementul cu nivelul maxim, căruia i se atri-
buie valoarea 1. Apoi, toate elementele din
coloana respectivă (a ij) se raportează la
valoarea elementului maxim (max a ij). În
consecință, se formează matricea coeficien –
ților standardizați (x ij), prezentată în tabelul 4: Step 2. In the table containing the ini –
tial data, the element with a maximum level is determined for each column to whom is
assigned the value 1. Then all the elements in
this column (a
ij) are to be rela ted to the value
of the maximum element (max a ij). As a re –
sult there is formed the matrix of the standar –
dised coefficients (x ij), shown in Table 4:
xij = 𝒂𝒊𝒋
𝐦𝐚𝐱𝒂𝒊𝒋.
Dacă, din punct de vedere economic
pozitiv, se apreciază nivelul minim al indi-
catorului (de exemplu, cheltuieli la 1 000 lei
CA), atunci trebuie modificat calculul scalei,
astfel, încât indicatorului minim să -i revină
valoarea maximă. If the minimum level of the indicator is
assessed economically positive (i.e., expenses
of MDL 1 000 to CA), then there is necessary
to change the calculation of the scale, such as
the minimum indicator to get the maximum
value.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

51

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 4/ Table 4
Matricea coeficienților standardizați/
The matrix of the standardised coefficients
Entități/
Entities Rata
lichidității
curente/
Current
liquidity rate Viteza de
rotație a
activelor/
The assets
turnover ,
rotații/times Rata
rentabilității
activelor/
Return on
assets Rata
autonomiei
globale/ The
global
autonomy
rate Cota
fondului
de rulment
în act ive
circulante/
The working
capital share
in current
assets
1 0,9 1 0,5789 1 0,4113
2 1 0,7813 0,6842 0,8267 0,6684
3 0,75 0,8750 0,6842 0,7333 0,6427
4 0,85 0,6875 1,0000 0,9067 0,7712
5 0,7 0,8438 0,4211 0,7733 0
Entitatea
analizată/ The
entity that has
been assessed 0,8767 0,1031 -0,01 0,8181 1
Sursa: elaborată de autor/ Source: Elaborated by author

Etapa a III -a. Toate elementele matri –
cei de coordonate se ridică la pătrat. Dacă se
ține cont de greutatea specifică a fiecărei rate,
rezultatele obținute suplimentar se înmulțesc
cu nivelul de greutate (K) aferent fiecărei
rate, stabilit de către experți. Apoi, se calcu –
lează suma coloanelor: Step 3. All the elements of the coor –
dinating matrix stands at the square. If account is taken of the specific weight of
each additional rate, the results are multiplied
by the level of weight (K) corresponding to
each rate, determined by the experts. Then,
calculate the sum of the columns:

Rj = K 1x1j2 + K 2x2j2 +……+ K nxnj2.

Etapa a IV -a. Rezultatele analizei de
rating (R ij) se aranjează în ordinea mărimii,
obținându-se astfel ratingul fiecărei entități. Primul loc îl deține entitatea cu punctajul
maxim, locul doi – entitatea cu rezultatul
următor etc. Step 4. Results of the rating analysi s
(Rij) should be arranged in order of the size,
this way bringing out the rating of each
entity. First place is owned by the entity with
the maximum score, second place – the entity
with the following result etc.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

52

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 5/ Table 5
Rezultatele analizei de rating/ Results of the rating analysis Entități/ Entities
Rata lichidității curente/ Current
liquidity rate
Viteza de rotație a activelor/ The
assets turnover , rotații/times
Rata rentabilității activelor/
Return on assets
Rata autonomiei globale/ The
global autonomy rate
Cota fondului de rulment în
active circulante/ The working
capital share in current assets
Suma coeficienților
standardizați/ The amount of the
standardised coefficients
Locul entității/ Place of the entity
1 0,81 1 0,3352 1 0,1692 3,3144 2
2 1 0,6104 0,4681 0,6834 0,4467 3,2086 3
3 0,5625 0,7656 0,4681 0,5378 0,4130 2,7471 4
4 0,7225 0,4727 1 0,822 0,5948 3,6120 1
5 0,49 0,7119 0,1773 0,598 0 1,9772 6
Entitatea
analizată/ The
entity that has
been assessed 0,7685 0,0106 0,0001 0,6693 1 2,4486 5
Sursa: elaborată de autor/ Source: Elaborated by author

Din tabel, se observă că entitatea
analizată a acumulat 2,4486 puncte,
situându-se pe locul V, ceea ce înseamnă că
situația financiară a acesteia este mai puțin
stabilă, comparativ cu alte entități. Totodată,
entitatea analizată a înregistrat cel mai redus
nivel al ratei rentabilității activelor.
Analizele discriminante (Discriminant
Analysis – DA) sau analizele discriminante
multiple ( Multiple Discriminant Analysis –
MDA ) au fost utilizate într -o serie de
discipline, începând cu primele aplicații, din
anii ’30, în biologie și științele naturii (de
exemplu, cauzele și manifestările diverselor
maladii). Ulterior, ele au fost aplicate cu
succes și în problemele economice. În anii
’60 -’70, aplicațiile în domeniul financiar au
sporit interesul pentru analiza discriminantă. From the table it can be observed that
the assessed entity has accumulated 2.4486
score points, ranking fifth place, which means
that its financial situation is less stable
compared to other entities. At the same time,
the assessed entity has recorded the lowest
level of rate of return on assets.
Discriminant Analysis (Discriminant
Analysis – DA) or Multiple Discriminant
Analysis ( Multiple Discriminant Analysis –
MDA ) have been used in a number of
disciplines, beginning with the first applica –
tions in the 1930s in biology and the natural
sciences (e.g. causes and manifestations of
various ailments). Subsequently they have been
successfully applied in economic issu es as
well. In the `60s and `70s, applications within
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

53

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Este vorba despre studiile lui Breaver (1966)
și Altman (1968), considerați pionierii
modelelor de previziune a falimentului.
În cazul analizei stabilității financiare,
DA se aplică asupra indicatorilor financiari
pentru crearea unui model, care să dea
posibilitatea previzionării crizelor viitoare de
solvabilitate ale entităților din diferite do –
menii. Metoda respectivă permite, de ase-
menea, identificarea c u precizie a indica –
torilor financiari, care semnalează apariția
unui dezechilibru financiar.
Ca atare, tehnica analizei discriminante
multivalente permite ca, în urma analizei unei
firme, să obținem o cifră (scor) care denotă,
cu o anumită probabilitate, dacă entitatea
urmează să intre în colaps sau nu.
Scorul se obține printr- o funcție de
tipul: the financial field have increased interest in the
discriminant analysis. It’s about Breaver’s
studies (1966) and Altman (1968), considered
the pioneers of bankruptcy prediction models.
In case of the analysis of financial sta –
bility, DA applies towards financial indicators
to create a model that would enable future
solvency crisis matters of entities in different
fields. This method also allows identifying
accurately the financial indicators that signal
the emergence of a financial imbalance.
As such, the multivalent discriminant
analysis technique allow that following the
analysis of a company to get a figure (score)
that shows with a certain probability if the
entity is to enter into a collapse or not .
The score is obtained by a function
such as:
Z = a 1X1 + a 2X2 + …+ a nXn
unde:
a1 exprimă coeficientul de ponderare;
X1 – variabile (rate financiare).
Din punct de vedere tehnic, determi –
narea scorului necesită parcurgerea unor eta –
pe bine determinate. În vederea construirii
modelului, se alege un eșantion de entități,
care să cuprindă două grupuri (un grup
include entități aflate în dificultate, și un alt
grup cuprinde entități fără probleme finan-
ciare). După compararea, în decursul unei
perioade de t imp, pe baza unui set de indica –
tori susceptibili de a fi semnificativi, a celor
două grupe de entități (falimentare/nonfali –
mentare), se trece le selectarea indicatorilor
care realizează cea mai bună discriminare și
apoi la elaborarea, prin tehnica analiz ei dis –
criminante, a unei combinații liniare „Z” a
indicatorilor semnificativi (X i). Urmează ale-
gerea unui punct sau a unor puncte de infle –
xiune, care să realizeze clasificarea predictivă
a entităților în cele două grupuri și analiza
ratei de succes a scorului. where:
a1 – weighting coefficient;
X1 – variables (financial rates).
From a technical standpoint determi-
ning the steps involves the following of cer-
tain well determined steps. A sample of enti –
ties comprising two groups is chosen in order
to build the model (one group includes enti –
ties facing difficult times, and another group
includes entities without financial problems).
After comparing along a period of time, ba –
sed on a set of indicators which are likely to be significant of the two groups of entities
(bankrupt/non-bankrupt), there are selected
indicators that achieve the be st discrimination
and then are passed to the elaboration, by the technique of discriminant analysis of a linear
combination of the Z significant indicators
(Xi) follows the election of a score point or
score points of inflection that will carry out the pre dictive classification of entities in the
two groups, and the analysis of the score
success rate.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

54

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Pe plan internațional, au fost dezvoltate
un șir de funcții -scor. Între modelele cele mai
cunoscute, amintim: modelul Altman, mode –
lul Canon & Holder, modelul Centralei Bilan-
țurilor Băncii Franței, modelul Taffer și
modelul Robertson.
Modelul A ltman
Modelul „Z” este un model statistico –
matematic de prognoză a stării de faliment,
fiind dezvoltată în SUA în anul 1968, și dez –
voltată, ulterior, în anul 1977, de profesorul
Altman. Modelul „Z” cuprinde cinci variabile
considerate a fi cele mai reprezentative sub –
stări financiare ale unei companii. Cu ajutorul
acestui model, profesorul Altman a reușit să prevadă aproximativ 75% din falimentele
unor firme cu aproximativ doi ani înainte de
producerea acestora.
Coeficienții variabilelor selectate au
fost stabiliți în urma analizei stării economice
și financiare a unui mare număr de entități, dintre care unele au dat faliment.
Modelul „Z” dezvoltat ulterior, se
prezintă astfel: Internationally there were developed a
string of scoring functions. Among the best –
known models: Altman model, Canon &
Holder model, the model of the Central Bank
Balance Sheet in France, Taffer model and
Robertson model.
Altman Model
“Z” model is a model of mathematical
and statistical forecasting of bankruptcy, being developed in U.S.A. in 1968 and sub-
sequently developed in 1977 by Professor
Altman. “Z” mode l comprises five variables
considered to be most representative of a
company’s financial substatus. With the help
of this model the professor Altman succeeded to foresee about 75 percent of the bankrup-
tcies of some companies with approximately
two years prior to their production.
The coefficients of the variables selec ted
were established from the analysis of the eco –
nomic and financial condition of a large number of entities, some of which became bankrupt.
“Z” model subsequently developed, is
given as follows:
Z = 1,2X 1 + 1,4X 2 + 3,3X 3 + 0,6X 4 + 0,999X 5,
unde:
• variabila X 1 este măsura flexibilității
entității și se determină ca raport între
fondul de rulment (capital de lucru) și
activele totale;
• variabila X 2 reprezintă rata autofi –
nanțării activelor totale, și se determină
ca raport între profitul nerepartizat (reinvestit) și activele totale;
• variabila X
3 constă în rata rentabilității
economice și se calculează ca raport
între profit înainte de plata dobânzilor
și impozitelor și activele totale;
• variabila X 4 pune în evidență capaci tatea
de îndatorare a entității, și se deter mină
ca raport între valoarea de piață a
acțiunilor și datoriile totale ale entității.
Pentru entitățile necotate la bursă, va-where:
• X1 variable is the measure of the flexi –
bility of the entity and is determined as
the ratio between operating fund (wor-
king capital) and total assets.
• X2 variable represents the rate of self –
financing of the total assets, and is
determined as the ratio between non-
distributed benefits (reinvested), and
total assets.
• X3 variable represents the economic and
profitability rate and is calculated as the
ratio between profit before pay ment of
interests and taxes and total assets.
• X4 variable shows the capacit y of the
entity’s indebtedness, and is determi –
ned as the ratio between the market
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

55

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

loarea de piață a acțiunilor va fi egală cu
capitalul social.
• variabila X 5 măsoară randamentul acti –
velor și se calculează ca raport între
veniturile din vânzări (cifra de afaceri
netă) și activele totale.
În funcție de scorul realizat, entitățile se
ierarhizează pe trei niveluri și anume:
• nivelul I : entități solvabile pentru Z €
(3; +∞), limita inferioară a intervalului poate coborî până la valoarea de 2,7;
• nivelul II: entități cu dificultăți finan –
ciare temporare (entități aflate în zona
gri) pentru Z € (1,8; 2,7);
• nivelul III: entități falimentare pentru Z
€ (-∞; 1,8).
În continuare, vom determina nivelul
funcției Z la entitatea OMV PETROM SA în baza Modelului Altman. Se dispune de urmă –
toarele informații:
− pentru perioada precedentă: Z = 0,7979
puncte;
− pentru perioada curentă: Z = 0,9192
puncte.
Rezultă, așadar, că la entitatea OMV
PETROM SA, în ambele, se prevede un
faliment iminent .
Dezavantajele acestei metode sunt:
• Utilizarea unor informații istorice;
• Contabilizarea diferită a mișcării patri-
moniului.
Până în prezent, în literatura de specia-
litate, au fost dezvoltate modele de acest tip
în numeroase țări. Cercetările acceptă aproape
unanim ideea că aplicabilitatea unei funcții –
scor se limitează la perioada și zona eco –
nomică pe baza cărora s -a dezvoltat mo delul
și, prin urmare, este o idee discutabilă utiliza –
rea pentru decizie a unor funcții -scor aparți –
nând altor spații economice sau temporale.
3. Concluzii
În articolul respectiv , au fost prezentate
3 metode de stabilire a ratingului entităților și
anume: modelul de scoring, modelul de rating value of the shares and the total debts
of the entity.
For unlisted entities, the market value of
the shares will be equal to the share capital.
• X5 variable measures the re turn on
assets and is calculated as the ratio bet –
ween the revenue from sales (net tur –
nover) and total assets.
According to the score achieved the
entities are set out on three levels, and namely:
• level I : sound entities for Z € (3; +∞),
the lower limit of the interval can
descend up to 2.7.
• level II : entities with temporary
financial difficulties (entities that are in
the grey area) for Z € (1,8; 2,7);
• level III : the bankrupt entities for Z €
(-∞; 1,8).
We will determine the level of Z func –
tion for t he entity OMV PETROM JSC. The
following information is available:
− for previous period: Z = 0,7979 points
− for current period: Z = 0,9192 points.
Thus, the entity OMV PETROM JSC in
both years bankruptcy is imminent .
The disadvantages of this method are
the following:
• The use of historical information;
• Different accounting of the heritage.
So far , in the specialty literature have
been developed models of this kind in many countries. Research supports the idea that
almost unanimously the applicability of a
score function is limited to the period and the
economic zone on the basis of which it was
developed the model and therefore is a
questionable use of idea for decision of some
other score functions belonging to other
economic or temporal spaces.
3. Conclusions
In the present article, were presented
three methods of determining the rating of the
entities Scoring Models; Models of multidi-
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

56

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

multidimensional, analiza discriminantă, ce
pot fi utilizate pentru măsurarea stabilității
financiare. Pentru exemplificare, au fost utili –
zate datele de la entitatea OMV PETROM
SA. În baza primei metode, se observă că en-
titatea analizată face parte din clasa a III-a
(clasa entităților problematice). Metoda a
doua de notă faptul că entitatea e situată pe
locul V, ceea ce înseamnă că situația finan –
ciară a aces teia este mai puțin stabilă, compa –
rativ cu alte entități. Iar conform celei de a treia metodă la entitatea OMV PETROM SA ,
în ambii ani, se prevede un faliment iminent .
Rezultatele acestui studiu relevă că
nicio metodă din cele prezentate nu poate
cuprinde, în totalitate, aspectele ce caracteri –
zează stabilitatea financiară. În plus, fiecare
din aceste tehnici prezintă avantaje și limite,
ceea ce recomandă utilizarea lor ca metode
complementare de evaluare a stabilității. mensional rating; Discriminant Analysis that
can be used to measure the financial stability.
For exemplification, the data from OMV
PETROM Joint Stock Company were used.
The results of the first method show some
irregularities in the financial and economic
activity of the entity, which denotes the fact that
it is part of the category III. According to the second method, the analysed company is ran –
king fifth place, which means that its financial situation is less stable compared to other 4
entities. However , taking in consi deration the
lust method, for the entity OMV PETROM JSC
in both years bankruptcy is imminent.
The results of this study show that no
method, of those presented, may not fully grasp altogether the aspects which characte-
rize the financial stability. Moreover, each of
these techniques presents advantages and
limits, which recommends their use as com –
plementary methods of assessment of stability.

Bibliografie/ Bibliography:
1. AБРЮТИНА, M. С., ГРАЧЕВ, А.В. (2001), Анализ финансово-экономической
деятельности предприятия , М.: Д ело и сервис.
2. ACHIM Monica Violeta, BORLEA Sorin Nicolae. (2012), Analiza financiară a entității
economice , Editura Risoprint, Cluj -Napoca.
3. ACHIM Monica, BORLEA Sorin. (2014), Analiza financiară actual izată cu prevederile
IFRS [manual], Cluj -Napoca.
4. MARION Alain, THAUVRON Arnaud, CHASTENET Edouard, ASTOLFI Pierre. (2013), Evaluation d’entreprises : Evaluations des méthodes et des contextes .
5. ALLEN, W., WOOD, G. (2006), Defining and Achievining Financial Stability , în „Journal
of Financial Stability”, Vol.2, Issue 2, pp. 152-172.
6. BALTEȘ, N. (2013), Analiza economico- financiară a întreprinderii , Ediția a II -a, revizuită
și adăugită: Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
7. BĂTRÂNCEA, Larissa -Margareta (2012), Analiza financiară a întreprinderilor românești ,
Cluj-Napoca: Risoprint.
8. BĂTRÂNCEA, Ioan. (2012), Standing financiar în business , Cluj -Napoca: Risoprint.
9. BUȘE, L., SIMINICĂ, M., CÂRCIUMARU, D., GANEA, M. (2009), Analiză economico-
financiară, Craiova: SITECH.
10. ALBULESCU Claudiu Tiberiu. (2010), Stabilitatea Sectorului Financiar în condițiile
aderării României la U.E.M, Editura Universității de Vest Timișoara.
11. HELFENT Erich, A. (1987), Techniques of financial analysis , 6th edition. IRWIN,
Homewood, Illinois, pp. 161-235.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

57

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANC IARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

12. ГРАЧЕВ, А.В. (2002), Анализ и управление финансовой устойчивостью предприятия ,
М.: Изд -во «Финпресс».
13. GRANDGUILLOT, Beatrice et Francis. (2009), Analyse financière , 13 édition 2009-2010,
Gualino lextenso édi tions, Paris.
14. RAVILY, Herve. (2010), Analyse financière. Cas pratique corriges , Ellipses Edition, Paris.
15. MUNTEAN, N., BALANUȚĂ, V. (2010), Analiza și evaluarea riscurilor la nivel de
întreprindere: aspecte teoretice și applicative , Chișinău: ASEM.
16. PETRESCU, S. (2008), Analiză și diagnostic financiar -contabil. Ghid teoretico-aplicativ ,
Ediția a II -a revizată și adăugată. București: CECCAR.
17. POPA Ion Lala, MICULEAC Melania. (2015), Analiză economico- financiară, EDITURA
MIRTON, Timișoara.
18. ROBU Vasile, ANGHEL Ion, ȘERBAN Elena -Claudia,. (2014), Analiza economico-
financiară, București, Editura Economica.
19. САВИЦКАЯ, Г.В. (2016), Экономический анализ : Учебник. – 14-е изд., М.: ИНФРА -М.
20. САВИЦКАЯ, Г.В. (2004), Анализ хозяйственной деятельности предприятия: учеб .//
М.: Инфра -М.
21. САВИЦКАЯ, Г.В. (2005), Экономический анализ : Учебник. – 11-е изд., М.: НОВОЕ
ЗНАНИЕ .
22. SIMINICĂ, M. (2010), Diagnosticul financiar al firmei , Editura SITECH, Craiova.
23. STEIN, J., C. (2011), Monetary policy as financial -stability regulation , March 2011,
http://www.nber.org/papers/w16883.pdf.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

58

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

657.6:336.22

POATE FI MINIMIZAT RISCUL
FISCAL PRIN AUDIT
FINANCIAR?

Drd., Alina DOMNIȘOR, ASE București
adomnisor@gmail.com
Drd., Daniela Nicoleta MEDINȚU,
ASE București
danielamedintu@gmail.com
Drd., Radu PRODAN, ASE Bucureșt i
radu.prodan@gmail.com

Articolul abordează o temă utilă pentru
mediul academic, specialiștii în reglementări
contabile și fiscale, dar și pentru practicieni
din mediul privat. Obiectivul nostru este
acela de a demonstra utilitatea auditului
financiar și pentru componenta fiscală a
entităților care, în prezent, nu au o cerință
legală să auditeze situațiile financiare. De ce
este necesară o astfel de cercetare? Pentru că
dimensiunea fiscală a afacerilor reprezintă
un risc permanent pe agenda managemen-
tului și studiul nostru empiric va demonstra
ipoteza conform căreia, prin audit financiar,
riscul fiscal este minimizat.
Imaginea fidelă a situațiilor financiare,
depinde și de obiectivele auditorului cu pri –
vire la masa totală a impozitelor. Este o nouă abordare a auditului financiar, ca entitățile
să poată audita doar componente din situa-
țiile financiare, acolo unde acestea prezintă
riscuri foarte mari. Este o abordare pentru
entitățile care astăzi nu au cerințe legale de
auditare, deoarece nu îndeplinesc criteriile de
mărime pentru auditare. Demersul știin țific va
fi axat pe analiza costurilor salariale, fiscale
și sociale prin utilizarea auditului financiar.

Cuvinte -cheie: risc fiscal, audit finan –
ciar, obiective de audit, impozit pe profit,
proceduri de audit .
JEL: M4, M42, M48 657.6:336.22

COULD BE THE FISCAL RISK
MINI MIZED THROUGH
FINANCIAL AUDIT?

PhD candidate Alina DOMNIȘOR,
UES Bucharest
adomnisor@gmail.com
PhD candidate Daniela Nicoleta MEDINȚU,
UES Bucharest
danielamedintu@gmail.com
PhD candidate Radu PRODAN,
UES Bucharest
radu.prodan@gmail.com

The article approaches a useful theme,
for the academic environment, specialists in
tax and accounting regulations, but also for
the practitioners in the private sector. Our
scientific aim is to demonstrate the useful ness
of the financial audit for the fiscal com ponent
also of the entities which, at pre sent, have no
legal requirement to audit the finan cial
statements. Why such a research? Beca use the
fiscal size of businesses repre sents a conti –
nuous risk on the agenda of the mana gement
and our empirical study will demon strate the
hypothesis according to which the fiscal risk is minimized through financial audit.
The true and fair view of the financial
statements depends also of the auditor’s
objectives as concerns the total tax sum –
mary. It is a new approach of the financial audit that the entities may audit only the
components in the financial statements,
where these show high risks. It is an appro-
ach for the entities that, at present, have no
legal requirements of auditing due to the
fact that they do not fulfil the size criteria for audit. The scientific step shall be centred
on the analysis of the salary, fiscal and
social costs by using the financial audit.

Key words : fiscal risk, financial audit,
audit objectives, tax on profit, audit pro-cedures.
JEL: M4, M42, M48
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

59

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

1. Introducere
Creșterea gradului de credibilitate al
informațiilor furnizate de situațiile financiare
reprezintă scopul acestui domeniu de cerce –
tare. Există riscul ca auditorul să nu poată
depista erorile, indiferent de rigurozitatea cu
care aplică standardele de audit.
Auditul costurilor salariale și sociale,
ca o componentă distinctă a datoriilor sala –
riale și fiscale, poate fi definit ca un examen
critic cu privire la costurile de exploatare,
care incumbă costuri fiscale și sociale ale
entității, în vederea formulării unei c oncluzii
cu privire la aserțiunile managementului: acu-
ratețe, completitudine, existență și eva luare,
prezentare și raportare. Prin auditul com –
ponentei fiscale se înțelege ansamblul acti –
vităților, pe care auditorul le realizează în
mod cronologic pentru a confirma regula de
definire și recunoaștere a sistemului fiscal.
Auditul financiar are cartea sa de vizită,
este un domeniu matur de cercetare critică a situațiilor financiare, în vederea formulării
unor concluzii cu privirea la imaginea fidelă a
setul ui de situații financiare. La prima vedere,
a vorbi despre componenta fiscală pare de
notorietate, deoarece mariajul contabilitate –
fiscalitate, finalizat cu o conviețuire tacită, rămâne în teorie și practică cu multe aspecte divergente, chiar dacă, în apar ență, fiscali –
tatea nu mai poate polua conturile contabile.
Ca urmare, divergențele dintre regulile conta –
bile și cele fiscale rămân prezente și ele
vizea ză ajustările de valoare ale activelor în
contabilitate, cea mai mare parte a provi –
zioanelor pentru riscuri și cheltuieli, ecartul
dintre amortizarea fiscală și cea contabilă etc.
Nu este mai puțin adevărat că legislația
fiscală din România devine o temă incomodă
pentru entitățile economice. De ce? Modifi –
cări foarte dese ale legislației, un mecanism
fiscal din ce în ce mai complex, instabilitatea
Codului fiscal, care amplifică mult riscul fiscal – sunt aspecte pe care guvernanța nu le 1. Introduction
The increase of the degree of credibility
regarding the information provided by the
financial statements represents the purpose
of this research field. There is the risk that
the auditor cannot discover the errors, ire –
spective of th e strictness he/she applies the
audit standards.
The salary and social costs audit as a
separate component of the salary and fiscal
debts, may be defined as a critical examina-
tion as concerns the operating costs that
inclu des fiscal and social costs of the enti –
ties, in view of wording a conclusion con-
cerning the assertion of the management:
accuracy, completeness, existence and eva-
luation, presentation and reporting.
The fiscal component audit means the
group of activities that are carried out by the
auditor, in a chronological order, to confirm
the rule of defining and recognition of the
fiscal system.
The financial audit has its business
card; it is a mature, critical field of research
of the financial statements, in view of wor-
ding conclusions as c oncerns the true and
fair view of the set of financial statements.
At first sight, to speak about the fiscal com –
ponent, seems of notoriety, because the
marriage accounting -taxation, finalised with
a tacit cohabitation, remains in theory and
practice sever al divergent aspects, even if at
first sight the taxation cannot pollute the
accounting accounts. As consequence, the
divergences between the accounting rules
and the fiscal rules remain present and they
are aiming at the adjustments of value of the
assets in accounting, the most part of the
provisions for risks and expenses, the spread between the fiscal amortisation and the
accounting amortisation, etc.
It is none less true that the fiscal
legislation in Romania becomes inconve nient
for the business entities. Why? Very often
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

60

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

poate subestima. Pe de altă parte, competența
profesională a management ului și personalul
din contabilitate poate contribui la creșterea
riscurilor de denaturare semnificativă, la
nivelul situațiilor financiare și implicit a
datoriilor fiscale
2. Revizuirea literaturii de specia –
litate
IAASB dedică auditului norme de eva –
luare a riscurilor de denaturare semnificativă,
implicit a riscului inerent specific pentru
fiecare impozit care prezintă riscuri mari.
Guvernanța și managementul au pe
agenda zilei dimensiunea fiscală a afacerilor
lor. Cum se poate minimiza riscul fisca l?
Costurile fiscale și sociale afectează rezultatul
exploatării, iar nerespectarea unuia din ele –
mentele impozitului atrage după sine costuri
nedeductibile prin majorări și penalități de
întârziere. Nu există afacere, care să nu interfereze cu fiscalitate a. Or, complexitatea
tranzacțiilor, dezvoltarea piețelor de capital, aplicarea IFRS pentru entitățile cotate pe piața de capital, modificările și cerințele U.E.,
în materie de fiscalitate, au devenit o prio –
ritate pe agenda managementului.
În situațiile financiare, întâlnim ele –
mente de natură fiscală, sub formă de creanțe
și datorii. Examinarea creanțelor și datoriilor
fiscale ale clientului face parte integrantă din
misiunea de audit financiar. O misiune de
audit financiar își atinge obiectivele într -un
mod eficace, când activitatea se desfășoară pe
baza unei strategii generale de audit și elabo –
rarea unui plan de audit în vederea reducerii
riscului de audit la un nivel acceptabil de
scăzut. Auditorul are responsabilitatea de a
examina și de a evalua decl arațiile conducerii
clientului său cu privire la creanțele și oblig a-
țiile fiscale, sub toate aspectele semnificative.
Riscul fiscal poate fi minimizat prin
audit financiar. IAASB a creat standarde de
audit pentru misiuni de asigurare pentru un amendments of legislation, more and more
complex taxation mechanisms and instability
of the Fiscal Code amplify a lot the fiscal
risk. There are aspects that the governance
cannot sub estimate. On the other hand, the
professional competence of the management
and of the accounting personnel may contri –
bute to the increase of material misstatements
at the level of the financial statements and
implicitly of the fiscal debts.
2. Revision of the specialty litera-
ture
IAASB dedicates to audit evaluation
standards of the material misstatement risks,
implicitly of the inherent risk specific for
each tax that shows high risks.
The governance and the management
have on their day agenda the fiscal size of
their businesses. How may be minimized
the fiscal risk? The fiscal and social acco –
unts affect the result of operating and the
non-observance of one of the tax items entails non-deductible costs by increases
and delay penalties. Any business interferes
with taxation. Or, th e complexity of the
transactions, the development of capital
markets, the amendments and the EU
requirements as concerns taxation became a
priority on the agenda of the management.
In the financial statements we encoun ter
items of fiscal nature, as accou nts receivable
and accounts payable. The exa mination of
the fiscal accounts receivable and accounts
payable of the client is integral part of the financial audit mission. A finan cial audit
mission may reach the objectives effectively
based on a general s trategy of audit and the
elaboration of an audit plan in view of
reducing the audit risk at an accep table low
level. The auditor has the res ponsibility to
examine and evaluate the declarations of the
management of the client as concerns the
accounts rece ivable and the fiscal oblige –
tions, under all significant aspects.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

61

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

cadru gener al de raportare financiară (ISA
200 – ISA 720), misiuni de asigurare cu scop
special (ISA 800, ISA 805, ISA 810), în care
componenta situației financiare poate fi defi –
nită de impozitul pe profit, taxa pe valoare
adăugată, de impozitele pe venit, impozit ul pe
redevențe, impozitul pe veniturile din salarii
și contribuțiile asimilate salariilor efectiv
realizate la solicitarea anumitor utilizatori speciali, statul pentru a minimiza frauda fis –
cală, spre exemplu, tribunalele pentru a ob
ți-
ne un raport cu privire la opinia auditorului privind o anumită speță fie cazul impozitului
pe profit sau TVA.
Auditul financiar este o activitate pre s-
tată de persoane cu înalte competențe de
specialitate, respectiv auditori independenți care efectuează misiuni de audit st atutar,
misiuni cu scop special, alte misiuni solicitate de conducerea unor entități, în vederea mini –
mizării riscurilor fiscale. Auditul situațiilor
financiare și raportul de audit, servesc
interesele tuturor utilizatorilor informațiilor
auditate.
Auditul financiar devine o cerință lega-
lă datorită interesului manifestat de utiliza –
torii informației financiare. Astfel, pornind de
la simpla detectare a erorilor și a fraudelor,
auditul este un proces ce implică o asigurare rezonabilă a tranzacțiilor, operați unilor și a
înregistrării lor contabile, prin metode și tehnici care acumulează probe adecvate și
suficiente, astfel, încât auditorul să exprime o
opinie asupra imaginii fidele a entității, dar și
a rezultatelor obținute de societate. România
are cerințe legale pentru obligația entităților
de a fi auditate, apropiate criteriilor de mări –
me din Germania, o țară care, de altfel, ocupă
locul 4 în lume cu un produs intern brut de
aproape 24 trilioane de dolari, iar țara noastră
se află pe locul 48 în lume cu c irca 55 miliar –
de $ USA. Deși, auditul este reglementat în
țara noastră din 1999 prin O.U.G.75, doar The fiscal risk may be minimised by
financial audit. IAASB has created auditing
standards for missions of assuring a general
framework of financial reporting (ISA 200 –
ISA 720), mission o f assurance for special
purposes (ISA 800, ISA 805, ISA 810) whe –
re the component of the financial statement
may be defined by the tax on profit, Value Added Tax, income taxes, tax on royalties,
the tax on the incomes from salaries and the
contributions a ssimilated to salaries, actually
achieved at the request of certain special users: the State to minimize the tax fraud for
example, the courts of law to obtain a report
on the auditor’s opinion concerning a certain
lawsuit, or the case of tax on profit or VAT.
The financial audit is an activity conduc –
ted by persons with high specialty competen-
cies, independent auditors, respectively, who
conduct statutory auditing mission, mission
with special purpose, in view of minimizing
the fiscal risks. The audit of financial state-
ments and the audit report serve the interests of all users of the audited information.
The financial audit becomes a legal
requirement due to the interest showed by
the users of the audited financial informa –
tion. Thus, starting from the s imple detec –
tion of the errors and frauds, the audit is a
process involving a reasonable assurance of
the transactions, operations and their
accoun ting records, by methods and techni –
ques that accumulate adequate and suffi –
cient evidences, so that the aud itor expres –
ses an opinion upon the true and fair view of
the entity, and also of the results obtained
by the company. Romania has legal require –
ments for the obligation of the entities to be
audited close to the criteria of size in Ger –
many, a country whi ch otherwise ranks 4 in
the world with a Gross Domestic Product of
almost US Dollars 24 trillion, and our coun-
try ranks 48 in the world with about US
Dollars 55 billion. Although the audit is
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

62

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

entitățile cotate pe piața de capital și cele de
interes public sunt obligate să realizeze
auditul financiar. Există foarte multe procese pe rol atât în România, cât și la jurisdicțiile
U.E, între entități și Autoritatea Națională de
Administrare Fiscală. Există un consum inutil
de forță de muncă, de resurse financiare și
umane, fapt pentru care dorim să demonstrăm
că criteriile de mărime pentru cerințele de
audit financiar sunt cu mult peste limita de
dezvoltare și putere a României. Noi nu avem
o economie ca a Germaniei, atunci criteriile de mărime ar fi trebuit să fie cu mult mai mici
și să beneficieze mai multe entități de audit
financiar. Acest subiect a fost mult discutat și
la Ministerul Finanțelor Publice, dar fără un rezultat concret.
3. Metodologia de cercetare
Obiectivul demersului nostru constă în
a demonstra că auditul financiar conduce la o
asigurare rezonabilă asupra faptului că toate
obligațiile f iscale curente, implicit taxele la
care entitatea este supusă, sunt conforme cu
referința contabilă și fiscală și exprimă o
imagine fidelă din toate punctele de vedere
semnificative. Această componentă, pe care o
numim Impozite și taxe, poate deveni
obiect ul unui audit cu scop special, distinct și
reglementat pentru toate entitățile.
Ipoteza nr.1. Prin audit financiar crește
gradul de credibilitate al prezentării tuturor
obligațiilor fiscale la care entitatea este
supusă conform reglementărilor contabile și
fiscale din România.
Ipoteza nr.2. Auditarea celor două
componente ale sistemului fiscal (impozite și
mecanism fiscal) se poate realiza prin misiuni
de audit cu scop special. Această ipoteză
poate defini componenta situației financiare
formată din impo zite directe, indirecte și
alte taxe.
Pentru a demonstra ipotezele noastre
am utilizat, pe de o parte, cercetarea empirică, regulated in our country since 1999 by the
Emergency Ordinance of the Government
no. 75, only the companies listed on Stock
Exchange and those of public interest are
obliged to have conducted financial audit.
There are many lawsuits on the cause lists
both in Romania and at the level of EU
jurisdiction, between the entities and the National Authority of Tax Administration.
Useless consumption of labour force, finan-
cial and human resources are the things that
we want to demonstrate: the criteria of size
for the financial audit exceed by far the
limit of development and power of Roma –
nia. We have not an economy comparable to
the one of Germany, so the size criteria
should be lower and many more entities to
benefit of financial audit. This subject was discussed also at the Ministry of Public
Finance, but without any material result.
3. Research m ethodology
The objective of our step is to demon-
strate that the financial audit leads to a
reasonable assurance on the fact that all
current fiscal obligations, including the
taxes to which the entity is submitted, are compliant with the accounting and fiscal
reference and expresses a true and fair view
from all significant viewpoints. This com-
ponent we call Taxes and fees, may become the objective of an audit for special purpose,
separate and regulated for all entities.
Hypothesis No.1 The degree of credi –
bility of showing all the fiscal obligations to
which the entity is submitted according to the accounting and fiscal regulations in
Romania.
Hypothesis No.2 Auditing of the two
components of the fiscal system (taxes and
fiscal me chanism) may be achieved by audit
missions with special purposes. This hypo-
thesis may define the component of the
financial statement consisting of direct,
indirect taxes and other charges.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

63

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

iar pe de altă parte, am utilizat mai multe
metode de cercetare, prin care am demonstrat
că evaluarea riscului fiscal la nivel de conturi și pe aserțiuni se poate demonstra prin probe
de audit adecvate și suficiente, astfel încât
acestea să ne valideze ipotezele de mai sus.
Studiul nostru empiric a fost realizat pe
100 de entități de interes public, în care am
dorit să testăm cele d ouă ipoteze de mai sus.
Din chestionarele trimise, au răspuns 70 de
entități de interes public. Prelucrarea răspun-
surilor arată că, în urma auditului financiar,
pe anii 2013-2015, riscul de audit a fost sub
5%, iar riscul fiscal sub 2%. Prin auditul
finan ciar, entitatea și-a minimizat inclusiv
riscul fiscal.
Pentru a demonstra cea de-a doua ipo-
teză, am apelat la un mix de metode de
cercetare de tip aplicativ pe exemplul impo –
zitelor și contribuțiilor rezultate din utilizarea
resurselor umane.
Prin audit financiar crește gradul de
credibilitate al prezentării tuturor obliga –
țiilor fiscale la care entitatea este supusă
conform reglementărilor contabile și fiscale
din România.
Metoda unității dintre analiză și sin-
teză are ca scop diseminarea unui program
de audit pentru costurile salariale pe aserțiuni:
acuratețe, completitudine, existență, evaluare,
așa cum este prezentat în foaia de lucru nr.1
(f.l.nr. 1) In order to demonstrate our hypotheses,
we have used on the on hand, empirical
research and on the other hand we used
several research methods, throughout which
we have demonstrated that the evaluation of
fiscal risk at the level of accounts and on
asserti ons may be demonstrated by adequate
and sufficient audit evidences so that these validate by above -mentioned hypotheses.
Our empirical study has been conducted
on 100 public interest entities where we
wished to test the two above -mentioned
hypotheses. Out of the questionnaires sent,
70 public interest entities have replied. The answers processing shows that as conse –
quence of the financial audit, conducted for 2013- 2015, the audit risk was under 5% and
the fiscal risk under 2%. The entity mini –
mised includ ing the fiscal risk by having
conducted a financial audit.
In order to demonstrate the second
hypothesis we have appealed to a mix of
research methods of application type having
as example the taxes and contributions
resulted from the use of human resourc es.
The financial audit increases the degree
of credibility of showing all fiscal obliga –
tions to which the entity is submitted accor –
ding to the accounting and fiscal regulations in Romania.
The Method of Unit between Analysis
and Synthesis is aiming at d isseminating an
audit programme for the salary costs per assertions: accuracy, completeness, existing,
and evaluation as it is showed in Table 1.

Notă de referință/ Referente notes Inițialele
auditorilor/
Auditors’
Initials Semnătura șef
misiune/
Signature of
the Head of
the Mission Data/Date:
30.01.2016
Client/Client MOREXIM SRL Procesat de/
Processed by: A.D. Data/Date:
15.01.2016
Perioada auditată/
Audited period : 31.12.2015 Revizuit de/
Revised by : D.M. Data/Date:
20.01.2016

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

64

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

Aserțiuni/ Assertions:
E1 Exhaustivitate/ E1 Exhaustivity;
E2 Exactitate/ E2 Accuracy;
E3 Existență/E3 Existence;
E4 Evaluare /E4 -Evaluation;
P – prezentare și clasificare/
P – Presentation and Classification
Aserțiune/ Assertion
Data de acoperire/ Date of covering
Referință/ Reference
Procesat de/: Processed by
Revizuit de/ Revised by :
Ref./ Ref.
P1 Salarii/ P1 Salaries

Nr. Program de lucru /
Working program Probleme apărute /
Observații/
Problems occurred
/Notes
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
1. Asigurați -vă prin proceduri analitice
de fond asupra valorii soldurilor
conturilor de salarii la sfârșitul
perioadei auditate 31.12.2015./ Assure
by substantive analytical procedures
upon the value of the balances of the
salary accounts at the end of the
audited period 31.12.2015. E4
31.12.2015
P.1.1 A.D D.M. Ne-am asigurat asupra
valorii so ldurilor contu-
rilor de salarii la sfârșitul
perioadei auditate prin
efectuarea unor analize
comparative, în anul
2014, față de anul 2013.
În urma centralizării
rezultatelor acestor ana-
lize, am concluzionat că
soldurile conturilor de
datorii salariale nu au
înregistrat variații semni-
ficative față de perioada
precedentă./ We assured
upon the value of the
balan ces of the salary
accounts at the end of the
audited period, by con-
ducting comparison ana –
lyses for 2014 towards
2013. As consequence of
centrali sing the results of
these analyses, we arrived
at the conclusion that the
balances of the salary
debts accounts have not
registered significant va-ria
tions compared to the
previous period.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

65

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
Pe baza reconcilierilor efectuate
pentru ex.2015/2014 obțineți un tabel
sintetic cu soldurile de deschidere
respectiv soldurile de închidere pentru
conturile de datorii salariale./ Based
on the reconciliations made for the
financial year 2015/2014, you obtain a
synthetic table wi th the opening balan-
ces and the closing balances, respec-
tively, for the salary debts accounts.
Stabiliți conturile materiale pentru
care se vor efectua teste de detaliu,
respectiv reconciliere cu documente
justificative din Secțiunea P./ Esta-
blish the material and reconciliation
accounts, respectively, for which
detail tests will be performed, with
justifying documents in Section P.
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
2. Asigurați -vă asupra evaluării și acura –
teței soldurilor finale ale conturilor de
salarii și asimilate./ Assure upon the
evaluation and accuracy of the final
salary accounts and salary assimilated
accounts.
E1
și
E4
100%
P.1.2 A.D D.M. În urma centralizării su –
melor de plată aferente
salariilor, contribuțiilor
salariale și impozitului
aferent aflate în sold la
sfârșitul anului și a verifi –
cării dacă acestea au fost plătite, ne –
am asigurat
asupra evaluării corecte și
acurateței soldurilor finale
ale conturilor de salarii ./
We assured upon the
value of the balances of
the salary accounts at the
end of the audited period,
by conducting comparison
analyses for 2014 towards
2013. As consequence of
centralising the results of
these analyses, we arrived
at the conclusion that the
balances of the salary
debts accounts have not
registered significant va-ria
tions compared to the
previous period.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

66

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
Verificați plata salariilor, a
contribuțiilor salariale și a impozitului
pe salarii aflate în sold la sfârșitul
perioadei auditate./ Verify the
payments of salaries, of the salary
contributions and of the tax on salaries
existing in the balance at the end of
the audited period.
3. Asigurați -vă asupra existenței, valorii
și acurateței salariilor și a
contribuțiilor aferente înregistrate de
societate./ Assure as concerns the
existence, value and accuracy of
salaries and of the related
contributions recorded by the
company.
E1,
E2,
E4
Eșantion 10 angajați/ Sample of 10 employees
P.1.3 A.D D.M. În urma recalculului sala –
riului net , nu am constatat
diferențe față de evidența
societății. Salariul brut de
încadrare prezentat în sta-tul de sala rii este în con –
cordanță cu salariul brut
din contractul individual
de muncă/ actele adițio –
nale./ As con sequence of
the recalcu lation of the
net salary, we did not find
out differen ces compared
to the re cords of the com –
pany. The gross salary of
employment submitted in
the payroll is in accor –
dance with the gross sa-
lary in the Employment
Agree ment/ Addenda.
Comparați un eșantion de elemente
din sinteza salariilor cu documentele
care atestă existența angajaților (con –
tracte individuale, acte adiționale) asigurându -vă, totodată, și de corecti –
tudinea calculului salariului net.
Verificați salariul brut de bază, sporu –
rile și bonusur ile realizate, contribu –
țiile sociale obligatorii reținute, acor –
darea corespunzătoare a deducerilor,
elemente care au condus la determi –
narea impozitului pe salariu și implicit
la stabilirea salariului net. / Compare a
sample of items from the salaries
synthesis with the documents certi –
fying the existence of the employees

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

67

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
(Employment Agreements, Addend),
assuring, at the same time, of the
correctness also of the net salary cal –
culation. Verify the basic gross salary,
the increases and the bonuses achie-
ved, the mandatory social contribu –
tions retained, the appropriate deduc –
tions granting, items that led to deter –
mining the tax on salary and implicitly
of the net salary.
4. Asigurați -vă asupra valorii, comple –
titudinii și acurateței contribuțiilor
raportate de societate în declarațiile
fiscale./ Assure upon the value, com –
pleteness and accuracy of the con –
tributions compared with those stated
by the company in the Tax Returns.
E1
E3
E4
Reconciliere/ Reconciliation
P.1.4 A.D D.M. Prin reconcilierile efec-
tuate între statele de sala rii
și declarațiile fiscale 112 și
100, ne -am asigurat asupra
valorii, completitu dinii și
acurateței contri buțiilor
rapor tate de societate.
De asemenea, contribu –
țiile au fost declarate în
termenele legale. În urma
discuțiilor purtate cu re –
prezentanții societății, am
concluzionat faptul că so-
cietatea nu declară oblige –
țiile privitoare la fondul
pentru handicapați întru-
cât desfășoară tranzacții
cu societăți protejate./ By
the reconciliations made
between the payroll s and
the Tax Returns 112 and
100, we assured upon the
value, completeness And
accuracy of the contribu –
tions reported by the com –
pany. At the same time,
the contributions have
been declared within legal
terms. As consequence of
the discussion had with
the representatives of the
company, we arrived to
the conclusion that the
company does not declare
the obligations concerning
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

68

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)

the fund for disabled per –
sons, because it carries
out transaction with pro-
tected companies.
5. Asigurați -vă cu privire la comple –
titudinea prevederilor Contractului
Colectiv de Muncă./ Assure as con –
cerns the completeness of the provi –
sions of the Collective Employment
Agreement.
E3
100%
P.1.5 A.D D.M. În urma verificării Con –
tractului Co lectiv de Mun –
ca la nivel de unitate ne-
am asigurat cu privire la
completitudinea prevde –
rilor din cadrul acestuia./
As consequence of very-
fying the Collective Em –
ployment Agreement at
the unit level we assured
as concerns the comple –
teness of the provisions
within it.
Verificați autorizarea majorării colec –
tive a salariilor, a bonusurilor și a altor
beneficii acordate salariaților. Anali –
zați respectarea prevederilor legale cu
privire la Contractul Colectiv de
Muncă la nivel de unitate./ Verify the
authorisation of collective increase of
salaries, of bonuses and of other bene –
fits granted to employees. Analyse the
compliance of the legal provisions as
concerns the Collective Employment
Agreement at the level of unit t.

În concluzie, cu excepția aspectelor su –
puse atenției persoanei însărcinate cu revi –
zuirea, am obținut o asigurare rezonabilă că
salariile:
1. Au fost înregistrate corect și în
totalitate. Exhaustivitatea – E1
2. Există și aparțin societății. Exactitatea
prin real itatea lor – E2
3. Sunt corect evaluate în bilanț.
Exactitatea – E3
4. Sunt prezentate corect în situațiile fi –
nanciare, în conformitate cu standar –
dele contabile – P
Probele de audit le obținem prin apli –
carea procedurilor de audit conform progra –
mului de mai sus pentru revizuirea sintezei
costurilor salariale, sociale și fiscale. Toate
procedurile de obținere a probelor de audit
cu pri vire la conturile sintetice și analitice, de
recal culare a impozitului pe veniturile din In conclusion, except the aspects sub –
mitted to the attention of the person in char-
ge with the revision, we have obtained a
reasonable assurance that the salaries:
1. Were correctly and entirely recor ded.
Exhaustivity – E
2. They are existing and belong to the company –Exactness by their reality –
E2
3. They are correctly evaluated in the balance Sheet – Accuracy – E3
4. The financial statements are cor rectly
submitted, in accordance with the
accounting standards – P
We have obtained the audit evidences by
applying the audit procedures according to
the abo ve-mentioned programme for the
revisions of the synthesis of salary, social
and fiscal costs. All the Procedures of obtai –
ning the audit evidences concerning the
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

69

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

salarii, plata acestora, extra sele de cont și
balanța ana litică și contribuțiile aferente vin
să confirme maturitatea cu care auditorul
tratează fiecare componentă de auditat din
bilanț, cont de profit și pierdere. synthetic and analytic accounts, of recalcu –
lation of the taxes on salary incomes, their
payme nt, the statements of accounts and the
analytical Balance Sheet and the Profit and
Loss Account.
Inspecția înregistrărilor și a documente –
lor furnizează probe de audit cu grade variate de credibilitate, în funcție de natura și sursa acestora. Informațiile principale care caracte –
rizează fluxul operațional privind audi tul
finan ciar cu privire la Secțiunea „Salarii” sunt
furnizate de Departamentul Resurse umane .
Informațiile solicitate de auditor clien tului vor
constitui repere pentru obține rea probelor de
audit: contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate; statele de salarii aferente
perioadei analizate, declara țiile fiscale lunare
aferente contribuțiilor sala riale, organigrama
actualizată a întreprin derii și a departamentului
financiar -contabil (Ref. C.3), balanța de veri –
ficare analitică la 31.12.N, în format electro-
nic, lista personae lor responsabile cu contracte
de muncă, fișe de post, situația primelor acor-date în anul N pentru activitatea din cursul
anului auditat, dosare de personal pentru un
eșantion de n angajați. Existența acestor infor –
mații, actuali zarea și păstrarea lor, conduc la
minimizarea costurilor fiscale de exploatare,
dar și a celor invizibile datorate mecanismului fiscal din ce în ce mai complex.
Testele de refacere și parcurgere a
controalelor pe fluxul de salarii arată dacă
managementul a proiectat un sistem de con –
trol intern și acesta funcționează și monitori –
zează aceste controale sunt monitorizate de
personal competent în domeniu.
Obiectivul ace stor controale privind re –
sursele umane pentru pre -angajare, angajare
și remunerarea salariaților și monitorizarea
lor are loc prin teste de parcurgere în baza
documentelor justificative.
Procedurile de audit pentru obține –
rea probelor de audit sunt intervievarea,
observarea, refacerea controalelor. The inspection of the records and docu –
ments provide audit evidenc es with various
degree of credibility, depending on their
nature and source. The main information
that characterises the operational flow con –
cerning the financial audit regarding the
Section „Salaries” are provided by the Hu –
man Resources Department . The informa –
tion requested by the auditor from the client
swill represent references to obtain the audit evidences: the Collective Employment Ag –
reement concluded at the level of unit; the
payrolls related to the analysed period, the
monthly Tax Returns rela ted to the salary
contributions, the company and the depart –
ment updated flow chart (Ref. C.3), the
analytical Trial Balance at 31.12.N in elect –
ronic format, the list of persons in charge with Employment Agreement, Job Descrip –
tions, statements of the granted bonuses in year N for the activity during the audited
year, personnel files with a sample for n
employees. The existence of this informa –
tion, its updates and keeping, lead to mini –
mizing the fiscal costs of operation and also
of the invisible costs due to the more and
more complex fiscal mechanism.
The tests of remaking and passing
through controls on the salary flows show
if the management has projected an internal
system control and this is operating and if it
monitors these controls by a competent
personnel in the field.
The objective of these controls con-
cerning human resources for pre -employ –
ment, employment and remuneration of the employees and their monitoring take place
by tests of passing through based on justi –
fying documents.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

70

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

4. Rezultatele noastre de cercetare
validează cele două ipoteze. Rămâne voința
organismelor de reglementare să accepte mo –
dificările privind criteriile pentru entități care
trebuie să auditeze informațiile financiare din
situații.
Concluzii:
− Cele două ipoteze mai sus sunt verifi –
cate. Un beneficiu al auditului financiar
îl reprezintă faptul că acesta este reali –
zat de către o echipă din exteriorul companiei, beneficiind astfel de o opi –
nie obiectiv ă în ceea ce privește entita-
tea. Pe de altă parte, prin efectuarea unui audit de calitate, putem facilita
recomandări entității, se reduc costurile
fiscale invizibile și cele pe care entita-
tea trebuie să le achite la termen. De asemenea, auditul financia r facilitează
procesul de obținere a unor împrumu-
turi bancare esențiale în cadrul firmei și
în relația cu investitorii.
− În cazul entităților care au obligații le –
gale privind auditul statutar, auditul componentei fiscale este o parte intrin-
secă a auditului statutar, întrucât nu
poate fi exprimată o opinie fără rezervă
privind situațiile financiare, fără a avea
în vedere riscul fiscal.
− Auditul financiar prin multiple proce –
duri și tehnici de audit, poate să reducă
riscul de audit prin analiza celor trei ca-
tegorii de riscuri: risc inerent pur, risc
inerent specific și risc de control. Un
diagnostic real al obligațiilor fiscale ale
unei entități prin audit financiar, pe această bază, permite organizarea unei
gestiuni fiscale performante de către
mana gement, care să minimizeze riscul
fiscal. Așa se și explică faptul că, în con –
textul unei legislații fiscale com plexe,
insuficient de clare și puțin pre dictibilă
componenta obligațiilor fiscale face
obiec tul atenției auditorului finan ciar. The audit p rocedures for obtaining
audit evidences are : interviewing, obser-
vation, control remaking.
4. Our research results validate the
two hypotheses. There remains the will of
the regulatory bodies to accept the exchan-
ges concerning the criteria for the entities
which should audit the financial information from the statements.
Conclusions:
− The two hypotheses are verified. A bene –
fit of the financial audit is represented by
the fact that this is conducted by a team
from outside the company, benefitting
this by an objective opinion as concerns
the entity.
− On the other hand, by conducting a qua –
lity audit, we mean facilitate recommen –
dations to the entity, invisible fiscal costs
and those entity should pay in due term
are reduced. The financial audit facilita-
tes also the process of obtaining bank
credit essential within the company and
in the relation with the investors.
− In case of the entities which have legal
obligations concerning the statutory au-
dit, the fiscal compon ent audit is an in-
trinsic part of the statutory audit, because
an opinion without reserves on the finan-
cial statements cannot be expressed wit-
hout having in view the fiscal risk.
− The financial audit by multiple audit
procedures and techniques can reduc e the
audit risk by the analysis of the three
categories of risk: pure inherent risk,
specific inherent risk and control risk. A real diagnosis of the fiscal; obligations of
an entity by financial audit, on this basis,
allows the organisation of a performa nt
fiscal management that minimizes the
fiscal risk.
− Based on our arguments, CAFR as public
interest body together with the Ministry
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

71

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

− În baza a rgumentelor noastre, CAFR ca
organism de interes public împreună cu
Ministerul Finanțelor Publice, ANAF și reprezentanți ai entităților private și pu –
blice pot să dezvolte misiunile de asi-
gurare cu scop special distinct pentru
minimizarea riscului fiscal și a costuri –
lor de exploatare, inclusiv cele invizibile.
− Ministerul Finanțelor Publice ar putea amenda criteriile de mărime, în sensul
micșorării lor astfel, încât să benefi –
cieze de audit financiar o categorie mai
mare de entități.
− Având în vedere faptul că probele de
audit sunt acumulate în baza documen-telor contabile și a altor informații în
baza procedurilor de audit aplicate de
auditor, pentru a valida realitatea veni –
turilor, a cheltuielilor, bazele de calcul
pentru impozite prin exactitatea lor,
exhaustivitatea și prezentarea lor, audi –
tul financiar reprezintă un domeniu de
cercetare care minimizează riscul fiscal
și dă un spor de credibilitate întregului set de situații financiare. of Public Finance and the national Admi –
nistration of Tax Administration and the representatives of the private and public
entities may develop separate missions of assurance with special purpose, for the
minimizing the fiscal risk and of the
costs of operation, including the invi –
sible ones.
− Thus the Ministry of Public Finance may
amend the size criteria, in the meaning
that a larger category of entities benefit
of financial audit.
− Having in view the fact that the audit evidences are accumulated based on the accounting documents and of other infor-
mation based on the audit procedures
applied by the auditor to validate the
reality of the incomes, of the expenses, the calculation bases for taxes by their
accuracy, exhaustively and their sub –
mittal, the financial audit represents a
research field that minimizes the fiscal
risk and enhances the credibility of the
entire set of financial statements.

Bibliografie/Bibliography:
1. POPA Nicu, POPA Adriana Florina, Impozitele și taxele reglementate de Codul Fiscal:
exemple practice, Contraplus, 2008. 304 p. ISBN 978-973-88247-7-5.
2. ARENS și LOEBBECKE, Audit. O abordare integrată , Editura ARC, București 2010.
3. NAVARRO GOMOLLON A.J., BERNARD MORCATE C., Las sanciones impuestas a los auditores: un indicador de la calidad de las auditorías , Revista Partida doble, nr. 156,
iunie, 2004.
4. WEAVER Lisa, ISA 200 – Punctul de pornire în înțelegerea standardelor clarificate,
Revista Audit Financiar, nr. 1, 2011, pag. 39-42.
5. Ghid privind auditul calității, Editura Irecson, București 2010.
6. ISA 315 – Identificarea și evaluarea riscurilor de natură semnificativă
7. ISA 330 – Răspunsul auditorului la riscurile evaluate
8. ISA 500 – Probe de audit
9. ISA 520 – Proceduri analitice
10. ISA 530 – Eșantionarea în audit
11. Codul Fiscal, 2014, actualizat cu modificări ulterioare, 2014.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

72

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

657.412.7

CONTABILITATEA
PROVIZIOANELOR PENTRU PLATA
CONCEDIILOR

Drd. Anna CEBOTARI, ASEM
annalungu@cartier.md

În articolul prezentat, sunt propuse spre
examinare aspectele teoretice aferente noțiunii
de provizion. Autorul descrie modul de calcul
și contabilizare a provizioanelor pentru plata
concediilor de odihnă. De asemenea, se exa-
minează aspectele fiscale aferente acestei
probleme.
Cuvinte- cheie: provizion, angajați, sala-
riu, salariu mediu pe o zi, concediu de odihnă, datorie, valoare incertă, datorii cu exigibilitate.
JEL: M14

Introducere
Provizioanele, conform SNC ,,Capital
propriu și datorii”, în continuare, SNC ,,CPD ”,
reprezintă datoriile cu exigibilitate sau valoare
incertă. Deci, singura diferență dintre datoriile
normale și provizion constă în faptul că
valoarea datoriei trebuie estimată și achitată,
provizionul, însă, nu. Conform SNC ,,CPD”
[6, p.118] provizioanele se recunosc datorită
respectării simultane a următoarelor condiții :
1. Există o obligație generată de un eve –
niment anterior;
2. Este probabil ca o ieșire de resurse
purtătoare de beneficii economice să
fie necesară pentru onorarea obliga –
ției respective;
3. Poate fi realizată o estimare credi –
bilă curentă a valorii obligației.
Astfel, avem o situație contradictorie:
definiția provizionului prevede valoarea in-
certă a acestuia, iar criteriul de recunoaștere
aferent – determinarea credibilă a valorii lui.
În consecință, este necesară soluționarea dile –
mei: dacă valoarea este credibil determinată,
atunci ea nu poate fi incertă, sau dacă valoa-657.412.7

ACCOUNTING
PROVISIONS
FOR VACATION PAY

PhD candidate Anna CEBOTARI, ASEM
annalungu@cartier.md

In the presented article are proposed for
examination theoretical aspects related to the
notion of provision. The authors describe the
method of calculation and accounting for
provisions regarding the payment of leave.

Key words : provision, employees, salary,
average salary in one day, annual leave, debt,
uncertain value, with debt chargeability.
JEL: M14
Introduction
Provisions according to the NAS “Own
capital and duties” hereinafter NAS “OCD”
represents debts with chargeability or uncer-
tain value. So, the only difference between
normal and debt provision is that the amount
of debt is to be estimated and paid, the pro-
vision is not.
According to NAS “OCD” provisions
are recognized respecting simultaneously the
following conditions:
1. A present obligation (legal or con-structive) arisen as a result of past event (the obligation event).
2. Payment is probable (more likely than not), and
3. The amount can be estimated relia –
bly.
Thus, we have a contradictory situation:
definition provision provides its uncertain
value and recognition criteria related –
determination of credible value. Therefore it
is necessary to solve the dilemma: if the value
is reliably determined then it cannot be
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

73

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

rea provizionului este incertă , ea nu poate fi
credibil determinată. Suntem de părerea că va –
loarea provizionului nu poate fi incertă. Cu
regret, cazul menționat nu este unicul din IFRS
conform cărora criteriul respectiv de recu-
noaștere a elementului contabil este prezentat
ca parte i ntegrantă a definiției acestuia.
Metode aplicate, contabilizare și tra-
tament fiscal
Metodele aplicate pentru plata, consti –
tuirea și utilizarea provizioanelor pentru con-
cediile de odihnă în contabilitate sunt diferite
și se diferențiază, de la structura acestora, pro –
cedeele de calcul, domeniu de aplicare până la
obținerea datelor și prezentarea lor în situațiile
financiare. Prezintă importanță calitatea date –
lor, astfel, ca, în final, utilizatorii să benefici-
eze de informații corecte, utile și relevan te,
fără erori.
În partea ce ține de angajații entității,
provizioanele se constituie pentru anumite
cazuri, cum ar fi:
− recompensele personalului pentru re –
zultatele activității anuale,
− plata concediilor de odihnă,
− pensii și alte obligații asemănătoare,
− plata concediului medical,
− alte scopuri stabilite de legislație sau de
conducerea entităților.
Provizioanele pentru plata concediilor
pot fi calculate prin diverse metode. Exami –
narea surselor bibliografice ne permite să
menționăm principalele dintre ele :
− în baza salariului mediu pe o zi efec tiv
(calculat pentru întregul perso nal, pe fie –
care angajat, pe categorii de angajați) ;
− în baza salariului mediu pe o zi pla ni-
ficat;
− metoda normativă.
Conform Codului Muncii, art. 112
alin.(1), concediul anual de odihnă plătit este
garantat tuturor angajaților. Entitatea trebuie să
asigure fiecărui salariat acordarea concediului uncertain or if the provision is uncertain, it
cannot be reliably determined. We believe
that value cannot be uncertain. Unfortunately,
the case mentioned is not the only the IFRS according to which criterion recognition
accounting element is presented as part of its
definition.
Methods applied: accounting and tax
treatment
Methods applicable payment, the esta –
blishment and use of provisions for rest in accounting are different and differentiated by
their structure, methods of calculation, field
of application to retrieve data and their repre –
sentation in financial situations. Important is
data quality so that ultimately users to be presented with accurate, error free, useful and
relevant.
In respect of the employees of the entity,
provision is made for certain circumstances
such as:
− Rewards staff for annual activity
results,
− Payment of leave,
− Pensions and other similar obliga –
tions,
− Sick Pay,
− Other purposes established by legisla –
tion or by the management entity.
Provision for vacation pay can be cal –
culated in different ways. Examination of
bibliographic sources allows us to mention the main of them:
− Based on the average salary for a day
(calculated for all staff, each employee
by category of employees) ;
− Based on average salary one day
planned;
− Normative method.
Under the Labour Code, art. 112 para –
graph (1) paid annual leave is guaranteed to
all employees. The entity must provide each
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

74

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

anual de odihnă. El se acordă conform unui
grafic întocmit, aprobat de conducerea entității
și adus la cunoștință angajaților.
Angajații en tităților, de regulă, pleacă
în concediul anual în lunile de vară (iunie –
august), ceea ce creează mari dificultăți în
procesul de producție, iar ca acesta să nu fie
întrerupt, de obicei, angajații care pleacă în concediu sunt înlocuiți. Entitatea este nevoită,
în asemenea cazuri, să calculeze salariile per –
sonalului care înlocuiește persoanele plecate în concedii și, respectiv, sumele celor care au plecat în concediu, ceea ce face ca, într -un
final, costul produselor și cheltuielile pentru
perioada dată să fie mai mare decât în cele-
lalte luni ale perioadei de gestiune. Reiese că
pentru lunile iunie -august, costul produselor
fabricate va fi majorat artificial, în raport cu
celelalte luni, ceea ce nu este corect. Respec-
tând principiile contabile privind uniformita –
tea, pragul de semnificație și prudență, plata concediilor trebuie efectuată în mod uniform
pe parcursul anului de gestiune, iar pentru
aceasta, se va constitui un provizion pentru
personalul entității. De aici, rezultă că entită-
țile care au un gen de activitate sezonieră, un
proces tehnologic ce nu poate fi întrerupt sau au un număr impunător de muncitori, care
participă la fabricarea produselor, prestarea serviciilor, trebuie să constituie provizioane
pentru concediile de odihnă.
În contabil ilitatea provizioanelor pentru
plata concediilor, entitățile se vor conduce de
următoarele acte legislative și normative:
− Codul Muncii ;
– Legea salarizării nr. 847 – XV din
14.02.2002;
– Modul de calculare a salariului me diu,
aprobat prin Hotărârea Guver nului Repu-
blicii Moldova nr. 426 din 26.04.2004;
– IAS 37 „Provizioane, datorii contin-
gente și active contingente” (pentru
entitățile care vor aplica standardele
internaționale de contabilitate); employee annual leave grant. It will be deli –
vered according to a schedule dra wn up,
approved by management and announced to
employees.
Employees entity, usually go on annual
leave in the summer months (June -August)
which gives a hardship for the production process, and this are not interrupted depar –
ting employees is leave are r eplaced. The
entity is obliged in such cases to calculate
staff salaries replacing people who left for
holidays and that the amounts of which have
gone on leave, making a final product cost
and expenses during the reported period is
higher than in other months of the reporting
period. It appears that for July and August,
the cost of manufactured products will be
inflated compared to other months, which is not correct. For uniform accounting prin-
ciples, materiality and prudence, vacation pay
must be carried out evenly throughout the
reporting year, and for this will be an entity’s
allowance for staff. Result the entities that have a kind of seasonal activities, a techno-
logy that cannot be interrupted or have a large
number of workers involved in the manu-
facture of products, services need to establish
provisions for rest.
The accounting provisions for vacation
pay following entities will lead to legislative and normative acts:
− Labour code ;
− Pay Law nr.847-XV from 14.02.2002;
− The calculation of the average salary,
approved by Decision Government
R.M. from 26.04.2004;
− IAS 37 “Provisions, Contingent Lia –
bilities and Contingent Assets” (for entities that will apply international
accounting standards);
− NAS “OCD” ;
− Plan of accounts of financial -econo-
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

75

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

– S.N.C. ,,CPD” ;
– Planul general de conturi contabile;
– Codul fis cal (în continuare, CF ).
În opinia noastră, constituirea oricărui
provizion, inclusiv pentru plata concediilor,
poate fi argumentat din punct de vedere eco –
nomic, dacă el are menirea de a acoperi cos –
turile sau cheltuielile condiționate de produ-
cerea unui fapt economic viitor – în cazul dat,
plecarea angajaților în concediul de odihnă și
calcularea îndemnizațiilor aferente.
În evidența contabilă, pentru reflectarea
provizionului pentru concediile de odihnă ale
personalului, este destinat contul 538 ,,Provi –
zioane curente”. Este necesar ca evidența pro –
vizioanelor pentru acest cont să fie reflectată
după tipurile de provizioane constituite de
entitate prin deschiderea subconturilor conta –
bile. Astfel, sumele provizioanelor constituite
vor fi reflectate în cr editul acestui cont în
contrapartidă cu conturile de cheltuieli/cos turi,
în care se reflectă calculul salariului pentru ca –
tegoria de salariați cărora li se calcu lează pro –
vizionul. Diminuarea provizionului se efec –
tuează la suma efectivă a indemniza țiilor con –
cediilor de odihnă când acestea sunt calculate.
După determinarea valorii, constituirea
și utilizarea provizionului pentru concediul de
odihnă generează următoarele înregistrări
contabile (tabelul 1). mic activit y of enterprises ;
− Tax Code (hereinafter, TC ).
In our view, the establishment of any
provision, including for vacation pay, money
may be argued, if it has its destination to
cover the costs or expenses conditional on
production of future economic fact – in this
case, leaving employees on annual leave and
calculating their revenues.
The accounting records to reflect the
provision for staff vacations; it is intended to
account 538 “ Current provisioning”. It is
necessary that record provisions for this
account to be reflected by the types of
provisions recognized entity by opening sub-accounts. Such of provisions constituted
amounts will be credited to this account bounces in return for expense accounts / cost
that reflects the calculation of wages for the
category of employees to which the provision is calculated. Decrease provision is made at
the actual amount of allowances paid leaves
when they are calculated.
After determining the value, the esta –
blishment and use of the provision for annual
leave follow ing generates accounting entries
(Table 1).

Tabelul 1/ Table 1
Modul de reflectare a provizioanelor pentru plata concediilor/
How reflection of provisions for vacation pay
Conținutul
operației/
Content
operation Debit contul/
Debit
account Credit contul
Credit account Descriere/ Description
1 2 3 4
1. Constituirea
provizionului /
Establishment
provision
811
„Activități de
bază”/ „Core
activities”
538
„Provizioane
curente”/
„Current
provisions” La suma provizioanelor pentru plata concedii –
lor constituite pentru muncitorii care participă
în mod direct la fabricarea produselor, presta –
rea serviciilor, executarea lucrărilor în activi –
tatea de bază./ The amount of provisions for
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

76

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

1 2 3 4

vacation pay up for workers involved directly
in the manufacture of goods, services, works
in the main activity.
812
,,Activități
auxiliare” /
“Activities
ancillary” 538
„Provizioane
curente”/
“Current
provisions„ La suma provizioanelor pentru plata conce –
diilor constituite pentru muncitorii ce prestea –
ză munca în activitățile auxiliare ./ The amo unt
of provisions for vacation pay for workers who
perform work created in ancillary activities.
2. Reflectarea
plăților
concediului de
odihnă în luna
acordării
concediului / Reflection of
payments in the
month of the
leave granted
leave 821 „Costuri
indirecte de
producție” /
“Indirect
production
costs” 538
„Provizioane
curente”/
“Current
provisions” La suma provizioanelor pentru plata concedii –
lor constituite pentru personalul tehnic și de ingineri (șeful secției, reglori, tehnologi, me –
canici, inginer etc. ) al secției. /
The amount of
provisions for vacation pay up for technical
staff and engineers (section chief, adjust,
technologists, mechanics, engineers, etc.) of
the department.
121, 123, 712,
713, 714 538
„Provizioane
curente”/
“Current
provisions” În funcție de destinația muncii prestate de
către muncitori / Depending on the destina –
tion of the work performed by workers
538
„Provizioane
curente” /
“Current
provisions” 541 „Datorii
preliminate” /
“Debts
preliminary” La suma primelor de asistență medicală, în
cazul când plata și calculul indemnizațiilor
pentru concediu au loc în luni diferite. / The
sum of the first healthcare payment and in
case the calculation of holiday allowances are
held in diff erent months.
3. Achitarea su –
melor plății
pentru conce diu,
după ce au fost
efectuate reți –
nerea impozite –
lor / The pay –
ment of pay ment
for leave, after
being carried
withholding tax 531 „Datorii
față de
personal
privind
retribuirea
muncii” /
“Personal
debt to the
remuneration” 241 „Casa”/
„Cassa” 242
„Conturi
curente în
monedă
națională” /
“Current
accounts in
national
currency” La suma achitării indemnizațiilor pentru con –
cediu./ The sum of paying allowances for the
holidays.
Sursa: elaborat de autor/ Source: elaborated by author
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

77

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

În continuare, propunem spre exami nare
metode de constituire și utilizare a provizioane-
lor pentru plata concediilor menționate mai sus.
1. Metoda constituirii provizionului în
baza salariului mediu pe o zi efectiv pentru
întreg ul personal
Conform acestei metode, suma provi –
zionului poate fi determinată pe fiecare anga-
jat în parte sau pe categorii de angajați cu-
prinzând tot personalul. Metoda în cauză este
cea mai simplă dintre celelalte .
Provizionul, în cazul dat, va fi egal cu
produsul dintre mărimea salariului mediu pe
o zi efectiv și a numărului de zile neutilizate
de concediu la data calculării, la care se va
însuma suma contribuțiilor de asigurări so-
ciale și a primei obligatorii de asistență medi-
cală, după relația : Let's examine the methods of formation
and use of provisions for vacation pay men-tioned above.
1. Method constitution provision on
the basis of average salary for all staff one
day
Under this method the amount of the
provision can be determined each individual
employee or groups of employees including
all personnel. The method in question is the
simplest of the other.
The provision in this case will be equal
with the size of the average wage actually one
day and the number of days of unused leav e
at the time of calculation, which will insert
the amount of social insurance contributions
and mandatory nurse first, after the rela –
tionship:
PR = Sz × Nr.zn +{ [(Sz × Nr.zn) × 23%] + [(Sz × Nr.zn) × 4,5%]}
Unde:
PR – mărimea provizionului, lei,
Sz – salariul mediu pe o zi, lei,
Nr.zn – numărului de zile neutilizate de
concediu la data calculării, zile,
[(Sz × Nr.zn) × 23%] – calculul contri-
buțiilor de asigurări sociale, lei,
[(Sz × Nr.zn) × 4,5%] – calculul prime –
lor de asigurare obligatorie de asistență
medi cală, lei.
Informația aferentă numărului de zile ne-
utilizate de concediu este furnizată de sec ția
cadre. Salariul mediu pe o zi se calculează în
baza prevederilor Modului de calculare a sala-
riului mediu , aprobat prin Hotărârea Guvernu-
lui Republicii Moldova nr. 426 din 26.04.2004.
Exemplul 1
Entitatea ,,Metropola” SRL, în politi –
cile sale contabile, a menționat că, la finele
fiecărui trimestru, constituie provizion pentru
concediile plătite, iar metoda de calcul al
provizionului este cea în baza salariului me –
diu pe zi pentru întregul personal. Conform
datelor furnizate de specialiștii din secția
cadre, la 01 ianuarie 2016, concedii neutili -Where:
PR – size provision, MDL ,
Sz – the average wage on a daily, MDL ,
Nr.zn – the number of days of unused
leave at the time of calculation, days,
[(Sz × Nr.zn) × 23%] – calculating social
security contributions, MDL ,
[(Sz × Nr.xn) × 4.5%] – calculation of
premiums for compulsory nurse MD L.
The information related to the number
of days of unused leave is provided section
human resource.
The average salary for one day is calcu –
lated based on provisions The calculation of
the average salary, approved by Government
Decision R.M. nr. 426 from 26.04.2004.
Example 1
“Metropolis entity” S.R.L., its account –
ting policies mentioned that at the end of
each quarter is provision for paid leave, and
the method of calculating the allowance is
based on daily average salary for all staff.
According to data provided by specialists
from department cadres at January 1, 2016,
unused holidays for 2015 do not exist. So,
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

78

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

zate pentru anul 2015 nu există. Deci, la
01.01.2016, provizionul neutilizat al perioa –
dei precedente pentru concedii va fi egal cu
zero. La 31.03.2016, numărul total de zile de
concediu neutilizat a constituit :
− 35 de zile de concediu pentru muncito-
rii din activitatea de bază
− 6 zile de concediu pentru muncitorii ce
deservesc subdiviziunile,
− 13 zile de concediu pentru personalul
administrativ.
Salariul mediu pe o zi, pentru perioada
01.01.2016-31.03.2016, a constitui 210 lei.
Salariul mediu lunar pentru un angajat
în această perioadă a fost de 5990 lei.
Conform datelor inițiale, se înt ocmesc
următoarele calcule :
• Suma indemnizației pentru concediul
de odihnă neutilizat, la situația din
31.03.2016, va constitui:
11340 lei (54 zile * 210 lei)
• Contribuțiile de asigurări sociale:
2606,20 lei (11340 lei * 23%)
• Primele de asigurare obligatorie de
asistență medicală:
510,30 lei (11340 lei * 4,5 %)
• Suma provizionului la 31.03.2016 :
14458,50 lei (11340 lei + 2606,20 lei
+510,30 lei)
Înregistrările contabile vor genera, la
data de 31.03.2016:
− constituirea provizionului pentru indem –
nizațiile concediilor de odihnă pentru
muncitorii din activitatea de bază care,
în mod direct, participă la fabricarea
produselor concrete:
Debit 811 „Activități de bază” –
9371,25 lei
− personalul tehnic și de ingineri:
Debit 821 „ Costuri indirect de pr oduc –
ție” – 1606,50 lei
− personalul administrativ :
Debit 713 „Cheltuieli administrative”
– 3480,75 lei unused allowance from the previous period
01/01/2016 to leave will be equal to zero. On
31.03.2016, the total number of unused
vacation days was:
− 35 days of leave for workers in the
core business
− 6 days of leave for workers serving
subdivisions,
− 13 days of leave for administrative staff.
The average wage per day for a period
01.01.2016-31.03.2016 to be MDL 210.
Average monthly wage per employee in
this period was MDL 5990.
According to initial data are drawn
following calculations:
• The amount of unused annual leave
allowance for the situation of
03.31.2016, will be:
MDL 11340 (54 days * MDL 210)
• Social security contributions:
MDL 2606,20 (MDL 11340 * 23%)
• The first mandatory health insurance:
MDL 510,30 (MDL 11340 * 4,5%)
• Amount of the provision at 03.31.2016:
MDL 14458,50 (MDL 11340 + MDL
2606,20 + MDL 510,30)
Accounting records will generate on
31/03/2016 as follows:
− provision for the establishment of leave allowances for workers in the core
business which directly participate in the
production of concrete:
Debit 811 “the base activity” – MDL
9371,25
− technical staff and engineers:
Debit 821 “indirect production costs” –
MDL 1606,50
− administrative staff:
Debit 713 “administrative costs” –
MDL 3480,75
Credit 538 “current provisioning” –
MDL 14458,50
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

79

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

Credit 538 „Provizioane curente” –
14458,50 lei
Dezavantajul acestei metode: suma pro –
vizionului constituit nu va coincide cu suma
efectivă a indemnizațiilor pentru concediile pe
care entitatea le va calcula la momentul pro –
ducerii faptului economic viitor, infor mațiile
aferente nu sunt atât de precise și relevante. În
scopul înlăturării acestui inconvenient, propu-
nem calculul provizionului pentru fiecare mun –
citor în parte, utilizând salariul mediu pe o zi.
Spre deosebire de varianta precedentă,
această modalitate de calcul este mai corectă,
deoarece furnizează informații mai exacte des –
pre mărimea salariilor fiecărei categorii de per –
sonal. Pentru a determina valoarea provi zio-
nului, este necesar să se țină evidența zile lor ne –
utilizate de concediu pe fiecare angajat. Mări –
mea provizionului va fi determinată după
formula: The disadvantage of this method: the
sum of the allowance will not coincide with
the actual amount of indemnities for the
entity will be calculated at the time the cause
economic future, related information are not
as accurate and relevant. In order to eliminate
this drawback, we propose calculating the
provision for each worker individually, using
the average salary for a day.
Different from the previous version this
method of calculation is more accurate
because it provides more accurate informa –
tion about the salary of each staff. In order to
determine the amount of the provision is
necessary to keep tr ack of unused leave days
per employee. The size of the provision will
be determined by the formula:

PRa = Sz × Nr.zn + {[(Sz × Nr.zn) × 23%] + [(Sz × Nr.zn) × 4,5%]}
PR = ∑ Pra,
Unde:
PRa – suma provizionului pentru un sin-
gur angajat, lei ;
PR – suma provizionului pentru indem –
nizațiile de concediu, lei ;
Sz – salariul mediu pe o zi, lei ;
Nr.zn – numărului de zile de concediu
neutilizate la data calculării, zile ;
[(Sz × Nr.zn) × 23%] – contribuțiile de
asigurări sociale, lei ;
[(Sz × Nr.zn) × 4,5%] – primele de asigu –
rare obligatorie de asistență medicală, lei.
Pe parcursul perioadei de lucru, fiecărui
angajat i se calculează numărul de zile de con –
cediu ce nu au fost utilizate prin cumulare. Din
acest motiv, logic ar fi să calculăm zilele cumu –
late de concediu pe fiecare angajat la finele pe –
rioadei de raportare, mai exact la finele fiecărei
luni, pentru a reflecta datele cât mai exact.
Numărul de zile de concediu de odihnă, la care
are dreptul angajatul la finele fiecărei luni, este
egal cu 2, 33 zile. Dacă entitatea va constitui
provizion trimestrial, numărul zilelor de conce -Where:
PRa – the provision for one employee,
MDL ;
PR – size provision, MDL ;
Sz – the average wage on a daily, MDL ;
Nr.zn – the number of days of unused
leave at the time of calculation, days ;
[(Sz × Nr.zn) × 23%] – calculating social
security contributions, MDL ;
[(Sz × Nr.xn) × 4.5%] – calculation of
premiums for compulsory nurse MDL .
During the period of work, each em –
ployee is calculated the number of days off that
was not used by cumulating. For this reason, it
would be logical to calculate the accumulated
leave days per employee at the end of the
reporting period, namely the end of each month
to reflect data as accurate.
Number of days of annual leave to which
the employee is entitled at the end of each
month equals 2.33 days. If the entity will be
quarterly al lowance, the number of holidays
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

80

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

diu neutilizat va fi de 7 zile (28 zile de conce –
diu/12 luni * 3 luni). Pentru categoriile de anga –
jați care au dreptul la un concediu mai mare
decât 28 de zile, se va efe ctua un calcul aparte.
Deși această metodă reflectă informații
mai exacte, totuși, ea presupune mai multă
muncă acordată calculelor care trebuie efec-
tuate la finele fiecărei luni.
Dacă entitățile vor calcula provizionul la
finele anului de gestiune pentr u anul gestionar
viitor, atunci acestea vor utiliza salariul mediu
pe o zi determinat pentru fiecare muncitor pe
parcursul unui an și numărul de zile de conce –
diu la care au dreptul aceștia la data de 31
decembrie a anului expirat.
Pentru calculul provizionului după
aceas tă metodă, vom utiliza Borderoul de cal –
cul al provizionului reflectat în tabelul 2.
Conform datelor prezentate de entitate la fine –
le primului trimestru, suma provizionului va
fi egală cu 61926,62 lei. will be unused for 7 days (28 days holiday /
12 months * 3 months). For the categories of
employees who are entitled to leave more than
28 days, will perform a special account.
So this method reflects more accurate
information, though it requires more work given
the calculations to be made at the end of each
month.
If the entity will calculate provision to
end management reporting year future will one
day use the average wage determined for each
worker during a year and the number of days of
leave to which they are entitled expired on
December 31 of the year.
For the calculation the provision after this
method we use bordereau for calculating the
provision reflected in Table 2. According to
data presented by the estab lishment at the end
of quarter 1 will be equal to the amount of the
provision MDL 61926.62.

Tabelul 2/Table 2
Calculul provizionului pentru primul trimestru al anului 2016 /
Calculation of the provision for Q1 yr. 2016
Nr.
crt. Numele/
Prenumele
angajatului
/ Name /
Surname
employee Perioada
(luna)/
Period
(month) Salariul
mediu
pe o
zi,lei/
The
average
wage for
a day,
MDL Nr. zile de
concediu
neutilizate,
zile/ Nr.
vacation
days
unused,
days Provizion
Suma
salariilor, lei/
The sum of
wages, MDL Contribuții de
asigurări sociale
și prima
obligatorie de
asistență medi –
cală, lei/ social
insurance
contributions and
mandatory
health first, MDL TOTAL,
MDL
1 2 3 4 5 6=4*5 7 = 6*0,275 8=6+7
1. Cazacu Ion Ianuarie/
January 309,00 9 2781,00 764,78 3545,78
Februarie/
February 412,00 12 4944,00 1359,60 6303,60
Martie/
March 356,00 15 5340,00 1468,50 6808,50
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

81

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

1 2 3 4 5 6=4*5 7 = 6*0,275 8=6+7
2. Cojocari
Mihail Ianuarie/ January
226,00 2 452,00 124,30 576,30
Februarie/
February 389,00 4 1684,37 463,20 2147,57
Martie/ March
349,00 7 2324,34 639,19 2963,53
3. Lungu Elena Ianuarie/
January
489,00 15 7335,00 2017,13 9352,13
Februarie/
February 250,00 17 4332,50 1191,44 5523,94
Martie/
March 378,00 20 7431,48 2043,66 9475,14
4. Sîrghi Aurelia Ianuarie/
January
321,00 8 2568,00 706,20 3274,20
Februarie/
February 545,00 10 5629,85 1548,21 7178,06
Martie/
March 296,00 13 3747,36 1030,52 4777,88
Total provizion constituit
pentru luna/ Total provision
for month Ianuarie / January 16748,40
Februarie / February 21153,17
Martie / March 24025,05
Sursa: elaborat de autor/ Source: elaborated by author

Această modalitate de calcul poate fi
efectuată și pe grupe de angajați. Principiul
de calcul rămâne cel prezentat anterior, cu
excepția că muncitorii vor fi clasificați pe
grupe.
2. Metoda constituirii provizionului în
baza salariului mediu pe o zi planificat
Salariul mediu pentru o zi mai poate fi
utilizat pentru calculul provizionului printr-o
altă metodă, doar că, de această dată, se va
utiliza cel planificat. Pentru determinarea valo –
rii provizionului, se vor parcuge următorii pași:
1. Se va întocmi graficul c oncediilor – la
începutul perioadei de gestiune, se va This method of calculation can be per –
formed on groups of employees. The prin-
ciple of calculation remains the only pre –
viously those workers will be classified in
groups.
2. Method constitution provision on
the basis of average salary one day planned
The average salary for a day can be used
to calculate the provision through another
method only that this time it will use planned.
To determine the amount of the reserve will
scroll through the following steps:
1. The schedule will be established on
leave – the beginning of the manage –
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

82

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

întocmi lista angajaților care vor bene –
ficia de concedii și care trebuie să con –
țină: numele, prenumele angajatului,
subdiviziunea în care activează, numă-
rul de zile acordate pentru concediu;
2. Se va determina salariul mediu plani –
ficat pe o zi – care este calculat prin ra –
portul dintre suma totală a salariului pla –
nificat pentru perioada de gestiune și
numărul de zile lucrătoare în perioada
de gestiune. Salariul mediu pe o zi se
deter mină în baza Hotărârii Guvernului
Repu blicii Moldova nr.426 din
26.04.2004 privind aprobarea Modului
de calculare a salariului mediu;
3. Se va calcula indemnizațiile pentru pla –
ta concediilor prin produsul salariului
mediu pentru o zi planificat și al dura –
tei concedi ului angajatului, con form
listei întocmite la începutul perioa dei de
gestiune;
4. Se vor calcula contribuțiile de asigurări
sociale și prima de asigurare obligatorie
de asistență medicală;
5. Se va determina coeficientul prin rapor –
tul dintre suma plăților concediilor (in-
clusiv contribuțiile de asigurări sociale
și prima obligatorie de asistență medi-
cală) și suma salariilor angajaților pen –
tru anul planificat;
6. Se vor determina provizioanele pentru
plata concediilor prin produsul salarii –
lor calculate și al c oeficientului deter –
minat la etapa precedentă.
Exemplul 2
Entitatea „Metropola” SRL a planificat
pentru anul 2015 un fond de salarizare
pentru muncitorii din secția de bază în sumă
de 26789000 lei.
Total zile lucrătoare pentru această
perioadă va constitui – 100500. Numărul de
zile de concediu al muncitorilor constituie 11200. La finele anului 2015, s -a constatat ment will draw up the list of employees
who will benefit from leave and which
must contain: name, surname employee
working subdivision in person, number
of days of the holiday;
2. Determ ine the average salary one day
planned – which is calculated by the
ratio of the total amount of wages plan –
ned for the reporting period the number
of days in the reporting period. The
average salary for one day is determi –
ned based on the Government Deci sion
no. 426 of 26.04.2004 regarding the
approval of the calculation of the ave –
rage wage;
3. Calculate the allowance for vacation
pay by product average wage for a day
planned and employee leave period,
according to the list drawn up at the
beginning of the reporting period;
4. Will be calculated contributions social
insurance and cash bonus mandatory
health insurance.
5. Determine the coefficient ratio of the
amount paid holidays, including social
security contributions and first manda –
tory medical assistance employee wa-
ges by the sum planned for the year;
6. Determine the product provisions for
vacation pay salaries coefficient calcu –
lated and determined at the previous
stage.
Example 2
“Metropolis entity” S.R.L. has planned
for 2015 a salary fund for workers in the
basic section 26.789 million MDL worth.
Total days for this period will be –
100500. The number of vacation days wor –
kers is 11200. At the end of 2015 it was
actually found that there were 100 789 days
worked and wages were calculated in the
amount of 26.985 million MDL . Unused
vaca tion days for the year 2015 – 400 days.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

83

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

că, efectiv, s -au lucrat 100789 de zile și s -au
calculat salarii în sumă de 26985000 lei . Zile
de concediu neutilizate pentru anul 2015 –
400 de zile. Pentru prima lună a anului 2016,
salariile au constituit 2250600 lei, suma efec –
tivă a plății concediilor anuale – 3290265 lei.
Soldul provizionului pentru plata con-
cediilor, la începutul anului 2015, constituie
38600 lei. Conform acestor date inițiale, se întocmesc următoarele calcule :
1) salariul mediu planificat pe o zi = = 266,56 lei (26789000 lei / 100500 zile);
2) suma plăților concediilor pentru anul 2015 = 2985440,80 lei (266,56 lei *
* 11200 zile);
3) contribuții de asigurări sociale =
= 686651,38 lei (2985440,80 lei *
* 23%);
4) primele de asigurare obligatorie de asistență medicală = 134344,84 lei
(2985440,80 lei * 4,5%);
5) suma totală a indemnizațiilor pentru con –
cedii inclusiv contribuțiile aferente =
=3806437,02 lei (2985440,80 lei
+686651,38 lei+134544,84 lei);
6) raportul dintre suma indemnizațiilor pentru concediile de odihnă și fondul
salarial planificat = 0,1421
(3806437,02 lei/ 26789000 lei );
7) provizionul pentru plata concediilor în luna ianuarie 2015 = 319810 lei
(2250600 lei * 0,1421);
8) suma provizionului constituit în anul
2015 = 3834568,50 lei (26985000 lei *
* 0,1421);
9) soldul provizionului la finele anului de
gestiune = 136 546, 13 lei {[26985000
lei/100 789 zile* 400 zile]+[(26985000
lei/100 789 zile* 400 zile) * 27,5%]}.
For the first month of 2016, wages were
2.2506 m illion lei, the actual amount of the
payment of annual leave – 3,290,265 MDL.
The balance of the provision for vaca-
tion pay at the beginning of 2015 is 38600
MDL. According to these initial data are
drawn following calculations:
1) the average salary for a p lanned day =
= MDL 266.56 (MDL 26.789 million /
100.5 thousand days);
2) the amount of vacation pay for 2015 =
= MDL 2,985,440.80 (MDL 266.56 *
* 11.2 thousand days);
3) the social insurance contributions =
=MDL 686,651.38 (MDL 2,985,440.80*
* 23%);
4) mandatory insurance premiums health-
care = MDL 134,344.84
(MDL 2,985,440.80 * 4.5%);
5) the total amount of indemnities for in –
cluding related contributions =
= MDL 3806437,02;
a. (MDL 2985440,80 + MDL 686651,38 +
+ MDL 134544,84);
6) ratio of the sum indemnities for rest to fund planned wage =
= 0,1421 ( MDL 3806437,02/
/MDL 26789000) ;
7) provision for vacation pay in the month
of January 2015 =
=MDL 319810 (MDL 2250600 *
0,1421);
8) the sum of the allowance in 2015 = = MDL 3834568,50 (MDL 26985000 *
* 0,1421);
9) provision balance at end management = MDL 136 546, 13 {[v26985000 /
/100 789 days * 400 days] +
+ [(MDL 26985000 / 100 789 days*
* 400 days) * 27,5%]}.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

84

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

Tabelul 3/Table 3
Înregistrările contabile aferente constituirii și utilizării provizionului pentru plata
concediilor de odihnă / Accounting records associated with the formation
and use of the provision for payment of leave
Nr.
crt. Conținutul economic al operațiunilor /
The economic content of operations Suma,
lei /
Amount,
MDL Corespondența
conturilor /
Correspondence
accounts
Debit / Credit
1 2 3 4 5
1. Ianuarie 2016 . Calculul salariului pentru muncitorii din
activitatea de bază/
January 2016. The calculation of wages for workers in the
core business.
2250600
811
531
2. Ianuarie 2016 . Calculul contribuțiilor pentru / January 2016 .
The calculation of contributions :
− asigurările sociale/ social insurance
− prima de asigurare obligatorie de asistență medicală/
the first mandatory health insurance

517638
101277

811 811

533 541
3. Ianuarie 2016 . Constituirea provizionului pentru plata
concediilor muncitorilor din activitatea de bază
Pe parcursul lunilor februarie -decembrie ale anului 2016,
entitatea va constitui provizioane în acest scop în sumă de
3514758,50 lei , total pentru anul 2016 suma provizionului va
constitui 3834568,50 lei.
În funcție de destinația muncii prestate de către muncitori, la
constituirea provizionului, se vor debita conturile 121,712,
713, 812, 821 etc./
January 2016. The establishment of the provision for
vacation pay workers in the core business. During the
months from February to December of 2016, the entity w ill
be provisions for this purpose in the amount of 3,514,758.50
MDL , total loan loss provision for 2016 will be 3,834,568.50
MDL . Depending on the destination of the work done by
workers from setting up accounts will be debited provision
121 712, 713, 812, 821, etc. 319810 811 538
4. Ianuarie -Decembrie 2016. Calcularea indemnizațiilor pentru
concediile de odihnă în lunile acordării concediilor muncitorilor / la suma totală de 3290265 lei, inclusiv:/
January -December 2016.
Calculating allowances for
vacations in the months of granting leave workers to a total
of 3290265 MDL , including:

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

85

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

1 2 3 4 5
la suma indemnizațiilor plătite / the amount of allowances
paid
la suma contribuțiilor de asigurări sociale/ the amount of
social security contributions
la suma primelor de asigurare obligatorie de asistență
medicală/ the sum of the first mandatory health insurance
3290265

2580600
593538 116127
538

531

533

541
5. După efectuarea inventarierii, s -a depistat că provizionul
constituit efectiv a depășit provizionul utilizat.
Se atribuie excedentul provizionului constituit în plus la venit
(1. Se calculează provizionul constituit, luând în considerare
soldul acestuia la începutul și finele anului de gestiune
3736622,37 = 3860 + 3834568,50 – 136546,13
2. Se compară provizionul constituit cu cel utilizat pe
parcursul anului gestionar determinând diferența :
446357,37 = 3736622,37 – 3290265)/
After conducting inventory it was found that the provision
exceeded the provision used effectively constituted.
Is assigned in addition to the allowance surplus income
(1. Calculate the allowance, taking into account its balance at
the beginning and end of management
3736622,37=3860+3834568,50-136546,13
Comparing provision constituted one used during the
reporting year result in differences:
446,357.37 = 3,736,622.37 to 3,290,265)

446357,37

538

612
Sursa: elaborat de autor / Source: elaborated by author

3. Metoda normativă de constituire a
provizionului
Conform acestei metode provizionul
este determinat în baza procentului din suma
totală a fondului de remunerare a entității.
Ambii indicatori vor fi determinați în baza
datelor din anii precedenți. Metoda prezentată
este una simplă, iar entitatea trebuie să indice
în politicile sale contabile procentul conform
căruia va fi calculat provizionul. Totuși, vom
menționa că nu este cea mai exactă metodă, ceea ce face ca la sfârșitul perioadei de
gestiune entitatea să înregistreze corectările
aferente provizionului determ inat.
Exemplul 3
În politicile contabile a entității ,,Met –
ropola” SRL se menționează că consti tuirea 3. The method of establishing nor ma-
tive provision
Under this method the reserve is deter –
mined based on the percentage of total com –
pensation fund entity. Both indicators will be
determined based on the data of previous
years. The presented method is simple, and it
shall indicate in its accounting policies that
the percentage will be calculated provision.
However we mention that it is not most exact
method, which makes the end of the reporting
period the entity to record corrections relating
to the provision determined.
Example 3
The accounting policies of the entity
“Metropola” SRL is mentioned that the 2016
constitution provision will be made being
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

86

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

provizionului pentru anul 2016 se va efectua
având la bază metoda normativă, iar
procentul provizionului în suma fondului de
remunerare constituie 11,3%. Sintetizate, sub
forma unui tabel (4), vom prezenta datele cu
privire la calculul provizionului pentru
fiecare lună a perioadei de gestiune. based on normative method and the per –
centage of fund provision in the amount of
remuneration is 11.3%. Herewith as table 4
we present data on the calculation of the
provision for each m onth of the reporting
period.

Tabelul 4/ Table 4
Calculul provizionului pentru plata concediilor în anul 2016, lei/
Calculation of the provision for vacation pay for year 2016, MDL
Perioada /
Period Fondul de
remunerare
/ Remune –
ration fund Suma p rovizion ului inclusiv/ Provision amount inclusive
Indemni –
zațiile/
Indemnities Contribuții de asigurări sociale
și prima obligatorie de asistență
medicală/ Contributions to social
insurance and mandatory health first Total
1 2 3=2*0,113 4=3*0,275 5=3+4
Ianuarie /
January 736900,00 83269,70 22899,17 106168,87
Februarie /
Februar y 562000,00 63506,00 17464,15 80970,15
Martie /
March 698000,00 78874,00 21690,35 100564,35
Aprilie /
April 598000,00 67574,00 18582,85 86156,85
Mai / May 436000,00 49268,00 13548,70 62816,70
Iunie / June 545600,00 61652,80 16954,52 78607,32
Iulie / July 497000,00 56161,00 15444,28 71605,28
August /
August 395200,00 44657,60 12280,84 56938,44
Septembrie /
September 678000,00 76614,00 21068,85 97682,85
Octombrie /
October 679000,00 76727,00 21099,93 97826,93
Noiembrie /
November 574600,00 64929,80 17855,70 82785,50
Decembrie /
December 856000,00 96728,00 26600,20 123328,20
TOTAL 7256300,00 819961,90 225489,52 1045451,42
Sursa: elaborat de autor/ Source: elaborated by author
Pentru anul 2016, entitatea ,,Metropola” SRL va constitui un provizion pentru plata
concediilor în sumă de 1045451,42 lei./ For 2016, the entity “Metropola” SRL will be a
provision for vacation pay in the amount of MDL 1,045,451.42.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

87

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

La finele anului de gestiune, entitățile
vor efectua inventarierea provizioanelor con-
stituite, utilizate și neutilizate, conform Regu –
lamentului privind inventarierea nr. 60 din
29.05.2012. Procesul inventarierii va consta
din întocmirea listei muncitorilor care nu au
utilizat concediul, cu specificarea numărului
de zile, apoi se va determina soldul provizio-
nului la finele anului gestionar în funcție de
metoda de calcul al provizionului aleasă de
entitate și menționată în politicile contabile.
Ulterior, se efectuează următoarele operațiuni:
• Se calculează provizionul constituit,
luând în considerare soldul acestuia la
începutul și finele anului gestionar,
• Se compară provizionul constituit cu
cel utilizat pe parcursul anului gestio –
nar, determinând diferența dintre ele și
caracterul ei.
Verificarea se efectuează pe fiecare tip
de produs fabricat și serviciu prestat.
În scopuri fiscale, provizionul pentru
plata concediilor se va recunoaște conform
art. 31 alin. (2) din CF , care menționează că
nu se permite deducerea defalcărilor în
fondurile de rezervă, cu excepția reducerilor
pentru pierderi la active și la angajamente
condiționale, pentru instituțiile financiare,
efectuate conform alin.(3), și pentru pierderi
la împrumuturi și dobânzile aferente (provi –
zioane), pentru organizațiile de microfinan-
țare, efectuate conform alin.(4). La determi –
narea provizionului efectiv constituit în
scopuri fiscale, trebuie să se ia în considerare
soldul acestuia la începutul și sfârșitul anului
gestionar, deoarece în cazul recunoașterii
costului produselor fabricate (serviciilor
prestate) și a costului vânzărilor ca cheltuieli,
modificarea soldului producției în curs de
execuție la începutul și sfârșitul anului
gestionar în scopuri fiscale se recunoaște.
Conform SNC „CPD ” în cazul în care, pentru
stingerea unei obligații nu mai este probabilă
o ieșire de resurse purtătoare de beneficii At the end of the management entities to
conduct enumeration provisions created, used
and unused, the Regulation on inventory nr.
60 of 29.05.2012. Inventory process will
consist of drawing up a list of workers who
did not use the leave, specifying the number
of days and then will determine the balance
of the provision at the end of manager de –
pending on the method of c alculating the pro-
vision mentioned in the chosen entity and
accounting policies. Subsequently carried out
the following:
• Calculate the allowance, taking into
account its balance at the beginning
and end of the reporting year,
• Comparing provision constituted one
used during the reporting year, deter-
mining the difference between them
and her character.
Verification is carried out on each type
of product manufactured and service
rendered.
Tax purposes provision for vacation pay
will be recognized as art. 31 paragraph (2) of
TC, which states that no deduction break-
downs in reserve funds, except for losses on
assets and engagements for financial insti –
tutions carried out as aligned. (3), and losses
on loans and related interests (provisions) for
microfinance organizations carried out as
aligned. (4). When determining the provision
actually formed for tax purposes must take
into account its balance at the beginning
and end of reported year because if recog –
nizing the cost of manufactured products
(services) and cost of sales as expenses,
changing the balance of production in pro-
gress at the beginning and end manager is
recognized for tax purposes. According to
NAS ,,CPD ” in case to reduction an obli –
gation is not probable that an outflow of
resources embodying economic benefits in
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

88

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

economice, provizionul se anulează prin de –
contare la venituri curente.
Provizioanele constituite pentru plata
concediilor se reflec tă în Anexa 2D la Decla –
rația cu privire la impozitul pe venit pe
perioada fiscală (rândul 03014, coloana 2).
Dacă vor fi utilizate datele din exemplul 2,
această sumă va constitui 3834568,50 lei. Concomitent, în rândul 03016 „ Alte cheltuieli
legate de ac tivitatea de întreprinzător deduse
din fondurile de rezervă create pe parcursul
anului fiscal ”, col.3 din Anexa 2D, în scopuri
fiscale, se recunosc provizioanele utilizate,
care, conform exemplului 2, vor constitui
suma de 3290265 lei . În rândul 02019, din
Anexa 1D, se va reflecta suma venitului recu –
noscut în contabilitatea financiară 446357,37
lei și nerecunoscut în scopuri fiscale. settlement provision is invalidated by current
revenues.
Provisions constitute for vacation pay
are reflected in annex 2D declaration on
income tax for the tax period (ranks 03014,
column 2). If we use data from Example 2
this amount will be 3,834,568.50 MDL.
Simul taneously, in the ranks 03016 “Other
expenses related to entrepreneurial activity
deducted from the reserve funds created
during the fiscal year”, col.3 Annex 2D for
tax purposes, to recognize provisions used,
which Example 2 will be the sum of MDL
3,290,265. Among 02019, Annex 1D, will
reflect the amount of income recognized in
financial accounting MDL 446,357.37 and
not recognized for tax purposes.

Extras din Anexele 1D și 2D la Declarația VEN12, an.2015 /
Excerpt from the 1D and 2D to the Statement Annexes VEN12, year 2015
Indicatori / Indicators Cod/
Code Constatat în /
Ascertained in Diferența /
Difference
contabilitatea
financiară /
financial
accounting scopuri
fiscale /
for tax
purposes col. 3- col. 2
A 1 2 3 4
Altele (de indicat)/ Other (listed) 02019 446357,37 0 (446357,37)
Total 020 X X (446357,37)
Defalcări în fondurile de rezervă (CF, art. 31,
alin. (2)) / Breakdowns in reserve funds (CF,
art. 31, par. (2)) 03014 3834568,50 0 (3834568,50 )
Alte cheltuieli legate de activitatea de între –
prinzător deduse în evidența contribuabilului
din fondurile de rezervă create pe parcursul
anului fiscal (CF, art. 31, alin. (2))/ Other
expenses related to entrepreneurial activity in
the records of the taxpa yer deducted from the
reserve funds created during the fiscal year
(TC, art. 31, par. (2)) 03016 3290265 3290265
Total 030 x X (544303,50)
Sursa: elaborat de autor/ Source: elaborated by author
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

89

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

Astfel, suma cu care rezultatul financiar
va fi ajustat este – 97946,13 lei (544303,50 –
446357,37).
Concluzii
Spre final, putem afirma că provizioanele
reprezintă suma pe care entitatea urmează să o
plătească, în mod normal, la data bilanțului
pentru stingerea obligației. Necesitatea deter mi-
nării exacte a sumei provizioanelor repre zintă un
obiectiv major al companiilor, așa cum informa-
ția aferentă acestora va fi reflecatată în situațiile
financiare pentru utilizatorii interni și externi.
Provizioanele pentru plata concediilor de
odihnă sunt argumentate economic . Ele sunt
necesare pentru acoperirea costurilor/cheltuie –
lilor, care urmează să provină din producerea faptului economic viitor, se coordonează cu
principiul prudenței, cu pragul de semnificație
de a nu reflecta, în perioada concediilor de
odihnă, sume se mnificative de costuri cu perso-
nalul, respectiv, se coordonează și cu unifor-
mitatea reflectării acestor costuri. Dacă nu vor
fi luate în considerare aceste elemente, cea mai
simplă metodă și mai puțin costisitoare rezidă
în constituirea provizioanelor pentru plata
concediilor neutilizate la finele anului gestio-
nar, care se trece în anul gestionar viitor, în
baza salariului mediu planificat pe o zi. Astfel,
pentru plata concediilor utilizate în același an,
nu se vor constitui provizioane.
În scopuri fis cale, se propune aducerea
în concordanță a prevederilor art. 31 alin. (2)
din CF despre deducerea provizioanelor cu
anexele 1D și 2D din Declarația VEN12. În
Anexa 2D, în realitate, se recunosc doar
provizioanele utilizate. Considerăm că este
necesar ca ș i în art. 31 alin. (2) din CF să se
includă același conținut ca în Anexa 2D . Thus the amount by which the financial
results will be adjusted is – MDL 97946.13
(544,303.50 to 446,357.37).
Conclusions
Towards the end we can say that pro-
vision is the amount the entity will be paying in
normally at the balance sheet date to reduction
an obligation. Need to determine the exact
amount of provisions is a major objective of the
company, as the information related to them
will be reflected in the financial statemen ts for
internal and external users. Provisions for
payment of holiday are economic arguments.
They are needed to cover the costs / expenses to
be from the production of future economic fact.
They coordinate with the principle of prudence,
materiality not r eflect the period of leave
significant amounts of personnel costs, namely,
coordinating and uniformity reflect these costs.
If you do not consider these items easiest and
less costly method is provisioning for unused
vacation pay at the end of the year, th at year
goes in the future, based on a planned average
salary day. Thus for vacation pay used in the
same year, provisions will not constitute.
For tax purposes it is proposed to bring
in consistent art. 31 aligned. (2) the deduction
of provisions Annexes TC on 1D and 2D from
declaration VEN12 . In Annex 2D in rea lity is
recognize only used provisions. We believe it
is necessary in art. 31 aligned. (2) to TC
include the same content as in Annex 2D.

Surse bibliografice/ Bibliographical sources:
1. Constituția din 29.07.1994, Constituția Republicii Moldova, Publicat: 12.08.1994 în
Monitorul Oficial Nr. 1. Data intrarii in vigoare : 27.08.1994.
2. Codul Muncii al Republicii Moldova,Cod nr. 154 din 28.03.2003 Publicat la 29.07.2003 în
Monitorul Oficial Nr. 159 -162.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

90

FINANȚE, CONTABILITA TE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYS IS

3. Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002, Publicat la 11.04.2002 în Monitorul Oficial
Nr. 50-52.
4. Modul de calculare a salariului mediu , aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 426 din 26.04.2004, Publicat :07.05.2004 în Monitorul Oficial, nr. 73-76.
5. IAS 37 „Provizioane, datorii contingente și active contingente”, în: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 237-240 din 30.12.2008.
6. S.N.C. „Capital propriu și datorii” . În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 233-237
din 22.10.2013.
7. Codul fiscal al Republicii Moldova și legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia.
În „Contabilitate și audit ”, nr. 4, Chișinău, 2015.
8. Аверчев И.В. МСФО.1000 примеров применения, Москва, Издательство: Рид Групп ,
2011, 992 p.
9. wikipedia.ro
10. fisc.md
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

91

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
330.341.2(478):061.1EU

CADRUL
TEORETICO -CONCEPTUAL
CU REFERINȚĂ
LA ROLUL INSTITUȚIILOR
ÎN PROCESUL DE ADERARE LA UE

Prof. univ., dr. hab.
Eugenia FEURAȘ, ASEM,
feuras @ase.md

Unul din factorii primari ai competi –
tivității unei țări este starea instituțiilor. Ade –
rarea la UE presupune modificări substan-
țiale în conținutul și componența cadrului
instituțional al țărilor aderente, ce pot genera un progres sau regres în dezvoltarea lor dacă
instituțiile existente și cele transferate sunt
incompatibile. În articolul prezentat, autorul
și-a propus sarcina de a examina, sub aspect
teoretico -conceptual, procesul de modificare
instituțională prin intermediul a trei concep –
ții: a europenizării, a transferului instituțio –
nal și a dependenței de cale. Au fost analizate
formele, instrumentele, modalitățile și costu –
rile transferului instituțional și posibilele
disfuncționalități instituționale. S -a ajuns la
concluzia că, în cazul Republicii Moldova,
modificarea parțială a instituțiilor este deter –
minată, preponderent, de dorința de supra-
viețuire a veto -actorilor și nu de continuarea
consecventă a procesului de aderare la UE.

Cuvinte -cheie: europenizare, transfer
instituțional, dependență de cale, aderare
la UE
JEL: N01, F15

Introducere. În luna martie 2000, Con-
siliul European, reunit la Lisabona, a stabilit,
pentru următorul deceniu, un obiectiv strate –
gic general deosebit de ambițios – ca UE să
devină cea mai competitivă și mai dina-330.341.2(478):061.1EU

THE THEORETICAL CONCEPTUAL
FRAMEWORK WITH REFERENCE
TO THE ROLE OF INSTITUTIONS
IN THE PROCESS OF ACCESSION
TO THE EU

Professor PhD
Eugenia FEURAS, ASEM
feuras@ase.md

One of the primary competitive factors
of a country is the state of institutions. EU
membership requires substantial changes in
the content and structure of the institutional
framework of the acceding countries, which
could generate progress or regress in the ir
development if the existing institutions and the transferred ones are incompatible. In this
article the author has undertaken the task to
examine, theoretically and conceptually, the
process of institutional change in terms of
three concepts: Europeaniz ation, institutional
transfer and path dependence. There have been analysed the forms, tools, methods and
costs of institutional transfer and possible
institutional failures. This research has come
to the conclusion that in the situation of the Republic of Moldova, the partial modification
of institutions is mainly determined by the
desire of the veto players to survive and not
by the consistent abidance of the accession process to the EU.

Key words: Europeanization, institutio-
nal transfer, path dependence, EU accession
JEL: N01, F15

Introduction. In March 2000, the Euro-
pean Council, meeting in Lisbon, set a very
ambitious overall strategic objective for the
following decade – to make the EU the most
competitive and dynamic economy in the
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

92

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
mică economie din lume bazată pe cunoaș –
tere, capabilă de o creștere economică dura –
bilă, cu loc uri de muncă mai numeroase și
mai bune și cu o coeziune mai mare.
Conform Indicelui Competitivității Glo –
bale (ICG), factorii care exercită o influență
decisivă asupra competitivității sunt grupați în
9 piloni: instituții, infrastructură, macroeco-
nomie, s ănătate și educație primară, educație și
formare superioară, eficiența pieței, situația în materie de tehnologie, sofisticarea afacerilor și
inovarea. Plasarea instituțiilor pe primul loc
între acești piloni nu este deloc întâmplătoare,
deoarece cadrul ins tituțional joacă un rol cen –
tral în modalitățile prin care societățile distri-
buie beneficiile și suportă costurile strategiilor
și politicilor de dezvoltare.
Importanța acordată aspectului institu –
țional ne -a determinat să abordăm reperele
teoretico-conceptuale ce țin de modificările
instituționale conexate de procesul de aderare
la UE. În cercetările noastre, ne vom baza pe conceperea instituțiilor propusă de laureatul
Premiului Nobel, D. North: „Instituțiile sunt
reguli sau seturi de regul i formale și infor-
male, care constrâng interacțiunile oamenilor
la nivel politic, economic și social. Ele deter –
mină structura stimulentelor dintr-o economie
și, în funcție de modul în care se dezvoltă
această structură, va fi modelată direcția dez –
voltăr ii economice – către creștere, stagnare
sau declin” [11].
Instituțiile sunt autonome sau inter –
dependente, au potențial egal de influență sau sunt conflictuale? Răspunsul la aceste între –
bări vom încerca să -l găsim prin delimitarea
și analiza unor concepți i pe care le consi –
derăm mai elocvente pentru scopul de cer-
cetare propus.
Conținutul de bază
Concepția europenizării. În opinia lui
B. Palier și Y. Surel [14, p.39], europenizarea
ar fi un ansamblu de procese de ajustare
instituțională, strategice și normative, induse world based on knowledge, capable of sustai –
nable economic growth, offering more and better jobs and a higher cohesion.
According to the Global Competiti –
veness Index (GCI), the factors that have a
decisive influence on competitiveness are
grouped into nine pill ars: institutions, infra –
structure, macro economy, health and primary
education, education and higher education,
market efficiency, the state of technology,
business sophistication and innovation. The
placement of institutions at the top of these pillars i s not made at random because the
institutional framework plays the main role in
choosing the ways companies distribute the
benefits and bear the costs of development
strategies and policies.
The importance given to institutional
issues prompted us to tackl e the theoretical
and conceptual benchmarks related to institu-tional changes which refer to the process of
accession to the EU. In our research we will
rely on the model of setting up institutions
proposed by the Nobel Laureate, D. North:
“Institutions ar e rules or sets of formal and
informal rules that coerce human interaction
at political, economic and social levels. They
determine the incentive structure within an
economy and, depending on the way this struc ture is developing, the direction of eco-
nomi c development will be modelled – to-
wards growth, stagnation or decline” [11].
Are institutions autonomous or inter-
dependent, do they have equal potential of
influence or are they conflicting? We will try
to give answers to these questions by defining
and analysing certain concepts that we
consider to be more eloquent for the purpose
of the proposed research.
Basic content
The concept of Europeanization. Ac-
cording to B. Palier and Y. Surel [14, p.39]
Europeanization is a set of institutional, stra-
tegic and regulatory adjustment processes,
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

93

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
de construcția europeană, ea fiind un produs
al integrării europene. Radaelli G. [15, p.30]
consideră că procesul de europenizare impli că
constituirea, difuzarea și instituționalizarea de
reguli, norme, proceduri, modalități și valori
comunitare, prevăzute a fi încorporate în
structurile și politicile naționale. O abordare
mai complexă o găsim la J.P. Olsen [12], care
afirmă că conceptul de europenizare posedă
cinci sensuri:
1) extinderea teritorială a Uniunii Europene;
2) crearea unor instituții specifice de
guvernanță la nivel de UE;
3) adaptarea sistemelor naționale și
subnaționale de guvernanță la cadrul
și normele mai generale stabilite la
nivel comunitar;
4) transferarea formelor de organizare
comunitară în exteriorul frontierelor
UE;
5) unificarea politică a statelor.
Deci, sunt delimitate două dimensiuni
ale procesului de europenizare: una internă,
care se referă la schimbările instituționale din
statele membre ale UE, și alta externă, care se
referă la schimbările instituționale care au loc
în cadrul statelor aflate la frontierele UE sub
influența Politicii Europene de Vecinătate.
Pentru candidații la aderare la UE,
europenizarea poate fi conceput ă ca o pre –
siune adaptivă în vederea efectuării trans –
punerii acquis-ului comunitar și a struc –
turilor instituționale europene la nivel
național [8].
Printre factorii ce pot influența proce –
sul de europenizare, doi se evidențiază în
mod deosebit. Primul factor, în opinia lui G.
Tsebelis și G. Nested, se referă la actorii cu
drept de veto [19], care pot bloca imple –
mentarea deciziilor comunitare europene la
nivel național. Acești actori cuprind partidele
politice în guvernele de coaliție (care pot
amenința cu părăsirea coaliției și prăbușirea triggered by the European construction, being
a product of European integration. Radaelli G.
[15, p.30] believes that the Europeani zation
process involves the creation, dissemination and institutionalization of rules, norms, proce –
dures, methods and community values, desig –
ned to be incorporated into national policies and structures. A more complex approach is found in J.P. Olsen’s works [12] which state
that the concept of Europeanization consists of
five direct ions:
1) the territorial expansion of the Euro-
pean Union;
2) the creation of specific institutions of
governance at EU level;
3) the adjustment of the national and
subnational systems of governance to the framework and more general
rules established at Community level;
4) the transfer of the forms of community
structure outside the EU borders;
5) the political unification of the states.
So, there are two defined dimensions for
the Europeanization process: an internal one,
referring to institutional changes in the EU
Member States and another external one,
referring to the institutional changes taking
place in the states situated at the EU borders,
under the influence of the Neighbourhood European Policy.
For the candidates to the EU mem –
bership, Europeanization can be conceived
as an adaptive pressure for the imple –
mentation of the Community acquis and the European institutional structures at
national level [8].
Among the factors that may affect the
Europeanization process there two which
stand out in particular. The first factor, in G.
Tsebelis’s and G. Nested’s opinions refers to
the veto players [19] that can block the
implementation of the European Community
decisions at national level. These stakehol ders
include the p olitical parties from the coalition
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

94

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
guvernului), entitățile federative cu interese
specifice, mișcările sociale, care pot mobiliza
opinia publică și grupurile puternice de
interes.
Al doilea factor, în opinia l ui E. Causse
și G. Falkner [5], este cultura politico –
administrativă , care poate consta în patru
tipuri, precum:
• cultura absorbției , tipică țărilor
scandinave, care posedă sisteme eficiente de transpunere și control
ale legislației europene în legislația
națională;
• cultura adaptării , tipică Germaniei,
unde regulile comunitare se adap-
tează la respectarea intereselor
națio nale, fără modificarea conținu-
tului lor de fond;
• cultura atitudinii inerte , tipică Fran –
ței sau Greciei, unde transpunerea
deciziilor c omunitare se efectuează
în termene mai îndelungate și sub
presiunea instituțiilor europene;
• cultura rezistenței , exemplificată prin
neaderarea Suediei la zona euro, neacceptarea noului Tratat constitu –
țional de către Olanda, neaccep tarea
cotelor de repartizare a imigranților
de către Ungaria etc.
Cel mai puternic vector al europenizării
formale este dreptul comunitar, care impune
racordarea de jure a dreptului național la cel
comunitar. Însă, gradul de racordare a
diverselor politici este diferit. As tfel, cele mai
severe condiții de transpunere a legislației
comunitare în legislația națională sunt
prevăzute pentru politicile de frontieră, a
concurenței, agricolă și în telecomunicații.
Reglementarea strictă, sau reglementarea
hard, este explicată prin grija pentru
securitatea colectivă. Astfel, în cazul politicii
de frontieră, dacă unul dintre membrii UE
evită să se conformeze normelor sanitare sau governments (that can threaten to leave the
coalition and the government to collapse), federative entities with specific inte rests,
social movements that can mobilize the public opinion and the powerful groups of intere st.
The second factor, in E.Causse’s and
G.Falkner’s opinions [5], is the political and
administrative culture , which can be of 4
types:
• the absorption culture, typical of the
Scandinavian countries possessing effec –
tive implementation and control systems
of the EU laws into the national laws;
• the adaptation culture, typical of Ger-
many, where the Community rules are
adapted to the observance of the national
interests, without changing their main
content;
• the inert attitude culture, typical of
France or Greece, where the implemen –
tation of the Community decisions is carried out in longer terms and under
pressure from the European institutions;
• the resistance culture, exemplified by
Sweden’s non- adherence to the euro
zone, the rejection of the new Consti –
tutional Treaty by the Netherlands, the
rejection of the immigration distribution
rates by Hungary, etc.
The strongest vector of formal Europea –
nization is th e Community law which enfor-
ces the compliance of the right de jure of the
national law to that of the community. There –
fore, the degree of compliance for different
policies is different. Thus, the most severe conditions to implement the EU legislation
into the national legislation are forecasted for
the border, competition and agricultural poli –
cies as well as in telecommunications. Strict or hard regulation is explained by the concern
for common security. Thus, given the border
policy, if one of the EU me mbers is reluctant
to abide to the sanitary or phytosanitary
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

95

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
fitosanitare, riscul se extinde asupra mem –
brilor în ansamblu. Dacă un membru decide
reducerea controlului de intrare a persoanelor
în zona Schengen, aceasta poate provoca mari perturbări pe piața muncii sau în asigurarea
ordinii publice în interiorul UE.
În schimbul constrângerilor impuse, UE
susține dreptul la dezvoltare al noilor membri
sau candidați, la aderare – prin accesarea
fondurilor comunitare structurale. Europeni –
zarea, în acest sens, poate fi concepută ca
schimbul obligațiilor de securitate, impuse
fiecărui membru al comunității, cu drep –
turi la dezvoltare pentru membrii sau
aderenții la UE [3].
Experiența țărilor ECE a demonstrat că
acest schimb a fost unul foarte important.
Deschiderea frontierelor a afectat mult acti –
vitatea micilor producători locali, mai puțin competitivi. Pentru a stopa reacțiile negative,
administrațiile publice centrale s -au aliniat
rapid la cerințele impuse pentru a obține
fondurile necesare care, în bună parte, au fost
direcționate spre creșterea competitivității la
nivel local și pentru efectuarea reformelor
structurale profunde. În acest mod, au fost
aplanate reacțiile negative din partea actorilor
cu drept de veto, iar administrațiile publice
centrale și -au întărit pozițiile grație distri-
buirii fondurilor pentru dezvoltare.
Cerințe mai relaxante sunt față de poli –
ticile economice interne, ele formând regle –
mentarea so ft, prin care carcasa instituțională
dură cedează locul design -ului instituțional
național. Cazul cel mai elocvent este cel al
politicii sociale în aspectul relațiilor de mun –
că. Caracterul relaxat al regulilor a rezultat din starea incipientă a dreptului social în
țările ECE și din evitarea restricțiilor care ar fi descurajat atragerea investițiilor străine directe în aceste țări. La nivel național, a fost recunoscut tripartitismul formal, cu poziții dezechilibrate ale participanților, iar la nivel norms, the risk extends to all the members. If
a member decides to reduce the check -in
control for the people in the Schengen area,
this can cause major imbalances in the labour
market or problem s with ensuring public
order within the EU.
In exchange for the imposed constraints,
the EU holds the right to develop new members or candidates for membership by
accessing the EU structural funds. Europea –
nization in this respect can be seen as sharing
security obligations imposed on each mem –
ber of the community, giving development
rights for the members or adherents to the
EU [3].
The experience of the CEE countries
has shown that this exchange has been very
important. The opening of the borders has
seriously affected the activity of small, less
competitive local producers. To curb the side
effects, central governments have quickly
adjusted to the imposed requirements to
obtain the necessary funds which have mainly
been directed towards increasing the loc al
competitiveness and carrying out deep struc –
tural reforms. In this way, they have miti –
gated the players’ negative reactions with a
veto right, and central governments have
stren gthened their positions due to the distri –
bution of funds for development.
Requirements are more relaxing for the
domestic economic policies, forming soft regulations, by the help of which the solid
institutional structure concedes its place to the
national institutional structure. The most
prominent is the situation of social policy in
terms of labour relations. The relaxed aspect of the rules results from the early situation of
social welfare in the CEE and from the avoi –
dance of restrictions that would dis courage the
attraction of direct foreign investment in these
countries . At national level they have recog –
nized the formal three -party membership
where the participants have had unbalanced
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

96

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
local s -a limitat doar la acordurile încheiate în
cadrul întreprinderilor mari. Cu excepția
duratei muncii, clauzele impuse în domeniul dreptului la informare și formare profesională și de dezvoltare a carierei au fost minimale. Totodată, reglementarea în domeniu l politicii
de securitate internă și națională a fost, prac –
tic, invizibilă.
Dacă europenizarea formală se caracte-
rizează printr-o logică ierarhică, verticală, bazată pe instrumente juridice de constrân-gere, europenizarea informală se deosebește prin mec anisme de învățare și coordonare a
noilor idei, valori și norme, prin „implantarea Europei în mințile cetățenilor” [20].
Țările candidate nu participă la proce –
sul de elaborare a normelor comunitare, marja lor de manevră fiind negocierea calendarului de m ăsuri necesare a fi adoptate – imple –
mentate și a clauzelor temporare care ar justi –
fica dificultățile transformărilor interne [10, p.4]. Ca urmare, procesul de europenizare presupune, de asemenea, dialogul țărilor can-
didate cu instituțiile comunitare în vederea
îndeplinirii acquis -ului comunitar prin inter-
mediul transferului instituțional.
Transferul (importul) instituțional ca
mecanism de europenizare
Calitatea mediului instituțional nu se
caracterizează doar prin pertinența sa, la un moment dat, ci și prin capacitatea de a fi
modificat sau adaptat pe măsura schimbării oportunităților sau apariției deficiențelor [1].
Ca urmare, mecanismul modificării institu –
ționale include în sine generarea unor insti –
tuții noi, selecția din cadrul lor a celor mai eficiente și difuzarea lor, prin transfer, în
alte medii.
În accepțiunea lui D. Dolowitz și D.
March [7, p.5], transferul instituțional repre –
zintă „procesul prin care cunoștințele atașate
politicilor, aranjamentelor administrative,
instituțiilor și ideilor dintr -un sistem politic positions, and at local level they have limited
themselves to agreements concluded between
large enterprises. The clauses imposed on the
right to information, professional training and
career development have been minimal, except
for the working hours. However, the regulation
on the domestic and national security policy
has been nearly invisible.
If formal Europeanization can be charac –
terized by a hierarchical, vertical logics based
on legally binding instruments, infor mal
Europeanization differs through the mecha –
nisms of learning and coordinating new ideas,
values and norms, through “the implantation
of Europe in the minds of citizens” [20].
Candidate countries do not participate in
the drafting of the Community rules; their
role consists in negotiating the schedule for the necessary measures to be taken, imple-
mented, and the temporary clauses that would
justify the difficulties of inte rnal changes [10,
p.4]. As a result, the Europeanization process
also involves the cooperation of the candidate
countries with the EU institutions in order to
meet the requirements of the community
acquis through institutional transfer.
Institutional trans fer (import) as a
mechanism for Europeanization
The quality of institutional environment
is not only characterized by its relevance at a
certain time, but also by the ability to be
modified or adapted along with the oppor-
tunity changes or the appearance of problems
[1]. As a result, the mechanism for institu-
tional change includes the generation of new
institutions, the selection among them of the
most efficient and their dissemination via
transfer to other environments.
In D. Dolowitz’s and D. March’s opi –
nions [7, p.5], institutional transfer is “the
process through which knowledge related to
policies, administrative arrangements, institu –
tions and ideas from a (past or present) politi –
cal system are used for the development of
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

97

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
(trecut sau prezent) sunt utilizate pentru
dezvoltarea de politici, aranjamente admini-
strative, instituții și idei în alt sistem politic”.
Transferul sau importul instituțional are
trăsături comune cu importul de bunuri și
servici i, deoarece există ofertă de instituții din
partea țărilor exportatoare și cerere de insti –
tuții din partea țărilor -recipient. Deosebirea
majoră, însă, constă în faptul că, dacă pe
piețele bunurilor și serviciilor vânzătorii obțin
venituri din vânzări, iar cumpărătorii achită
bunurile și serviciile cumpărate, pe piața
instituțională inovațiile instituționale nu se
patentează și drepturile de proprietate intelec –
tuală asupra lor lipsesc, fapt ce determină
lipsa compensațiilor monetare către țara de
origine a instituției importate. În plus, țările
exportatoare de instituții oferă ajutor consul –
tativ și financiar în vederea efectuării trans –
ferului instituțional.
Care sunt interesele ce însoțesc proce-
sul de transfer instituțional? Țările -expor-
tatoare obțin avantaje în comerțul cu țările
care posedă instituții similare, deoarece
unificarea instituțiilor contribuie la reducerea
costurilor de tranzacție a exportului de bu-
nuri, capitaluri și forță de muncă (adică a
costurilor de căutare a informațiilor, de măsu-
rare, de întocmire a contractelor, de specifi –
care și protecție a drepturilor de proprietate, de apărare contra unor forțe terțe).
Avantajul țărilor -recipient se manifestă
în faptul că ele obțin instituții care și- au
demonstrat deja eficacitatea în alte m edii, ce
le scutește de pierderi de timp și de bani pentru tatonări instituționale proprii, bazate pe metoda probelor și eșecurilor. Efectele pe
care ele le așteaptă de la transferul institu –
țional cuprind următoarele aspecte:
1) reducerea costurilor de funcț ionare a
mecanismului de piață (costurilor de tranzacție);
2) ameliorarea climatului de afaceri și
a celui investițional; policies, administrative a rrangements, institu –
tions and ideas from another political system”.
The transfer or institutional import has
common features with the import of goods
and services because there is an offer of
institutions from the exporting countries and
a demand for inst itutions from the receiving
countries. However, the major difference is that if on the goods and services markets
sellers receive an income from sales, and
buyers pay for the purchased goods and ser –
vices, on the institutional market, institutional
innovat ions are not patented and there are no
intellectual property rights over them, which
causes deficiencies in money compensations to the home country of the imported insti –
tution. Moreover, the countries which export
institutions offer financial and advisory assis-
tance in carrying out institutional transfer.
What are the interests that accompany
the process of institutional transfer? Coun-tries-exporters gain advantages in the trade
with the countries that have similar institu –
tions, since the unification of institutions con –
tributes to the reduction of the transaction
costs for the exports of goods, capital and labour (i.e. the costs of searching for infor-
mation, measuring, drafting contracts, speci –
fying and protecting property rights, protec –
ting against certain third parties).
The advantage of the receiving coun –
tries is that they obtain institutions that have
already proved their efficacy in other settings,
and this exempts them from wasting time and
money on their own institutional research,
based on th e evidence and failure method.
The effects they expect from institutional
transfer include the following aspects:
1) the reduction of the operating costs
of the market mechanism (transac –
tion costs)
2) the improvement of the business and
investment environment;
3) the increase in the efficient use of
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

98

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
3) creșterea eficienței utilizării factori –
lor de producție ca rezultat al ame –
liorării climatului de afaceri și a ce –
lui investițional;
4) eliminarea disfuncționalităților le gate
de aplicarea instituțiilor ineficiente.
Forme de transfer instituțional . Cea
mai simplă, dar și cea mai coercitivă formă de
transfer instituțional în țările candidate la
aderare la UE a fost și este transpunerea
directivelor comunitare atașate aquis -ului
comunitar. Un prim exemplu se referă la
legislația primară – regulamentele și juris –
prudența Curții Europene de Justiție, ale cărei
prevederi sunt direct încadrate în sistemele naționale de drept. Cât privește directivele UE,
acestea stabilesc obiective legislative pentru
state, lăsându -le acestora libertatea de a stabili
forma și metodel e de implementare a acestora.
Aplicarea efectivă a acquis -ului este
mai dificilă decât transpunerea sa în legislația internă. Pentru evaluarea și monitorizarea modului în care statele își îndeplinesc obliga –
țiile referitoare la transpunerea și aplicarea
acquis -ului comunitar UE dispune de anumite
instrumente:
• publicarea rapoartelor asupra
transpunerii directivelor UE de către
statele membre;
• publicarea rezultatelor sondajelor
despre problemele și obstacolele
legislative, cu care se confruntă
mediul de afa ceri în diverse state
membre;
• efectuarea inspecțiilor de către per –
sonalul Comisiei Europene sau al
diverselor agenții comunitare;
• declanșarea procedurii de sancțio –
nare pentru nerespectarea obliga –
țiilor ce decurg din calitatea de stat
membru (prin deciz ii ale Comisiei
Europene și hotărâri ale Curții
Europene de Justiție). production facilities as a result of
business and investment improve –
ment;
4) the elimination of the malfunctions
related to the application of the
inefficient institutions.
Forms of institutional transfer. The
simplest, but most coercive form of institu-
tional transfer in the candidate countries to the EU membership was and still is the
implementation of the Community directives
related to the community acquis. The first
example refers to the basic legislation –
regulatio ns and jurisprudence of the European
Court of Justice, whose provisions are di –
rectly embedded into the national legal sys –
tems. As to the EU directives, they set legis –
lative objectives for the states, giving them
freedom in taking decisions on the form a nd
methods of their implementation.
The real application of the acquis is
more difficult than its implementation/trans –
position into the national law. The EU
possesses some tools for assessing and moni –
toring the way states fulfil their obligations related to the transposition and implemen-
tation of the Community acquis:
• the publication of reports on the trans –
position of EU directives by the
Member States;
• the publication of the survey results
about the legal issues and obstacles
that businesses are facin g in the
various Member States;
• inspections carried out by the Euro-pean Commission staff or various
community agencies;
• the initiation of sanctions for the non-
compliance with the obligations rela –
ted to the membership (through the
decisions of the Europe an Commis –
sion and resolutions of the European
Court of Justice).
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

99

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
Formă specifică de transfer instituțio –
nal, care se aplică vecinilor UE, este politica
europeană de vecinătate (PEV)1. Ea nu for-
mulează perspectiva dobândirii calității de
membru al UE , ci presupune crearea „unui
cerc de prieteni”, la hotarele acesteia, cărora
li se oferă participarea la diverse activități comunitare. În aprecierea lui R.Schweickert [17], UE a stabilit interesul său pentru imple –
mentarea instituțiilor democratice și de piață
în țările vecine în vederea reducerii deficitului instituțional din aceste țări.
O formă de transfer instituțional o consti –
tuie și transferul de consultanță și expertiză
tehnică și organizațională oferit de instituțiile
europene statelor candidate și vecine în vederea
soluționării unor probleme concrete cu caracter
macro – sau microeconomic.
Instrumentele transferului instituțional.
Instrumentele transferului instituțional pot fi
plasate pe scala „constrângere – aplicare
benevolă” și utilizate în dif erite domenii de
politici publice, conform tabelului 1. The European Neighbourhood Policy
(ENP)1 is a specific form of institutional
transfer, which applies to the EU neighbours. It
does not include the perspective of obtaining
the EU membership, but it involves the creation
of “a group of friends” close to its borders, who
can participate in various activities within the
community. In R. Schweickert’s belief [17], the EU has shown its interest in implementing
democratic and market institutions in the
neighbouring countries in order to reduce the
institutional deficit in these countries.
The transfer of consultancy, technical
and organizational expertise is a form of
institutional transfer offered by the European
institutions to the candidate and n eighbouring
countries in order to tackle certain macro or microeconomic problems.
Institutional transfer tools. The institu –
tional transfer tools can be placed on the scale
of “constraint – voluntarily implementation”
and used in various fields of public policies,
according to Table 1.

Tabelul 1/Table 1
Instrumente de transfer instituțional în contextul extinderii UE/
Institutional transfer tools in the context of the EU expansion

Domeniu de
acțiune/ Field
of activity Juridic și
regulamentar/
Legal and
regulatory Economic/
Economic Financiar/
Financial Politic/
Political Instituții
informale/
Informal
institutions
1 2 3 4 5 6
Caracterul
instrumentelor/
The character
of tools Constrângere/ Constraint Aplicare benevolă/ Voluntarily implementation
Instrumente/
Tools Tratate, direc –
tive, regula –
mente/ Treaties,
directives
regulations Acorduri de
asociere/
Association
Agreements Asistență
financiară/
Financial advice Dialog politic/
Political dialog
Seminare,
workshop-uri/
Seminars,
workshops

1Cuprinde țări precum/ Countries as : Autoritatea Palestiniană, Algeria, Armenia. Azerbaidjan, Belarus, Egipt,
Georgia, Iordania, Israel, Liban, Libia, Maroc, Republica Moldova, Siria, Tunisia și Ucraina.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

100

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
1 2 3 4 5 6
Rezultate
scontate/
Expected
results Constituirea
statului de
drept, reforme
legislative/
Establishment of the rule of law, legislative
reforms Liberalizarea
piețelor și
stimularea
concurenței/
Market liberalization and boosting
competition Investiții în
diverse
sectoare/
Investments in various
sectors Democratizare
și respectul
drepturilor
omului/
Democratization
and respect for
human rights Socializare/
Socialization
Sancțiuni
posibile/
Possi ble
sanctions Nedeschiderea
negocierilor de
aderare/ Non –
opening of the accession
negotiations Suspendarea
acordurilor economice/

Breaking the economic
agreements Stoparea
asistenței financiare/

Halting financial
assistance Nedeschiderea
negocierilor de aderare/
Non –
opening of the accession
negotiations Presiuni de
imagine/
Image
pressures
Sursa: [16]/ Source: [16]

Factorul principal care asigură suc –
cesul transferului instituțional este con-
gruența normelor formale și informale din
țara-recipient cu instituția importată. Din
punct de vedere juridic, aceasta înseamnă că
instituția importată va lucra doar în condițiile
în care sistemele juridice ale exportatorului și
importatorului de instituții aparțin aceleiași
clase de echivalență: normele existente și cele
importate se caracterizează prin relații de
reflexivitate (xRx și yRY), simetrie (xRy și
yRx) și tranzitivitate (xRy și yRx →xRz),
unde x – instituția importată, y – instituția
existență în țară, R – relațiile dintre ele [17,
p.144].
Pentru a înțel ege mai bine acest lucru,
se poate prezenta exemplul a 2 echipe de
fotbal – una de fotbal american și alta de
fotbal european. Denumirea jocului este
același – fotbal, însă regulile și strategiile
sunt foarte diferite. Dacă echipa de fotbal
european va fi antrenată de un antrenor
american sau în fruntea ei va fi plasat un
căpitan american și viceversa pentru echipa
de fotbal american, aceste echipe nu vor fi
cele care vor învinge în competițiile naționale
și internaționale. The main factor which ensures the
success of institutional transfer is the con-
gruence of the formal and informal regula –
tions from the receiving country with the
imported institution. From the legal point of
view this means that the imported institution
will function only if the legal systems of the
exporter and importer of institutions belong
to the same class of equivalence: the existing
and imported regulations are chara cterized by
relations of reflexivity (xRx and yRy), symmetry (xRy and yRx) and transitivity
(xRy and yRx → xRz), where x – the
imported institution, y – the existing institu –
tion in the country, R – the relationships
between them [17, p.144].
In order to understand better, an
example of two football teams can be brought
– one playing American football and another
– European football. The game has the same
name – football, but the rules and strategies
are very different. If the European football team were tr ained by an American coach or
had an American captain and vice versa for
the American football team, these teams
would not be the winners in national and international competitions.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

101

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
Modalități de transfer. Conform l ui
S. Bulmer [4, p.108], transferul instituțional
poate fi efectuat prin 4 modalități. Cea mai
dură modalitate este așa -numitul „mimetism
instituțional” – copierea modelului importat
și transpunerea lui integrală în sistemul țării –
recipient. A doua modalitate rezidă în combi –
narea elementelor din două sau mai multe
sisteme și transpunerea lor, prin adaptare, în
sistemul instituțional național. Orientarea , ca
a treia modalitate, presupune că modelul
străin este doar o sursă de inspirație, iar reti-
cența , ca a patra modalitate, se caracterizează
prin rezistențe față de transferul instituțional
din partea actorilor țării-recipient. Ca urmare,
rezultatele transferului instituțional vor de –
pinde de instrumentele și modalitățile de transfer selectate.
Transfer methods. According to S. Bul –
mer [4, p.108], institutional transfer can be made in four ways. The toughest method is the
so-called “institutional mimicry” – copying the
imported model and its full transposition into
the system of the receiving country. The
second method is combining elements from
two or more systems and their implementation,
by means of adaptation, into the national
institutional system. Orientation, the third
method, which assumes that an unknown
method is just an inspiration, and reluctance ,
the fourth method, is cha racterized by the
players’ resistance from the receiving country to institutional transfer. Therefore, the result of
institutional transfer will depend on the chosen
tools and procedures for transfer.

Tabelul 2/Table 2
Rezultatele transferului instituțional în funcție de tipul instrumentelor
și modalităților aplicate/ The results of institutional transfer in terms of types
of tools and applied methods

Instrumente/
Tools Variabile instituționale/
Institutional variables Tipologia rezultatelor/
Types of results
Instrumente coercitive/
Binding tools Cadru juridic precis. Existența
măsurilor de sancțiuni și
incitații/ A definite legal
framework. The existence of
sanctions and measures Copiere -combinare; absorbție/
Copying -combining;
absorption
Instrumente de negociere/
Negotiation tools
Cadru de negociere: majoritate
calificată sau unanimitate/
Negotiation framework:
qualified majority or unanimity Copiere -combinare, combinare –
reticență; adaptare/ Copying –
combining; combining –
reluctance; adapta tion
Instrumente soft/
Soft tools Cadru normativ și cognitiv/
Cognitive and regulatory
framework Orientare -reticență; inerție,
respingere/ Orientation –
reluctance, inaction, rejection
Sursa: [16]/ Source: [16]

Lipsa compensațiilor monetare pentru
instituțiile importate nu presupune gratuitatea procesului de transfer instituțional, acest The lack of financial compensations for
the imported institutions does not mean gratuity for the institutional transfer process,
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

102

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
proces fiind, uneori, îndelungat și cu rezultate
incerte.
Costurile transferului instituțional.
Costurile transferului inst ituțional rezidă
din fazele procesului de transpunere, și anume:
selecția instituției și a modalității ei de import;
crearea unor instituții autohtone de suport
pentru instituția importată; adaptarea agenți –
lor economici la instituția importată. În linii
generale, costurile transferului instituțional
includ:
1) costuri legate de analiza bunelor practici instituționale existente în
diver se state sau comunități regionale;
2) costuri legate de asistența consul –
tativă din partea statului/ comunității
exportatoare;
3) costuri de instruire a funcționarilor
care vor asigura funcționalitatea
instituțiilor transferate;
4) costuri de creare a instituțiilor autoh-
tone de suport pentru instituțiile transferate;
5) costurile de difuzare a informațiilor
cu privire la adoptarea noilor reguli
și acte normative
6) costuri de implementare a instituții –
lor transferate;
7) costuri de eliminare a posibilelor disfuncționalități în implementarea
instituțiilor transferate [13].
Ultima categorie de costuri denotă că
instituțiile importate pot s uferi eșec în
procesul de implementare a lor. Mai frecvent se evidențiază 4 tipuri de disfuncții institu –
ționale: atrofia, respingerea, conflictul și
paradoxul instituțional.
Atrofia instituțională apare în cazul în
care aplicarea instituțiilor formale importate
contravine tradițiilor culturale sau structurii instituționale a țării recipient, astfel că neapli-
carea lor conduce, în timp, la dispariția aces-
tora. Drept exemplu poate servi instituția falimentului, care s -a transformat,în unele țări, this is often a long process having uncertain
results.
Institutional transfer costs.
Institutio nal transfer result from the sta-
ges of the transposition process and namely:
the selec tion of the institution and the method
to import it; the creation of local institutions to
support the imported institution; the adapta tion
of economic agents to the imported institution.
Gene rally, the costs of institutional transfer
include:
1) costs related to the analysis of the best
existing institutional practices in
various states or regional commu –
nities;
2) costs related to advisory assistance from the state / exporting community;
3) costs for training officials that will
ensure the operation of the transferred
institutions;
4) costs for the creation of local insti –
tutions to support the transferred
institutions;
5) costs for the dissemination of infor-
mation on the adoption of new
regulations and laws
6) costs for the implementation of the
transferred institutions;
7) costs for the prevention of possible
failures in the implementation of the
transferred institutions [13].
The last category of costs shows that the
imported institutions can suffer failures in
their implementation process. More often,
four types of institutional malfunction stand
out: atrophy, rejection, conflict and institu-
tional paradox.
Institutional atrophy occurs if the appli –
cation of the imported formal institutions is
contravenes th e cultural traditions or institu –
tional structure of the receiving country,
therefore, in the meantime the failure to apply
these leads to their disappearance. An example
is the institution of bankruptcy, which, in some
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

103

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
dintr-un instrument de creștere a efi cienței
întreprinderilor într- unul de acaparare a
activelor acestora prin falimentare intenționată.
Respingerea totală sau parțială a insti –
tuțiilor importate apare în cazul în care
agenții economici consideră că aplicarea lor
este prea costisitoare sau că reduce din avan –
tajele deținute anterior. Ca exemplu poate servi impozitarea contribuabililor în baza
cheltuielilor efectuate. Deoarece, în multe ca-
zuri, cheltuielile efectuate depășesc veniturile
declarate, o parte dintre ag enții economici și
funcționarii publici opun o rezistență masivă
aplicării acestei instituții.
Conflictul instituțional este caracte –
ristic pentru situațiile în care implementarea în practică a instituțiilor formale importate
este urmată de utilizarea unor instituții infor –
male neadecvate, ce conduce la reducerea eficienței aplicării lor. Astfel, obligațiunile
publice constituie un instrument non-infla –
ționist de acoperire a deficitului bugetar, însă,
în practica autohtonă, el s -a transformat într-
un instrument de îmbogățire a băncilor co –
merciale, fiind urmat de reducerea volumului
de credite în economia reală. Sau, atingerea compromisului în parlament este un funda –
ment al democrației eficiente, însă formarea
unor coaliții între reprezentanții diferitelor
partide, bazate pe corupție și interese per –
sonale, conduce la acapararea statului de către
grupuri de interese înguste și, în consecință,
la reducerea bunăstării economico-sociale.
Paradoxul instituțional este cauzat de
faptul că, uneori, importul instit uțional devine
mai avantajos pentru țările exportatoare decât pentru cel recipient, mai ales în situațiile când
nivelul de dezvoltare al țărilor este foarte
diferit. Ne putem referi la unele schimbări ce
țin de reformarea sistemului de învățământ
superior. Implementarea sistemului de credite
transferabile și mobilitatea înaltă a studenților
a devenit, pentru Republica Moldova, o pro-
blemă serioasă de exod de inteligență, iar countries, has changed from a tool f or increa –
sing the enterprises’ efficiency to one for sei –
zing their assets through deliberate bankruptcy.
The total or partial rejection of impor –
ted institutions occurs when economic agents
believe that their implementation is too
expensive or when this decreases the previ –
ously held advantages. An example could be
taxing the tax payers based on their expen –
ditures. Because in many cases, the incurred costs exceed the declared income, a part of
businesses and public officials are strongly against applying this institution.
Institutional conflict is typical of situa –
tions where the practical implementation of the imported formal institutions is followed by the use of certain inadequate informal
institutions, which leads to a reduction in the
efficiency of their application. Thus, public bonds are a non-inflationary tool for covering
the budget deficit, but in the local practice,
for commercial banks, it has turned in to a tool
to capitalize on, followed by the reduction in the volume of credit in the real economy. The
reach of a compromise in the Parliament is a
cornerstone of efficient democracy, but the
formation of certain coalitions between the
representatives of different parties, based on corruption and personal interests, is leading to
the seizure of the state by groups of narrow
interests and as a result, the reduction of
economic and social welfare.
Institutional paradox is caused by the
fact that institutional import sometimes
becomes more advantageous for the exporting countries than for the receiving countries,
especially in situations when countries are at
different development stages. We can refer to some changes related to the restructure in the
higher edu cation. The implementation of the
credit transfer system and the high mobility
of students have become a serious problem
for the Republic of Moldova, a serious brain
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

104

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
pentru țările donatoare o acumulare avanta –
joasă de talente.
Ca urmare, nu în toa te cazurile importul
instituțional prezintă un factor de stabilitate. Pe
termen scurt și mediu, el poate deveni factor
de instabilitate politică, economică și socială.
Pentru un transfer instituțional eficient,
sunt necesare câteva condiții, precum:
1) depășirea beneficiilor de aderare peste costurile adaptării institu –
țiilor transferate;
2) formarea unei guvernanțe bazate
pe consens, care ar susține trans –
ferul instituțional;
3) reducerea, pe cât posibil, a numă –
rului de veto-actori;
4) acceptarea instituțiilor importate
de către cetățenii țării -recipient;
5) crearea infrastructurii instituționale adecvate – norme și organizații
complementare care adaptează ins –
tituțiile importate la realitățile sta –
tului recipient.
Impactul dependenței de cale (path
dependence) a supra transferului institu-
țional
Un fenomen bine observat îl constituie
neîncrederea multor cetățeni în guvernanță, ei considerând că, indiferent de forțele aflate la
putere – de dreapta, stânga sau centriste, toate
promovează aceleași politici îndreptate spre
bunăstarea lor proprie, și nu a cetățenilor, astfel că actul de alegere politică este unul pur
formal. O explicație a acestei atitudini,
rezultată din lipsa schimbărilor instituționale
cardinale, este dată de concepția dependenței
de cale(path depend ence) .
Primul care a lansat -o a fost P.David
[6], pentru a explica fenomenele de acceptare
a unor tehnologii și inovații. Drept exemplu a servit tastatura QWERTY care, inițial, a avut
unele avantaje, dar a rămas predominantă, pe
termen lung chiar în condiț iile apariției unor
alternative tehnologice mai eficiente. Ideea drain, and for the donor countries an advan –
tageous accumulation of talent.
As a result, i nstitutional import does not
always represent a stability factor. Over a
short and medium term it can become a factor of political, economic and social instability.
An efficient institutional transfer requi –
res several conditions:
1) the exceeding of the membership
benefits over the adaptation costs of
the transferred institutions;
2) the formation of a consensus -based
governance, which would support
institutional transfer;
3) the reduction in the number of as
many veto players as possible;
4) the acceptance of the institutions im-
ported by the citizens of the recei –
ving country;
5) the creation of an appropriate insti –
tutional infrastructure – standards
and complementary organizations
that adapt the imported institutions
to the realities of the receiving state.
The impact of path dependence on
institutional transfer
A clearly observed phenomenon is the
distrust of many citizens in the governance,
considering that regardless of the governing
forces – right, left or centrist, they all promote
the same policies leading to their own welfare
and not of citizens’, and therefore the poli –
tical choice is purely formal. An explanation for this attitude which results from the lack of
crucial institutional changes is given by the
concept of path dependence.
The first to launch it was P. David [6],
to explain the acceptance phenomena of certain technologies and innovations. An
example can be the QWERTY keyboard,
which initially had some advantages, but
lasted over a long period of time even given the appearance of more efficient technolo-
gical alternatives. The idea of this conception
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

105

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
concepției constă în faptul că deciziile luate
în trecut pot influența mult deciziile viitoare,
dacă costurile de ieșire (sau de alegere a unei
alte alternative) vor crește. Margolis S. și
Liebowitz S.J.[9] au aplicat acest concept la
domeniul economic. Conform lor, istoria con-
tează, deoarece se poate observa alternanța
perioadelor de dezvoltare evolutivă, când vec –
torul dezvoltării este determinat de condițiile
existente și deciziile luate în trecut, cu mo-
mente critice de ruptură ( critical junctures ),
când apar posibilități de alegere între mai
multe variante alternative de dezvoltare
ulterioară. Alegerea, în asemenea situații, se
petrece în condiții de incertitudine și risc social, existân d „interese mascate” și „costuri
nebănuite”[18], varianta aleasă putând a nu fi
cea optimală.
În cercetările sale, D.North a aplicat
concepția dependenței de cale în analiza
comparativă a istoriei economice a Angliei și
Spaniei. În secolul XVI, ele se afl au în con-
diții similare de dezvoltare. În Anglia, însă,
rezistența opusă coroanei de către nobilime și
comercianți a permis consolidarea proprietă –
ții private și a instituțiilor ce o asigură. În
Spania, învingători au rămas curtea și biro-
crația regală. A ceasta a creat traseuri diferite
de dezvoltare ulterioară: dezvoltare rapidă în
Anglia și stagnare în Spania. În plus, trans –
ferul instituțiilor în coloniile acestor două țări
a determinat trasee diferite de dezvoltare
pentru țările din America de Nord și America
de Sud.
În cazul UE, dependența de cale s -a
caracterizat prin faptul că decizia realizării pieței unice interne a fost urmată de decizia
realizării Uniunii Economice și Monetare,
liderii europeni văzându-se constrânși să con-
tinue și să amelioreze proiectul de integrare,
deoarece întoarcerea la o situație anterioară,
cum ar fi uniunea vamală, ar impune costuri
mult prea mari pentru statele membre.
Moment critic de ruptură a devenit Brexitul is that the decisions made in the past can
influence the future decisions if the output
costs (or the costs for the choice of another
alternative) increase. S. J. S. Margolis and
Liebowitz [9] applie d this concept in the
economic field. According to them, history
matters because the alternation of the evolu –
tionary development periods can be seen,
when the vector of development is deter –
mined by the existing conditions and deci –
sions taken in the past having critical junc –
tures, when there appears the possibility to choose among several alternatives for further
development. The selection in such situations
takes place under uncertain and socially risky
conditions having “hidden interests” and
“unexpect ed costs” [18], and the chosen
variant may not be the optimal one.
In his research, D. North applied the con-
cept of path dependence in the compa rative
analysis of the economic history of England
and Spain. In the sixteenth century they were
in similar stages of development. In England, however, the nobles’ and traders’ resistance to
the crown allowed the consoli dation of private
property and of the institu tions which secured
it. The winners in Spain were the royal court and the bureaucracy. That creat ed different
ways for further deve lopment: rapid deve –
lopment in England and stagnation in Spain.
Moreover, the transfer of institutions to the
colonies of these two countries opened diffe –
rent paths for development for the countries
from the North and S outh America.
As for the EU, the dependence path is
characterized by the fact that the decision to
reach a single internal market was followed by
the decision to form the Economic and
Monetary Union, the European leaders fin ding
themselves forced to conti nue and improve the
integration project, because the return to a
former situation, such as the cus toms union,
would impose very high costs for the Member
States. A critical moment of juncture became
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

106

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
din 2016, care a pus în fața autorităților
europene problem a reformării UE în vederea
creșterii bunăstării populației și asigurării
certitudinii dezvoltării.
Deci, în majoritatea cazurilor, politicile
publice sunt elaborate și promovate în
continuarea celor anterioare, sub pretextul
asigurării „consecutivității” d ezvoltării. Odată
stabilite și stabilizate, convențiile instituțio –
nale și organizaționale devin inelastice la
schimbări. Caracterul lor relativ inelastic se
explică prin câteva momente. În primul rând, procesul de elaborare a regulilor noi pre –
supune cost uri mari de elaborare, de coor –
donare cu ansamblul altor norme și reguli formale, de adaptare la instituțiile informale
existente. Însă, când regula este stabilită, ea
poate fi propagată asupra unui mare grup de indivizi și organizații cu costuri de tranza cție
minime. Ca urmare, regulile noi și vechi se
află în situație diferită: deseori, mai puțin
costisitoare devine păstrarea sau modificarea puțin a regulii vechi ineficiente decât crearea
uneia noi, eficiente, mai ales că consecințele
noilor reguli pot influența negativ situația
prezentă a electoratului, ce devine o amenin –
țare pentru menținerea la putere a clasei
politice care aprobă aceste reguli.
În al doilea rând, inerția instituțională
este datorată și aparatului birocratic – specia-
liștilor responsabili de elaborarea proiectelor de acte normative, de consultare a politicie-
nilor, de transpunere în practică a deciziilor
adoptate. Spre deosebire de politicieni, ei
exercită o influență mai îndelungată asupra
procesului decizional prin modul lor de a
gând i, de a înțelege și a acționa. Un aparat
birocratic depășit, considerat garant al ordinii
stabilite, influențează negativ competitivitatea
economică a țării în ansamblu.
În al treilea rând, un rol -cheie în
dependența de cale este jucat și de instituțiile
informale – anumite preferințe, credințe,
obiceiuri ale generațiilor trecute sunt foarte Brexit 2016 that put forward to the European
authorities the problem of reforming the EU in
order to increase the population welfare and to
ensure a steady development.
Thus, in most cases, public policies are
further developed and promoted based on the
former ones, pretending to ensure the
“sequence” of develo pment. Once established
and set institutional and organizational con-
ventions become inelastic to changes. Their
relatively inelastic character can be explained
in some ways. Firstly, the process of drafting
new rules incurs high costs of development,
of coordination with all other regulations and
formal rules, of adapting to the existing
informal institutions. When the regulation is
established, it can be applied on a large group
of individuals and organizations at minimal transaction costs. As a result, the new and old
rules are in different situations: it is often less
expensive to preserve or change a little the
old rule than to create a new, efficient one. Especially since the consequences of the new
rules, may adversely affect the present state
of the electorate which becomes a threat to
the maintenance of the politicians’ power
who approve of these rules.
Secondly, institutional inertia also occurs
due to bureaucracy – specialists responsible
for developing bills of laws, consulting politicians, putti ng into practice the decisions
taken. Unlike politicians, they exert a longer influence on decision-making by their mind-
set, way of understanding and acting. An out –
dated bureaucratic entity which is considered
to be a guarantee for the established order
negatively influences the country's overall
economic competitiveness.
Thirdly, informal institutions play a key
role in the path dependence – certain pre-
ferences, beliefs, habits of the past genera –
tions are highly reluctant to changes. At the
same time, the electorate longs for changes
that will not have negative effects upon them
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

107

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
rezistente la schimbări. Totodată, electoratul
dorește schimbări, care să nu-l afectează
negativ într -o perioadă scurtă, perioada lungă
fiind luată în calcul de un numă r mult mai
mic de cetățeni. De aceea, pe termen scurt , se
orientează la principiul „să nu fie mai rău
decât a fost”, ce induce o rezistența în promo –
varea schimbărilor instituționale.
Toate acestea stabilizează sistemul
instituțional format, indiferent de eficiența
lui, ce denotă că instituțiile nu sunt un factor neutru creșterii economice, ele orientează
economia pe traseul de dezvoltare, de la care
este foarte greu de deviat.
Concluzii
Deci, procesul de europenizare poate fi
conceput ca un proces de modificare graduală
a instituțiilor formale și informale în confor –
mitate cu cele existente în UE și a strategiilor
aplicate de veto -actori. Logic, acest proces ar
trebui să conducă la stimularea efectuării de
către statele aflate în proces de aderare la UE a reformelor politice și economice profunde.
Care este situația în Republica Mol –
dova? În ultima perioadă, schimbările institu-ționale s -au accelerat. Totodată, Foaia de
parcurs privind agenda de reforme prioritare
este departe de a fi satisfăcătoare. Conform
Raportului de monitorizare, realizat de Aso-
ciația pentru Democrație Participativă
ADEPT, centrul analitic „Expert -Grup” și
Centrul de Resurse Juridice din Moldova
(CRJM), doar jumătate (55%) din acțiunile asumate pentru martie -august au fost efec –
tuate fără deficiențe, 28% au fost realizate cu
deficiențe și circa 17% nu au fost realizate
[2]. Cele mai importante restanțe în transferul
instituțional rămân: reformarea Centrului
Național Anticorupție, neadoptarea noului
Cod al audiovizualului, derular ea lentă a
anchetei privind fraudele depistate în sistemul bancar în 2014, procesul lent de implemen-
tare a Agendei de Asociere.
in the short -term, the long -term period being
considered by a much smaller number of
citizens. Therefore, over a short term they are
guided by the principle “not to be worse tha n
it was” and this triggers resistance to the
promotion of institutional changes.
All these make the established insti –
tutional system stable, regardless of its effi –
ciency, and this shows that institutions are not a neutral factor in the economic growth, they
lead the economy towards the development
path which is very difficult to divert from.
Conclusions
Thus, the Europeanization process can
be conceived as a gradually changing process
of formal and informal institutions in accor-
dance with those existing in the EU and with
the strategies applied by the veto players.
Logically, this process should lead to the
stimulation of deep political and economic
reforms carried out by the states which are in
the EU accession process.
What is the situation in the Republic of
Moldova? Institutional changes have acce-
lerated lately. However, the Roadmap regar –
ding the agenda on priority reforms is far
from being satisfactory. According to the monitoring report by the Association for Par-
ticipatory Democracy ADEPT, the analytical
centre “Expert -Group” and the Legal Resour-
ces Centre from Moldova (CRJM), only half
(55%) of the actions planned for the months
of March – August have been accomplished
without problems, 28% were accomplished with problems and about 17% have not been
accomplished [2]. The most serious backlogs
in institutional transfer still remain the
restructure of the National Anti -Corruption
Centre, the failure to adopt the new Broad-casting Code, the slow progress in the inves –
tigation on the frauds detected in the banking
system in 2014, the slow implementation of
the Association Agenda.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

108

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
Tipul strategiei aplicate și gradul de
îndeplinire a angajamentelor asumate au de –
pins, în mare măsură, de impactul depen-
denței de cale – dorința de a păstra și conso-
lida status quo-ul a veto -actorilor, manifestat
în controlul monopolist al statului din partea unui singur partid politic. Totodată, dorința
de a obține ajutorul financiar al FMI și al UE,
de care depinde supra viețuirea veto -actorilor,
îi impune pe aceștia să accepte unele refor –
mări, mai cu seamă prin aplicarea „culturii atitudinii inerte”.
Deci, scopul real al veto -actorilor din
Republica Moldova, la momentul actual, nu
este avansarea reală pe calea europenizării, ci
supraviețuirea lor politică și economică. Aceasta o înțeleg tot mai clar masele popu –
lare, care manifestă un euroscepticism tot mai pronunțat, cât și autoritățile UE, care nu includ Republica Moldova nici măcar în lista potențialilor candidați ai U E. The type of the applied strategy and the
degree of fulfilling commitments, largely
depended on the impact of the path depen-
dence – the desire to preserve and strengthen
the status quo of the veto players that can be
found in the state monopolistic control by a single political party. At the same time, the
desire to obtain financial assistance from the IMF and the EU, on which depends the
survival of the veto players, forces them to
accept some reforms, particularly by applying
the “culture of inert attitude”.
Therefore, currently, the real purpose
followed by the veto players in the Republic
of Moldova is not real progress headed to Europeanization, but their political and e co-
nomic survival. This situation is increasingly better understood by the masses, who exhibit a stronger scepticism and, on the other hand,
the EU authorities that do not include the
Republic of Moldova even in the EU list of
potential candidates.

Refer ințe bibliografice / References :
1. ACEMOGLU D., AGHION Ph., ZILIBOTTI F. Distance to Frontier, Selection, and
Economic Growth. Working Paper 9066, NBER, 2002.
2. ADEPT, Expert -Grup, CRJM. Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs
privind agenda de reforme prioritare (martie -august 2016). Chișinău, 2016.
3. BAFOIL F. Transfert institutionnel et européanisation. Une comparaison des cas est –
allemand et est -européens. Revue Internationale de politique comparée. 2006, nr.2, vol.13,
pp. 213-238.
4. BULMER S. , PADGETT S. Policy Transfer in the European Union: an Institutionalist
Perspective. British Journal of Political Science, 2004, nr.35.
5. CAUSSE E., FALKNER G. Les “mondes de conformité”: typologie des Etats membres dans
leur rapport au droit communautaire. Les Cahiers europeens de Sciences Po, nr.2, 2009.
6. DAVID P. Clio and the economics of QWERTY . American Economic Review, 1985,
nr.75(2), p. 332 -337); David P. Path Dependence, Its Critics and the Quest for Historical
Economics. Working Paper, AllSouls Colleg e, Oxford University, 2000.
7. DOLOWITZ D., MARCH D. Learning from Abroad: The role of Policy Transfer in
Contemporary Policy -Making Governance, vol. 13, nr.1, 2000.
8. HOWELL K. Developing Conceptualisations of Europenization: Synthesing Methodo-
logical Approac hes. Queen' s Papers on Europenization, n.3, 2004.
9. MARGOLIS S.E., LIEBOWITZ S.J. Path Dependence, Lock -In, and History. Journal of
Law, Economics and Organization, 1995.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

109

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
10. NEUMAZER L. L’européanisation indirect des pays candidats a l’adhésion à l’UE : le cas
des politiques publiques de concurrence en Pologne et en République Thèque. HAL
archives -ouvertes, 2014, https://halshs.archives -ouvertes.fr/halshs -00963712/document .
11. NORTH D. Institutions, Institutional Change and Economic Performace. Cambridge University Press, Cambridge, 1990.
12. OLSEN J.P. The Many Faces of Europenization. Journal of Common Market Studies,
40/5, 2002.
13. OЛЕЙНИК A.M. Институциональная экономика.// Вопросы экономики, 1999, nr. 7.
14. PALIER B., SUREL Y . L’Europe en action. L’européanisation dans une perspective
comparée. Paris, L’Harmattan, 2007.
15. RADAELLI G. The Europenization of Public Policy. In Featherstone K., Radaelli G. The
Politics of Europeanization. Oxford, Oxford University Press, 2003.
16. SAURUGGER S., SUREL Y. L’européanisation comme processus de transfert de politique
publique. Revue Internationale de politique comparé, 2006, nr.2, vol.13, p. 179-211.
17. SCHWEICKERT R., GAWRICH A, Draft 24 Institutional convergence of CIS towards
European benchmarks. EU Eastern Neighbourhood Economic Potential and Future
Development, 2007.
18. THELEN K. Historical Institutionalism in Comparative Politics. Review Politics Science 2,
1999, p.391.
19. TSEBELIS G., NESTED G. Rational Choice in Comparative Politics. Berkeley, University
of California Press, 1990.
20. WEISBEIN J. Théories de l’européanisation: institutions, politiques, socié tés. Ins titut
d’Etudes Politique de Toulouse, 2014.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

110

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
314.74:314.8(498.3)

CÂTEVA CONSIDERAȚII PRIVIND
STRUCTURA DEMOGRAFICĂ
A EMIGRAN ȚILOR ORIGINARI
JUDEȚUL BOTOȘANI

Cercet .șt. sup. Petru BUNDUC,
Institutul de Ecologie și Geografie, AȘM
patryb.85@yahoo.com
Lect. univ. dr. Radu -Ionuț DIMITRIU,
„Universitatea Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Cercet. șt. sup. Vadim CUJBĂ,
Institutul de Ecologie și Geografie, AȘM

Acest studiu își propune să analizeze
particularitățile structurale ale emigranților
din județul Botoșani, privind modelul de
prezentare a structurii pe grupe de vârstă și
sexe, poate unul dintre cele mai importante
elemente în găsirea unor explicații și
motivații a plecării populației din județul
Botoșani. Totodată, modificările acestei
structuri demografice din județ prezintă
consecințe destul de vizibile prin creșterea
ponderii vârstnicilor și reducerea ponderii
tinerilor, fapt evidențiat și prin re ducerea
forței de muncă active.

Cuvinte -cheie: populație, forță de
muncă, migrație, vârstă, județul Botoșani
JEL: J61

1. Introducere
În perioada contemporană, migrația
internațională a populației a devenit un feno-
men multilateral, complex, greu de cuantifi –
cat, care atrage atenția cercetătorilor din mai
multe sfere științifice, precum sociologie, de –
mografie, geografie, economice, statistică,
acestea analizând fenomenul emigrației din
propriile puncte de vedere și viziuni.
Migrația forței de muncă reprezintă
numărul persoanelor apte de muncă – acea 314.74:314.8(498.3)

SOM E CONSIDERATIONS
ON THE DEMOGRAPHIC
STRUCTURE OF MIGRANTS
FROM BOTOSANI COUNTY

Senior researcher Petru BUNDUC,
Institute of Ecology and Geography, ASM
patryb.85@yahoo.com
Univ. lect. PhD. Radu -Ionut DIMITRIU,
Alexandru Ioan Cuza University of Iasi
Senior researcher Vadim CUJBA,
Institute of Ecology and Geography, ASM

This study aims to analyse the struc –
tural particularities of migrants in Botosani
County, concerning the presentation model of
the structure by age and sex. This is perhaps
one of the most important elements in finding
explanations and motivations of population leaving from county. However, demographic
changes of this structure clearly present
visible consequences such as increasing
proportion of elderly people and reducing
youth people, but also by reducing the active workforce.

Key words: population, workforce,
migration, age, Botosani County
JEL: J61

1. Introduction
In the contemporary period, the inter-
national migration of population has become
a multilateral phenomenon, complex and
difficult to quantify, attracting the attention of
researchers from many scientific fields, like
sociology, demography, geography, econo-
mics, statistics; they consider emigration
from their own points of view and visions.
Labour migration is the number of people
of working age – that part of the popu lation
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

111

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
parte a populației, ce deține capacități fizice
și intelectuale, care îi permit să desfășoare o
activitate utilă. Actualmente, în România,
limitele vârstei de muncă sunt de 16-59 de ani
pentru bărbați și 16 -54 de ani pentru femei.
Nivelul de trai scăzut din județul Boto –
șani la nivelul anului 2002 și discordanța
dintre cererea și oferta de pe piața muncii au
condus la o pondere ridicată a șomajului, con-
turându-se, astfel, un declin socio- economic
destul de vizibi l. Pe fondul acestor eveni –
mente negative, populația din județ nu a găsit
altă soluție decât emigrarea în comunitățile
din străinătate. De asemenea, lipsa și reduce –
rea găsirii unui loc de muncă acceptabil, după
competențele profesionale și intelectuale sa u
remunerarea mult mai scăzută decât în țările din Occident, au condus și ele la amplificarea acestui fenomen internațional.
Migrația forței de muncă în străinătate
este considerată, de unii specialiști, ca fiind „convenabilă din punct de vedere material,
dar mai puțin din punct de vedere senti –
mental” – circa 12% din localitățile româ –
nești au membri plecați în străinătate, care trimit remitențe familiilor din țară. În Româ –
nia, intră anual două miliarde de euro doar
din transferuri bancare, fără să includem și re –
mitențele venite pe căile neoficiale prin trans –
port, pachete [2, p.91].
Un efect profund al emigrației este pro-
dus în domeniul demografic prin scăderea
numărului de populație în zona emițătoare de
fluxuri și creșterea numărului în zona recep –
toare. Totodată, este afectată și modificată
structura pe grupe de vârste și sexe a popu-lației în cele două zone (din zona de origine,
principalii potențiali fiind cei mai tineri dintre
emigranți, vârsta de 20-29 de ani). Pentru do-
meniul economic, efectele se împart în două
categorii:pozitive și negative. În zona emiță –
toare, consecințele sunt net negative prin
plecarea populației, mai ales a tinerilor adulți pregătiți intelectual ( brain drain), dar, pentru that has physical and intellectual potential to
carry out useful work. Currently, in Romania,
working age limits are 16 -59 years for men
and 16-54 for women.
Low standard of living in Botoșani
County in 2002 and the discrepancy between
supply and demand in the labour market led
to a high rate of unemployment, thereby out –
lining a socio -economic decline quite noti –
ceably. Amid these negative events, the popu-lation of the county did not find any solution
other than emigrate to other communities
abroad. The absence and reduced possibility
in finding a job, according to the professional and intellectual competences or lower remu –
neration than that in western countries also
led to increasing this international pheno-
menon.
Labour migration abroad is seen by
some experts as “convenient from material
point of view, but less in sentimental terms ” –
about 12% of Romanian localities have mem –
bers working abroad who send remittances to
families in the country. In Romania, annually, two billion euro enters only through bank
transfers, not including remittances through
unofficial coming: inland transport, packages
[2, p.91].
A profound effect of migration in the
demographi c field is produced by subtracting
the number of people in the area emitting
streams and increasing it in the receiving
areas. Consequently, it also affects and alters the structure of the population by age and sex
in the two areas (in the area of origin, the
youngest potential migrants are aged 20-29 years). For the economic field effects are
divided into two categories: positive and
nega tive. In the transmitting area, the conse –
quences are negative caused by people lea-
ving, especially young adults prepared intel –
lectually ( brain drain), but the reception area
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

112

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
arealul de recepție, efectul este unul benefic,
de cele mai multe ori, se profită de pregătirea
și însușirile intelectuale ale acestora.
Principala problemă a fenomenului de
migrație, în județul Botoșani, o reprezintă pon –
derile importante ale grupelor de vârstă tinere
ale adulților tineri, care sunt implicate în
fluxurile internaționale începând cu anul 2002. Pe ansamblu, în județul Botoșani, struc tura
populației pe grupe de vârstă suferă modificări
pe intervalul anilor 1977- 2015, carac terizându-
se printr- o creștere a ponderii adulților de
74%, a vârst nicilor 19%, iar tinerii prezintă o
scădere graduală începând cu anul 1992 (figura 1). Astfel, avem de -a face cu un ușor
declin demografic, manifestat printr- o îmbăt –
rânire a populației mai evidentă în partea
estică a teritoriului. has one beneficial effect, most often taking
advantage of their preparation and mental
potential.
The main problem of the migration phe –
nomenon in Botosani County consists in sig –
nificant share s of the younger age group of
adults who are involved in international flows
since 2002. Overall, in Botosani county, the
population structure by age range disrupted
during the years 1977-2015, characterized by
an increased share of 74% of adults, 19% of
elderly, while young people show a gradual
decline since 1992 (figure 1). Thus, we are dealing with a slight population decline, ma –
nifested by an aging population more evident
in the eastern part of the territory.

Figura 1. Structura populației pe grupe de vârstă în județul Botoșani (1977-2015)/
Figure 1. The evolution of population by age group in Botoșani county (1977-2015)
Sursa : Institutul Național de Statistică/ Source : National Institute of Statistics

2. Metodologia și baza de date
În cadrul acestui studiu, metodologia și
baza de date aplicate aparțin unei cercetări
mai solide, datele provin din cadrul unui
proiect de cercetare desfășurat pe perioada
2011-2014, intitulat – Migrația internațională a populației din județul Botoșani . 2. Methodology and database
In this study, the methodology and data –
base of applied research belongs to a more
solid research, the data come from a research
project conducted during the period 2011 –
2014, entitled – International migration of
population from Botosani County .
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

113

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
Studiul a cuprins trei etape de cerce tare
primordiale oricărui demers științific:
 de documentare;
 de teren;
 de laborator.
Metoda de culegere a datelor a fost
axată, în mare măsură, pe aplicarea sondaju –
lui realizat în perioada 2011-2014, fiind ches –
tionate, în total, 2116 persoane, care sunt ple –
cate în străinătate temporar sau definitiv. Un
rol destul de important l -a avut și vizita de
studiu din anul 2013, în orașul Madrid (ales
ca studiu de caz), timp de cinci luni fiind
chestionați 360 de emigranți (în autogara
Mendez -Alvaro ) din județul Botoșani.
Metodele folosite în analiza acestei
cercetări au fost următoarele: cartografică,
multiscalară, statistică și comparativă.
3. Particularitățile structurii pe gru –
pe de vârstă și sexe a emigranților botoșă-
neni în principalele state de destinație.
La nivelul județului Botoșani, structura
pe grupe de vârstă și sexe a emigranților din
analiza noastră, prezintă o vârstă medie de 29
de ani (tabelul 1); acest aspect este pus pe
seama plecărilor mai tardive în spațiu l euro-
pean, dar normală pentru o persoană care
poate activa în domeniul construcțiilor (fiind
activitatea generală pentru ponderea mascu –
lină); trebuie subliniat din start, valoarea alar –
mantă a grupelor de 15- 19 ani, care totali –
zează circa 10,25%, tineri care se regăsesc
deja în fluxurile internaționale (figura 2). The study comprised three stages of rese –
arch pri mordial for any scientific approach:
 documentation;
 field;
 laboratory .
The method of data collection was focu-
sed largely on conducted survey during 2011-
2014, totally, 2116 people were inter viewed
who were abroad temporarily or permanently.
A very important role was the study visit in
2013 in Madrid (chosen as a case study) for five months where 360 mig rants were inter-
viewed (in the bus -station Mendez -Alvaro ) in
Botosani County.
The methods used in this research were
as follows: cartographi c, multi-scale, statisti –
cal and comparative analyses.
3. Structure peculiarities by age and
sex of the Botosani migrants in the main destination countries.
At the level of Botosani county, the
structure by age and sex of migrants from our analysis shows an average age of 29 years (table 1); this aspect, is attributed to the late
departure in the European area, but normal
for a person who can activate in const ruction
(the share of overall activity for men); it
should be stressed from the start the value
of the alarming groups of 15-19 years, total –
ling about 10.25%, young people who are to
be found already in the international flow
(figure 2).

Tabelul 1/Table 2
Vârsta medie a populației chestionate / The mean age of the population surveyed

Vârsta medie a populației chestionate (ani)/
The mean age of the population surveyed (ans) Masculin/Male Feminin/Female
28,9 29,03 28,7
Sursa : anchetă de teren 2011–2014/ Source : field survey 2011 -2014
Grupele de vârstă dominante sunt cele
cuprinse între 20- 24 și 25- 29 de ani, care pre –
zintă o valoare de 48,7% dintre persoanele
chestionate, preponderente fiind cele mascu-The dominant age groups are 20 -24 and
25-29 years with a value of 48.7% of respon-
dents who are predominantly male (28.8%)
and actually represent the active workforce the
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

114

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
line (28,8%), care reprezintă, de fapt, fo rța de
muncă activă în domeniul principal de activi –
tate și anume cel al construcțiilor. De aseme-
nea, ponderea ridicată a femeilor din aceste
grupe de vârstă ocupă 19,9%, prezentând pre –
ocupări principale în domeniul menajului. Din
păcate, acest palier d e vârstă tânără a femeilor
constituie un aport negativ asupra ratei natali –
tății și fertilității în județul Botoșani, dat fiind
faptul că un număr din ce în ce mai însemnat
de copii sunt născuți în străinătate [1, p.220].
Balanța dintre cele două sexe se u nifor-
mizează la grupa de vârstă de 40 -44 de ani
(7,81%), urmând grupa de vârstă de 45- 49 de
ani cu o valoare de 4,15%, apoi, se prezintă o ușoară deviere spre dreapta unde ponderea feminină începe să domine, o chestiune nor-
mală având în vedere faptul că un bărbat, la
această vârstă, este mai puțin solicitat în dome –
niul construcțiilor. În aceleași caracteristici, se regăsește și grupa de vârstă 50 -54 de ani. Mai
interesantă este grupa de vârstă mai mare de
55 de ani, care aparține, aproape în totalitate, femeilor mai în vârstă, fiind aduși în statul de
destinație pentru activitățile de îngrijire a
nepoților [3, p.121].
main activity, namely the construction sector.
Also, the high percentage of women in these
age groups, occupy 19.9%, showing the main
concerns in the field of housekee ping. Unfor-
tunately, this level of young women brings
a negative intake in birth rate and fertility
in Botosani County, given the number of
increasingly significant children born abroad [1, p.220].
The balance between the sexes is equa-
lized in the age group of 40-44 years (7.81%),
then, follows the age group of 45-49 years
with a value of 4.15%, then a slight deviation
to right where the female share starts to domi –
nate a normal matter given the fact that a man
at that age is less than requested in cons truc-
tion. The same features can be found and the age group 50-54 years. More interesting is the age group above 55 years, belonging almost
entirely to older women, they are brought to
the destination state for care activities of their
grandchildren [3, p.121].

Figura 2. Piramida populației pe grupe de vârste și sexe a emigranților din județul Botoșani/
Figure 2. Structure by age group and gender of emigrants in the Botoșani county
Sursa : anchetă de teren 2011-2014/ Source : field survey 2011 -2014
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

115

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
Pentru a crea un tablou general, remar căm
faptul că până la nivelul anului 2010, emigrația
internațională din județul Botoșani a fost una
masculină (figura 3), datorată acti vităților băr-
baților din domeniul construcții lor, în timp ce
femeile rămâneau în comunita tea natală pentru
îngrijirea gospodăriei și a copiilor.
După anul 2010, feminizarea emigrației
prinde contur pe fondul efectelor crizei eco-
nomice mondiale – rata șomajului crescând în
principalele state de destinație Italia și Spa nia.
Efectu l a fost unul destul de rapid. Prin dispa –
riția locurilor de muncă, au loc disponi bilizări
și întoarceri în județ ale muncitorilor din const –
rucții și din industria urbană. Dacă, pentru
bărbați, situația a fost una de declin profesio –
nal, pentru ponderea feminină, dome niile
principale de activitate din menaj sau de între-
ținere și îngrijire a persoanelor vârstnice, au fost
afectate foarte puțin, putem considera că, într -o
oarecare măsură, ele încă își păst rează și astăzi
căutarea și utilitatea în aces te țări de destinație. In order to create a general picture, we
note that up to 2010, international emigration in
Botosani county was one male (figure 3), due to
activities of men in construction, while women
remained in the community natal care of the
household and children.
After 2010, the feminization of migra –
tion is taking shape amid the global economic crisis – the unemployment rate increasing in
main destination countries Italy and Spain. The effect was rather quickly – by the disap-
pearance of jobs – layoffs occur and turn in
the county of construction workers and urban
industry. If men’s situation was one in pro-
fessional decline – the share of female main
areas of activity of cleaning or maintenance
and care of the elderly have been hit very
least, we believe that to some extent they still
retain today search and usefulness in these
countries of destination.

Figura 3. Dinamica emigrației botoșănenilor în străinătate/
Figure 3. The dynamics of emigration from the Botoșani county
Sursa: anchetă de teren 2011-2014/ Source : field survey 2011 -2014

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

116

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
3.1. Italia. Statul italian este prima țară,
în funcție de destinațiile preferate pentru emi –
granții botoșăneni, concentrează circa 60%
din persoanele chestionate, iar regiunea Lazio
(capitala Roma) fiind principalul nucleu de
concentrare. Trăsăturile culturale comune și
legislația mai lejeră sunt printre principalele
argumente care îi orientează spre această țară.
Reducerea perioadei de adaptare a emigran –
ților, facilitează, într -o oarecare măsură, la gă –
sirea unui loc de muncă mai rapid [4, p. 100].
În ceea ce privește structura pe grupe
de vârste și sexe a emigranților botoșăneni
din Italia, pr ezintă următoarele caracteristici
interesante: vârsta medie a emigrantului este
de 28,7 ani. Piramida prezintă o masculini –
zare generală, cu excepția vârstelor de 40 -44
și 45 -49 de ani, care totalizează 11,4% din
chestionarul nostru, ponderea feminină fiind superioară datorită specializărilor profesio-
nale din domeniul menajului, serviciilor și al
îngrijirii persoanelor vârstnice (figura 4).
3.1. Italy. The Italian state is the first
country according to preferred destinations for emigrants from Botosani, that concen-
trated about 60% of people surveyed and the
Lazio region (Rome capital) being the main
nucleus of concentration. Cultural traits, com –
mon l ighter and legislation are the main
arguments that point us toward this country.
Reducing the period of adaptation of mig –
rants, to some extent facilitates finding a job faster [4, p. 100].
Regarding the structure by age and sex,
Botosani migrants in Italy , have the following
interesting features: the average age of the
immigrant is 28.7 years. The pyramid shows
a general masculinisation, except ages 40 -44
and 45-49 years, totalling 11.4% of our sur-vey, the percentage of feminine is higher
because of profe ssional specializations in the
field of household services and care for the
elderly (figure 4).

Figura 4. Structura pe grupe de vârste și sexe a emigranților botoșăneni din Italia/
Figure 4. Italy – structure by age group and gender of emigrants in the Botoșani county
Sursa : anchetă de teren 2011-2014/ Source : field survey 2011 -2014
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

117

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
Destul de interesante sunt grupele de
vârstă 5 -9 și 10-14 ani (1% dintre emigranți),
chiar dacă prezintă o valoare redusă, joacă un
rol important în includerea emigrației int erna-
ționale a vârstei tinere, fiind aduși mai târziu de părinți pentru reîntregirea familiei și pen –
tru a urma o școală (grădiniță, școală gene –
rală) în statul italian. Desigur, că aceste grupe
de vârste tinere, lasă un impact negativ asupra
numărului de elevi în instituțiile de învăță –
mânt din județ.
Emigranții din pragul de vârstă 15-19
ani (10% din cei chestionați) sunt în aceeași
măsură aduși de părinții emigranți pentru reîntregirea familiei; trebuie subliniat faptul
că intervalul dintre aceste vârs te reprezintă
pătura socială cea mai vulnerabilă în statul italian, emigranții fiind predispuși să creeze probleme și să pericliteze imaginea emigran –
tului român, prin furturi, consum și trafic de
produse interzise și alte activități ilegale.
Desigur, că o parte din acești emigranți tineri
urmează o școală la această vârstă, dar, totuși, lipsa unui domeniu de activitate, timpul liber și dorința de a realiza un venit în plus, îi con-
duce pe tineri la astfel de activități ilegale.
Cei mai reprezentativi emigranți din
câmpul muncii sunt cei din grupele de 20 -24 și
25-29 de ani, cu o pondere semnificativă de
49,7% din totalul emigranților, fiind, în gene ral,
muncitori din domeniile principale de activitate
(construcții, menaj, agricultură, industrie etc.) .
Un prag destul de bine conturat este și
cel de 30 -34 și 35-39 de ani, care deține o
valoare de 25,9% și se caracterizează printr-o echilibrare a celor două sexe. Interesant este faptul că, în aceste grupe de vârste, sunt
incluși cei mai mulți emigranți c u studii supe –
rioare, care doresc să își caute un loc de
muncă, în funcție de calificarea pe care o dețin și să fie remunerați conform pregătirii
universitare. Din păcate, de cele mai multe Quite interesting are the age groups 5 -9
and 10-14 years (1% of immigrants), alt –
hough providing little value plays an impor-
tant role in the inclusion of international emi –
gration of young age, later being brought by parents for family reunification and after school (kindergarten, general school) in the Italian state. Of course, that these groups of
young age, leaving a negative impact on the
number of pupils in schools in the county.
Migrants from 15-19 age threshold
(10% of respondents) are equally brought by
parents for family reunification immigrants; it
must be emphasized that the interval between these ages are most vulnerable social class in the Italian state. Migr ants are predisposed to
realize problems and threaten the image of Romanian emigrant, through theft, consum –
ption and trafficking of prohibited goods and other illegal activities. Of course, that some
of these young migrants follow a school at
this age, but still lack a range of activities, leisure and desire of earning additionally lead young people to such illegal activities.
Most representative immigrants in em-
ployment are those groups 20-24 and 25- 29
years, with a significant share of 49.7% of all migrants, workers are generally main do-
mains of activity (construction, domestic ser –
vice, agriculture, industry, etc.).
A threshold is pretty well defined at
30-34 and 35-39 years, has a value of 25.9% and is characterized by a balance of the two
sexes. It is interesting that in these age groups
are included most with higher education
immi grants, who want to look for a job, based
on the qualifications they hold and be remu-
nerated according to university training.
Unfortunately, what often unable to realiz e
their dream, being forced to work in fields began inferior and difficult (construction or
housekeeping).
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

118

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
ori, nu pot să își realizeze visul, fiind obligați
să lucreze pent ru început în domenii net
inferioare și dificile (construcții sau menaj).
Următoarele praguri de vârstă (40 până
la 60 de ani) dețin o pondere net superioară a
sexului feminin, conturându-se activitățile de bază din domeniul serviciilor și al menajului. Tot aici, sunt incluși și emigranții vârstnici,
care vin în Italia cu scop turistic sau de a -și
ajuta copii i emigrați, având grijă de nepoți cât
timp ei sunt implicați în programul de lucru.
Din punct de vedere al dinamicii emi-
grației din Italia, trebuie r emarcate primele
fluxuri din anii 2000 și 2002 (datorită rela –
xării legislative prin legile Napoletano -Turco
și Bossi -Fini), care au aparținut aproape în
totalitate sexului masculin, până la nivelul anului 2006. După această perioadă, piața muncii din Ita lia devine saturată și aglome –
rată de activitățile din domeniul construcții-
lor. Această saturare a condus la competitivi –
tatea emigranților, au loc reduceri graduale
ale remunerațiilor până în anul 2010 (dacă, în
anul 2002, un zilier obținea 60-70 de euro la
zi, din anul 2007, are loc o scădere a plății
până la 50 de euro, iar după anul 2010, se
prestează chiar și cu 30 -40 de euro), în plus,
la aceasta, se adaugă și starea economică din Italia, care intră în declin treptat odată cu
efectele crizei mondial e.
Pe fondul acestor efecte socio -econo –
mice, după anul 2006, se remarcă o evoluție
pozitivă a ponderii femeilor emigrate în Italia.
Disponibilizările, lipsa locurilor de muncă
pentru bărbați și păstrarea interesului în do-meniul menajului pentru femei, fiind princi –
palele cauze care au dus la această feminizare
a emigrației (figura 5).
The following thresholds of age (40 -60
years) represent a significant superior to the
female sex, outlining the core activities of services and house keeping. Also here, they
are included and elderly immigrants who
come to Italy for tourism or help children
emigrated, taking care of grandchildren while
they are involved in the work program.
In terms of the dynamics of emigration
from Italy, must first f lows observed in 2000
and 2002 (due to relaxation legislative, laws Napoletano- Turco and Bossi -Fini) that belon –
ged almost entirely males, until the year 2006. After this time, the Italian labor market becomes saturated and overcrowded building
work. This saturation has led to migrants
competitiveness, gradual reduction remunera –
tion occur until 2010 (if in 2002 a day laborer
60-70 euros obtained to date, 2007, is a
decrease of payment up to 50 euros, and after
2010 are provided chair and 30-40 euros),
additionally it adds that the economic situa –
tion in Italy, which gradually declines once
the effects of the global crisis.
Amid these socio -economic effects,
after 2006, there is a positive trend in the
percentage of women emigrants in Italy. The layoffs, lac k of jobs for men and keeping
interest in housework for women, the main causes that led to the feminization of migra –
tion (figure 5).

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

119

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Figura 5. Italia – dinamica emigrației botoșănenilor/
Figure 5. Italy – the dynamics of emigration from the Botosani county
Sursa : anchetă de teren 2011-2014/ Source : field survey 2011 -2014

3.2. Spania. Reprezintă a doua destina –
ție în ordinea preferințelor emigranților din
județul Botoșani, ocupă o valoare de aproape
18%, iar concentrarea maximă se află în capi –
tala Madrid.
În ceea ce privește structura pe grupe
de vârstă și sexe a emigranților, aceasta este
una complet dezechilibrată. Vârsta medie a emigrantului din județul Botoșani este de 29,6
ani (vârstă superioară, comparativ cu Italia),
fiind preponderent mascul inizată cu o valoare
de 61% față de cea feminină de 38,5%.
Baza piramidei de 0- 4 ani lipsește ap –
roape în totalitate, decizia de a avea un copil în
străinătate fiind una destul de dificil de luat în condițiile unei insecurități economice. Lipsa
acestui e taj, justifică, în mare măsură, absența
grupelor vârstnice, care, în alte condiții, ar fi
emigrat pentru creșterea și grija nepoților.
Grupele de vârstă inferioare de 5 -9 și
10-14 ani, totalizează 2,3% dintre cei chestio-nați, aparține tinerilor emigranți aduși de
părinți pentru supraveghere (ponderea femi –
nină având o valoare superioară celei mascu-
line, explicația constând în faptul că fetele, în
comparație cu băieții, la această vârstă pre-
zintă un comportament mai responsabil). 3.2. Spain. It is the second destination in
order of preference emigrants from Botosani
County, occupies a value of almost 18% and a
maximum concentration in the capital Madrid.
Regarding the structure by age and sex of
migrants, this is a completely unbalanced. The average age of the emigrant in Botosani
County is 29.6 years (age superior to Italy)
being predominantly masculine with a value
of 61% compared to 38.5% feminine.
Bottom of the pyramid 0-4 years almost
entirely missing, the decision to have a child abroad is quite difficult to make in terms of economic insecurity. Without this floor, lar-
gely justifies the absence of older groups,
which otherwise would have migrated to the
growth and care of grandchildren.
Lower age groups 5-9 and 10-14 years,
totalling 2.3% of respondents, parents belong
to young immigrants brought supervision (the
share of feminine having a higher value than
the ma le, the explanation can be given that
girls than boys at this age show more respon-
sible behaviour).
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

120

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
Următoarele etaje de vârstă 15 -19 ani,
ocupă 12,3% dintre emigranți, sunt reprezen-
tați de elevi și absolvenți ai cursurilor liceale,
unde ponderea masculină este superioară
celei feminine.
Pragul de vârstă cel mai impunător este
cel de 20 -24 și 25 -29 de ani, cu o cifră de
37,8% (totuși, o valoare mai redusă, compa rativ
cu Italia), este etajul emigranților activi în do –
meniul serviciilor, construcțiilor și menajului.
O altă grupă de vârstă destul de intere –
santă este cea de 30 -34 și 35-39 de ani, care
prezintă o valoare destul de realistă de 31,2%,
unde întâlnim emigranții majoritari din dome –
niul construcțiilor. Din acest punct de vedere, Spania este superioară ca cifră Italiei, fapt
explicat de plecarea mai timpurie în peninsula
italică. Aceeași explicație servește și p entru
consistența grupelor de vârstă 40-44, 45-49, 50-54 de ani (16,4%), care sunt majoritatea
masculinizate (figura 6).
Next steps the 15 -19 age occupies 12.3%
of emigrants, are represented by students and
graduates of high school courses where the
share of men is higher tha n women.
The threshold is the most imposing age
20-24 and 25-29 years, with a figure of 37.8% (although a lower value compared to Italy) is
active migrants that work in services, con-
struction and housekeeping.
Another very interesting age group is the
30-34 and 35-39 shows a fairly realistic value of 31.2%, where the majority of emigrants meet construction. From this point of view, Spain is superior in Italian digit, which is
explained by the early departure of the Italian
peninsula. The same explanation is regarding the consistency of the age groups 40-44, 45-
49, 50-54 years old (16.4%), which are most
masculine (figure 6).

Figura 6. Structura pe grupe de vârste și sexe a emigranților botoșăneni din Spania/
Figure 6. Spain – structure by age group and gender of emigrants in the Botoșani county
Sursa: anchetă de teren 2011-2014/ Source: field survey 2011 -2014

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

121

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
Dinamica emigranților din județul Boto –
șani în Spania se remarcă printr- o intensitate
scăzută, comparativ cu Italia, pentru anii 2000,
2002. Se evidențiază fluxurile importante
conturate în perioada 2003 -2005, pe fondul
regularizărilor legislative spaniole de la 23 ianuarie 2001, cu privire la reducerea imigra –
ției ilegale, a obținerii permisului de muncă și
a statutului de rezident al emigranților în
Spania. Ca și în cazul Italiei, efectele crizei
mondiale își pun amprenta negativ asupra pon-
derii masculine, dar pozitiv asupra intensității
migrației feminine, începând cu anul 2009
(figura 7). Dynamics of emigrants from Botosani
County in Spain is characterized by a low
intensity compared to Italy for the years
2000, 2002. It highlights the major streams
outlined during 2003-2005, Spanish legal
regularization of January 23, 2001, concer-
ning the reduction of illegal immigration, to
obtain work perm its and residence status of
immigrants in Spain. As in the case of Italy,
the effects of the global crisis are reflected
negatively on weight but positive male on
female migration intensity since 2009
(figure 7).

Figura. 7. Spania – dinamica emigranților originari din județul Botoșani/
Figure 7. Spain – the dynamics of emigration from the Botoșani county
Sursa: anchetă de teren 2011-2014/ Source: field survey 2011 -2014

În cazul emigranților din județul Boto –
șani, se evidențiază, indiscutabil, preferința
pentru Italia și Spania, unde se cantonează nu
mai puțin 80% dintre cei plecați pentru mun –
că peste hotare. Legislația din cele două state, mai lejeră, mai pragmatică în privința străini-
lor, posibilitatea relativ facilă de obținere
a unui loc de muncă, dar și prezența unor ele -In the case of emigrants from Botosani
county, there stands undisputed preference
for Italy and Spain where they accumulate no
less than 80% of those who left to work
abroad. The legislation of the two states, ligh-ter, more pragmatic on foreigners possibility
relatively easy to obtain a job, but also the
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

122

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
mente culturale comune (care facilitează și
scurtează perioada de adaptare) justifică
această alegere majoritară, [3, p. 110].
Concluzii:
• În urma studiului, se poate contura un
profil general al emigrantului din jude –
țul Botoșani, relevat de următoarele
carac teristici: persoană tânără, având o
vârstă cuprinsă între 19- 40 de ani, cu un
nivel de instruire mediu, aflându- se în
căutarea unei stări socio -economice adec-
vate, care să îi asigure o viață decentă.
• Au fost identificate trei grupuri impor –
tante de emigranți: emigranții grupei de
vârstă activă; emigranții minori (aduși
de părinți pentru reîntregirea familiei);
emigranții vârstnici (cu rol de a supra –
veghea și îngriji nepoții).
• Cele mai dominante grupe de vârst ă
sunt cele 20-24 și 25- 29 de ani (tota –
lizând 48,7% din totalul emigranților),
preponderent sunt masculinizate, dato-
rită domeniului de activitate în con –
strucții. Feminizarea la aceste grupe de vârste prezintă o valoare destul de im –
portantă de 19,9%, cu activități de bază
în menaj și îngrijirea vârstnicilor. Tre –
buie subliniat acest palier, deoarece
emigrația femeilor la această vârstă
aduce un aport negativ asupra ratei
natalității și fertilității în județ.
• Pe ansamblu, balanța dintre cele două
sexe se uniformizează la grupa de 40- 44
de ani, urmând apoi ca la etajele 45- 49
de ani să predomine ponderea feminină,
o chestiune normală, dat fiind faptul că
un bărbat la această vârstă este mai puțin
acceptat în domeniul con struc țiilor, în
timp ce o femeie poate oferi servicii
destul de active în domeniul menajului.
• Grupele persoanelor vârstnice (mai mari
de 50 de ani) sunt aproape în totalitate
feminizate, joacă un rol important
pentru copiii imigranților, prin presence of cultural elements common (which
facilitates and shortens the adaptation pe riod)
justified this choice majority [3, p. 110].
Conclusions:
• From this study, we can outline a ge –
neral profile of the emigrant in Boto-
șani county, with the following charac –
teristics: young person aged between
19-40 having years with an average
educati onal level, being in search of a
state socio -adequate economic, that
would ensure a decent life.
• There were three major groups of emi –
grants: migrants of working age group;
migrants minors (brought by parents
for family reunification); elderly mig –
rants (with the role of supervising and
caring for grandchildren).
• The dominant age groups are 20-24 and
25-29 years (totalling 48.7% of total
emigrants), predominantly are mascu-
line because of area of activity within construction. Feminization in these age
groups shows a rather significant 19.9%,
with core activities in housekeeping and care of the elderly. It must emphasize
this level because emigration of women in this age brings an intake negative
birth rate and fertility in the county.
• In general, gender balance is the equa –
lization of the group of 40- 44 years,
followed by 45- 49 years as on floors
prevails feminine, a normal matter given
that a man at that age is less accepted under construction while a woman can
provide housekeeping services.
• Groups of older people (above 50 years),
are almost completely feminised, and
plays an important role for immigrant
children in childcare activities grand –
children.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

123

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
activitățile de îngrijire și supraveghere a
nepoților.
• Dinamica emigrației din județul Boto –
șani se evidențiază printr- o intensitate
mai ridicată, începând cu anul 2000,
prin legile de regularizare Napoletano-
Turco (2000), Bossi -Fini (2002) din
Italia, cât și prin modificările legislative de la 1 ianuarie 1999, 23 ianuarie 2001
din Spania. Aceste legi, aveau drept
scop identificarea imigrației ilegale,
reducerea perioadei de așteptare pentru
obținerea permisului de muncă și de
rezidență pentru imigranți. Evident, un
alt factor impulsiv pentru emigranți a
fost și aderarea României la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007).
• Trebuie să remarcăm faptul că, până în
anul 2010, emigrația din județul Boto-
șani a fost una masculină. Și acest lucru
este absolut normal, având în vedere
faptul că majoritatea bărbațilo r lucrau
în construcții, iar femeile rămâneau în
comunitatea natală pentru îngrijirea
gospodăriei și a copiilor. După anul
2010, lucrurile se schimbă, feminizarea migrației prinde contur pe fondul crizei
economice mondiale și a șomajului
ridicat în țările de destinație. Se reduc
treptat locurile de muncă pentru bărbați,
au loc întoarceri în județ a foștilor
muncitori din domeniile construcțiilor și
industriei, în timp ce domeniul mena –
jului pentru femei și -a păstrat căutarea,
fiind foarte puțin afectat.
• La nivel național, județul Botoșani se
remarcă prin evitarea unui fenomen dezastruos privind declinul demografic
(în comparație cu județele Teleorman,
Hunedoara etc.), rezistența unor
structuri demografice tradiționale cu o
natalitate ridicată, a estompat te ndințele
de scădere a vitalității demografice și
de migrație masivă. • The dynamics of emigration in Boto –
sani County, is distinguished by a
higher intensity since 2000, the laws
regulating Napoletano-Turco (2000),
Bossi -Fini (2002) in Italy and through
legislative changes from January 1,
1999, January 23, 2001 in Spain. These
laws were intended for identification of illegal immigration, to reduce the wai –
ting period for obta ining work and resi –
dence permit for immigrants. Obvi –
ously, another factor for immigrants was impulsive and Romania's accession
to the European Union (January 1,
2007).
• It should be noted that until 2010 emi –
gration from Botosani County was one
masculiniz ing. And this is absolutely
normal, given that most of the men
worked in construction, while women remained in the native community for
household and child care. After 2010,
things are changing; the feminization of migration is taking shape amid the
global economic crisis and high unem –
ployment in the countries of destina –
tion. Gradually decrease employment for men held in the county return to
former workers in the construction sector and industry, while the house –
keeping women kept looking and is minimally affected.
• Nationally, Botosani county stands by avoiding the phenomenon disastrous
demographic decline (compared with
counties, Teleorman, Hunedoara, etc.),
demographic strength of traditional
structures with a high birth rate, has blurred the demographic trends and
decreased vitality of massive migration.
However, consideration should be given
greater attention from officials in the county
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

124

INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES
Totuși, trebuie să se acorde o mai mare
atenție din partea oficialităților din județ în
ceea ce privește reducerea fenomenului de
emigrație a populației. Partea estică a jude-
țului fiind deja supusă unei ușoare îmbătrâniri
și devitalizări, care poate conduce, pe termen lung la depopularea teritoriului. in terms of reducing the phenomenon of
emigration of the population. The eastern part
of the county is already subject to a slight
aging and dieback, which can lead to long –
term depopulation territory.

Bibliografi e/Bibliography:
1. BUNDUC P. Câteva efecte el migrației tinerilor din județul Botoșani . În: Ghid metodologic
(științifico -practic) pentru cadrele didactice și elevi/studenți „Migrația și consolidarea
dialogului intercultural” 2014, Chișinău, Liceul Academiei de științe a Moldovei , p.217-
222. ISBN 978-9975-51-515-3.
2. CLIPA C. Globalizarea și Migrația Forței de muncă din România. În:Analele Științifice ale
Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași : Științe Economice, 2005 vol.50-51, p.91-97.
3. DIMITRIU R., MUNTELE I., MARCU S., DIMITRIU A. Migrațiile internaționale ale
populației din Moldova. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013,
p.120. ISBN 978-973-703-845-6.
4. DIMITRIU R., UNGUREANU A. Anul viitor acasă – studiu asupra migrațiilor economice
internaționale ale populației din Depresiunea Neamțului . Iași: Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007, p.102. ISBN 978-973-703-237-9.
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

125

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
004.42

ALGORITM OPTIMAL PENTRU
PROBLEME DE OPTIMIZARE
CU RESTRICȚII SPECIALE

Dr. Eugeniu GÂRLĂ, ASEM
e-mail: eugeniugarla@yahoo.com

În acest articol , este analizată o clasă de
probleme de optimizare neliniară cu res tricții
speciale, se propune o metodă directă de
rezolvare pentru problema auxiliară, pentru
care este calculată complexitatea, se evaluea –
ză numărul maxim de operații elementare, este
descris algoritmul optimal pentru efectuarea
calculelor numerice. În studiu, se construiește un algoritm optimal de rezolvare a problemei
auxiliare a modelului PG, complexitatea
acestui algoritm este O(nm
2, N), numărul de
operații elementare este minimal. Matricea
supusă inversării nu depinde de dimensiunea problemei n și are permanent dimensiunea
constantă – m × m, m << n . Astfel, modelul
PG este absolut funcțional și, practic, „imun”
la dimensiunea problemei de optimizare.

Cuvinte -cheie: complexitatea al gorit –
mului, metode de optimizare
JEL: C0, C6

1. Considerații generale
În lucrul cu structuri de date, metode de
optimizare, se folosesc modele complexe care
presupun un consum foarte mare de resurse
pentru rezol vare. Există mai mulți algoritmi
de rezolvare a uneia și aceleiași probleme și
atunci ar tre bui să se stabilească algoritmul
care este mai performant. Se impune astfel a
găsi o măsură a gradului de performanță sau de eficiență al algoritmilor. Două criterii
stabilesc măsura performanței unui algoritm:
timpul în care se obține soluția problemei și
spațiul de memo rie utilizat pentru obținerea 004.42

OPTIMAL ALGORITHM FOR
OPTIMIZATION PROBLEMS
WITH SPECIAL RESTRICTIONS

PhD Eugeniu GÂRLĂ, ASEM
e-mail: eugeniugarla@yahoo.com

The present paper analyses a class of
nonlinear optimization problems with special
restrictions, we propose a direct method for
solving the auxiliary problem, for which we
calculate complexity, we also assesses the
maximum number of elementary operations
and describe the optimal algorithm for per –
forming numerical calculations. The study
builds an optimal algorithm for solving the
auxiliary problem of PG model; the com –
plexity of this algorithm is O(nm2, N), the
number of elementary operations is minimal.
Matrix inversion does not depend on the size
of problem n and always has constant size –
m × m, m << n. Thus, the model PG is fully
functional and practically “immune” to the
size of the optimization proble m.

Key words: algorithm complexity, opti –
mization methods
JEL: C0, C6

1. General considerations
Complex models are used when wor-
king with data struc tures and optimization
methods; they involve the consumption of a
lot of resources. There are several algorithms
for solving one and the same problem and
then there should be settled an algorithm that would be more efficient. It is therefore
necessary to find a measure of performance
or efficiency of algorithms. Two criteria
establish the mea sure of performance of an
algorithm: the time during which the solution
of the problem is found and the memory
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

126

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
ei. Dintre cele două resurse de calcul, spațiu
și timp, cel mai des, cea critică este timpul de
execuție. Ana liza acestor parametri de
eficiență a algo ritmilor este cunoscută sub
numele de ana liza complexității algoritmilor.
În majori tatea algo ritmilor, volumul
resurselor necesare de pinde de dimensiunea
problemei de rezolvat – n. Funcția 0f, care
dă ordinul de mărime al numărului de operații
elementare și implicit al timpului de execuție,
se va nota cu ()0fn , iar algoritmul respectiv
este notat ()() 0Of n . Această notație
comportă un caracter asim ptotic și determină
o clasificare a algoritmilor după ordinul de
complexitate. Un algoritm cu
()()()0 , ) f n On se numește liniar, cu
()2On – pătratic, cu ()3On – cubic, cu
()kOn – polinomi al, cu ()2nO – exponențial.
Nici algoritmii exponențiali, nici cei polino –
miali cu grad mare nu pot fi utilizați în
practică. De aici, algoritmii aplicabili pentru
probleme de dimensiuni mari sunt doar cei din
clasa ()kOn (k<< n), a căror durată de
execuție se consideră rezonabilă. Se cere
menționat că, pentru dimensiunea mare a
problemei, performanța hardware este insufi –
cientă, mai esențială fiind îmbunătățirea ordi –
nului algoritmului. La general, nu există nicio
formulă universală pentru determinarea com –
plexității. Aceasta se face de la caz la caz,
ținând cont de particularitățile problemei.
Pentru cele ce urmează: diferiți algoritmi care
soluționează aceeași prob lemă formează clasa
algoritmilor; operația cea mai des repetată se
numește operația de bază, iar determinarea
teoretică a numărului de repetări permite ale-
gerea celui mai bun algoritm; algoritmul optimal este acel algoritm care efectuează cel
mai mic numă r de operații de bază dintre toți
algoritmii clasei sale; o tehnică cunoscută de space used to obtain it. Of the two calculation
resources, space and time, most often, the
runtime is critical. The analysis of these
efficiency parameters of the algorithm is
known as the complexity of the analysis
algorithms. In most algorithms, the amount of
resources needed depends on the size of the
problem to be solved – n. Func tion 0f,
which gives the size of the number of
elementary operations and the execution time,
shall be noted as ()0fn , while the respective
algorithm is noted as ()() 0Of n . This nota –
tion has an asymptotic character and deter-
mines a classification of algorithms by order
of complexity. An algorithm with
()()()0 , ) f n On is called linear with
()2On – quadratic, with ()3On – cubic,
with ()kOn – polynomial with ()2nO –
expo nenttial. Neither the exponential
algorithms, nor the polynomial with high degree can be used in practice. From here,
algorithms appli cable to large problems are
just of the class
()kOn (k<<n), whose
execution time is considered reasonable. It is
worth mentioning that for the large size of the
problem, the hardware performance is
insufficient, more essential being the impro-
vement of the algo rithm order. Generally,
there is no universal formula for determining
the complexity. This is done from case to
case, taking into account the peculiarities of the problem. For the follo wing: different
algorithms that solve the same problem form
the class of algorithms; the most often
repeated operation is called basic operation;
the theoretical determination of the number of
repetitions allows selecting the best algo-
rithm; the optimal algorithm is the one that
performs the smallest number of bas ic
operations of all algorithms for its class; a
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

127

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
rezolvare a recurenței complexității este
metoda iterației, care transformă recurența în
sumă de termeni dependenți doar de n și
condițiile inițiale, iar suma, la rându- i, se
obține, deseori, prin operația de logaritmare;
sunt utile relațiile : well-known technique in solving recurrence
iteration complexity is the method of itera –
tion, that converts recurrence in the sum of
terms dependent only on n and initial
conditions, while the sum is obtained through
the logarithm operation; in this respect the following relations are useful:

lim0;2k
nn
n=→∞ ( ) (2 )knnΟ ⊂Ο ,

la calcularea complexității modelului con tează
doar ordinul superior al operațiilor efec tuate în
procesul algoritmizării, deci, se reține doar
termenul care crește cel mai repede odată cu
creșterea lui n, deoarece acest ter men are
impactul cel mai mare asupra tim pului de
execuție sau al spațiului ocupat al imple-
mentărilor algoritmului, ceilalți termeni deve-
nind neglijabili pentru valori mari ale lui n;
pentru operația de multiplicare a două matrice
pătrate, complexitatea este ()3On , respectiv,
pentru înmulțirea a două matrice drep-
tunghiulare (una m × l , alta l× n), este
() O mln ; inversarea matricială nu este mai
complexă din punct de vedere al numărului de
operații decât înmulțirea de matrice; frec-
vent se cere parantezarea optimală a produsu-
lui de matric e 12 …n AA A× ×× de dimensiuni
0 11 2 1 , , …,nn d dd d d d− ×× × pentru care nu-
mărul total de operații elementare s ă fie
minim, în particular, parantezarea optimală se
rezolvă pornind de la dreapta spre stânga: fie
1()An m× , 2()Amm× , 3()Am n×,4( 1)An×,
atunci, pentru produsul 3()Am n×Π,4( 1)An×,
se vor efectua înmulțiri și adunări respectiv while calculating the model complexity only
higher order operations counts, that are carried
out in the process of algorithmisation, therefore
having retained only the term which has the
fastest growth together with the growth of n,
because this term has t he largest impact on
execution time or space occupied in the
implementation of the algorithm, the other
terms becoming negligible for larger values of
n; for the operation of multiplication of two
square matrices, the complexity is ()3On , res-
pectively, for the multiplication of two rectangular
matrix (one m × l, another l ×n), is () O mln ;
matrix inversion is not more complex in terms of
the number of operations than multiplication of
matrices; frequently requires bracketing of
optimal product matrix 12 …n AA A× ×× of size
0 11 2 1 , , …,nn d dd d d d− ×× × for the total num ber
of elementary operations to be minimal, in
particular, bracketing optimal solved from right
to left: let , 1()An m× , 2()Amm× , 3()Am n× ,
4( 1)An×then the product 3()Am n×Π,
4( 1)An×, will per form multiplication and con-
gregation like
→2nmm×× − ,

pentru produsul 2()Amm×Π3()Am n×Π
4( 1)An×, se vor efectua înmulțiri și adunări
respectiv → 2nmm×× − +2mmm××− , for product 2()Amm×Π3()Am n×Π4( 1)An×,
will perform multiplication and gatherings that
→ 2nmm×× − +2mmm××− ,
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

128

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

în rezultat per total, pentru produsul resulting in overall product for product
1()An m×Π2()Amm×Π3()Am n×Π
se vor efectua înmulțiri și adunări respectiv will perform multiplication and sums respectively

→ 2nmm×× − + 2mmm××− +2nmn×× − .
2. Modelul de optimizare
Problemele de optimizare neliniară, în
control optimal și economie, sunt probleme
de valori extreme cu condiții suplimentare, caracterizate prin aceea că numărul varia –
bilelor este foarte mare. Este bine cunoscut
faptul că majoritatea modelelor de optimizare operează cu inversa pentru unele matrice.
Dacă
inversa s -ar afla, atunci soluția s -ar găsi
în urma unor operații matematice elementare,
dar efortul de calcul necesar inversării este
foarte mare, există enorme probleme de
stabilitate, totodată, nu există soluția în formă
analitică, de aceea, majoritatea metodelor
sunt metode iterative, adică de la iterație la
iterație se construiește consecutiv itatea 2. The optimization model
Nonlinear opti mization problems, as
well as those in opti mal control and economy
are matters of extreme values with additional
conditions, characterized in that the number
of variables is very high. It is well known that
most opti mization models operate with the
reverse for some matrix. If the reverse is
found out, then the solution would find the
following basic mathematical operations, but
the calculation effort required for reverse is
very high; there is enormous stabi lity issues,
while there is no solution in analytical form,
therefore, most methods are iterative
methods, i.e. iteration to iteration builds the following sequence

()()()()01 1, , , ,k kkfx fx fx fx−+≥…≥ ≥ ≥ ≥…
1
kk
kk xx p α+= + ,

unde kα– număr, kp – vector,
iar procesul de calcul se încheie, dacă dife –
rența dintre două valori consecutive ale lui x
satisfac inegalitatea 1 , kkxx εε+< ││─ –
număr mic dat, iar iterația aici incluzând rezolvarea problemei auxiliare – problemă –
cheie, de care depinde esențial și eficiența
problemei inițiale. Pornind de la aceste
considerente, cercetările făcute de autor [1]
s-au axat pe ideea selectării claselor d e pro-
bleme de dimensiuni mari, care determină
niște cazuri particulare, dar care acoperă o
mare parte din problemele practice și pentru
care, totodată, pot fi propuse scheme eficiente
de calcul numeric. Fie problema inițială de
optimizare neliniară în forma (modelul PG )
where kα– number, kp – vector,
and the calculation process ends, if the
difference between two consecutive values of
x satisfy the inequality 1 , kkxx εε+< ││─
– given small number and iteration here
including ancillary problem solving – key
issue, and effectiveness which depends
heavily on the initial problem. Based on these
considerations, the research made by the author [1] focused on the idea of selecting
classes of large problems that causes some
cases, but covering much of the practical pro –
blems and which also may be the proposed
effective numerical computation schemes.
Whether the initial nonlinear optimization
problem in the form (model PG )

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

129

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
min )(xf (1)
( ) 0, 1, …..(2)
0 ,i 1, ……(3)j
iigx j m
xa n= =≤≤ =,
problema auxiliară ( PA) în model este o
problemă de programare pătratică cu matrice
unitară the auxiliary problem ( PA) in the model is a
quadratic programming problem with unitary matrix

() ( )2
1( ) 1/2 , min f p p d p = + (4)
Hp h=, H=




mn mn
h hh h
…… ………….. ………. ……………. ……….
11 11
(5)
0 , 1, , .iip ai n≤≤ = … (6)
unde()() , j fxg x , – funcții de x, continue,
împreună cu derivatele lor, d,h – vectori, H –
forma matricială a restricțiilor Jacobianului
(2), în care ()()' jjhx g x≡ , însemnând
derivata, iar componenta i a gradientului
()jhx , notată respectiv cu – jih. Nu se dis –
tinge aici separat cazul unui sistem de ecuații
neliniare, la fel nu se abordează în detalii
condițiile necesare de extremum, convergența
modelului PG, ca atare, stabilitatea soluției,
problema acumulării erorilor, tehn icile com-
puteriale etc. (pentru rezultate teoretice și
practice a se vedea, de exemplu [3;1]). În
continuare, se examinează doar complexitatea
modelului, în speță a celei mai dificile ope –
rații – complexitatea problemei auxiliare ,
celelalte operații ale modelului nefiind esen –
țiale ca timp și spațiu. Trebuie să se remarcate
că, în (2), se presupune mn<< , altfel spus,
restricții de tip “ =“ sunt foarte puține,
adevărata dimensiune mare a problemei
depinzând esențial de n. Pentru (2)-(3) se
definește operatorul de proiecție: where ()() , j fxg x – functions of x, con –
tinue along with their derivatives, d, h – vec-
tors, H – matrix form of Jacobean restric –
tions (2) where ()()' jjhx g x≡ meaning
the derivative and the gradient component i of
gradient ()jhx , denoted respectively with jih.
We cannot separately distinguish here a
system of linear equations, the same does not
address in detail the conditions necessary of
extremum, PG convergence model, as such,
the stability of the solution, the problem of
accumulati on of errors, computer techniques
etc. (for theoretical and practical results see,
for example [3, 1]). Next, we shall examine
the complexity of the model and in case of
the most difficult operations – Auxiliary
complexity of the problem, other operations of the model is not essential as time and
space. It should be noted that in (2), it is
assumed that
mn<< , in other words, res –
trictions type “=” are very few true size of the
problem depends essentially on n. For (2) –
(3) is defined the projection operator:
()1 ,TTP G GG G−=

care alcătuiește matricea de proiectare din
restricții după un algoritm stabilit. Operatorul which forms the matrix design of restrictions
set by an algorithm. The operator P has a
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

130

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
P are o serie de proprietăți remarcabile, fapt
pentru care, deseori, constituie metoda de
bază a rezolvării problemei auxiliare. Dar în
cazul problemelor de dimensiuni mari exami –
nate aici, dacă s -ar proceda frontal, atunci în
G s-ar include și restricțiile paralelipipedice
de tip „≤„ fapt ce -ar îngreuna la maximum
inversarea lui ()1TGG−
, matrice de dimen siuni
foarte mari( ) 2, 2mn mn+× +× . Pentru ope –
ratorul de proiecție al modelului PG, însă, s -a
reușit reducerea inversării la calculul matricei number of remarkable properties, for which
often constitutes the basic method of
auxiliary problem solving. But if large issues
examined here, if you would proceed front,
then it would include restrictions rectangular
type “ ≤” which would make it more dif ficult
to reverse of ()1TGG−
than his very large
matrix ( ) 2, 2mn mn+× +× . Operator PG
projection model, however, has managed to reduce to calculation matrix inversion

()11 TR HH−−= ,

unde H este compusă doar din restricții de
tip “ =“ – matrice bandă, iar restricțiile de tip
„≤„ se iau Hîn considerare adăugând în H
o coloană după o formulă, sau scoțând din
H o coloa nă conform unei formule similare,
altfel spus, s -a demonstrat că luarea în consi –
derare a unei restricții în procedura de optimi –
zare echivalează cu adăugarea unei coloane
sau cu scoaterea coloanei respective din ma –
tricea restricțiilor de tip “=“. Pentru problema
auxiliară, s -a demonstrat că la pasul kexistă:
întotdeauna o direcție p nenulă: where H is composed only of restrictions type
“=” – matrix tape and restrictions of “≤” are
H considered adding to H a column after the
formula, or taking out from H a column
according to a formula similar, in other
words, it was shown that consideration of a restriction optimization procedure is equi –
valent to a column or removing restrictions
that column matrix type “= ”. For the auxiliary
problem, it has been demonstrated that in step
k there is:
always a non -null p direction:
()()1 –k kk kp p IPp d α+= −+

• formulă de calcul al multiplicatorilor
Lagrange : • calculation formula of Lagrange multipliers :

{}() , mj k T
k jkipd H λλ+= ++
• soluție după un număr finit de pași
≤ N, N – constantă
• numărkα, găsit după o formulă analitică
• metodă de inversare a ()THH .
Pentru evitarea calculării excesive a
()1THH−
, în procesele iterative, se aplică
frecvent formula generală de recurență a lui
Woodbury, sau cazul particular al acesteia – • solution after a finite number of steps ≤ N,
N – constant
• number αk, found after an analytical formula
• method of reverse of()THH .
In order to avoid calculating excessive
()1THH−
, in iterative processes frequently
applied a common recurrence formula of Woodbury, or the particular case of it –
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

131

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
formula Sherman -Morrison cu modificații,
care permit calcularea inversei noii matrice,
la care s -a adăugat o coloană (vectorul jH) și
un rând (vectorul T
jH), fără a purcede la
inversarea acesteia, ci folosind matricea
inițială 1R−și operația produsului vectorial.
3. Rigurozități matematice
Rigurozitățile modelului de optimizare
au la bază următoarele considerente.
3.1. Fie 0
kp punctul inițial, care satis –
face condițiile (5) – (6) și jhliniar indepen-
denți. Având în vedere specificul restricțiilor
problemei inițiale se presupune că un astfel
de punct 0
kpde fiecare dată există, mai mult
decât atât, deoarece n >> m , la fiecare pas se
pot lua în considerare toate m restricții de tip
“=“, iar cele de tipul „≤„ se iau în evidență
conform alg oritmului descris mai sus. După
cum s -a menționat, matricea G va conține, în
rândurile corespondente restricțiilor de tipul
“=“, doar ±1 sau 0, ceea ce sugerează idei de
simplificare la calcularea operatorului de
proiecție P. Cu adevărat, dacă, de exemplu, o
componentă pj0
k a vectorului p0
k iese la
suprafață, adică 0 0jkp=, bunăoară (aici și
în continuare, cazul0 jk ipa= , se examinează
analogic), atunci aceasta echivalează cu
fixarea coloanei respective j în matricea H,
corespunzătoare restricțiilor de tipul “=“. formula Sherman -Morrison with modi –
fications that allow the calculation of the
inverse of the new matrix to which w as added
a column (vector jH) and a row (vector T
jH
) without proceeding to its reverse, but using
the original matrix 1R−and vector product
operation.
3. Mathematical rigors
Stringencies of the optimization model
are based on the following considerations.
3.1. Let 0
kp be the starting point, satisfying
the conditions (5) – (6) and jhlinearly inde –
pendent. Considering the specific restrictions
of original problem, supposedly such a point
0
kp every time there is more than that, since
n >> m, every step can consider all m
restrictions of “=” and those of type “≤” are
taken out acco rding to the algorithm
described above. As mentioned above, the
matrix G will contain in the corresponding
rows restrictions of the type “=” only ± 1 or
0, which suggests ideas to simplify the
calculation of projection operator P . Indeed,
if, for example, a component p j0
k of vector p0
k
comes out, that is 0 0jkp=, for example
(here and hereinafter, the case 0 jk ipa= is
examined analogue), then this is equivalent
to determining that column j of the matrix H,
corresponding to restrictions such as “=”.
11 1
1………………..0………………………………
…………………….0…………………………………..
………………..0………………………………n
m mnhh
hh


=H (7)

Pentru aceasta , este suficient să com –
parăm operatorii de proiecție respectivi PL,
PL-1. PL-1 corespunde matricei
1 , 1, 1 , 1, , , , , () , , L L Lj Lj L n HH HH H− −+……═ în
care lipsește exact coloana j, iar P L matricei
(5) și care va avea coloana respectivă For this reason it is sufficient to
compare the respective projection operators
PL, PL-1. PL-1 corresponding to matrix
1 , 1, 1 , 1, , , , , () , , L L Lj Lj L n HH HH H− −+……═
where it misses column j, while PL of matrix
(5) and that will have the respective column
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

132

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
alcătuită din 0. La fel și întreaga ( PA) arată
respectiv composed of 0. Similarly, the entire (PA)
looks as follows

() ( )2 1/ 2 :k Lk min z p H p h −=║║
() ( )2
1 1/ 2 :k Lk min z p H p h− −=║║ .

Altfel spus, se efectuează succesiv
trecerea de la o problemă de minimizare la
alta cu o unitate mai mică a dimensiunii
(subspațiu), adică trecerea restricției în rândul
celor pasive a echivalat cu apariția coloanei
din 0 în (7). Având P L calculat în acest mod și
micșorând cu mult dimensiunea matricei inițiale se poate găsi un nou punct
In other words, sequentially is performed
the switch from one problem to another with
a smaller unit size (subspace), that is passage
of restriction among those liabilities
amounted to 0 in appearance of the column
(7). With P L calculated in this way and
reducing a lot the initial matrix size can find a new point

()0 0 '0
11 () –o
k kk L kp p I Pf p α+= − (8)
care este desemnat drept inițial și cu care se
procedează analogic. Situația se schimbă, dacă, la un moment dat, o deplasare din
punctul inițial este imposibilă, cu alte cuvinte,
s-a atins min. Atunci se pot formula urmă –
toarele condiții necesare pentru extremum,
referitor la problema (4) – (6), pe componente
that is designated as the original and proceed
with the analogue. The situation changes if, at a given moment, a shift of the starting point is
not possible, in other words, it has reached
min. Then the following conditions can be
formulated for the extremum, on the problem
(4) – (6), on components

{}() {}'
1, , ( ) 1jo T mj
k Lj k k fp H λλ+ 
= − −…− − , (9)
λi
k – multiplicatorii Lagrange sunt
împărțiți în două grupuri: λk = (λ1
k… λm
k ), cei
ce corespund restricțiilor de tip “=“, pentru care semnul nu contează și restricțiilor „≤ „ și
cei care se deduc din (9) după formula :
λi
k – Lagrange multipliers are divided
into two groups: λ k = (λ1
k… λm
k ), those
corresponding to restrictions of type “=”, to
which the sign does not matter and
restrictions “≤” and those which are deducted
from (9) by the formula :
(){}()'0
1, , mj T
k k Lj kj
fp Hλλ+= + . (10)
Dacă toți λm+j
k sunt nenegativi, atunci
s-a găsit soluția pentru (4)- (6), în caz contrar,
dacă cel puțin unul din aceștia, de exemplu
λm+j
k, care corespunde00jkp=, este negativ,
atunci se efectuează operația inversă, în
matricea H se readuce coloana j și se
construiește deja operatorul de proiecție PL+1, If all λm+j
k are non -negative, then we
found the solution for (4) – (6), otherwise, if
at least one of them, for example λm+j
k, which
corresponds to 00jkp= is negative, then is
performed the inverse operation, in matrix H
is brought back the column j and projection
operator PL+1 is build, following the same
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

133

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
urmând aceeași procedură de calcul a min în
noul subspațiu.
3.2. Este ușor de dedus că αo
k din (4)-(6)
are următoarea formulă analitică de calcul procedure for calculating the new subspace
min.
3.2. It is easy to deduce that αo
k from
(4-(6) has the following analytical formula
()() ( ) ( )()() ( )0 '0 0 '0
11 ( / 0, / 0,1)jjo
k jk L k jk j L k m i n p IPfp p a IPfpα= − >−− < , (11)
parcurgând toți j=n,1. Evident că cel puțin
pentru componenta j, pentru care 0mj
kλ+< a
vectorului()'
1 )0()LkIPfp− , este posibilă o
direcție nenulă, deoarece produsul
componentei j a vectorului unitar
() 0, 1..,0e= … cu această componentă va fi:
()()'0
1 0( jmj
Lk kIPfp λ+−− = − > .
Suplimentar, se observă ușor că 0o
kα>,
deoarece valoarea 0o
kα= a fost exclusă
pentru componenta pentru care00jkp=.
3.3. Fie J(p0
k) mulțimea de indici
pasivi. În noul punct p0
k+1, valoarea funcțio-
nalei f1 strict va descrește, iar mulțimea
indicilor J(p0
k+1) va include strict mulțimea
J(p0
k). Aceasta înseamnă că min, în noul
subspațiu, va fi atins în mod obligatoriu,
deoarece mulțimea J nu se poate lărgi la
infinit, ceea ce demonstrează că, cel mult în
Npași, procesul de lărgire a mulțimii de
indici se va întrerupe. Astfel, se observă lejer
că schema generală de rezolvare conține o
singură operație matematică complicată și
voluminoasă în calcule numerice – alcătuirea
operatorului de proiecție PL, în care intră
operația de inversare a matricei ()1T
LLHH−.
Pornind de la specificul restricțiilor problemei inițiale, schema generală de rezolvare poate fi
eficientizată în continuare, în primul rând,
prin evitarea operației de inversare a matricei
()1T
LLHH− la fiecare iterație, utilizând
formul e de recurență din algebra liniară.
Pentru aceasta, este suficient de reprezentat
R L sub forma going through all j= n,1. Obviously, at least
for the component j , where 0mj
kλ+<of the
vector ()'
1 )0()LkIPfp− is possibly a non-
zero direction because the product of
component j of the unit vector
() 0, 1..,0e= … with this component will
be: ()()'0
1 0( jmj
Lk kIPfp λ+−− = − > .
Additionally, it is easy to notice that 0o
kα>,
as the value 0o
kα= was excluded for
component for which 00jkp=.
3.3. Let J(p0
k) be the crowd of passive
indices. The new point p0
k+1, the functional
value f1 will strictly decrease, and the crowd
indices J(p0
k+1) will include strict set J(p0
k).
This means that min in the new subspace will
necessarily be achieved, as set J cannot
expand indefinitely, which demonstrates that in at most N steps the process of set enlar-
ging of indices will pause. Thus, there is a
general scheme for resolving a single mathe –
matical operation which is complicated and
full of numerical calculations – P
L projection
operator composition into that contains the
matrix inversion operation ()1T
LLHH−. Star –
ting from the specific restrictions of the initial
problem, the general scheme of solving the
problem can be streamlined further, primarily
by avoiding matrix inversion ()1T
LLHH−at
each iteration operation, using recursion
formulas from li near algebra. For this, it is
sufficient to represented R L in the form
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

134

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
,1 ,1 , , ,TT
L L L Ln Ln R HH HH= +…+

de unde rezultă imediat că orice permutare a
coloanelor în R L nu schimbă această matrice.
fie acum că se adăugă o coloană în HL, anume
HL,j , notat () 1, ,, L L LjH HH+= . Atunci from which results immediately that any per –
mutation of columns in R L does not change this
matrix. Event that now is added a column in H L,
namely HL,j, noted () 1, ,, L L LjH HH+= . Then
1 ,, TT
L L L Lj LjR HH H H+= + .
Aplicând acum pentru cazul particular
R L+1 formula generală se obține : So, applying for the particular case R L+1
the general formula, is obtained :
1 1 1 11 1
1 , 1, 1, , 1 () 1 TT
L L Lj L Lj L Lj Lj L R R HR H R H HR− − − −− −
+ ++ += +− .
Analogic, la scăderea din H L+1, a
coloanei H L,j: Analogically, decreasing from of H L+1
the column H L,j:
1 1 1 11 1
1 , 1, 1, , 1 () 1 TT
L L Lj L Lj L Lj Lj L R R HR H R H HR− − − −− −
+ ++ += +− .
Сa rezultat, excelenta formulă recurentă
din algebra liniară își găsește locul cuvenit în
schema de optimizare sporind eficiența
algoritmului de minimizare și evitând
operația de inversare. Atunci însă, când
inversarea este inevitabilă, bunăoară, la prima
iterație, sau la acumularea erorii de calcul după un anumit număr de pași, în ipoteza că
funcțiile ce figurează sunt derivabile până la
ordinul doi inclusiv, fapt ce i mplică practic și
simetria matricei
T
LLRR= , schema de
optimizare poate fi dezvoltată în continuare.
Pentru astfel de matrice, în algebra liniară
există metode de inversare și mai eficiente, cu
economii esențiale de memorie operativă și
volum de operații elementare. De exemplu,
metoda lui Cholesky permite descompunerea
RL în produs de două matrice triunghiulare,
una superior triunghiulară și alta inferior
triunghiulară T
L LLR SS= , cu inversarea prin
factorizare a uneia din e le.
3.4. Foarte des în model se formulează
problema de extremizare pe subspațiu în
forma (4)-(5). Minimumul pentru (4) -(5) se
obține dintr -un pas. Într- adevăr, dacă punem As a result, the excellent formula recur –
ring from linear algebra finds its rightful
place in the scheme of increasing efficiency
optimization a lgorithm for minimizing and
avoiding reversal operation. Then, when the
reversal is inevitable, for example, at the first
iteration, or at the accumulation of error calculation after a certain number of steps,
assuming that the functions contained are
differentiable up to order two inclusive,
which basically involves matrix symmetry
T
LLRR= , the optimization scheme can be
further developed. For such a matrix, in linear algebra, there are reversal methods even
more efficient, with essential memory savings
and volume of elementary operations. For example, the Cholesky method of decom –
position R
L in product of two triangular
matrices, one upper and one lower triangular
T
L LLR SS= reversing through factorization
of one of them.
3.4. Very often in the model is formu-
lated a problem of extremity in the form of
(4)-(5). The minimum for (4)-(5) is obtained
in one step . Indeed, if we have
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

135

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
()()1 , TTP H HH H x I P p−= = − , I –
matrice unitară și ()0 x x I Pp=+− în
(4)-(5), atunci derivând după p și luând în
considerare proprietățile lui P, se obține în
coordonatele inițiale ()()1 , TTP H HH H x I P p−= = − , I –
unitary matrix and ()0 x x I Pp=+− in
(4)-(5), then when derived after p and taking
into account the properties of P can be
obtained in the initial coordinates
()()( )()()()'' '
11 0 f xf IP p IP p IP x d= −= −= − + ,
adică namely
()()'
1 0 10 x x I Pf x−= − − ,
iar pe de altă parte, utilizând metoda gradien –
ților conjugați pentru problema formulată
după primul pas, vom avea la fel iar pe de altă parte, utilizând metoda gra –
dienților conjugați pentru problema formulată
după primul pas, vom avea la fel
()()'
1 0 10 x x I Pf x−= − − ,
de unde rezultă afirmația enunțată.
4. Complexitatea algoritmului
Din cele demonstrate, rezultă că opera-
ția de bază este calcularea matricei P,
dimensiunile acesteia fiind date de hence the stated statement.
4. The complexity of the algorithm
From the above mentioned results that
the basic operation in calculating the matrix
P, its size is given by


×nnP=



×mnHTx(

×nmHx



×mnHT)-1x

×nmH. (12)
În procesul de calcul , însă, se profită
din plin de descompunerea lui P în produs de
matrice, efectuând succesiv de la dreapta spre
stânga operația de înmulțire a matricei la vec-
tor, numărul operațiilor elementare micșo-
rându-se simțitor. Pe lângă acest mare
avantaj, mai există cel legat de stabilitate, deoarece anume operația inversării matricei
generează multă instabilitate. Or, matricea
supusă inversării are dimensiuni constante și
mult mai mici, comparativ cu cele care se
înmulțesc. În prealabil, se cuvine subliniat că,
pentru calcularea produsului matricei
()THH , se vor utiliza 2(2 1) mn××− operații
elementare. Mai sus, s -a arătat că, pentru
multiplicarea a 4 matrice, parantezarea
optimală se face prin 2nmm×× − +
2mmm××− +2nmn×× − înmulțiri și adu –
nări, ori componentele lui P din (12) au exact In the process of calculation however, is taken
full advantage of the decomposition of P into
the matrix product performing sequentially from the right to left matrix multiplication
operation of the vector, the number of
elementary operations decreasing signify –
cantly. Besides this big advantage, there is one related to stability, because onl y matrix
inversion operation generates more insta –
bility. Or, matrix subject to inversion is
subject to constant and much smaller
dimensions compared to those that are multiplying. Initially, it should be noted that
for the calculation of the matrix produc t
()THH we shall use 2(2 1) mn××− elemen –
tary operations. Above we have shown that,
for multiplying 4 matrixes, optimal bracke –
ting is done by 2nmm×× − + 2mmm××−
+2nmn×× − multiplications and sums, or
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

136

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
aceleași dimensiuni, deci, la minimizarea pe
subspațiu este nevoie de același număr de
operații. Atunci, per tot al, la rezolvarea (PA)
se vor utiliza cel mult the components of P in (12) have exactly the
same size, thus, minimizing the subspace requires the same number of operations . So,
overall, in solving the (PA) will be used at most
N×( 2(2 1) mn××− +2mmm××− +2nmn×× − + (2 1)nm××− ) (13)
operații elementare. Evident N = 1, dacă
restricțiile de tipul „ ≤ „ lipsesc . Din motivele
expuse mai sus în (13), nu se a re în vedere
inversarea matricei, care nu depinde de parametrul n, ci numai de m , aceasta are
permanent aceeași dimensiune constantă –
m × m, m << n, iar complexitatea operației
este O(m
3), totodată, multiplicările la vector
din aceleași considerente au complexitatea
liniară O(mn), echivalentă cu O(n). Atunci
(13), finalmente, poate fi scrisă în forma : elementary operations. Obviously N = 1 if
restrictions of the type “≤” are missing. For
the reasons stated above in (13) is not taken
into account the matrix inversion, which does
not depend on the parameter n, but only m ;
it always has the same constant size –
m × m, m << n and the complexity of the
operation is O(m3), while the vector multipli-
cations of the same considerations have linear
complexity O(mn) , equivalent to O(n) ). Then
(13), finally, can be written in the form
N× 222 42m n mn nmm× ×+××−×−− . (14)
Revenind acum la ( PA), (4)-(6) formal
N depinde de numărul de restricții de tipul
„≤„, dar, deoarece acestea se referă la com –
ponentele variabilei x, urmează că sunt nu
mai mult de 2 ×n și N, în consecință , depinde
de n. La evaluarea lui N, se disting câteva
cazuri. Din c ele menționate anterior, rezultă
că, în problema auxiliară, este rațional de
introdus inițial toate restricțiile, în acest caz,
la pasul k prezintă interes doar situația când
câteva dintre acestea devin pasive, ieșind la
suprafața paralelipipedului. Dacă s e constată
că multiplicatorul lui Lagrange corespunzător
este nenegativ, se îndeplinesc condițiile de
minimum și procesul de calcul numeric s -a
încheiat. Dacă însă multiplicatorul lui La –
grange este negativ, atunci componenta res –
pectivă se readuce în mat ricea H. Important
este că acest proces este monoton, funcționala
descrește de la pas la pas, iar fiecare pas se
termină neapărat după un număr finit de ope –
rații de aflare a minimumului. Aceste conclu –
zii decurg din teorema fundamentală formu-
lată în [5], care demonstrează că opera torul de
proiecție minimizează o formă pătra tică cu Turni ng now to (PA) (4) -(6) formal N
depends on the number of restrictions such as “≤” but because they relate to parts of the
variable x, it follows that there are no less
than 2
×n and N, therefore, depends on n. In
the evaluation of N, there can be distingui –
shed several cases. From the foregoing, it
follows that the auxiliary problem is rational
to introduce initially restrictions; in this case, in step k of interest is only the situation when
some of them become passive, then coming
out to the surface of the cuboid. If it turns out
that corresponding Lagrange multipliers are non-negative, they fulfil the minimum condi-
tions and numerical computation process has
ended. But if the Lagrange multiplier is nega –
tive, then the matrix compon ent is brought
back to matrix H. It is important that this pro –
cess is monotonous, functional, decreasing step by step, and each step necessarily termi –
nates after a finite number of operations of
finding the minimum. These conclusions
arise from the funda mental theorem formu-
lated in [5], demonstrating that the operator
projection minimizes a quadratic form with
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

137

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
matrice simetrică și pozitiv definită în cel mult
n pași. Însă rigurozitățile matematice de mai
sus îmbunătățesc esențial aceste rezul tate, de –
monstrând că, în cazul matricei uni tare, mini –
mumul se atinge dintr -un singur pas, numărul
de operații elementare reducându -se considera –
bil, ceea ce a făcut ca algorit mul elaborat să fie
declarat optimal. Astfel, complexitatea acestui
algoritm se poate scrie sub forma: symmetric matrix and defined positively in
most n steps. But mathematical rigors above
essentially improve these results, demonstra –
ting that in the case of unitary matrix, the minimum is reached in one step, reducing the
number of elementary operations conside rably,
which made the developed optimal algo rithm
to be declared as optimal. Thus, the comple –
xity of this algorithm can be written as:
O(nm2, N). (15)
Suplimentar la aceste afirmații, compo –
nenta respectivă, odată readusă în matrice,
determină multiplicatorul lui Lagrange cores –
punzător să -și păstreze pe întreg parcursul
iterației semnul nenegativ în procesul de cal –
cul, fapt dovedit și de formulele analitice
(10)-(11), ceea ce exclude revenirea a doua
oară la suprafață a componentei respective,
menținând, totodată, valoarea numerică a
acestei componente în interiorul paralelipipe-
dului, grație alegerii adecvate a pasului kα.
Așadar, N ≤ 2×n pentru restricțiile de jos
asupra variabilelor, analogic, aceeași estimare
este valabilă și pentru restricțiile de sus, în
consecință, per total N ≤ 4×n. De observat
comportamentul formării mulțimii de indici
pentru această situație In addition to these statements, the
respective component, once returned to the matrix determines the Lagrange multiplier
appropriate to retain throughout iteration the
mark of non-negative in the calculation,
which has been proven also by analytical
formulas (10)-(11), which excludes returning
a second time to the surface of the respective
component, while maintaining the numerical
value of this compo nent within the cuboid,
through appropriate choice of step
kα. So, N
≤ 2×n for lower restrictions on variables,
analogically, the same estimation applies to
the above restrictions, consequently, overall
N ≤ 4×n. The observed trend in setting of
indices for the situation
Jactiv(p0
k){}j , Jpasiv(p0
k){}j,
anume mulțimea indicilor pasivi mereu se
lărgește și includerea este strictă: namely passive indices crowd always broa –
dens and inclusion is strict
Jpasiv(p0
k+1) ⊃Jpasiv(p0
k),
proces care poate dura numai un număr finit de
ori, cumulat cu descreșterea funcționalei,
aceasta înseamnă că mulțimile de indici J(p0
k)
nu se pot repeta, ca rezultat – convergența
algoritmului rezolvării problemei auxiliare într –
un număr finit de operații .
5. Compararea cu alți algoritmi
Desigur, o astfel de evaluare optimală a
comple xității algoritmului PG pornește de la
forma specială a restricțiilor. De aceea, pentru compa rarea cu alți algoritmi, sunt necesare a process which can take only a finite number
of times, combined with decrea sed func –
tionality, it means that the sets of indices
J(p0
k) cannot be repeated; as a result – con-
vergence algorithm in solving the problem in
a finite number of auxiliary operations.
5. Comparison with other algorithms
Of course, such an assessment PG
optimal algorithm complexity starts to form special restrictions. Therefore, comparing it
with other algorithms requires some
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

138

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
câteva generalizări și estimări asimptotice. Este
știut, bunăoară, că pentru problemele de
optimizare de dimensiuni mari, încercarea de a
le rezolva utilizând cea mai populară metodă –
metoda simplex, deseori, se confruntă cu
dificultăți, deoarece numărul de iterații, în
acest caz, creșt e exponențial față de dimen –
siunea proble mei. Ulterior, au fost propuși alți
algoritmi, polinomiali în sensul complexității
[4], dar departe de a fi și funcționali, de aceea,
metoda – simplex rămâne, în continuare, cea
mai des utilizată. Fie în continuare problema
(4)-(6). Algoritmii direcți de rezolvare conduc
la solu ția exactă a sistemului. Metodele directe
aduc sistemul prin transformări de echivalență,
la un sistem particular (diagonal, triunghiular
etc.), care se rezolvă prin metode elementare.
Este cunoscut, la fel, că, în acest caz, com-
plexitatea metodelor directe de rezolvare este
de ordinul O(n3), spre deosebire de cele
iterative pentru care complexitatea este de
O(n2), dar ultimele construiesc doar un șir de
aproximații pentru x, ν=1,2,3,… convergent în
anumite condiții la soluția exactă, iar procesul
iterativ se oprește când aproximația de ordin ν
se încadrează între limitele unei precizii
stabilite inițial, conside rente din care acestea
nu sunt examinate aici. În atare situație, se pot compara doar metode finite de rezolvare.
Creșterea dimensiunii proble mei și trecerea
acesteia în
clasa de probleme de dimensiuni
mari, automat o transformă în problemă foarte
dificilă de rezolvat, în speță la efectuarea
calculelor numerice . De aceea, este foarte
important de propus metode și modele, care ar fi, într -un anumit sens „imune” la dimen siunea
problemei. Desigur că astfel de metode și
modele sunt excepție de la regulă, căci
majoritatea depind esențial de acest „blestem”
al problemelor de optimizare. Mode lul PG este
anume un astfel de caz fericit, iar numărul
minim de operații elementare necesare găsirii
soluției permite declararea acestuia drept
algoritm optimal pentru probleme de opti-generaliza tions and asymptotic estimations. It
is known, for instance, that for large
optimization problems, trying to solve them
using the most popular method – the simplex
method often faces difficulties because the
number of iterations in this case, increases
exponentially compared to the size of the
problem. Subsequently, other algorithms have been pro posed, within the meaning of
polynomial complexity [4], but far from being functional and, therefore, the simplex
method still re mains the most widely used.
Let us consi der the problems (4)-(6). The
direct algo rithms lead to finding the exact
solution of the sys tem. Direct methods bring
equivalence trans formations to the system, to
a particular sys tem (diagonal, triangular etc.),
which are resol ved by elementary methods. It
is also known that in this case, the complexity of direct methods of resolution is of the order
O(n
3), as opposed to the iterative complexity
for which the complexity is O(n2), but the last
build only a number of approximations to x ,
ν=1,2,3,… convergent under certain condi –
tions to the exact solution and the iterative
process stops when the approximation ν
order falls within the limits of accuracy set
initial considerations of which are not exami –
ned here. In such a situation can be compared
only fini shed solving methods. Increasing the
size of the problem and its passage in large
class of problems automatically turns very
difficult problem to solve, namely the nume –
rical calculations. It is therefore very impor-
tant to propose methods and models that would be in some sense “immune” to the
extent of the problem. Of course such methods
and models are an exception, as most depend
essentially on the “curse” of optimization problems. The PG model is exactly a happy
event, and the minimum number of elementar y
operations needed to find its solution allows
the declaration as optimal algorithm for
nonlinear optimization problems with special
Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

139

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS
mizare neliniară cu restricții speciale, numă rul
de operații elementare fiind restrictions, the number of elementary ope –
rations being
4×n ×222 42m n mn nmm× ×+××−×−− . (16)
De menționat că, în cazul când în (4)-(6)
m tinde către n, modelul practic se transformă
într-unul clasic liniar, complexitatea algorit –
mului devenind O(n4). Dacă se compară acest
rezultat cu complexitatea din [4] – un record în
domeniu, dată în forma O(nm5log2m), m,n –
însemnând dimensiunile matricei restricțiilor și
care în condiții similare crește până la
O(n6log2n), se constată o diminuare a comple-
xității pentru algoritmul descris mai sus cu
peste două ordi ne, suplimentar, în algorit mul
construit, se iau în evidență ușor și restric țiile
asupra semnului variabilelor.
6. Concluzii
În studiu, s -a construit un algoritm opti –
mal de rezolvare a problemei auxiliare a mo-
delului PG, funcțional din toate punctele de
vedere. Complexitatea acestui algoritm este
O(nm2, N), dată de (15), numărul de operații
elementare este limitat de (16). Matricea su –
pusă inversării nu depinde de dimensiunea
problemei n, ci numai de m, altfel spus, ma –
tricea inversabilă are permanent aceeași dimen –
siune constantă – m × m, m << n, iar com –
plexitatea operației este O(m3). Pornind de la
aceste evaluări, se poate concluziona că PG
este absolut funcțional și practic „imun” [2] la
dimensiunea problemei de optimizare. It should be noted that if (4)-(6) m tends
to n , the model practically turns into a classic
linear algorithm, the complexity becomes O(n
4). If we compare this result with the
complexity of [4] – a record in this field,
given in the form O(nm5log2m),), m,n –
meaning the matrix dimensions restrictions
and similar conditions of increase up to
O(n6log2n), there is a decrease in the com –
plexity of the algo rithm described above by
more than two orders with additional built in
algorithm that take out easily as w ell as the
restrictions on the sign variables.
6. Concluzions
In the study, we constructed an algo-
rithm for solving the problem of auxiliary
optimal model PG , functional in all respects.
The complexity of this algorithm is O(nm2, N),
given by (15), the number of elementary ope –
rations is limited by (16). The matrix subject
to the reversal of the matrix does not depend
on the size of the problem n, but only by m ,
that is, the inverse matrix that always has the
same constant size – m × m, m << n, and the
operation complexity is O(m3). Based on these
assessments, it can be concluded that PG is
fully functional and practically “immune” [2]
to the size of the optimization problem.

Referințe/References:
1. GÂRLĂ E. Științificitatea strategiilor de dezvoltare economică. Academia de Studii
Economice a Moldovei, 2015, p. 255. ISBN 978-9975-75-762-1.
2. GÂRLĂ E. Model imun la dimensiunea problemei de optimizare, Analele ASEM, Ediția a
IX-a, 2011, p. 255-259. ISBN 978-9975-75-567-2.
3. PSHENICHNIY B. Nonsmooth optimization and nonlinear programming. Pergamon
Press,1978.
4. KHACHIYAN L.G. Polynomial algorithms in linear programming. Computational
Mathematics and Mathematical Physics, volume 20, Issue 1, 1980, pages 53-72.
5. PEARSON J. D. Variable metric methods of minimization. Research Analysis Corporation, McLean, Virginia, 1968.

Revista / Journal „ ECONOMI CA” nr. 3 (97) 2016

140

Bun de tipar 30.09.2016
Coli de tipar 17,63. Coli editoriale 14,27
Comanda nr. 52. Tirajul 10 0 ex.

Tipografia Departamentului Editorial- Poligrafic al ASEM
Chișinău – 2005, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu -Bodoni 59,
tel. 402- 910, 402- 936, 402- 886