ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI LILIA CEBANU GHID METODOLOGIC Chișinău , 201 5 – 2 – CZU 37.091 C 33 Aprobată spre… [621756]

Licență

ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI LILIA CEBANU GHID METODOLOGIC Chișinău , 201 5 – 2 – CZU 37.091 C 33 Aprobată spre… [621756]

Byadmin ianuarie 1, 2024

ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI
INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

LILIA CEBANU

GHID METODOLOGIC

Chișinău , 201 5

– 2 – CZU 37.091
C 33
Aprobată spre editare
de Consiliul Științifico -Didactic al Institutului de Științe ale Educației

Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului : „Paradigme,
metode și tehnici de educație integrală în învățămîntul general ”.

Coordonator științific:
MARIA HADÎRCĂ, doctor în pedagogie, conferențiar cercetător

Recenzenți:
 Victoria Cojocaru – dr. hab., prof. univ ., UST
 Viorica Andrițchi – dr. hab., conf. univ., IȘE
 Rodica Solovei – dr., conf. cercet ., IȘE

Redactor:
 STELA LUCA
Redactor tehnic:
 MARINA DARII
Corector:
 NICOLETA OMBUN

ISBN 978 -9975 -48-083-3. © Institutul de Științe ale Educației, 2015

– 3 – C U P R I N S

Argument …………………………………………………………………………………………… 4
1. REPERE TEORETICE PRIVIND
MANAGEMENTUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE 7
1.1. Activitatea extrașcolară – componentă a educației
nonformale ………………………………………………………………………………. … 7
1.2. Caracteristicile, rolurile și abilitățile manageriale ale
directorului adjunct pentru educație ………………………………… … 13
1.3. Metode și tehnici manageriale de organizare a
activităților extrașcolare ……………………………………………………… … 26
2. REPERE METODOLOGICE PRIVIND
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE 40
2.1. Managementul strategic în organizarea activităților
extrașcolare …………………………………………………………………………….. … 40
2.2. Forme și modele de organizare a activităților
extrașcolare ……………………………………………….. …………………………… … 55
2.3. Parteneriatul educațional – factor decisiv în organizarea
activităților extrașcolare ……………………………… ………………………… 70
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………….. .. 73
ANEXE . INSTRUMENTE DE EVALUARE A PERCEPERII PRIVIND
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Anexa 1 . Chestionar (cadre didactice, manageri) ………………….. 75
Anexa 2. Chestionar (părinți) ……………………………………………………… 77
Anexa 3. Chestionar (elevi) ………………………………………………………….. 78
Anexa 4. Fișă de opinie …………………………………………………………………. 79
Anexa 5. Fișa activităților extrașcolare …………….. …………………….. 80
Anexa 6. Modele de tabele nominale privind organizarea
activităților extrașcolare …………………………………………… 81

– 4 – A R G U M E N T
Problematica educației dobândește în societatea contemporană
noi conotații, date de schimbările fără precedent din toate domeniile
vieții sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ. Educația
depășește limitele curriculumul ui școlar și tinde spre o învățare pe tot
parcursul vieții. Un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur
diversității umane, iar dezideratul educației permanente tinde să
devină o realitate incontestabilă . Astfel, fără a nega importanța
educației de tip curricular, devine to t mai evident faptul că educația
extrașcolară, adică cea realizată dincolo de procesul de învățământ, își
are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității tinerilor.
A miza pe educație reprezintă astăzi modalitatea prin care
societățile moderne își pot asigura dezvoltarea pe termen mediu și
lung. Educația văzută, însă, nu doar ca sistem formal guvernat de reguli
stricte, ci educația ca un proces continuu de învățare, e ducația
„autoadministrată”, educația care se întâmplă nu doar într -un loc
anume, ci care poate să aibă loc peste tot.
Poate că în contextul actual expresia „ Ai competențe, ai parte!”
este mult mai valabilă decât „ Ai carte, ai parte!”.
Achiziția de competențe – cu un întreg arsenal de abilități,
atitudini, aptitudini, valori, cunoștințe – apare tot mai des în discursul
public, în documentele oficiale vizând educația continuă, fie că ceea ce
trebuie făcut pentru a reuși în viitor. Ceea ce se spune nu reprezintă o
noutate, nevoia de a avea un set de instrumente valide cu ajutorul
cărora să reușești în viață. Nou este contextul în care avem nevoie de
acestea. Ce face, astăzi, școala dintr -un om? Ce am vrea să învățăm la
școală? Ce anume ne ajută să învă țăm?
Modelarea, formarea și educa rea omului implică timp și dăruire.
Timpul istoric pe care îl trăim are nevoie de oameni în a căror formație
caracterul și inteligența se completează pentru propria evoluție a
individului.
În școala contemporană , eficiența educației depinde de gradul în
care se pregătește elevul pentru participarea la dezvoltarea de sine și
de măsura în care reușește să pună bazele formării personalității
copiilor, iar aceasta se produce atât în cadrul orelor de curs, cât și în

– 5 – afara lor, ad ică prin activități extrașcolare. Complexitatea finalităților
educaționale impune îmbinarea activităților curriculare cu cele
extrașcolare.
În acest context , învățământul are misiunea de a forma elevii sub
aspect psihointelectual, fizic și socioafectiv, pe ntru o cât mai adecvat ă
integrare socială.
Oricât de importantă ar fi educația curriculară realizată prin
procesul de învățământ, ea nu epuizează sfera influențelor formative
exercitate extracurricular asupra copilului. Rămâne cadrul larg al
timpului libe r al copilului, în care viața capătă alte aspecte decât cele
din procesul de învățare școlară. În acest cadru, numeroși alți factori
acționează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Meseria de învățător/ profesor/ manager/ director adjunct
pentru e ducație/instruire urmărește obiective deosebite: pregătirea
copiilor și adolescenților din punct de vedere academic , dar și
pregătirea lor pentru viață. Schimbările continue care se produc în
mediul social, particularitățile curriculumului, diferențele individuale
între copii, fac ca această muncă să fie concomitent pe cât de
provocatoare , pe atât de solicitantă .
Manageme ntul activităților extrașcolare constă în proiecta rea,
organiza rea, monitoriza rea și utiliza rea unui set de instrumente de
gestionare a relațiilor profesori elevi , pe de o parte, și elevi elevi pe
de altă parte. Acest set de instrumente este pus la dispoziția
învățătorilor și profesorilor pentru a le facilita munca și pentru a -i
ajuta să edifice un mediu de activitate sănătos, reconfortant. Utilizarea
acestor instrumente la clasă urmărește două obiective egal de
importan te:
de a asigura reducerea stresului pe care îl presupune munca în
școală, prin organizarea eficientă a activităților extraș colare și a
relației cu elevii;
de a proteja sănătatea emoțională a copiilor și a le asigura
dezvoltarea armonioasă.
Realizarea acestor obiective este stringentă, dat fii nd faptul că
trăirile emoționale determină un comportament decent, adecvat.
Astfel, cele mai multe dintre comportamentele violente și situațiile de

– 6 – indisciplină persistente în mediul școlar se datorează probleme lor
sferei / vieții emoționale a elevilor .
Prezentul ghid este destinat studenților, masteranzilor,
directorilor adjuncți pentru educație, cărora le propune unele repere
teoretice privind managementul activităților extrașcolare precum și
unele aspecte metodologice referitoare la proiectarea și organiz area
activităților extrașcolare, prin care se urmărește:
combinarea activităților instructive/ curriculare cu un sistem de
activități educative/ extracurriculare;
funcționarea cotidiană , obișnuită a clasei de elevi, astfel încât să
creeze un mediu de învățare eficient prin articularea activităților
extrașcolare la cele școlare;
gestionarea eficientă a situațiilor dificile cu care învățătorii /
profesorii se confruntă , tot frecvent în ultimul timp , în activitate
(comportamente agresive, minciună, neîndep linirea sarcinilor
etc.);
construirea unui mediu educațional prietenos, care să ofere
posibilități de dezvoltare și manifestare fiecărui elev ca
individualitate, personalitate .
Or, activitățile extrașcolare vizează curriculum ul extins, oferind
copilului noi oportunități și situații de învățare. Neavând un spectru al
activităților rig id, impus, activitățile extrașcolare oferă o mare libertate
de construcție a învățării. Activitățile extrașcolare, în general, au cel
mai larg și divers caracter interdiscipli nar, oferă cele mai eficiente
modalități de formare / dezvoltare a caracterului copiilor încă din
clasele primare, deoarece sunt factorii și modalitățile educativ e cele
mai aprecia te, mai accesibil e sufletelor acestora.
Școala, oricât de bine ar fi organiza tă, oricât de bogat ar fi
conținutul curricular pe care îl comunicăm elevului, nu poate satisfac e
sete a de investigare și cutezanță creatoare – trăsături specifice copiilor.
Ei au nevoie de acțiuni care să le extindă lumea lor spirituală, să le
împlinească setea de cunoaștere, să le creeze stări de emoți e profundă ,
descoper ind, apreciind, form ându -și propriile convingeri, atitudini,
comportamente .

– 7 –

1.1. Activitatea extrașcolară – componentă a educației nonformale
Educația nonformală reprezintă ansamblul acțiunilor pedagogice
proiectate și realizate într -un cadru instituționalizat extradidactic sau/și
extrașcolar sub îndrumarea unor cadre didactice specializate. Această
formă a educației completează educația formală/ de bază, căreia î i este
complementară, asigurând o învățare mai mult implicită, practică,
interdisciplinară. Ea se realizează atât sub egida școlii, ca activitate
educativă extracurriculară (cercuri, serbări, concursuri, excursii), cât și
extrașcolar, în instituții special izate în instruirea nonformală (centre, case,
cluburi ale elevilor/studenților, tabere pentru elevi/studenți etc.) și are
menirea să valorifice, prin forme și metode specifice, conceptul de educație
globală ce vizează formarea -dezvoltarea integrală a perso nalității.
Conform Codului Educației al Republicii Moldova activitatea
extrașcolară se încadrează în cadrul învățământului extrașcolar,
realizându -se în afara programului și activităților școlare, prin activități
complementare procesului educațional desfăș urat în instituțiile de
învățământ având menirea să dezvolte potențialul cognitiv, afectiv și
acțional al copiilor și tinerilor, să răspundă intereselor și opțiunilor
acestora pentru timpul liber [ 25, p. 26-27].
Educația nonformală sprijină, direct și indirect, educația formală,
care, deși prin curriculumul școlar țintește formarea unui set de
competențe de bază pentru toți, rămâne totuși tributară învățământului
monodisciplinar, abordat prin discipline academice tradiționale și „școlii
uniforme”. Valoa rea educației nonformale constă în abordarea multi -,
inter – și transdisciplinară a unor domenii de mare interes pentru elev,
fortificarea extracurriculară/ extrașcolară a componentei variative a
învățământului general, contribuția la realizarea transferulu i de
cunoștințe și deprinderi acumulate de copii în școala de bază și la
dezvoltarea unor competențe utile elevului, stimularea interesului și a
motivației cognitive a educabililor pentru formare și dezvoltare personală.
Școala este una dintre instituțiil e sociale ale cărei rezultate
influențează atât evoluția beneficiarilor ei direcți cât și pe cea a
comunității -beneficiarilor indirecți; instituție care oferă servicii
1. REPERE TEORETICE
PRIVIND MANAGEMENTUL
ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

– 8 – educaționale, transmite cunoștințe, dezvoltă abilități, formează
competențe, norme, valo ri recunoscute și acceptate social. Ea funcționează
într-o societate alcătuită din mai mulți factori de educație, care au la
rândul lor o ofertă educațională: familia, autoritățile, organizații
guvernamentale, nonguvernamentale etc.
Activitățile școlii se desfășoară pe două coordonate pedagogice prin:
– activități curriculare;
– activități extrașcolare.
Activitatea extrașcolară ca fenomen educațional prezintă o serie de
particularități și se supune unor exigențe pedagogice specifice pe care noi,
dascălii, trebuie să le cunoaștem și să ținem cont de ele. Ea permite
folosirea eficientă și plăcută a timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieții
asociative, dezvoltarea capacităților de a lucra în grup și de a coopera în
rezolvarea unor sarcini complexe, dezvol tarea voinței și formarea
trăsăturilor pozitive de caracter [ 4, p. 758].
Oricât ar fi de importantă educația curriculară realizată prin
procesul de învățământ, ea nu epuizează sfera influențelor formative
exercitate asupra copilului, în care viața capătă alte aspecte decât cele din
procesul de învățare școlară. În acest cadru, numeroși alți factori
acționează, pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Inițial, ideea activităților extrașcolare era menită să ofere copilului
alternative educației școlare, care necesită un efort intelectual
predominant. Astfel, erau activități care să ofere copilului posibilitatea să
se miște, să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac, să descopere, să
experimenteze. De aceea, aceste activități erau mai mult cercuri destinate
diferitelor hobby -uri (sculptură, aerodinamică, natură, dans etc.). În timp,
însă, varietatea alegerilor a crescut foarte mult și aceste activități au
devenit un supliment al activităților școlare, perceput adesea de către
părinți și copil ca fii nd tot o școală, dar după școală. Activitățile
extrașcolare s -au apropiat mai mult de ideea unor meditații sau a unei
pregătiri suplimentare, a unei perfecționări continue în anumite domenii.
Orice activitate școlară poate deveni extrașcolară prin prelungi rea ei într –
un context exterior școlii. Acesta este un motiv pentru care copilul poate
simți că este prea mult pentru el, că este copleșit de activitățile sale, că este
prea greu sau prea mult.
Punctul de plecare în alegerea acestor activități este întotde auna
ceea ce își dorește copilul, activitățile spre care manifestă interes, pe care
le face cu plăcere, în care se simte în largul său.
Conținutul activităților extrașcolare nu este fixat de programa
școlară, ci este elaborat împreună cu elevii, conform i ntereselor și

– 9 – dorințelor lor. De cele mai multe ori acest conținut poate fi o continuare, la
un nivel mai înalt, a ceea ce și -au însușit elevii în cadrul lecțiilor, dar
uneori ei propun organizarea unor activități din domenii care nu figurează
în planul de învățământ. Adesea , opțiunile lor merg spre activități care
corespund intereselor vârstei lor, spre teme de actualitate, care lasă câmp
larg inițiativei și creativității.
În funcție de vârsta copilului, ei pot aprecia anumite activități, se pot
implica în ele sau pot refuza să participe deoarece li se pare că nu este pe
placul lor sau este prea greu. Este important să ținem cont de vârsta
copilului și să alegem în funcție de posibilitățile acestuia. Un eșec poate
atrage după sine refuzul și chiar o imagine negativă de sine a copilului.
La vârsta școlară, aceste activități pot crește ca și complexitate,
copiii pot participa la cele cu anumite teme, au posibilitatea de a alege, de
a-și exprima opinia, de a se implica, de a -și folosi resursele și creativitatea
într-un scop precis.
Pentru adolescenți există astfel de activități în care ei se pot implica,
însă natura lor este mai degrabă orientată spre dezvoltarea lor interioară,
spre introspecție, spre exprimarea nevoilor și conflictelor, spre
valorificarea creativității și originalității.
Părinții au nevoie să știe că impunerea obținerii unor performanțe
în aceste activități extrașcolare conduce la crearea unei presiuni, a unei
tensiuni și poate avea drept rezultat refuzul copilului, retragerea,
dispariția oricărui interes și, pe termen mai lung, apar iția unui complex de
inferioritate.
Pe de altă parte, aceste activități pot contribui la creșterea încrederii
în sine, la creșterea spontaneității și creativității, la dezvoltarea unor
opinii și a unor inițiative. Copilul are capacitatea de a ne transmite în ce se
poate implica, ce poate păstra, ce nu îi este de folos sau ce nu este atractiv
pentru el. A experimenta și a cunoaște liber îi poate permite apoi să simtă
ceea ce este potrivit pentru el.
Activitatea educativă școlară și cea extrașcolară reprezin tă spațiul
aplicativ comun care permite transferul și aplicabilitatea cunoștințelor,
abilităților și competențelor dobândite în sistemul de învățământ. Prin
formele sale specifice, activitatea educativă școlară și extrașcolară
dezvoltă creativitatea, gândi rea critică și stimulează implicarea tinerei
generații în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului și
al asumării responsabilităților sociale, realizându -se, astfel, o simbioză
lucrativă între componenta cognitivă și cea atit udinal -comp ortamentală.
Activitățile extrașcolare sunt activități complementare atractive care
au o anumită strategie de desfășurare și scopuri concrete: aduc noul,

– 10 – surpriza intelectuală și afectivă, îmbină utilul cu plăcutul, creează
posibilitatea de a observa fapte comportamentale ale elevilor în afara
clasei, dezvoltă anumite laturi ale personalității elevilor. Ele se referă la
acele activități extracurriculare realizate în afara mediului școlar, în afara
instituției de învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase de elevi
sau a mai multor instituții de învățământ [36].
Scopul activităților extrașcolare const ă în dezvoltarea unor
aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activități cât mai variate și
bogate în conținut, cultivarea interesului pentru activități socio -culturale,
facilitarea integrării în mediul școlar, oferirea de suport pentru reușita
școlară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale și corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activitățile extrașcolare se
desfășoară într -un cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăți de
afirmare în mediul școlar să reducă nivelul a nxietății și să -și maximizeze
potențialul intelectual.
Prioritățile de bază urmărite prin educația extrașcolară sunt
următoarele:
– întărirea statutului învățării nonformale ca spațiu de dezvoltare
personală;
– recunoașterea educației nonformale ca dimensiune importantă a
procesului de educație permanentă și ca parte integrantă a învățării
pe tot parcursul vieții;
– utilizarea potențialului activităților educative extrașcolare ca mijloc
complementar de dezvoltare personală și de integrare socială;
– asigurarea dida ctică și formarea resursei umane în domeniul
educației extrașcolare.
În opinia noastră activitățile educative școlare și extrașcolare
trebuie să fie proiectate conform următoarelor principii:
– principiul accesului egal la educație – conform Constituției și
Convenției ONU a Drepturilor Copilului, fiecare copil are dreptul la
educație;
– principiul abordării globale, unitare, multidisciplinare și integrate.
– principiul continuității activităților care au caracter permanent și se
bazează pe experiența anterioară ;
– principiul complementarității formal –non-formal;
– principiul interculturalității;
– principiul flexibilității org anizaționale și informațional [28].
Alături de respectarea și de promovarea acestor principii, adăugăm
și principiul educației centrate pe valori: respect, non -discriminare,

– 11 – egalitate, solidaritate, toleranță, adevăr, libertate, integritate, demnitate,
onoare, onestitate originalitate, drago ste, încredere.
În acest context, valorile asigură cadrul în care normele sociale sunt
stabilite și explicate. Ele stau la baza formării atitudinilor, a procesului de
luare a deciziei și influențează puternic comportamentul. Este importantă
identificarea valorilor elevilor, profesorilor, adulților în vederea găsirii
unui numitor comun al valorilor reprezentative ale comunității care să
producă schimbări pozitive la nivelul eficientizării sistemului educațional.
Împreună, copiii, profesorii și părinții pot face din școală un loc
plăcut pentru toți cei implicați în procesul educativ, un mediu bazat pe
încredere, comunicare, respect și flexibilitate.
De obicei activitățile extrașcolare tradi ționale sunt planificate de
conducerea școlii (directori, dirigin ți, învă țători și aprobate de Consiliul
Pedagogic și de Consiliul de Administrație). Coordonarea acestor activități
este realizată de managerul școlii și de responsabilii numiți în acest scop.
Totodată, există și activități extrașcolare ocazionale , care se sta bilesc
și se organizează respectându -se următoarele proceduri:
1. Se propun de diriginți, psihologul școlar, cadre didactice sau la
inițiativa elevilor/ părinților.
2. Se analizează și se aprobă de managerul școlii – orientativ înainte de
începerea anului școlar.
3. Se organizează sub răspunderea și prin grija inițiatorului, sub
monitorizarea managerului.
4. Activită țile extrașcolare nu trebuie să afecteze orarul elevilor.
5. Participarea elevilor la activitățile extrașcolare este benevolă și, în
funcție de specificul activității, poate fi rezultatul unui proces de
selecție aplicat de organizatori.
6. Respectarea de către elevi pe parcursul activităților extrașcolare a
regulilor unui comportament civilizat și decent.
Fiind un element prioritar în politicile educaționale actuale,
activitățile extrașcolare au un impact pozitiv asupra dezvoltării
personalității elevului, adolescentului și tânărului , asupra performanțelor
școlare și asupra integrării sociale în general:
– performanță și rezultate școlare mai bune;
– coeficienți de abandon școlar mai scăzuți;
– o stare psihologică mai bună: un mai bun nivel de stimă de sine, mai
puține griji privind viitorul și sentiment redus de izolare socială;
– un nivel scăz ut de comportamente antisociale.
Problema care se pune astăzi în fața educației, în general, și a
educației extrașcolare, în special, este cunoașterea cât mai devreme a

– 12 – profilului dominant de inteligență pe care elevul îl posedă și pe care
dorește să și -l dezvolte, înțelegerea resorturilor care determină
dezvoltarea acestui tip de inteligență, crearea, atât la nivelul
învățământului formal cât și a celui nonformal, a condițiilor favorabile
pentru dezvolta rea acestui profil, selectarea cu discernământ a profilului
de instruire și a domeniului de conținuturi educaționale necesare în acest
scop, stabilirea corectă a strategiilor didactice de formare, dezvoltarea
graduală a inteligenței respective prin activit ăți diferențiate și
individualizate și evaluarea nefor malizată a produselor acesteia .
Educația extrașcolară, componentă a educației nonformale ,
orientează proiectarea activităților educative conform profiluri lor
următoare :
– Profilul artistic și estetic, ce include domenii de conținut, precum
Literatură, Pictură, Sculptură, Muzică, Arte plastice, Arte decorative,
Coregrafie etc.
– Profilul științific și tehnologic , ce include domenii de conținut,
precum Matematică, Științe și Tehnologii (Informatică, Fizică , Chimie,
Astronomie etc.) Activitățile de instruire nonformală pe aceste
domenii se proiectează în programele de autor și se realizează în
cadrul grupelor pe interese, cercurilor de fizică, chimie, astronomie,
matematică, tehnologii informaționale etc.
– Profilul social -pedagogic, ce include domenii de conținut, precum
Educația pentru timpul liber, Educația pentru mass -media, Educația
pentru mediu, Deprinderi și abilități de viață etc.
– Profilul social -economic și financiar, ce include domenii precum
Educaț ie civică, Educație socială, Educație economică, Educație
financiară, Educație casnică etc. și vizează pregătirea tinerilor
pentru practicile economice, incluziunea socială și financiară,
orientarea în lumea bunurilor și pe piața muncii etc.
– Profilul tehni c, activitățile căruia se desfășoară în cadrul cercurilor
de creație tehnică – aviomodelism, navomodelism, automodelism,
radioelectronică, precum și a asociațiilor și cluburilor de carting,
studiourilor de cinema, foto, video etc.
– Profilul intercultural și etnocultural, care include domenii de
conținut, precum Educație interculturală, Educație etnoculturală,
Obiceiuri și datini strămoșești, Meșteșuguri populare, Etnografie și
folclor, Cultura comunicării, Muzee școlare etc.
– Profilul istorico -patriotic – include domenii precum Istoria localității,
Istoria regiunii, Istoria neamului, Istoria patriei, Personalități istorice,
Tradiții istorice etc. și vizează activități cu caracter patriotic, de

– 13 – cercetare ce se desfășoară în cadrul cercurilor de istorie, de stud iere
a ținutului natal, cluburilor civico -patriotice, de cercetași etc.
– Profilul ecologo -biologic , care include domenii de conținut, precum
Științe ale naturii, Ecologie, Biologie, Chimie, Geografie etc.
– Profilul turism și etnografie regională – include domenii de conținut,
precum Țări și capitale europene, Istoria Europei, Geografia Europei,
Cultură și civilizație etc.
– Profilul sport și agrement, care include domenii de conținut precum :
Tenis de masă, Fotbal, Volei, Baschet, Badminton, Șah etc.
În baza profilurilor sus menționate considerăm că activitățile
extrașcolare organizate împreună cu elevii trebuie să dispună de un
conținut cultural, artistic, spiritual, științific, tehnico -aplicativ, sportiv sau
simple activități de joc sau de particip are la viața și activitatea comunității
locale organizate prin diverse forme de organiza re a activităților
extrașcolare .

1.2. Caracteristicile, rolurile și abilitățile manageriale a le
directorului adjunct pentru educație
Managementul, ca factor important ce asigură dezvoltarea
sistemului educațional – prin crearea condițiilor necesare manifestării și
dezvoltării potențialului creativ uman, în sensul dinamizării reacțiilor și
intervențiilor individuale și de grup -acordă o deosebită atenție organizării
activ ităților extrașcolare.
Pentru o conducere eficientă a procesului de învățământ, atât la
nivelul sistemului, cât și la cel al instituției de învățământ, este necesară
fundamentarea lui științifică. La baza acestei fundamentări se află știința
despre manage mentul educațional , care este indispensabilă pentru
asigurarea unui randament înalt al învățământului și creșterea eficienței
acestuia.
S. Cristea definește conc eptul de management educațional /
pedagogic, pe de o parte, drept o metodologie de abordare glob ală
strategică a activității de educație, iar, pe de o altă parte, un model de
conducere a unității de bază a sistemului de învățământ „aplicabil la
nivelul organizației școlare complexe” [10, p. 223].
Managementul educației vizează realizarea, ca activitate conștientă,
rațională, dar trebuie să țină seama și de relația între tipurile de educație
ca specific și dinamică (formală, nonformală și informală), gradul lor de
intenționalitate și organizare, aria de acțiune și de inf luențare.

– 14 – Conducerea empirică are în prim plan personalitatea
conducătorului, intuiția și însușirile necesare găsirii soluțiilor la situații,
fără conștientizarea rațională a unor principii, norme, proiecte,
metodologii.
A fi manager nu înseamnă a exercita o meserie, înseamnă a împlini o
meserie, a face un apostolat. Managerul ocupă un loc important în
activitatea educațională și cea extrașcolară deoarece contribuie la
formarea personalității elevilor, la conduita lor în societate, la formarea lor
ca indivi zi și cetățeni etc.
Activit ățile educative constau în activități extrașcolare și
extracurriculare precum programe educaționale, proiecte educaționale,
parteneriate educaționale, competițiile școlare, excursii, vizite, serbări și
voluntariat .
În cadrul activităților extrașcolare directorul adjunct pentru
educație îndeplinește atribuțiile delegate de către director pe perioade
determinate, precum și pe cele stabilite prin regulamentul de ordine
interioară. Ca relații organizatorice directorul adjunct își des fășoară
activitatea în sub ordinea directorului care îi elaborează fișa postului, îi
evaluează activitatea și îi acordă calificativul anual. Acesta răspunde în
fața directorului, a consiliului pedagogic, a consiliului de administrație și a
organelor de con trol pentru activitatea proprie, conform fișei postului.
Totodată, directorul adjunct pentru educație trebuie să țină seama
de următorii pași în activitatea sa:
1. Întocmirea planului managerial la începutul anului școlar .
2. Descoperirea și promovarea de noi activități educaționale.
3. Desfășurarea în condiții optime și monitorizarea activităților .
4. Întocmirea raportului de evaluare a activităților educative la sfârșitul
semestrelor și la sfârșitul anului școlar .
Planul managerial presupune planificarea activităților educative și
stabilirea unor obiective didactice ce vor fi urmărite pe tot parcursul
anului școlar. Acesta fiind parte componentă a planului managerial al
activității unității de învățământ.
Descoperirea presupune căutarea unor programe, pro iecte sau
concursuri apărute recent , și încheierea de noi parteneriate și transferul
lor în practică.
Promovarea este etapa în care o activitate nouă este prezentată
cadrelor didactice și de către acestea părinților care își exprimă acceptul
cu privire la desfășurarea activităților educative în cadrul grupei.

– 15 – Monitorizarea activităților se va realiza prin consemnarea unor date
specific fiecărui tip de activitate pe tot parcursul anului școlar în vederea
întocmirii unui raport cât mai complet.
De asemenea , sunt evidențiate următoarele atribuții:
– organizează procesul educațional;
– întocmește orarul activităților educaționale din institu ție;
– repartizează sarcinile didactice personalului de predare;
– coordonează activitatea metodică;
– validează inventarul de eval uare sumativă finală;
– asigură aplicarea planurilor de învățământ și a curriculumului
școlar;
– controlează ritmicitatea parcurgerii materiei la disciplinele de
învățământ;
– elaborează graficul tezelor semestriale/ anuale, a probelor de
corigență și examinăril or elevilor amânați la încheierea situației
școlare, a concursurilor școlare;
– efectuează activități de control și evaluare a cadrelor didactice;
– coordonează activitatea de formare profesională continuă;
– coordonează activitățile de prevenire, identificare, raportare,
referire și asisten ță în cazurile de abuz, neglijare, exploatare a
copilului [ 35].
Autorul S. Cristea evidențiază că managementul educațional, ca
activitate psihologică, se bazează pe trei caracteristici:
– Conducere de sistem primar (abordare globală a tuturor elementelor
educației și a aplicațiilor specifice funcției conducerii, la diverse
niveluri);
– Conducere de tip pilotaj (valorificarea optimă a resurselor
pedagogice ale sistemului educației, prin funcțiile manageriale:
planificare – organi zare, orientare metodologică, de reglare –
autoreglare);
– Conducere strategică (evoluție inovatoare de perspectivă a sistemului
la diferite niveluri de organizare). Reieșind din cea de a treia
caracteristică, și anume conducerea strategică, demnă de reținut de
către directorii adjuncți pentru educație, ne propunem în paragraful
2.1. să o caracteriză m detaliat.
Managerul este privit din două puncte de vedere :
– aspectul structural, adică între membri și ceilalți conducători care
s-au implicat în actul managerial;
– aspectul funcțional în care este bine definit rolul fiecărui manager.

– 16 – Se știe că managerii lucrează pe diferite niveluri care reclamă
diferite calități.
Care este rolul managerului în activitățile extrașcolare? Ce face el la
nivelul său ierarhi c? Un studiu efectuat de Henry Mintzberg precizează 10
roluri manageriale, pe care le împarte în trei categorii aflate în strânsă
legătură unele cu altele:
– roluri interpersonale;
– roluri informaționale;
– roluri decizionale.
Rolurile interpersonale rezultă din autoritatea formală a
managerului și vizează relațiile interpersonale. Acestei categorii de roluri
îi sunt atribuite:
– rolul de reprezentare presupune contactul cu subordonații proprii
sau ai altor instituții, cu managerii situați pe același ni vel sau pe
altele, în cadrul unor reuniuni oficiale când managerul, în numele
instituției execută o acțiune (de exemplu, înmânarea unor premii
anuale, a unor distincții, în cazul nostru diplome pentru cele mai
reușite activități extrașcolare organizate la nivel de raion, republică
etc.).
– rolul de manager presupune direcționarea și coordonarea activității
subordonaților.
– rolul de legătură presupune relații cu alții în interiorul și în afara
instituției.
Rolurile informaționale plasează managerul în punctul central de
primire și transmitere a informațiilor. Primele trei roluri au permis
managerului să construiască o rețea de relații interumane, care îl ajută în
culegerea și receptarea informațiilor ca un monitor și transmiterea lor atât
ca un diseminator cât și ca un „purtător de cuvânt”.
– Rolul de monitor implică examinarea mediului în organizarea
culegerii informațiilor, schimburilor, oportunită ților și problemelor
care pot să afecteze instituția. Contactele formale și informale
dezvoltate în rolul de le gătură sunt folosite deseori aici.
– Rolul de diseminator presupune furnizarea informațiilor importante
subordonaților.
– Rolul de „purtător de cuvânt ” implică legăturile cu alte persoane din
afara compartimentului său:
– din interiorul instituției, când reprez intă interesele unui grup în fața
nivelului ierarhic superior;

– 17 – – în exterior, când prezintă punctul de vedere al organizației cu
privire la o anumită problemă.
Roluri decizionale sunt rolurile privind relațiile interpersonale și
cele de culegere și transmitere a informațiilor ce servesc ca intrări în
procesul de luare a deciziilor.
a. Rolul de întreprinzător este acela de a căuta noul – idei, metode,
tehnici și a -l introduce în insti tuție cu scopul schimbării ei în bine, a
conducerii către performanță.
b. b. Rolul de stabilizator revine managerului atunci când este obligat
să ia decizii rapide în momentul în care, datorită unor factori
perturbatori, instituția pe care o conduce iese din starea stabilă.
Într-o astfel de situație, acest rol devine prioritar față de celelalte, în
joc intrând „viteza de reacție” și găsirea optimului în influențarea
factorilor de mediu pentru obținerea cât mai rapidă a stabilității.
c. Rolul de distribuitor de resurse îl plasează pe manager în poziția de a
decide cine primește și cât din aceste resurse, c are pot fi: bani, forță
de muncă, timp și echipamente. Aproape întotdeauna nu există
suficiente resurse și managerul trebuie să împartă acest puțin în
mai multe direcții.
d. Rolul de negociator . Negocierea presupune, în ordine, muncă,
performanță, obiective clare și orice altceva poate influența în bine
rezultatul final [ 7, p. 33 -34].
Rolul directorului adjunct pentru educație văzut ca un model de
comportare asociat poziției sociale respective, reprezintă așteptările
membrilor instituției față de manager. Ast fel managerul are rolul de:
– reprezentant al comunității educative;
– decident;
– organizator;
– mediator;
– evaluator;
– membru al comunității educative și locale;
– cetățean.
Reieșind din aceste roluri, directorul adjunct pentru educație trebuie
să dispună și de următoarele competențe:
– decizională;
– profesională ;
– juridică;
– psihopedagogică și sociologică;
– economico -financiară și administrativ -gospodărească;

– 18 – – managerială;
– culturală;
– social -morală.
Totodată evidențiem trăsăturile directorului adjunct eficient pentru
educație :
– cunoașterea problemelor de bază;
– cunoștințe profesionale relevante,
– sensibilitate consecventă la evenimente;
– competențe analitice, de rezolvare a problemelor, de luare a
deciziilor și de judecată;
– abilități și competențe sociale,
– rezistență emoțională;
– creativitate;
– cunoașterea de sine,
– reactivitate, adică, tendința de a reacționa productiv la evenimente.
În literatura de specialitate se specifică și câteva calități și abilități
manageriale absolut necesare unui manager. Acestea sunt:
– abilită ți intelectuale – gândire logică, capacitate de conceptualizare,
capacitate de diagnoză etc.;
– abilități antreprenoriale – capacitate de decizie, proactivitate etc.;
– abilități socio -emoționale – va ține cont de tendințele majore ale
managementului și ale vieții politico -economice autocontrol,
spontaneitate, obiectivitate în perceperea și judecarea altora,
autoestimare corectă, capacitate de rezistență și adaptabilitate etc.;
– abilități interpersonale – încredere, centrarea pe dezvoltarea
celorlalți, capacit atea de a -i influența pe ceilalți, capacitatea de a -i
asculta și de a lua în considerare alte păreri, comunicarea facilă,
atitudinea pozitivă, capacitatea de a controla și altele [13, p. 37].
Activitatea unui manager este variată și complexă și pentru a o
desfășura acesta are nevoie de abilită ți specifice care să îi permită să
conducă eficient și eficace structura pe care o coordonează. Dintre
numeroasele categorii de abilită ți prezentate în literatura de specialitate,
cele propuse de cercetătorul american Robert L. Katz sunt de referin ță. În
urma unor cercetări de amploare, Katz a constatat că un manager are
nevoie de trei categorii de abilită ți (engl. skills ): [15, p. 32]

– 19 – 1. Abilităț i tehnice : de a lucra cu instrumente ș i tehnică specifice.
2. Abilităț i interpersonale: de a lucra cu alț i oameni, luc rul în echipă,
comunicare, relaț ionare, motivare.
3. Abilităț i cognitive: analiză critică, diagnoză, rezolvare de probleme,
gândire creativă, identificare de soluț ii, elaborare de strategii,
relaț ionarea cu mediul extern.

Un manager eficient poate fi recunoscut după faptul că el preferă să
facă ceea ce trebuie să facă, să găsească variante creatoare în loc să rezolve
probleme, să optimizeze folosirea resurselor în loc să protejeze resursele,
să obțină rezultate în loc să -și respecte sarcinile, să mărească beneficiile în
loc să reducă cheltuielile.
Orice manager ar trebui să -și adreseze întrebarea: Care sunt
normele mele de eficiență. Cum pot să -mi dau seama dacă muncesc bine?
Se recomandă ca periodic managerul să se autoevalueze pornind de
la următoarea notă : „obțin realizări eficiente atunci când…” și să ceară și
subalternilor săi să -l aprecieze conform următoarelor note:
– Cea mai eficientă activitate a fost…
– Cea mai neeficientă activitate a fost…
Gerald A. Cole, în lucrarea sa „Management: Teorie și Practică ”,
remarc ă limitele eficienței personale, care constau în:
– Necunoașterea de sine sau incapacitatea de a se organiza, a -și
organiza viața și munca;
– Valorile personale neclare;
– Obiectivele personale neclare;
– Stoparea procesului de autocunoaștere și formare continuă;
– Incapacitatea de diagnosticare și rezolvare eficientă a problemelor;
– Insuficiența creativității personale;
– Incapacitatea de a influența subalternii;
– Neîn țelegerea particularităților activi tății manageriale;
– Incapacitatea de a învăța pe alții;
– Incapacitatea de a forma și integra un colectiv [8, p. 345].
Practica demonstrează că orice manager este influențat de anumite
slăbiciuni. Acestea îi afectează capacitatea de a vedea clar sau în
profunzime problemele. Ele duc la un exces de egoism, la rigiditate și
inflexibilitate, la fuga de răspundere. Aceste slăbiciuni provoacă multe
dificultăți și creează bariere în calea unui management eficient.
Depășirea slăbiciunilor se poate realiza prin:
– a ști ce este o slăbiciune, când și cum se manifestă;

– 20 – – a recunoaște principalele categorii în care se încadrează cele mai
multe slăbiciuni;
– a cunoaște dificultățile care le creează;
– a aplica remediul adecvat.
În practica managerială , directorul adjunct pentru educație
întâmpină adeseori anumite dificultăți. Aceste dificultăți sunt clasificate în
felul următor:
a) dificultăți ce provin de natură umană:
– incapacitatea managerului de a accepta critica;
– considerarea acțiunilor colaboratorilor drept competiționale și
amenințătoare;
– reținerea de la relații interumane cu colegii;
– nemanifestarea dorinței de a acorda încredere sau recompense când
acestea sunt meritate.
b) dificultăți ce provin din raportarea managerilor la idei și va lori:
– reacția emoțională față de o idee;
– exagerarea propriei funcții;
– discreditarea altora.
c) dificultăți ce reies din tratarea problemelor:
– tărăgănarea;
– asumarea de riscuri;
– pasarea răspunderii;
– neputința de a diagnostica;
– tendința de a acționa după model;
– tendința de a primi lovituri fără a -și forma un complex de persecuție.
d) dificultăți ce apar din înfruntarea realității vieții.
– puterea de a trăi echilibrat succesele și eșecurile;
– puterea de a acționa în condiții de frustrare.
Dificultățile cu car e se confruntă un manager sunt de natură
obiectivă și subiectivă. În luptă cu aceste dificultăți, organismul uman
apelează la așa numitele mecanisme de apărare ale individului, de obicei
inconștiente. Acestea produc comportări favorabile sau defavorabile a le
directorului față de subalterni. Combaterea acestei dificultăți este o
obligație. Cauză din care este necesară cunoașterea și analiza lor.
Dintre comportamentele defavorabile instituției amintim:
– trecerea cu vederea sau negarea unor probleme dificile, care prin
neluarea lor în seamă se consideră că vor fi lichidate;
– xenofobia – învinovățirea permanentă și evident nejustificată a
altora;

– 21 – – considerarea unor probleme ca inaccesibile și refuzul de a mai
încerca vreo acțiune.
Aceste mecanisme de apărare a ind ividului care acționează conform
nevoilor personale au anumite particularități:
– nu acționează la toți membrii;
– sunt necesare, au rol de echilibrare psihologică a individului;
– sunt individuale;
– sunt stabile.
Managerul trebuie să depășească aceste mecanisme de apărare,
atunci când sunt neeficiente [23].
Greșeli pe care un manager trebuie să le evite:
– A amâna unele probleme de pe o zi pe alta;
– A realiza sarcinile numai pe jumătate;
– A se angaja în prea multe activități simultan;
– A se considera competent în toate .
În proiectarea și organizarea activităților extrașcolare directorul
adjunct pentru educație trebuie să aibă elaborat un program educativ
complementar programului școlar obligatoriu, care să ofere opor tunități
de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor,
învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative,
recreative și de timp liber.
Un program educativ trebuie să fie conceput de instituțiile de
învățământ sub formă de proiect în urma unei analize de nevoi, prin
consultarea elevilor, reprezentanților legali, a cadrelor didactice, a
comunității locale și a altor instituții și organizații partenere. Pe baza
acestor demers uri, instituțiile de învățământ stabilesc grupul țintă al
programului.
În continuare propunem un program educativ proiectat diferit/
altfel decât cel tradițional. Programul educativ intitulat „ Săptămâna
activităților preferate” constă în dedicarea unei săp tămâni la decizia școlii
de organizare și desfășurare a activităților educative, pe parcursul căreia
nu se organizează lecții conform orarului obișnuit al unității de
învățământ, ci având un orar special.
Scopul unui astfel de program educativ constă în im plicarea tuturor
elevilor și a cadrelor didactice în altfel de activități educative, concepute și
organizate conform intereselor și preocupărilor diverse ale elevilor, astfel
încât acestea să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite
domenii, și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte
nonformale . Fiecare școală trebuie să -și propună diverse activități, să -și

– 22 – unească forțele și să -i ajute pe elevi să redescopere lectura, jocul, plăcerea
scenei , bucuria de a citi, adevărata valoare a cărților, să -și descopere
aptitudinile antreprenoriale, deprinderile de învățare a unei limbi străine,
dar și să -și consolideze spiritul de echipă, educarea și conștientizarea
faptului că prin sport învață să -și formeze un caracter puternic și sănătos,
un cult al idealului dezinteresat, un efor t de a ridica concepția despre
onoare și demnitate la înălțimea elanului fizic.
În cadrul programelor educative elaborate și organizate de fiecare
unitate de învățământ, vor fi incluși toți elevii și toate cadrele didactice.
Obiectivele strategice ale programului educativ sunt:
formarea și dezvoltarea însușirilor intelectuale, morale și a
spiritului de echipă;
dezvoltarea competențelor de interrelaționare și de comunicare;
dezvoltarea competențelor artistice;
dezvoltarea spiritului de cooperare, competitiv;
valorificarea potențialului elevilor;
familiarizarea cu alte medii pentru dobândirea de cunoștințe;
dezvoltarea deprinderilor, obișnuințelor și abilităților practice;
asumarea participării active la activitățile extracurriculare din
această per ioadă;
formarea și dezvoltarea capacității de a avea inițiative personale pe
care să le pună în practică cu succes.
În programul educativ , planificarea reprezintă o activitate orientată
spre viitor și implică procesul de stabilire a obiectivelor și a ceea ce
trebuie de făcut pentru a atinge aceste obiective.
Planificarea presupune luarea de decizii vizând următoarele
întrebări:
– Ce trebuie făcut?
– Care su nt termenii de realizare?
– Unde trebuie făcut?
– Cine trebuie să facă?
– Cum trebuie făcut?
– Care sunt resurse necesare?
Pentru elaborarea programului de activități , pe parcursul primului
semestru la orele de dirigenție li se vor solicita propuneri elevilor și
cadrelor didactice, în cadrul ședințelor comisiilor metodice. După colectarea
propunerilor se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul
profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea ad optării
programului agreat de majoritatea elevilor și a cadrelor didactice.

– 23 – Modalitatea de selecție a activităților propuse se va decide la nivelul
unităților de învățământ și presupune implicarea, în egală măsură, a
elevilor, a cadrelor didactice, a părin ților, astfel încât proiectele și
activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaționale specifice
comunității școlare, fiind un rezultat al opiniilor acesteia.
Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată,
durata acestora, mo dalitățile de organizare și responsabilitățile se
stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă de consiliul de administrație
al unității de învățământ.
Conducerile unităților de învățământ vor asigura popul arizarea
programului educativ la nivel local, pentru crearea unui impact pozitiv al
activităților organizate, atât în unitatea de învățământ, cât și în comunitate.
Organizarea definește ansamblul proceselor de conducere prin
intermediul cărora se divizează activitatea instituției, stabilindu -se și
determinându -se subactivitățile și sarcinile corespunzătoare concrete.
Organizarea constă în:
– definirea poziției și a rolului fiecărui compartiment;
– precizarea scopurilor, sarcinilor, responsabilităților și autorităților
fiecărui post;
– repartizarea echita bilă a sarcinilor;
– stabilirea relațiilor între compartimente;
– stabilirea gradului optim de delegare a autorității și
responsabilității;
– repartizarea resurselor pe obiective.
– organizarea răspunde la întrebările: ci ne anume și ce trebuie să facă;
– cine ră spunde și de cine răspunde;
– canalele de comunicare:
– gruparea concretă a activităților omogene și specializate.
Astfel, se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul claselor, al
grupurilor de clase sau al unității de învățământ, care să urmărească și să
permită realizarea unor obiective educaționale prin activități care în
programul normal din perioada cursurilor, nu se pot derula.
Proiectele se pot organiza în parteneriat cu alte unități de
învățământ, cu organizații nonguvernamentale, cu centrele pen tru copii,
cu direcțiile de tineret și sport, taberele școlare, cu instituții culturale și
științifice (institute de cercetări, facultăți etc.), cu poliția, direcțiile de
sănătate publică, agențiile pentru protecția mediului etc.
Atât elevii, cât și cadrel e didactice vor alege activitățile la care
doresc să participe din lista celor propuse. De asemenea, se va avea în

– 24 – vedere posibilitatea implicării părinților care doresc acest lucru, precum și
a altor parteneri.
Fiecare activitate la care participă elevii trebuie să fie coordonată de
un număr corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de
activități organizate, conducerea unității de învățământ și cadrele
didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea supravegherii elevilor
și a securității acestora.
Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programelor
educative , pot include, fără a se limita la acestea:
– activități culturale;
– activități tehnico -științifice;
– activități sportive;
– activități de educație pentru cetățenie democr atică, pentru promovarea
valorilor umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în
societate, responsabilitate socială, relații și comunicare etc.);
– activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos
(inclusiv referitoare la dependența de calculator, siguranță pe
internet etc.);
– activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv
colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.);
– activități de educație rutieră etc.
Aceste activități se vor organiza sub diferite forme, ca de exemplu:
– ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice;
– competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al
localității;
– mese rotunde, dezbateri;
– activități de voluntariat sau de interes comunitar ;
– campanii antitutun/ antialcool/ antipoluare/ de prevenire a
delincventei juvenile/ de prevenire a traficului de persoane etc.;
– proiecte comunitare, de responsabilitate socială;
– educație de la egal la egal ( peer -education );
– schimburi de experiență;
– vizite de studii;
– tabere/ școli de creație;
– parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ,
pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.
Toate tipurile de activități anterior menționate trebuie să fie
monitorizate.

– 25 – Astfel, monitorizarea reprezintă observarea și înregistrarea regulată a
activităților din cadrul unui program. Acest proces presupune colectarea de
rutină a informațiilor referitoare la toate aspectele unui program [2 2, p. 11].
A monitoriza î nseamnă a urmări desfășurarea activităților incluse
într-un proiect. Aceasta presupune observarea sistemati că a proceselor în
desfășurare.
Monitorizarea presupune de asemenea informarea periodică a
donatorilor, celor direct implicați precum și a beneficiar ilor asupra
desfășurării programului.
Monitorizarea poate fi comparată cu mersul pe bicicletă: doar
privind înainte poți alege direcția corectă.
Informațiile obținute prin monitorizare pot fi folosite pentru:
– a analiza situația comunității și a programului inițiat;
– a determina dacă resursele implicate sunt utilizate corespunzător;
– a identifica problemele cu care se confruntă instituția sau
programul și posibilele soluții;
– a se asigura că toate activitățile sunt efectuate corect și la timp de
către personalu l adecvat.
Activitățile programului propus vor fi organizate pe parcursul unei
săptămâni din cadrul anului școlar, aleasă la decizia școlii, acoperind cel
puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii atât pentru elevi,
cât și pentru cadrele didactice. După aprobarea de către consiliul de
administrație, programul educativ adoptat devine obligatoriu atât pentru
elevi, cât și pentru cadrele didactice.
Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s -au
înscris, absențele fiind în registrate în catalogul clasei la rubrica „Purtare”.
Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezentare a
cadrelor didactice și vor fi monitorizate de conducerea unității de
învățământ. Managerul școlii, directorul adjunct pentru educație vor
monitoriza și vor evalua activitățile din cadrul programului educativ.
După încheierea vacanței de primăvară, în fiecare unitate de
învățământ, primul consiliu va analiza calitatea activităților organizate,
rezultatele educaționale ale acestora, precum și m odalitățile de ameliorare
a planificării și organizării programului educativ. La activitatea de analiză
în cadrul consiliului profesoral vor participa reprezentanți ai elevilor și
părinților, care vor prezenta puncte de vedere asupra activităților derulate
în program. Managerul instituției de învățământ va prezenta un raport de
monitorizare a calității activităților planificate.
La sfârșitul anului școlar , managerii vor include în raportul privind
starea învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea

– 26 – formativă a tuturor activităților desfășurate în cadrul programului
educativ, evidențiind nivelul interesului manifestat de elevi și de cadrele
didactice fa ță de organizarea și desfășurarea acestuia.
În subcapitolul 2.2.Forme și modele de organizare a activităților
extrașcolare vom prezenta un Model de planificare a activităților
extrașcolare pe trepte de învățământ, conform programului educativ
„Săptămâna activităților preferate ” descris anterior.

1.3. Metod e și tehnici manageriale de organizare a activităților
extrașcolare
Metoda, ca concept este specific oricărui proces, fie el material,
social sau de gândire. Fără metode nu există nici știința și nici practica
managerială [1 8, p. 62].
Astfel, cuvântul metodă a însemnat întotdeauna calea de a ajunge
undeva. De aceea, metoda este calea, care duce spre cunoaștere, spre
înțelegerea realității și a legităților dezvoltării naturii și societății, sau este
drumul urmat pentru a ajunge la un scop, programul adoptat pentru a
regla un ansamblu de operații în vederea atingerii unui obiectiv [12].
Metoda de management este concepută de unii autori, printre care
O. Nicolescu și I. Verboncu ca un ansamblu de principii, idei, orientări,
procedee și studii de caz ce pot fi aplicate în activitatea unei organizații.
Metoda de management acordă o at enție deosebită imaginației
constructive, posibilității de aplicare în mod creativ a unor procese, studii
de caz la condițiile concrete din cadrul fiecărei întreprinderi [2 1, p. 74].
Aceeași autori afirmă că metodele de management reprezintă un
sistem de m ijloace de influență a subiectelor de management asupra
obiectelor de management în scopul obținerii unor anumite rezultate
[idem p. 87].
Autorii citați anterior observă că metodele manageriale se
caracterizează prin următoarele elemente [ ibidem , p. 89]:
– sunt orientate spre realizarea obiectivelor și sarcinilor stabilite de
organizație. Metoda managerială este instrumentul direcționat spre
desfășurarea și dezvoltarea activității organizației;
– metodele sunt alese dintr -un ansamblu variat de metode, deoarece
se analizează eficacitatea acestora.
Astfel, metodele manageriale sunt produse originale ale cercetărilor
științifice, aparținând în întregime științei atât prin origine cât și prin
domeniul lor de aplicație, apelând mai mult la imaginația constructivă și
urmărește creșterea eficienței activității manageriale.

– 27 – Potrivit autorilor O. Blagorazumnaia și R. Lapușina, m etodele
manageriale reprezintă totalitatea acțiunilor practice orientate spre
atingerea scopurilor și sarcinilor organizației. Inițial trebuie să știi cum să
acționezi, apoi să realizezi acțiunile propriu -zise. De aceea, autorii afirmă
că utilizarea metodelor și tehnicilor manageriale înseamnă tranziția de la
etapa de cunoaștere la etapa de reglementare și aplicare în practică a
scopurilor propuse [24, p. 99].
După părerea noastră orice metodă managerială trebuie să răspundă în
principal unor cerințe care îi privesc pe subordonați în acțiune așa cum sunt
ei. Fie că este vorba de manageri sau subordonați, de indivizi sau grupuri,
metoda managerială trebuie să ofe re soluții pentru a-i face să știe, să poată și
să acționeze cât mai eficient în cadrul instituției și pentru instituție.
Aceste trei cerințe sunt esențiale datorită faptului că neîndeplinirea
unei cerințe face inutilă satisfacerea celorlalte.
La etapa ac tuală sunt cunoscute și aplicate în practică o multitudine
de metode manageriale, fiecare din ele având atât avantaje cât și
dezavantaje [ 14, p. 18].
 Metoda managerială prin obiective se vizează prin următoarele
caracteristici :
– managementul trebuie să dispună de mijloace de control la
instituția în ansamblul ei, cât și pe compartimente constitutive;
– controlul se poate exercita numai atunci când dispunem de
informații corespunzătoare;
– informațiile și datele devin utile în practică numai dacă pot fi
comparate cu standarde dinainte stabilite și acceptate[1 7]:
În urma analizei critice a acestei metode s-a elaborat al patrulea
concept, care stă la baza metodei prin obiective și anume [ 14, p. 19]:
– managementul trebuie să definească un obiectiv principal al unității,
în ansamblul obiectivelor pe perioade scurte cât și îndelungate, care
să fie predominant față de întreaga ei activitate și să fie factorul
coordonator al acestuia.

– 28 –

Figura 1 . Etapele implementării metodei manageriale prin obiective

Datorită complexității activităților unei instituții , metoda
managerială prin obiective are o structură complexă, formată din șase
componente, și anume [ 20]:
– sistemul de obiective;
– programele de acțiuni;
– calendarele de termene;
– bugetele de venituri și cheltuieli;
– repertoarele de metode;
– instrucțiuni.
Orice instituție, indiferent de domeniul de activitate, stabilește și
realizează un șir de obiective. Prin obiective se înțeleg scopuri sau
deziderate cuantificabile pe care un colectiv, grup sau individ și le propune
să le realizeze într -un termen stabilit și c u mijloace predeterminate [17].
Sistemul de obiective – cuprinde obiectivele fundamentale, specifice
și individuale. Acestea trebuie să fie realiste, stimulative, mobilizatoare și
comprehensibile.
Stabilirea
obiectivelor fundamentale
ale instituției
Stabilirea obiectivelor
specifice și cele
individuale
Elaborarea programelor
de acțiune și a
programelor de termene Evaluarea realizării
obiectivelor
Urmărirea realizării
obiectivelor și
corectarea operativă a
abaterilor semnificative
Adaptarea principalelor trei subsisteme
(organizato ric, decizional, informațional
la cerințele obiectivelor stabilite anterior METODA
MANAGERIAL Ă
PRIN
OBIECTIVE

– 29 – PROGRAME
DE ACȚIUNI CALENDARE
DE TERMEN BUGETE DE
VENITURI ȘI
CHELTUIELI REPERTOARE
DE METODE SISTEMUL
DE OBIECTIVE

INSTRUCȚIUNI

Figura 2. Componentele managementului prin obiective

Programele de acțiuni – se întâlnesc pentru fiecare compartiment
organizatoric, respectiv pentru ansamblul instituției, ținând cont de
resursele umane, materiale și financiare necesare.
Calendarele de termene – sunt atașate programelor de acțiuni
necesare sincronizării obiecti velor fundamentale.
Bugetul de venituri și cheltuieli – este întocmit pentru instituția în
ansamblul său;
Repertoarele de metode – reprezintă selectarea celor mai adecvate
metode și tehnici în funcție de obiectivele prestabilite atât pentru munca
manageria lă cât și cea de execuție.
Instrucțiunile – exprimă concepția managerială asupra modului de
realizare a obiectivelor.
Aplicarea în practică a metodei prin obiective implică parcurgerea a
câtorva etape [ apud 17].
– stabilirea obiectivelor fundamentale ale act ivităților extrașcolare;
– stabilirea obiectivelor specifice și individuale;
– stabilirea programului de acțiuni;
– adoptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional, structural și
informațional al instituției la cerințele realizării obiectivelor;
– urmărirea r ealizării obiectivelor;
– evaluarea realizării obiectivelor și recompensarea personalului.
Din cele relatate anterior rezultă complexitatea acestei metode,
aplicarea ei în practică implică toate aptitudinile manageriale și presupune
o temeinică pregătire pre alabilă. Această metodă pretinde managerului
adjunct pentru educație o pregătire eficientă în domeniu, multă
consecvență și fermitate în aplicare.

– 30 –  Avantajele metodei : este o metodă deschisă, asigură coordonarea
eforturilor, este compatibilă cu progresul tehnic, oferă posibilitatea de
formare continuă a cadrelor didactice în această direcție.
 Dezavantajele metodei constau în : inadaptabilitatea la obiective
pe termene di verse, un oarecare separatism între compartimentele
structurale ale instituției.
 Metoda managerială prin rezultate este o metodă care prin
identificarea potențialelor și valorificarea posibilităților instituției,
urmărește maximizarea rezultatelor acesteia, conduceri i revenindu -i
misiunea de a face instituția cât mai rentabilă. În cadrul acestei metode
punctul de plecare o constituie analiza existentă în instituție, a acțiunilor și
deciziilor din perioada anterioară pentru a vedea interacțiunile din tre
rezultate și resurse, dintre eforturi și realizări. Prin această metodă,
directorul adjunct pentru educație va urmări performanțele elevilor.
 Avantajul metodei este că managementul se axează pe resurse,
activitatea de control și coordonare devin mai si mple.
 Dezavantajul constă în aceea că este orientată spre succesul de
moment, adică spre prezent, iar pe termen lung ne reușește să asigure
viitorul instituției.
 Metoda managerială prin excepții – se bazează pe recunoașterea că,
persoanele din conducerea unei instituții școlare trebuie să se concentreze
asupra unor probleme esențiale și asupra aspectelor de perspectivă.
Aplicarea metodei are drept scop simplificarea procesului de conducere, în
vederea degrevării conducătorilor de la niveluri ierarhice supe rioare de
probleme ce pot fi soluționate de către subalterni.
Conducerea prin excepție – înseamnă că, managerul se va ocupa de o
problemă numai dacă ea reprezintă o excepție , respectiv, când apar
discordanțe între procesul de execuție și sarcinile planific ate, când
conducătorul va interveni pentru a prelua de la subordonați acele sarcini
pe care aceștia nu le pot executa singuri.
Etapele parcurgerii metodei manageriale prin excepție sunt:
a. stabilirea obiectivelor, avându -se în vedere amploarea sarcinilor,
componentelor și responsabilităților fiecărui nivel ierarhic;
b. selecția criteriilor care trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
– să caracterizeze activitățile desfășurate;
– să necesite cheltuieli reduse pentru urmărirea lor;
– să fie urmărite în mod operativ;
– să fie clare, atât pentru subordonați, cât și pentru elevi.

– 31 – c. colectarea, înregistrarea, preluarea și sistematizarea datelor se
realizează prin observarea desfășurării și culegerea informațiilor
necesare cadrelor de conducere de pe diferite nivelur i ierarhice;
d. compararea realizărilor cu obiectivele și transmiterea informațiilor
la nivelurile ierarhice prestabilite, care poate fi realizată cu mai
multe instrumente (cu ajutorul tabelelor, descriptiv, cu ajutorul
graficelor);
e. luarea deciziilor de regla re a sistem ului este etapa în care directorul
adjunct pentru educație, pe baza informațiilor privind excepțiile de
la desfășurarea normală a activităților și a cauzelor care le
generează va stabili măsuri ce se impun pentru a se intra în situația
normală.
 Avantajele metodei de conducere prin excepții sunt:
– economisirea timpului cadrelor de conducere;
– reducerea cheltuielilor de conducere;
– simplificarea sistemului informațional;
– utilizarea superioară a personalului de conducere.
 Dezavantajele metodei rezidă din riscurile pe care le antrenează
netransmiterea abaterilor semnificative.
Condițiile cerute pentru utilizarea metodei sunt:
– responsabilitate din partea subordonaților;
– un nivel ridicat de pregătire a personalului;
– reglementare strictă a sarcinilor, activităților și atribuțiilor;
– un sistem informațional bine pus la punct.
 Metoda conducerii prin proiect – este utilizată în rezolvarea unor
probleme ivite în procesul managerial, într -un termen scurt, în condiții
optime și cu cheltuieli minime . Această metodă vizează stabilirea ordinii
optime în executarea operațiunilor legate de proiect și un consum minim
de resurse pentru realizarea activității proiectate.
Etapele ce se cer în aplicarea acestei metode:
a) definirea proiectului – prin formularea clară a obiectivului și a
indicatorilor de evaluare a activității;
b) organizarea conducerii și a structurilor care vor concura la execuția
proiectului, numirea responsabilului de proiect, a elementelor
operaționale și descrierea rezultatelor finale;
c) execuția proiectului – având ca faze: planificarea și organizarea
acțiunii, repartizarea resurselor, coordonarea și îndrumarea
colaboratorilor, motivarea diferitelor acțiuni prin formularea de
sarcini clare și ușor de înțeles de către subordonați, precum și
modul de colaborare cu diferite compartimente din unitate;

– 32 – d) finalizarea proiectului și dizolvarea colectivului (se întocmește
documentație cu privire la rezultatele lucrării și a studiului de
eficiență, făcându -se comparațiile posibile și necesare).
 Avantajul acestei metode – pretinde ca directorul adjunct pentru
educație să posede competențe de conducător, fiind și un bun specialist.
 Metoda conducerii prin buget – metodă complementară a conducerii
prin obiective, reprezentând o modalitate specifică de exercitare a
funcțiilor conducerii, prin organizarea, comanda, coordonarea, controlul și
evaluarea rezultatelor, care pentru stabilirea obiectivelor fundamentale și
derivate, dar și obținerea lor – se face sub formă financiar -contabilă.
Condițiile necesare aplicării acestei metode de conducere:
– existența unui sistem de programare, evidență și urmărire operativă
a costurilor de producție la nivelul școlii;
– existența unei structuri organizatorice în deplină concordanță cu
obiectivele stabilite.
Etapele aplicării bugetului sunt:
a) pregătirea și elaborarea bugetului – se iau în considerare perioadele
precedente, indicatorii planurilor, capacitățile de producție,
randamentele utilajelor din dotare, valoarea rezultatelor finale;
b) aprobarea bugetului – presupun e consultarea factorilor implicați în
realizarea sarcinilor;
c) execuția bugetului;
d) controlul bugetelor.
 Aplicarea acestei metode are următoarele avantaje:
– permite programarea costurilor la fiecare nivel organizatoric;
– asigură resursele necesare realizării obiectivelor;
– furnizează informații operative privind abaterile.
 Ședința – metodă managerială care constă în reunirea mai multor
persoane pentru un scurt interval de timp sub coordonarea unui manager,
în scopul soluționării în comun a unor sarcini cu carac ter informațional,
decizional sau acțional pe bază de comunicare. Ședința este modalitatea
principală de transmitere a informațiilor și de colectare a feedbackului.
Calitatea ei condiționează calitatea managementului, fiind implicată în
exercitarea previzi unii, organizării , coordonării și controlului.
 Avantajele utilizării ședințelor pot fi: creșterea nivelului de
informare a personalului, fundamentarea temeinică a deciziilor,
dezvoltarea coeziunii în cadrul compartimentelor etc.
 Dezavantajele utilizării ședințelor constau în consumul mare de
timp, reducerea operativității soluționării unor probleme și scăderea
responsabilității unor manageri.

– 33 –  Metoda managerială prin comunicare constă în exercitarea în bune
condiții a atributelor ce revin funcției de management și depinde de
calitatea comunicării. Metoda managerială prin comunicare se bazează pe
următoarele premise [ 12]:
– directorul adjunct pentru educație bazat pe efortul de a convinge
elevii să se comporte și să activeze potrivit deciziilor luate în
comun;
– elevii bine informați sunt mai ușor de convins de necesitatea și
raționalitatea executării corespunzătoare a deciziilor luate și a
îndeplinirii sarcinilor ce le revin cu atât mai ușor cu cât informația
este mai cuprinzătoare incluzând atât justificar ea, cât și importanța
deciziilor și sarcinilor în cauză, în contextul situației și activităților
alese;
– informarea elevilor contribuie la o mai bună orientare în activitatea
lor precum și la o mai bună motivație. Cele mai multe persoane sunt
impresionate î n bine, în faptul că li se acordă această atenție.
– efectul motivațional este cu atât mai bun cu cât informarea explică
elevilor mai mult de ce s -a luat decizia în cauză, decât cum trebuie
de îndeplinit.
– comunicările directe sunt mai convingătoare și mai motivate decât
cele intermediare.
Atenția ce li se acordă , prin natura comunicării , impresionează și
motivează elevii, relevând esența psihologică a metodei manageriale prin
comunicare.
 Convorbirea este o componentă a metod ei manageriale prin
comunicare. Conținutul, menirea și rezultatele convorbirilor sunt diferite –
ele pot urmări obținerea sau transmiterea informației, cunoașterea în mai
în de aproape a elevilor, crearea unui climat de respect și încredere,
formularea obiec tivelor.
Metodele folosite de manager sunt variate, dintre acestea putem
evidenția:
– metode de influență organizatorică;
– stimulare materială;
– metode de influență socială și morală.
Metodele de influență organizatorică se bazează pe autoritatea
managerului, pe împuternicirile lui, pe disciplina și răspunderea
administrativă. Uneori ele sunt eronat identificate cu voluntarismul care
nu-i altceva decât o administrare birocratică, o schimonosire a stilului
normal de conduc ere. Se deosebesc două tipuri de mijloace organizatorice:
– de circumstanțe (acte);

– 34 – – de tip (norme).
Actul este un ordin, o dispoziție, o indicație. Norma e și ea o
influență, numai că asupra unui grup de situații concrete. Sensul actului e
de a se acționa în momentul de față, sensul normelor: de fiecare dată când
situația e de anumită natură se procedează într -un anumit fel. Normele
scutesc managerul de un număr enorm de ordine. Acestea sunt
obligaționale, de interzicere, de împuternicire, recomandație etc.
Actul include teme (ce trebuie de făcut) executantul, termenele
executării, precum și indicații cu privire la procedura raporturilor. Uneori se
stabilește și ordinea acțiunilor. Formularea influenței organizatorice are o
mare importanță. Ea trebuie să fie clară și înțeleasă, să fixeze obiectivele ce-i
revin executantului, împuterniciril e, drepturile și resursele lui.
Influența organizatorică include : instrucțiuni, explicații, convingeri.
Ea poate conține și indicații privind formele de legătură cu subordon ații. O
verigă importantă a influenței organizatorice este controlul și totalizarea
rezultatelor. Dacă managerul nu totalizează rezultatele, acest lucru
influențează negativ asupra executantului. Știind că influența
organizatorică nu este un scop în sine, nu putem neglija faptul că foarte
multe depind de situația dată de executant și de aceea procedeele înțelese
și inevitabile în unele cazuri se transformă în formalism pentru altele.
Stimularea materială a managerului are două forme. Prin
intermediul părții permanente – salariul ui de funcție – se creează o situație
stimulatoare generală. Ea are o importanță esențială în ce priveș te
atitudinea subalternului față de funcția sa și , respectiv , față de întreg
specificul influențelor organizatorice. Partea variabi lă a stimulării
variabile (premiile) face parte din arsenalul de mijloace curente de
influențare asupra subordonaților.
În practica managerială sunt aplicate pe larg și metode de influență
socială , precum și morală. Ea se bazează pe factorii politico -ideologici,
etico -morali și alți factori. Conștientizarea scopului muncii, atitudinea
conștientă și față de îndeplinirea îndatoririlor, conștiința civică creează
bază pentru diverse forme de stimulare morală. Stimularea morală
presupune folosirea sancționărilor, criticii și autocriticii.
Fiecare metodă managerială are atât laturi pozitive cât și negative.
De aceea în fața managerului apar o serie de probleme:
– să găsească metodele care din punctul de vedere al obiectivelor
propu se au cel mai mare potențial de influență;
– să determine îmbinarea diferitelor metode manageriale, pentru ca
combinarea lor să sporească motivarea sarcinilor ce reies din ele;

– 35 – – să aplice metodele alese în practică, ținând cont de practica
subordonaților.
 Exercițiul reprezintă o metodă de învățământ, în care predomină
acțiunea practică/operațională reală. Această metodă implică
automatizarea acțiunii didactice prin consolidarea și perfecționarea
operațiilor de bază care asigură realizarea unei sarcini didactic e la niveluri
de performanță prescrise și repetabile, eficiente în condiții de organizare
pedagogică relativ identice.
Conform acestei metode propunem să discutați despre ceea ce este
Adevărat și ceea ce este Fals în activitatea extrașcolară. Listați părerile pe
o coală de flipchart , pe 2 coloane. Confruntați lista obținută cu tabelul 1.
Tabelul 1. Adevărat/ Fals
ADEVĂRAT FALS
1. Activitatea extrașcolară are un
caracter formativ . 1. Activitatea extrașcolară nu
presupune evaluare .
2. În cadrul activității extrașcolare se
transmit și informații . 2. Activitatea extrașcolară nu
presupune un cadru organizat .
3. Activitatea extrașcolară se
bazează pe metode participative,
active . 3. Între cursanți și formator trebuie
să existe o subordonare ierarhică .
4. Participanții pot sta jos în timpul
activităților . 4. În cadrul activităților extrașcolare
este doar joc și nu învățare .
5. Participanții pot întrerupe
formatorul pentru a adresa
întrebări sau pentru a clarifica
unele aspecte . 5. În activitățile extrașcolare nu se
folosesc metodele expozitive .
6. Activitatea extrașcolară există și în
școli . 6. Greșelile trebuie sancționate,
pedepsite .
7. Planul inițial al activităților se
poate modifica în funcție de
reacțiile participanților . 7. Cursanții pot face glume oricând
pe seama colegilor, formatorului
etc.
8. Trecerea de la o etapă de învățare
la alta se va realiza, în activitatea
extrașcolară, numai după ce toți
participanții și -au îndeplinit
sarcinile . 8. Activitatea extrașcolară trebuie
coordonată la nivel central de
Minister .
9. În cadrul activităților extrașcolare
poți spune liber ceea ce gândești . 9. Educația se transmite unilateral,
de la formator la cursanți .

– 36 – Metodele manageriale exercită o influență educativă permanentă.
Cu cât directorul devine mai conștient, mai activ, principial, cu atât mai
largă devine baza de folosire a formelor mai puțin drastice de influență, a
metodelor de convingere, a argumentelor logice.
De rând cu metodele manageriale directorii adjuncți pentru
educației utilizează în rândul elevilor și metodele moderne aplicabile în
organizarea activităților extrașcolare.
Metodele moderne ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească
singur sau în grup cunoștințele pe care urmează să și le îns ușească, să afle
soluții la probleme, să prelucreze cunoștințele, să ajungă la reconstituiri și
resistematizări de cunoștințe. Sunt me tode care îl învață pe elev să învețe
să lucreze independent și în grup.
Bunăoară , în cadrul unei activități de educație pentru mediu
aplic ăm metoda exploziei stelare. În figura 3 prezentăm o posibilă
variantă.

Figura 3. Metoda explozia stelară „Să prevenim incendiile!” 1. Cine stinge focul dintr -un incendiu?
2. Cine acordă primul ajutor unui
rănit?
3. Cine trebuie să anunțe un incendiu?
1. De ce se produc incendiile?
2. De ce unele materiale iau foc
mai usor decât altele?
3. De ce fug animalele când arde
pădurea? 1. Unde se duce fumul înnecăcios?
2. Unde ne adăpostim în cazul
unui incendiu dintr -o clădire?
3. Unde / la ce număr sunăm
pentru a anunța incendiul?

1. Ce materiale ard mai greu?
2. Ce folosesc pompierii în stingerea
incendiilor?
3. Ce trebuie sa facem pentru a preveni
incendiile?
1. Când se dă alarma unui incendiu?
2. Când nu este cazul să anunțăm
pompierii?
3. Când iarba și copacii sunt în
pericol de a lua foc?

– 37 – O altă metodă utilizată în activitățile extrașcolare atât de directorii
adjuncți pentru educație cât și de diriginții de clasă este metoda Diamantul.

Figura 4. Metoda Diamantul „Izvoare istorice în muzeu”

Metoda Cadranele poate fi utilizată în cadrul activităților
extrașcolare abordând diverse subiecte. De exemplu: Activitatea
extrașcolară „Profesia preferată ”, propunem elevilor să:

Plaseze o imagine prin care să
redea profesia dorită. Realizeze un desen cu planul/
schița a unei profesii de viitor.
Elaboreze o listă de necesități în
alegerea unei profesii. Alcătuiască un text în care să -și
descrie viitoarea profesie.

Figura 5. Metoda Cadranele „Profesia preferată”
MUZEU
OBIECTE
CASNICE TABLOURI HĂRȚI MONEDE
I S T O R I A
N E A M U L U I COSTUME IMAGINI DOCUMENT
E
MACHETE STATUI

– 38 – Pe lângă metodele manageriale prezentate anterior descriem și
unele tehnici utilizate de către directorul adjunct pentru educație în
organizarea activităților extrașcolare.
O. Nicolescu definește tehnica managerială ca fiind totalitatea
procedeelor, instrucțiunilor, regulilor utilizate în soluționarea
problemelor ce decurg din re alizarea obiectivelor unității școlare. O
tehnică poate fi utilizată în cadrul mai multor metode de management.
Aplicarea uneia sau a mai multor tehnici în procesul de management
contribuie la obținerea unor rezultate înalte, fără să modifice sistemul de
relații organizatorice existent în școală.
Potrivit lui O. Nicolescu, caracteristica principală prin ca re se
deosebește o metodă de o tehnică de management constă în faptul că
aplicarea unei metod e presupune schimbări mai mult sau mai puțin
esențiale în sistemul de relații organizatorice din cadr ul unității. Practicarea
uneia sau mai multor tehnici de management nu influențează sistemul
relațiilor organizatorice din cadrul unității de învățământ [2 0, p. 178].
Deci, prezentăm unele tehnici, care în opinia noastră sunt demne de
utilizat în proiectarea strategică a activităților extrașcolare conform
intereselor și preferințelor elevilor.
Tehnica sondajului. S-a dovedit în practica managerială singura
posibilitate de cercetare a unui număr limitat de elemente, prelucrate în
așa fel încât sondajul să fie reprezentativ. O asemenea tehnică s -a
dezvoltat sub impulsul practicii umane; în rezolvarea multor probleme a
apărut necesitatea de a studia populații reale sau ipotetice cu un număr
mai mare de elemente, adeseori practic infinite, și așa s -a ajuns la
investigația pe bază de sondaj.
Această tehnică poate fi utilizată în cadrul proiectării activităților
extrașco lare, efectuându -se un sondaj atât elevilor cât și în rândul
părinților cu copul de a ține cont de interesele și preferințele elevilor.
În marea lor majoritate, aceste tehnici se bazează pe acțiunea și
reacțiunea omului față de mediu, în scopul de a obține cât mai multe idei
în legătură cu modul de rezolvare a unei probleme, în speranța că printre
ele se află și soluția optimă cercetată.
Tehnica Brainstorming are loc în cadrul unei reuniuni, când un grup
de persoane se întrunesc pentru o perioadă minimă de timp. Fiecare
participant emite idei, soluții privind rezolvarea problemei propuse de
managerul reuniunii. Este tehnica de creativitate în cadrul grupului, cea
mai răspândită și aplicată; esențială este declanșarea liberă a imaginației
constructive, în car e momentele de spontaneitate și deschidere alternează
cu cele de critică și validare a ideilor emise, precum și cu luarea deciziilor

– 39 – privind soluțiile optime. Originalitatea vizează nu atât capacitatea de
analiză și sinteză, cât creativitatea, de asemenea nu vizează rezolvarea de
probleme, ci este o tehnică ce ajută conducerea, selectând idei, în vederea
soluționării optime a unor situații.
Tehnica Delphi se caracterizează printr -un dialog permanent, cu
caracter de dezbatere, între două grupuri de persoane, cu scopul de a
adopta anumite decizii. Metoda se bazează pe principiul gândirii intuitive
și al perfecționării acesteia, presupunându -se că la baza dec iziilor privind
viitorul trebuie să stea, ca o componentă de bază, cunoștințele și intuiția
specialiștilor în domeniul respectiv [ 5, p. 58].
Cât privește cadrul legislativ al Republicii Moldova, nu există acte
normative, hotărâri, decizii elaborate și apro bate cu privire la aplicarea
metodelor și tehnicilor manageriale în activitatea educativă. Aplicarea
instrumentarului managerial este lăsat la atitudinea directorilor adjuncți
pentru educație în funcție de necesitățile și situația în care se află școala.
Deci, directorul adjunct pentru educație trebuie să fie un manager
profesionist care presupune înțelegerea procesului managerial, dispune
de comportament individual și colectiv, metode de planificare și control și
metode cantitative și calitative de luare a deciziilor (adaptat ) [apud 2,
p. 84]. Fiecare dintre metodele manageriale presupune existența unor
puncte forte și slabe, iar conducătorul trebuie să prevadă posibilele
consecințe pozitive, cât și negative în urma utilizării acestor metode.

– 40 –

2.1. Managementul strategic în organizarea activităților
extrașcolare
Strategia de dezvoltare a activității educative școlare și ex trașcolare
trebuie să pornească de la premisa că abordarea educațională
complementară formal – non-formal asigură plus valoarea si stemului
educațional. Astfel, se valorifică rolul definitoriu pe care educația îl
exercită în pregătirea tuturor copiilor de a deveni cetățeni activi într -o
societate dinamică, în continuă schimbare, contribuind totodată la
procesul permanent de îmbunătăți re a calității vieții.
În vederea realizării obiectivelor, instituția trebuie să desfășoare un
ansamblu de activități și acțiuni . Căile de realizare efectivă a obiectelor
sunt multiple, în acest sens, conducerea de vârf a instituției trebuie să facă
opțiu ni clare în ceea ce privește modalitatea de reali zare a obiectivelor
strategice.
Strategia reprezintă, astfel, rezultatul opțiunii strategice a
managementului de vârf cu privire la căile pe care le va urma și mijloacele
alternative pe care le va folosi pentru atingerea obiectivelor, având la bază
trei caracteristici fundamentale:
– este cuprinzătoare , pentru că acoperă toate domeniile de activitate
ale instituției;
– este unitară , întrucât orientează în aceeași direcție toate activitățile;
– este integratoare , deoarece armonizează desfășurarea activităților
prin intermediul planurilor.
Procesul de globalizare și dezvoltare a tehnologiilor informatice,
trecerea la societatea cunoașterii a contribuit la conturarea și dezvoltarea
continuă a managementului spre managementul strategic, care pune
accent pe proiectarea dezvoltării organizaționale într-un viitor posibil,
având la bază o gândire strategică, ca produs al armonizării gâ ndirii
inteligente cu gândirea creatoare. Managementul strategic integrează
managementul calității, conferindu -i dimensiune strategică [1, p. 37-38].
Astfel, psihologul H. Mintzberg , în lucrarea „Strategy formation ”,
prezintă următoarele abordări ale strategiei ca o/un:
2. REPERE METODOLOGICE
PRIVIND ORGANIZAREA
ACTIVIT ĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

– 41 – – percepție , prin care se desemnează un curs prestabilit de acțiune,
pentru a soluționa o situație;
– schiță sau un proiect ce constă într -o manevră menită să asigure
depășirea unui concurent sau oponent;
– model ce stabilește o structură de acțiuni consistente în plan
comportamental;
– poziționare ce rezidă în mijloacele de identificare a locului, pe care
instituția îl are în mediul său;
– perspectivă ce implică nu numai stabilirea unei poziții, dar și o
anumită percepere a realității ce se refle ctă în acțiunile sale, vizând
modelele și tehnologiile utilizate.
Astfel, strategia desemnează un set de decizii și activități prin care
se stabilesc obiectivele majore ale instituției pe termen lung, principalele
modalități de realizare, împreună cu resur sele alocate, în vederea obținerii
avantajului competitiv potrivit misiunii instituției.
Strategia, ca instrument al managementului strategic , constă într -un
plan cuprinzător unitar și integrator, de acțiune managerială, în vederea
îndeplinirii la termen a obiectivelor stabilite, care precizează cum vor fi
conduse activitățile extrașcolare, ce acțiuni vor fi desfășurate pentru a
asigura îndeplinirea misiunii asumate.
Reieșind din conceptul anterior , deduse sunt principalele elementele
ale strategiei:
– misiun ea (scopul strategiei);
– obiectivele strategice;
– modalitățile de realizare;
– resursele;
– termenele;
– avantajul competitiv.
Misiunea urmărește asigurarea cursului de acțiune în scopul
realizării obiectivelor prevăzute în strategie, în contextul unor proceduri
adecvate de alocare și utilizare a resurselor. Rolul misiunii constă în:
– să asigure concentrarea eforturilor și resurselor asupr a scopurilor
urmărite;
– să furnizeze un fundament pentru motivarea folosirii resurselor
alocate într -un anumit mod;
– să faciliteze integrarea obiectivelor strategice în mecanismul
organizațional al instituției;
– să formuleze scopurile generale ale strategiei și să permită
translatarea lor în obiective referitoare la costuri, timp și rezultate
care să poată fi evaluate și verificate.

– 42 – Obiectivele strategice sunt, de regulă, obiective pe termen lung și se
referă la ansamblul activităților instituției sau la co mponentele majore ale
acesteia.
Obiectivele constituie prima componentă operațională a strategiei,
care se formulează pornind de la misiunea enunțată pe baza analizei
rezultatelor și potențialului instituției și a mediului ambiant cu care
aceasta se află î n interacțiune.
Modalitățile de realizare reprezintă acțiunile de realizare a
obiectivelor. Aceste modalități strategice sunt cunoscute sub denumirea
de vectori de creștere ai instituției deoarece indică direcția în care instituția
evoluează. Adoptarea un eia sau alteia din modalitățile amintite
influențează caracteristicile cantitative și calitative ale activităților
extrașcolare.
Resursele sunt prevăzute în strategii, de regulă, global.
Termenele încorporate în strategie cuprind:
– termenul inițial care re prezintă data declanșării strategiei;
– termene intermediare, care reprezintă evoluțiile semnificative în
realizarea obiectivelor strategice;
– termen final, care prevede data la care se încheie implementarea
strategiei.
Principalul aspect cu privire la termen e îl reprezintă sincronizarea
termenelor stabilite, ținând cont de evoluțiile și particularitățile specifice ale
celorlalte elemente ale strategiei (obiective, modali tăți de acțiune, resurse).
Avantajul competitiv
Succesul instituției depinde, în mare parte, de avantajele sale
competitive în raport cu concurenții săi. Necesitatea de a evalua permanent
poziția concurențială a instituției este esențială din două motive:
– pentru a evalua propria sa capacitate de a se stabili și a se menține
pe piață;
– pentru a se situa pe o poziție favorabilă față de concurenții săi,
dobândind un avantaj competitiv.
Strategia prezintă anumite trăsături specifice , dintre care amintim
câteva, considerate cele mai importante.
a. Strategia urmărește întotdeauna realizarea unor obiective , a unei
misiuni strategice . Obiectivele reprezintă fundamentul motivațional
și acțional al strategiei, calitatea lor fiind determinantă pentru
performanțele viitoare ale activităților
b. Strategia vizează perioade din viața instituției. De aici rez ultă gradul
ridicat de risc și incertitudine ce îi este asociat.

– 43 – c. Conținutul strategiei se rezumă la elementele esențiale, majore ,
pentru instituție.
d. Strategia are ca sferă de cuprindere întreaga instituție.
e. Strategia ia în considerare întotdeauna mediul extern al instituției și
realizează o corelație foarte strânsă între instituție și mediul în care
aceasta activează. Aceasta este o trăsătură și o condiție pentru
reușita strategiei; realizarea obiectivelor strategice nu este posibilă
fără luarea în calcul a evoluției mediului.
f. Întotdeauna strategia are în vedere impunerea unui comportament
care va asigura instituției competitivitate crescută. Acest comportament
reflectă cultura instituție, care exprimă atitudinile, convingerile,
atașamentele, aspirațiile și valorile managerilor și executanților.
g. Scopul ultim al strategiei este obținerea avantajului competitiv . O
strategie care nu vizează și asigură obținerea avantajului competitiv
nu prezintă utilitate pentru instituția respectivă.
Planificarea strategică – este un proces al unei instituții, alcătuit
dintr -un ansamblu de proceduri, metode și instrumente cu ajutorul cărora
instituția își definește strategia ce urmează să o adopte și ia decizii asupra
alocării resurselor între diferitele activită ți (produse). Punctele de pornire
ale procesului de planificare strategică sunt analiza mediului extern al
instituției și analiza mediului intern . Planificarea strategică ajută la
coordonarea proceselor de formulare și de implementare a strategiei.
Instituțiile sunt su puse proceselor de schimbare cu o frecvență și
intensitate tot mai mare. Complexitatea mediului, dinamica mare a
componențelor sale le obligă să -și evalueze permanent situația în
contextul în care -și desfășoară activitatea și să reacționeze sau să
acționez e anticipat la provocările cu care se confruntă Schimbările își au
sursele în factori de ordin extern sau interni pentru o instituție și pot să fie
de natură să genereze doar o ușoară ajustare a acesteia, din punct de
vedere funcțional și structural, sau, din contra, poate să conducă la o
reproiectare de esență a acesteia.
Planificarea este un proces prin care instituțiile încearcă să anticipeze
schimbările și să se adapteze în așa fel încât să asigure atingerea obiectivelor
organizaționale. Mulți teoreticieni ai managementului consideră că
planificarea reprezintă cea mai importantă sarcină a managerilor.
Cheia planificării strategice se află în proces și nu în produsul său,
planul.
Pentru ca procesul să fie eficace, el trebuie să fie:
– cuprinzător – să angajeze în proces toată gama factorilor interesați;
– interactiv – să confrunte situația prezentă cu situația potențială;

– 44 – – integrator – să lege în concepție și acțiune toate nivelele, de sus în jos
și de jos în sus;
– iterativ – să recunoască faptul că sis temele, ca și mediul în care
acestea se manifestă, sunt în continuă schimbare și că nici un plan nu
își păstrează în timp valoarea neschimbată.
Procesul planificării strategice este foarte divers. Aces ta este un
semn bun și provoacă utilizatorii să își creeze propria lor abordare
folosind o mulțime de modele disponibile. Nevoia de a fi creativ și vizionar
se manifestă nu numai în ce privește conținutul viziunilor și planurilor,
dar și în procesul de creare a lor.
Reieșind din cele expuse anterior, în continuare propunem un modele
orientativ de plan managerial al activităților extrașcolare și două modele
orientative de planificare a activităților educative pentru 1 an școlar.
În cadrul celui de al II -lea model sunt incluse activități le extrașcolare
pentru o săptămână intitulate “ Săptămâna activităților extrașcolare ”, care
sunt redate în paragraful 2.2. Forme și modele de organizare a activităților
extrașcolare , pentru fiecare treaptă de învățământ, cât și unele aspecte ce
privesc controlul și evaluarea programelor educative.

PLAN MANAGERIAL AL ACTIVITATILOR EXTRAȘCOLARE
DESFĂȘURATE ÎN CADRUL
Liceului „___________________________ ”,
pe parcursul anului ș colar _____-_____.

Obiective Activități
extrașcolare Tipul
activității Denumirea
activității Resurse
umane
(parteneri ,
sponsori ) Timp
Implicarea în
cât mai multe
programe Programe
educaționale Programe
educaționale
Implicarea în
cât mai multe
proiecte . Proiecte
educaționale Proiecte
educaționale
Încheierea și
reîncheierea a
cât mai multe
parteneriate Parteneriate
educaționale Parteneriate
educaționale
Valorificarea
deprinderilor Expoziții Expoziții
tematice

– 45 – practice ale
elevilor prin
participarea
cu lucrări în
cadrul unor
expoziții
tematice
Valorificarea
aptitudinilor
artistice ale
elevilor în
cadrul
serbărilor
tematice. Serbări Serbări
tematice
Valorificarea
aptitudinilor
și
cunoștințelor
generale ale
elevilor în
cadrul unor
competiții. Competiții Concurs
Simpozion
Olimpiadă
Olimpiad ă
Organizarea
și
desfășurarea
în condiții
optime a unor
vizite și
excursii în
orașe, locuri
și locații cat
mai variate. Vizite
Excursii Excursii
și vizite
tematice
Implicarea
activă a cât
mai multor
elevi în
acțiuni de
voluntariat. Voluntariat Acțiuni de
voluntariat

Director :
Responsabil activități extrașcolar

PLANIFIC AREA ACTIVITATILOR EDUCATIVE
(I model )

Nr.
crt. COMPONENTA
EDUCATIVĂ
VIZATĂ/
OBIECTIVUL ACTIVITATEA RESPONSABIL PARTENERI TERMEN IMPACT SCONTAT
1. Educația pentru
valori culturale/
Cunoașterea și
promovarea
adevărului istoric,
cultivarea
patriotismului, dar
și a
comportamentului
de cetățean
european . Aniversări
(Ziua Europei etc.),
comemorări
(Holocaustul ).
Vizite în muzee,
excursii .
Întâlniri cu
personalități,
dezbateri,
prezentări/ lansări
de carte .
Vizionare film
istoric . Director ul
adjunct pentru
educație

Profesori i Muzeul de
Istorie

Direcția
Generală de
Învățământ 9 oct. 2015
(Holocaustul )

9 mai 2015
(Ziua
Europei) Trezirea interesului
pentru valorile și
adevărul istoric .

Trezirea
sentimentului
patriotic, dar și a
spiritului european.
2. Educaț ia pentru
valori culturale/
Cunoașterea și
promovarea
tradițiilor și
obiceiurilor
populare . Activități specifice
marcării unor
sărbători cu tradiție
(Crăci unul, Paștele,
Dragobetele,
Mărțiș orul etc.). Director ul
adjunct pentru
educație

Profesori i Casa de
Cultură

Clubul
copiilor
Decembrie

Februarie –
Martie
Aprilie
Iunie Cunoașterea
obiceiurilor
populare,
trezirea
sentimentului
patriotic .

– 47 – Momente
folclorice,
participarea la
festivaluri sau alte
manifestări
folclorice . Alte școli
Recunoașterea
valorilor autentice .
3. Educaț ia pentru
valori culturale/
Promovarea
valorilor liter are și
cultivarea
creativității. Aniversări ale
scriitorilor,
concursuri, scenete,
expoziții,
excursii,vizite .
Editarea revistei
școlare .
Întâlniri cu scriitori.
Cercuri de lectură .
Vizionarea unor
spectacole de
teatru . Director ul
adjunct pentru
educație

Profesori i Librării

Teatre Permanent Valorificarea
potențialului
artistic -creativ și
intelectual .
Exersarea spiritului
critic, argumentativ .
Trezirea interesului
pentru lectur ă și
pentru exprimarea
frumoasă.
Educația estetică .
Recunoașterea
valorilor autentice și
identificarea
nonvalorii .
4. Educa ția pentru
valori culturale/
Promovarea
valorilor artistice și
muzicale, precum si
a creativităț ii Organizarea și
participarea la
expoziții,
concursuri .
Concerte . Profesorii

Diriginț ii Galeria de
artă Permanent Conștientizarea
valorilor autentice .
Educația estetică .
Recunoașterea
valorilor autentice și
identificarea

– 48 – artistice . Organizarea Balului
Bobocilor și a altor
evenimente similare
în școală . nonvalorii .
Valorificarea
potențialului
artistic -creativ .
5. Autocunoaș tere,
comunicare si
abilităț i sociale/
Dezvoltarea
spiritului
filantropic . Acțiuni de carita te.
Spectacole,
concerte, expoziții . Biserica

Părinții etc. Crăciun

Paște
Permanent Dezvoltarea
spiritului
filantropic, a
toleranței și a
atenției sporite față
de categoriile
defavorizate .
6. Autocu noaștere,
comunicare și
abilităț i sociale/
Dezvoltarea
spiritului
democratic și de
toleranță, cultivarea
sentimentului de
prietenie . Activități de
combatere a
violenței, de
cunoaștere și
înțelegere a
diversității . Psihologul
școlar

Diriginți i Invitați Permanent Formarea unui
comportament
nonviolent/
democratic și
conștientizarea
beneficiilor
acestora .
7. Educaț ie pentru
calitatea stilului de
viață/
Dezvoltarea
interesului pentru
problemele de
mediu/
Trezirea interesului Manifestări cu
ocazia Zilei
Pământului, a
Mediului, a Apei .
Concursuri .
Activități de
ecologizare, Directorul
adjunct pentru
educație

Psihologul
școlar

Diriginți i ONG -uri

Alte școli Permanent Conștientizarea
importanței calității
mediului pentru
sănătate și calitatea
vieții în general .

Dobândirea unor
deprinderi

– 49 – pentru sănătatea
proprie si a
celorlalț i, pentru
problema
consumului de
droguri . colectare a
deșeuri lor.
Participarea la
concursuri,
manifestări,
campanii antidrog . ecologice .

Dobândirea unor
deprinderi de viață
sănătoasă .
8. Educație pentru
calitatea stilului de
viață/
Cultivarea
interesului pentru
sport, mișcare,
sănătate și pentru
spiritul de
competiție . Săptămâna
mobilității .
Ziua orientării
pentru toți .
Competiții sportive . Directorul
adjunct pentru
educație

Psihologul
școlar

Diriginți i Alte școli

Consiliul
elevilor

ONG -uri Permanent Conștientizarea
importanței
sportului în
menținerea
sănătății .

Formarea spiritului
de competiție .
9. Educaț ia pentru
calitatea stilului de
viață/
Dezvoltarea
interesului pentru
călătorii . Excursii în țară și în
afara țării . Profesori i Alte școli

ONG -uri

Părinții etc. Permanent Conștientizarea
multiplelor valențe
ale călătoriei:
cunoaștere,
autocunoaștere,
comunicare,
relaxare, spirit de
echipă etc.
10. Educația pentru
calitatea stilului de
viață/
Promovarea
interesului pentru Activități ale
cercurilor „Micii
pompieri”, „Cu
viața mea apăr Directorul
adjunct pentru
educație

Psihologul Politia

Invitați Permanent Formarea
comportamentului
preventiv și a
deprinderilor de
intervenție în caz de

– 50 – situațiile de urgență . viața” .
Concursuri
de educație rutieră,
intervenție în caz
de incendiu,
Micii sanitari etc. școlar

Diriginți i

Profesori i urgență .
11. Educația pentru
valori culturale/
valori europene,
toleranță,
democrație. Ziua Europei .
Particip area la
concursuri,
evenimente:
Toleranț ă și
conviețuire în
spațiul public etc. Directorul
adjunct pentru
educație

Psihologul
școlar

Diriginți i

Profesori i ONG -uri Permanent

9 mai 2015 Conștientizarea
apartenenței la
cultură și
comunitatea
europeană.
Însuș irea
mentalității și a unui
comportament
democratic, de
cetățeni europeni
activi .
12. Educație pentru
carieră/
Orientare
profesională,
antreprenoriat,
cultivarea
interesului pentru
munca de calitate . Participarea la
diverse concursuri .
Vizite la diverse
instituții,
întreprinderi . Diriginții Agen ția locală
pentru
instituții și
întreprinderi Permanent Trezirea interesului
pentru carieră,
muncă și activități
antreprenoriale .

– 51 – PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE
(II model )

Nr.
crt. ACTIVITATEA OBIECTIVELE ACTIVITĂȚI PERIOADA
1. Festivitatea de inaugurare a anului
școlar Familiarizarea elevilor cu diriginții, și
profesorii; organizarea colectivului
clasei. 1 septembrie 2015
2. „Culorile toamnei” Amenajarea clasei în culorile toamnei . Octombrie 2015
3. „Să ne cunoaștem orașul, localitatea
și țara” Excursii și drumeții . Octombrie 2015 –
Iunie 2016
4. „Sărbătorim împreună Haloween -ul” Sear ă distractivă.
Concurs „Cel mai frumos costum și cel
mai atractiv dovleac ”. Noiembrie 2015
5. „1 Decembrie – Ziua Națională a
României ”
Ziua mondială anti -SIDA Cunoașterea importanței desăvârșirii
unității naționale a poporului –
dezbatere .
Întâlnire cu medicul școlii, specialiști. Decembrie 2015
6. „Suntem alături de ei!” Vizite la diverse aziluri de bătrâni, case
de copii .
Relaționarea cu elevii și bătrânii aflați în
dificultate – Oferire de cadouri . Decembrie 2013
7. „Iată, vin colindători !“ Audiție muzicală . Decembrie 2015
8. „În lumea cărților” Întâlnire cu bibliotecara școlii . Februarie 2015
9. „Mărțișoare originale” Expoziție de măr țișoare . Martie 2015

– 52 – Cunoașterea semnificației mărțișorului .
10. „8 Martie – Ziua mamelor ” –
serbare dedicată mamei Dezvoltarea dragostei față de ființa
iubită – mama . Martie 2015
11. „Prețuim apa!” – Ziua Apei Realizarea de pliante / postere și mape
tematice pentru conștientizarea
importanței apei pentru viață . 22 Martie 2015
12. „Săp tămâna activităților preferate! ” Activități extrașcolare la decizia
elevilor . 20-25 Aprilie 2015
13.
9 Mai – Ziua Europei Cunoașterea istoricului Europei .
Concursuri, expoziții, panouri / mape
tematice, dezbateri . 9 Mai 2015
14. „Un mediu curat, o viață mai sănătoasă”
– Ziua Mediului Acțiune de ecologizare . 5 Iunie 2015
15. „Bilanțul muncii noastre” Premierea elevilor cu cele mai bune
rezultate la învățătură și disciplină . 19 Iunie 2015

– 53 – ASPECTE VIZÂND CONTROLUL ȘI EVALUAREA PROGRAMELOR EDUCATIVE
ACTIVITĂȚI Resurse umane
și instituționale RESPONSABILI TERMEN
1. Realizarea unor sondaje de opinie în rândul
elevilor, a cadrelor didactice și părinților în
scopul identificării priorităților educative și
eficientizarea activităților . Consiliul elevilor
Comitetul de părinți  Director ul adjunct
pentru educație
 Coordonator de
proiecte , programe
 Comisia de asigurare
și evaluare a calității
(dacă există) Periodic
2. Întruniri periodice ale diriginților cu Directorul
adjunct pentru educație și psihologul școlar
pentru găsirea soluțiilor optime ale diferitelor
aspecte legate de educația elevilor . Diriginții  Director ul adjunct
pentru educație
 Psihologul școlar Semestrial
3. Întocmirea portofoliului activităților educative
la nivelul școlii . Diriginții  Director ul adjunct
pentru educație
 Diriginții Semestrial
4. Monitorizarea și valorificarea rezultatelor
obținute de elevi la concursurile înscrise în
programul de activități, în procesul de evaluare
internă a calității . Comisia de evaluare
a calității  Director ul adjunct
pentru educație
 Comisia de asigurare
și evaluare a calității
(dacă există) Semestrial
5. Premierea elevilor și a personalului didactic
care au avut rezultate la activitățile extrașcolare,
concursuri, competiții, festivaluri etc. Direcția Generală de
Învățământ
Consiliul de
Administrație  Consiliul de
Administrație
 Coordonatorii de
activități, proiecte,
concursuri etc. Anual

În scopul coordonării eficientizării activității de management
educațional propunem un sistem de acțiuni strategice privind organizarea
activităților extrașcolare proiectate la diverse nivelu ri de management.
Am proiectat aceste acțiuni începând de la cea mai superioară instanță
(Ministerul Educației) și coborând la u nitatea școlară.
Acțiuni strategice la nivel de Ministerul Educației:
– dezvoltarea rețelei de centre educaționale pentru copii și tineri;
– deschiderea unei secții de coordonare a activităților extrașcolare;
– identificarea, mediatizarea și găsirea de soluții în problemele cu
care se confruntă elevii;
– crearea de condiții pentru antrenarea elevi lor în activități extrașcolare;
– asigurarea centrelor educaționale cu resurse umane și financiare
pentru implementarea și recunoașterea valorică a programelor
educative ex trașcolare din perspectiva rezultatelor învățării;
– promovarea unor acțiuni de cooperare europeană în domeniul
educației extrașcolare.
Acțiuni strategice la nivel de Direcție de Învățământ:
– lansarea unor proiecte de susținere a școlilor, centrelor pentru c opii
și tineri privind antrenarea în diverse activități extrașcolare;
– organizarea activităților de informare și promovare a diverselor
posibilități inovatoare în domeniul educației extrașcolare;
– antrenarea școlilor în elaborarea de proiecte de vacanță în domeniul
educației extrașcolare;
– crearea de oportunități pentru împărtășirea experiențelor;
– furnizarea de formare și de experiențe de învățare extrașcolară;
– promovarea de valori ca includere socială, diversitate culturală și
cetățenie activă.
Acțiuni strat egice la nivel de universități, instituții de
formare continuă:
– elaborarea și introducerea unui curs separat privind managementul
activităților extrașcolare pentru studenți, masteranzi, profesori atât
la formarea inițială cât și la cea continuă;
– stimulare a implicării tinerilor în promovarea valorilor și principiilor
etice: dreptate, toleranță, pace, cetățenie activă, respectarea
drepturilor omului;
– recunoașterea activității extrașcolare ca dimensiune semnificativă a
politicilor naționale și europene în acest domeniu.

– 55 –
Acțiuni strategice la nivel de centre educaționale, școli:
– dezvoltarea parteneriatului educațional cu familia, comunitatea,
organizațiile guvernamentale și non -guvernamentale în vederea
responsabilizării acestora în promovarea activităților extrașcolare;
– deschiderea activității educative spre implicare și responsabilizare
în viața comunității;
– valorificarea potențialului creativ al elevilor prin inițierea de noi
proiecte educative și asumarea de roluri;
– transferul de metode did actice centrate pe elev în cadrul
activităților extrașcolare în vederea ridicării calității și eficienței
actului educațional;
– proiectarea activităților extrașcolare ca modalitate eficientă de
realizare a feedback -ului activității didactice derulate la cla să;
– stimularea interesului elevilor de a participa la procesul de luare a
deciziilor în școală;
– motivarea elevilor de a se implica în cât mai multe activități extrașcolare;
– valorificarea voluntariatului și dezvoltarea conștiinței utilității
sociale a tinerilor;
– promovarea dialogului intercultural în vederea creșterii calității
vieții comunității;
– orientarea profesională a elevilor.
Dacă se va ține cont de aceste acțiuni, man agementul activităților
extrașcolare va fi unul eficient și de durată.

2.2. Forme și modele de organizare a activităților extrașcolare
Tradițional la nivelul învățământului secundar general sunt utilizate
diverse forme și modele de organizare a activităților extrașcolare, pe care ne
propunem să le descriem și să prezentăm un model orientativ de proiectare
a activităților extrașcolare pentru fiecare treaptă de învățământ.
Pedagogul american J.S. Bruner consideră că „oricărui copil, la orice
stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într -o formă intelectuală
adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode și procedee adecvate
stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într -o
formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă
ușurință și mai temeinic spre o deplină stăpânire a cunoștințelor” [ 3].
Oricât ar fi de importantă educația curriculară realizată prin
procesul de învățământ, ea nu epuizează sfera influențelor formative
exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al
copilului, în care viața capătă alte aspecte decât cele din procesul de

– 56 – învățare școlară. În acest cadru, numeroși alți factori acționează, pozitiv
sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Educația extrașcolară (realizat ă dincolo de procesul de învățământ)
își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
Educația prin activitățile extrașcolare urmărește identificarea și cultivarea
corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de
viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite
domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie
de cunoștințe punându -i în contact direct cu obiectele și fenomenele din
natură. Trebuința de se juca, de a fi mereu în mișcare, este tocmai ceea ce
ne permite să împăcăm școala cu viața.
Activitățile extrașcolare se desfășoară într -un cadru informal, ce
permite elevilor cu dificultăți de afirmare în mediul școlar să reducă
nivelul anxietății și s ă-și maximizeze potențialul intelectual.
Ca forme de organizare a activităților extrașcolare distingem :
vizitele, excursiile serbările tematice, concursurile, activitățile cultural –
artistice, parteneriatele etc.
Vizitele la muzee, expoziții, monumente și l ocuri istorice, case
memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui și prețui
valorile culturale, folclorice și istorice ale poporului nostru. Ele oferă
elevilor prilejul de a observa obiectele și fenomenele în starea lor naturală,
proce sul de producție în desfășurarea sa, operele de artă originale,
momentele legate de trecutul istoric local, național, de viața și activitatea
unor personalități de seamă ale științei și culturii universale și naționale,
relațiile dintre oameni și rezultate le concrete ale muncii lor, stimulează
activitatea de învățare, întregesc și desăvârșesc ceea ce elevii acumulează
în cadrul lecțiilor.
Excursia reprezintă finalitatea unei activități îndelungate de
pregătire a copiilor. Excursiile contribuie la îmbogățirea cunoștințelor
copiilor despre frumusețile țării, la educarea dragostei, respectului pentru
frumosul din natură, artă, cultură. Copiii cunosc locul natal în care au trăit,
muncit și luptat înaintașii lor , învățând astfel să -și iube ască țara, cu trecutul
și prezentul ei. Copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s -au
născut, au trăit și au creat opere de artă scriitori și artiști. Excursia este cea
care îl reconfortează pe copil, îi prilejuiește însușirea unei experien țe sociale
importante, dar și îmbogățirea o rizontului cultural științific.
În cadrul procesului instructiv -educativ, excursia școlară este folosită
tot mai mult ca metodă de învățământ. Aceasta formează la elevi
deprinderea de a observa direct anumite fenomene, legăturile strânse
dintre ele, interdependența lor. Excursia poate deveni o abordare cu

– 57 – caracter interdisciplinar a unei tematici stabilite anterior. Are un rol
deosebit de însemna t în educarea elevilor în spiritul moralei civice,
dezvoltându -le anumite deprinderi de manifestare colectivă și
dezvoltându -le interesul pentru cunoaștere. Este o formă de activitate cu
caracter activ, atractiv și mobilizator.
Excursiile tematice se organ izează, de obicei, în unități și instituții
de învăț ământ și cercetare, muzee, case memoriale, lăcașe de cult. Sunt
organizate, de obicei, în alte localități. Avantajele acestor forme de
organizare sunt: contactul cu lumea reală, observarea și studierea
fenomenelor în condiții naturale și sociale, dezvoltarea deprinderii de a se
descurca într -un mediu diferit, dezvoltarea atenției etc. Elevii sunt
familiarizați cu tematica pusă în discuție, își adâncesc cunoștințele deja
dobândite și achiziționează noutăț i, își formează și își consolidează
atitudini și convingeri.
Excursiile sunt întotdeauna prilej de bucurie, de relaxare, de
cunoaștere, și de aceea elevii sunt încântați de organizarea lor. De
asemenea, reprezintă un prilej de a cunoaște alte dimensiuni ale educației
copilului, de manifestare psihică și de adâncir e a relațiilor elev – elev, elev
– educator, elev – părinte. Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală și
fizică a copilului, la educarea lui cetățenească și patriotică. Ea este cea care
îl reco nfortează pe copil, îi prilejuiește însușirea unei experiențe sociale
importante, dar și îmbogățirea orizontului cultural științific. Prin excursii
elevii își suplimentează și consolidează instrucția școlară dobândind
însușirea a noi cunoștințe. Am acordat importanța cuvenită sărbătorilor și
aniversărilor importante din viața țării și a copiilor. Acestea au fost un bun
prilej de destindere, de bună dispoziție, dezvoltând la copii sentimental
apartenenței la colectivitatea din care fac parte, deprinzându -i totodată să –
și stăpânesc emoțiile provocate de prezența spectatorilor.
În funcție de sarcina didactică fundamentală, excursiile sunt de mai
multe tipuri, după cum urm ează [19 ]:
– excursii și vizite introductive organizate înaintea predării unui
capitol/unei teme cu scopul de a -i sensibiliza pe elevi și a valorifica
rezultatele în cadrul lecțiilor viitoare;
– excursii și vizite organizate în vederea comunicării de cunoștințe noi –
se urmărește transmiterea de cunoș tințe noi prevăzute în programa
școlară;
– excursii și vizite finale (de consolidare și fixare) – organizate după
predarea unui capitol/unei teme în vederea concretizării
cunoștințelor predate, de sistematizare și fixarea lor.

– 58 – Excursiile și drumețiile temati ce proiectate și organizate de
instituțiile școlare au multiple valențe de informare și formare a elevilor
completând sau/și aprofundând procesul de învățământ.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai
multă creativitate și sens ibilitate, imaginea realității, în cadrul activităților
de desen și modelaj , iar materialele pe care le culeg, sunt utilizate în
activitățile practice, în jocurile de creație. La vârsta școlară, copiii sunt
foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în legătură cu mediul,
fiind dispuși să acționeze în acest sens .
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau
sportive, stimulează și orientează copiii spre unele domenii de activitate:
muzică, sport, poezie, pictură. Excursii le și taberele școlare contribuie la
îmbogățirea cunoștințelor copiilor despre frumusețile țării, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin
excursii, copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s -au
născut, au trăit și au creat opere de artă.
De la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe
punându -i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.
Activitățile de acest gen au o deosebită influență formativă, au la bază
toate formele de acțiuni turistice: plimbări, excursii, tabere. În cadrul
activităților organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se
confruntă cu realitatea și percep activ, prin acțiuni directe obiectele ,
fenomenele, anumite locuri istorice. Fi ind axate în principal pe viața în aer
liber, în cadrul acțiunilor turistice, elevii își pot forma sentimentul de
respect și dragoste față de natură, față de om și realizările sale.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit
de atrac tive pentru cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să
demonstreze practic ce au învățat la școală, acasă, să deseneze diferite
aspecte, să confecționeze modele variate. Același efect îl pot avea
concursurile organizate de către cadrele didactice în clasa. Dacă sunt
organizate într -o atmosferă plăc ută vor stimula spiritul de iniț iativă al
copilului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce
la bun sfârșit exercițiile și va asimila mult mai ușor toate cunoștințele.
Elevii trebuie să fie îndrumați să dobândească: o gândire
independentă, nedeterminată de grup, toleranță față de ideile noi,
capacitatea de a descoperi probleme noi și de a găsi modul de rezolvare a
lor și posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă
important ca profesorul însăși să fie creativ. Elevii sunt atrași de
activitățile artistice, recreative, distractive, care ajută la dezvoltarea
creativității, gândirii critice și stimulează implicarea în actul decizional

– 59 – privind respectar ea drepturilor omului, conștientizarea urmărilor
poluării, educația rutieră, educația pentru păstrarea valorilor etc.
Activitățile complementare concretizate în excursii și drumeții,
vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit
com portament, o ținută adecvată situației, declanșează anumite
sentimente. O mai mare contribuție în dezvoltarea personalității copilului
o au activitățile extrașcolare care implică în mod direct copilul prin
personalitatea sa și nu prin produsul realizat de acesta.
Activitatea în afara clasei și cea extrașcolară trebuie să cuprindă
masa de copii. Activitățile extrașcolare, bine pregătite, sunt atractive la
orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea
de cunoștințe, chiar dacă ne cesită un efort suplimentar. Copiilor li se
dezvoltă spiritul practic, operațional, iscusința , dând posibilitatea fiecăruia
să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că
în asemenea activități se supun de bună voie regulilo r, asumându -și
responsabilități. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilități
deosebite să -și cunoască elevii, să -i dirijeze, să le influențeze dezvoltarea,
să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul principal – pregătirea
copilului pentru v iață. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând
de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul
creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităților și
resurselor de care dispune clasa de elevi .
Serbările școlare vin în ajutorul afirmării și formării personalității
elevului. În timpul prezentării programului artistic, elevul artist îi va avea ca
spectatori pe colegii de școală, dar și pe părinții cărora va trebui să le recite
sau să le cânte, exprimând trăi rile care îl copleșesc. Realizarea programului
artistic presupune o muncă de căutări și de creație din partea învățătorului.
În cadrul serbării învățătorul este regizor, coregraf, poet, interpret model
pentru micii artiști. Ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor, contribuind la
acumularea de noi cunoștințe, la îmbogățirea trăirilor afective și
sentimentelor estetice. Pentru ca elevii să -și motiveze participarea la
activitatea aleasă, este foarte importantă atmosfera realizată în timpul
repetițiilor, ca racterizată prin bună dispoziție, dar și prin seriozitate. Șansa
de reușită a serbărilor este dată de varietatea programului artistic, în
măsură să valorifice talentul de recitator al unora, calitățile vocale, de ritm și
grație ale altora, dar și destoinic ia pentru realizarea costumelor și
decorurilor. Versul, muzica vocală și instrumentală, gimnastica ritmică,
scenetele pline de haz, armonios îmbinate, asigură varietatea și dinamismul
spectacolului. Micii artiști trebuie încurajați, stimulați, pentru a rea liza buna
dispoziție și participarea cu interes de -a lungul pregătirii și desfășurării

– 60 – spectacolului. Serbările școlare sunt momente de maximă bucurie atât
pentru copii, cât și pentru părinții lor. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi
imaginației, entuziasmului și rămân de -a pururi ca momente de neuitat în
viața fiecăruia. G. Coșbuc spunea: „Ca să poți povesti sau cânta copiilor,
trebuie să -i iubești, să cauți să pricepi firea și lumea aparte în care trăiesc, sa
știi să cobori până la nivelul person alității lor. Trebuie să iei parte împreună
cu dânșii la toate manifestările sufletești; într -un cuvânt, rămânând om mare,
să fii cât se poate de copil” [34].
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extrașcolară în
școală, prin care copilul face cunoștință cu lumea minunată a artei. Deși
această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul
de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă
inepuizabilă de impresii puternice, precum și în faptul că apelează,
permanent, la afectivitatea copilului.
Parteneriatele ajută elevii să aibă succes la școală și mai târziu, în
viață. Atunci când părinții, elevii și ceilalți membri ai comunității se
consideră unii pe alții parteneri în educație, în jurul elevilor se creează o
comunitate de suport care începe să funcționeze. Parteneriatele trebuie
văzute ca o componentă esențială în organizarea școlii și a clasei de elevi.
Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter
opțional sau o problemă de natura relațiilor publice. În cadrul acestor
parteneriate se pot parcurge următoarele conținuturi: transmiterea unor
informații despre ecologie, dobândirea unor cunoștințe despre relația om –
mediu, educarea unor comportamente și cond uite civilizate, îmbogățirea
vocabularului activ cu cuvinte din diferite domenii, cultivarea unor
atitudini de investigare, cercetare etc.
Ca exemplu de parteneriate propunem următoarele subiecte:
– „Arta de fi părinte” – Familia
– „Cartea – fereastră deschisă spre lumină” – Biblioteca
– „Educație și circulație” – Sectorul de Poliție
– „Un strop de credință” – Biserica
– „Spațiu spiritual al talentelor” – Casa de cultură
– Ziua ușilor deschise – Universități, Judecătorii, Bănci etc.
Prin organizarea unor concursuri între grupele aceleiași clase sau între
clase diferite (pe diferite etape, pe diferite teme) – promovăm valori culturale
și etice fundamentale, precum și fair play -ul, sensibilitatea și personalitatea
lor suferind modificări pozitive, pentru a putea ușor d epista tinere talente
artistice în vedere a cultivării și promovării lor.

– 61 – Concursurile sportive vin ca o completare a activităților sportive, cei
mici participând cu multă plăcere la concursurile sportive organizate, cum
ar fi: atletism, concurs de săniuțe, de biciclete, de aruncat la țintă etc.
O mare contribuție în dezvoltarea personalității copilului o au
activitățile extrașcolare care susțin derularea unor proiecte, implicând în mod
direct copilul prin personalitatea sa. Aplicată la clasă, metoda proiectului este
acceptată cu plăcere de elevi, deoarece permite munca în echipă , unde poate
contribui, potrivit înclinațiilor individuale, la realizarea unui scop comun.
Implicarea elevilor în proiectele educative, atât la nivel național cât
și intern ațional a crescut în ultimii ani acesta dovedind interesul crescut al
elev ilor față de unele activități educative. Concursul de creație literară și
plastică urmăresc stimularea implicări i elevilor în activitățile extrașcolare,
descoperirea și dezvoltarea aptit udinilor artistice și literare. Pri n
participarea la astfel de proiecte elevii își dezvoltă aptitudinile ar tistice și
literare , spiritul de echip ă (în realizarea lucrărilor colective), își vor testa
aptitudinile, își vor put ea pune în valoare calitățile artistice.
Astfel , activitățile extrașcolare :
valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
organizează într -o manieră plăcută și relaxantă timpul liber al
copiilor, contribuind la optimizarea procesului de învățământ ;
formele de organizare s unt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
copiii au teren liber pentru a -și manifesta în voie spiritul de inițiativă;
participarea este liber consimțită, necondiționată, constituind un
suport puternic pentru o activitate susținută;
au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup;
sunt caracterizate de optimism și umor;
creează un sentiment de siguranță și încrederea tuturor participanților;
urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de
învățământ;
contribuie la dezvo ltarea armonioasă a copiilor.
Activitatea extrașcolară e o componentă educațională valoroasă și
eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să -i acorde atenție, adoptând
el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al
activității , cât și în relațiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă
care să permită stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităților
extrașcolare, formelor de organizare oferite crește interesul copiilor
pentru școală și pentru oferta educați onală. Prin urmare, cadrul didactic
poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităților
extrașcolare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de

– 62 – gândire, să evite critica în astfel de activități, să încurajeze elevii și să
realizeze un feed -back pozitiv.
În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare elaborate și
aprobate de către fiecare instituție, activitățile desfășurate pot fi premiate
la nivelul unității de învățământ, cu sprijinul autorităților administrației
publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.
– Unitățile de învățământ sunt încurajate să -și promoveze cele mai
bune activități prin metode variate, care să asigure informarea
publicului larg și implicarea unui procen t mare de membri ai
comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni:
chestionare aplicate elevilor, cadrelor didactice și părinților, un
„jurnal” al săptămânii propuse de noi „Săptămâna activităților
preferate” făcut public, prezentarea activităților pe site -ul propriu,
pe cel al partenerilor implicați în activități, informări/articole în
mass -media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea unui
vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui
vot electro nic pentru publicul larg etc.
– În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, fiecare
unitate de învățământ poate selecta o singură activitate din cele
desfășurate, cu care să participe la competiția celor mai interesante
activități desfășurate la nivel de raion, municipiu în cadrul
săptămânii “Săptămâna activităților preferate” . Pentru a participa la
competiția organizată la nivel raional /municipal unitatea de
învățământ va plasa pe site -ul școlii, la rubrica dedicată competiției
„Săptămâna activităților preferate” dosarul activității propuse.
La nivel raional /municipal competiția își propune să selecteze și să
promoveze pe site -ul școlii cele mai interesante 10 activități ce se vor desfășura
în cadrul „Săptămâna activităților preferate” , câte una din fiecare din domeniile:
cultural; artistic; tehnic; științ ific, sportiv; educație pentru sănătate și stil de viață
sănătos; educație ecologică și protecție a mediului; consiliere și orientare.
Premierea școlilor în care se vor desfășura activitățile declarate
câștigătoare la nivel național va avea loc în preajma datei de 1 iunie. În
continuare propunem pentru fiecare treaptă de învățământ câte un model
orientativ de proiectare a activităților extrașcolare din cadrul programului
„Săptămâna activităților preferate”, care vizează următoarele domenii:
1. Educație rutieră ;
2. Educație fizică și sport ;
3. Educație pentru și prin valori ;
4. Educație pentru sănătate;
5. Educație ecologică .

– 63 – Model orientativ de proiectare a activităților extrașcolare în învățământul primar
(pentru o săptămână )
Nr. zile
Domenii
Genericul
Obiective
Resurse
Forme de
organizare
Responsabil
Modalități de
evaluare și
monitorizarea
rezultatelor
activității
umane materiale timp
1.
Educație
rutieră „A fi un bun
cetățean”
Cunoașterea normelor
de securitate privind
situațiile de urgență . Învățători
Elevi
Părinți
Invitați Semne de
circulație
Planșe
Educative
CD-uri
Coli A4
Lipici orele
9.00-
14.00  Discuții ;
 Activități
de interes
comunitar . Învățători i Grilă de
monitorizare
Activități
practice
2.
Educație fizică și sport „Minte
ageră, trup
zvelt –
educație
prin sport!”
Cultivarea pasiunii
elevilor pentru
mișcare prin sport;
Dezvoltarea spiritului
de echipă și a
mișcării în general;
Îndrumarea celor
dornici spre
pract icarea sportului
de performanță. Învățători
Elevi
Părinți
Invitați Mingi de
baschet ,
handbal
Fluier
Cronometru
Corzi
elastice
Cretă
Coli A4
Laptop
Video orele
9.00-
14.00  Competiții
organizate la
nivelul
școlilor .
Învățători i Grilă de
monitorizare;
Ștafete vesele;

– 64 – 3.
Educație pentru și prin valori
„Sărbătoarea
Paștelui”
Identificarea
elementelor religioase
specifice sărbătorilor
pascale;
Citirea legendelor,
poeziilor, povestirilor
care să ilustreze
tradițiile și obiceiurile
Sfintelor Sărbători de
Paști . Învățători
Elevi
Părinți
Invitați Cretă
Coli A4
Laptop
Video –
proiector
Ouă
Acuarele
Pensule orele
9.00-
14.00  Ateliere de
arte plastice ;
 Competiții
organizate la
nivelul
școlii. Învățători i Grila de
monitorizare;
Activități
practice
4.
Educație pentru
sănătate „Corpul
meu și
menținerea
sănătății!”
Utilizarea limbajului
specific educației
pentru sănătate ;
Dezvoltarea unor
comportamente de
protejare a sănătății
personale. Învățători
Elevi
Părinți
Invitați Film de
prezentare
Cortină
Marionete
Video –
proiector orele
9.00-
14.00  Sala
festivă ;
 Vizite ;
 Excursii . Învățători i Grila de
evaluare
criterială
Observația
Jocul
5.
Educație
ecologică „Curtea
școlii, așa
cum mi -o
doresc”
Formarea unei
atitudini motivante și
responsabile față de
menținerea și
îmbunătățirea
mediului
înconjurător. Învățători
Elevi
Părinți
Invitați Cărți
Coli A4
Creioane
Acuarele
etc. orele
9.00-
14.00  Vizite ;
 Discuții.
Învățători i Grila de
monitorizare
Concurs

– 65 – Model orientativ de proiectare a activităților extrașcolare în învățământul gimnazial
(pentru o săptămână )
Nr. zile
Domenii
Genericul
Obiective
Resurse
Forme de
organizare
Responsabil
Modalități de
evaluare și
monitorizarea
rezultatelor
activității
umane materiale timp
1.
Educație rutieră „Turist în
satul/ orașul
meu”
Cunoașterea
localității din punct
de vedere turistic și al
mediului;
Dezvoltarea
imaginației și a
abilităților de
comunicare . Profesori
Elevi
Părinți
Invitați Busola
Reviste
Ghiduri de
orientare
turistică
Hărți
Calculator
Aparat foto orele
9.00-
14.00  Vizite
(muzee,
biblioteci,
fabrici etc. ). Profesorii Grilă de
monitorizare
Activități
practice
Concursuri
2.
Educație fizică și sport „Sport,
mișcare,
sănătate”
Practicarea
independentă a
exercițiilor fizice, a
jocurilor și a diferitor
sporturi;
Manifestarea
spiritului de echipă și
de întrecere, în
funcție de un sistem
de reguli acceptate. Profesori
Elevi
Părinți
Invitați Mingi de
baschet ,
handbal
Fluier
Cronometru
Cretă
Laptop
Video orele
9.00-
14.00  Vizite la
diverse
cluburi
sportive.
Profesorii Grilă de
monitorizare
Activități
practice
Concursuri
Ștafete vesele

– 66 – 3.
Educație pentru și
prin valori „Tradiț ii și
obiceiuri
pascale “
Atelierele
hărniciei
Cunoașterea de către
elevi a însemnătății
sărbătorii Pascale;
Realizarea de p icturi,
desene, ouă
încondeiate;
Dezvoltarea muncii
în echipă. Profesori
Elevi
Părinți
Invitați Coli
Acuarele
Ouă
Hârtie
Foarfecă
Videoproiec
tor
etc. orele
9.00-
14.00  Ateliere de
creație ;
 Seminar de
informare . Profesorii Expoziție de
lucrări
Concursuri
4.
Educație pentru sănătate „O minte
sănătoasă
într-un corp
sănătos”
Formarea și
consolidarea
deprinderilor de
igienă, de odihnă și
recreere . Profesori
Elevi
Părinți
Invitați Calculator,
videoproiect
or, fise de
lucru,
prezentare
PPT
vizite la
diverse
centre de
sănătate
etc. orele
9.00-
14.00  Ateliere de
lucru ;
 Seminarii
de
informare;
 Competiții
organizate la
nivelul
grupurilor . Profesorii Grilă de
monitorizare
Chestionare
Concursuri
tematice
Probe orale
5.
Educație ecologică „Azi un
copac,
mâine o
pădure !”
Formarea unei
atitudini ecologice
responsabile prin
exersarea unor
deprinderi de îngrijire
și ocrotire a mediului,
aplicând cunoștințele
însușite . Profesori
Elevi
Părinți
Invitați Flori
Copaci
Unelte
Deșeuri
Apa
Lipici orele
9.00-
14.00  Competiț ii
organizate la
nivelul
școlii;
 Seminar de
informare. Profesorii Grilă de
monitorizare
Chestionare
Fișe de
evaluare

– 67 – Model orientativ de proiectare a activităților extrașcolare în învățământul liceal
(pentru o săptămână )
Nr.zile
Categorie
Titlul
Obiective
Resurse
Forme de
organizare
Responsabil
Modalități de
evaluare și
monitorizare
a rezultatelor
activității
umane materiale timp
1.
Educație
rutieră „Educație
rutieră –
educație
pentru
viață”
Formarea și
dezvoltarea
flexibilității gândirii ,
a capacității de a
aplica cunoștințele în
practică. Profesori
Elevi
Părinți
Invitați Hărți
Reviste
Aparat foto
etc. orele
9.00-
14.00  Scenarii/
Ștafete vesele ;
 Discuții ;
 Excursii
internaționale ;
 Schimb de
experiențe . Profesorii Activități
practice
Chestionare
Grile de
monitorizare
2.
Educație fizică și
sport „Sănătatea
mea și a
celor din
jur”
Păstrarea și
promovarea sănătății
personale și a celor
din jur. Profesori
Elevi
Părinți
Invitați Fișe de
lucru
Prezentare
PPT orele
9.00-
14.00  Întâlniri cu
specialiștii din
domeniu ;
 Vizite/ex –
cursii ghidate
la diverse
centre
medicale . Profesorii Desfășurarea
de concursuri
și competiții
sportive
3.
Educație pentru
și prin valori „Școala,
spațiu
cultural al
păstrării și
transmiterii
tradițiilor
Formarea unor
atitudini și
comportamente
responsabile față de
tradițiile naționale. Profesori
Elevi
Părinți
Invitați Obiecte
confecționate
Cărți orele
9.00-
14.00  Discuții;
 Vizite la
casele de
bătrâni și
Centrele de
Copii
abandonați ;
 Concurs al Profesorii Concursuri
Expoziții

– 68 – naționale” prezentărilor
activităților de
voluntariat .
4.
Educație pentru sănătate „Sănătatea –
bunul cel
mai de
preț”
Utilizarea unor
noțiuni, norme și
principii specifice
educației pentru
sănătate ;
Formarea unor
atitudini și
comportamente
responsabile privind
starea de sănătate ;
Dezvoltarea
capacității de a
rezolva situații
problemă privind
sănătatea și mediul . Profesori
Elevi
Părinți
Invitați Postere
Fișe de
lucru
Ghiduri
Planșe
Aparate
medicale
etc. orele
9.00-
14.00  Întâlniri cu
diverși
specialiști în
domeniul
sănătății;
 Vizite la
diferite centre
de sănătate;
 Discuții;
 Analiza
studiilor de
caz etc. Profesorii Concursuri:
„Alege, este
dreptul
tău”;
„Ce faci tu
ca să -ți
păstrezi
sănătatea ?”;
„Descoperă
o lume
sănătoasă” .
5.
Educație ecologică „Studiu
european –
unda verde”
Conștientizarea și
stimularea
preocupării elevilor
față de problemele de
mediu. Profesori
Elevi
Părinți
Invitați Calculator
Proiector
Dicționare
Cărți de
specialitate
Articole
Reviste orele
9.00-
14.00  Întâlniri cu
personalități
din domeniul
ecologiei ;
 Metode
experimentale
(preze ntare de
proiecte
internaționale ,
naționale) ;
 Dezbateri pe
teme de
interes pentru
elevi . Profesorii Concursuri:
„Reciclăm,
nu poluăm” ;
„Călătorie
imaginară
în lumea
științei ”.

– 69 – Astfel , activitățile extrașcolare proiectate și organizate în conformitate cu programul educativ propus vor fi
apreciate atât de către elevi cât și de factorii educaționali în măsura în care ele:
valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
sunt organizate într-o manieră plăcută și relaxantă în timpul liber al copiilor;
formele de organizare propuse sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ;
copiii au teren liber pentru a -și manifesta în voie spiritul de inițiativă;
participarea este liber consimțită, necondi ționată , constituind un suport puternic pentru o activitate
susținută;
au un efect pozitiv pentru munc a desfășurată în grup;
creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților;
urmăresc lărgirea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ;
contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.

– 70 – Prin urmare, activitatea extrașcolară este o componentă
educațională valoroasă și eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să -i
acorde atenție, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în
modul de rea lizare al activității, cât și în relațiile cu elevii, asigurând astfel
o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
Diversitatea activităților extrașcolare oferite crește interesul copiilor
pentru școală și pentru oferta educaționa lă.
Deci, managementul școlar susținut de cadrele didactice și elevi,
poate face multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităților
extrașcolare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul
de gândire, să se evite critica în a stfel de activități, să se încurajeze elevii și
să se realizeze un feed -back pozitiv.
Pentru a măsura eficiența activităților proiectate propunem în
Anexe câteva instrumente de evaluare a activității extrașcolare, destinate
cadrelor didactice, elevilor și părinților.

2.3. Parteneriatul educațional -factor decisiv în organizarea
activităților extrașcolare
Idealul educațional constă în formarea și dezvoltarea integrală a
personalității din perspectiva exigențelor culturale, axiologice, social –
economice, științifice și politice ale societății democratice pentru
asumarea unui ansamblu de valori necesare propriei dezvoltări, realizării
personale și integrării sociale și profesionale într -o societate a cunoașterii,
în contextul valorilor europene și general -umane.
Realizarea acestui ideal nu poate fi concepută fără o legătură
strânsă între cei trei piloni , care stau la baza educației permanente, de
calitate. Acești piloni sunt: școala, familia, comunitatea – trei surse
principale pentru dezvoltarea și educarea personalității umane. Un rol
anume în stabilirea relațiilor de colaborare îi revine managerului
instituției școlare, care asigură o implicare activă în lansarea proiectelor
de parteneriat educațional, c are vizează întărirea relațiilor dintre părinți,
elevi, profesori și comunitate, care contribuie la creșterea gradului de
implicare a tuturor factorilor educaționali. De faptul cum managerul
instituției a reușit să formeze o relație de comunicare, relațion are,
cooperare între părțile implicate depinde reușita parteneriatului
educațional școală – familie – comunitate.
Parteneriatul cu familia reprezintă o verigă esențială în faptul
acțiunilor întreprinse în educarea tânărului cetățean, rolul conducător îi

– 71 – revine totuși școlii. Nu mai puțin importantă este și colaborarea cu
comunitatea și anume:
– Alte instituții care oferă servicii educaționale;
– ONG -uri;
– Administrația Publică Locală;
– Organele de drept;
– Agenți economici;
– Mass -media;
– etc.
În acest context comunitatea reprezintă cadrul cultural, spiritual și
geografic de dezvoltare a elevului.
Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje:
– Creează relații de colaborare;
– Clarifică diverse probleme educative;
– Oferă un nou cadru de dezvoltare a personalității elevului;
– Sporește conștientizarea din partea tuturor actorilor implicați în
educație.
Complexitatea fenomenelor educaționale impune îmbinarea
activităților curriculare cu cele extrașcolare, iar parteneriatul educațional
ca set de intervenție complementară , apare ca o necesitate. În prezent
putem să construim o serie de parteneriate în organ izarea activităților
extrașcolare cu foarte multe instituții:
– instituții școlare din țară și din străinătate;
– centre universitare;
– sectoarele de poliție;
– centrele de sănătate;
– direcția pentru Protec ția Drepturilor copilului;
– instituțiile de cultură (teatre , biblioteci, muzee, galerii de artă,
filarmonici etc. )
– instituțiile de sport (asociații sportive );
– lăcașe de cult ( biserici, mănăstiri ).
Astfel, obiectivele urmărite în cadrul acestor parteneriate pot fi :
– îmbunătățirea procesului instructiv -educativ;
– atra gerea elevilor în activități utile și de relaxare;
– îmbunătățirea relației profesor – elev – comunitate;
– îmbunătățirea frecvenței și diminuarea abandonului școlar;
– determinarea și motivarea părinților să colaboreze cu unitățile
școlare și extrașcolare.
Activitățile în parteneriat se desfășoară permanent și împreună cu
actul educațional propriu -zis. El presupune o cerință ca: proiectarea, decizia,

– 72 – acțiunea și evaluarea în educație să fie realizate în colaborare cu elevul și
instituțiile educaționale, influențele educative și agenții educaționali.
Parteneriatul educațional mai are valoare de principiu și este o extensie de
la principiul unității cerințelor în pedagogie ce se adresea ză părinților,
învățătorilor și agenților comunitari, în aceeași măsură referindu -se la
acțiuni comune în același sens: ceea ce face familia să fie de comun acord cu
cerințele școlii și ceea ce face un părinte să nu fie negat de celălalt [ 2, p. 65].
Parten eriatele ajută elevii să aibă succes la școală și mai târziu, în
viață. Atunci când părinții, elevii și ceilalți membri ai comunității se
consideră unii pe alții parteneri în educație, se creează în jurul elevilor o
comunitate de suport care începe să func ționeze. Parteneriatele trebuie
văzute ca o componentă esențială în organizarea școlii și a clasei de elevi.
Ele nu mai sunt de mult considerate doar o simplă activitate cu caracter
opțional sau o problemă de natura relațiilor publice. În cadrul acestor
parteneriate se pot parcurge următoarele conținuturi: transmiterea unor
informații despre ecologie, dobândirea unor cunoștințe despre relația om –
mediu, educarea unor comportamente și conduite civilizate, îmbogățirea
vocabularului activ cu cuvinte din diferit e domenii, cultivarea unor atitudini
de investigare, cercetare etc.
Relațiile dintre școală și familie sunt fundamentale pentru buna
funcționare a sistemului educațional și succesul școlar al elevilor,
respectiv, posibilitățile de implicare a părinților î n viața școlii trebuie să
devină o preocupare constantă a instituției de învățământ. Este important
ca părinții să înțeleagă beneficiile participării în viața școlii asupra
propriului copil, dar și asupra comunității.

– 73 – BIBLIOGRAFIE

1. Andrițchi V. Fundamente teoretice și metodologice ale
managementului resurselor umane în învățământul preuniversitar.
Teză de doctor habilitat în pedagogie. Chișinău, 2012.
2. Braghiș M. Parteneriatul școală –familie –comunitate în treapta
învățământului primar . Chișinău: CEP USM, 2013.
3. Brătianu C. Management strategic . București: Editura 2000.
4. Cebanu L. Aspecte metodologice ale activităților extrașcolare în
învățământul preuniversitar . În: Materialele Conferinței științifice
internaționale, 18 -19 octombrie, Chișinău, 2013, p. 757 -761.
5. Ciobanu I. Management strategic. Iași: Editura Polirom, 1998.
6. Cocoradă E. Consilierea psihopedagogică. Sibiu: Editura Psihomedia,
2000.
7. Cojocaru V., Slut u L. Management educațional . Chișinău: Editura
Cartea Moldovei,2007.
8. Cole G.A. Management: Teorie și Practică. Chișinău: Editura Știința,
2004.
9. Coombs Ph. Attacking Rural Poverty: How Nonformal Education Can
Help , A research report for the World Bank. Edited by Barbara Baird
Israel, by P. H. Coombs with M. Ahmed, 1974.
10. Cristea S. Dicționar de pedagogie . Chișinău: Editura Litera
Educațional, 2002.
11. Cristea S. Rolul educației extracurriculare în formarea personalității
copiilor. În: Tribuna învățământului, Nr. 1223, 25 noiembrie –
1 decembrie 2013.
12. Dumitrescu M. Enciclopedia conducerii întreprinderii . București:
Editura Științifică și Enciclopedică, 1981.
13. Ene N. Structuri funcționale și eficiența conducerii . București: Editura
Academiei, 1982.
14. Ignaton E. Principii, stiluri, metode și tehnici de management.
Timișoara: Editura Eurobit, 1997.
15. Joița E. Managementul școlar: Elemente de tehnologie managerială .
Craiova: Editura „Gheorghe Cârțu Alexandru”, 1995.
16. Katz R.L. Skills of an effective administrator . In: Harvard Business
Review, 1955, 33(1), p. 33 -42.
17. Mihuleac E. Știința conducerii. Metodologie și metode de conducere.
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982.
18. Mihuleac E. Știința managementului. Tehnologie:Tehnici, mijloace și
instrumente. București Editura Fundației: „România de mâine”, 1996.

– 74 – 19. Nicola I. Tratat de pedagogie . Pedagogie . București: EDP, 1995.
20. Nicolescu O. Sisteme, metode și tehnici manageriale ale organizației .
București: Economica, 2000.
21. Nicolescu O., Verboncu I. Metodologii manageriale. București:
Universitară, 2008.
22. Pogolșa L., Bucun N. et al. Monitorizarea procesului de implementare a
curriculumului școlar. Chișinău, 2011.
23. Russu C., Voicu M. ABC -ul managementului . Iași: Editura Gh. Asachi,
1996.
24. Благоразумная О.Н., Лапушина Р.А. Системный подход к подбору
методов при осуществлении управления на предприятии .
B: Научно -производственный журнал „Наука” , Казахстан, 2011,
№4, с. 98 -107.
25. ***Codul Educației al Republicii Moldova . Disponibil: www.gov.md
26. ***Concepția dezvoltării învățământului în Republica Moldova.
În: Valențele reformei învățământului, partea I, Institutul de Științe
Pedagogice și Psihologice, 1992.
27. ***Concepția educației în Republica Moldova. Chișinău, 2005.
28. ***Conve nția ONU privind drepturile copilului, 20 noiembrie 1989.
29. ***Council of Europe – Committee of Ministers – Recommendation of
the Committee of Ministers to member states on promotion and
recognition of Non -Formal education/learning of young people, on 30
April 2003.
30. ***Strategia de modernizare a educației nonformale.
31. http://drl.ro/webtt/discipline/co/lectii/cursuri/CO210%20 –
%20Teoria%20deciziei.pdf
32. http://lvm -tgv.ro/fisa_extra.html
33. http://pascalleto.livejournal.com .
34. http://www.academ ia.edu/5233825/Subiectul_VII_Activitati_extrasc
olare
35. http://www.nonformalii.ro/concepte/caracteristicile -educatiei –
nonformale .
36. www.edu. md/file/Statut -model

– 75 – A N E X E

INSTRUMENTE DE EVALUARE A PERCEPERII
PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

Anexa 1.
CHESTIONAR
Percepția cadrelor didactice și a managerilor școlari
privind programul educativ „Săptămâna activităților preferate”

Scopul programului educativ: rezidă în implicarea tuturor
elevilor și a cadrelor didactice în altfel de activități colective,
concepute și organizate în baza intereselor și preocupărilor
diverse ale elevilor, să pună în valoare talentele și vocația
acestora în diferite domenii, și să stimuleze participarea lor la
acțiuni variate, în contexte nonformale .

Stimați învățători/ profesori!
Vă rugăm să răspundeți la întrebările din chestionarul propus (prin
încercuirea variantei selectate), care are ca obiectiv identificarea opiniei
Dumneavoastră referitor la procesul de implementare a programului
educativ „Săptămâna activităților preferate” .

1. În opinia Dvs., este binevenit programul educativ „Săptămâna
activităților preferate”?
a) da b) nu

2. În ce măsură programul propus a trezit interesul elevilor?
a) măsură mare b) măsură suficientă c) măsură mică

3. Care sunt avantajele programului propus?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
__________________________________________ _____________________

– 76 – 4. Care sunt dezavantajele programului propus?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
__________________________ ______________________ _____________ __

5. Aveți nevoie de acest program în activitatea Dvs?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
__________________ ______________________________ _______________

Vă mulțumim pentru colaborare !

– 77 – Anexa 2.
CHESTIONAR
Percepți a părinților
privind programul „Săptămâna activităților preferate”
Scopul programului educativ constă în implicarea tuturor
elevilor și a cadrelor didactice în altfel de activități colective,
concepute și organizate intereselor și preocupărilor diverse ale
elevilor, să pună în valoare talentul și vocația acestora în
diferite domenii, și să stimuleze participarea lor la acțiuni
variate, în contexte nonformale .
Stimați părinți!
Vă rugăm să răspundeți la întrebările din chestionarul propus (prin
încercuirea variantei selectate), care are ca obiectiv identificarea opiniei
Dumneavoastră referitor la procesul de implementare a programului
educativ „Săptămâna activităților preferate” .
1. În opinia Dvs. este binevenit în activitatea educativă programul
educativ „Săptămâna activităților preferate”?
a) da b) nu
2. În ce măsură va motivează să participați la activitățile programului
propus?
a) în măsură mare b) în măsură suficientă c) în măsură mică
3. Care sunt avantajele și dezavantajele programului propus?
Avantaje:
_______________________________________________________________
Dezavantaje:
_______________________________________________________________
4. Care este nivelul de relație de parteneriat a școlii cu familia în
derularea activităților extrașcolare?
a) nive l înalt b) nivel mediu c) nivel inferior
5. Ce tendințe educative va oferi programul propus elevilor?
_______________________________________________________________
_____________________________________________________ __________
Vă mulțumim pentru colabor are!

– 78 – Anexa 3.
CHESTIONAR
Percepția elevilor
privind programul „Săptămâna activităților preferate”

Scopul programului educativ: constă în implicarea tuturor
elevilor și a cadrelor didactice în altfel de activități colective, concepute și
organizate intereselor și preocupărilor diverse ale elevilor, să pună în
valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, și să stimuleze
participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale .
Dragi elevi!
Vă rugăm să răspundeți la întrebările din chestionarul propus (prin
încercuirea variantei selectate), care are ca obiectiv identificarea opiniei
Dumneavoastră referitor la procesul de implementare a programului
educativ „Săptămâna activităților preferate” .
1. În opinia Dvs. este binevenit în activitatea educativă programul
„Săptămâna activități lor preferate”?
a) da b) nu
2. Sunteți motivat/ă să participați la activitățile programului propus?
a) da b) nu c) nu știu
3. Care sunt avantajele și dezavantajele programului propus?
Avantaje:
_______________________________________________________________
___________________________________________ __________ ________
Dezavantaje:
_______________________________________________________________
_______________________________ ______________________ ________
4. Ce posibilități vă oferă programul educativ pentru viitor ?
_______________________________________________________________
_____________________________________________________ __________
5. Care sunt domeniile despre care ați dori să acumulați mai multe
cunoștințe?
_______________________________________________________________
___________________________ __________________________ __________
Vă mulțumim pentru colaborare !

– 79 – Anexa 4.
FIȘĂ DE OPINIE
(anonimă )

Stimate (ă) elev/ elevă!
Vă rugăm să vă expuneți părerea privind activitățile extrașcolare
la care ați participat pe parcursul anului de studiu

1. La ce activități extrașcolare ați participat pe parcursul anului?
______________________________________ ____________________ _____
_______________________________________________________________

2. Enumerați activitățile extrașcolare care au fost mai plictisitoare?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

3. Care sunt domeniile despre care ați dori să acumulați mai multă
informație?
_______________________________________________________________
________________________________________________ _______________

4. Ce specialiști ați dori să fie invitați la organizarea și desfășurarea
acestor activități?
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

5. Prin ce modal ități ați prefera să se desfășoare activitățile
extrașcolare pe viitor?

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

Vă mulțumim!

– 80 – Anexa 5.
FIȘA ACTIVITĂȚIILOR EXTRAȘCOLARE [33]

1. Activitatea / proiectul
2. Data / perioada de desfășurare
3. Coordonator, arii curriculare, cadre
didactice implicate
4. Parteneri9
5. Obiective
6. Conținutul activității (succint)
7. Grupul țintă
8. Beneficiari indirecți
9. Rezultate și produse finale
10. Grupul țintă și beneficiari, la nivelul
parteneriatului
11. Produsele finale și rezultatele
obținute și gradul lor de utilizare
concrete la nivelul parteneriatului,
al instituției și
în afara acesteia
12. Metodele de evaluare si de
diseminare folosite
13. Impactul (asupra instituției,
personalului școlii, elevilor,
părinților, comunității locale etc.)
14. Caracterul inovator
15. Sustenabilitatea activităților
desfășurate și rezultatelor obținute
la nivel institu țional și la nivelul
parteneriatului

– 81 – Anexa 6.
MODEL DE TABEL NOMINAL

Excursiile desfășurate în cadrul
Liceului „…” _______________ pe parcursului anului școlar 2015 -2016

Localități
vizitate Parteneri Profesori
responsabili Clasa Nr.
de elevi Data

Director:
Responsabil activităț i extrașcolare:

MODEL DE TABEL NOMINAL

Activitățile de v oluntariat educațional desfășurate în cadrul
Liceului „…”_______________ pe parcursului anului școlar 2015 -2016

Localități
vizitate Parteneri Profesori
responsabili Clasa Nr.
de elevi Data

Director:
Responsabil activități extrașcolare:

– 82 – N O T E

………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………… ……………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
…………………………………………………… …………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………… ……………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….

– 83 – ……………………………………………………… ………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………. ………
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………… ……………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
…………………………………………………… …………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………….

– 84 –

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, memorată
într-un sistem de calcul sau transmisă, în orice formă și prin orice mijloace electronice,
mecanice, fotocopiere, înregistrare sau altele, fără acordul în scris
al Institutului de Știiințe ale Educației.

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții
Cebanu, Lilia.
Managementul activităților extrașcolare : Ghid metodologic / Lilia Cebanu ; coord. șt.:
Maria Hadîrcă ; Acad. de Științe a Moldovei, Inst. de Științe ale Educației. – Chișinău:
Institutul de Științe ale Educației, 2015 (Tipogr. „Cavaioli ”) – 84 p.: fig., tab.
Bibliogr.: p. 73 -74 (36 tit.). – 50 ex.
ISBN 978 -9975 -48-083-3.

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI LILIA CEBANU GHID METODOLOGIC Chișinău , 201 5 – 2 – CZU 37.091 C 33 Aprobată spre… [621756] (ID: 621756)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI LILIA CEBANU GHID METODOLOGIC Chișinău , 201 5 – 2 – CZU 37.091 C 33 Aprobată spre… [621756]

Copyright Notice

Amalialauraghica@yahoo.ro 476 Ghid Romana Clasa 5 Text

Ovidius University of Constanta [606141]

Secția Educație fizică și sportivă [602143]

DESCRIEREA SISTEMULUI DE MUNCǍ DE LA S.C. EUROELECTRIC S.R.L. PETROȘANI 3.1.Prezentarea generalǎ a S.C. Euroelectric S.R.L. Petroșani S.C…. [311457]

Ghid Pentru Sustinerea Prezentarea Si Expunerea Orala A Lucrarii De Licenta [619221]

Home-Care Products [605571]

Copyright Notice

Similar Posts