ACADEMIA DE ST UDII ECONOMICE A MOLD OVEI [602059]

1
ACADEMIA DE ST UDII ECONOMICE A MOLD OVEI
FAC ULTATEA B USINESS ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
CATEDRA MANAGEMENT

Tatiana SULA

MANAGEMENTUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE
(în baza meterialelor INSTITUTULUI NAȚIONAL DE JUSTIȚIE )

TEZĂ DE LICENȚĂ

Specialitatea 363.1 B usiness și administrare

Autor:
Studenta gr.BA 121
Învățămînt c u frecvență redusă
ADMIS la s usținere Tatiana SULA
_____________________
Șef catedră: Cond ucător științific
Conf. univ. Gheorghe Ț URCAN U
__________________________
”____”________________ 2016
Conf. univ., dr. șt.econ .
Ion NEGRU
_____________________

Chișină u – 2016

2
Declarația privind propria răsp undere

a). student: [anonimizat], Tatiana SULA , absolvent ă al Facultății Business și Administrarea Afacerii a l Academiei de
Studii Economice din Moldova, specialitatea Business și Administrare , declar pe propria răspundere că
teza de licență pe tema ”MANAGEMENTUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE (în baza
meterialelor INSTITU TULUI NAȚIONAL DE JUSTIȚIE ) ” a fost elaborată de mine și nu a
mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățăm înt superior din țară sau din
străinătate, iar exemplarul prezentat și înregistrat la catedră corespunde integral cu v arianta
electronică plasată în sistemul Anti -plagiat .
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu respectarea
regulilor de evitare a plagiatului:
– fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, dețin înd referința precisă a
sursei;
– redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;
– rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.
Tatiana SULA
_______________________
Semnătura

b). conducătorul științific

Subsemnat ul, Ion NEGRU , conferențiar universitar, doctor în științe economice , la catedra
Management , în calitate de conducător științific a tezei de licență a student: [anonimizat] , cu tema
”MANAGEMENTUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE (în baza meterialelor INSTITUTULUI
NAȚIONAL DE JUSTIȚIE ) ”, declar, că teza prezentată corespunde după structură și conținut
planului aprobat și obiectivelor stipulate și admit, pe această cale, plasarea tezei în Repozito riul ASEM

__________________
Data
Ion NEGRU ______________________
Semnătura

3
CUPRINS

Declarația privind propria răsp undere 2
CUPRINS 3
ÎNTRODUCERE 4
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL ACHIZIȚIILOR
PUBLICE 7
1.1. Concepte și idei privind achizițiile publice 7
1.2. Eficiența economică în achizițiile publice 13
1.3. Principalele riscuri din domeniul achizițiilor publice 23

CAPITOLUL II. ANALIZA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE JUSTIȚIE
2.1. Descrierea contextului organizațional al Institutului Național de Justiție 31
2.2. Indicatorii de performanță de bază a activității Institutului Național de Justiție 39

CAPITOLUL III. CREȘTEREA EFICIENȚEI SISTEMULUI DE ACHIZIȚII PUBLICE
3.1. Procesului de achiziție publică în cadrul Institutului Național de Justiție 49
3.2. Eficiența sistemului de achiziții publice din Republica Moldova 54

CONCLUZII 64
BIBLIOGRAFIA 66
ANEXE 68

4
ÎNTRODUCERE
Actualitatea temei: Achizițiile publice reprezintă o componentă importantă a
managementului instituțiilor publice. Achizițiile publice reprezintă un aspect esențial al
investițiilor publice: stimulează dezvoltarea economică în Europa și reprezintă un element
important pentru dinamizarea pieței unice. Achizițiile publice sunt importante – ele reprezintă 19
% din PIB -ul UE și fac parte din viața noastră de zi cu zi. Administrațiile publice achiziționează
bunuri și servicii pentru cetățenii lor: aceste achiziții trebuie făcute în modul cel mai eficient. De
asemenea, achizițiile publice oferă oportunități pentru întreprinderi, încurajând astfel investițiile
private și contribuind în mod concret la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. În
fine, achizițiile publice jo acă un rol important în canalizarea fondurilor structurale și de investiții
europene.
Una dintre marile provocări, cu care se confruntă țările cu o economie în tranziție, este
aceea de a desfășura activități economice pe o piață competitivă. A desfășura ac tivități economice
presupune și faptul de a realiza achiziția de bunuri și servicii necesare îndeplinirii obiectivelor
economice ale administrației publice. Reforma și procesul de acumulare de cunoștințe în materie
de achiziții publice au necesitat adoptar ea unor legi noi, elaborarea unor documente de licitație
standardizate și dezvoltarea procedurilor de implementare, care să asigure că procesul de achiziții
publice este derulat într -o manieră transparentă și etică. În prezent există multe manuale pentru
instruirea specialiștilor în achiziții. Prin programele de training, seminarii și ateliere de lucru
sponsorizate de diverși finanțatori, factorii de conducere, responsabili cu achizițiile publice, sunt
instruiți pentru a fi pregatiți să desfășoare această a ctivitate importantă. Fără îndoială, aceste
instruiri vor fi generalizate, pentru a include toți oficialii aleși din administrația publică. Cu toate
acestea, în multe instituții publice achizițiile sunt realizate de către oficiali neinformați sau mai
puțin informați în ceea ce privește legislația în vigoare și care au o experiență limitată privind
achizițiile publice.
Dar abordând problematica managementului achizițiilor publice, trebuie să facem de la
început precizarea că această activitatea este una comp lexă, cu consecințe imprevizibile pentru
relizarea efectului mult așteptat, ca urmare a cheltuirii banului public. De aceea consider că
activitatea de achiziție publică, ca activitate complexă, are trei subdiviziuni, care urmează a fi
manageriate cu pricep ere și eficiență, în egală măsură. Ele vizează planificarea achizițiilor publice,
desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică și urmărirea modului în care
este adus la îndeplinire contractul atribuit. Toate aceste etape au o im portanță covârșitoare asupra
eficienței cu care este angajat și în final cheltuit banul public.

5
Făcând o evaluare globală a acestor etape, în condițiile în care considerăm activitatea de
achiziții publice un tot și fără a scoate din context ceva, trebuie s ă acceptăm că în achiziții publice
angajăm mijloace financiare, ca efort financiar, în scopul obținerii unor bunuri, servicii sau lucrări,
care să satisfacă în final un interes general. Acest interes general trebuie să răspundă unei nevoi
sociale, bine ide ntificate și care să producă un efect social cu consecințe benefice pentru o arie
largă de utilizatori. Când mă refer la o nevoie socială cu un impact major social, am în vedere
proiectele mari și mijlocii care cad sub incidența achizițiilor publice și nu cumpărările de bunuri
și servicii pentru întreținerea curentă a unei instituții publice.
Iată cum, înainte de a declanșa procedura de atribuire a unui contract de achiziție publică,
managementul unei instituții publice, în cadrul etapei de planificare, de pregătire a acestei
proceduri, trebuie să stabilească între nevoile și oportunitățile sociale pe care le -a identificat, astfel
încât prin decizia luată să se răspundă cât mai bine interesului public. Un asemenea demers implică
o abordare complexă a manage mentului în achiziții publice, unde caracterul complex și cel de
diversitate al managementului public, identificate și în achiziții publice, nu pot fi separate de
caracterul politic, care de multe ori este dominant. Într -o astfel de zonă, este important ca
planificarea în achizițiile publice să se realizeze cu responsabilitate, întrucât agajarea mai departe
a banului public, printr -o achiziție publică ce nu răspunde interesului general social sau cel puțin
al unuia de grup, prin neidentificarea acelei oport unității sociale reale, înseamnă a arunca
importante sume din banii publici, fără a obține vreun efect. În aceste condiții o eroare
managerială, care a produs efecte, nu mai poate fi îndreptată.
Scopul și obiectivele lucrării . Scopul tezei constă în aprofu ndarea concepției de înțelegere
a principiilor achizițiilor publice. Scopul propus își găsește concretizarea elucidarea rolului pe care
achizițiile publice îl îndeplinesc în domeniul activității economice a autorităților de Stat, etc.
Achizițiile publice reprezintă una dintre activitățile cele mai sensibile ce se desfășoară la
nivelul administrației publice, ca și al instituțiilor și întreprinderilor care funcționează în sectorul
public, și aceasta din cel puțin trei puncte de vedere:
– se cheltuiesc “bani publici” , a căror alocare presupune respectarea anumitor cerințe:
transparență, tratamentul egal, proporționalitate,….
– decizia aparține unor “decidenți aleși” care în mod permanent sunt supuși unei duble
presiuni (din partea alegătorilor și din partea p rofesioniștilor).
– aparent principiile de eficiență și eficacitate capătă sensuri aparte dacă avem î n vedere
faptul c ă “proprietatea publică ” nu stimuleaz ă eficien ța ci “cîș tigul”.

6
Obiectul de studiu îl constituie activitatea Institutului Național de Jus tiție pe parcursul
anului 201 5. Este instituția cu rol diriguitor de instruire calitativă a specialiștilor din sectorul
justiției. INJ este responsabil de instruirea candidaților la funcțiile de judecător și procuror,
perfecționarea profesională a judecăto rilor și procurorilor în funcție, precum și a altor persoane
care contribuie la înfăptuirea justiției.
Metodologia cercetării științifice. Pentru realizarea scopului și obiectivelor trasate, în
calitate de metode de cercetare au fost utilizate metoda logic ă, metoda comparativă, metoda
analitică, etc. Cercetările întreprinse se bazează pe studierea doctrinei, legislației și a practicii
existente în domeniul dat. La realizarea studiului drept punct de reper a servit și experiența altor
state (România, SUA, Fr anța, Germania, Spania, Federația Rusă, Ucraina etc.), precum și
reglementările în materie de avantaj concurențial ale Uniunii Europene.
În ÎNTRODUCERE este argumentată actualitatea și importanța problemei abordate, sunt
formulate scopul și obiectivele tezei, noutatea, sumarul capitolelor tezei.
În CAPITOLUL I „ASPECTE TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL
ACHIZIȚIILOR PUBLICE ” este efectuată analiza material elor științifice publicate în țară și
peste hotare. O atenție deosebită se acordă eficienței economice a achizițiilor publice în
corespundere cu principiile procesului de achiziție publică. Tot în acest capitol am acordat atenție
și riscurilor din domeniul achizițiilor publice , precum și tratarea acestora.
CAPITOLUL II „ ANALIZA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE
JUSTIȚIE ” – în acest capitol am dat descrierea contextului organizațional al Institutului Național
de Justiție, care este responsabil de instr uirea candidaților la funcțiile de judecător și procuror,
perfecționarea profesională a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și a altor persoane
care contribuie la înfăptuirea justiției . Tot în acest capitol vom regăsi și principalii indicatori de
performanță a activității INJ în anul 2015.
CAPITOLUL III: „CREȘTEREA EFICIENȚEI SISTEMULUI DE ACHIZIȚII
PUBLICE ÎN CONTEXTUL ACORDULUI DE LIBER SCHIMB ” ne descrie procesul de
achiziție în cadrul INJ precum și analiza sistemului de achiziții publice d in Republica Moldova.
În CONCLUZII am considerat totuși că simpla extragere a unor concluzii, fără propunerea
unor posibile soluții specifice, nu aduce o contribuție substanțială a acestei lucrări, astfel, am
formulat și cîteva propuneri specifice la nivel ul unor aspecte esențiale.

7
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL
ACHIZIȚIILOR PUBLICE

1.1. Concepte și idei privind achizițiile publice
Una dintre marile provocări, cu care se confruntă țările cu o economie în tranziție, este
aceea de a desfășura activități economice pe o piață competitivă. A desfășura activități economice
presupune și faptul de a realiza achiziția de bunuri și servicii necesare îndeplinirii obiectivelor
economice ale administrației publice. Reforma și procesu l de acumulare de cunoștințe în materie
de achiziții publice au necesitat adoptarea unor legi noi, elaborarea unor documente de licitație
standardizate și dezvoltarea procedurilor de implementare, care să asigure că procesul de achiziții
publice este derul at într -o manieră transparentă și etică.
ACHIZIȚIA este un proces în care una dintre părți, numită, de obicei, „achizitor” sau
„beneficiar”, caută să achiziționeze servicii, bunuri sau lucrări publice printr -o licitație bazată pe
criterii de competitivitat e, cu intenția de a încheia un contract cu ofertantul ce va fi declarat
câștigător1. Deoarece achizițiile publice implică utilizarea de fonduri publice, persoanele care
derulează procedura de achiziție au o responsabilitate sporită, care se răsfrânge și asu pra manierei
corecte și eficiente în care această procedură este aplicată.
Achizițiile publice sunt importante din mai multe motive. În primul rând, oferă
posibilitatea folosirii fondurilor publice într -o manieră eficientă, încurajând un mare număr de
ofertanți calificați să depună oferte, care să răspundă nevoilor utilizatorului / achizitorului, și să
obțină, în acest mod, cea mai bună valoare pentru investiția publică. În al doilea rând, achizițiile
publice reprezintă procesul de legătu ră dintre planificarea și satisfacerea finală a unor nevoi
importante ale comunității. În al treilea rând, o achiziție publică eficientă va demonstra comunității
că achiziționarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor va fi făcută într -o manieră bazată pe
corectitudine și transparență.
Altfel spus, achizițiile vor fi făcute într -o manieră nediscriminatorie, care pune în evidență
responsabilitatea, atât legală, cât și financiară a achizitorului / persoanei juridice achizitoare și, în
același timp, reprezintă o oportunitate deosebită pentru dezvoltarea afacerilor și a forței de muncă
locale. În final, trebuie subliniat faptul că o politică de achiziții publice bine definită va atrage
investitorii către o anume comunitate, prin demonstrarea disponibilității administrației publice

1 http://www.conta -conta.ro/miscellaneous/437_miscellaneous_contabilitate_files%20437_.pdf

8
locale de a face afaceri într -o manieră onestă și rezonabilă , și de a distribui riscurile antreprenoriale
într-un mod echitabil.
Obiectivele activității de achiziții publice constau în a utiliza fondurile publice, astfel
încât:
– achizi țiile să fie făcute la cel mai redus preț posibil, compatibil cu cerințele privind
funcționalitatea, calitatea și graficul de implementare;
– toți ofertanții calificați să fie incurajați să participe în procesul de licitație;
– activitatea de licitație să fie unanim recunoscută ca fiind dirijată de un set onest de reguli,
care dau ofertanților șanse egale;
– acelora, care sunt responsabili de activitatea de achiziții, să le fie delegată
responsabilitatea de a conduce această activitate într -o manieră transp arentă, putând fi trași la
răspundere pentru acțiunile lor;
– forța de muncă locală și întreprinzătorii locali să fie promovați, cu condiția asigurării
unei concurențe deschise și loiale;
– securitatea națională să fie protejată.
Ocazii de corupție și de c âștig personal există în toate stadiile procesului de achiziții. În
consecință, este sarcina tuturor persoanelor responsabile din administrația publică locală să se
asigure că sunt menținute cele mai înalte nivele de comportare etică și că eliminarea corup ției este
considerată o prioritate de vârf în cadrul organizațiilor lor. Ca urmare, aceia, cărora li se
încredințează cheltuirea fondurilor publice, trebuie să fie selectați cu cea mai mare grijă, trebuie
să fie bine instruiți cu privire la responsabilităț ile lor și trebuie să fie conștienți de răspunderea
legală și economică care le revine.
Persoanele care sunt responsabile de procesul de achiziții sau care îl pot influența nu
trebuie să își permită niciodată să se afle în situația în care ar putea fi percepuți de către public ca
utilizând procesul de achizitii pentru a obține un câștig politic sau financiar. Există prevederi în
legislația privitoare la achizițiile publice care declanșează acțiuni penale împotriva persoanelor
responsabile care fac uz, c u rea credință, de încrederea publică care li s -a acordat2.
În aplicarea prevederilor cu privire la achizițiile publice, precum și pentru proiectarea
cadrului legal al achizițiilor publice este necesară respectarea anumitor princi pii general acceptat e
în acest domeniu3.

2 http://www.conta -conta.ro/miscellaneous/437_miscellaneous_contabilitate_files%20437_.pdf
3 Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, Publicat la data de 31.07.2015 în Monitorul Oficial Nr.
197-205 art Nr : 402 Data intrarii in vigoare : 01.05.2016 , art.6

9
1. Utilizarea eficientă a finanțelor publice și minimalizarea riscurilor autorităților
contractante – adică folosirea sistemului concurențial și a criteriilor de evaluare pentru a se obține
cel mai bun raport efort (preț)/calitate (utilita te). Prin utilizarea eficientă a finanțelor publice și
minimalizarea riscurilor autorităților contractante se înțelege aplicarea procedurilor de atribuire
competiționale și utilizarea de criterii care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor
în vederea obținerii raportului optim între calitate și preț. Efecte rezultate:
– obținerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna considerate ca fiind
insuficiente în raport cu ne cesitățile;
– supravegherea costurilor procesului de achiziție publică, înțelegând prin aceasta, atât
costurile aferente administrației cât și costurile aferente ofertantului.
2. Transparența achizițiilor publice – punerea la dispoziția tuturor celor inter esați a
tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire a contractului . Prin transparența
achizițiilor publice se înțelege aducerea la cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare
la aplicarea procedurii de atribuire. Ef ecte rezultate:
– posibilitatea anticipării succesiunii activităților pe parcursul derulării unei proceduri;
– asigurarea „vizibilității” regulilor, oportunităților, proceselor, înregistrărilor datelor de
ieșire și rezultatelor;
– claritatea documentelor e laborate pe parcursul derulării procesului de achiziție.
– înțelegerea de către potențialii candidați/ofertanți a necesităților obiective ale autorității
contractante și a modului în care aceste necesități se reflectă în cadrul cerințelor din documentația
standard.
3. Nediscriminarea – aplicarea nediscriminatorii a criteriilor de atribuire a contractului,
astfel încât orice ofertant să aibă șanse egale de a câștiga . Prin nediscriminare se înțelege asigurarea
condițiilor de manifestare a concurenței reale pe piață, indiferent de forma de organizare,
naționalitate sau forma de proprietate a viitorului contractant, astfel încât orice operator economic:
– să poată participa la procedura de atribuire;
– să aibă șansa de a deveni contractant.
4. Tratamentul egal , imparțialitate, nediscriminare în privința tuturor ofertanților și
operatorilor economici – pentru respectarea acestui principiu tratamentului egal autoritatea
contractantă trebuie să se asigure că4:

4 Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, Publicat la data de 31.07.2015 în Monitorul Oficial Nr.
197-205 art Nr : 402 Data intrarii in vigoare : 01.05.2016

10
– tuturor operatorilor economici le sunt puse la dispoziți e aceleași informații, atât prin
documentația standard, cât și prin clarificările ulterioare asupra conținutului acesteia;
– procesul -verbal al ședinței de deschidere a ofertelor este comunicat tuturor
participanților la procedură indiferent dacă au fost s au nu prezenți la ședința de deschidere;
– criteriile de calificare/selecție sunt aplicate în mod identic tuturor participanților;
– factorii de evaluare stabiliți permit compararea și evaluarea ofertelor în mod obiectiv.
5. Asigurarea concurenței și comba terea concurenței neloiale în domeniul achizițiilor
publice – asigurarea condițiilor prin care orice furnizor, executant de lucrări sau prestator de
servicii, indiferent de naționalitate, să aibă dreptul, în condițiile legii, să devină contractant;
6. Confidențialitate – garantarea protejării secretului comercial și a proprietății
intelectuale a autorului.
7. Libera circulație a mărfurilor, libertatea de stabilire și de prestare a serviciilor – prin
liberalizarea și extinderea comerțului internațional pr ecum și libera circulație a mărfurilor ,
libertatea de stabilire și de prestare a serviciilor se înțelege recunoașterea reciprocă și acceptarea
regulilor, cerințelor, criteriilor identice pentru toți operatorii economici, astfel încât aceștia să
beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți.
8. Asumarea răspunderii în cadrul procedurilor de achiziție publică – prin asumarea
răspunderii se înțelege determinarea clară a sarcinilor și responsabilităților persoanelor implicate
în procesul de achiziție pub lică, urmărindu -se asigurarea: profesionalismului; imparțialității;
independenței deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.
9. Protecția mediului și promovarea unei dezvoltări durabile prin intermediul achizițiilor
publice;
10. Menținerea ordinii publice, bunelor moravuri și siguranței publice, ocrotirea
sănătății, protejarea vieții oamenilor, florei și faunei5;
Noțiunea de achiziție publică, de și larg utilizată în limbajul juridic ș i economic actual, cu
precădere în contextul reluării tezelor instituției juridice a contractului administrativ, de care este
strâns legată, nu î și găse ște în dreptul pozitiv, din păcate, nicio definiție legală. În atari
circumstanțe, sarcina formulării un ei definiții a noțiunii revine destinatarilor și interpreților legilor
în care este utilizată. Trebuie să admitem că, în opinia noastră, noțiunea este susceptibilă de mai
multe accepțiuni, fiecare rezultând din ipostaza în care este amplasată.

5 Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, Publicat la data de 31.07.2015 în Monitorul Oficial Nr.
197-205 art Nr : 402 Data intrarii in vigoare : 01.05.2016 , art.6

11
Astfel fiind , într -un prim sens, prin achiziție publică înțelegem procedura pe care o
autoritate contractantă trebuie să o efectueze conform legii pentru încheierea, cu unul sau mai mulți
operatori economici, a unui contract de furnizare de produse, de prestare de ser vicii sau de execuție
de lucrări . Această semnificație se apropie, într -o anumită măsură, de definiția legală a expresiei
procedură de atribuire („etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă și de către
candidați/ofertanți pentru ca acordul păr ților privind angajarea în contractul de achiziție publică să
fie considerat valabil”), la care nu ne raliem întrucât, pe de o parte, leagă o procedură care este de
resortul exclusiv al autorității contractante organizatoare de acte și fapte ale altor pers oane –
operatorii economici interesați în participarea la procedură, care însă nu realizează („parcurg”)
procedura, ci d oar participă la aceasta – și dă o anumită finalitate – acordul valabil al părților –, iar
pe de altă parte conduce la concluzia că nu s untem în prezența unei proceduri de atribuire în situația
în care autoritatea contractantă realizează toate etapele prevăzute de lege, însă, din diverse motive,
nu finalizează procedura prin atribuirea contractului de achiziție publică.
Într-o altă accepț iune, mai restrânsă decât prima, prin achiziție publică înțelegem obiectul
unui contract pe care îl încheie o autoritate contractantă potrivit legii, care constă în furnizarea
unui produs, prestarea unui serviciu sau execuția unei lucrări. Așadar, dacă în prima variantă
achiziția exprima o succesiune de operațiuni/procedură, în cea secundă achiziția se confundă,
practic, cu obiectul contractului, în speță cu procurarea, cumpărarea unui produs, serviciu, lucrare
(de unde și expresia „contract de achiziție pu blică”). Mergând pe acest fir de gândire, achiziția
publică este tratată ca mod de dobândire voluntară și cu titlu particular a dreptului de proprietate
publică. Pe fondul existenței vidului legal de definire, literatura de specialitate, în general reticen tă
în suplinirea acestuia, a îmbrățișat cele două accepțiuni expuse mai sus, considerând cu titlu
generic că achiziția publică reprezintă atât procesul, cât și rezultatul achiziționării de către o
autoritate publică a unor produse, servicii sau lucrări de la operatorii economici.
Alți doctrinari adoptă o definiție concisă, dar nu mai puțin corectă: procedura de obținere
de către o autoritate contractantă de produse, servicii sau lucrări, în conformitate cu legislația în
vigoare. Prin urmare, în cadrul sist emului achizițiilor publice, autoritățile administrației publice și
anumite persoane juridice de drept privat ce desfășoară activități relevante în sectoarele de utilitate
publică apă, energie, transport și poștă, sunt denumite autorități contractante și j oacă rolul de
cumpărător. Contractele de achiziție publică fiind asimilate actelor administrative, potrivit tradiției
și Legii contenciosului administrativ, era firesc a se reține că unul dintre subiecți este o autoritate
a administrației publice sau alt s ubiect autorizat de o autoritate a administrației publice, care
încheie contracte având ca obiect realizarea unui interes general, a unui interes public, fie prin

12
prestarea unui serviciu public, fie prin exercitarea unei atribuții publice, și sunt supuse u nui regim
juridic de drept public.
Scurt istoric. Orice raportare la trecut nu vatămă, ci dimpotrivă. După cum un individ se
raportează la trecutul lui pentru a -și determina prezentul și prefigura viitorul, nici civilizațiile sau
statele nu î și pot stabili propria evoluție independent sau fără a se preocupa de datele din trecut,
inclusiv de izvoarele materiale sau formale6 ale dreptului lor. Retrospectiv privind, existența
contractelor de achiziție p ublică (în special pentru între ținerea curților regale și a armatei) este
consemnată începând cu perioada Evului Mediu, în statele feudale europene7. În Principatele
Române, primul act normativ în care a fost tratată sistemic și unitar materia achizițiilor publice 8
este Regulamentul relativ la comptabilitatea publică, adoptat de domnitorul Alexandru Ioan prin
Decretul nr. 29 din 29 noiembrie 1860 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 1861.
Noțiunile de achiziție publică sau de contract de achiziție publică nu apăreau în cu prinsul
regulamentului, iar singurele tipuri de proceduri de atribuire pe care le reglementa erau licitația și
„tocmeala prin bună învoire”. De și sumare, normele sale privind organizarea licitațiilor și
tocmelilor înglobau majoritatea preceptelor definitor ii ale procedurilor moderne de achiziție
publică:
a) accesul liber la procedură al comercianților;
b) acordarea unei perioade de timp comercianților pentru întocmirea ofertelor și
constituirea garanțiilor de participare;
c) transparența: – procedurile e rau anunțate prin mijloace de publicitat e naționale sau,
chiar, interna ționale (licitațiile cu cel puțin 15 zile înainte de ținere);
– datele din anunțuri asigurau o informare rezonabilă asupra obiectului și termenelor
procedurii;
– se elaborau caiete de sarcini, care erau puse la dispoziția celor interesați pentru a fi
consultate;
– deschiderea ofertelor avea loc în ședință publică;
– adjudecarea avea loc la finalul ședinței de deschidere, ocazie cu care se redacta un
proces -verbal în care se consemnau datele pe care s -a bazat adjudecarea;
d) de și nu figurează expressis verbis în regulament, tratamentul egal era asigurat
participanților (dat fiind că nu există instituite discriminări între ace știa);

6 I. CETERCHI (coordonator), Istoria dreptului românesc , vol. II, partea a doua, Ed. Academiei, Bucuresti 1987,
pag. 100 -110
7 I. ALEXANDRU, M. CĂRĂU ȘAN, S. BUCUR, Drept administrativ , Ed. Lumina Lex, Bucure ști, 2005, p. 409.
8 I.M. BUJOREANU, Collecțiune de legiuirile Romaniei vechi și nuoi, c are s-au promulgat pînă la finele anului
1870 , Noua Typographie a Laboratoriloru Rom вni, București, 1873, p. 526 -528.

13
e) câ știgătorul era determinat pe baza unui criteriu obiectiv care, în speță, se pare că era
doar prețul cel mai scăzut al ofertei (nu există referiri la alte criterii în cuprinsul regulamentului);
f) se urmărea cheltuirea cât mai eficientă a banilor publici;
g) participanților la procedură le era recunosc ută posibilitatea de a formula contestații9.

1.2 Eficiența economică în achizițiile publice
Conceptul de „ value for money ” este utilizat, în general, atunci când se analizează
capacitatea unei organizații de a obține beneficii maxime de pe urma bunurilor, serviciilor sau
lucrărilor pe care le -a procurat sau furnizat, raportat la resursele de care organizația în cauză
dispune . Această analiză nu măsoară doar costurile bunurilor, serviciilor sau lucrărilor, ci ia în
considerare o combinație complexă de factori precum calitate, cost, utilizare a resurselor,
potrivirea cu scopurile organizației, actualitatea și oportunitatea. O d ată luați în calcul în mod
global factorii de mai sus, se poate aprecia dacă s -a obținut cu adevărat cea mai ridicată valoare în
schimbul banilor plătiți. Cu toate acestea, aprecierea unora dintre factorii mentionati poate fi
subiectivă, fiind uneori dific il de cuantificat sau greu de înțeles.
În legislația și practica națională conceptul de „ value for money ” nu se bucură de o
nterpretare și nici de o transpunere lingvistică unitară. Din acest motiv, propun utilizarea
conceptului de eficiență economică, în paralel și în deplină consonanță semantică cu prescurtarea
conceptului din limba engleză, i.e. „VfM”.
Urmând una din teoriile managementului public, pentru a atinge VfM trebuie urmărite
trei coordonate, sau cei 3E, astfel cum sunt deseori prescurtate:

Figura 1.1 Cordonatele conceptului ” value for money ”

9 Potrivit I. CETERCHI (coordonator), Istoria dreptului rom вnesc, vol. II, partea a doua, Ed. Academiei, Bucure ști,
1987, p. 100 și 110.

14
• Economie – utilizarea atentă a resurselor pentru a minimiza cheltuielile, timpul și efortul
implicate;
• Eficiență – îmbunătățirea rezultatelor prin raportare la utilizarea unui anumit factor, sau
scăderea utilizării unui anumit factor pentru obținerea unui anumit rezultat, întotdeauna menținând
calitatea rezultatului în cauză;
• Eficacitate – livrarea unui rezultat mai bun sau obținerea unui câștig mai ridicat,
raportate la utilizarea aceluiași nivel de cheltuieli, timp și efort.
În lumina celor 3E, VfM poate fi definită drept o combinație și calibrare optimă între
costul aferent întregului ciclu de viață al produsului, serviciului sau lucrării și calitate (în sensul
de adecvare pentru scopul propus), menită a îndeplini cerințele u tilizatorului/ beneficiarului1.
De asemenea, urmând abordarea de mai sus, se poate ajunge la concluzia că VfM nu este
perfect sinonim conceptului de economie (ce presupune în esență reducerea costurilor unor factori)
și nici celui de eficiență . VfM reprezi ntă mai degrabă o încercare de a stabili un echilibru eficient
între economie, eficiență și calitate, neputând fi analizat prin prisma raportării la doar unul din
aceste concepte esențiale . Există o serie de alte abordări teoretice în literatura de special itate,
printre care aceea care analizează eficiența economică din prisma utilității maxime a ofertelor.
Concluziile converg însă într -o direcție similară, aceea că eficiența economică în achiziții publice
nu poate fi atinsă decât utilizând o abordare compl exă în ce privește determinarea utilității și nu
doar prin simpla raportare la preț 10.
Un obiectiv major al sistemului achizițiilor publice, astfel cum este el reglementat la nivel
internațional și național, îl reprezintă Acela de a achiziționa bunuri, servicii și lucrări în cele mai
favorabile condiții comerciale. Astfel, conceptual de VfM reprezintă (cel puțin din punctul de
vedere teoretic al politicilor economice și de reglementare) forța mortice cu valoare de principiu
suprem în achizițiile publice.
Având în vedere resursele limitate aflate la dispoziția autorităților publice, asigurarea
VfM în cadrul procedurilor de atribuire devine esențială în ideea unei utilizări optime a resurselor
bugetare. În general, aceasta se traduce din punct de vedere tehnic în achiziționarea unor produse,
servicii sau lucrări având cel mai scăzut cost (ex. costul de achiziție, costurile de întreținere și de
funcționare dar și alte elemente necuantificabile) și care sunt adecvate scopului propus de achizitor
(din punct de vedere al calității și a altor cerințele specifice). Utilizând o logică per a contrario ,
atunci când achiziția nu ia în calcul costul, în formatul sus menționat, devine necesară justificarea

10 Omer Dekel, The Legal Theory of Competitive Bidding for Government Contracts, Public Contract Law Journal,
Vol. 37, no.2, 2008

15
clară a valorii adăugate a unei astfel de abordări, pentru a p utea analiza dacă/în ce măsură se asigură
VfM.
Atingerea dezideratului pe care îl reprezintă VfM necesită o atenție deosebită din partea
autorităților contractante pe întregul parcurs al procedurilor de atribuire. Spre exemplu, în etapele
pregătitoare, est e imperios necesară înțelegerea clară a necesităților obiective la nivelul
chizitorului, a experiențelor rezultate din proceduri anterioare precum și o cunoaștere solidă a
pieței. În etapa ulterioară acordării contractului, devine esențială o administrare eficientă a
contractului pentru a se asigura că furnizorul livrează/execută la timp, în limitele bugetului și în
concordanță cu necesitățile și specificațiile identificate de achizitor. În continuare ne vom
concentra însă atenția doar asupra unui aspect es ențial al obținerii VfM în cadrul derulării
procedurilor de achiziție publică, aspect ce privește alegerea și utilizarea criteriului de atribuire.
Majoritatea sistemelor de achiziție publică consacră două posibile criterii de atribuire:
prețul cel mai scăzut și combinația dintre preț și alți factori (cunoscută sub variate denumiri,
precum oferta cea mai avantajoasă în UNCITRAL Model Law on Public Procurement precum și
în Government Procurement Agreement al Organizației Mondiale a Comerțul ui, sau oferta cea mai
avantajoasă din punct de vedere economic (în Directivele UE – până la momentul modifi cării
acestora în februarie 201 4).
Utilizarea exclusivă a criteriului prețul cel mai scăzut poate asigura cel mai bun raport
VfM autorității contractante atunci când nu există nici o diferență (sau diferențele sunt minime)
între caracteristicile produselor, serviciilor sau lucrărilor ( de exemplu în ce privește calitatea
execuției/prestării, durata de viața, etc.) propuse de diferiții ofertanți și nici costuri aferente
întregului ciclu de viață ( de exemplu costuri de întreținere și operare). Astfel, utilizarea acestui
criteriu asigură VfM în cazul unor achiziții simple, cum ar fi hî rtie de scris. Cu toate acestea, în
multe cazuri, există diferenț e între ceea ce pot oferi diverșii ofertanți interesați. Astfel, pentru a
putea obține un VfM cât mai ridicat, este necesară luarea în considerare și analiza acestor diferențe,
iar aceasta se poate realiza utilizând cel de -al doilea criteriu menționat, i.e . combinația dintre preț
și alți factori.
Poziția exprimată mai sus nu trebuie totuși absolutizată, necesitând o serie de
circumstanțieri. Astfel, chiar dacă criterial de atribuire mai complex poate asigura VfM atunci
când este aplicat de un personal speci alizat în achiziții bine instruit și onest, reglementările
specifice acestui domeniu (sau mai bine zis lipsa unor prevederi specifice) pot limita eficiența și
finalitatea utilizării criteriului menționat, deoarece în proces intervine o libertate mare de ac țiune
a persoanei/persoanelor care administrează/implementează procedurile specifice. Această libertate

16
de acțiune se poate manifesta în alegerea componentei calitative a criteriului, precum și în modul
în care aceasta va fi aplicată (spre exemplu, deciziile luate în privința calității anumitor produse
sau a valorii atribuite calității, prin comparație cu prețul). În acest context, libertatea de acțiune
poate duce la o implementare defectuoasă fie din cauza comportamentului abuziv al personalului
însărcinat cu administrarea procedurilor de achiziții publice, fie din cauza lipsei de experiență, a
neglijenței sau calificării neadecvate a acestuia.
Aceste elemente cu impact negativ pot conduce la implementarea unor politici de
legiferare care, fie interz ic în totalitate utilizarea criteriilor calitative, fie impun un anumit grad de
control asupra tipului de astfel de criterii ce pot fi folosite, precum și a modului în care acestea
sunt aplicate. De asemenea, ca o atitudine reactive la incidența acestor de ficiențe în cadrul
procesului, sistemele de achiziții publice pot prevedea/adopta abordări extreme, foarte stricte, prin
care să impună fie folosirea criteriului prețul cel mai scăzut la nivelul tuturor procedurilor, fie
aplicarea acestui criteriu doar pen tru anumite tipuri de proceduri/achiziții, clar determinate.
Raportându -ne însă la descrierea asupra coordonatelor VfM (cei 3E), abordările de mai
sus au potențialul de a reduce obținerea celui mai bun raport valoare obținută – bani în cadrul unei
procedur i de achiziție publică, fiind afectat astfel chiar principiul director al sistemului, descris și
discutat mai sus.
În continuare voi prezenta , spre comparație, diferitele soluții specifice adoptate la nivelul
sistemelor de achiziții publice, la nivel internațional, în aria reglementării criteriilor de atribuire
puse la dispoziția achizitorului.
Daca revenim la oportunitățile utilizării criteriului oferta cea mai avantajoasă ca premisă
a obținerii celui mai bun raport VfM și a faptului că această propun ere este relevantă doar în
contextul în care procesul nu este viciat de activitatea unui personal de specialitate slab pregătit,
neglijent sau corupt.
La nivelul reglementării majorității sistemelor de achiziții publice internaționale a fost
adoptată o abordare flexibilă, aceea de a lăsa la latitudinea achizitorului alegerea bazei de acordare
a contractului între prețul cel mai scăzut și criteriul bazat pe combinația preț – alți factori , pentru
fiecare procedură în parte.
Astfel, această abordare o întâlnim la nivelul UNCITRAL în Model Law on Public
Procurement, la cel al Organizației Mondiale a Comerțului în Government Procurement
Agreement precum și în Directivele UE, până la momentul modificării acestora. Abordarea de față
prezintă avantajul de a permite achizitorului să decidă, pe baza evaluărilor interne, utilizarea
criteriului optim pentru o anumită achiziție, astfel încât să se poată obține VfM. Cu toate acestea,

17
situația este similară cazului dezbătut mai sus, existând posibilitatea ca factorul uman implicat în
procedura administrativă să deturneze scopul și finalitatea modului în care reglementările permit
alegerea unui criteriu de atribuire sau a celuilalt11.
O abordare mai strictă o întâlnim în cazul reglementărilor specifice din Statele Unite ale
Americii. Astfel, Federal Aquisition Regulation (FAR) promovează un sistem care prevede, de
asemenea, aplicarea unui criteriu de atribuire format din combinația între preț/cost și factorul
calitativ aferent produsului, serviciului, etc. De remarcat este însă obligativitatea ca atât factorul
cost/preț cât și calitate să fie luate în considerare și evaluate împreună, în cadrul fiecărei procedure
de atribuire . În ce privește factorul calitativ, acesta poate include aspecte referitoare la modul în
care un candidat a executat/implementat contracte anterioare, conformitatea cu cerințele solicitate
de achizitor, capacitatea de management, calificarea personalului propus sau experiența anterioară.
Fie din cauza pregătirii insuficiente a personalului specializat , fie din neglijența acestuia,
sau din cauze ce țin de corupție, modul în care autoritățile contractante compun criteriul de
atribuire “oferta cea mai avantajoasă” (din punct de vedere economic), este de multe ori unul
defectuos, subiectiv sau irelevant în raport cu obiectul achiziției.
Ponderea celor doi factori în cadrul evaluării, preț/cost și calitate , rămâne la latitudinea
achizitorului, acesta nefiind obligat să stabilească procente fixe ci doar să informeze candidații, la
modul general, despre preponderența în evaluare a unuia dintre ei. Posibilitatea de a aplica, ca și
criteriu de atribuire, prețul cel mai scăzut intervine doar în cazul achizițiilor de valoarea scăzută,
sub 2.500 de dolari. Modul extrem de concis în care legislația federală ame ricană explică
fundamentul economic și operațional al utilizării combinației preț/cost – calitate este remarcabil,
prin comparație cu modul de redactare oarecum general al textelor de reglementare europene care
lasă uneori loc echivocului (vom insista asup ra acestui aspect într-o secțiune următoare). Iată un
extras relevant din FAR, secțiunea 9.103 Policy, litera c): Acordarea unui contract către un
furnizor, bazată exclusiv pe evaluarea prețului cel mai scăzut, poate rezulta într -o falsă economie
în condiț iile în care ulterior atribuirii intervin neîndeplinirea unor obligații, întârzieri, sau
performanțe nesatisfăcătoare ce conduc la costuri contractuale sau administrative suplimentare.
Deși este important pentru Administrație să achiziționeze la prețul cel mai scăzut, aceasta nu
presupune acordarea contractului unui furnizor doar pentru că acesta prezintă oferta financiară cea
mai scăzută. Un posibil contractor trebuie să -și demonstreze fără echivoc răspunderea (n.n. în

11 Omer Dekel, The Legal Theory of Competitive Bidding for Government Contracts, Public Contract Law Journal,
Vol. 37, no.2, 2008

18
sensul de abilități, capacitate, etc.), inclusiv, atunci când este cazul, răspunderea subcontractorilor
pe care îi propune.
O imagine interesantă asupra problematicii discutate o oferă abordările unor Instituții
Financiare Internaționale (IFI). Astfel, Banca Mondială (BM), spre exemplu, f ace în primul rând
distincție între achiziția de bunuri, lucrări și servicii, exceptând pe cele de consultanță, pe de o
parte, și achiziția de servicii de consultanță, pe de altă parte, consacrând, astfel, două regimuri de
reglementare separate (prin Guide lines on Procurement of Goods, Works, and Non -Consulting
Services under IBRD Loans and IDA Credits & Grants și Guidelines on Selection and
Employment of Consultants under IBRD Loans and IDA Credits & Grants ).
În ce privește achiziția de bunuri, lucrări și servicii, exceptând pe cele de consultanță, BM
utilizează conceptul de lowest evaluated bid , iar principalul factor de evaluare este reprezentat de
cost, cu mențiunea expresă că aceasta nu înseamnă în mod implicit că oferta cu prețul cel mai
scăzut trebui e declarată câștigătoare. Astfel, spre exemplu, în cazul achizițiilor de bunuri sau
echipamente, în elementul “cost” sunt luați în considerare și alți factori, pe lângă preț, cum ar fi
eșalonarea plăților, timpul de livrare, costurile de operare, eficiența și compatibilitatea, siguranța
sau beneficiile pentru mediul înconjurător. Toți acești factori trebuie, atunci când este posibil, să
fie exprimați în termeni monetari. În cazul achizițiilor de lucrări, transpunerea acestor factori în
termeni monetari este obligatorie.
În situația achiziționării de servicii de consultanță, regulile specifice ale BM instituie în
principal două abordări: 1) utilizarea combinată a factorilor cost și calitate (Quality and Cost -Based
Selection – QCBS) atunci când obiectul asiste nței poate fi clar definit și timpul aferent
implementării, precum și alte componente și costuri adiacente pot fi estimate cu o precizie
rezonabilă) utilizarea exclusivă a factorului calitate (Quality -Based Selection – QBS) în cazul
proiectelor complexe sau foarte specializate unde este dificilă definirea precisă a termenilor de
referință, precum și contribuția punctuală a consultantului.
Selectarea pe baza costului cel mai scăzut se face doar în cazul proiectelor simple,
standardizate sau care implică o ru tină operațională. O abordare asemănătoare o întâlnim în cazul
Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)12, în sensul reglementării separate a
achiziției serviciilor de consultanță. Deși mult mai reduse ca volum, regulile specifice ale BERD
utilizează aceeași combinație cost-calitate .
Cu toate acestea, în cazul achiziției de bunuri și lucrări, evaluarea se efectuează pe baza
costului cel mai scăzut ( lowest evaluated cost ), menținonându -se însă expres că aceasta nu

12 www.ebrd.com

19
presupune, în mod implicit, acordarea contractului ofertantului cu prețul cel mai scăzut (observăm
aici similaritatea cu reglementările BM). În ce privește achiziția serviciilor de consultanță,
procedurile BERD prevăd faptul că, în cadrul evaluării, factorul “calitate” trebuie să fie
întotdeauna prioritar.
Conform prevederilor le gislației achizițiilor publice atribuirea contractului de achiziție
publică se produce în urma aplicării exclusive a unuia din următoarele criterii de atribuire:
a) oferta cea mai avantajoasă din punct de ved ere economic sau b) prețul cel mai scăzut.
Alegerea între criteriul prețul cel mai scăzut și oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere
economic este lăsată, în general, la latitudinea autorității contractante (excepție făcând cazul
dialogului competitive atunci când utilizarea criteriului mai complex este obligatorie). Atunci când
autoritatea contractantă alege să aplice prețul cel mai scăzut , contractul este acordat acelei oferte
care, îndeplinind cerințele de calificare, prezintă cel mai scăzut preț. Prețul este astfel singurul
factor luat în considerare atunci când este selectată o ofertă conformă; în acest context, analizele
de cost sau considerentele privind calitatea nu mai sunt luate în calcul. Nepermițând comisiei de
evaluare să analizez e aspecte ce țin de calitatea ofertei și, deși prezintă avantajul simplității și
simplificării evaluării, este evident faptul că utilizarea criteriului prețul cel mai scăzut prezintă
numeroase limitări printre care putem enumera câteva, cu titlu de exemplu .
În primul rând, criteriul în cauză nu permite autorității contractante să ia în calcul
considerentele de ordin calitativ ale ofertei. Înafară de factorii calitativi prevăzuți în criteriile de
calificare și selecție, ce trebuie îndepliniți de către toți o fertanții, calitatea “ obiectului ” achiziției
nu este supusă evaluării. Astfel, este evident faptul că utilizarea acestui criteriu este indicată în
situații în care calitatea nu reprezintă un factor de diferențiere, fie că sunt evaluate oferte de
servicii, bunuri sau lucrări. În al doilea rând, nu se permite autorității contractante să ia în
considerare posibilele soluții inovative propuse de ofertanți. Astfel, este indicată utilizarea
criteriului atunci când elementele supuse achiziției prezintă un grad ridicat de standardizare și unde
nu sunt posibile variații de ordin calitativ la nivelul ofertelor sau acestea sunt irelevante (ex.
achiziția de creioane).
Nu în ultimul rând, pentru contractile cu o durată mai mare de timp, nu se permite
autorității contract ante să ia în calcul costurile rezultate din modificarea prețurilor materiilor
prime, sau a altor componente a căror valoare poate varia în timp. De altfel, în cazul în care criteriul
utilizat este prețul cel mai scăzut stabilirea ofertei câștigătoare se r ealizează numai prin compararea
prețurilor prezentate în cadrul ofertelor admisibile, fără să fie cuantificate alte elemente de natură

20
tehnică sau alte avantaje care rezultă din modul de îndeplinire a contractului de către operatorii
economici participanți la procedura de atribuire .
La nivel național, practica în domeniul achizițiilor publice din ultimii ani a adus în prim
plan numeroase cazuri în care achiziții complexe de bunuri, servicii sau lucrări au fost derulate
utilizând drept criteriu de atribuire prețul cel mai scăzut . Amploarea acestei practice în rândul
autorităților contractante a fost și este de natură să îngrijoreze comunitatea de afaceri autohtonă,
având în vedere atingerile grave pe care le poate aduce peisajului concurențial și încrederii
mediului de afaceri și a contribuabililor în corectitudinea și eficiența sistemului de achiziții
publice.
În lipsa unei analize oficiale, temeinice și obiective, a factorilor externi/interni care au
condus la propagarea practicii sus menționate, putem enum era, strict pe baza unor constatări
empirice, o serie de aspecte care considerăm că au influențat apariția și evoluția acestui fenomen
prezentat, de altfel, nu numai la nivelul Moldovei ci și în alte state ale UE.
Astfel, la nivelul unei discuții generale, efectele crizei economice globale au impactat și
modul în care guvernele au fost nevoite să regândească modul în care sunt cheltuiți banii publici.
Sistemul achizițiilor publice a fost direct vizat, existând chiar semnale, mai mult sau mai puțin
oficiale, în sensul încurajării autorităților contractante de a achiziționa la prețurile cele mai scăzute
posibil. Cu toate acestea, principalul factor declanșator al practicii utilizării pe scară largă a acestui
criteriu de atribuire pare să își găsească resorturile chiar în practica achizițiilor publice, la nivel
operațional. Astfel utilizarea criteriului oferta cea mai avantajoasă (din punct de vedere economic)
presupune nu doar simpla alegere a acestuia, ci un proces complex (chiar laborios, in funcție de
fiecare proiect în parte) de definire/alegere a celor mai relevanți factori, raportat la obiectul
achiziției, de a decide importanța fiecărui factor definit și de a stabili ponderea elementelor preț și
calitate în algoritmul de calcul final.
Modul în care sunt implementate toate aceste operațiuni pot influența capital rezultatul,
putând face diferența, pe de o parte, între reușita unei proceduri, în sensul de a obține cel mai bun
raport VfM și derularea unei procedure viciate, pe de altă parte. În pract ică, fie din cauza pregătirii
insuficiente a personalului specializat, fie din neglijența acestuia, sau din cauze ce țin de corupție,
modul în care autoritățile contractante compun criteriul de atribuire oferta cea mai avantajoasă (din
punct de vedere economic), este de multe ori unul defectuos, subiectiv sau irelevant în raport cu
obiectul achiziției. În acest context, există numeroase situații în care Agențiia Achiziții Publice ,
având în vedere rolul său de monitorizare și control, respinge documentaț iile de atribuire întocmite
de autorități contractante, pe temeiul deficiențelor menționate mai sus. De asemenea, organe de

21
control precum Curtea de Conturi, sancționează drastic incidența acestor elemente procedurale
defectuoase.
Astfel, mai mult ca o ati tudine reactive la “inconvenientele” de mai sus decât ca soluție
la problemele interne de la nivelul achizitorilor, se poate constata că, în practică, utilizarea
criteriului prețul cel mai scăzut a devenit cea mai comodă și eficientă modalitate prin care
autoritățile contractante achiziționează bunuri, servicii sau lucrări într -o manieră eficientă (de
exemplu fără să mai riște respingerea documentațiilor pe motivul elaborării unor factori de
evaluare subiectivi sau restrictivi și păstrând, cel puțin în apar ență, un cadru concurențial
nealterat). Într -adevăr, raportat la nivelul unei autorități contractante, faptul că documentația de
atribuire nu mai este respinsă de Agenția Achiziții Publice se traduce în timp câștigat și o
eficientizare a procesului. De asemenea, faptul că se propune o concurență exclusiv prin preț poate
fi de natură să nu mai atragă criticile opiniei publice sau sancțiunile ordonatorului principale de
credite, ale Curții de Conturi sau chiar inițierea unor investigații ale organelor de urmărire penală.
Dar după cum am văzut, obținerea celui mai bun raport VfM presupune cu mult mai mult
decât simpla contractare a unui bun, serviciu sau lucrare la prețul cel mai mic . Nu ne propunem
aici să analizăm din punct de vedere juridic posibilitatea legală a autorității contractante de a alege
un criteriu sau altul, acest lucru fiind destul de clar, prin prisma lipsei unor circumstanțieri
relevante în lege. Ceea ce dorim să supunem discuției este oportunitatea utilizării criteriului prețul
cel mai sc ăzut în contextul necesității (și chiar a obligației autorității contractante) de a obține cel
mai bun raport VfM în cadrul fiecărei proceduri de atribuire.
Unul din principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică este acela
al eficienței (în sensul de eficiență a utilizării fondurilor). Acest principiu presupune folosirea
sistemului concurențial și a criteriilor economice pentru atribuirea contractului cu scopul de a
obține valoare pentru banii cheltuiți . Se poate observa că la baza logicii acestui principiu stă
principiul VfM, iar în contextul legislației naționale (și europene) specifice, încălcarea în cadrul
procedurilor de achiziție publică a unuia din principiile relevante are consecințe grave, putând
conduce chiar la anular ea acesteia.
Revenind la utilizarea pe scară largă de către autoritățile contractante a criteriului prețul
cel mai scăzut în cadrul unor proceduri de atribuire complexe, acolo unde identificarea și
compararea factorilor calitativi este esențială pentru obț inerea raportului VfM optim și,
raportându -ne la toate aspectele prezentate în secțiunile precedente cu privire la acest subiect, ne
putem pune întrebarea legitimă dacă în aceste condiții nu se încalcă însuși principiul eficienței
utilizării fondurilor . Pe baza argumentației conform căreia, desi autoritatea contractantă are

22
libertatea de a alege între cele două criterii de atribuie puse la dispoziție, aceasta trebuie în toate
cazurile să respecte principiul menționat și, implicit, să asigure VfM .
Este adev ărat că unele din dezavantajele pe care le presupune utilizarea acestui criteriu
pot fi diminuate, sau cel puțin neutralizate parțial. Astfel, prin intermediul cerințelor de calificare
și selecție, autoritatea contractantă poate stabili un anumit nivel de filtrare a ofertelor din punct de
vedere a calității acestora. Având în vedere faptul că aceste criterii au drept scop demonstrarea de
către ofertant a potențialului său administrativ, tehnic și economic, există totuși anumite limite ale
unui astfel de dem ers. Cu toate acestea, se poate aprecia că prin calibrarea unui set de criterii de
calificare și selecție adecvat se asigură o evaluare calitativă indirectă, în măsura în care aceste
criterii pot semnala punctele tari și slabe ale unui participant la proce dura de atribuire, dar mai ales
exclude pe acei ofertanți necalificați din punct de vedere tehnic, financiar și organizatoric să
îndeplinească obiectul contractului supus achiziției publice. Cu toate acestea, deși acest “test” are
o anumită relevanță pract ică, el nu poate fi asimilat din punct de vedere al finalității sale cu o
procedură de selecție calitativă, deoarece aceste cerințe inițiale reprezintă un instrument static,
menit a stabili standarde minime ce se cer a fi îndeplinite. Un pas înainte în ide ea evaluării
calitative a ofertelor nu poate fi obținut decât prin aplicarea specifică a factorilor de evaluare
utilizați în cadrul criteriului oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.
Această interpretare trebuie să pună în discuție, în continuare, modul în care vor trebui să
se poziționeze actorii sistemului de achiziții publice pentru a redresa aceste deficiențe și pentru a
asigura în cele din urmă funcționarea sistemului în termeni de deplină legalitate (ne vom referi
punctual la acest aspect în cele ce urmează).
Având în vedere că problematica utilizării cu preponderență a criteriului prețul cel mai
scăzut în cadrul procedurilor de atribuire a constituit o chestiune serioasă la nivelul întregului
sistem al achizițiilor publice al UE, la nivelul Comisiei Europene (CE) au fost inițiate dezbateri
pentru revizuirea legislației europene specifice, începând în mod concret cu anul 2011, atunci când
au fost înaintate propuneri specifice de revizuire a directivelor (în mai multe arii). Procesul a
culminat cu începutul anului 2014, atunci când Parlamentul European a aprobat forma revizuită a
noului cadru legislativ al UE în acest domeniu (forma finala a Directivelor relevante a fost
publicata în JOUE pe 28 martie 2014)13.

13 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=OJ:L:2014:094:TOC

23
1.3 Principalele riscuri din domeniul achizițiilor publice
Riscurile au devenit importante și conștientizate de fiecare manager. Ele nu sunt doar o
problemă de percepție, ele sunt reale. Amenințarea cu eșecul sau lichidarea întreprinderilor
falimentare, cu pi erderea clienților sau creșterea prețurilor, sunt fenomene reale în sistemele
industriale care evoluează în condiții de incertitudine. Evaluarea și modelarea riscului este o
activitate complexă, ce presupune abordări multidisciplinare din diferite ramuri a le științei,
respectiv cunoștințe din domeniile economic, tehnologic și politic. Rezultatele evaluării riscului
influențează decisiv deciziile și succesul strategiilor adoptate la nivel macro și microeconomic.
Deficientel e identificate î n procesul de verificare a procedurilor de achizitii finan țate din
instrumente structurale constau în:
A. Reducerea nejustificat ă a termenelor ca urmare a public ării unui anun ț de
intenț ie
Reducerea termenelor -limită de depunere a ofertelor este operabil ănumai în situ ația î n
care în conținutul anunțului de intenț ie sunt incluse toate criteriile de calificare ș i selec ție, precum
si criteriul de atribuire, regasite si la nivelul anuntului de participare. Factorii de evaluare vor fi
detaliati in cuprinsul anuntului de int entie doar in masura in care acestia se cunosc la momentul
transmiterii anuntului.
B. Alegerea unei proceduri accelerate de atribuire a contractului
Accelerarea procedurilor de licitație restrînsă /negociere cu publicarea preala bilă a unui
anunț de particip are poate fi realizată doar dacă nu a fost generată de o acțiune sau o inacț iune a
autorit ății contractante și dacă exist ă o justificare a situației de urgență .
C. Publicar ea unor criterii de calificare și selecț ie discriminatorii, insuficient de
detaliate sau incomplete
Criteriile de calificare și selecție avute î n vedere trebuie s ă fie obiective, nediscriminatorii
și proporționale cu complexitatea și obiectul contractului și să reflecte posibilitatea concret ă a
operatorului ec onomic de a îndeplini contractul. Riscul prevede și căteva criterii restrictive de
tipul:
– solicitarea criteri ului prin raportare la o anumită arie geografic î restrî nsă (de exemplu
unitate de producț ie stabilit ă în Moldova );
– solicitarea de experiență si milară specifică unui anumit tip de construct ție (de exemplu
construirea de școli în loc de construcț ii civile);

24
– solicitarea de dovezi nerezonabile pentru î ndeplinirea unui anumit criteriu de calificare
(de exemplu: copia facturilor pentru dovedirea î ndeplinirii unui anu mit nivel al cifrei de afaceri î n
domeniul de activitate aferent obiectului contractului);
– solicitare a unor certificate sau autorizaț ii care nu sunt relevante pentru î ndeplinirea
contractului (de exemplu, ISO 9001 de la produc ător).
Anun țul de particip are și documenta ția de atribuire trebuie să conțină aceleaș i criterii de
calificare și selecț ie.
D. Utilizarea criteriului de atribuire “oferta cea mai avantajoas ă din punct de
vedere economic” cu includerea uno r factori de evaluare nerelevanți ș i/sau necuantificabili14
Factorii de evaluare trebuie s ă reflecte avantaje reale ș i evidente pe care autoritatea
contractant ă le poate ob ține. Factorii de evaluare și metodologia d e aplicare a acestora trebuie să
permită o departajare adecvat ă a ofertelor și să evite pe c ît posibil aprecierile subiective ale
comisiei de evaluare.
Trebuie evitat ă utilizarea așa factori de evaluare precum:
-“timpul de remediere a defecț iunilor”, deoare ce perioada nu poate fi estimată la
momentul procedurii de atr ibuire;
-“înțelegerea caietu lui de sarcini ș i a obiectivelor proiectului” , deoarece poate include
aprecieri subiective ale membrilor comisiei de evaluare.
E. Excluderea automata a ofertantului cu pretul cel mai scazut pentru a compensa/a
justifica eventualele probleme care pot aparea in derularea ulterioara a contractului, fapt
care denota ca proiectul a fost conceput si pregatit insuficient sau prost
Autoritatea contractantă, î nainte de a lua o decizie de resp ingere a unei oferte ce prezintă
un pre ț neobișnuit de scăzut î n raport cu ceea ce urmează să fie furniz at/prestat/executat, are
obligația de a solicita clarificări, precum și de a verifica răspunsurile care justifică respectivul pre ț.
F. Modificarea anunț ului de participare prin clarificări, ș i nu prin publicarea unei
erate
Modific ările aduse informațiilor cuprinse î n anuntul de parti cipare trebuie publicate pe
bază de erat ă si nu de clarifică ri, deoarece pentru asi gurarea principiului transparenței este necesar
ca modificările intervenite să f ie aduse la cunostinț a tuturor operatorilor economici.
Prelungirea termenului de depunere a candidaturilor/ofertelor trebuie, de asemenea,
publicat ă prin erată în SEAP, intrucî t este vo rba de modificarea unei informații obligatorii a
anunțului iniț ial.

14 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=OJ:L:2014:094:TOC

25
Se atrage atenția asupra publicării î n mod eronat a unei clarific ări în loc de erat ă, motivat
de faptul c ă modificarea criteriilor de cal ificare a vizat relaxarea cerințelor impuse inițial, precum
și asupra modificării unor informații din anunț ul de participa re care au impact asupra modului de
elaborare a ofertelor, fă ră publicarea unei erate care s ă vizeze prelungirea termenului d e depunere
a ofertelor, astfel încît să existe un timp suficient inclusiv pentru ada ptarea ofertelor la noile
condiț ii.
G. Respinge rea solicită rii de modificare a datei -limit ă de depunere a ofertelor, la
cererea ofertanț ilor
Printre greș elile frec vente ce trebuie evitate se menționează stabilirea termenului minim
prevăzut de legislația în domeniul achiziț iilor publice pentru elaborarea ofertelor, spre exemplu de
24 de zile, din care o perioadă semnificativă este acoperit ă de să rbători legale și, deș i au existat
solicit ări din partea operatorilor economici de decalare a datei -limit ă de depunere a ofertelor și a
celei de deschidere, autoritatea contractant ă nu le -a dat curs.
H. Solicitarea de clarificări î n timpul procesului de evalu are a candidaturilor/
ofertelor î n mod discriminatoriu (nerespectarea principiului tratamentului egal)
Pentru a asigura respecta rea p rincipiului tratamentului egal între candidații/ofertanț ii
participanț i la p rocedura de atribuire, clarifică rile solicitate cu privire la același aspect trebuie să
fie formulate de aceeași manieră ș i să fie solicitate tuturor candidaților/ofertanților ale că ror oferte
necesit ă respectivele clarific ări.
Totodată , perioadele de timp necesare elaborării răspunsului de către candidați/ofertanți,
cu privire la acelaș i aspect necesar a fi clarificat, trebuie s ă fie aceleaș i.
I. Lipsa informa țiilor obligatori i a fi cuprinse la nivelul comunic ărilor privind
rezultatul proced urii de atribuire, situaț ie car e duce la depunerea de contestaț ii
J. Neacordarea unui interval rezonabil de timp pentru activitatea de evaluare a
ofertelor/negocierea modifică rilor contractuale
Un risc major este și modificarea contractului de lucrări care poate să îmbrace următorrele
aspecte:
A. Modificare substan țială a contractului de achiziție publică
Modificarea substanț ială a dispozițiilor unui contract de achiziție publică î n cursul
perioadei sale de valabilitate este considerată ca fiind o nou ă atribuire și necesit ă derular ea unei
noi proceduri de achiziție publică în conformitate cu legislația în domeniul achiziț iilor publice.
Comisia European ă a specificat c ă modificare a unui contract este considerată substanțială
atunci cî nd, prin aceast ă modifi care, contractul devine substanțial diferit față de cel incheiat ini țial.

26
O modificare este considerată substanț ială atunci cînd este îndeplinită una dintre următoarele
condiț ii:
– modificarea întroduce condiții care, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială de
achiziție, ar fi permis participarea ș i/sau selectare a altor operatori economici decît cei selectați
inițial sau ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant;
– modificarea schimb ă echilibrul economic al contractului în favoarea contractantului;
– modificarea extinde î n mod considerabil aria de ac operire a contractului, astfel încît
acesta să includ ă bunuri, serv icii sau lucrări care nu erau incluse iniț ial.
B. Evenimente din cadrul contractului care nu implic ă modific ări substan țiale
Comisia Europeană menț ioneaz ă faptul c ă nu este necesar ă modificarea contractului de
lucrări publice inițial, în situația în care preț ul acestuia nu este calculat ca valoare fixă , ci este
determinat pe baza preț urilor unitare ale cantit ăților estimate de materiale necesare pentru lucrări,
și în cazul î n care cuprinde clauze contractuale clare referitoare la:
– prețurile unitare fixe ale diferitelor tipuri de materiale ce urmeaz ă a fi u tilizate la
execuț ia lucr ărilor;
– cantit ățile estimate de materiale necesare pentru execuț ia lucr ărilor, o astfel de estimare
fiind realizat ă de autoritatea contractant ă pe baza proiectului ini țial și a investigațiilor tehnice
aferente; ș i
– “clauze de varia ție”/prevederi contractuale ce indic ă faptul că prețul final ce urmează a
fi plă tit va fi determinat doar dup ă execuț ia lucr ărilor, pe baza cantităț ilor exacte de m ateriale
efectiv utilizate (după măsurători) pentru execuția proiectului (î n stricta co nformitate cu proiectul
și cerinț ele ini țiale), costul acestor materiale fiind calculat pe baza pre țurilor unitare fixate î n
contract.
Varia țiile nu reprezint ă o modi ficare a contractului de execuție de lucrări dacă sunt
respectate în mod cumulativ urmîtoa rele condiț ii:
– sunt datorate diferenț elor normale dintre estimarea cantit ăților/articolelor de lucr ări
prevăzute în contracte și măsurătorile finale exacte ș i nu repr ezintă rezultatul unei modificări
majore și substanțiale a specificaț iilor tehnice sau a altor cerin țe iniț iale ale autorit ății contractante;
– se reflect ă asupra prețului efectiv ce urmează a fi plătit, calculat ca produs al prețurilor
fixe unitare ș i cantit ățile exacte de materiale/articolele de lucr ări utilizate pentru executarea
contractului;
– au fost clar anticipate în contract prin “clauze de varia ție”, cunoscute de c ătre to ți
ofertanț ii.

27
Modificarea nu este considerată substan țială dacă valoarea modific ării nu dep ășește
valoarea ce rezultă din ap licarea procentului de diverse și neprevăzute cu condiția că respectiva
modificare să fie strict necesară pentru î ndeplinirea contractului de achiziție publică .
Se va acorda atenție situaț iilor în care exist ă mai multe modifică ri minore, dar care
cumulate pot conduce la o modificare sub stanț iala a contractului .
C. Evenimente din cadrul contractului care implic ă modificări substanț iale
Orice modificare s ubstanțială a termenilor inițiali ai contractului (nu neapărat a prețului)
este asimilată unui nou contract care trebuie reofertat, pentru a evita afectarea condiț iilor ini țiale
ale competiț iei (de exemplu, caracteristici ale bunurilor/serviciilor/lucr ărilor achizitionate,
volumul lucră rilor, durata acestora).
De la aceast ă regulă exist ă excep ția potrivit c ăreia autorit ățile contractante pot contracta
lucră ri sau se rvicii suplimentare, neincluse în contractul iniț ial, prin procedura de negociere, fără
publicarea prealabil ă a unui anunț de participare, doar dacă astfel de lucră ri/servicii suplime ntare
(care nu au fost incluse î n contractul ini țial), datorită unor circumstante imprevizibi le, au devenit
necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză .
Condiția particulară referitoare la “circumstanț ele imprevizibile” trebuie interpretat ă într-
o manier ă obiectivă, ca fă cînd refe rire la ceea ce o autoritat e contractantă diligent ă nu ar fi putut
sa prevad ă. Exemplele de circumstanț e imprevizibile includ:
– dezastre naturale;
– noi cerin țe rezultate din adoptarea de noi reglementă ri legislative;
– condiț ii tehn ice care nu ar fi putu t fi prevă zute în ciuda investigaț iilor tehnice care au
stat la baza proiectului sau a avizelor care au stat la baza aprob ării proiectului tehnic etc.
Identificarea conflictului de interese este să el un risc cărui poate fi supus achiziția
publică.
Noțiunea de conflict de interese trebuie interpretată î ntr-o manier ă cît mai la rgă –
“conflict între îndatoririle profesionale ș i interesele private ale unui funcț ionar publ ic (sau a unei
persoane care acț ioneaz ă în contul unei autorităț i publice), care pot f i percepute de n atura a afecta
executarea imparțială și obiectivă a î ndatoririlor” .
Conflictul de interese/concurența neloială îmbracă mai multe forme:
– riscul contract ării unor consultanț i care s ă includ ă în documentaț ia de atribuire elemente
care conduc la avantajarea unui anumit ofertant, fapt care denatureaz ă concurența ;
– riscul influentă rii deciziilor cu privire la rezultatul evaluării prin furnizarea de informații
care induc în eroare î n mod deliberat;

28
– riscul primirii unor oferte trucate.
În etapa de implem entare a contractelor de achiziții trebuie să se ver ifice dacă persoanele
fizice sau juridice implicate î n procesul de verificare/evaluare a candidaturilor/of ertelor s -au
angajat la firma cîș tigătoare, pe pa rcursul unei perioade de cel puț in 12 l uni de la semnarea
contractului.
Pe lîngă identificare a principalelor riscuri ce pot fi incidente în materia achizițiilor
publice, trebuie să atragem atenția și la procedurii le de atribuire aplicabile beneficiarilor, acestea
având menirea de a diminua și p reveni posibilitatea intervenției unuia dintre riscurile ce pot apărea
în cadrul procedurilor de atribuire. Putem evidenția următoarele recomandări:
1. Utilizarea cu precădere a procedurilor competitive – aceast ă recomandare are scopul de
a determina orga nizarea procedurilor de atribuire cu respectarea și garantarea principiilor generale
ce guvernează materia achizițiilor publice, printre acestea numărându -se și principiul
nediscriminării și principiul tratamentului egal.
2. Elaborarea documentației de at ribuire – prin această recomandare se urmărește
interdicția definirii specificațiilor tehnice astfel încât să conducă către un anumit operator
economic sau către un anumit produs. De asemenea, nu este recomandabil să se includă în
conținutul documentațiilo r de atribuire specificații de care autoritatea contractantă nu are nevoie
(pentru a se evita limitarea în mod artificial a concurenței). Important de menționat este faptul că
nu pot fi solicitate criterii de calificare și selecție care nu sunt prevăzute î n legislație (nu se pot
cere dovezi suplimentare nerezonabile).
3. Stabilirea unui termen realist pentru elaborarea și depunerea ofertelor, fiind în interesul
autorității contractante că ofertanții să aibă suficient timp la dispoziție pentru pregătirea ofe rtei în
scopul obținerii unei concurențe reale.
4. Recomandarea privind modalitatea de evaluarea a ofertelor presupune următoarele:
– cooptarea în comisiile de evaluare a unor experți tehnici independenți;
– solicitarea de informații suplimentare și cla rificări, cu respectarea principiului
tratamentului egal, înainte de a decide excluderea unui ofertant, coroborat cu acordarea unui timp
suficient pentru prezentarea răspunsurilor solicitate;
– luarea în considerare în vederea îndeplinirii criteriilor de calificare a resurselor
entităților care sprijină/susțin ofertantul (terți susținători);
– motivarea temeinică a rezultatului evaluării în cadrul raportului procedurii de atribuire
și includerea la nivelul comunicării privind rezultatul procedurii a motiv elor care au condus la
respingerea ofertelor.

29
5. La momentul redactării contractului, este indicat să se personalizeze clauzele
contractuale incluse în documentația de atribuire publicată în funcție de complexitatea obiectului
contractului de achiziție pu blică ce urmează a fi atribuit. Dacă sunt clauze nerezonabile, care nu
sunt în acord cu practicile de piață, există riscul de a exclude operatori economici serioși.
Spre exemplu, î n cazul î ntroducerii unor clauze care impun contractantului asumarea unor
riscuri disproporționate față de practicile de piață, candidații vor avea tendința fie să se retragă din
competiție (reducându -se astfel în mod artificial concurența), fie să încerce să se eschiveze prin
introducerea de rezerve (care sunt în mod normal inac ceptabile în cadrul unei proceduri deschise)
sau acceptându -le formal, dar încercând să le ocolească în faza de execuție a contractului. Pentru
evitarea acestor consecințe, este recomandabil ca documentația de atribuire și clauzele de execuție
să fie confo rme cu standardele de piață în domeniu.
6. Evitarea practicii de modificare repetată a contractului prin acte adiționale, situație în
care se poate ajunge la o configurație contractuală total diferită față de cea prevăzută inițial, făra a
se lua în consid erarea realizarea scopului pentru care a fost organizată procedura de atribuire.
7. Recomandarea de a aplica sancțiunile prevăzute în contract în mod obligatoriu, dacă
nu sunt îndeplinite obligațiile contractuale. Neaplicarea sancțiunilor prevăzute iniția l ar însemna o
înlesnire a condițiilor de executare stabilite inițial, incompatibilă cu principiul tratamentului egal
și al transparenței.
Atunci când se purcede la verificarea procedurii de atribuire, este recomandabil ca
reprezentanții Autorității de man agement să aibă în vedere următoarele aspecte:
1. Trebuie să verifice în detaliu cel puțin una dintre ofertele depuse și să analizeze dacă
decizia membrilor comisiei de evaluare coincide;
2. Trebuie să se verifice dacă membrii comisiei de evaluare au justificat acordarea
punctajului;
3. Trebuie să se verifice aplicarea corectă a algoritmului de calcul, după caz;
4. În cazul contractelor încheiate în urma unui acord -cadru, contractul subsecvent trebuie
verificat prin raportare la acordul -cadru ce a fost încheiat, respectiv la activitățile aferente acestuia,
cu prețurile unitare aferente;
5. În cazul în care pe parcursul evaluării ofertelor sunt excluse mai multe oferte, rămânând
o singură ofertă admisi bilă, trebuie să verifice întreaga procedură de atribuire deoarece acest caz
este principalul indiciu că pot exista încălcări ale legislației;
6. Dacă în cadrul unei proceduri de atribuire s -a depus o contestație, reprezentanții
Autorității de management trebuie să analizeze conținutul acelei contestații;

30
7. Dacă din raportul procedurii rezultă faptul că oferta cea mai competitivă (adică, după
caz, cu prețul cel mai scăzut sau cu cel mai bun raport calitate -preț) a fost
inacceptabilă/neconformă, trebuie să se analizeze cu atenție motivele care au condus la această
neconformitate.
8. Trebuie analizate cu mare atenție și actele adiționale care se încheie în timpul
implementării contractului, deoarece nu sunt permise modificări substanțiale fără aplicarea unei
proceduri competitive;
9. Trebuie verificat dacă în raportul procedurii sau în anexele sale se pot identifica etapele
evaluării și clarificările solicitate, cu respectarea tratamentului egal și încadrarea în termenul de
răspuns;
11. Este indicată reflectarea în listele de verificare, completate de către reprezentanții
Autorității de management, a acelor elemente care au fost analizate și motivele care au dus la
decizia asumată. În acest caz, este necesar să fie precizate toate det aliile care conduc la acea
decizie.
Atribuirea contractelor de achiziție publică trebuie să fie realizată cu respectarea unei
proceduri ce cuprinde criterii obiective, astfel încât să se asigure respectarea și garantarea
principiilor directoare ale acestei materii, respectiv nediscriminarea, tratamentul egal, transparența
și crearea unor condiții prielnice pentru un mediu concurențial.
Prin respectarea legislației incidente în materie se asigură nu numai desfășurarea în
condiții de legalitate a procedurii, ci se asigură atingerea obiectivelor stabilite într -un mod practic,
în folosul atât al autorităților contractante cât și al operatorilor economici participanți la procedura
de atribuire. Astfel, rezultatul aplicării recomandărilor și măsurilor de îmbunăta țire prevăzute de
legislația în vigoare este acela al realizării în mod concomitent al interesului statului, ca subiect de
drept public, cât și al interesului operatorului economic, ca subiect de drept privat.

31
CAPITOLUL II: ANALIZA ACTIVITĂȚII INSTITUTUL UI NAȚIONAL
DE JUSTIȚIE

2.1. Descrierea contextului organizațional al Institutului Național de Justiție .
Institutul Național al Justiției (INJ) a fost înființat prin Legea privind Institutul Național
al Justiției nr.152 -XVI din 8 iunie 2006. INJ este o instituție publică, autonomă, cu personalitate
juridică, dispune de patrimoniu și buget propriu.
INJ este responsabil de instruirea candidaților la funcțiile de judecător și procuror,
perfecționarea profesională a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și a altor persoane
care contribuie la înfăptuirea justiției.
Planul de instruire inițială a candidaților la funcțiile de judecător și procuror urmărește să
asigure un nivel înalt de competențe dobîndite la Institut, să contribuie la îndeplinirea ob iectivelor
care rezultă din profilul judecătorului și procurorului.
Potrivit art.22 alin.(1) din Legea privind Institutul Național al Justiției, absolvirea
cursurilor de formare inițială a candidaților la funcțiile de judecător sau procuror devine una din
principalele modalități de accedere în aceste profesii.
Planul de formare inițială a asistenților judiciari și a grefierilor urmărește formarea lor în
diferite domenii, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor, precum și dezvoltarea aptitudinilor și
abilităților specifice acestor profesii.
INJ este responsabil de instruirea profesională continuă și a altor categorii de persoane
din sistemul judiciar.
Totodată, volumul de activitate și numărul de cauze pentru un judecător sau procuror se
află în permanentă creștere. În aceste circumstanțe, este necesar de a eficientiza modul de
funcționare a sistemului judiciar, prin reorganizarea și modernizarea lui. Concomitent este necesar
de a ridica profesionalismul judecătorilor și procurorilor, precum și al altor cat egorii de persoane
din sistemul judiciar, ceea ce presupune consolidarea capacității INJ, care este responsabil de
instruirea inițială și continuă a categoriilor de persoane nominalizate.
În acest context, la 25 decembrie 2011 Parlamentul Republicii Moldov a a adoptat
Strategia de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011 -2016.
Strategia în cauză, de rînd cu alte probleme din sectorul justiției, menționează și unele
chestiuni ce țin de organizarea și funcționarea INJ, subliniind îmbunătățirea calităț ii pregătirii
profesionale a judecătorilor, procurorilor și altor reprezentanți ai sistemului justiției.

32
Strategia de dezvoltare și consolidare a capacităților instituționale, manageriale și
didactico -științifice ale INJ reiese din obiectivele Strategiei d e reformare a sectorului justiției
pentru anii 2011 -2016, aprobată prin Legea nr.231 din 25 noiembrie 2011.
La elaborarea Strategiei în cauză au fost luate în considerare și cerințele altor documente
de politici naționale și are drept obiectiv îmbunătățire a cadrului instituțional, organizațional și
funcțional al INJ, trasînd, totodată, căile de realizare a acestora.
Astfel, la baza elaborării Strategiei INJ au stat atît prioritățile de dezvoltare a activității
Institutului, cît și următoarele documente de p olitici publice:
 Strategia de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011 -2016, aprobată prin Legea
nr.231 din 25.11.2011;
 Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiției pentru
anii 2011 -2016, aprobat prin Hotăr îrea Parlamentului nr.6 din 16.02.2012;
 Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție pe anii 2011 -2015,
aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.12 din 17.02.2012;
 Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pe ani i 2011 -2014, aprobat prin
Hotărîrea Parlamentului nr.90 din 12.05.2011;
 Planul național de acțiuni pentru implementarea în Republica Moldova a Convenției
privind accesul la informație, justiție și participarea publicului la adoptarea deciziilor în domeniul
mediului (2011 -2015), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.471 din 28.06.2011;
 Planul de acțiuni pentru realizarea Concepției privind finanțarea sistemului judecătoresc pe
anii 2010 -2013, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.803 din 07.09.2010
Din punct d e vedere organizatoric Institutul este structurat pe direcții și secții, după cum
urmează:
I. Direcția instruire și cercetare, care are sarcina de a realiza atribuțiile de instruire ale
Institutului, prin intermediul celor 6 secții:
1.1. Secția formare ini țială, care se ocupă de instruirea inițială a candidaților la funcțiile
de judecător și de procuror, a grefierilor și asistenților judiciari, șefilor secretariatelor instanțelor
judecătorești și consilierilor de probațiune.
1.2. Secția formare continuă, ac tivitatea căreia este concentrată la perfecționarea
profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și a altor categorii de
persoane care contribuie la înfăptuirea justiției;
1.3. Secția formare formatori și relații internaționale, în atribuțiile căreia intră formarea
personalului didactic al Institutului, inclusiv cu antrenarea experților internaționali;

33
1.4. Secția abilități non -juridice, relații cu publicul și editări, a cărei misiune este
îndreptată spre promovarea imaginii Inst itutului;
1.5. Secția didactico -metodică și cercetări, care supraveghează și coordonează activitatea
didactico -metodică în cadrul Institutului.
1.6 Secția e -transformare, e -instruire și tehnologii informaționale, care asigură suportul
IT pentru organizarea instruirilor la distanță.
II. Direcția economico -administrativă, de competența căreia ține planificarea și
gestionarea corectă a finanțelor și a bugetului Institutului:
2.1. Secția economico -financiară, care ține evidența finanțelor și a patrimoniului
Institutului, precum și achiziționarea mărfurilor, serviciilor și lucrărilor conform necesităților
Institutului;
2.2. Secția logistică și administ rativă, în a cărei sarcini intră asigurarea funcționalității
clădirii administrative, precum și oferirea asisenței logistice în cadrul activităților de formare din
cadrul Institutului.
III. Secția resurse umane și documentare, care asigură gestionarea resu rselor umane ale
Institutului.
Institutul coordonează direcțiile de instruire cu Consiliul Superior al Magistraturii,
Consiliul Superior al Procurorilor, Curtea Supremă de Justiție și Ministerul Justiției.
PUNCTE FORTE ESENȚIALE ALE INSTITUTULUI:
– are propria lege, care reglementează modul de constituire a Institutului Național al
Justiției și determină statutul lui juridic, stabilește principiile de organizare și funcționare a
acestuia, a modului de formare inițială a viitorilor judecători și procurori și de formare profesională
continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, a altor persoane care contribuie la înfăptuirea
justiției;
are propriul statut și acte normative interne care reglementează activitatea sa;
– este o instituție publică autono mă, cu statut de persoană juridică, dispune de patrimoniu
propriu, de autonomie administrativă, științifică și pedagogică;
– dispune de buget propriu, prevăzut distinct în bugetul de stat, pe care îl gestionează în
mod independent;
– poate accepta și gesti ona alte surse de finanțare neinterzise de lege, precum sînt:
donațiile de la diferiți parteneri ai Institutului;
– cadrul normativ separat privitor la salarizarea personalului didactic și administrativ;
are propriul sediu, situat în mun. Chișinău;

34
– are p ropriul organ de conducere – Consiliul INJ;
– are propria pagină web, precum și o zonă intranet, care include baze de date despre
formatorii și audienții de la instruirea inițială, bază de date de evidență a instruirii audienților
cursurilor de formare con tinuă, precum și baza de date privind formarea formatorilor;
– are viziuni cu privire la dezvoltarea activității INJ (Strategia de dezvoltare și consolidare
a capacităților instituționale, manageriale și didactico -științifice ale INJ în anii 2012 -2016)
– inițierea activităților de îmbunătățire pe domeniile operaționale din organigrama INJ
(implementarea managementului performant a resurselor umane, Strategia de Comunicare pentru
2016 -2018)
– spectrul vast de beneficiari ai instruirii: judecători, procurori, grefieri și alte persoane
care contribuie la înfăptuirea justiției;
– sînt elaborate și editate curriculele și suporturile de curs la disciplinele incluse în planul
de învățămînt;
– audienții de la cursurile de instruire inițială manifestă performanțe îna lte la concursurile
internaționale;
– are propria rețea de formatori;
dispune de o dotare tehnică performantă a sălilor de instruire;
– dispune de mecanisme de evaluare a necesităților de instruire pentru actualizarea
cursurilor de instruire inițială și continuă.
PUNCTE SLABE ESENȚIALE ALE INSTITUTULUI:
– lipsa unei organigrame de conducere în care ar fi reflectate clar relațiile ierarhice dintre
subdiviziunile și activitățile desfășurate în cadrul INJ;
– instabilitatea durabilității financiare, lipsa fi nanțărilor pe termen lung;
perfecționarea cadrului normativ privind procesul de planificare strategică, actualizare,
monitorizare și raportare a implementării planurilor strategice;
– dispersarea responsabilităților legate de managementul resurselor umane (evidența dosarelor
personale, dosarelor de evaluare a formatorilor, procese de instruire a angajaților) ;
– controlul ineficient asupra informațiilor documentate (existența documentelor în statutul de
proiect) ;
– lipsește abordarea managementului ca proces întrunite într -un sistem de management;
– lipsa unei metodologii clare în gestionarea riscurilor la nivel de procese desfășurate în cadrul
INJ;
– lipsa specificațiilor pe categoriile cursurilor desfășurate;

35
– lipsa curriculelor pentru instruirea continuă, precum și a formatorilor;
– lipsa unui Centru de Documentare și Resurse Juridice;
– insuficiența sălilor de studii pentru a asigura instruirea tuturor categoriilor de personal prevăzute
în Strategia pentru reformarea sectorului justiției;
– lipsa mijloace lor financiare pentru asigurarea facilităților necesare pentru desfășurarea cursurilor
de instruire (parcarea auto, cantina) ;
– nu sînt realizate programe de formare continuă on -line și dezvoltate platforme informatice de
tipul „E -learning”;
– lipsa cadrul ui normativ de reglementare a statutului audienților -candidați la funcțiile de judecător
sau procuror;
– insuficiența spațiilor pentru asigurarea instruirii, precum și a resurselor de personal necesare la
prestarea serviciilor de instruire a angajaților di n sectorul justiției.
Obiectivele generale de reformare a sectorului justiției, precum și obiectivele de
reformare a activității INJ, descrise în Strategia de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011 –
2016, constituie fundamentul de bază al Strate giei de dezvoltare și consolidare a capacităților
instituționale, manageriale și didactico -științifice ale INJ pentru anii 2012 – 2016.
În procesul elaborării Strategi ei de dezvoltare , Institutul a ținut cont și de nevoile
sistemului judiciar în plan intern , cît și de evoluția în plan european a direcțiilor de formare a
judecătorilor, procurorilor și personalului de specialitate din sectorul justiției.
În domeniul instruirii inițiale:
1. perfecționarea instruirii inițiale a candidaților la funcțiile de judec ător și de procuror, prin:
– optimizarea procesului de organizare și desfășurare a concursului de admitere;
– consolidarea statutului audientului;
– revizuirea și perfecționarea planurilor de învățămînt și a suporturilor de curs, în scopul
accentuării pregătirii practice a audienților;
– organizarea activităților extracurriculare;
– consolidarea procesului de realizare a stagiului de practică;
– dezvoltarea și implementarea unor metode interactive de predare.
2. instruirea inițială a candidaților la fun cțiile de judecător și procuror care au vechime în muncă;
3. asigurarea instruirii inițiale a grefierilor, asistenților judiciari, consilierilor de probațiune,
administratorilor instanțelor judecătorești;
4. asigurarea instruirii inițiale pe baze contractu ale a altor categorii de juriști care contribuie la
înfăptuirea justiției.

36
În domeniul instruirii continue:
1. perfecționarea instruirii continue a judecătorilor și procurorilor, prin:
– sporirea transparenței la elaborarea planurilor și a programelor de f ormare continuă;
– crearea unui program on -line de comunicare între INJ și beneficiari pentru a lansa
înscrierea individuală la cursurile de instruire continuă;
– crearea bazei de date electronice – comună pentru INJ, CSM și PG – care va conține
evidența n umărului de ore de instruire continuă, temele studiate, precum și alte date ce țin de
activitățile de instruire;
– dezvoltarea și implementarea metodelor interactive de instruire, precum și altor metode;
– implementarea conceptului de formare centralizată și descentralizată.
2. asigurarea instruirii continue a grefierilor, asistenților judiciari, consilierilor de probațiune,
administratorilor instanțelor judecătorești, colaboratorilor Curții Constituționale;
3. asigurarea instruirii continue pe baze contrac tuale a altor categorii de juriști care contribuie la
înfăptuirea justiției: mediatori, executori judecătorești, notari, avocați, experți judiciari, lichidatori
judiciari, traducători și interpreți etc.
În domeniul recrutării, formării și evaluării formato rilor:
1. perfecționarea procesului de recrutare a formatorilor;
2. dezvoltarea abilităților profesionale ale formatorilor;
3. stabilirea criteriilor de evaluare a performanțelor formatorilor.
În domeniul cooperării internaționale:
1. intensificarea raport urilor de colaborare cu partenerii naționali și străini;
2. organizarea unui Comitet Coordonator al Donatorilor.
În domeniul managementului:
1. perfecționarea legislației;
2. consolidarea și optimizarea managementului administrativ și financiar, prin:
– asigurarea bazei tehnico -materiale;
– diversificarea surselor de venit;
3. eficientizarea procesului de gestionare a resurselor umane;
4. elaborarea anuală a Planului privind personalul administrativ.
In vederea îmbunătățirii serviciilor INJ , realizării ob iectivelor propuse, dar și pentru a
crește satisfacția părților interesate, în luna noiembrie anul 2015 a fost inițiat un proiect de
implementare a unui Sistem Integrat de Management bazat pe calitate și prestarea serviciilor de

37
formare, în conformitate cu ISO 9001: 2008 și ISO 29990: 2010 în cadrul Institutului National al
Justiției.
Obiectivul proiectului este de a efectua punerea în aplicare a cerințelor sistemului de
management al calității ISO 9001: 2015 și cerințele de învățare pentru furnizorii de se rvicii de
învățare în conformitate cu ISO 29990: 2010, la Institutul Național al Justiției al Republicii
Moldova, cu scopul principal de a realiza un mediu de lucru eficient si modern, și pentru a asigura
punerea în aplicare a sistemului de management al c alității și cerințele de bază pentru învățare a
furnizorilor de servicii, în conformitate cu aceste standarde.
Ca instituție cu rol diriguitor de instruire calitativă a specialiștilor din sectorul justiției, pe
parcursul anului INJ a păstrat, consolidat și reînnoit cooperarea cu partenerii naționali și
internaționali, cooperare care a facilitat îndeplinirea sarcinilor INJ și a stimulat, dezvoltat și
diversificat activitățile acestuia.
Un partener nodal al INJ este Programul USAID de Consolidare a Instituți ilor Statului de
Drept (USAID ROLISP) care a susținut INJ în realizarea activităților sale de bază, precum și a
celor prevăzute în SRSJ. Cu sprijinul USAID ROLISP au fost elaborate documente metodice,
contractați experți naționali și internaționali care au oferit asistență la mai multe capitole, printre
acestea – elaborarea chestionarelor, elaborarea unui sistem informațional nou cu migrarea datelor
din sistemul informațional vechi, organizarea cursurilor la distanță, formarea profesională a
personalului IN J, precum și organizarea diverselor evenimente de anvergură.
În vederea unui schimb de experiență, pe 6 iunie, la Cahul s -a desfășurat cea de -a treia
masă rotundă cu genericul „Facilitarea accesului justițiabililor în instanțele de judecată” organizată
de INJ și Asociația Judecătorilor din Moldova, cu suportul USAID ROLISP. La eveniment au
participat experți internaționali, judecători, șefi ai secretariatelor instanțelor din sudul țării.
Participanții au subliniat că tematica pusă în discuție este de o importanță majoră, întrucît
judecătoriile trebuie să asigure examinarea rapidă a dosarelor, iar drepturile justițiabililor nu
trebuie să fie neglijate.
De asemenea, Institutul Național al Justiției a găzduit, la 24 iunie, atelierul de lucru cu
genericul „Crimele pe bază de ură și integrarea străinilor: provocări și soluții” , organizat cu
sprijinul proiectului finanțat de UE „Consolidarea managementului migrației și a cooperării în
domeniul readmisiei în Europa de Est (MIGRECO)”. Evenimentul a întrunit repreze ntanți ai APC,
judecători, procurori, ofițeri de urmărire penală, reprezentanți ai ONG -lor și instituțiilor
internaționale cu responsabilități și activități în domeniul migrației, azilului și drepturilor omului.
Ținînd cont de bunele practici statuate într e instituțiile sus menționate, dar și în contextul relațiilor

38
de colaboare dintre acestea, organizarea și desfășurarea atelierului de lucru a prevăzut, pe lîngă
prezentarea constatărilor studiului realizat de CpDOM și OIM, inclusiv a recomandărilor
formula te, supunerea acestuia spre dezbatere publică și consultarea opiniei practicienilor în scopul
îmbunătățirii cercetării, dezvoltării și perfecționării practicii în domeniul vizat. În cadrul
atelierului, Anatolie Munteanu (CpDOM) și Simion Terzioglo (OIM) au atras atenția asupra
fluxului și incidenței tot mai mare a standardelor internaționale asupra cadrului național intern și
că abordările trebuiesc dezbătute, cizelate și perfecționate pentru a se transforma în documente de
uz la îndemîna fiecărui specialis t care activează în domeniul protecției drepturilor omului.
La 23 octombrie INJ împrună cu CSM, MJ și USAID ROLISP au organizat conferința
internațională cu genericul „Administrarea modernă a instanțelor de judecată – un element -cheie
al reformei judecăto rești” . Evenimentul, care a reunit experți naționali și internaționali în
administrarea judecătorească din SUA, Albania, Australia, Austria, Letonia, Olanda și Republica
Moldova, a avut drept scop creșterea gradului de conștientizare de către profesioniști i din sectorul
justiției a practicilor moderne de administrare judecătorească, inclusiv schimbul de bune practici
internaționale în administrarea judecătorească.
Pe parcursul perioadei de analizate , INJ a menținut o bună conlucrare cu Oficiul
Consiliului Europei la Chișinău. Astfel, la 23 octombrie, dna Eugenia Kistruga a participat la
Ședința Comitetului de Conducere în cadrul Proiectului CoE intitulat „Suport la implementarea
coerentă a CEDO în Re publica Moldova” la care au fost prezentate rezultatele atinse în acest
domeniu și discutate activitățile planificate.
În vederea consolidării cooperării inter -instituționale între INJ, Biroul Migrație și Azil,
alte instituții și ONG -uri locale care activ ează în domeniul protecției migranților, Directorul
executiv interimar a participat la masa rotundă „Mecanisme de protecție a migranților conform
standardelor CEDO” , desfășurată la 6 noiembrie în cadrul proiectului „Combaterea migrației
iregulare în Moldov a”, în parteneriat cu Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor în
domeniul Migrației și finanțat de UE. Pe parcursul evenimentului, participanții au avut
posibilitatea să -i asculte și să facă schimb de opinii cu doi experți internaționali, s -au discutat art.3
din CEDO și articolele privind extrădarea și expulzarea din CP și CC ale RM.
În cooperare cu AGEPI, CSM, cu suportul OMPI, la 6 -7 noiembrie INJ a desfășurat
Atelierul național de lucru pentru judecători în domeniul proprietății intelectuale . Obiectivul major
al activității a fost consolidarea capacităților judecătorilor și a reprezentanților unor autorități
publice din RM cu experiență în soluționarea litigiilor în domeniul proprietății intelectuale. În
calitate de oaspeți speciali au fost p rezenți doi experți din România. În discuție au fost puse

39
subiecte privind cadrul juridic și practica judiciară în domeniul dat, procedura măsurilor provizorii
în materia DPI, obiectul cererii de instituire a măsurilor provizorii etc.
Avînd drept scop adu cerea în atenția publicului a recentelor evaluări și soluții ce țin de
fenomenul corupției, la 9 -11 decembrie s -a desfășurat a X-a ediție a Conferinței Naționale
Anticorupție cu genericul „Rupeți lanțul corupției” . INJ a găzduit cel de -al treilea atelier d e lucru
„Combaterea corupției” a cărui scop a fost identificarea punctelor vulnerabile atît la nivel
legislativ, cît și la nivel practic, care duc la apariția fenomenului corupției. Participanții – membri
ai CSM, CSJ, PG, ai partenerilor de dezvoltare și a i societății civile – au luat cunoștință de: legile
promovate de MJ și proiectele menite să asigure integritatea judecătorilor; rezultatele CSM în
procesul de asigurare a eticii, disciplinei, selectării, promovării judecătorilor în rezultatul
reformelor; d ificultățile care au apărut, precum și alte aspecte relevante asigurării integrității
judecătorilor.

2.1 Indicatorii de performanță de bază a activității Institutului Național de Justiție
Institutul Național al Justiției este unica instituție din R epublica Moldova responsabilă de
instruirea inițială și continuă a judecătorilor și procurorilor. Totodată, INJ este responsabil de
instruirea inițială și continuă a grefierilor, asistenților judiciari, șefilor secretariatelor instanțelor
judecătorești, consilieri lor de probațiune, precum și a altor persoane care contribuie la înfăptuirea
justiției.
În activitatea sa, INJ se conduce de prevederile Legii nr.152 -XVI din 08.06.2006, Statutul
INJ din 06.06.2007, Regulamentul de ordine internă din 06.06.2007 și alte re gulamente aprobate
de către Consiliul INJ întru asigurarea realizării atribuțiilor sale.
2015 a fost anul continuării implementării reformelor orientate spre dezvoltarea și
consolidarea capacităților instituționale, manageriale și didactico -științifice al e INJ. Printre
obiectivele strategice ale INJ în anul de referință s -au numărat:
– îmbunătățirea și modernizarea formării inițiale, formării continue și a formării
formatorilor;
– ridicarea profesionalismului formatorilor prin implicarea și participarea acestora la
diverse activități;
– dezvoltarea și implementarea metodelor inovative și interactive de instruire prin
utilizarea echipamentelor tehnice moderne;
– lansarea cursurilor de formare inițială a asistenților judiciari;
– pilotarea cursurilor de instruire la distanță;

40
– stabilirea și intensificarea parteneriatelor;
– perfecționarea și modernizarea managementului resurselor umane;
– executarea la maxim a alocațiilor bugetare, inclusiv cele de pe componenta SRSJ.
Strategia de dezvoltare și conso lidare a capacităților instituționale, manageriale și
didactico -științifice ale INJ în anii 2012 -2016 (în continuare – Strategia INJ) și Planul de acțiuni
pentru implementarea acesteia au fost aprobate prin Hotărîrea Consiliului INJ nr.7/2 din
25.05.2012. Informația privind volumul realizării în anul 201 5 a acțiunilor prevăzute în Planul de
acțiuni pentru implementarea Strategiei INJ, pe capitole, este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.1
Realizarea planului de acțiuni pentru implementarea Strategiei INJ în anul 2015

Denumirea capitolului Acțiuni
realizate Acțiuni
parțial
realizate Acțiuni
nerealizate
Total
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
I. Reformarea și eficientizarea
activității INJ 2 22 4 44 3 33 9 7
II. Instruire inițială 11 58 3 16 5 26 19 15
III. Instruire continua 62 89 5 7 3 4 70 55
IV. Recrutarea, evaluarea și
formarea formatorilor 10 91 1 9 0 0 11 9
V. Colaborarea la nivel national și
cooperarea internațională 9 82 0 0 2 18 11 9
VI. Managementul resurselor
umane 4 57 3 43 0 0 7 6
TOTAL 98 77 16 13 13 10 127 100
Sursa: Elaborat de autor în baza informației obținute de la INJ

Cele mai multe acțiuni din plan au revenit domeniului de instruire continuă – 55% din
volumul total de acțiuni care urmau a fi executate în anul 201 5, acesta fiind urmat de domeniul
instruirii inițiale cu 15%.
Repartiția realizării acțiunilor pe capitole denotă faptul că cel mai bine a fost implementat
Capitolul IV. Recrutarea, evaluarea și formarea formatorilor – 91%, fiind urmat de Capitolul III.
Instruirea continuă – 89% și Capitolul V. Colaborarea la nivel național și cooperarea internațională
– 82%.
Cele mai puține performanțe au fost atinse la Capitolul I. Reformarea și eficientizarea
activității INJ – 33% din acțiuni nu au fost realizate, iar alte 44% din acțiuni au fost realizate doar
parțial. La acest capitol doar 2 din cele 9 acțiuni au fost realizate deplin.

41
Acțiuni greu de realizat există și la Capitolul II. Instruirea inițială, unde 26% din acțiuni
au rămas nerealizate, i ar altele 16% au fost doar parțial realizate.
Din inițiativa INJ, la Capitolul VI privind Managementul resurselor umane, cu suportul
partenerilor de dezvoltare, au fost demarate mai multe activități de ajustare a actelor normative
interne ale INJ în domen iul gestionării resurselor umane la prevederile concepțiilor, strategiilor de
reformare a instruirii inițiale, continue și de formare formatori. Astfel, din cele 7 acțiuni ce revin
acestui compartiment 4 au fost realizate, iar 3, or i 43% din acțiunile ce v izează managementul
resurselor umane au fost parțial realizate, la capitolul nerealizări nu sunt restanțe.
Restanțe nu există nici la Capitolul IV. Recrutarea, evaluarea și formarea formatorilor.
Putem afirma că cel mai bine a fost realizat anume acest do meniu, deoarece toate acțiunile au fost
implementate, cu excepția unei acțiuni care a fost parțial realizată.
La fel, au fost bine implementate acțiunile din Capitolul V. Colaborarea la nivel național
și cooperarea internațională. Aici doar două acțiuni n u au fost realizate, iar celelalte au fost
realizate deplin.
Din volumul total de 127 acțiuni, au fost realizate 98 de acțiuni, parțial realizate – 16 și
nerealizate – 13. Informația privind proporția realizării în anul 2014 a acțiunilor prevăzute în
Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei INJ este prezentată în diagrama de mai jos.

Figura 2.1: Volumul realizării acțiunilor prevăzute în Planul de acțiuni la Strategia INJ
Sursa: Realizat de autor în baza informației de la INJ

Rata de executar e în volum total, după caz, și parțial a acțiunilor ce derivă din Planul de
acțiuni pentru implementarea Strategiei INJ este în mărime de 90%, ceea ce denotă faptul că

42
personalul INJ a depus toate eforturile în vederea realizării activităților strategice, alături de multe
alte activități, sarcini, atribuții care derivă din Legea nr.152 -XVI din 08.06.2006.
În anul ce urmează vor fi continuate eforturile spre implementarea acțiunilor restante,
precum și spre realizarea altor acțiuni cu termen de implementare în anul 201 6. Totodată, printre
prioritățile INJ se vor afla:
– reevaluarea tuturor formatorilor din rețea prin prisma cerințelor impuse de Statutul
formatorului, aprobat de Consiliul INJ la 24.04.2014;
– revizurea conceptului planurilor de formare iniț ială și de formare continuă;
– elaborarea Statutului tutorelui de practică și a rețelei tutorilor de practică;
– revizuirea modalității de eliberare a certificatelor participanților la activitățile de
formare;
– implementarea activităților extracuriculare multidimensionale, a stagiunilor
internaționale și a schimburilor de experiență pentru audienții INJ;
– dezvoltarea mai multor cursuri de instruire la distanță;
– finalizarea sistemului electronic de înscriere la cursuri și de evidență a orelor de formare
în cadrul INJ;
– crearea condițiilor pentru instruire contra plată a reprezentanților profesiilor conexe
sectorului justiției;
– promovarea imaginii INJ;
– revizurea componenței Colegiului de redacție al Re vistei INJ și instituirea unui Consiliu
Redacțional;
– crearea și dezvoltarea Centrului de Informare și Documentare Juridică;
– scrierea și gestionarea propriilor proiecte de finanțare, prin valorificarea instrumentelor
TAIEX și a posibilităților donatorilor INJ;
– valorificarea acordurilor de colaborare cu instituțiile similare de peste hotare;
– modificarea structurii și a org anigramei INJ;
– îmbunătățirea managementului resurselor umane;
– gestionarea lucrărilor de arhivă ale INJ;
– dotarea sălilor de studii cu echipament didactic modern;
– dezvoltarea infrastructurii sediului INJ.
Potrivit statutului său de instituție pu blică, INJ gestionează resurse financiare publice și
este finanțat integral din bugetul public național. Pentru anul 201 5, bugetul INJ a fost aprobat în
sumă de 12839,4 mii lei, precizat în sumă de 12880,9 mii lei.

43
Pentru implementarea SRSJ au fost alocat e mijloace financiare în sumă de 3398,60 mii
lei (tipul 478) și pe componenta de bază (tipul 067) suma de 9440,8 mii lei. Informația privind
repartiția bugetului INJ pe componenta SRS J și pe cea de bază în anul 2015 este prezentată în
diagrama de mai jos. Astfel, 26% din bugetul INJ pentru anul 201 5 a fost alocat pentru
implementarea acțiunilor ce derivă din Planul de acțiuni pentru implementarea SRSJ. Structura
bugetului INJ aprobat pentru anul 201 5 este prezentată în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2
Structura bugetului INJ pentru anul 2015
Indicatori Componenta
de bază SRSJ Total
111.00 Retribuirea muncii 4845.6 1814.5 6660.1
112.00 Contribuții de asigurări sociale de stat
obligatorii 1078.3 397.2 1475.5
113.00 Plata mărfurilor și serviciilor 1400.5 1128.2 2528.7
113.01 Energia electrică 120.0 0.0 120.0
113.03 Rechizite de birou, materiale și obiecte de uz
gospodăresc 204.6 233.5 438.1
113.04 Energia termică 180.0 0.0 180.0
113.06 Cărți și ediții periodice 50.0 0.0 50.0
113.11 Servicii de telecomunicație și de posta 80.0 0.0 80.0
113.13 Servicii de transport 100.0 0.0 100.0
113.14 Inventar moale și echipament 10.0 0.0 10.0
113.18 Reparații curente ale utilajului și inventarului 30.0 0.0 30.0
113.22 Servicii editoriale 25.0 0.0 25.0
113.24 Ediții periodice departamentale 100.0 0.0 100.0
113.29 Paza interdepartamentală 200.3 0.0 200.3
113.30 Lucrări de informatică și de calcul 55.0 300.0 355.0
113.34 Apă și canalizare 36.0 0.0 36.0
113.35 Salubritate 8.0 0.0 8.0
113.45 Mărfuri și servicii neatribuite altor alineate 176.6 585.1 761.7
113.47 Comision aferent serviciilor bancare 25.0 9.6 34.6
114.02 Deplasări peste hotare 40.0 0.0 40.0
116.01 Prime de asigurare obligatorie de asistență
medicală achitate de patroni în interiorul țării 178.8 58.7 237.5
135.00 Transferuri către populație 1897.6 0.0 1897.6
135.07 Burse 1862.6 0.0 1862.6
135.33 Indemnizații pentru incapacitate temporară
de muncă achitate din mijloacele financiare ale
angajatorului 35.0 0.0 35.0
TOTAL 9440.8 3398.6 12839.4
Cheltuieli de personal 4845.6 1814.5 6660.1
Cheltuieli operaționale 4595.2 1584.1 6179.3
Sursa: sistematizat de autor în baza informațiilor obținute de la INJ

44

Figura 2.2 Repartiția bugetului INJ pe component SRSJ pe cea de bază pentru anul 2015
Sursa: Realizat de autor în baza informației de la INJ

Rata de executare a bugetului INJ față de bugetul precizat este de 97,8%. Aceasă cifră
denotă o bună gestionare a bugetului INJ în perioada de referință, bugetul fiind executat aproape
în întregime. Totodată, rata de executare a bugetului INJ față de bugetul aprobat este de 98,2%. La
componenta de bază bugetul a fost executat în mărimea de 97,95% și la componenta SRSJ –
98,7%.
Tabelul 2.3
Executarea alocațiilor bugetare, în aspectul clasificației economice în anul 2015
Nr.
d/o Indicii Suma
precizat Suma
executat %
executării Neexe
– cutat
1. Retribuirea muncii, inclusiv:
– Personal didactic
– Personal administrativ
– Personal auxiliar 5860.6
3636.5
1942.1
282.0 5860.5
3636.4
1942.1
282.0 100% 0,1
2. Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii 1293.1 1293.1 100% –
3. Prime de asigurare obligatorie de asistență
medicală 225.4 225.3 100% 0,1
Total cheltuieli de personal: 7379.1 7378.9 100% 0,2
4. Transferuri către populație
(bursa audienților) 3240.8 3240.7
3214.9 100% 0,1
5. Plata mărfurilor și serviciilor 1652.3 1384.2 83.8 268,1
6. Deplasări peste hotare 58.7 58.7 100% –
7. Investiții capitale în construcție, cladiri
administrative (reparația clădirii) – – – –
8. Procurare mijloace fixe 550 539.8 98.1 10,2
BUGETUL TOTAL: 12880.9 12602.3 97.8 278,6
Sursa: sistematizat de autor în baza informațiilor obținute de la INJ

45
Referitor la cheltuielile de personal , rata de valorificare a mijloacelor financiare a constituit
88%, inclusiv: la componenta de bază 83,86% și 99,03% la componenta SRSJ. Nevalor ificarea totală
a mijloacelor financiare destinate personalului ține în mare parte de faptul că la planificare este
luat în calcul personalul conform schemei de încadrare, iar executarea se realizează conform
numărului real de angajați. Din această diferen ță au apărut economii, care au fost redirecționate
pentru achitarea burselor audienților INJ.
La articolul 135.07 „ Burse ” suma de 1862,6 mii lei alocată nu a fost suficientă pentru
achitarea bursei audienților INJ, care s -a majorat pe parcursul anului 201 5 în temeiul Legii nr.328
din 23.12.2013, ținînd cont de prevederea Hotărîrii Guvernului nr.1000 din 13.12.2013. Reieșind
din modificările Planului general de finanțare, a fost posibilă executarea bugetului la acest articol
în sumă de 3214,9 mii lei.
Rata de executare a cheltuielilor operaționale a constituit 100,4%, inclusiv la componenta
de bază 112,8% și 64,3% pe componenta SRSJ.
S-a înregistrat o rată de execuție înaltă la unele articole datorită eforturilor depuse de INJ
pentru realizarea acțiunii di n SRSJ ce vizează crearea unui centru de informații juridice accesibil
pentru judecători, procurori și reprezentanții altor profesii juridice, cît și procurarea mijloacelor
fixe necesare.
Totodată, se evidențiază două articole de cheltuieli care au o rată de executare joasă a
bugetului.
La articolul 113.30 „Lucrări de informatică și calcul” pentru anul 201 5 a fost alocată suma
de 355,0 mii lei, iar valorificată numai suma de 73,3 mii lei, ce constituie 20,65% din bugetul
aprobat.
La articolul 113.45 „Măr furi si servicii neatribuite altor alineate” a fost alocată suma de
761,7 mii lei (176,6 mii lei la componenta de bază și 585,1 mii lei la componenta 478), însă au
fost valorificate doar 17,4 mii lei, cea ce a constituit o rată de execuție de 2,3 %.
Ținînd cont că pe parcursul anului 201 5 a fost modificat Planul general de finanțare (la
planul secundar de finanțare) la componentata de bază, de la articolul 113.00 „Plata mărfurilor și
serviciilor” au fost redirecționate sumele la articolul 242.00 „Procurare a mijoacelor fixe”. Reieșind
din aceste circumstanțe, bugetul la cheltuielile de capital a fost executat în sumă de 539,8 mii lei,
chiar dacă nu au fost alocați bani, ceea ce a dat posibilitate de a valorifica mijloacele financiare
alocate pentru anul 201 5.
Procentul executării bugetului, în comparație cu anii precedenți, este prezentat în diagram
2.3 de mai jos.

46

Figura 2.3 Procentul executării bugetului INJ în perioada 2007 -2015
Sursa: Elaborat de autor în baza informației INJ

Indicatorii de performnță
Bugetul INJ este elaborat pe programe și este parte componentă a programului 40 –
„Justiția”, cu subprogramul 07 – „Formare profesională în domeniul justiției”. Indicatorii de
performanță stabiliț i în programul pentru anul 2015 sunt prezentați în tabelul 2.4.
Costurile de instruire au fost mai mici ca cele planificate în rezultatul optimizării
cheltuielilor administrative (servicii comunale). Activitatea INJ în anul 2015 a fost îndreptată spre
realizarea atribuțiilor de bază care revin Institutului în tem eiul legii, precum și spre continuarea
consolidării capacităților instituționale și asigurarea implementării cu succes a prevederilor
documentelor strategice naționale, în special – ale SRSJ.
Printre obiectivele SRSJ se înscrie reformarea sistemului judec ătoresc, care trebuie să
devină garantul democrației, supremației legii, apărării drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului. Asigurarea unei justiții care ar satisface interesele societății și ale fiecărui cetățean în parte
are loc, desigur, și p rin exigențe sporite față de instruirea judecătorilor, procurorilor și a altor actori
care contribuie la înfăptuirea justiției.
Fără o pregătire profesională înaltă a tuturor specialiștilor implicați în efectuarea justiției,
calitatea actului de justiție, precum și încrederea societății în justiție nu vor spori. Reieșind din
aceste considerente, în fața INJ sunt puse noi sarcini de reformare a INJ, astfel încât acesta să
devină o instituție modernă, conform tuturor standardelor internaționale. În acest con text, este
necesar de a implementa noul concept de instruire a candidaților la funcția de judecător și procuror,

47
precum și de formare continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, dar și a altor specialiști
din sfera justiției.
Tabelul 2.4
Indicato ri de performanță stabiliți pentru anul 2015
Indicatori de performanță Cod Unitatea
de măsură Aprobat
pe an Realizat Devieri
(+,-)
Rezultat Raportul dintre numărul
persoanelor instruite la numărul de
angajați pe categoriile care urmează
a fi instruite r1 % 95 93,0 -2,0 de produs
Numărul mediu al audienților
beneficiari de instruire continuă cu
durata cel puțin 40 ore anual o1 unități 7065.0 6565.0 -500.0
Numărul mediu al audienților
instruiți anual pentru funcțiile de
judecător și procuror cu durata 18
luni o2 unități 55 55 –
Numărul de grefieri, asistenți
judiciari, șefi secretariatelor
instanțelor judecătorești și consilieri
de probațiune care au urmat
cursurile de formare inițială după
numirea în funcție, cu durata
cursurilor de 3 luni. o3 unități 75 38 -37
Costul mediu p entru un participant
la cursurile de formare profesională
continuă e1 mii lei 1,2 1,1 -0,1
Costul mediu pentru un participant
la cursurile de instruire inițială la
funcția de judecător/procuror e2 mii lei 86.3 86.3 –
Costul mediu pe an pentru un
participant la formarea inițială în
domeniul justiției (3 luni) e3 mii lei 29.3 10.8 -18.5
Sursa: Elaborat de autor în baza informației INJ

Deși, potrivit legii, INJ este recunoscută drept o instituție publică autonomă de formare a
specialiștilor din sfera justiției, Institutul nu activează izolat de Consiliul Superior al Magistraturii,
Procuratura Generală și Ministerul Justiției. Mai mult, toată activitatea Institutului în domeniul
formării este coordonată în prealabil cu aceste organe, care sprijină Institutul și -i acordă un înalt
grad de încredere în acțiunile noi, îndreptate spre ridicarea profesionalismului și responsabilității
actorilor din sfera justiției, deoarece este binecunoscut că judecătorul sau procurorul care deține
un înalt grad de profesionalism și de responsabilitate va fi întotdeauna independent la înfăptuirea
justiției, neputînd fi influențat de alte persoane, atât din interior, cât și din exterior. El v a pune pe
prim -plan respectarea legii, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului.

48
La perfecționarea procesului de studii, de dezvoltare și modernizare a Institutului au
influențat colaborarea strînsă cu Uniunea Europeană, Consi liul Europei, Programul de Consolidare
a Instituțiilor Statului de Drept (ROLISP) USAID, Misiunea Norvegiană de Experți pentru
Supremația Legii (NORLAM), Fundația Germană pentru Colaborare Juridică Internațională
(IRZ), Asociația Avocaților Americani ABA R OLI, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului
(OHCHR), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii în Moldova (UNICEF), Centrul internațional „La
Strada”, Fundația SOROS Moldova, Misiunea OSCE în Moldova, Banca Europeană de
Reconstrucții și Dezvoltare (BERD), Cen trul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor
Migraționale (ICPDM), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Organizația Națiunilor
Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD), Ambasada SUA în Republica Moldova, Înaltul
Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR), împreună cu care INJ a realizat mai
multe proiecte.
Datorită acestor colaborări, au fost organizate, în cadrul Institutului, seminare susținute
de specialiști și experți din diferite țări avansate. Unii dintre formatori au beneficiat de participare
la diferite seminare internaționale.
Succesele înregistrate de INJ au fost posibile, în mod special, și datorită calității predării
oferită de formatorii noștri, care depun toate eforturile pentru ca munca lor să se încununeze cu
succes.

49
CAPITOLUL III. CREȘTEREA EFICIENȚEI SISTEMULUI DE
ACHIZIȚII PUBLICE

3.1 Procesului de achiziție publică în cadrul I nstitutului Nașional de Justiție
Cu cât etapele și activitățile din cadrul unui proces sunt mai bine identificate și planificate,
cu atât eficiența și eficacitatea procesului, cât și maniera de desfășurare și monitorizare a acestuia
sunt semnificativ îmbunătățite.
Calendarul întregului proces de achiziție (etapele precum și activitățile din cadrul
acestora) în cadrul Ins titutului Național de Justiție este stabilit în avans, în caz contrar, da că
activitățile nu ar fi definite în mod clar în fază incipientă acest lucru se va reflecta în timpi adiționali
pentru definitivarea acestora.
De a ceste aspecte trebuie ținut cont în permanență pentru realizarea cât mai eficientă a
managementului achizițiilor publice respectînd următoarelor etape:
1. Planificare achiziții
2. Inițiere și lansare procedură
3. Derulare procedură
4. Finalizare procedură
5. Administrare contra ct.
Pe tot parcursul procesului de achiziții publice echipa implicate în procesul de achiziție
este preocupată de deciziile care determină cele mai eficiente efecte, astfel încât să se asigure
atingerea obiectivelor, u tilizând cadrul legal existent.
Proces ul de p lanificare a achizițiilor în cadrul INJ nu se limitează doar la alegerea
procedurii de achiziție publică și stabilirea calendarului activităților, aceste faze reprezentând de
fapt doar finalul etape i de planificare .
În cadrul procesului de planifica re la INJ se execută un șir de activități în care se recomandă
următoarea succesiune :
A. Identificarea nevoilor și stabilirea priorităților la nivel de autoritate contractantă prin
a) cumularea “referatelor de necesitate” transmise de fiecare department al autorității
contractante, în care sunt precizate următoarele: ce anume avem nevoie; când avem nevoie; pentru
ce am nevoie; efecte previzionate a se obține sub aspect tehnico -economic, raportate la costul de
viață al produsului/serviciului/lucrării ce urmează a se achiziționa.
b) analiza fiecărei nevoi
c) stabilirea priorităților.

50
B. Identificarea dispozițiilor legale aplicabile • specificul achiziției determină ce
dispoziții legale sunt aplicabile
Pentru unele contracte nu există obligația respectării p rocedurilor prevăzute de lege, dar
este obligatorie respectarea principiilor care guvernează procesul de achiziții publice excepțiile
sunt prezentate la art.6, 7, 8. din lege.
C.Obținerea de informații privind:
• nivelul curent al prețurilor pentru produse le identificate (nivelul calitativ al acestora face
parte din cercetarea de piață) prin consultarea bazei de date la nivelul autorității contractante și/sau
prin realizarea de cercetări de piață.
• capacitatea companiilor locale ce activează pe piața produsului/lucrărilor/serviciilor din
categoria celor ce prezintă interes pentru autoritatea contractantă.
• interesul companiilor române sau străine de a participa la procedură, pentru o corectă
opinie asupra potențialului pieței.
Aceste informații sunt u tile și pentru a decide dacă se aplică procedura de atribuire a
contractului prin licitație deschisă sau prin licitație restrânsă.
În situația în care se estimează o participare numeroasă (peste 10 participanți) se
recomandă alegerea procedurii de atribuir e a contractului prin licitație restrânsă. Crearea și
actualizarea sistematică a unei baze de date sunt activități utile pentru observarea și monitorizarea
trendului evoluției pieței (principalii actori de pe piață, posibili furnizori, nivelul calitativ și prețuri
practicate etc.). Baza de date astfel constituită este un simplu instrument de observare a evolutiei
pieței și nu un instrument de restrângere a competiției. Autoritățile contractante au posibilitatea de
a se asocia la realizarea și actualizarea bazei de date, pentru a o utiliza în comun.
D. Identificarea și evaluarea potențialelor riscuri ce pot apărea pe parcursul derulării
procedurii de achiziție publică. Riscurile generate de constrângeri de timp și /sau natură tehnică
pot afecta procedura. Ace ste riscuri trebuie avute în vedere pe parcursul etapei de planificare.
E. Alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică
Succesiunea activităților ce preced alegerea procedurii de atribuire este:
1) estimarea valorii contractului pen tru nevoile identificate și considerate priorități
2) compararea acestei valori cu pragurile valorice prevăzute în lege pentru natura
contractului respectiv.
F. Întocmirea programului anual de achiziții publice , care:
• cuprinde toate contractele pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie pe
parcursul anului;

51
• se poate actualiza, în funcție de apariția unor evenimente neprevăzute pe durata unui an;
• se află în strânsă corelație cu Programul de investiții.
G. Obținerea aprobărilor pentru declanșarea procedurii
Această fază se derulează având în vedere prevederile Legii finanțelor publice și ale
normelor metodologice de aplicare a acesteia. De asemenea, în cazul în care este vorba de
actualizarea planului de ach iziții, se verifică dacă achiziția respectivă nu este deja inclusă în planul
anual al achizițiilor publice.
H. Stabilirea calendarului procedurii în funcție de succesiunea activităților în cadrul
procedurii utilizate pentru atribuirea contractelor.
A doua etapă a procesului de achiziții publice este INIȚIEREA ȘI LANSAREA
PROCEDURII
Această etapă se referă la activitățile desfășurate de autoritatea contractantă pentru:
• a face cunoscută tuturor procedura de achiziție publică sau pentru a solicita, în mod
direct, oferte de la potențiali furnizori, executanți sau prestatori.
Ca regulă generală, orice furnizor, executant sau prestator are dreptul de a participa la o
procedură pentru atribuirea unui contract de achiziții publice. Numărul potențialilor fur nizori,
executanți sau prestatori care au dreptul să se înscrie la o procedură de atribuire a unui contract
este nelimitat
Succesiunea activităților este, de regulă, următoarea:
– Publicarea anunțului de intenție
– Întocmirea Documentației pentru Elaborarea și Prezentarea Ofertei (DEPO) . La această
activitate INJ se va a sigura că docuentația eliberată pentru prezentarea ofertei cuprinde toate
informațiile solicitate prin Documentația Standard pentru Elaborarea și Prezentarea Ofertei
(DSEPO) ,
– Caietul de sarcini va conține specificațiile tehnice ale produselor -lucrărilor –obiectului
serviciului ce urmează a fi achiziționat și reprezintă documentul în baza căruia se întocmește
propunerea tehnică și determină propunerea financiară.
Pentru ca ofertanți i să răspundă în mod realist la cerințele autorității contractante și pentru
a nu afecta competiția, se va asigura că specificațiile tehnice sunt definite clar și concis și nu sunt
restrictive.
Prin specificațiile tehnice se stabilesc caracteristici referi toare la: nivelul calitativ, nivelul
tehnic, nivelul de performanță, siguranța în exploatare, dimensiunile, terminologie și simboluri,

52
teste și metode de testare, mod de ambalare, etichetare, marcare, certificate de conformitate,
conform standardelor în vigoare .
Pentru contractele de lucrări, specificațiile tehnice conțin și prescripții privind: proiectare
și calcul, verificări, inspecții, tehnici, procedee și metode de construcție, orice alte condiții cu
caracter tehnic în legătură cu: o materii prime ș i materiale utilizate, părți ale lucrării, lucrarea în
ansamblul ei, și pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie , condiții de recepție a
lucrărilor.
Specificațiile tehnice se prezintă numai prin referire la: standarde naționale care ado ptă
standarde europene, alte autorizări/omologări sau specificații tehnice comune utilizate în
Comunitatea Europeană , standard na ționale care adoptă standarde internaționale.
În cazul în care nu există astfel de standarde, atunci specificațiile tehnice vor fi definite
prin: referire la alte standarde naționale și alte referințe de natură tehnică, cu precizarea mențiunii
„sau echivalent”.
Următoarea activitatea din această etapă este numirea comisiei de evaluare . Este cert
faptul că c alitatea evaluării nu depinde de numărul membrilor comisiei ci de nivelul cunoștințelor
profesionale în domeniu al specialiștilor numiți. De regulă în cadrul INJ comisi a de evaluare este
compusă din cel mult 5 membri .
Etapa a treia a procedurii de achiziție este dsechiderea și evaluarea ofertelor. Pînă a
purcede la deschiderea ofertelor ne vom asigura ca membrii comisiei au semnat declarațiile de
confidențialitate și imparțialitate. Modelele pentru conținutul “declarației de confidențialitate” și
a “declarației de imparțialitate ” sunt prezentate în anexele nr. 2 și nr. 3 .
Se va verifica de către membrii comisiei de evaluare, în prezența reprezentanților
ofertanților prezenți la deschidere respectarea de către ofertanți a regulilor formale de:
– depunere a ofertelor: plic închis ș i sigilat, original și număr de copii, etc.
– prezentare a ofertelor : existența ofertelor alternative; formular de ofertă semnat și
ștampilat, etc.
– existența: garanției de participare la licitație și a documentelor care însoțesc oferta .
După deschiderea ofertelor se va întocmi «Procesul verbal al ședinței de deschidere a
ofertelor » . Un model de proces verbal de deschidere a ofertelor, cu elementele ce trebuie avute în
vedere la deschiderea ofertelor este prezentat în anexa nr. 4. Apoi, s e va distribui , sub semnătură,
o copie a Procesului verbal al ședinței de deschidere publică a ofertelor tuturor participanților la
ședință.

53
În cadrul ședinței de deschidere a ofertelor n ici o ofertă nu poate fi respinsă la deschidere,
cu excepția: ofertel or întârziate și ofertelor care nu fac dovada constituirii garanției pentru
participare.
Începând cu moment de evaluare a ofertelor , procedura de atribuire a contractului este
similară cu cu un turneu de tenis: Eliminarea într -o anumită etapă determină ieșirea din competiție.
Succesiunea activităților pe parcursul procesului de evaluare este următoarea :
a) Se examinează mai întâi documentele care dovedesc eligibilitatea și înregistrarea;
b) Se examinează documentele care dovedesc îndeplinirea cerințelor minime privind
capacitatea tehnică și capacitatea economico -financiară;
c) Se examinează propunerea tehnică;
d) Se examinează propunerea financiară;
e) Se întocmește raportul de evaluare.
Pe parcursul evaluării comisia de evaluare va solicita clarificările pe care le consideră
necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, specificând termenul de transmitere a acestora.
Înainte de a lua o decizie privind respingerea unei oferte cu un preț neobișnuit de scăzut
în raport cu celelalte, se vor solicita și analiza d etaliile și precizările cu privire la oferta în cauză.
Detaliile și precizările solicitate ofertantului se referă, în acest caz, la:
• fundamentarea economică a modului de formare a prețului ofertei;
• soluțiile tehnice adoptate sau condiții deosebit de fa vorabile de care beneficiază
ofertantul pentru îndeplinirea contractului respectiv.
O ofertă poate fi respinsă dacă:
• nu respectă cerințele prevăzute în documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei;
• ofertantul nu transmite în termen explicațiil e solicitate;
• explicațiile solicitate nu sunt concludente și/sau nu sunt susținute de documentele
justificative.
• ofertantul modifică prin clarificările pe care le prezintă conținutul propunerii tehnice
și/sau al propunerii financiare, cu excepția corec ției erorilor aritmetice;
• conține propuneri în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;
Orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească acordul a cel puțin două treimi
din numărul membrilor săi. În caz de divergențe de păre ri între membrii comisiei de evaluare,
președintele acesteia are obligația de a solicita reanalizarea punctelor de divergență, în scopul
finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și de stabilire a ofertei câștigătoare.

54
Etapa de finalizare a procedurii de achiziții publice are următoarea succesiune de
activități:
a) comisia de evaluare înaintează raportul de evaluare autorității contractante;
b) autoritatea contractantă comunică de îndată tuturor celor implicați rezultatul aplicării
procedurii;
c) încheierea contractului.
Contractul de achiziție publică se încheie cu ofertantul a cărui ofertă este stabilită
câștigătoare de către comisia de evaluare și nu mai devreme de 7 zile de la transmiterea rezultatului
procedurii și în perioada de valabilitate a ofertelor.
Dacă ofertantul a cărui ofertă este câștigătoare refuză să semneze contractul, acesta pierde
garanția de participare, iar procedura se finalizează ast fel: fie se atribuie contractul de achiz iție
publică următorului clasa, fie se anulează procedura pentru atribuirea contractului de achiziție
publică
Dosarul achiziției publice se păstrează atâta timp cât contractul de achiziție publică
produce efecte juri dice și, oricum, nu mai puțin de cinci ani de la data finalizării contractului
respective și poate fi pus la dispoziția oricărei autorități publice interesate spre consultare, cu
condiția ca nici o informație să nu fie dezvăluită dacă dezvăluirea ei ar fi contrară legii, ar
împiedica aplicarea legii, ar afecta interesul public, ar prejudicia interesul comercial legitim al
părților sau ar afecta libera concurență, poate fi pus la dispoziția organelor abilitate de a ridica
documente care pot servi la dovedire a fraudelor, contravențiilor sau infracțiunilor.

3.2 Eficienț a sistemului de achiziții publice din Republica Moldova
Sistemul de achiziții publice (AP) din Republica Moldova se confruntă în prezent cu
probleme complexe, acestea determinând, conform evaluării BERD, un nivel redus de
conformitate a cadrului instituțional și un nivel mediu de conformitate a cadrului legal al
Achizițiilor Publice din Republica Moldova la standardele europene. Privind procesul de A chiziții
Publice , cele mai pronunțate deficiențe sunt înregistrate la etapa de pre-achiziție (corespundere
redusă), celelalte două faze (licitația și post -licitația) înregistrând o conformitate medie.
Implementarea prevederilor Acordului de Liber Schimb Apro fundat și Cuprinzător legate de
Achiziții Pubșlice reprezintă, în același timp, soluție, dar și premise pentru depășirea deficiențelor
și obstacolelor existente în sistemul de A chiziții Publice din Republica Moldova. Obiectivul
primar urmărit este deschiderea eficientă, reciprocă și graduală a piețelor de A chiziții Publice ale

55
Republicii Moldova, pe de o parte, și UE, pe de altă parte. Republica Moldova va trebui să depună
eforturi susținute pe următoarele trei direcții:
1. Armonizarea treptată a legislației privind AP din Republica Moldova cu Acquis -ul
comunitar în domeniul AP;
2. Reforma instituțională în domeniul AP;
3. Crearea unui sistem eficace de AP pe baza principiilor de reglementare a acestora
aplicate în UE.
Multe țări dezvoltate și în curs de dezvoltare au întreprins reforme ale sistemelor lor
naționale de achiziții publice (AP) menite să asigure utilizarea fondurilor publice în modul cel mai
eficient și economic și ca sistemul de achiziții publice să genereze valoare pentru bani ( value for
money ). Tot mai mult, guvernele recunosc economiile (financiare) pe care le poate furniza un
sistem mai bine organizat și transparent de achiziții publice .
O problemă conexă este deschiderea pieței de achiziții publice pentru concurența străină,
în ca zul în care s-a ajuns la acorduri atât la nivel regional (de exemplu, la nivelul UE), cât și la
nivel internațional (de exemplu, la nivelul OMC, Acordul plurilateral privind achizițiile publice 1).
Raționamentul din spatele deschiderii achizițiilor publice este că măsurile protecționiste în
domeniul achiziții publice pot constitui bariere în calea comerțului (și concurenței), promovând
ineficiențe costisitoare.
Având în vedere dimensiunea achizițiilor publice , sporirea – atât a eficienței procesului
de AP pr in reforme orientate, cât și deschiderea achizițiilor publice la concurența străină – pot
aduce avantaje semnificative pentru guvernare.
Cercetarea efectului deschiderii AP la concurența internațională demonstrează că
practicile competitive de achiziții pr omovează eficiența cheltuielilor publice și ajută autoritățile
publice să achiziționeze mai ieftin bunuri și servicii de calitate mai bună la costuri mai mici. Astfel,
Comisia Europeană sugerează că o concurență sporită și transparența pot reduce prețurile cu
aproximativ 30%.
Importanța achizițiilor publice pentru economia Republicii Moldova reiese din ponderea
acestora în PIB. Statistica Agenției Achiziții Publice indica o valoare a acestui indicator de 7,49%
în 201515. În același timp, menționăm, că pentru țările dezvoltate, de regulă, ponderea AP în PIB
este mai mică (10 -15%) comparativ cu țările în dezvoltare.

15 http://tender.gov.md/sites/default/files/document/attachments/raport_aap_2015.pdf

56
Sistemul de AP din Republica Moldova se confruntă în prezent cu probleme complexe
care nu vor putea fi soluționate fără un sprijin specializat oferi t de instituții internaționale
competente în domeniul AP.
Pentru a sistematiza cât mai reușit lipsurile, imperfecțiunile și obstacolele din domeniul
AP din Republica Moldova, considerăm deun interes sporitexaminarea rezultatelor evaluării
regionale a sistemelor naționale de AP realizată de BERD în țările de operare ale acesteia , inclusiv
Republica Moldova.
Conceptul de eficiență a sistemului de AP,pus la baza acestei evaluări, este abordat din
două perspective: eficiența procesului de achiziție și efic iența căilor de atac ( Remedies Efficiency ).
Eficiența procesului de AP este evaluată prin prisma a cinci indicatori (figura 3.1).
Modul în care entitățile contractante desfășoară AP este examinat la nivelul fazelor principale ale
procesului de AP:
ș faza de pre-achiziție publică (planificarea achiziției și faza de pregătire)
ș faza de licitație (derularea procedurilor de achiziție)
ș faza de post -achiziție (gestionarea contractelor de AP).
1 Principalul acord internațional în domeniul AP este Acordul OMC pri vind achizițiile
publice, denumit Acordul plurilateral privind achizițiile publice (The plurilateral Agreement on
Government Procurement, GPA ). Acest Acord deschide în fața concurenței piețele de achiziții
publice din fiecare dintre țările semnatare. Major itatea membrilor OMC sunt părți ale acordului.
Dintre republicile fostei URSS, semnatare ale acestui acord sunt Estonia, Letonia, Lituania (1 mai
2004) – în calitatea lor de țări membre ale UE și Armenia (15 septembrie 2011). Republica
Moldova, membru OMC, este observator la acest Acord din 29 septembrie 200016.
2 Report on the Functioning of Public ProcurementMarkets in the EU: benefits from the
application of EU directives and challengesfor the future , Brussels: European Commission
document (03/02/2004)17.

16 http://tender.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Raport_AAP_2013_anexe.pdf.
17 http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/docs

57

Figura 3.1. Eficiența procesului de achiziții publice prin prisma indicatorilor economici
Sursa: elaborat în baza Public Procurement Assessment: Review of laws and practice in
the EBRD region , European Bank for Reconstruction and Development

În ceea ce privește eficiența căilor de atac , aceasta, de asemenea, poate fi evaluată prin
aplicarea celor cinci indicatori caracterizați în figura 3.1, indicatorul de certitudine trebuind a fi
evidențiat, deoarece are în structura lui următoarele componente:
ș consistența sau previzibilitatea;
ș imparțialitatea;
ș rezistența la corupție.
În continuare, vom prezenta și comenta rezultatele evaluării sistemului de AP din
Republica Moldova în comparație cu celelalte țări considerate în analiza BERD prin prisma
cores punderii cu standardele europene.
Până a ajunge la analiza eficienței procesului de AP, se impune evaluarea cadrului legal
care reglementează AP în Republica Moldova. Evaluarea cadrului l egal presupune două aspecte:
evaluarea conținutului legilor ( extensivitatea reglementării ) și evaluarea modului în care legislația
este aplicată ( eficacitatea reglementării ).
Figura 3.2 prezintă rezultatele agregate ale examinării calității legilor din domeniul AP.
Cel mai înalt nivel d e conformitate a cadrului lega l l-a înregistrat Ungaria (91%), urmată de
Muntenegru, Albania și Georgia. Republica Moldova se caracterizează printr -o conformitate
medie a legilor care reglementează AP (71%).

58

Figura 3.2. Calitatea legilor care reglementează achizițiile publice în țări le de operare ale BERD
Sursa: elaborat în baza Public Procurement Assessment: Review of laws and practice in
the EBRD region , European Bank for Reconstruction and Development
Dintre neajunsurile cele mai pronunțate legate de conținutul cadrului legal care
reglementează AP din Republica Moldova menționăm că acesta este considerat instabil și
insuficient transparent.
Legislația se caracterizează printr -un nivel redus de impunere și respectare. Mai mult ca
atât, nu este asigurată integritate a procesului de AP (integritatea între funcțiile AP, transparența
în promovarea politicii în domeniul AP și obținerea valorii pentru bani). Referitor la aplicarea
legislației (practica desfășurării AP), în calitate de deficiențe indicăm la nivelul insuficient de
proporționa litate – procedurile de AP nu reflectă obiectul și mărimea contractului. Entitățile
contractante ar trebuie să pună în corespundere valoarea și obiectul contractului cu alegerea tipului
de contract și procedura de desfășurare a AP. În același timp, cadrul legal din Republica Moldova
este considerat a fi puțin capabil la flexibilitate și adaptabilitate la condițiile schimbătoare ale
pieței. În acest context, se impune dezvoltarea corespunzătoare a legislației secundare și terțiare.
Comparativ cu calitatea ca drului legal, nivelul de conformitate a cadrului instituțional
din domeniul AP din Republica Moldova (55%) indică un grad redus de corespundere. Cele mai
mari probleme sunt cele legate de indicatorul de cost și viteză. Republica Moldova este deosebit
de sl abă în notificarea oportunităților de achiziții, documentația standard de licitație și rapoartele
de AP, precum și Gradul de conformitate cu valoarea de benchmark a calității cadrului legal din
domeniul AP: > 91% – conformitate foarte înaltă, 76 -90% – conformitate înaltă, 60-75% –
conformitate medie, 50 -59% – conformitate redusă, < 50% – conformitate foarte redusă.
Dintre neajunsurile cele mai pronunțate legate de conținutul cadrului legal care
reglementează AP din Republica Moldova menționăm că acesta este considerat instabil și
insuficient transparent.

59
Legislația se caracterizează printr -un nivel redus de impunere și respectare. Mai mult ca
atât, nu este asigurată integritatea procesului de AP (integritatea între funcțiile AP, transparența în
promovarea politicii în domeniul AP și obținerea valorii pentru bani). Referitor la aplicarea
legislației (practica desfășurării AP), în calitate de deficiențe indicăm la nivelul insuficient de
proporționalitate – procedurile de AP nu reflectă obiectul și mărimea contr actului. Entitățile
contractante ar trebuie să pună în corespundere valoarea și obiectul contractului cu alegerea tipului
de contract și procedura de desfășurare a AP. În același timp, cadrul legal din Republica Moldova
este considerat a fi puțin capabil l a flexibilitate și adaptabilitate la condițiile schimbătoare ale
pieței. În acest context, se impune dezvoltarea corespunzătoare a legislației secundare și terțiare.
Comparativ cu calitatea cadrului legal, nivelul de conformitate a cadrului instituțional
din domeniul AP din Republica Moldova (55%) indică un grad redus de corespundere. Cele mai
mari probleme sunt cele legate de indicatorul de cost și viteză (figura 3). Republica Moldova este
deosebit de slabă în notificarea oportunităților de achiziții, doc umentația standard de licitație și
rapoartele de AP, precum și instruirea insuficientă a personalului implicat în AP. În plus,
dezvăluirea normelor interne privind APși a deciziilor nu este neapărat obligatorie pentru entitățile
contractante din Republica Moldova. Moldova, de asemenea, nu gestionează cazurile de conflicte
de interese și nu are coduri de etică pentru personalul implicat în procesul de AP.
Din figura 3.3 reiese că diferențele dintre performanțele individuale ale țărilor considerate
în analiză sunt mai mici comparativ cu cele înregistrate în cazul evaluării eficienței cadrului legal
și cel instituțional.

Figura 3.3. Evaluarea etapei pre -licitație în țările de operare ale BERD
Sursa: EBRD Public Procurement Assessment: Review of laws and pr actice in the EBRD
region, BERD

60
Republica Moldova înregistrează la etapa de pre -achiziție publică un nivel redus de
conformitate cu cele mai bune practici internaționale (55%). În special, există deficiențe în ceea
ce privește viteza de derulare și costul pro cedurilor de pre -achiziții. În plus, controlul și
managementul financiar este inadecvat la această fază a procesului de AP.
Rezultatele evaluării etapei de licitație (figura 3.4), demonstrează că Republica Moldova
a înregistrat o rată de conformitate de 60 %, indicând un nivel de corespundere mediu. Cele mai
mari lacune au fost identificate în regimul de notificare privind achizițiile publice planificate,
depunerea ofertelor și evaluarea acestora.

Figura 3.4. Evaluarea etapei de licitație în țările de operare ale BERD
Sursa: EBRD Public Procurement Assessment: Review of laws and practice in the EBRD
region, BERD
Cât privește etapa de post -achiziții, s lăbiciunile principale ale țărilor din Europa de Est,
inclusiv Republica Moldova, în comparație cu alte țări este că reglementările lor se concentrează
asupra auditului, fără a prevedea instrumente de administrare a contractelor, care ar putea fi
aplicate pentru a îmbunătăți practicile locale de AP.
Entitățile contractante, în acest grup de țări, nu au, de o bicei, sisteme de monitorizare
pentru contractele de AP în vigoare, iar auditul de AP nu este efectuat în mod regulat. În plus,
entitățile contractante nu sunt obligate să pregătească rapoarte periodice cu privire la activitățile
lor de AP.
Republica Moldo va înregistrează un grad mediu de conformitate (69%) cu cele mai bune
practice europene (figura 3.5), cele mai mari deficiențe fiind legate de sarcina gestionării
contractelor de către entitățile contractante și de echitate în relațiile cu furnizorii.

61

Figura 3.5. Evaluarea etapei de post -licitație în țările de operare ale BERD
Sursa: EBRD Public Procurement Assessment: Review of laws and practice in the EBRD
region, BERD.
Implementarea prevederilor Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător
(ALSAC) legate de achizițiile publice reprezintă, în același timp, soluție, dar și premisă pentru
depășirea deficiențelor și obstacolelor existente în sistemul de AP din Republica Moldova.
Obiectivul primar al reglementărilor conținute în acest capitol est e deschiderea eficientă, reciprocă
și graduală a piețelor de AP ale Republicii Moldova, pe de o parte, și UE, pe de altă parte.
Deschiderea eficientă a piețelor de AP are la bază oferte transparente, non -discriminatorii,
competitive și deschise. În același timp, deschiderea graduală presupune că piețele de AP nu se
vor deschide pe deplin la semnarea AA, dar treptat, conform progresului pe care îl va înregistra
Republica Moldova în conformarea sistemului ei de AP la standardele europene. În acest sens,
Repub lica Moldova va trebui să depună eforturi susținute pe următoarele trei direcții:
ș armonizarea treptată a legislației privind AP din Republica Moldova cu Acquis -ul
comunitar în domeniul AP;
ș reforma instituțională în domeniul AP;
ș crearea unui sistem ef icace de AP pe baza principiilor de reglementare a acestora
aplicate în UE.
ALSAC reglementează contractele de AP de lucrări, bunuri și servicii, precum și
contractelor de achiziții de lucrări, bunuri și servicii din sectorul de servicii publice și
concesi onărilor de lucrări și servicii, valoarea cărora depășește pentru ambele părți (Republica
Moldova și UE) următoarele praguri:

62
ș 130.000 de euro pentru contractele de AP de bunuri și de servicii atribuite de autoritățile
guvernamentale centrale, cu excepția contractelor de servicii publice definite la a treia liniuță din
articolul 7 alineatul (b) din Directiva 2004/18/CE8;
ș 200.000 de euro în cazul contractelor de achiziții publice de bunuri și de servicii publice
care nu sunt acoperite la punctul precedent ;
ș 5.000.000 EUR, în cazul contractelor de lucrări publice și concesiuni;
ș 5.000.000 EUR, în cazul contractelor de lucrări în sectorul utilităților;
ș 400.000 de euro în cazul contractelor de bunuri și servicii în sectorul utilităților.
Valoarea pragurilor va fi revizuită sistematic peste fiecare 2 ani, începând cu anul intrării
în vigoare a AA. După punerea în aplicare a ultimei etape a procesului de armonizare legislativă,
va fi examinată posibilitatea de a acorda reciproc acces pe pieț ele de AP chiar sub valoarea acestor
praguri.
Republica Moldova și -a luat angajamentul să dezvolte și să mențină un cadru institutional
adecvat și mecanismele necesare pentru buna funcționare a sistemului de AP. Prin urmare, va
crește concurența pentru pro iecte mari de infrastructură realizate în Republica Moldova, precum
și posibilitatea întreprinderilor moldovenești să liciteze în proiectele din UE, fie singure, fie în
parteneriat cu alte întreprinderi (multinaționale).
Republica Moldova și UE vor asigura publicarea tuturor anunțurilor de intenție referitoare
la contractele de AP în mijloace media adecvate într -o mani eră suficientă pentru a permite pieței –
să fie deschisă pentru concurență și oricărui agent economic interesat – să aibă acces adecvat la
informațiile referitoare la achizițiile intenționate înainte de atribuirea contractelor și să -și exprime
interesul în obținerea contractelor. Publicarea va trebuie să conțină, cel puțin, detaliile de bază ale
contractului ce va fi atribuit, criteriile pentru selectarea calitativă, metoda de atribuire, criteriile de
atribuire a contractului și orice alte informații adiționale de care au nevoie agenții economici pentru
a adopta decizia privind eventuala exprimare a interesului în obținerea contractului în cauză . Toate
contractele vor fi atribuite folosind proceduri transparente și imparțiale care previn practicile de
corupție.
Termenele -limită pentru exprimarea interesului și pentru prezentarea ofertelor vor avea o
durată suficientă pentru ca agenții economici a i celeilalte părți să realizeze o evaluare pertinentă a
concursului/ tenderului și să pregătească oferta proprie. Toți participanții trebuie să cunoască în
prealabil normele aplicabile, criteriile de selectare și cele de atribuire a contractului. Aceste no rme
vor fi aplicate în mod egal tuturor participanților.

63
Părțile (Republica Moldova și UE) vor asigura atribuirea contractelor într -un mod
transparent solicitantului care a depus cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic
sau oferta cu cel mai mic preț. Deciziile finale vor fi comunicate tuturor solicitanților fără
întârziere. La cererea unui solicitant a cărui ofertă a fost respinsă, vor fi dezvăluite motivele în
detaliu suficient pentru a permite reexaminarea deciziei. Părțile vor asigura fap tul că orice
persoană care are sau a avut interes în obținerea unui anumit contract și căreia i -au fost sau riscă
să-i fie aduse pagube de pe urma unei pretinse încălcări, este în drept să solicite protecție juridică
eficace și imparțială împotriva oricăre i decizii adoptate de entitatea contractantă cu referință la
atribuirea contractului vizat.
UE va facilita punerea în aplicare a prevederilor legate de AP din ALSAC, inclusiv prin
asistență tehnică și asistență financiară prin intermediul mecanismelor și i nstrumentelor de
finanțare relevante ale UE.
Implementarea corespunzătoare a prevederilor ALSAC cu referire la AP va conduce la
crearea unui sistem de licitație public modern, transparent și fiabil, oferind beneficii evidente atât
autorităților publice din Republica Moldova, cât și întreprinderilor (autohtone și străine) care vor
dori să intre în relații economice și comerciale cu primele, fiind, în general, de o importanță sporită
pentru buna calitate a relațiilor comerciale între Republica Moldova și UE.

64
CONCLUZII

Pe parcursul acest ei teze am trecut în revistă o serie de elemente menite a sublinia
importanța eficienței economice în domeniul achizițiilor publice și modurile de concretizare a
acesteia prin intermediul reglementării și utilizării criteriilor de atribuire. Astfel, am notat faptul
că obținerea celui mai bun raport VfM presupune o combinație complexă de factori (economie,
eficiență, eficacitate) și că acest raport nu poate fi realizat prin raportarea exclusivă la elemente de
natura co stului sau prețului.
De asemenea, am prezentat faptul că VfM se află la baza sistemelor achizițiilor publice,
astfel cum acestea sunt reglementate la variate nivele (internațional, regional și național). Cu toate
deosebirile inerente specificului propriu, aceste sisteme presupun utilizarea unor criterii de
atribuire a căror structură permite obținerea raportului VfM optim. În acest context, am atras
atenția asupra impactului capital, pozitiv sau negativ, pe care îl au factorul organizațional și uman
(în spe cial personalul specializat în derularea procedurilor de achiziție ).
O atenție specială a fost acordată situației de fapt la nivel național și european. Astfel, am
supus discuției oportunitatea utilizării la scară largă de către autoritățile INJ a criteriu lui prețul cel
mai scăzut în cadrul unor proceduri complexe de achiziție , manifestându -ne îngrijorarea
(fundamentată atât economic cât și juridic) asupra faptului că rezultatele unor astfel de proceduri
nu conduc neapărat la obținerea unui VfM optim. Mai mult decât atât, considerăm că această
practică încalcă chiar unul din principiile fundamentale ale sistemului, acela al eficienței utilizării
fondurilor publice. În continuare, am analizat modificările recente aduse cadrului legislative în
domeniul achizițiilor publice în contextual aderării la UE , concluzion înd că reformarea sistemului
în această arie va cădea, cel mai probabil, în sarcina fiecărui stat membru în parte.
În contextul de mai sus, considerăm totuși că simpla extragere a unor concluzii, fără
propunerea unor posibile soluții specifice, nu aduce o contribuție substanțială. Astfel, formulăm
în continuare o serie de propuneri specifice la nivelul unor aspecte, în opinia noastră, esențiale:
1. Implementarea noilor directive în legislația nați onală . După cum am remarcat,
problematica utilizării criteriului de atribuire prețul cel mai scăzut este departe de a fi fost tranșată
prin intermediului noului cadru legislative. Nu ne putem poziționa în sensul radical al interzicerii
în totalitate a utilizării prețului cel mai scăzut drept criteriu unic de atribuire, aceasta având rolul
său, benefic și oportun, în cadrul unui anumit gen de proceduri, chiar în vederea atingerii celui mai
bun raport VfM . Cu toate acestea, vedem potrivită abordarea unor reglementări exprese, care să
nu lase loc echivocului, pe baza cărora criteriul prețul cel mai scăzut să fie utilizat ca unic

65
instrument de evaluare doar Eficiența economică în achizițiile publice în cadrul unui anumit gen
de proceduri ( de exemplu achiziți i simple) sau a contractării unui anumit gen de bunuri, servicii
sau lucrări.
2. Rolul autorității de reglementare și monitorizare. Până la momentul transpunerii noilor
directive în legislația națională, practica evaluării ofertelor în cadrul unor proceduri complexe pe
baza prețului cel mai scăzut va continua, cel mai probabil. În contextul în care această practică are
potențialul de a afecta modul judicios în care sunt cheltuite fondurile publice (având în vedere
necesitatea obținerii VfM), discuția nu poate omite rolul pe care Agenția Achiziții Publice îl poate
juca pentru limitar ea fenomenului. Luând în considerare teza conform căreia alegerea de către o
autoritate contractantă a prețului cel mai scăzut ca și criteriu unic în atribuirea uno r contracte
complexe poate fi de natură să afecteze obținerea VfM, încălcând implicit principiul eficienței,
suntem de opinie că Agenția Achiziții Publice poate intervene activ în prevenirea și modelarea
acestei practici, în sensul dezideratului eficienței economice în cheltuirea fondurilor publice.
3. Schimbări la nivel instituțional și organizațional . Este evident faptul că doar
implementarea unor soluții la nivel de reglementare nu va fi de ajuns să contribuire la stoparea
modului în care sunt utilizate astăzi criteriile de atribuire. După cum am menționa t prestația
factorului uman, în special al personalului însărcinat cu administrarea sistemului, este una esențială
pentru atingerea finalității procedurii de atribuire și obținerea celei mai ridicate valori în schimbul
banilor cheltuiți. Dezvoltarea sistemului achizițiilor publice, amploarea fenomenului și rolul pe
care îl are la nivelul economi c, face ca pregătirea specialiștilor în acest domeniu să necesite din ce
în mai multă atenție.
Este adevărat că achizițiile publice funcționează pe o bază legală, însă chestiunile pe care
le implică la nivel operațional impun, pe lângă cunoașterea cadrului juridic, stăpânirea unor
cunoștințe avansate de management (inclusiv al proiectului), economie și operațiuni . În acest
context, considerăm imperios necesară implementarea unor standard ocupaționale specifice, de o
complexitate și rigoare profesională crescută, mai aplicate, care să asigure o pregătire temeinică
în domeniu, precum și stagii de training și evaluăr i periodice.

66
BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, Publicat la data de 31.07.2015 în
Monitorul Oficial Nr. 197 -205 art Nr : 402 Data intrarii in vigoare : 01.05.2016
2. Directiva Comisiei 70/32/CEE din 17 decembrie 1969 privind furnizarea de bunuri către
stat, autoritățile locale și altor organisme oficiale, JO L 13 din 19.01.1970
3. Directiva Consiliului 77/62/CEE din 21 decembrie 1976 de coordonare a procedurilor de
atribuire a contractelor de achiziții publice, OJ L 13 di n 15 ianuarie 1977.
4. Hotărîrea Guvernului nr. 1121 din 10.12.2010 cu privire la aprobarea Documentației
standard pentru realizarea achizițiilor publice de lucrări, Publicat:17.12.2010 în Monitorul Oficial
Nr. 247 -251 art Nr : 1240
5. Hotărîrea Guvernului nr. 834 din 13.09.2010 pentru aprobarea Regulamentului privind
achizițiile de lucrări, Publicat : 17.09.2010 în Monitorul Oficial Nr. 169 -171 art Nr : 923
6. Hotărîrea Guvernului nr. 355 din 08.05.2009 cu privire la aprobarea Conceptu lui tehnic al
Sistemului Informațional Automatizat “Registrul de stat al achizițiilor publice”, cu modificările și
completările ulterioare, Publicat : 15.05.2009 în Monitorul Oficial Nr. 92 -93 art Nr : 407

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘU RI

7. Alexandru I, M. Cărăușan , S. Bucur , Drept administrativ , Ed. Lumina Lex, Bucure ști,
2005, p. 409.
8. Baily, P., Farmer, D., Jessop, D., Jones, D., Principiile și managementul achizițiilor, Ediția
a opta, Editura ARC, Chișinău, 2004.
9. Bujoreanu I.M., Collecțiune de legiuirile Romaniei vechi și nuoi, c are s-au promulgat pînă
la finele anului 1870 , Noua Typographie a Laboratoriloru Rom вni, București, 1873,
10. Ceterchi I. (coordonator), Istoria dreptului românesc , vol. II, partea a doua, Ed. Academiei,
Bucuresti 1987
11. Dekel O., The Legal Theory of Competitive Bidding for Government Contracts, Public
Contract Law Journal, Vol. 37, no.2, 2008
12. Dumitrescu, Mihail. Modernizarea managementului public . In: Economie și administrație
locala nr. 1, ianuarie 2003 .
13. Koninck & P. Flamey: “Legea Achizițiilor Publice Europene: Directivele Remediilor
Achizițiilor Publice Europene și 25 Ani de Jurisprudență ai Curții de Justiție a Comunităților
Europene – Text și Analiză: Pt. 2: Căi de atac ”, Drept Internațional Kluwer, 2009.

67
14. Stuart Eugene, Joseph Dalby; trad.: Elena Dolghii Legislația și politicile în domeniul
achizițiilor publice. Armonizarea legislației Republicii Moldova cu standardele UE = Public
procurement law and policy. Law approximation to EU standards in the Republic of Moldova,
ISBN 978 -9975 -4099 -3-3.
15. Trepte P.: “Reglementarea Achizițiilor: Înțelegerea Scopurilor și Mijloacelor
Regulamentului Achizițiilor Publice” , Oxford University Press, 2004.
16. Trepte P : “Achiziții Publice оn UE: Ghidul Practicianului”, Oxford University Press,
2007.

RESURSE ELECTRONICE
17. http://lex.justice.md/md/324662/ (ultima vizită 17.04.2016 )
18. http://tender.gov.md/ro/documente/planuri -de-achizi%C5%A3ii (accesat 15.03.2016)
19. http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/guidance_public_pro
c_ro.pdf (ultima accesare 21.03.2016 )
20. http://www.hamangiu.ro/upload/cuprins_extras/achizitii -publice -teoria -si-practica –
jurisdictiei -administrative_extras.pdf (ultima acc esare 07 .04.2016)
21. http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=OJ:L:2014:094:TOC; (ultima
accesare 21.03.2016 )
22. www.inj.md ; (ultima accesare 20.04.2016)
23. www.ebrd.com (ultima accesare 20.04.2016)
24. http://www.conta -conta.ro/miscellaneous/437_miscellaneous_contabilitate_files%20437
_.pdf (ultima accesare 20.04.2016 )

68

ANEXE

69
Anexa 1.
Legislația națională ce reglementează achizițiile publice
Nr.
ord. Descriere Referința
Monitorul
Oficial al
Republicii
Moldova
1 Legea nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice , Nr. 197-
205/402
din
01.05.2016
2 Hotărîrea Guvernului nr. 1121 din 10.12.2010 cu privire la aprobarea
Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de lucrări Nr. 247 –
251/ 1240
din
17.12.2010
3 Ordinul Ageniei Achiziții Publice nr. 33 din 14.09.2010 privind
utilizarea ștampilelor speciale
4 Hotărîrea Guvernului nr. 834 din 13.09.2010 pentru aprobarea
Regulamentului privind achizițiile de lucrări Nr. 169 –
171/923
din
17.09.2010
5 Hotărîrea Guvernului nr. 640 din 19.07.2010 cu privire la aprobarea
Regulamentu lui privind ajustarea periodică a valorii contractelor de
achiziții publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare
de un an Nr. 129 –
130/726
din
27.07.2010
6 Hotărîrea Guvernului nr. 747 din 24.11.2009 pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea și funcționarea, structurii și
efectivului -limită ale Agenției Achiziții Publice, cu modificările și
completările ulterioare Nr. 171 –
172/826
din
27.11.2009
7 Hotărîrea Guvernului nr. 568 din 10.09.2009 pentru aprobarea
Regulamentului privind achiziționarea de medicamente și alte produse de
uz medical pentru necesitățile sistemului de sănătate, cu modificările și
completările ulterioare Nr. 144 –
147/632
din
18.09.2009
8 Hotărîrea Guvernului nr. 355 din 08.05.2009 cu privire la aprobarea
Conceptului tehnic al Sistemului Informațional Automatizat “Registrul de
stat al achizițiilor publice”, cu modificările și completările ulterioare Nr. 92 –
93/407 din
15.05.2009
9 Hotărîrea Guvernului nr. 352 din 05.05.2009 pentru aprobarea
Regulamentului privind realizarea achizițiilor publice de servicii de
proiectare a lucrărilor, cu modificările și completările ulterioare Nr. 89 –
90/403 din
12.05.2009
10 Hotărîrea Guvernului nr. 1407 din 10.12.2008 pentru aprobarea
Regulamentului privind realizarea achi zițiilor publice dintr -o singură
sursă, cu modificările și completările ulterioare Nr. 226 –
229/1425
din
19.12.2008
11 Hotărîrea Guvernului nr. 1404 din 10.12.2008 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a
contractelor de achiziții publice și planificarea acestora, cu modificările și
completările ulterioare Nr. 226 –
229/1423
din
19.12.2008
12 Hotărîrea Guvernului nr. 891 din 24.07.2008 cu privire la antrenarea și
susținerea, în procesul realizării achizițiil or publice, a Societății Orbilor, Nr. 140 –
142/900

70
Societății Invalizilor, Asociației Surzilor, Atelierului de producție și
ergoterapie de pe lângă Spitalul Clinic de Psihiatrie, instituțiilor
penitenciare și altor persoane defavorizate, cu modificările și
completările ulterioare din
01.08.2008
13 Hotărîrea Guvernului nr. 245 din 04.03.2008 privind aprobarea
Regulamentului cu privire la achiziția bunurilor și serviciilor prin cererea
ofertelor de prețuri, cu modificările și completările ulterioare Nr. 49 –
50/314 din
11.03.2008
14 Hotărîrea Guvernului nr. 178 din 18.02.2008 privind aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de întocmire, actualizare și evidență
a Listei operatorilor economici calificați, cu modificările și completările
ulterioare Nr. 40 –
41/244 din
26.02.2008
15 Hotărîrea Guvernului nr. 148 din 14.02.2008 cu privire la aprobarea
Regulamentului achizițiilor publice de valoare mică, cu modificările și
completările ulterioare Nr. 37 –
39/215 din
22.02.2
16 Hotărîrea Guvernului nr. 45 din 24.01.2008 pentru probarea
Regulamentului cu privire la modul de întocmire și evidență a Listei de
interdicție a operatorilor economici, cu modificările și completările
ulterioare Nr. 21 –
24/111 din
01.02.2008
17 Hotărîrea Guvernului nr. 9 din 17.01.2008 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la întocmirea și păstrarea dosarului achiziției
publice, cu modificările și completările ulterioare Nr. 16 –
17/77 din
25.01.2008
18 Hotărîrea Guvernului nr. 1394 din 12.12 .2007 cu privire la aprobarea
Planului de acțiuni pentru implementarea Legii nr.96 -XVI din 13 aprilie
2007 privind achizițiile publice”, cu modificările și completările
ulterioare Nr. 198 –
202/1450
din
21.12.2007
19 Hotărîrea Guvernului nr. 1380 din 10.12. 2007 privind aprobarea
Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții,
cu modificările și completările ulterioare Nr. 198 –
202/1438
din
21.12.2007
20 Hotărîrea Guvernului nr. 278 din 16.03.2006 cu privire la mijloacele
speciale în domeniul achizițiilor publice ale Agenției Rezerve Materiale,
Achiziții Publice și Ajutoare Umanitare, cu modificările și completările
ulterioare Nr. 47 –
50/314 din
24.03.2006
21 Hotărîrea Guvernului nr. 98 din 31.01.2005 pentru aprobarea
Regulamentulu i privind formarea și utilizarea mijloacelor speciale ale
instituțiilor publice de la oferirea documentelor de licitație, cu
modificările și completările ulterioare Nr. 20 –
23/150 din
04.02.2005

71
Anexa 2

DECLARAȚIE DE CONFIDENȚIALITATE

Subsemnatul (nume, prenume, act identitate)…………………………, membru în comisia
de evaluare pentru atribuirea contractului de achiziție publică …………………………., numit
prin documentul……………… emis de autoritatea contractantă…………………., la data de………….
declar pe propria răspundere următoarele:
Prin termenul informație înțeleg orice dată, document, grafic, hartă, planuri de execuție,
programe de calculator, baze de date și altele asemenea stocate prin orice mijloc și, de asemenea,
orice informație pusă la d ispoziție în legătură direct ori indirectă cu evaluarea ofertelor pentru (se
definește obiectul contractului de achiziție publică)….………………………………. sau cu
activitatea din cadrul (autoritatea contractantă)……………….
Voi trata orice informație la care am acces sa u mi-a fost dată ori adusă la cunoștință drept
secretă și confidențială și nu o voi transmite unei terțe părți fără aprobarea în scris a conducerii
autorității contractante sau a unui potential ofertant, după cum este cazul.
Înțeleg, de asemenea, că aceast ă obligație nu se aplică în cazul în care transmiterea
informațiilor se face ca o consecință a unei obligații legale. Informațiile pe care le dețin le voi
folosi în unicul scop de a efectua evaluarea ofertelor pentru atribuirea contractului
…………………….
Mă an gajez să nu copiez, să nu multiplic și să nu reproduc informația fără aprobarea în
scris a autorității contractante și să nu permit persoanelor din afara comisiei de evaluare să intre în
contact cu informația. Voi lua toate măsurile rezonabil posibile pent ru a împiedica accesul la
informația aflată sub controlul meu precum și copierea acesteia.
Voi informa imediat conducerea autorității contractante dacă am cunoștință despre orice
acces neautorizat la orice informație și modul în care a avut loc acest acces.
Dau prezenta declarație de confidențialitate pe propria răspundere, cunoscând prevederile
legale cu privire la confidențialitatea și păstrarea secretului informației.

Numele și prenumele …………..……………………………
Data ………………………… .
Semnătura ……………………..

72
Anexa 3
DECLARAȚIE DE IMPARȚIALITATE

Subsemnatul (numele și datele de identificare)………………………………………………..
……….……………………………………………………………………………………………., membru
în comisia de evaluare pentru atribuirea contractului de achiziție publică
………………………………………., numit prin documentul………………… emis de autoritatea
contractantă…………… ……., la data de……………………… declar pe propria răspundere
următoarele:
– nu mă aflu în nici una din situațiile de mai jos:
a)soț sau rudă până la gradul al treilea inclusiv ori afin până la gradul al treilea inclusiv , cu
unul dintre ofertanți/candidați/con curenți;
b) în ultimii trei ani nu am avut contracte de muncă sau de colaborare cu unul dintre
ofertanți/candidați/concurenți sau care au făcut parte din consiliul de administrație sau din orice
alt organ de conducere sau de administrație al acestora;
c) nu dețin părți sociale sau acțiuni din capitalul social subscris al unuia dintre
ofertanți/candidați/concurenți.
– nu am nici un interes financiar în derularea procedurii………………….., cu excepția
onorariului cuvenit pentru serviciile prestate;
– nu am nici un interes financiar față de oricare dintre ofertanți;
– nu am nici o afinitate sau înclinație personală care ar putea să îmi afecteze deciziile în
legătură cu procesul de selecție;
– nu am nici o obligație personală sau debite financiare ori de altă natură față de nici un
ofertant, care ar putea să îmi afecteze deciziile în legătură cu procesul de evaluare.
Voi anunța autoritatea contractantă în situația apariției unui conflict potențial sau aparent
și care ar putea împieta asupra procesului de evaluare pent ru care am fost nominalizat.
Dacă mă aflu în oricare din situațiile de mai sus, înțeleg să fiu de acord cu înlocuirea mea
cu o altă persoană.

Semnătura………………
Data ……………………..

73
Anexa 4